Sunteți pe pagina 1din 1

5.

TEORIILE ÎNVATARII FUNDAMENTE STIINTIFICE SI APLICATIVE PENTRU TEORIA SI METO


DOLOGIA INSTRUIRIIObiective specifice:
?
sa cunoasca principalele teorii ale învatarii ca fundamente ale teoriei si metod
ologiei instruirii;
?
sa defineasca si sa explice ce este o teorie a învatarii;
?
sa analizeze functiile teoriilor învatarii;
?
sa interpreteze ordonarea în modele a teoriilor învatarii, facuta de I.Neacsu;
?
sa analizeze, sa compare si sa evalueze principalele teorii ale învatarii;
?
sa extraga din fiecare teorie a învatarii contributiile acesteia la dezvoltarea
teoriei instruirii.
Structura tematica
5.1. Ce sunt teoriile învatarii ?5.2. Functiile teoriilor învatarii5.3. Teoriile
învatarii grupate în modele5.4. Teorii ale învatarii reprezentative pentru teor
ia si metodologia instruirii4.4.1. Teoria conditionarii operante B.F Skinner4.4.
2. Teoria psihogenezei cunostintelor si operatiilor intelectuale J Piaget4.4.3.
Teoria genetic cognitiva si structurala J.S.Bruner4.4.4. Teoria operationala a î
nvatarii P.I.Galperin4.4.5. Teoria învatarii cumulativ-ierarhice R.M. Gagné4.4.6
. Teoria organizatorilor cognitivi si anticipativi de progres D.P.Ausubel
5.1. CE SUNT TEORIILE ÎNVATARII ?
Cercetarea învatarii în directia aspectelor sale stiintifice fundamentale si-a a
sigurat, din punct de vedere social si economic, cum spunea Ernest R. Hilgard si
Gordon H Bower (6, p.3), un fel de precipitatie radioactiva , gratie întelegerii f
aptului ca cu cât detinem o cunoastere fundamentala mai consistenta asupra proce
selor învatarii, cu atât mai eficiente vor fi aplicatiile tehnologice în instruc
tie si educatie în general. În acest sens, procesul fundamental în problemele teo
riilor învatarii a beneficiat în ultimii ani, spuneau aceiasi autori în 1966, de
dezvoltarea adiacenta a fiziologiei creierului, a chimismului creierului si de
dezvoltarea prelucrarii informatiei cu ajuorul computerelor electronice (6, p.3).
Fireste, din 1966 si pâna în prezent s-au achizitionat noi informatii, acestea p
rovenind atât din neurofiziologia creierului, din genetica, dar si din psihologi
a cognitiva, din antropologia si sociologia educatiei.Diferitele scoli de gândir
e care au abordat problema învatarii au facut trimiteri la variate forme ale rat
ionalitatii constructive si explicative, teoriile învatarii reprezentând acele mo
dele conceptuale care îmbina nivelul ipotezelor cu cel al principiilor în vedere
a cunoasterii sistematice a activitatii de învatare printr-un ansamblu de afirma
tii stiintifice cu valoare informationala informativa, explicativa, predictiva,
rezumativa, normativa,
62