Sunteți pe pagina 1din 19

LURRI DE MONTAJ CONSTRUCII DIN OEL

l. SCOP
Procedura are ca scop precizarea aciunilor fazelor tehnologice, supravegherea,
recepia si documentele necesare in conformitate cu cerinele de calitate.
2. DOMENIU
Procedura este aplicabila la montarea structurii metalice din cadrul lucrrii.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Proiect de execuie, specific obiectului care se executa.
- Normativ C56-83 privind calitatea si recepia lucrrilor de construcii din otel
- C 133-82 - mbinri cu uruburi de nalta rezistenta.
4. CONDITII PREALABILE
- Existenta la executant a proiectului de execuie i a prezentei proceduri.
- Instruirea personalului de execuie, pe linie tehnologica i protecia muncii.
- Existenta sculelor si dispozitivelor necesare specifice activitilor desfurate.
- Existenta certificatelor de calitate.
5. ATRIBUTII SI RESPOSABILITATI
- eful de lucrare rspunde de aplicarea prezentei proceduri si a documentaiei de
execuie si de ntocmirea nregistrrilor de calitate.
- Responsabilul CQ al subcontractorului urmrete aplicarea ntocmai a acestei proceduri,
a proiectului de execuie si ntocmirea corecta a nregistrrilor de calitate.
- Verificarea calitii lucrrilor se va face pe tot timpul execuiei conform prevederilor
din Normativul C 56-85 de ctre seful de echipa si maistru

6. PROCEDURA
- Elementele construciei metalice se vor confeciona in atelierul furnizorului
conform detaliilor din planurile de execuie si se vor livra gata de asamblare pe
antier din metal livrate de uzina.

- Furnizorul va acorda o atenie speciala marcrii fiecrui element construciei, in mod


clar, pentru facilitarea identificrii.
- Verificarea existentei si examinarea att a coninutului documentaiei de atestare a
calitii elementelor din metal care trebuie transmisa de uzina la antier o data cu livrarea
subansamblelor, ct si a corespondentei calitii materialelor, pieselor si a clasei de
calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de execuie si a prescripiilor
tehnice.
- Documentaia de atestare a calitii trebuie sa cuprind certificate de calitate ale tuturor
elementelor din metal livrate, care trebuie anexate:
- confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor si sau pe
ncercri proprii ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescripiilor
tehnice;
- schite cu marcarea si poziionarea elementelor din metal;
- piese scrise si desenate ale proiectului de execuie care au suferit modificri si
completri pe parcursul execuiei (in care au fost introduse modificrile si completrile
efectuate) nsoite de aprobarea in scris a proiectantului, beneficiarului si verificatorului
de proiect pentru fiecare din modificri.
- Verificarea prin ncercri directe a calitii elementelor din metal (verificarea vizuala si
prin msurare a formei si dimensiunilor, att a pieselor care alctuiesc elementul, cat si
ale elementului m ansamblu (inclusiv mbinrile) a pregtirii suprafeelor m vederea
aplicrii proteciei anticorosive, precum si a realizrii stratului de protecie temporara.
- Metodele de verificare a calitii subansamblelor elementelo 323e45d r din metal sunt
prezentate in Normativul C 56-85
- Dosarul de recepie cuprinde urmtoarele documente:
- confirmarea ca elementele corespund prevederilor din proiectului de execuie i
STAS-ului 767/0-88;
- specificarea numelui controlorului din organul de control;
- fise de msurtori;
- buletine de ncercri nedistructive a sudurilor si a altor ncercri prevzute in
proiect;
. schie cu marcarea elementelor de construcii metalice;

- piese scrise si schite ale modificrilor proiectelor nsoite de avizele scrise ale
proiectantului;
- procese verbale de remedieri, nsoite de avizele scrise ale proiectantului.
Se efectueaz recepia la antier a materialelor metalice de asamblare (nituri, uruburi,
piulie, aibe, electrozi, norme pentru sudare).
- uruburile normale vor fi uruburi standard galvanizate, iar gurile pentru acestea vor fi
curate si compatibile cu diametrul lor. Distanta intre uruburi va fi in conformitate cu
standardul in vigoare.
- Bulonul sau urubul pe zona orificiului nu va avea filet iar piuliele vor fi strnse pe
aibe standard galvanizate.
Suprafeele de contact ntre elementele ce urmeaz a se mbina vor fi acoperite m
prealabil cu minimum de plumb.
Verificarea calitii acestora va consta din verificarea existentei si examinarea
coninutului documentelor de atestare a calitii materialelor si a corespondentei cu
prevederile din proiect;
In timpul execuiei lucrrilor de montaj construcii metalice
se verific:
- exactitatea axelor principale ale construciei precum si a elementelor in raport cu axele
construciei;
- existenta si coninutului documentelor de verificare si recepionare a elementelor de
construcii care constituie reazeme sau suporturi pentru construcia metalica si care sa
ateste ca sunt corespunztoare proiectului si prescripiilor tehnice;
- poziia n plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare;
- nsuirea suficienta si corecta a tehnologiei de execuie de ctre echipele care executa
mbinrile cu uruburi pretensionate;
- Toate verificrile de la aceasta etapa vor fi efectuate de conductorul tehnic al lucrrii
mpreuna cu delegatul beneficiarului si al compartimentului de control tehnic de calitate.
- Documente de la furnizori (uzina)
- certificate de calitate pentru fiecare tip de elemente din metal livrate de furnizor;

- certificate de calitate de la furnizori pentru organele de asamblare


- fise de msurtori;
- dispoziii date de proiectant sau beneficiar;
- proces-verbal de remediere (in urma dispoziiilor, date de proiectant cu acordul
beneficiarului - R.N.C. - daca va fi cazul.
- metoda de montaj va cuprinde detaliile referitoare la dispozitivele de lucru, de protecie
a muncii si securitate a muncii pe platformele de lucru.
- subcontractorul va lua toate masurile necesare pe timpul montrii pentru
meninerea att a construciei metalice cat si a subansamblelor in condiii
bune.
Pe parcursul efecturii lucrrilor de montare se vor efectua verificri
referitoare la:
- ndeplinirea tuturor prevederilor proiectului de montare a elementelor din metal;
realizarea de buna calitate a lucrrilor de montare, precum si poziionarea corecta a
elementelor din metal (conform proiectului de execuie, prescripiilor tehnice si
Normativului C56-85)
- verificarea strngerii uruburilor de inalta rezistenta precum i realizarea chituirii,
grunduirii i vopsirii mbinrilor controlate;
- Se ntocmesc urmtoarele acte:
- proces-verbal de remedieri in urma dispoziiilor de antier date de proiectant sau
beneficiar (R.N.C), daca va fi cazul.
- buletine de ncercri ;
- buletine de CND;
Tolerantele permise la construcia metalica sunt:
- dimensiunile intre gurile pentru uruburi si diferite racorduri +/- 1,5mm
- Toate elementele construciei vor fi pregtite in prealabil, in atelier cu ajutorul
abloanelor care sa permit realizarea cu precizie a construciei metalice conform

detaliilor din planurile de execuie. Construcia metalica va fi livrata la antier sub forma
de ansamble sudate mpreuna si gurite pentru a fi asamblate la fata locului.
- Nu se permite executarea lucrrilor de sudura si de gurire pe antier dect in cazuri
excepionale si numai cu aprobarea scrisa a proiectantului.
- Suprafeele de otel curate vor fi atinse numai cu mnui de protecie.
- Toate lucrrile de vopsitorie se vor executa la furnizor urmnd ca pe antier, la locul de
montaj sa se execute numai corectarea poriunilor deteriorate in timpul transportului sau
montajului.
La terminarea lucrrilor de montare se va efectua verificarea calitii
lucrrilor de montare efectuate pe faze.
- Se vor efectua verificri scriptice, care vor cuprinde examinarea existentei i
coninutului documentaiei de atestare a calitii si anume:
- dispoziii de antier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montrii,
referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa, structura metalica,
procesele-verbale ncheiate cu organele de control in construcii;
- pentru uruburile de nalta rezistenta pretensionate, documentaia este cea prevzuta m
Normativul C 133-82;
Se vor efectua verificri directe ce se refera la :
- terminarea integrala a lucrrilor de montare in cadrul fazei;
- verificarea dimensionala i calitativa bucata cu bucata a mbinrilor $i celorlalte lucrri
de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective;

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON I


BETON ARMAT IN SISTEM PERI
I. SCOP

1.1. Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor i utilajelor necesare in


vederea cofrrii elementelor de beton armat in sistem PERI in conformitate cu cerinele
de calitate.
2.DOMENIU
2.1. Procedura se utilizeaz pentru toate structurile din beton si beton armat.
3. DOCUMENTE DE REFER1NTA
3.1. Proiect de execuie pentru obiectul de construcie.
3.2. Caiet de sarcini pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
3.3. Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa.
3.4. Legea 10/1995 privind calitatea in construcii.
3.5. NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si
beton precomprimat.
3.6. STAS 7009 /1979 Construcii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si
asamblri in construcii. Terminologie.
3.7. STAS 8530 / 1988 Coordonarea modulara in construcii. Multimoduli, dimensiuni
modulare si submoduli
3.8. STAS 10265 /1 - 1984 Tolerante in construcii. Tolerante la suprafee de beton
aparent.
3.9. STAS 857 / 1983 Piese si elemente din beton pentru construcii. Clasificare si
condiii tehnice de calitate
3.10. C 162 - 1973 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor
metalice plane pentru perei din beton monolit la cldiri.
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. RNC - Raport de neconformitate
4.2. DS - Dispoziie de antier
4.3. FCC - Fisa control calitate
4.4. PV - Proces verbal
5. CONDITII PREALABILE

5.1. Instruirea personalului de execuie pe baza documentaiei de execuie si a prezentei


proceduri.
5.2. Instruirea personalului de execuie pe linie NTS si PSI conform normelor republicane
in vigoare si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.
5.3. Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protecia muncii ( salopete, casca,
centuri de sigurana, etc.).
5.4. Existenta in antier a utilajelor de ridicare si dispozitivelor de prindere si manipulare
specifice pentru elementele de cofraj.
5.5. Executantul trebuie sa dein informaii ale fabricantului pentru toate elementele de
cofrag si pentru toate accesoriile inclusiv cleti, tirani, rodine, etc. 5.6. Existenta la
executant a tuturor documentaiilor necesare realizrii lucrrii ( proiecte, standarde,
normative, documente legislative, cataloage de clemente i subansamble, etc. )
6. ATRIBUII I RESPONSABILITI
6.1. eful de lucrare rspunde de aplicarea ntocmai a documentaiei de execuie si a
prezentei proceduri si de ntocmirea nregistrrilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ urmrete aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de
execuie si de ntocmirea corect a nregistrrilor de calitate
6.3. eful mecanizrii rspunde de existenta si buna funcionare a sculelor si utilajelor
6.4. eful de antier asigura personalul muncitor calificat si instruit
7. PROCEDURA
7.1. Lucrri pregtitoare
7.1.1. nainte de nceperea operaiei de montaj a cofrajelor se vor curai si pregti
suprafeele care vin in contact cu betonul
7.1.2. Se va verifica si corecta, daca este cazul, armatura si se va trasa poziia cofrajelor.
7.1.3. Se vor asambla parial panourile de cofraj, acolo unde este posibi1.
7.1.4. Manipularea transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel nct sa se evite
deformarea sau degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau
depozitarea altar materiale pe stivele de panouri de cofraj sau de accesorii.
7.2. Montarea cofrajelor

7.2.1. Montajul cofrajelor pentru perei se va realiza respectnd urmtoarea ordine


tehnologica:
- panourile tip PERI se monteaz conform planului de panotaj ntocmit pentru
fiecare element structural vertical ncepnd cu rata interioara;
- se executa asamblarea si susinerea parial a panourilor ( operaie care trebuie
sa respecte condiiile de sigurana si stabilitate ). Operaiunea de cofrare va ncepe
ntotdeauna dintr-o poziie critica ( exemplu - coltul interior) dup care se va continua
spre mijloc;
- in scopul realizrii golurilor aferente uilor, ferestrelor sau traseelor de utiliti
se vor monta ramele pentru cofrarea golurilor; - se monteaz panourile exterioare
fcndu-se ncheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care
elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren se va asigura repartizarea
solicitrilor innd seama de gradul de compactare si de posibilitile de nmuiere, astfel
nct sa se evite producerea tasrilor. In cazul in care terenul este ngheat sau supus
ngheului rezemarea susinerilor se va face astfel nct sa se evite deplasarea acestora
funcie de condiiile de temperatura. In cazul in care elementele de susinere a cofrajelor
reazem pe elemente de beton fixarea se va face cu uruburi conexpand care sa nu
permit deplasarea tlpii sprijinirii;
- se monteaz podina de lucru si accesoriile care permit accesul si lucru in condiii
de sigurana deplina.
7.2.2. Montajul cofrajelor pentru planee si grinzi se va realiza respectnd urmtoarea
ordine tehnologica:
- se aduc la poziie turnurile de eafodaj sau susinerile cu popi metalici
extensibili (structurile de susinere trebuie sa asigure sigurana si stabilitatea
ansamblului pe ambele direcii )
- in furcile de la partea superioara a eafodajelor sau popilor metalici se fixeaz
grinzile de lemn PERI longitudinal si transversal respectnd distanele ntre grinzi
precizate in tabelele furnizorului pentru a asigura capacitatea e preluare a tuturor
aciunilor ce pot apare in timpul procesului de execuie;
- la grinzi se realizeaz cofrajul din panouri tip TEGO sau din scnduri ( dulapi )
in funcie de dimensiunile grinzii si distantele intre sprijiniri;
- la placi se poziioneaz panourile de cofraj tip TEGO. Pentru o mai buna
etanare rosturile dintre panouri se acoper cu banda adeziva;

- pentru realizarea golurilor necesare traseelor de utiliti care strbat planeele


sau
grinzile se vor monta cofraje avnd forma si dimensiunea golului la poziiile
precizata in proiect.
7.2.3. Decofrare
Cofrajele care nu suporta greutatea betonului ntrit precum lateralele de grinzi,
perei, stlpi, fundaii si prile similare ale construciilor poat fi scoase la 12 ore dup
terminarea betonrii daca betonul este suficient de tare pentru a nu se degrada din
operaia de decofrare. In acest scop cofrajele vor fi montate astfel nct sa permit
decofrarea pariala.
Trebuie acordata o atenie deosebit elementelor de construcii care dup
decofrare suporta aproape ntreaga sarcina prevzuta in calcul.
Cofrajele fetelor inferioare ale plcilor si grinzilor se vor ndeprta meninnd
sau remontnd apoi popi de siguran atunci cnd rezistena betonului a atins fata de
clasa urmtoarele procente:
- 70 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m
- 85 % pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m
Popii de siguran se vor ndeprta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de
clasa urmtoarele procente:
- 95 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m
- 112 % pentru elementele cu deschidere de 6-12 m
- 115 % pentru elementele cu deschidere mai mare de 12 m
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns prile de construcie in vederea decofrrii se face prin
ncercarea epruvetelor de control, pe faze; confecionate in acest scop si pstrate in condiii similare
elementelor in cauza conform STAS 1275 1988
Tabel 1 Termenele minime de decofrare a fetelor laterale
Viteza de dezvoltare a
Termenul de decofrare ( zile ) pentru temperatura mediului de ( oC )
rezistentei betonului
+5
+10
+15
Lenta
2
1 1/2
1
Medie
2
1
1

Tabel 2 Termene minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale


cofrajelor cu meninerea popilor de siguran
Condiii tehnologice
Viteza de dezvoltare a rezistentei
betonului

Termen (in zile ) de la turnare


Lent

Medie

Temperatura mediului ( oC )

+5

+10

+15

+5

+10

+15

Deschidere de max. 6 m

Deschidere > 6 m

10

Tabel 3 Termene minime recomandate pentru ndeprtarea popilor de sigurana


Condiii tehnologice

Termen (in zile ) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistentei


betonului

Lent

Medie

Temperatura mediului ( oC )

+5

+10

+15

+5

+10

+15

Deschidere de max. 6 m

18

14

10

Deschidere 6-12 m

21

18

12

14

11

Deschidere > 12 m

36

28

18

28

21

14

Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmnd a se face pe baza


procedurilor de execuie ( funcie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului
exterior, etc. )
7.3. Programul de control al calitii
7.3.1. Distanierii cofrajelor lsai in beton nu trebuie sa :
- afecteze durabilitatea sau aspectul betonului
- introduc ncrcri suplimentare inacceptabile asupra structurii
- reacioneze cu constituenii betonului sau armatura

- pteze suprafaa betonului


7.3.2. Suprafaa interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substanele de ungere
a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafaa de contact iar betonul
trebuie tunat cat timp aceti ageni sunt eficieni. Trebuie luata in considerare orice
influenta duntoare posibil asupra suprafeei betonului a acestor substane de
decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pteze betonul, sa afecteze durabilitatea
betonului sau sa corodeze cofrajul.
7.3.3. In vederea asigurrii unui montaj corect al cofrajelor se vor efectua
verificri etapizate astfel:
- preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare si elementele de cofraj
si susineri.
- in cursul execuiei se va verifica poziionarea in raport cu trasarea si
modul de fixare a elementelor.
- final, recepia cofrajelor si consemnarea constatrii intr-un proces verbal
pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ( PV recepie calitativa in care se va
consemna daca cofrajul respecta abaterile de poziie si dimensionale ).
REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT
l. SCOP
Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si
materialelor necesare pentru realizarea structurilor din beton armat in conformitate cu
cerinele de calitate prevzute in proiect.
2.DOMENIU
Procedura se aplica la realizarea structurilor din beton armat din cadrul lucrrii.
3.DEFINITII - PRESCURTARI:
RNC - Raport de neconformitate
DS - Dispoziie de antier
FCC - Fisa control calitate
PCC - Plan control calitate
PV - Proces verbal

PMI Piese metalice nglobate


4. CONDITII PREALABILE
- Existena la executant a proiectului de execuie si a prezentei proceduri
- Instruirea personalului de execuie pe linie tehnologica, protecia muncii si PSI
specifice activitilor desfurate
- Existena mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice
activitilor desfurate
- Existena nregistrrilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de
transport, comanda beton )
- Existena nregistrrilor de calitate pentru suprafaa de betonat (teren de
fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice nglobate si cofrare
( rubricile corespunztoare din Fisa de betonare sau PV de lucrri ascunse sa fie ncheiate
).
- Existena utilitilor:
- instalaie de apa
- instalaie de for si iluminat
- instalaie de aer comprimat
- condiii de nclzire si de protecie sau de rcire a betonului, daca
betonarea se va desfura atunci cnd temperaturile sunt mai mici de +5 C sau mai mari
de + 21 C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )
- Existena drum acces la locul de turnare
- Existena unui numr suficient de vibratoare de tip corespunztor
- Echiparea formaiilor de betoniti cu scule si echipamente specifice
- Existena avizului de ncepere a lucrrii (AIL ) si fisa de betonare ( FB )
- Echipele vor fi dotate cu echipament de protecie specifica : salopeta, casca,
cizme de cauciuc centuri de sigurana.
5. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

- eful de lucrare rspunde de aplicarea ntocmai a prezentei proceduri si a


documentaiei de execuie si de ntocmirea nregistrrilor de calitate.
- Responsabilul CQ urmrete aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a
proiectului de execuie si ntocmirea corecta a nregistrrilor de calitate
- eful mecanizrii rspunde de existenta si buna funcionare a sculelor si
utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale )
- eful de antier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si
condiiile de prelevare si pstrare probe de beton in condiii STAS
6. PROCEDURA
- Pregtirea terenului de fundare sau a suprafeei de beton turnata anterior
- Pregtirea terenului de fundare :
- verificarea cotei de fundare cu aparate topo
- derocarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si
examinarea vizuala a suprafeei
- geotehnicianul decide investigaii suplimentare sub cota de fundare
- curirea suprafeei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale
pana se ndeprteaz prtile desprinse, noroiul sau apa
- cartarea geologica a suprafeei

'

- verificri topo a cotei finale


- recepia finala a suprafeei si ntocmirea nregistrrilor de calitate ( PV
lucrri ascunse sub incidena LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica " Pregtirea
suprafeei"
- Pregtirea suprafeei de beton turnat anterior
- nainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele
nglobate, bande de etanare si betonul turnat anterior, vor fi in ntregime curate de toate
materialele strine din zona aferenta betonrii prin batere, buciardare, splare cu apa,
suflare cu aer comprimat, dup caz

- naintea turnrii betonului, timp de 24 ore, suprafaa betonului turnat


anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbia apei din betonul
proaspt turnat; apa rmasa in denivelri va fi ndeprtata
- toate operaiile pregtitoare se vor efectua avnd grija sa nu se
deterioreze sau deranjeze elementele sau prtile componente ale fazei respective de
betonare
- se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de
betonare
- Transport, manipulare si punere in opera a betonului
- betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau
autobetoniera
- in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare
segregrii. Durata de transport care se considera din momentul terminrii ncrcrii, nu
va depi:
- 45 min. cnd temperatura mediului este mai > 30C
- 60 min. cnd temperatura mediului este 15 - 30C
-90 min. cnd temperatura mediului este mai < 15C
- betonul din autobetoniera se va descarc direct in benele macaralelor,
in buncrele pompelor sau jgheaburile de turnare directa
- punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu ben , cu
pompa de beton, cu jgheabul sau combinaie intre acestea; dup posibiliti
- atunci cnd nclinaia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevzut
cu icane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcia de micare a betonului,
pentru a micora viteza de scurgere nlimea de cdere libera a betonului trebuie sa nu
depeasc 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa
- betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui
pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin loptare sau vibrare) pentru a evita segregarea
- betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depi 30
cm grosime
- rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform
planurilor de execuie

- in cazul defectrii pompei, betonul rmas in conducte va fi scos si


rebutat iar conducta splata
- orice acumulare de apa pe suprafaa betonului, sau scpri de ulei,
motorina ,etc. aprute in timpul betonrii vor fi ndeprtate nainte de turnarea stratului
urmtor
- tunarea betonului, se va face evitnd dirijarea jetului de beton direct
ctre barele de armatura sau piesele nglobate pentru a preveni deplasarea sau
deformarea acestora
- orice beton vrsat accidental va fi ndeprtat de pe platformele de lucru
ale cofrajului
- se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor
deranja barele de otel beton in timpul turnrii betonului
- platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor ndeprta
pe msura ce operaia de tunare progreseaz si acestea nu mai sunt necesare
- se va preveni cderea de materiale strine in betonul proaspt
- Compactarea betonului
- fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcie de
lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului i densitatea armaturii
- vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruii cu experiena
- se va asigura un numr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la ndemna
muncitorului
- un strat de beton nu va fi tunat pana cnd betonul din stratul anterior nu a fost
complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu urmtorul nainte de a intra in
priza astfel nct stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
- vibratorul se introduce in beton sub aciunea greutii proprii pe o adncime de 5
- 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu
lase goluri pe suprafaa stratului
- durata de vibrare optima va fi de 5 - 30 secunde in funcie de lucrabilitatea
betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel nct zonele de
influenta sa se suprapun in plan.

- vibrarea nceteaz in momentul in care suprafaa betonului devine orizontala si


uor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai taseaz si
apare apa sau lapte de ciment la mbinarea cofrajelor .
- se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, p.m.., cu
benzile de etanare, tecile sistemului de precomprimare. etc.
- zonele menionate la punctul anterior compactarea se realizeaz cu vergele de
otel.
- in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea
in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de
punere in opera a betonului.
- zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare
se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocnirea la exterior a
cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.
Metoda este eficienta mai ales in cazul stlpilor si diafragmelor
- Finisarea suprafeelor de beton:
- Finisarea suprafeelor de beton se va efectua pentru a obine gradul de prelucrare
specificat in proiect. Aceasta operaie consta n ndeprtarea neregularitilor locale
( coarne, rizuri sau alte denivelri de la suprafaa betonului) si a celor de planeitate
( abateri de la suprafaa teoretica, aa cum este definita pe planuri, msurate cu abloane
de 3.00 m lungime ).
- Finisarea suprafeelor cofrate verticale - beton neaparent.
- Repararea neregularitilor locale ce depesc + 12 mm - - 6 mm
- Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc + 16 mm - 10 mm
- Finisarea suprafeelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :
- Repararea neregularitilor locale ce depesc + 6 mm
- Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc +10 mm

- In dreptul pmi, muchii sau rosturi se va realiza o finisare speciala in jurul sau in
lungul acestora in vederea aplicrii ulterioare a chitului de etanare, daca este prevzut in
proiect
- Toate operaiile de finisare se vor executa de muncitori calificai in acest gen de
lucrri ( betoniti, zidari, mozaicari, etc. )
- Mturarea si protecia betonului
- Pentru a asigura condiii favorabile de ntrire si a se reduce deformaiile de
contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare.
protejnd suprafeele libere prin :
- acoperirea cu materiale de protecie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protecie.
- Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de
nisip, etc.
Aceasta operaie se va face de ndat ce betonul a cptat suficienta rezistent
pentru ca materialul sa nu adere la suprafaa acoperita. Materialele de protecie vor fi
meninute permanent in stare umeda.
- Stropirea cu apa va ncepe dup 2-12 ore de la turnare, in funcie de tipul de
ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de
ntrit pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
- Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel nct suprafaa betonului
sa se menin permanent umeda.
- Peliculele de protecie se aplica in conformitate cu prescripiile speciale.
- Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau
folie de polietilena; att timp cat prin cderea precipitaiilor exista pericolul antrenrii
pastei de ciment.
- Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi
mai mari de + 5 C
- Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scderilor de
temperatura pana la - 10 C, lundu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. Dup
punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de

+ 5 C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50


daN/cm2.
- Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte
tehnologice pentru lucrrile ce se vor executa.
- Soluiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:
- metoda conservrii cldurii betonului, care consta in acumularea de
cldura prin nclzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea
elementelor de beton cu nveliuri termoizolante.
- metoda nclzirii betonului dup punerea in opera se folosete atunci
cnd nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului nainte de nghe. Acesta
metoda consta n asigurarea betonului la temperaturi corespunztoare prin tratarea
termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu nveliuri
termoizolante.
- Repararea defectelor de calitate la beton
- n cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dup decofrare,
responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluia de
remediere.
- Reparaiile se executa conform procedurii de lucru specifice, dup caz:
- zone de separare, caverne in beton ;
- fisuri in elemente de beton .
- ntreruperi neplanificate
- Pe parcursul betonrii pot apare evenimente nedorite din urmtoarele motive :
incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor,
etc. In aceste cazuri antierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera
a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de poziionare a benzilor de
etanare in betonul proaspt turnat si se vor stria suprafeele. In cazul in care se ordona
oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forat benzile de etanare la
suprafaa betonului proaspt in vederea formarii unui rost de mbinare.
- In cazul averselor de ploaie se va reduce coninutului de apa din amestec si se
vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacurii apelor strnse
in sau pe cofrajul elementelor structurale, evitndu-se formarea pungilor de apa pe
suprafaa betonului pus n oper.
-nainte de reluarea betonrii se vor ndeprta toate materialele strine precum i
laptele de ciment i se va trece la tratarea suprafeei prin turnarea unui strat de beton cu

un coninut de ciment mai mare, dup care ncepe operaia de punere in opera a
betonului.
7. DOCUMENTE I NREGISTRARI
- Borderou pentru recoltarea probelor de beton
- Condica evidena betoane puse in opera
- Proces verbal lucrri ascunse
- Fia de control calitate
- Proces verbal aspect beton dup decofrare

S-ar putea să vă placă și