* CURS DE LINUX *

Organizarea logica a discului UNIX

Fisiere
Comenzi orientate pe comunicare intre utilizatori
Comenzi pentru afisarea unor informatii

Ce este Linux-ul ?

Este o versiune a Unix-ului scrisa de mii de oameni pentru procesor INTEL (P.C. obisnuit).

Ce este UNIX ?

Mediu interactiv care permite comunicarea directa cu calculatorul si primirea imediata a

raspunsurilor si mesajelor. Mediu multiuser care imparte resursele calculatorului prin tehnica
"time sharing". Mediu multitasking care permite executia mai multor programe in acelasi timp.
Sistemul contine: un Kernel (nucleu) care coordoneaza functionarea interna a calculatorului (de
ex. alocarea resurselor) si mai multe Shell-uri (la noi fiecare user are ca shell BASH) actioneaza
ca o legatura intre utilizator si kernel prin interpretarea si executia comenzilor introduse
interactiv.

Conectarea in sistem

Pentru a se conecta, un utilizator trebuie sa tasteze: numele utilizatorului (login: nume

utilizator) si parola (password:parola)
Sistemul nu lucreaza cu nume ci el lucreaza doar cu numere ca de exemplu: cu numar de
utilizator (UID), cu numar de grup de lucru (GID), cu director de intrare ($HOME). Deci sistemul
stie doar ca ulilizatorul xxx are numarul 512 (UID) si in continuare va lucra numai cu numarul
512 pentru utilizatorul xxx.
Un utilizator conectat poate sa ceara numele sau de utilizator (prin comanda ), sa intre ca
alt utilizator definit ( Exemplu: sunt pe userul dragos si vreau sa intru pe userul root, deci voi da
comanda login root unde imi va cere parola ), sa-si schimbe parola (). Exemplu: vreau sa-mi
schimb parola, deci voi da dupa care aceasta imi va cere vechia parola (pentru a fi sigur ca nu este
un impostor) dupa care trebuie sa introduc noua parola de doua ori (pentru a fi sigur ca nu am
gresit), sa ceara numele si numerele UID, GID ().

Organizarea logica a discului UNIX

In general se aseamana cu sistemul de operare DOS, exista fisiere care sunt unitate de
memorare a informatiilor, director (catalog) care contine sau poate sa nu contina mai multe fisiere
sau un singur fisier.
Linuxul are o structura bine precizata la inceput ea putanduse modifica pe parcurs.
Structura de directoare initiala arata cam asa:
 /
+-----+-----+------+---------------+----------------+--------+
bin dev home tmp usr lib mnt
+ +---+----+----+-----+------+
ftp src man etc sbin local lib
+------+ +----+----+
lilo sendmail uucp joe kbd

Director
Cam ce gasim in el
/ -directorul radacina in care sunt toate fisierele sistemului
/bin -fisiere executabile si utilitare des folosite
-fisiere speciale asociate dispozitivelor periferice,
/dev
cum ar fi consola, imprimanta, modemul,etc.
-radacina unui sub arbore format din directoarele
/home
utilizatorilor din sistem
/tmp -fisiere temporale folosite in anumite aplicatii
/mnt -directorul in care se pot monta unele "periferice"

"Drumul" de la radacina la un fisier se numestet cale de acces, aceasta poate fi de doua

tipuri:
a) calea absoluta : de la radacina la fisier
Exemplu: /home/dragos/mail/mbox
b) calea relativa : de la directorul curent la fisier
Exemplu: daca directorul curent este /home fisierul mbox se acceseaza
folosind calea dragos/mail/mbox
In linux exista directoare uzuale ca:
a) directorul radacina (/)
b) directorul curent (.), acesta este returnat de comanda (), el se poate schimba cu comanda
cd cale_director.
Exemplu: presupunem ca suntem in directorul /home/dragos si
vrem sa-l schimbam in directorul /home/dragos/mail aceasta se
face cu comanda cd mail (cale relativa) sau cu comanda
cd /home/dragos/mail (cale absoluta)
c) directorul HOME ($HOME) este radacina subarborelui atasat utilizatorului; un utilizator
se poate intoarce in directorul HOME atasat lui folosind comanda fara nici un argument
Exemplu: echo $HOME va avea ca efect tiparirea prin comanda
echo a directorului casa (unde avem tot dreptul sa
facem ce vrem).
incercati urmata de si obesrvam ca ne
tipareste (comanda pwd) directorul in care suntem adica
/usr/lib. Mai testati urmat de ce obtineti?
d) directorul superior (..)
Exemplu: dam cd /usr/lib/uucp, deci suntem in directorul
/usr/lib/uucp dati , ce s-a
intamplat? Am trecut in directorul superior /usr/lib,
dati un ca sa va convingeti.
Sper sa va descurcati cu trecerea dintr-un director in altul, este aproape ca si in dos, dar in
loc de \ (backslash) se pune / (slash). Cu astea clarificate sa trecem la fisiere.
 Fisiere

Comanda de afisare a fisierelor este , sintaxa ei este:

ls [optiuni] director
daca lipseste "director" aceasta afiseaza fisierele din directorul curent. In loc de director se
poate pune numele unui fisier.
Optiuni pot fi:
-l (afiseaza caracteristicile fisierului in format lung)

-i (afiseaza numarul inodului)

-s (afiseaza dimensiunea in numar de blocuri)

-a (afiseaza si fisierele ascunse, fisierele ascunse sunt acelea care

incep cu '.' Exemplu: .Admin/ )

-C (afiseaza lista pe mai multe coloane, ordonare pe coloane)

-x (afiseaza lista pe mai multe coloane, ordonare pe linii)

-R (afiseaza descendent arborele de fisiere, recursiv)

-n (afiseaza numerele UID si GID in loc de nume)

-S (afiseaza dupa lungime in ordine descrescatoare)

Schimbati directorul in /usr/lib/uucp cd /usr/lib/uucp si dati acolo urmatoarele exemple:
[ls -l], [ls -al], [ls -si], [ls -lS] , iar daca fisierele defileaza prea repede pe ecran se poate da:
[ls [optiuni] director | more]
Observatie : In tot acest capitol in numele de fisier sau director se pot folosi semnele '*' si '?'
cea ce inseamna inlocuirea unui grup de caractere respectiv a unei singur caracter.
Exemplu: Presupunem ca in directorul curent avem fisierele test,test1,teze,carte,mail,revista
si in acel director dam:
ls te* -> afisarea fisierelor test,test1,teze (toate care incep cu te)
ls te?? -> afisarea fisierelor test,teze (toate care incep cu te si sunt din
4 litere).
ls *e -> afisarea fisierelor teze, carte (toate care se termina cu e)
ls ?a* -> afisarea fisierelor carte,mail (toate care pe pozitia a doua au
litera 'a')

Protectia fisierelor

Accesul la un fisier se face prin prisma drepturilor user-ului asupra acestuia. Proprietarul
fixeaza drepturile de acces la fisierele sale. Exemplu: din directorul /usr/lib/uucp dam se va
obtine:

I
II III IV V VI VII VIII IX X
15652 8 -r--r--r-- 1 root uucp 7597 May 9 1994 README
 Zona
Ce se gaseste in ea
I -numarul nodului
II -numarul de blocuri
III -drepturi de acces
IV -numarul de legaturi spre acel fisier
V -proprietarul fisierului
VI -grupul din care face parte
VII -lungimea fisierului
VIII -data la care s-a modificat
IX -anul sau ora la care s-a modificat
X -numele fisierului

In Zona a III avem drepturi de acces asupra fisierelor si a directoarelor, astfel aceste drepturi se
impart la randul lor in patru zone si anume:
i ii iii iv
- r-- r-- r--
Zona i ne da tipul fisierului care poate fi:
d Director
- Fisier obisnuit
l Legatura simbolica
c Fisier special corespunzator unui echipament periferic
orientat pe caractere (care transfera datele caracter cu
caracter), de exemplu consola, modem, imprimanta etc.
b Fisier special corespunzator unui echipament periferic
orientat pe blocuri (care transfera datele cate un bloc la o
operatie, de exemplu disk magnetic.
Zona ii ne da drepturile proprietarului fisierului.
Zona iii ne da drepturile grupului din care face parte proprietarul.
Zona iv ne drepturile pe care le au altii asupra fisierului.
Drepturile unui fisier pot fi: r (read) de citire a fisierului, w (write) de scriere in fisier, x de
executie. Dreprurile la nivel de directoare sunt: r autorizeaza citirea; w autorizeaza crearea
sau distrugerea unui element al directorului; x autorizeaza intrarea in director.
Exemplu 1) : 15652 8 -rw-r-xr-- 1 root uucp 7597 May 9 1994
README
Din acesta afisare se trag concluzile:
README este fisier obisnuit (rezulta din zona i).
proprietarul (root) lui are drept de citire (r) si scriere (w) in el (rezulta din zona ii).
grupul (uucp) din care face parte are drept de citire (r) si executie (x) (rezulta din zona iii) .
toti useri au dreptul sa citeasca fisierul (rezulta din zona iv).
Exemplu 2) : 1651 2 drwxr-xr-- 2 uucp bin 1024 May 9 21:30 Mail/
Din acesta afisare se trag concluzile:
Mail este un director ( => din zona i)
proprietarul (uucp) lui are drept de citire (r), scriere (w) in el si dreptul de a intra in
acest director ( => din zona ii).
grupul (bin) din care face parte are drept de citire (r) si de intrare in director (x)
(rezulta din zona iii) .
toti useri au dreptul sa citeasca directorul, adica sa-l vada ca exista (rezulta din zona
iv).
Comanda pentru schimbarea acestor drepturi este , cu urmatoarea sintaxa:
chmod [optiuni] nume_fisier
Optinuile au o sintaxa de de genul: clasa_operator_drept (Ex. g+rx) Unde:
 clasa: poate fi {u,g,o,a}
operator: poate fi {+,-,=,}
drept: poate fi combinatii de r,w si x (r,w,x,rw,rx,wx etc).
Unde u,g,o inseamna schimabarea drepturilor proprietarului, grupului, pentru toti, iar a
schimba aceleasi drepturi la u,g,o.
+ (plus) inseamna ca se pun drepturile
- (minus) i se ia drepturile si
= (egal) se distruge drepturile vechi si se pun cele noi
Exemplu: chmod u+rw test => i se da dreptul proprietarului de rw asupra
fisierul cu numele test.
chmod a-r test => li se ia dreptul de citire proprietarului,
grupului si altora
chmod o-wrx test => li se ia dreptul de wrx altor useri asupra
fisierului test.
chmod g=w test => grupul va avea numai dreptul de scriere asupra
fisierului test.
Observatie : Drepturile de acces pot fi setate si prin folosirea unei notatii octale.
proprietar grup altii
Notatia simbolica : rwx rwx rwx
Notatia octala: 421 421 421
pentru fiecare clasa de utilizatori , notatia octala se obtine prin insumarea drepturilor
acordate.
Observatie : Mai exista in plus fata de drepturile (rwx) si drepturile s sau t, daca intalniti la
listarea in format lung (ls -l) ceva de genul:
1) -rwsr--r-- 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca oricine executa acest
fisier are pe perioada executiei dreptul proprietarului fisierului (in exemplul nostru are drept
de root).
2) -rwxrwsr-- 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca oricine executa acest
fisier devine pe perioada executiei membru la grupul din care face parte fisierul (in cazul
nostru devine membru al grupului bin).
3) -rwxrwsr-t 1 root bin 320 Jan 4 20:56 fisier* inseamna ca fisierul executabil
ramane rezident.
Aceste drepturi se pot schimba numai de catre root astfel:
in primul caz cu chmod u+s fisier
in al doilea chmod g+s fisier
iar in al treilea cu chmod +t fisier
Comanda de schimbare a proprietarului unui fisier este:
chown [optiune] nume_proprietar_nou fiser
unde ca optiune poate sa apara -R (recursiv) ceea ce inseamna ca daca se schimba
proprietarul la un director se va schimba la toate fisierele pe care acesta le contine.
- nume_proprietar_nou este numele noului propritar al fisierului "fisier"
Exemplu 1) : chown -R root mail/ ceea ce inseamna ca schimba atat proprietarul
directorului mail cat si proprietarul tuturor fisierelor din director.
Exemplu 2) : chown root mail/ schimba proprietarul doar pe directorul
mail/ si nu schimba in interiorul directorului.
Comanda de schimbare a grupului unui fisier este:
chgrp [optiune] nume_grup fisier
optiune poate fi -R ceea ce insemna schimbarea grupului atat pentru director cat si
pentru tot ce contine acesta.
nume_grup este numele noului grup.
fisier este numele fisierului (directorului) ale carui grup se schimba.
Exemplu: Aceleasi ca si la comanda chown.
Comanda de vizualizare a unui fisier este:
less nume_fisier
 Comanda permite vizualizarea continutului unui fisier sau a unui grup de fisiere.
Iesirea din vizualizare se face prin apasarea tastei 'q' si nu 'Q'. In general se afiseaza
continutul unui singur fisier.
Exemplu 1) : less mbox are ca efect vizualizarea fisierului mbox (daca acesta
exista).
Exemplu 2): Presupunem ca in directorul curent avem fisierele
test,test1,teze,carte,mail,revista si in acel director dam: less *e => se
afiseaza continutul fisierelor teze si carte. In cazul afisari mai multor
fisiere trecerea de primul la al doilea si asa mai departre se face
apasand
':' urmate de 'n'.
Un fisier se mai poate vizualiza si cu comanda more. Sintaxa ei este: more [optiuni]
nume_fisier
Unde:
Optiuni pot fi:
-nr_linii = afiseaza pe ecran atatea linii cate specifica nr_linii.
c = sterge ecranul dupa care afiseaza.
Nume_fisier poate fi atat numele unui fisier cat si a unui grup de fisiere.

Editor de fisiere
Linuxul pune la dispozitie si un editor de fisiere asemanator cu WS din Dos. Acesta poarta
numele de joe si se lanseaza prin:
joe nume_fisier
ceea ce are ca efect crearea unui fisier cu numele nume_fisier daca acesta nu exista si
editarea lui daca acesta exista. In acest editor sunt valabile sagetile de pozitionare, Del,
Backspace, PgUp, PgDn, Home, End. Avem si combinati de taste printre care:

o pentru inserarea unui bloc: Ne pozitionam pe inceputul acestuia si tastam ^KB

(Ctrl+k apoi b) dupa care mergem la sfarfitul blocului si tastam ^KK (Ctrl+k apoi k) si in
cele din urma trebuie sa ne apara blocul inserat (adica scris alb pe negru).
o pentru stergerea unui bloc (^KY): Ctrl+k apoi y dupa ce blocul a fost marcat.
o pentru mutarea unui bloc (^KM): Dupa ce blocul a fost marcat ne pozitionam cu
cursorul in pozitia in care vrem sa-l mutam si apasam Ctrl+k apoi pe m.
o pentru copierea unui bloc (^KC): asemanator cu mutarea dar textul ramane si unde a
fost marcat.
o pentru salvarea fisierului se da combinatia ^KD, iar pentru salvare si iesire din editor
se da ^KX.
o pentru stergerea unei lini se da ^KY.
o pentru inserarea unui alt fisier ^KR dupa care se introduce calea si fisierul dorit.
o pentru scrierea in fisier a rezultatului unei comenzi se foloseste ^K/ (Ctrl+K apoi /).
Exemplu ^K/ dupa care scriem ls -al rezultatul va fi scrierea in fisier a tuturor fisierelor din
directorul curent in format lung.
o pentru a abandona editarea fara modificari se tasteaza ^C (Ctrl+c)

Comanda pentru afsiarea numarului de linii, cuvinte si caractere dintr-un fisier este:
wc [optiuni] fisiere
Unde optiuni pot fi:
-l afiseaza doar numarul de linii
-w afiseaza doar numarul de cuvinte
-c afiseaza doar numarul de caractere
In cazul in care lipsesc optiunile rezultatul este de forma:
nr.linii nr.cuvinte nr.caractere nume_fisier
Exemplu: wc test rezultatul este '24 50 125 test' ceea ce inseamna ca
fisierul test contine 24 de linii, 50 cuvinte si 125 de caractere.
wc -l test rezultatul este '24 test' ceea ce inseamna ca
 fisierul test contine 24 de linii.
Urmatoarele comenzi se refera la lucrul cu fisiere (creeare, mutare, copiere, stergere,
cautare):

o Comanda mkdir creeaza unul sau mai multe directoare sau subdirectoare in interiorul
directorului curent. Sintaxa comenzii este:
mkdir lista_directoare

Exemplu: mkdir dragos => creeaza directorul dragos in

directorul curent.
mkdir dragos ciprian => creeaza directoarele dragos si
ciprian in directorul curent.
mkdir /home/dragos/mail/test => creeaza directorul test in
directorul /home/dragos/mail.

o Comanda cp realizeaza o copie a unui fisier in altul; poate copia unul sau mai multe
fisiere dintr-un director in altul, fisierele initiale pastrandu-si locul. Sintaxa comenzi este:

cp [optiune] fis_sursa fis_destinatie

cp [optiune] lista_fis_sursa director_destinatie
Optiune poate fi -r sau -R ceea ce inseamna ca copierea se face recursiv.
Exemplu: Presupunem ca avem fisierele test,test1,teza si directoarele mail/,
revista/.
cp test test1 revista/ copiaza fisierele test si test1 in directorul revista/.
cp test ttt copiaza fisierul test in ttt (daca nu exista il
creeaza, iar daca exista scrie peste cel vechi).
cp * mail/ copiaza toate fisierele in directorul mail/.
cp -r * /tmp copiaza toate fisierele si directoarele in
directorul /tmp (din radacina). Atentie daca
directorul in care vreti sa copiati se afla tot in
directorul curent se poate creea o bucla, deoarece
se copiaza si directorul in care vreti sa scrieti
in el insusi.

Un exemplu in acest sens este:

cp -r * mail/ ceea ce insamna ca se copiaza tot ce este in directorul curent
in directorul mail/, dar intre timp pe cand trebuie sa copieze si directorul
mail/ in el insusi acesta este deja plin.

o Comanda mv muta si redenumeste un fisier: redenumeste fisierul in acelasi director

sau muta si redenumeste fisierul in alt director; permite si modificarea numelui unui director
cu conditia de a ramane in subarborele HOME atasat utilizatorului

mv [optiune] fis_sursa fis_destinatie

mv [optiune] lista_fis_sursa director_destinatie
Optiune poate fi -r sau -R cea ce inseamna ca mutarea se face recursiv. Comanda este
asemanatoare cu cu diferenta ca aceasta muta fisierele (le sterge) din sursa in destinatie (le
pune)
Exemplu : mv mail/ /tmp/mail muta directorul mail/ (din directorul curent) in
diectorul /tmp/mail/.
mv test testnou muta (redenumeste) fisierul test in fisierul testnou.

o Comenzile rmdir si rm
ƒ rmdir sterge un director daca acesta nu contine nici un fisier
Sintaxa: rmdir nume_director
ƒ rm cu opriunea -r permite stergerea recursiva a tuturor fisierelor dintr-un
director si a directorului insusi.
Sintaxa rm [optiune] director sau rm nume_fisier Optiuni :

-i (interactiv, pune intrebare la stergere fiecarui fisier)

-r (parcurgere recursiva)
Exemplu: rm -r * sterge absolut tot fara ca macar sa intrebe ceva, deci
ATENTIE la aceasta comanda (nu mai exista sansa recuperari
fisierelor sterse).
rm test sterge fisierul test.
rm -ir * sterge abosolut tot dar intreaba la fiecare fisier sau
director.

o Comanda find cauta in directoare si in subdirectoare fisierele specificate care

indeplinesc anumite conditii descrise in linia ei de comanda.

find cale lista_expresii

Unde:

o cale -reprezinta directorul de unde incepe cautarea; cautarea se face recursiv in toate
directorele in care utilizatorul are dreptul de r si x.
o lista_expresii -reprezinta expresii logice ce sunt evaluate pentru fiecare fisier din
directoarele parcurse.
Expresiile logice pot fi expresii logice primare sau compuse folosind atat operatorii logici
NEGATIE (prin semnul !), respectiv SAU (prin semnul -o), cat si parantezele \( si \).
Cele mai des folosite expresii logice primare sunt urmatoarele:
ƒ name nume_fisier : cauta fisierul cu numele nume_fisier. Se pot folosi
caracterele * sau ?.

Exemplu : find /usr -name "ma*" = cauta

toate fisierele care incep cu
numele ma din directorul /usr.

o type tip : unde tip poate fi {b,c,p,f} cauta fisierele orientate pe blocuri (b), fisiere
orientate pe caractere (c), fisiere de tip pipe (p) sau fisiere obisnuite (f).

Exemplu : find /dev -type c = cauta toate

fisierele orientate pe caractere
din directorul /dev.

o links n : cauta toate fisierele care are un numar egal cu n de legaturi spre el.

Exemplu : find / -links 14 > <=> cauta

toate fisierele spre care sunt 14
legaturi din directorul radacina /.

o user nume_utilizator : cauta fisierele care apartin userului cu numele nume_utilizator.

Exemplu : find /home -user dragos =

cauta toate fisierele care apartin
userului dragos din directorul /home.

o group nume_grup : cauta fisierele care apartin grupului cu numele nume_grup.

 Exemplu : find /home -user users = cauta
toate fisierele care apartin
grupului users din directorul /home.

o size n : cauta fisierele care au n blocuri lungime; (pentru a specifica mai mare se
foloseste semnul '+', iar pentru mai mic semnul '-' ).

Exemplu : find /usr -size 20 = cauta toate

fisierele care au
grupului users din directorul /home.

o atime n : cauta fisierele care au fost accesate ultima oara acum n zile.

Exemplu : find /dev -atime 3 = cauta

toate fisierele care s-au modificat
acum 3 zile din directorul /dev.

o mtime n : cauta fisierele care au fost modificate cel tarziu acum n zile.

Exemplu : find /dev -mtime 4 = cauta

toate fisierele care s-au modificat
cel putin acum 4 zile din directorul
/dev.

o exec cmd : executa comanda cmd specificata avand ca argument fisierul curent.
o ok cmd : face acelasi lucru ca si comanda -exec dar cere consimtamantul
utilizatorului.

Exemplu : find / -exec ls -l {} \; = cauta

toate fisierele incepand din
radacina / si pentru fiecare ({})
executa ls -l (afisare in format lung).
find / -exec ls -l \; = pentru toate
fisierele executa ls -l, ceea ce
inseamna ca daca am avea 30
fisiere pentru fiecare ar afisa tot ce este in
directorul curent (ls -l) si nu ar
afisa cele 30 fisiere in format lung.
find / -atime 7 -exec ls -ld {} \; =
cauta incepand cu radacina toate
fisierele care au fost modificate
acum 7 zile si le afiseaza in format lung.
Incerca-ti aceleasi exemple dar
in loc de -exec pune-ti -ok.

• Comanda de afisare a inceputului sau sfarsitului unui fisier este head respectiv tail, sintaxa
lor este:

head [optiune] nume_fisier

tail [optiune] nume_fisier
Unde optiune poate fi :
-c m : pentru afisarea a m caractere din fisier -n m : pentru afisarea a m lini din fisier

• Comanda de cautare a unui sir intr-un fisier este sintaxa este:

 grep [optiuni] sir nume_fisier
Unde:

o optiuni pot fi

-c = se afiseaza numarul de linii ce contin sirul dat prin sir. -l = in loc sa se afiseze linile in
care apare sirul se afiseaza numele fisierului ce contine sirul dat. -n = se afiseaza si numarul
liniei in care apare sirul. -v = se afiseaza linile care nu contin sirul dat. -y = nu se face
deosebire de litera mare si mica.

o sir este un sir de caractere scrise intre "".

o nume_fisier poate fi numele unui singur fisier sau a unui grup de fisiere.

Exemple : grep "care" mail = cauta cuvantul care in fisierul mail si afiseaza
toate liniile care il contin.
grep -c "mai" test = afiseaza numarul de linii care contin cuvantul
mai din fisierul test.
grep -l "si" * = cauta cuvantul si in toate fisierele din
directorul curent si afiseaza numele lor.
grep -v "mai" test = afiseaza toate liniile din fisierul test care nu
contin cuvantul mai.
grep -n "ce" te* = afiseaza numele fisierului nr. liniei si linia care
contine cuvantul ce din fisierele care incep
cu te aflate in directorul curent.
grep -y "a" test = afiseaza toate liniile care contin literea a
si A

• Comanda de ordonare a unui fiser este sort sintaxa ei este:

sort [optiuni] nume_fisier

Unde : optiunile sunt:
-o fis_nou = sorteaza fisierul dat in fisierul care are numele fis_nou.
-d = sorteaza fisierul in ordine alfabetica (sunt semnificative doar caracterele, cifrele si
spatiile libere).
-n = sorteaza liniile unui fiser functie de valoarea numerica inscrisa la inceputul liniei (un sir
care incepe cu un numar va fi sortat dupa valoarea aritmetica).
-r = inverseaza ordinea de sortare.
-f = ia in consideratie literele mici si mari la sortare.
-c = verifica daca fisierul sortat este deja in secventa dorita.
-u = elimina dublurile liinilor.
Exemple : sort -o rez mail = sorteaza fiserul mail si rezultatul il depune in
fiserul rez.
sort -r mail = sorteaza fisierul mail in ordine inversa iar
rezultatul il afiseaza pe monitor.
Comenzi orientate pe comunicare intre utilizatori

• Comanda talk:

talk nume_user [terminal]

Are ca efect vorbirea (scriere) in tip real intre doi useri conectati la sistem.
Celui ce este chemat sa scrie ii va aprea pe ecran ceva de genul:
> Message from Talk_Daemon@lbzbph at 10:39 ...
> talk: connection requested by user@lbzbph.sfos.ro.
> talk: respond with: talk user@lbzbph.sfos.ro
iar acest trebuie sa scrie talk user , dupa care ecranul se va imparti in doua zone si anume
zona de sus in care scrie si zona de jos in care primeste raspuns.
Terminal inseamna terminalul la care sa incerce vorbirea (vezi mai jos comanda who ).

• Comanda write:

write nume_user [terminal]

Transmite un mesaj la userul cu numele specificat in nume_user.

• Comanda mesg:

mesg [optiuni]

Unde optiunile pot fi {no,yes}. Aceasta comnda inhiba (scoate) sau activeaza receptia de
mesaje.
Exemplu : mesg no = dezactveaza primirea de mesaje.
mesg yes = activeaza primirea de mesaje.
mesg = afiseaza daca este sau nu activata primirea de
mesaje.

• Comanda who:

who [optiuni]

Ne da informatii despre useri legati in sistem.

Optiuni:

-H = afiseaza antetul.
-T = afiseaza toti useri cu starea mesajelor {+,-,?} (daca poate sau nu primi
mesaje)
-i = afiseaza cat timp nu au stat de pomana useri legati in sistem.
-q = afiseaza toti useri si numarul lor.

Mai exista comanda care ne da numele masini si userului curent (cel care lanseaza comanda)
si care ne da numele userului curent.

• Comanda finger:

finger [nume_user]

Ne da informatii despre userul specificat prin nume_user. Iar daca nume lipseste ne
da informati despre toti useri conectati in sistem.