Aparatul genital mascul Marius Pentea

APARATUL GENITAL MASCUL

Este alc tuit din organele genitale mascule (Organa genitalia masculina): testicule
învelite în pungile testiculare, constituie gonada masculin ; epididimul i canalul
deferent, care reprezint c ile de transport ale ″s mân ei″ produs de gonade; glandele
genitale accesorii se dezvolt în vecin tatea uretrei intrapelvine unde î i vars produsul
de secre ie în fluidul testicular constituind sperma; penisul sau organul copulator.

TESTICULUL

Testiculul (Testis) este un organ pereche, de form ovoid sau sferic , mai mult sau
mai pu in alungit în func ie de specie, situat în regiunea inghinal sau perineal . Are atât
func ie gametogen (spermatogeneza), cât i endocrin (prin secre ia de testosteron).
Împreun cu epididimul este situat în pungile testiculare i prezint pentru descriere:
extremitatea capitat (Extremitas capitata) situat în vecin tatea capului epididimului;
extremitatea caudat (Extremitas caudata) dispus în apropierea cozii epididimului,
fa a lateral (Facies lateralis), plasat lateral i care devine caudal la rumeg toare, fa a
medial (Facies medialis) dispus medial i care la rumeg toare devine cranial .
Marginea liber (Margo liber) este de obicei orientat ventral, dar la unele specii
devine caudal sau caudo-ventral . Marginea epididimar (Margo epididymalis) este
fixat de epididim i este de obicei situat dorsal.
Testiculul este învelit la exterior de seroas i alc tuit dintr-o albuginee (Tunica
albuginea), alb-sidefie, inextensibil i parcurs de ramurile arterei testiculare care
realizeaz un desen caracteristic fiec rei specii. De la fa a profund a albugineei se
desprind septe testiculare (Septula testis) care vor împ r i parenchimul testicular
(Parenchyma testis) în lobi testiculari (Lobulis testis) i care vor forma mediastinul
testicular (Mediastinum testis). Parenchimul testicular este format din vase, nervi, tubi
seminiferi contor i (Tubuli seminiferi cortorti) i tubi seminiferi drep i (Tubuli
seminiferi recti), ace tia din urm formând re eaua testicular (Rete testis). De la nivelul
re elei testiculare spermatozoizii sunt dirija i spre epididim prin canaliculele eferente
(Ductuli efferentes testis) plasate în capul epididimului.

EPIDIDIMUL

Epididimul (Epididymis) este un organ alungit, situat de-a lungul axului

longitudinal i pe marginea epididimar a testiculului. Are rolul de a primi, matura i de a
transporta spermatozoizii în canalul deferent. Este alc tuit din cap, corp i coad .
Capul epididimului (Caput epididymis) este situat la extremitatea capitat a
testiculului, lateral de conul vascular. Con ine un num r variabil de canale eferente care
conflueaz , formând canalul epididimar (Ductus epididymalis).
Corpul epididimului (Corpus epididymis), plasat pe marginea epididimar a
testiculului, formeaz cu acesta "bursa testicular ", echivalentul bursei ovariene la
femele, fiind str b tut de canalul epididimar.
Aparatul genital mascul Marius Pentea

Coada epididimului (Cauda epididymalis), plasat la extremitatea caudat a

testiculului, este legat de epididim prin ligamentul propriu al testiculului (Lig. testis
proprium).
Epididimul este suspendat de mezoul epididimar (Mesoepididymis) care se extinde
pân la testicul prin mezorchiul distal (Mesorchium distale). Între mezorchiul distal,
testicul i epididim se delimiteaz bursa testicular (Bursa testicularis).

TUNICILE TESTICULARE

Tunicile testiculare (Tunicae testis) grupeaz o serie de foi e care învelesc

testiculele i epididimul.

Reprezentarea schematic a tunicilor testiculare (dup Barone, 1990)

Embrionar, testiculele se dezvolt în cavitatea abdominal la toate mamiferele

domestice, unde sunt acoperite de peritoneul cavit ii abdominale i sunt suspendate de
mezorchium. Sub influen a diver ilor factori genetici i hormonali se desf oar procesul
de migra ie testicular , de pe plafonul cavit ii abdominale în pungile testiculare, situate
extraabdominal. Vârsta la care se realizeaz migra ia testicular este diferit în func ie de
specie, astfel la mânz testiculele se exteriorizeaz în primele 2-3 luni de via , la vi el i
Aparatul genital mascul Marius Pentea

miel dup 3-4 luni de dezvoltare fetal , la suine i carnivore migra ia testiculelor are loc
în preajma parturi iei.
Deficien ele de migra ie testicular sunt mai frecvente la speciile la care coborârea
testiculelor în pungile testiculare se realizeaz mai târziu, ecvine, suine, carnivore.
Necoborârea unuia sau a ambelor testicule se nume te criptorhidie sau ectopie
testicular . În func ie de topografia regiunii, criptorhidia poate fi: inghino-scrotal ,
inghinal , perineal .
Învelitorile testiculare sunt situate în regiunea inghinal sau perineal , fiind
reprezentate de la exterior la interior de: tunica extern , tunica mijlocie, tunica intern .
Tunica extern este reprezentat de pielea regiunii respective care formeaz scrotul
(Scrotum) i care este alc tuit din pielea scrotal i tunica dartoic .
Pielea scrotal (Cutis scrotis) este fin , onctuoas , elastic , sub ire, pigmentat i
acoperit cu p r sau lân , bogat în glande sebacee i sudoripare, formând o pung
comun pentru ambele testicule. La exterior este parcurs median de rafeul scrotal
(Raphe scrotis) prelungit anterior cu rafeul prepu ial i care reprezint linia de orientare
în cazul manoperelor de castrare.
Tunica dartoic (Tunica dartos) deriv din hipoderm, fiind alc tuit din fibre
musculare netede, elastice, median formând septul scrotal (Septum scrotis), care se
prinde de fascia superficial a penisului. Fibrele musculare dartoice determin aspectul
încre it al scrotului în timpul contrac iei indus de diferi i factori excitan i termici sau
mecanici.
Tunica mijlocie, reprezentat de fascia spermatic extern (Fascia spermatica
externa), este alc tuit din dou planuri de fibre suprapuse i care alunec unul peste
altul. Fascia spermatic extern deriv din fascia mu chiului oblic extern al abdomenului,
la exterior vine în contact cu tunica dartoic , iar la interior cu mu chiul cremaster i cu
fascia spermatic intern .
Mu chiul cremaster (M. cremaster) este format din fascicule musculare striate ce
provin din mu chiul oblic abdominal intern i din mu chiul transvers al abdomenului, are
originea pe fascia iliac i termina ia pe fascia spermatic intern . Contrac ia i relaxarea
mu chiului cremaster induce coborârea respectiv ridicarea testiculelor în cavitatea
vaginal .
Tunica intern a învelitorilor testiculare este reprezenat de fascia spermatic
intern i de tunica vaginal .
Fascia spermatic intern (Fascia spermatica interna) deriv din fascia transvers
a abdomenului de care este fixat la nivelul inelului inghinal profund. La exterior este
c ptu it de mu chiul cremaster.
Tunica vaginal (Tunica vaginalis) reprezint o evaginare a peritoneului parietal
care c ptu e te peretele ventral al abdomenului. Prezint o foi parietal (Lamina
parietalis) care acoper fascia spermatic intern i o foi visceral (Lamina visceralis)
care învele te testiculul i funiculul spermatic. Între cele dou foi e se delimiteaz
cavitatea vaginal (Cavum vaginale) care con ine testiculul, epididimul i por iunea
incipient a funiculului spermatic. Canalul vaginal (Canalis vaginalis) reprezint "gâtul"
tunicii interne, con ine funiculul sau cordonul spermatic ce se termin dorsal la nivelul
unui inel vaginal (Anulus vaginalis). Acest inel vaginal provine din invaginarea
peritoneului parietal prin inelul inghinal profund (Anulus inguinalis profundus),
delimitat între ligamentul inghinal i mu chiul oblic intern al abdomenului.
Aparatul genital mascul Marius Pentea

Funiculul spermatic (Funiculus spermaticus) este o forma iune vasculo-nervoas ,

de form conic , foarte alungit , care se întinde între extremitatea capitat a testiculului i
inelul vaginal, pentru a p trunde apoi în cavitatea abdominal . La exterior este acoperit
de seroasa visceral . Funiculul spermatic este format din: canalul deferent, artera
testicular , vena testicular , vase limfatice, plexul testicular nervos, mu chiul cremaster
intern. Lungimea funiculului spermatic este variabil în func ie de specie.

CANALUL DEFERENT

Canalul deferent (Ductus deferens) este un conduct spermatic foarte lung, plasat în
continuarea cozii epididimului, tranziteaz inelul i cavitatea vaginal împreun cu
celelalte componente ale funiculului spermatic. Traverseaz cavitatea abdominal i
cavitatea pelvin , fiind plasat în pliul urogenital pentru a se termina dorsal de uretr prin
canalul ejaculator. Acest traiect lung permite sistematizarea canalului deferent în trei
por iuni: vaginal , abdominal i pelvin .
Por iunea vaginal se întinde de la coada epididimului pân la inelul vaginal, fiind
sus inut de mezoul deferen ial (Mesoductus deferens), al turi de cordonul vasculo-
nervos testicular i formând cu acesta funiculul spermatic.
Por iunea abdominal este scurt , se întinde de la nivelul inelului vaginal pân la
intrarea în cavitatea pelvin , de unde se va continua cu por iunea pelvin . În cavitatea
pelvin , mezourile deferen iale se unesc transversal, formând plica uro-genital care se
întinde între rect i vezica urinar i care cuprinde median între canalele deferente, uterul
masculin, vestigiul canalelor Müller.
Por iunea terminal a canalului deferent se dilat formând ampula canalului
deferent (Ampulla ductus deferentis), absent la vier i motan. Mucoasa ampulei con ine
glande ampulare (Gld. ampullae). Distal, canalul deferent se îngusteaz , se dispune
ventral de prostat i se deschide în uretr al turi de simetricul i de glandele veziculare
cu care formeaz canalul ejaculator (Ductus ejaculatorius), foarte lung la motan i mai
scurt la taur, berbec i ap. La câine i motan, fiecare canal deferent se deschide separat în
uretr pe câte un colicul seminal (Colliculus seminalis), iar la vier canalele deferente se
deschid separat în uretr printr-un orificiu ejaculator (Ostium ejaculatorium), plasat la
nivelul unei depresiuni.

GLANDELE GENITALE ACCESORII

Glandele genitale accesorii (Glandulae genitales accesoriae) sunt considerate

glande anexe ale aparatului genital mascul deoarece produsul lor de secre ie se vars în
uretr în momentul ejacul rii, unde se amestec cu fluidul seminal i asigur nutri ia
spermatozoizilor.
Sunt reprezentate de: ampula canalului deferent, prostat , glandele veziculare,
glandele bulbouretrale. Dezvoltarea i func ionarea glandelor genitale accesorii este
controlat i dirijat de hormonii sexuali i sunt în general explorabile prin tu eu rectal
(manual la animale mari sau digital la animale de talie mic ). La masculii castra i de
timpuriu dezvoltarea lor înceteaz , iar la cei castra i mai târziu se produce atrofierea i
disfunc ionalitatea lor.
Aparatul genital mascul Marius Pentea

Ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis) con ine în mucoas glande
ampulare cu activitate secretorie ridicat . La speciile la care nu exist ampula canalului
deferent, canalele deferente con in în por iunea lor terminal glande cu activitate
secretorie.
Glandele veziculare (Gl. vesicularis) sau glande seminale, sunt organe pereche,
plasate dorso-lateral de colul vezicii urinare i de canalul deferent corespondent, se
deschid în canalul ejaculator prin canalul excretor (Ductus excretorius).
Prostata (Prostata) este prezent la toate mamiferele, plasat dorsal pe uretra
pelvin , în care se deschide prin numeroase canalicule prostatice (Ductuli prostaticii).
Este alc tuit din por iunea conglomerat sau corpul prostatei (Corpus prostatae)
i por iunea diseminat (Pars diseminata). Corpul prostatei este uneori divizat într-un
lob drept i un lob stâng (Lobus dexter et sinister), uni i prin istmul prostatei (Isthmus
prostatae). Fa a dorsal (Facies dorsalis) a corpului prostatei vine în contact cu rectul,
iar fa a ventral (Facies ventrale) se muleaz pe originea uretrei. Structural, prostata
este alc tuit dintr-o capsul (Capsula prostatae), situat la exterior, care acoper
parenchimul prostatei.
Glandele bulbo-uretrale (Glandula bulbourethralis) sunt organe pereche, de form
ovoid sau aplatizate, dispuse pe fa a dorsal a por iunii terminale a uretrei pelvine i se
vars fiecare în uretr , în general printr-un singur conduct excretor (Ductus glandulae
bulbourethralis).

URETRA MASCULIN

Uretra masculin (Urethra masculina) reprezint un conduct genitourinar care

începe la nivelul orificiului uretral intern de pe colul vezicii urinare, pentru a se termina
la vârful penisului prin orificiul extern al uretrei. Are rol de transport fie al urinii, fie al
ejaculatului. Datorit traiectului s u, uretra poate fi divizat în dou por iuni, pelvin i
spongioas .
Por iunea pelvin (Pars pelvina) are un traiect ventral, pe plan eul cavit ii
pelvine, fiind sistematizat într-o por iune preprostatic i o por iune prostatic .
Por iunea preprostatic (Pars preprostatica), foarte scurt , reprezint por iunea
urinar a uretrei. La trecerea ei peste arcada ischiadic , uretra se îngusteaz i formeaz
istmul uretrei (Isthmus uretrae), acoperit de glandele bulbouretrale.
Por iunea prostatic (Pars prostatica) este acoperit de prostat , în ea se deschid
canalele deferente, prostata i veziculele seminale, de o parte i de alta a crestei uretrale.
Veziculele seminale i canalele deferente se deschid în comun la nivelul coliculului
seminal (Colliculus seminalis), care la arm sar, taur, berbec formeaz canalul ejaculator.
Por iunea spongioas (Pars spongiosa) este situat în jgheabul uretral al corpului
cavernos al penisului i se deschide la exterior prin orificiul extern al uretrei de la nivelul
glandului penian.
Aparatul genital mascul Marius Pentea

Glandele genitale accesorii la vier (dup Barone, 1990)

Aparatul genital mascul Marius Pentea

PENISUL

Penisul (Penis) reprezint organul copulator masculin, plasat diferit în func ie de

specie, fie în regiunea inghinal , fie subanal cu orientare caudal . Este format din esut
erectil i este înconjurat de pielea regional care formeaz prepu ul (Preputum). Rolul
penisului este în acuplare i de depunere a spermei în c ile genitale feminine.
În ansamblu, penisul este constituit din r d cin , corp i gland.
R d cina penisului (Radix penis) reprezint locul unde se unesc cele dou bra e
ale penisului (Crus penis), inserate separat pe arcada ischiadic . Contopirea celor dou
bra e începe de la r d cina penisului spre vârf.
Corpul penisului (Corpus penis) reprezint por iunea mijlocie a penisului, cuprins
între fa a intern a coapselor. Dorsul penisului (Dorsum penis) reprezint fa a dorsal a
corpului penian, fiind parcurs de an ul dorsal (Sulcus penis dorsalis), iar fa a uretral
(Facies urethralis) reprezint fa a ventral a corpului penian, parcurs de an ul uretral
(Sulcus urethralis).
Por iunea liber a penisului (Pars libera) reprezint por iunea distal a organului
cuprins în pielea regional numit prepu sau furou.
Prepu ul (Preputium) este format din dou lame, una extern i alta intern , având
aspect tubular.
Lama extern (Lamina externa) a prepu ului, reprezentat de piele, este str b tut
de rafeul prepu ial (Raphe preputii), prezint orificiul prepu ial (Ostium preputiale).
De la acest orificiu lama extern se continu cu lama intern (Lamina interna), în care
se g sesc glande prepu iale (Gl. preputiales), care sunt de fapt glande sudoripare i
sebacee modificate i care secret smegma prepu ial .
Lama intern delimiteaz o cavitate prepu ial (Cavum preputiale) în care se
ad poste te por iunea liber a penisului când este în repaus. Prepu ul este ac ionat de doi
mu chi, mu chiul prepu ial cranial sau protractor al furoului i mu chiul prepu ial caudal
sau retractor al furoului.
Glandul penisului (Glans penis) este o forma iune erectil distinct , care reprezint
vârful penisului. Are form diferit în func ie de specie i prezint dou forma iuni, colul
i coroana glandului. Pe gland se deschide uretra prin orificiul extern al uretrei (Ostium
urethrae externum).
Structural, penisul este constituit din: corp cavernos, corp spongios, mu chi.
La exterior, penisul este acoperit de albuginee, din care se desprind o serie de
trabecule, care se între es i alc tuiesc cavernele corpului spongios, ni te spa ii c ptu ite
de endoteliu, care con in i o mic cantitate de sânge, atât în erec ie cât i în repaus.
Corpul cavernos (Corpus cavernosum penis) este bifid la nivelul r d cinii penisului
i efilat la nivelul glandului, reprezint elementul principal al constitu iei penisului,
determinând dimensiunile sale. În func ie de predominan a trabeculelor sau a cavernelor
corpului cavernos, penisul poate fi de dou tipuri: penis de tip fibroelastic, de constitu ie
ferm permanent , în care predomin structura trabecular ; penis musculocavernos, de
constitu ie ferm numai în erec ie i flasc în repaus, în care predomin structura
cavernoas , iar peretele este bogat în fibre musculare netede.
Corpul spongios (Corpus spongiosum penis) înconjoar uretra penian , întinzându-
se de la bulbul penisului pân la gland. Structura corpului spongios este asem n toare cu
Aparatul genital mascul Marius Pentea

cea a corpului cavernos, albugineea este mai sub ire i mai elastic , cavernele fiind
dispuse mai ordonat în jurul uretrei i umplute de sânge i în repaus.

A Ilium; B Ischium; C Pubis; a

Cavitatea acetabular ; b Mica incizur
ischiadic ; c Tuberozitatea ischiadic ;
d Spina ischiadic ; 1 Vezica urinar ; 2
Ureterul; 3 Pliul urogenital; 4 Canalul
deferent; 5 Vezicula seminal ; 6,6’
Corpul prostatei, 6 Istmul prostatei, 6’
Lobul stâng; 7 Por . pelvin a uretrei; 8
Gl. Bulbouretrale; 9 M.
bulbocavernos;10.M.ischiocavernos;
11 Uterul masculin

Glandele genitale accesorii la arm sar (dup Nickel Schummer, Seiferle 1995)

Sub influen a stimulilor sexuali i a arcului reflex medular, erec ia se realizeaz

printr-un aflux de sânge arterial, astfel c la tipul de penis musculocavernos are loc
alungirea i îngro area organului (arm sar), iar la tipul de penis fibroelastic alungirea
organului se realizeaz prin tergerea flexurii sigmoide (Flexura sigmoidea penis), o
inflexiune care se realizeaz pe traiectul corpului penisului, întâlnit la vier, taur, berbec.
Penisul este ac ionat de o serie de mu chi care au rolul de a dirija penisul în timpul
copula iei, de a comprima venele de desc rcare, de a accelera progresia i deversarea
ejaculatului, de a comprima i retrage penisul în furou dup copula ie.
Mu chiul uretral (M. urethralis) apar ine uretrei, fiind un mu chi striat, impar.
Mu chiul ischio-cavernos (M. ischiocavernosus) particip la realizarea erec iei,
favorizând intromisiunea. Este un mu chi striat care are originea pe tuberul ischiadic i
termina ia pe corpul penisului.
Mu chiul retractor al penisului (M. retractor penis) este un mu chi neted, care
fuzioneaz cu precedentul. Are originea pe fa a ventral a corpului primelor vertebre
coccigiene i termina ia pe penis.

PARTICULARIT I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL MASCUL

La arm sar învelitorile testiculare situate în regiunea înghinal sunt globuloase i

puternic pigmentate. Rafeul scrotal este bine marcat. Pielea scrotal este fin , bogat în
glande sebacee i sudoripare, fiind onctuoas la palpare. Testiculele sunt ovoide, având
axa mare aproape orizontal . Marginea liber a testiculelor este orientat ventral sau
ventro-caudal. Artera testicular , extrem de flexuoas , formeaz la nivelul extremit ii
capitate a testiculului un “con vascular”. De la nivelul marginii epididimare ajunge pe
marginea liber a testiculului, unde are un aspect sinuos pân la extremitatea capitat a
testiculului, apoi emite colaterale care urc pe fe ele testiculului pân la jum tatea lor.
Aparatul genital mascul Marius Pentea

Venele testiculare înso esc arterele i formeaz dup confluare plexul pampiniform
(Plexus pampiniformis) care particip la formarea cordonului spermatic. Epididimul se
ata eaz de marginea dorso-lateral a testiculului, având un corp foarte dezvoltat i un
cap redus, dar care acoper par ial extremitatea capitat a testiculului.
Canalul deferent este lung, inelul vaginal este variabil, m surând între 2-5 cm,
conductul ejaculator este scurt sau absent.
Glandele veziculare au aspect piriform, sunt cavitare, localizate par ial în pliul uro-
genital, lateral de uretr i de ampula deferent .
Prostata acoper par ial glandele veziculare i este reprezentat în totalitate de
por iunea conglomerat . Corpul prostatei este divizat într-un lob stâng i un lob drept,
unite prin istmul prostatei. Secre ia prostatei se elimin printr-o serie de canalicule, la
nivelul sinusului prostatic, de o parte i de alta a coliculului seminal.
Glandele bulbouretrale sunt ovoide, de m rimea unui ou de porumbel, acoperite
complet de mu chiul uretral. Produsul lor de secre ie se vars în uretr prin 3-6
canalicule. Uretra pelvin este scurt .
Penisul este de tip musculocavernos, lung i voluminos, sus inut de ligamente
suspensoare foarte puternice. Glandul este dezvoltat, cu aspect de ciuperc a c rui
margine formeaz coroana glandului (Corona glandis), foarte evident în erec ie. Pe
gland se afl fosa glandului (Fossa glandis), adânc i marcat de orificiul extern al
uretrei printr-un proces uretral scurt. Lama intern a prepu ului realizeaz o cut
prepu ial (Plica preputialis), care delimiteaz un inel prepu ial (Anulus preputialis),
legat de lama extern a prepu ului printr-un frâu prepu ial (Frenulum preputiales).
La taur pungile testiculare sunt plasate în regiunea inghinal , foarte alungite, cu
aspect pendulant. Testiculele sunt ovoide, având axa mare orientat vertical, marginea
liber orientat lateral, iar extremitatea caudat ventral. Artera testicular emite ramuri
flexuoase ce acoper în totalitate fe ele testiculului.
Epididimul are capul foarte dezvoltat, corpul sub ire i dispus median, iar coada este
voluminoas , cu aspect de tubercul.
Canalul deferent este lung i u or de palpat, inelul vaginal îngust.
Glandele veziculare sunt u or de palpat transrectal, bine dezvoltate i au suprafa a
neregulat , u or boselat , datorit faptului c sunt r sucite pe ele însu i .
Prostata are corpul mic i aplatizat, u or bilobat i l rgit transversal, iar por iunea
diseminat este foarte dezvoltat .
Glandele bulbouretrale sunt mici, rotunjite, de m rimea unei nuci, acoperite de
bulbul spongios i nu pot fi palpate transrectal.
Uretra pelvin este foarte lung , uniform i îngust .
Penisul este de tip fibroelastic, constitu ie ferm , cilindroid i caracterizat de flexura
sigmoid (Flexura sigmoidea penis) sau "S"-ul penian. Glandul este redus, conic i u or
r sucit spre stânga, iar procesul uretral u or deviat spre dreapta glandului.
Prepu ul este lung, îngust, iar orificiul prepu ial este garnisit cu peri lungi.
La berbec i ap pungile testiculare sunt situate în regiunea inghinal , scrotul fiind
acoperit de lân . Testiculele sunt în general mai voluminoase la berbec decât la ap, mai
sferice decât la taur i au axa mare orientat vertical. La berbec, capul epididimului
acoper toat extremitatea capitat a testiculului, corpul epididimului este sub ire i
rectiliniu, iar coada este bine deta at de corp i acoper în totalitate extremitatea caudat
a testiculului. Artera testicular este orientat c tre fa a caudat a testiculului i realizeaz
Aparatul genital mascul Marius Pentea

flexiuni mai pu ine decât la taur. La ap, epididimul seam n cu cel de la taur, având
capul i corpul mai reduse, iar coada foarte dezvoltat , cu aspect de tubercul.
Glandele veziculare sunt mici i rotunjite.
Prostata se caracterizeaz numai prin por iunea diseminat , corpul prostatei fiind
absent.
Glandele bulbo-uretrale sunt mici, de m rimea unei alune.
Penisul seam n atât la berbec cât i la ap cu cel de la taur, cu excep ia por iunii
libere i a glandului. Glandul este mai voluminos, prev zut cu un proces uretral lung,
drept la berbec i curb la ap. Pe glandul penisului la berbec se realizeaz bilateral câte un
tubercul, cel stâng de culoare ro ietic , plasat la baza glandului, iar cel drept de culoare
alb situat la baza procesului uretral. Tuberculul spongios este erectil i situat pe fa a
stâng a por iunii libere a penisului. Tuberculul spongios este absent. Prepu ul este mai
scurt.
La vier pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal, la scurt distan de
anus. Rafeul scrotal este profund. Scrotul este "încre it" i acoperit de peri rari. Tunica
dartoic i mu chiul cremaster sunt sub iri. Testiculele sunt ovoide, cu axa mare orientat
oblic caudo-dorsal i cu extremitatea caudat mai aproape de anus.
Epididimul este foarte voluminos, capul i coada epididimului acoperind
extremitatea capitat respectiv extremitatea caudat a testiculului. Desenul arterei
testiculare este evident, dar artera testicular nu va atinge coada epididimului, fiind mai
pu in flexuoas la nivelul marginii libere a testiculului, ramurile arterei testiculare
acoper în întregime fe ele testiculului.
Canalul deferent este relativ lung, lipsit de ampula deferent , iar pliul uro-genital
este larg.
Glandele veziculare sunt foarte dezvoltate, cu aspect piramidal, ajungând pân în
cavitatea abdominal i caudal ating glandele bulbouretrale.
Prostata este relativ redus , corpul prostatei este mic, ca o band îngust , iar
por iunea diseminat este foarte dezvoltat , fiind plasat sub mu chiul uretral.
Glandele bulbouretrale sunt deosebit de dezvoltate, cu aspect cilindric i acoperind
în totalitate uretra pelvin . Sunt u or de palpat transrectal i au aspectul literei "H", cele
dou glande fiind unite transversal printr-o punte muscular .
Penisul este de tip fibroelastic, în general asem n tor cu cel de la rumeg toare.
Flexura sigmoid este plasat mai cranial decât la taur. Glandul penisului este redus,
conic, spiralat, cu aspect de "tirbu on". Procesul uretral este r sucit spre dreapta i nu
dep e te glandul.
Prepu ul are un orificiu îngust, iar dorsal realizeaz un diverticulul prepu ial
(Diverticulum preputiale), o cavitate aplatizat dorso-ventral, bilobat , în contact cu
peretele abdominal i care se deschide pe plafonul prepu ului. În acest diverticul se pot
acumula urina, celule epiteliale, secre iile unor glande, formând un amestec cu miros
fetid, care se va transmite c rnii de vier. Prin castrarea timpurie a vierilor, diverticulul
prepu ial r mâne rudimentar.
La canide pungile testiculare i testiculele sunt plasate pe fa a intern a coapselor,
vizibile din spate. Pielea scrotal este fin , neted , pigmentat i parcurs de un rafeu
evident. Testiculele sunt sferice i relativ mici, oblice caudo-ventral. Epididimul este
foarte voluminos, capul i coada acoperind extremit ile capitat respectiv caudat ale
Aparatul genital mascul Marius Pentea

testiculului. Desenul arterei testiculare nu este evident, colateralele arterei fiind pu ine i
nu ajung pân la mijlocul fe elor testiculului. Funiculul spermatic este foarte lung.
Glandele veziculare sunt absente. Prostata este foarte dezvoltat , sferic , bilobat i
înconjoar aproape complet uretra. Poate fi examinat prin palpa ie transrectal . Lobii
prostatei sunt bine individualiza i morfologic i func ional.
Glandele bulbouretrale sunt absente.
Penisul este de tip musculocavernos, cilindric, situat pe fe ele interne ale coapselor,
exteriorizându-se în sens cranial de la arcada ischiadic . Este alc tuit dintr-o por iune
proximal , cavernoas i o por iune distal , prev zut cu os penian. Osul penian se
dezvolt dup na tere i rezult din osificarea distal a celor doi corpi caverno i. Este
efilat la extremitatea sa distal i parcurs pe fa a ventral de un an adânc în care este
plasat uretra pelvin . În cazul unor accidente se poate produce fractura osului penian.
Glandul penian este foarte dezvoltat i alc tuit dintr-o por iune lung (Pars longa
glandis) i o por iune proximal sau bulbul glandului (Bulbus glandis). Aceast
forma iune, în erec ie i în timpul coitului, men ine "cupla i" cei doi parteneri pân la 30
minute.
Prepu ul este lung i orificiul prepu ial îngust.
La motan pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal. Scrotul este acoperit
de p r abundent. Testiculele sunt sferice, având axa mare dispus oblic caudo-ventral.
Epididimul este foarte dezvoltat i acoper 3/4 din circumferin a testiculului. Artera
testicular realizeaz un "desen" caracteristic i parcurge fa a lateral a testiculului în
direc ie oblic caudo-ventral , întret ind marginea liber a testiculului unde va emite
ramuri drepte dar scurte. Funiculul spermatic este relativ mai lung decât la canide.
Glandele veziculare sunt absente.
Corpul prostatei este globulos, acoper dorsal originea uretrei, iar por iunea
diseminat este reprezentat de o serie de lobuli glandulari r spândi i în peretele uretrei.
Glandele bulbouretrale sunt foarte mici, de m rimea unui bob de maz re.
Penisul este de tip musculocavernos, fiind orientat caudo-ventral. Osul penian reprezint
baza por iunii libere a penisului, iar pe albugineea glandului se g sesc papile cornificate,
orientate oblic, caudal i care se atrofiaz dup castrare. Prepu ul seam n cu cel de la
câine.
La iepuroi pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal, scrotul este sub ire
i acoperit de peri scur i i de i, rafeul scrotal fiind ters. Mu chiul cremaster este foarte
dezvoltat, înconjoar în totalitate inelul vaginal care este foarte larg i permite retragerea
sau coborârea cu u urin a testiculelor, dinspre i în interiorul cavit ii pelvine, iepuroiul
fiind intermitent enorhid sau exorhid. Testiculele sunt ovoide, având extremitatea caudat
de form tubercular .
Glandele veziculare sunt foarte reduse, plasate pe fa a dorso-lateral a colului vezicii
urinare.
Prostata are por iunea conglomerat foarte dezvoltat , format din doi lobi uni i
median de un istm, por iunea diseminat fiind redus .
Glandele bulbouretrale sunt extrem de reduse, ovoide i acoperite de mu chiul
uretral.
Penisul este de tip musculocavernos, orientat caudal, lipsit de os penian, glandul
penisului fiind conic. Prepu ul este lung, acoperit la exterior de peri lungi i fini, iar la
interior se g sesc glande prepu iale, care- i vars produsul de secre ie în cavitatea
Aparatul genital mascul Marius Pentea

prepu ial . Al turi de glandele subanale, glandele prepu iale fac parte dintr-o categorie de
glande ale c ror secre ii faciliteaz identificarea indivizilor în perioada de rut.

Aparatul genital la taur (dup Barone, 1990)

Aparatul genital mascul Marius Pentea

Testiculul i epididimul la vier (dup Barone, 1990)

Aparatul genital mascul Marius Pentea

Penisul la câine (dup Barone, 1990)