UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

TIMIOARA

Prof. Univ. Dr. AUREL STEPAN

INFORMATICA ECONOMICA
SUPORT DE CURS

Timioara, 2005

CUVNT NAINTE

Acest suport de curs a fost conceput pentru disciplina INFORMATICA

ECONOMICA care se preda la anul I de la Facultatea de Managementul
Turistic si Comercial Timisoara a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir .
El are scopul de a usura munca de pregatire pentru examenul de informatica
a anului I FR si anul I zi si a pregati studentii pentru celelalte cursuri de
informatica.
Este firesc sa incercam sa-i facem pe studenti sa inteleaga faptul ca
informatica este ceva necesar pentru economisti si fara de ea nu se mai
poate in epoca in care traim; printre altele si cooperarea cu tarile din
Uniunea Europeana face indispensabil acest lucru ; mai mult , deoarece
toata lumea europeana lucreaza cu calculatoare , colaborarea impune
folosirea calculatoarelor in orice afacere de export sau import. Asadar , am
tinut cont si de acest fapt in alegerea tematicii , dar cea prezentata in acest
suport de curs este probabil cea pe care o prezinta la curs si multi alti
colegi de la alte facultati de stiinte economice. Ea este aleasa si functie de
ceea ce am crezut ca ar trebui sa deschida drumul catre studiul informaticii
in facultate in urmatorii ani de studiu ,de pregatirea pentru a deveni buni
economisti, dar si functie de programa de invatamant existenta in domeniu
Orice economist trebuie sa aiba idee despre ce este informatica din
punctul de vedere al utilizatorului, al managerului , despre arhitectura
calculatoarelor si asta nu inseamna de loc ca intra in domeniul ingineresc;
orice economist trebuie sa stie ca in anii care urmeaza, vor fi de baza
retelele de calculatoare si de aceea ar trebui sa posede cunostinte minime
despre retele de calculatoare, despre modul cum se transmit datele pe
retele de calculatoare si in special pe internet. Mai mult, apreciem ca
economistii trebuie sa aibe cunostinte de programare si sa se poata intelege
cu un informatician atunci cand comanda un program, sa-i atraga atentia
asupra algoritmului si sa fie capabili sa faca o schema logica a algoritmului
; cu alte cuvinte sa foloseasca acelasi limbaj. Deoarece economistii
finanteaza si lucrarile de programare ar fi bine sa aibe cateva cunostinte
despre cele mai folosite limbaje de programare la ora actuala .
Ma refer in acest suport de curs in mod special la sistemele de operare
Windows, la fisiere si baze de date ; aceste lucruri fiind foarte importante
pentru a putea intelege si folosi un calculator . Se insista in acest suport de
1

curs asupra fisierelor si bazelor de date deoarece sunt lucruri pe care toata
lumea ar trebui sa le perceapa ca necesare in folosirea calculatorului si in
pastrarea datelor pe suporti magnetici la toate lucrarile economice.
Toata lumea foloseste internetul , dar cei cu studii superioare ar trebui
sa-l si inteleaga ; de aceea ma opresc asupra unor notiuni legate de internet
in ultimul capitol al acestei lucrari .
De-a lungul unui semestru acest curs impreuna cu laboratorul aferent,
face ca studentii de la cursurile de zi sa poata intelege toate aceste lucruri
si sa aiba pregatirea necesara pentru a urmari si intelege celelate cursuri de
informatica ce urmeaza in anul al doilea, al treilea si la masterat. Sper ca si
studentii de la sectia FR sa le inteleaga , evident cu unele adausuri din
bibliografie, in sensul ca va trebui sa mai citeasca din bibliografia furnizata
si sa incerca sa lucreze cu un calculator. Numai in acest fel vor putea sa
ajunga la pregatirea necesara pentru a promova examenul si numai asa vor
avea pregatirea necesara pentru anii urmatori.
Mai exista o problema delicata ; avem doua categorii de studenti ,
studenti care pentru prima data incep sa citeasca si sa-i preocupe ceva
despre informatica si studenti care au facut deja la liceu sau in alte centre ,
cursuri de informatica. Pe cei din prima categorie ii rog sa incerce sa
progreseze pentru a anula handicapul, iar pe cei din a doua categorie ii
invit sa aprofundeze din bibliografie si sa depaseasca stadiul in care se
afla ,tinzand spre calitate si excelenta .
Referitor la bibliografie ; n-am dorit sa insirui o lista de carti pe care
nu le avem in biblioteca , sau se gasesc mai greu . Am indicat doar un
minim necesar de carti si mai ales cele care se gasesc la noi la biblioteca
sau la biblioteca Universitatii de Vest, si pe care le puteti consulta.
Multumesc studentei Andreea Erk din anul al treilea care mi-a
tehnoredactat cateva pagini , studentei din anul al patrulea Neli Bunea
care a citit textul final incercand sa-l inteleaga de pe postura unui student
incepator ; ea mi-a fost de mare ajutor prin sugestiile sale . Multumesc in
mod special preparatorului Cristi Chis care a supervizat tehnoredactarea
finala facuta de mine, ajutandu-ma ori de cate ori a fost cazul si in plus a
tehnoredactat cateva figuri . Pentru straduinta si interesul lor ii stimez si le
doresc o cariera de succes in care si informatica sa-i ajute asa cum se
intampla de obicei cu studentii si preparatorii sarguinciosi la toate
disciplinele.
Astept ca si alti studenti care folosesc acest material , sa-mi semnaleze
eventualele probleme sau dificultati care apar in incercarea lor de a asimila
cunostinte . Desi sunt convins ca acest suport de curs le va fi un bun
2

instrument , care sa-i ajute la pregatirea examenului , trebuie sa mai

consulte si alte carti pentru a sti cat mai multe despre informatica.
Deoarece lucrarea de fata se adreseaza studentilor incepatori de la o
facultate de stiinte economice , ea a fost greu de scris ; ca urmare nu va fi
usor de citit , desi am incercat sa prezint totul intr-o maniera destul de
simplificata . Totusi lucrurile simple raman simple , cele adevarate sunt
complexe.
Sunt pregatit pentru observatiile care probabil vor sosi ( poate chiar si
cateva de bine ) , dar sper ca decalajul intre ceea ce se asteapta de la
aceasta lucrare si ceea ce am prezentat in ea sa fie la limita suportabilului
si nimeni sa nu fie dezamagit .

Aurel Stepan , Decembrie 2005

CUPRINS
CUVNT NAINTE ....................................................................................................1
CUPRINS ..........................................................................................................................4
I. GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI ............................................7
INTRODUCERE ...........................................................................................................7
PROCEDURA DE NVAARE ....................................................................................9
II. MODULE DE STUDIU ................................................................................13
MODULUL 1. INFORMATICA SI TEHNOLOGIA ...................................................13
UNITATEA DE NVARE 1.1. ............................................................................13
1.1.1. INFORMATICA PENTRU UTILIZATORI............................................13
1.1.2. SOCIETATEA INFORMATIONALA ...................................................14
1.1.2.1. CARACTERISTICI ALE SOCIETATII INFORMATIONALE ..........15
1.1.3. DATE SI INFORMATII. .......................................................................15
1.1.4. IT( INFORMATION TECHNOLOGY ) ..............................................15
1.1.4.1. COMPUTERE(CALCULATOARE)....................................................16
1.1.4.2. CLASE DE CALCULATOARE ..........................................................17
1.1.4.3. RETELE DE COMUNICATII ...........................................................17
1.1.4.4. KNOW-HOW ....................................................................................17
1.1.4.5. MANIPULAREA INFORMATIILOR ...............................................18
1.1.5. INFORMATICA PENTRU MANAGERI ...............................................18
1.1.5.1. RETELE PENTRU MANAGERI .......................................................19
1.1.5.2. ORGANIZAREA DATELOR ..............................................................21
1.1.5.3. RAPOARTE ........................................................................................22
1.1.5.4. SITUATII CRITICE ............................................................................23
1.1.5.5. IFORMATIZAREA .............................................................................25
1.1.5.6 INFORMATIZAREA PROIECTARII .................................................26
1.1.5.7. INVESTITIILE IN INFORMATICA ...................................................27
1.1.5.8. RELATIA CU FURNIZORII IT ..........................................................28
1.1.5.9. COST SI UZURA ...............................................................................29
1.1.5.10. LEGALIZAREA INFORMATICII ....................................................31
1.1.5.11. LEGALIZAREA SOFTWARE-ULUI................................................32
1.1.5.12. SISTEME INFORMATICE PENTRU PROCESUL..........................33
MANAGERIAL ...............................................................................................33
1.1.5.13. SCHIMBUL DE INFORMATII CU EXTERIORUL .........................34
Autoevaluare ....................................................................................................36
* Bibliografie ...................................................................................................38
MODULUL 2. ARHITECTURA CALCULATOARELOR..........................................39
UNITATEA DE INVATARE 2.1. ............................................................................40
2.1.1. ARHITECTURA CALCULATOARELOR ............................................40
2.1.1.1. COMPONENTE HARD .....................................................................40
2.1.2. ARHITECTURA GENERAL PENTRU UN SISTEM ........................44
2.1.3. CLASIFICARI.......................................................................................46
2.1.4. STRUCTURA INTERN A UNUI MICROCALCULATOR .................46
Autoevaluare ....................................................................................................48
*Bibliografie: ...................................................................................................50
MODULUL 3. REPREZENTAREA DATELOR .........................................................51
UNITATEA DE INVATARE 3.1. ............................................................................51
3.1.1. REPREZENTAREA SI CODIFICAREA DATELOR .............................51
3.1.2. OPERATII IN BINAR ............................................................................54
4

3.1.3. UNITATI DE MASURA FRECVENT FOLOSITE ................................55

Autoevaluare ....................................................................................................55
* Bibliografie. ..................................................................................................57
MODULUL 4.TRANSMISIA DE DATE.....................................................................58
UNITATEA DE INVATARE 4. 1. ...........................................................................59
4.1.1. TRANSMISIA DATELOR. REELE DE CALCULATOARE...............59
4.1.2. APLICATII PENTRU RETELE .............................................................61
4.1.3. METODE DE TRANSMISIE .................................................................62
4.1.4. TEHNICI DE COMUTARE ..................................................................63
4.1.5. MEDIUL DE TRANSMISIE .................................................................65
4.1.6. CONEXIUNI I COMUNICAII INTRE CALCULATOARE ..............65
4.1.7. TOPOLOGIA RETELELOR ..................................................................65
Autoevaluare ....................................................................................................70
*Bibliografie. ...................................................................................................71
MODULUL 5. SISTEME DE OPERARE ....................................................................72
UNITATEA DE INVATARE 5.1. ............................................................................73
5.1.1. SISTEME DE OPERARE ......................................................................73
5.1.2. FUNCIILE UNUI S.O ..........................................................................73
5.1.3. COMPONENTE DE BAZ ALE S.O ...................................................74
5.1.4. CLASIFICAREA S.O : ..........................................................................76
Autoevaluare ....................................................................................................77
*Bibliografie. ...................................................................................................79
UNITATEA DE INVATARE 5.2.............................................................................79
5.2.1. SISTEME DE OPERARE FOLOSITE PE PC-URI................................79
5.2.1.1. S.O. WINDOWS 95 ............................................................................80
Autoevaluare ....................................................................................................83
* Bibliografie: ..................................................................................................84
MODULUL 6 . PROGRAM , APLICATIE, SOFTWARE ...........................................86
UNITATEA DE INVATARE 6.1.............................................................................86
6.1.1. PROGRAM. APLICATIE.....................................................................86
6.1.1.1. TIPURI DE APLICAII .....................................................................86
6.1.1.2. TIPURI DE PROGRAME....................................................................87
6.1.2. ALGORITMI SI SCHEME LOGICE ......................................................88
6.1.2.1. SIMBOLURI UTILIZATE ..................................................................89
6.1.2.2. APLICATIE ........................................................................................91
6.1.2.3. LIMBAJE DE PROGRAMARE .........................................................92
6.1.2.4. NOTIUNI LEGATE DE PROGRAMAREA PE OBIECTE ...............94
6.1.2.4.1. DESPRE LIMBAJUL DE PROGRAMARE JAVA ..........................96
6.1.2.4.2. DESPRE LIMBAJUL HTML ...........................................................99
6.1.2.4.3. FORMA GENERALA .................................................................... 100
6.1.2.4.4. SUGESTII PENTRU PROIECTANTII DE SITURI WEB ............ 101
Autoevaluare .................................................................................................. 103
* Bibliografie. ................................................................................................ 104
MODULUL 7. FISIERE SI BAZE DE DATE............................................................ 105
UNITATEA DE INVATARE 7.1........................................................................... 105
7.1.1. FISIERE ............................................................................................... 105
NUME TIP
VALOARE ................................................................................. 107
7.1.2. OPERATII ASUPRA STRUCTURILOR DE DATE ........................... 107
7.1.3. CLASIFICARI...................................................................................... 107
7.1.3.1. FIIERE SECVENTIALE ................................................................. 108

7.1.3.3. FISIERE INDEXATE ........................................................................ 108

7.1.3.4. FISIERE SECVENTIAL INDEXAT.................................................. 109
7.1.4. BAZE DE DATE .................................................................................. 112
7.1.4.1. MODELE DE BAZE DE DATE ....................................................... 113
7.1.4.1.1. MODELUL DE BAZA DE DATE RELATIONALA ...................... 119
7.1.4.1.2. SISTEMELE DE GESTIUNE A B.D RELATIONALE ................. 124
7.1.4.1.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE ........................................ 128
7.1.4.1.4. OBIECTIVELE UNEI PROIECTRI DE CALITATE ................. 130
7.1.4.1.5. METODE DE PROIECTARE A BAZELOR DE DATE ................. 132
7.1.4.1.6. TERMENI FOLOSITI IN PROIECTARE ...................................... 133
Autoevaluare .................................................................................................. 145
* Bibliografie. ................................................................................................ 147
MODULUL 8. NOTIUNI DESPRE INTERNET ....................................................... 148
UNITATEA DE INVATARE 8.1. .......................................................................... 148
8.1.1. ADRESE INTERNET........................................................................... 149
8.1.2. CATEVA INSTRUMENTE INTERNET .............................................. 150
8.1.3. CATIVA TERMENI SPECIFICI INTERNET ...................................... 154
Autoevaluare .................................................................................................. 156
* Bibliografie ................................................................................................. 158

I. GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI

INTRODUCERE

Acest suport de curs este de fapt un manual de studiu individual si

reprezint o sintez a coninutului disciplinei de BAZELE INFORMATICII
,care este comun nvaamntului la forma zi i la forma cu frecven redus
(FR), conform planurilor de nvaamnt n vigoare.
El este destinat studenilor de la forma de nvaamnt cu frecven redus
(FR) i constituie materialul minim necesar pentru parcurgerea, nsuirea i
evaluarea disciplinei respective.
Manualul este structurat conform standardelor i procedurilor, de uz larg
n nvamntul universitar naional i internaional, care se adreseaza
nvrii individuale, pe baze interactive. Parcurgerea manualului, pe baza
prezentelor instruciuni, asigura reinerea informaiilor de baza, nelegerea
fenomenelor fundamentale i aplicarea cunotinelor dobndite la rezolvarea
unor probleme specializate.
Manualul este structurat pe module iar modulele sunt structurate, la
rndul lor, pe unitai de nvaare. Un modul reprezinta o problema distinct
din materia disciplinei, care formeaza un tot unitar din punct de vedere al
specificului cunotinelor, al nsuirii unui anumit aspect al fenomenologiei
disciplinei precum i din perspectiva timpului necesar parcurgerii i nsuirii
fondului informaional respectiv. n acest sens, un modul poate conine una
sau mai multe unitai de nvaare.Unitatea de nvaare reprezinta o parte
omogena din componena modulului, caracterizata de un numr strict limitat
de termeni de referin(cuvinte cheie), carte poate fi parcurs i nsuit printrun efort continu de concentrare intelectuala , care s nu depaeasca 2-3 ore
(intervalul de 2-3 ore se refera la coninutul de idei al unitaii de nvaare i nu
se refera la ntrebarile de control, temele de reflecie sau testele de
autoevaluare).
Fiecare unitate de nvaare are o structura proiectat din perspectiva
exigenelor autoinstruirii. Rezultatele efective ale unitaii manualului se vor
suprapune pe rezultatele ateptate numai cu condiia respectarii si ntocmirii
7

procedurii de parcurgere a unitailor de nvaare, procedur care este

prezentat n continuare.

PROCEDURA DE NVAARE

Utilizarea manualului de studiu individual se face pe baza unui program

de autoinstruire .Recomandm cteva reguli de baz n procedura de realizare
a programului de autoinstruire cu manualul de fa:
1. Unitile de nvare se parcurg n ordinea n care sunt prezentate n
manual, chiar n cazul n care studentul apreciaza c ar putea sri
direct la o alt unitate de nvaare (de exemplu n cazul n care studentul
se afl la a doua facultate sau n orice alte situaii echivalente). Criteriile
i modalitatea de nlanuire a unitailor de nvatare sunt prezentate la
fiecare unitate de nvatare i ele trebuie respectate ntocmai, sub
sanciunea nerealizarii la parametrii maximali a programului de
autoinstruire;
2. Fiecare unitate de nvaare conine doua teste de autoevaluare: un test
este destinat evalurii gradului i corectitudinii nsuirii cunotintelor
specifice unitaii de nvaare, iar cel de-al doilea test este destinat
evalurii gradului i corectitudinii nelegerii fenomenelor i proceselor
descrise sau prezentate n unitatea de nvaare;
3. Primul test (cel destinat evalurii gradului i corectitudinii nsuirii
cunotinelor) este un test contracronometru, cel de-al doilea test (cel
destinat evalurii gradului i corectitudinii nelegerii materiei) nu se
desfoara contra timp;
4. Fiecare test al unitii de nvaare este prevzut cu un sistem de notare
(puncte) care nsumeaz un maximum de 100 puncte;
5. Modul de parcurgere a primului test de autoevaluare este urmtorul:
a) dac se acumuleaz mai puin de 50 de puncte, atunci testul va fi
refcut, dup ce coninutul de idei al unitii de nvare a fost prevzut,
dup o pauz de o zi calendaristic;
b) dac se acumuleaz ntre 50-75 puncte, atunci testul va fi
imediat;

refcut

c) dac se acumuleaz ntre 75-100 puncte, atunci se poate trece la testul

al doilea;

d) n toate cazurile de mai sus, dac se depaete timpul alocat

parcurgerii testului, atunci punctajul obinut n intervalul de timp mai
mare se reduce cu 20%, iar rezultatul obinut se evalueaz
conform lit. a,b,c de mai sus.
6. Modul de parcurgere a celui de-al doilea test este urmtorul:
a) dac se acumuleaz mai puin de 50 de puncte, atunci se reface
primul test, imediat;
b) dac se acumuleaz ntre 50-75 puncte, atunci se reface cel de-al
doilea test, imediat;
c) dac se acumuleaz ntre 75-100 puncte, atunci se poate trece la
unitatea de nvaare imediat consecutiv.
7. Studenii care consider c pot ignora o anumit unitate de nvaare, vor
parcurge cele dou teste de autoevaluare, far s mai parcurg coninutul
de idei al unitaii de nvaare respective:
a) dac primul test este parcurs cu un total de puncte cuprins ntre 75 i
100 de puncte, atunci se trece la al doilea test: n cazul contrar, se va
renuna la decizia de a ignora unitatea de nvaare;
b) dac al doilea test este parcurs cu un total de puncte cuprins ntre 75
i 100 de puncte, atunci se poate lua decizia de a ignora unitatea de
nvaare; n caz contrar, se reface primul test i se aplic prevederile de
la lit. a); dac nici acum al doilea test nu este parcurs n baremul
menionat mai sus, atunci decizia de a ignora unitatea de nvaare.
8. Ordinea logic a parcurgerii unitii de nvaare este urmtoarea:
a) se citete scopul i obiectivele unitii de nvaare;
b) se citesc termenii de referin (cuvintele-cheie);
c) se parcurge coninutul de idei al unitii de nvaare ;
d) se parcurge textul de crestomaie;
e) se parcurge bibliografia recomandat;
f) se rspunde la ntrebrile de autocontrol, revznd, dac este necesar
coninutul de idei al unitii de nvaare ;

10

g) se elaboreaz, pe o pagin, cte un eseu pentru fiecare dintre temele

de reflecie ( acolo unde ele exista) propuse la unitatea de nvaare;

h) se efectueaz cele doua teste de autoevaluare, dup procedura

descris mai sus.
OBS: Este recomandabil ca, nainte de efectuarea
autoevaluare, s se fac o pauz de 30 minute sau o or.

testelor

de

i) se rezolv exerciiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru

seminarul, laboratorul sau lucrrile practice propuse n unitatea de
nvare.

9. Nu este recomandabil s se parcurg mai mult de o unitate de nvare

pe zi, pentru a nu periclita nsuirea temeinic i structural a materiei
din modulul respectiv.
10. Dup parcurgerea tuturor unitilor de nvare dintr-un modul, se vor
efectua testele de autoevaluare la nivelul modulului, pe baza urmtoarei
proceduri:
a) dac la primul test se acumuleaz mai puin de 50 puncte, atunci se
citesc coninuturile de idei ale tuturor unitilor de nvare din modul i
se refac imediat, testele; dac i a doua oar se acumuleaz mai puin de
50 puncte, atunci modulul este reprogramat pentru parcurgerea standard;
b) dac la primul test se acumuleaz 50-75 puncte, atunci se revd
ntrebrile de la fiecare unitate de nvare ( consultnd coninutul de
idei, dac este necesar) i se reface testul; dac se obin din nou doar 5075 puncte, se aplic prevederile de la lit. a).
c) dac la primul test se acumuleaz mai mult de 75 puncte, atunci se
poate trece la testul al doilea;
d) dac la al doilea test se acumuleaz mai puin de 50 puncte, atunci se
reface primul test;

e) dac la al doilea test se acumuleaz 50-75 puncte,atunci se citeste

11

coninutul de idei al unitilor de nvare unde nu s-au realizat

punctajele maxime i se reface testul al doilea;
f) dac la al doilea test se acumuleaz mai mult de 75 puncte, atunci se
poate trece la modulul imediat consecutiv.

12

II. MODULE DE STUDIU

MODULUL 1. INFORMATICA SI TEHNOLOGIA
INFORMATICA
1. Obiective. Prezentarea de noiuni privind obiectul informaticii, motive care
fac informatica indispensabil, caracteristicile erei informaionale, definiia
informaiei i a IT (Information Technology), componente IT i
manipularea informaiilor. Termeni noi (cuvinte cheie) la aceasta unitate de
invatare sunt: IT, KNOW-HOW, MAU, HUB, SOFTWARE,
HARDWARE, ATM , MAINFRAME, regim OEM, MOLP, MLP.Toti
acesti termeni si altii sunt explicati la locul potrivit.
2. Ceea ce trebuie tiut dup parcurgerea primului modul:
-Unele dintre motivele pentru care informatica este indispensabil
-Diferena dintre informaii i date
-Computerele, Reele i Know-how-ul definesc IT-ul.
3. Ce competene vei deine dup parcurgerea modulului:
Vei cunoate termenii noi (cei pe care i-am introdus mai sus) la adevrata
lor valoare i vei putea sa-i folosii n orice context fr reinere.

UNITATEA DE NVARE 1.1.

Bazele informaticii presupune cunoaterea unor termeni specializai pe
care i vom introduce n aceast prim unitate de nvare.

1.1.1. INFORMATICA PENTRU UTILIZATORI.

Dam mai jos cateva dintre principalele motive pentru care informatica este
indispensabil pentru toate categoriile de utilizatori. Acestea si multe altele
ne obliga sa ne ocupam si sa studiem informatica indiferent de meseria ce
ne-o alegem:
-Folosind calculatoare viteza de calcul, scriere, memorare,etc., se
mareste;

13

-Sarcinile respectiv, plictisitoare, pot fi preluate de calculatoare pentru ca

omul s se ocupe de partea creativa a problemelor;
-Sarcinile dificile, periculoase, riscante n conducerea aparatelor,
mainilor, etc, se pot rezolva de asemenea cu calculatoarele;
-Folosind informatica, pastrarea informaiilor se face pe suporti
magnetici, n spaii restrnse,iar accesul la informatii este rapid i ieftin ;
-Datorita informaticii exista servicii noi n medicin,si n general n
tiine;
-Calculatoarele pot fi folosite si pentru relaxare i deconectare;
-Se poate face schimb rapid de informaii( internet sau supori magnetici);
-Telefonia si comunicatiile in general nu se mai pot dispensa de
calculatoare;
-Fara a mai adauga alte motive putem spune ca sporeste calitatea vietii si
eficientizeaza societatea.

1.1.2. SOCIETATEA INFORMATIONALA

Suntem pregtii la schimbrile aduse de computere , la tendinele i

megatendinele existente ? Suntem pregatiti pentru trecerea de la Societatea
Industrial la Societatea Informaional, epoc cu economie bazat pe
informaie; de fapt, trecerea de la tehnologii industriale la tehnologii
informaionale,( IT- Information Technology), s-a petrecut i se petrece sub
ochii notri.
In societatea de tip agricol , forta de munca , este formata din fermieri , iar
relatiile cele mai importante sunt intre oameni si pamant ; in societatea
industriala forta de munca este formata din muncitori, iar relatiile cele mai
importante sunt intre oameni si masini. O societate informationala presupune
ca intelectualitatea este principala forta de munca si relatiile cele mai
importante sunt intre oameni si oameni (knowledge workers)
14

1.1.2.1. CARACTERISTICI ALE SOCIETATII INFORMATIONALE

-Societaile sunt bazate pe informaiei;
-Desfurarea activitilor specifice sunt dependente de IT;
-Procesele de producie sunt transformate pentru a crete productivitatea
muncii;
-Succesul depinde de cum este folosit IT-ul;
-IT-ul este ncorporat n numeroase produse i servicii.

1.1.3. DATE SI INFORMATII.

Datele reprezint fapte si insusiri ce descriu oameni, obiecte, lucruri,
evenimente.
Informaiile. Prin informaie se nelege, starea actual a unui fenomen
variabil cu un numr finit de stri,care mrete gradul de cunoatere al unei
fiine umane n raport cu mediul nconjurtor.
Informaiile se exprim prin:
-semnale
-date
-obiecte
-fenomene
Ex: Date de identificare de catre un client a unui magazin.
Date de identificare a sortimentelor i a cantitilor.
Date de identificare a preului.
Informaii ale managerului magazinului despre cum a funcionat
magazinul, si performanta magazinului.

1.1.4.

IT( INFORMATION TECHNOLOGY )

IT-ul este compus dintr-o mare varietate de elemente i faciliti

folosite pentru:
- crearea
- memorarea (depozitarea)
15

- transmiterea (difuzarea)
informatiilor intr-o socitate comerciala, sau intre societati comerciale.
IT-ul are trei componente principale:
-Computerele;
-Reele de Comunicaie;
-Know-How-ul.
Computere

Reele de Comunicaie
IT

Know-How

1.1.4.1. COMPUTERE(CALCULATOARE)
Orice sistem electronic poate fi instruit sa accepte, si sa prezinte date si
informatii. Un astfel de sistem se va numi computer(calculator).
Aspectul si numele difer pentru diverse tipuri de computere.
In termeni generali,computerele sunt :
a) Computere de uz general.
b) Computere specializate.
Iat cateva example:
Computere de uz general: PC-uri,Minicomputere ,etc.
Computere specializate: ATM-urile/automate bancare, cantare
electronice,case de marcat electronice,cuptoare cu microunde,computer de
bord,camere foto cu focalizare automat, MAU ( Multi Access Units), HUBuri, KIT-uri(folosite pentru retele), etc.
Daca ar fi sa precizam cateva tipuri de computere in ordinea marimii:
Palmtop,
Laptop,
Microcomputere,
Minicomputere,
MainFrame,
Supercomputere.
Se vorbeste adesea despre computere si in maniera hard plus soft, cele
doua laturi la care ne vom referi mai jos.

16

1.1.4.2. CLASE DE CALCULATOARE

Familiile de calculatoare existente in ultimii ani pot fi clasificate astfel:
1. Calculatoare de capacitatea medie-mare, caracterizate prin cuvinte de
32 biti, memorii mari si sistem de operare seriale; aici putem cita seria
FELIX-C (256, 512, 1024, 5000) si IBM 360/370, care au dominat
deceniile sase si sapte ale mileniului 2.
2. Minicalculatoarele, caracterizate de unitatiile centrale pe 16 biti,
magistrala BUS unica si sisteme de operare interactive multiutilizator.
Putem aminti aici seria PDP-11, VAX, INDEPEDENT si CORAL.
3. Microcalculatoarele, avand ca unitate centrala un microprocesor pe 8,
16, 32 sau 64 de biti si sisteme de operare interactive monoutilizator.
Aici vom da doua tipuri existente:
a) Calculatoarele personale familiale (home-computers) cum au fost
aMIC, PRAE, TIM-S, HC-85, Sinclair, Spectrum si
Commodore-64.
b) Calculatoare personale profesionale ca si M18, TPD, MS-100,
Junior, Cub, CubZ, Felix-PC, Apple, IBM-PC XT/AT.
4. Supercalculatoarele avand unitati centrale pe 32 sau 64 de biti,
sisteme de operare multiprocesor si memorie virtuala. Printre altele
sunt de aceasta categorie IBM 4381-3, IBM 3083- JX, CRAY II si IBM
BLUE MONTAIN.
1.1.4.3. RETELE DE COMUNICATII
O reea de comunicaii reprezinta o structura pentru interconectarea de
staii de lucru (calculatoare) aflate in diferite locaii prin intemediul unui
mediu de interconectare ce permite schimbul de informatii.
1.1.4.4. KNOW-HOW
nseamn abilitatea de a folosi IT-ul:
Profesional;
Stiinific;
Recreativ.
- Fara a avea aceasta abilitate este ca si cum am deine unelte fara a le
17

tii folosi. Si alte lucruri din viata de toate zilele se folosesc fara a fi expert si
fara a crea lucrul respective. De exemplu:
-oferii de automobile nu sunt mecanici, sau ingineri in automobile;
-Aviatorii nu fac avioane, dar le piloteaza.
Asadar, orice manager poate deveni UTILIZATOR de IT fara a fi expert in
informatica.
Know-How-ul este compus, de fapt, din oameni, proceduri si aplicaii si
presupune:
- familiarizarea cu tehnica de calcul;
- indemanarea de a o folosi;
- priceperea de a rezolva probleme profesinale cu tehnica da calcul.
Trebuie totui ca tehnologia informatica sa o apropiem de oameni si oamenii
sa doreasca sa se apropie de ea.

1.1.4.5. MANIPULAREA INFORMATIILOR

Cele 6 funcii de manevrare a informatiilor sunt:
- Captarea;
- Procesarea;
- Generarea de informatii in forma utila;
- Memorarea (pe suporti magnetici sau hartie);
- Regasirea;
- Transmiterea.

1.1.5. INFORMATICA PENTRU MANAGERI

La inceput a fost un calculator la contabilitate pe care se tineau evidentele
stocurilor de obiecte de inventar, balanta contabila, urmarirea
clientilor/furnizorilor, operatiunile de casa si de banca. Cand firma s-a marit,
un singur utilizator nu a mai putut face fata cresterii numarului de tranzactii,
iar calculatorul nou introdus avea sa preia, sa presupunem, partea de inacasari
si plati prin casa sau prin banca. Insa pentru ca, pe de o parte, rezultatele
sintetice trebuiau centralizate lunar, de aici, calculatorul in care se rula
balanta, iar pe de alta parte operatiunile de plati/incasari priveau
funizori/clienti aflati pe celalalt calculator, cele doua calculatoare au trebuit
conectate. Astfel ca legatura sau reteaua a aparut dintr-o necesitate concreta.
18

Prin dezvolatrea ulterioara s-a ajuns la un model logic mai amplu, centrat pe
calculatorul care ii slujeste contabilului-sef pentru incheierea balantei lunare
si pentru generearea bilantelor si raportarilor periodice, lucrari bazate deci pe
datele sintetice furnizate de celelalte calculatoare ( pe care se opereaza
tranzactiile primare). Privind in perspectiva, la nucleul de retea se vor adauga:

Calculatorul cu baza de cunostinte juridice exploatata direct de juristul
intreprinderii;

Secretariatul, unde se centralizeaza documentele de interfata ( frontoffice);

Serviciul de resurse umane, al carui calculator comunica frecvent cu cel
al contabilului care se ocupa de salarii;
Administratorul dorind sa automatizeze evidenta obiectelor pe care le are in
grija si sa poata centraliza inventare catre compartimentul financiar;

Directorul comercial care vrea cel mai mult sa afle frecvent starea de
(ne) plata de la si spre clienti/furnizori, dar urmareste si informatii de la
celelalte compartimente;

Managerul general, care foloseste frecvent concentratul de informatie
sintetica despre tot ce se petrece.
Foarte putin personal din cadrul intreprinderii nu-si va gasi locul intr-un astfel
de model. Cuvintele cheie sunt: disponibilitatea datelor si comunicatia. Dar sa
nu uitam ca acest ideal se atinge numai prin eforturi. Si nu atat efortul
financiar care este si el este esential (investitiile in tehnologie informatica),
cat intelegerea functionalitatii acestei infrastructuri si disponibilitatea de a
reforma modul de lucru traditional.
Nota: in conditiile actuale, denumirile oficiul de calcul sau centrul de
calcul sunt, oarecum, anacronice. Ele sugereaza pe de o parte o specializare
limitata (sistemele de astazi se ocupa intr-o proportie redusa de calcule,
primand stocarea si prelucrarea datelor de diverse naturi si asistarea diferitelor
actifvitati) si , pe de alta parte, o centralizare nepotrivita cu necesitatea punerii
informaticii la dispozitia tuturor compartimentelor, indiferent de specialitate,
raspandire sau localizare. Par mai potrivite niste denumiri alternative de genul
serviciul informatica sau departamentul IT.

1.1.5.1. RETELE PENTRU MANAGERI

Tehnic vorbind, o retea de calculatoare inseamna o colectie de calculatoare
(cele mai multe cu functie de statie de lucru , aflate la dispozitia utilizatorilor
si eventual cateva cu functie de server, adica de centralizare informationala
si/sau cu functii specifice) care se leaga intre ele prin medii fizice ( conexiuni
prin cabluri electrice, cabluri de fibra optica, linii telefonice, unde radio,
sustinute de echipamente specifice: placi de retea, modemu-uri, repeatoare,
19

hub-uri etc)
Principalul scop al constituirii retelei este de a ingadui mai multor utilizatori
sa acceseze aceleasi resurse ( ceea ce se mai numeste partajare). Resurse
inseamna, in primul rand, date/informatii, dar si echipamente (imprimante,
calculatoare specializate pe diverse sarcini).
Accesarea informatiei se traduce atat prin interogarea/ actualizarea bazelor
de date (centralizate sau distribuite), cat si prin folosirea de documente
prexistente in colectiile de fisere ale intreprinderii ( arhive cu contracte,
documente tehnice, planuri, documente juridice, formulare tipizate,
documente de secretariat, imagini, grafice, scheme etc.).
Iata cateva aspecte minimale ce ar trebui intelese de catre cei care decid:
1. Topologia retelei existente, care poate fi: plata (orizontala), arbore (cu
unul sau mai multe puncte de centralizare) sau in diverse organizari
mixte.
2. Cand reteaua este una suficient de mare ( sa zicem, peste zece
calculatoare, dar nu neaparat numarul este cel care impune aceasta) este
necesar personal calificat insarcinat cu asigurarea functionalitatii ( se
numeste administrator de retea).
3. Fiecarui utilizator ( membru al retelei) care se va conecta la retea
numai dupa declinarea identitatii i se stabilesc reguli de acces,
privitoare la resursele informationale pe care le poate accesa. Aceste
reguli se refera in esenta la dreptul de a accesa si la tipul accesului.
Din punct de vedere al tipului de acces exista, in principiu, daua situatii:
acces total , sa-i zicem full si acces doar la citire numit read only, sunt
intalnite insa si materializari ceva mai detaliate:

full control: se permite atat citire, cat si scriere ( acces deplin la
informatii si la aplicatii);

modify: este permisa numai modificarea aplicatiilor;

read: cand se permite doar citirea informatiilor;

read&execute: se permite accesarea si execuatrea progamelor (
dar fara a ingadui modificarea lor);

write: se permite doar scrierea de informatii;

lists folder contents: cand se ingaduie explorarea continuturilor
de directoare ( parcurgerea numelor de fisiere/subdirectoare
incluse).
Dincolo de considerentele specifice folosirii clasice, reteaua poate fi vazuta
si ca mediu de comunicatie, respective ca infrastructura de intreprindere (
pentru mesagerie sincrona sau anacrona, voce, videoconferinte etc.).
20

Intr-o retea locala (LAN) se pot identifica mai multe statii utilizator ( zecisute), unul sau mai multe servere de fisiere (unde se centralizeaza
documentele/programele), servere de baze de date (pentru baze de date mari),
servere de tiparie, servere de Internet, servere de comunicatii sau alte servere
specializate. Daca intreprindrea se intinde pe o suprafata mai mare, vor fi de
fapt mai multe LAN-uri intrconectate fizic si logic, dar care pentru utilizatori,
vor putea functiona eventual ca una singura. Daca reteaua de intreprindere
este oranizata si dotata pentru a folosi regulile si protocoalele de operare ale
Internet-ului, atunci ea constituie un intranet.
In reteaua comunicationala de intreprindere pot fi incluse si legaturile
stabilite intre sediul central si diverse filiale / sucursale sau puncte de lucru
situate la distante mari, indiferent ca transmisiile de date se realizeaza fizic
prin reteaua telefonica ( fie printr-o linie comutata linia telefonica obisnuita
folosita, ocazional, la transmiterea de date digitale prin modem-uri -, fie
printr-o linie inchiriata linie telefonica rezervata, fara ton) sau prin unde
radio.
Pe larg despre aceste in cursul de sisteme informatice in management din
anul al doilea.

1.1.5.2. ORGANIZAREA DATELOR

Desi vom reveni intr-un capitol special dam si aici o definitie pentru baze
de date si cateva precizari pentru managerii de societati in acest domeniu.
Definitie: Baza de date este o colectie concentrand date /informatii
structurate dupa criterii stricte. Datele constituente inseamna in principal texte
( siruri de caractere ) , valori numerice, date calendaristice, sau chiar imagini,
sunete si video/sau animatie, referitoare la entitati din categorii bine conturate.
Putem privi baza de date ca pe un depozitar de informatii referitoare la
entitatile, resursele si tranzactiile cu care manevreaza intreprinderea ( materii
prime, obiecte de inventar, mijloace fixe, salariati, firme-client, firmefurnizor, s.a. , precum si tranzactii de genul intrare/iesire/modificare cu
oricare dintre acestea). In mod firesc, baza de date constituie o materializare a
informaticii pentru intreprinderi de orice profil, aspect manifestat si prin
ponderea pe care o cunosc atat aplicatiile respective pe piata, cat si
implementarile de sisteme de baze de date (de la cele mici, deservind
contabilitatea sau secretariatul, la cele mari si maricele, ajutand administrarea
tuturor resurselor).

21

Iata cateva elemente pe care este bine ca managerii sa le cunoasca despre

bazele de date(desi vom dedica un capitol tehnic acestui subiect):
Atat pentru hardware-ul si software-ul implicate, cat si pentru logica
de organizare a datelor, se recomanda alegerea unor solutii confirmate
de practica, standardizate ( si mai putin exotisme experimentale sau
locale). Bazele de date din intreprindere intra, deseori, in categoria
mission-critical , in sensul ca ele trebuie sa asigure atat o accesibiliate
performanta la date cat si fiabilitatea stocarii, minimizand deci
riscurile de intrerupere a functionarii, de alterare sau de pierdere a
datelor.
O data , introduse toate datele de interes in forme/ structuri cat mai
permisive (conform insa criteriilor specifice), din acestea se pot
extrage aproape orice informatii analitice si sintetice referitoare la
ceea ce s-a introdus ( extragerea se face uzual prin tiparirea / afisarea
de rapoarte), constand din raportari directe ale datelor sau din
combinatii logice ale acestora. Este esential sa se inteleaga ca modelul
de organizare a datelor nu va permite sintetizarea oricarei informatii,
ci numai sintezele bazate pe combinatii logice ale datelor existente. De
asemenea, fortarea anumitor limite facuta prin jonglerii cu baza de
date, in scopul de a obtine sinteze sau scenarii extraordinare, se poate
repercuta prin ajungerea in situatii greu/imposibil de controlat daca au
fost afectate structura sau continutul datelor.
Se manifesta o neintelegere prin care acentual este pus pe aplicatie
( adica pe programul care intermediaza accesul la informatie), in
dauna aspectului logic ca totusi datele sunt, deseori, mai importante.
Un mic exemplu: in contabilitatea unei intreprinderi mari/medii , o
aplicatie precum Mijloacele fixe, unde legislatia se modifica
frecvent, unde deseori sunt necesare rapoarte neprevazute, aplicatia ar
trebui sa fie situata pe un plan inferior celui al datelor.
Riscurile principiului GIGO (garbage-in, garbage-out = gunoi
introduci, gunoi scoti): daca structura de organizare initiala a bazei de
date nu respecta niste cerinte minime (flexibilitate privind interogarile
ulterioare, controlul si minimizarea redundantei etc.) sau daca datele
introduse in baza de date nu reflecta realitatea ( fie din cauza
neactualizarilor, fie din cauza nerespectarii interrelatiilor), se poate
intampla ca unele rezultate ale interogarii sa nu fie decat gunoaie:
inutile si deranjante.

1.1.5.3. RAPOARTE

Rapoartele liste cu date analitice sau sintetice, extrase din baze de

22

date, necesare fie activitilor curente ale unui compartiment/serviciu al

ntreprinderii, fie aciunii i deciziei manageriale ; se pot clasifica din
punct de vedere al frecvenei sau repetabilitii n dou tipuri:

Rapoarte ordinare: pe care aplicaiile le genereaza n mod
obinuit (frecvent) pentru uzul predictibil al comportamentelor deservite;

Rapoarte extraordinare: liste de date , uzual sintetice, deservind
cereri rare sau foarte rare, necesare n situaii neprevzute.
Dac prima categorie este deservit regulat i fr probleme teoretice
( fiind vorba despre situaii prevzute), categoria rapoartelor accidentale
este foarte rar deservit de aplicaii, generarea acestora cznd n
responsabilitatea utilizatorilor bazelor de date. Riscurile care pot afecta
generarea rapoartelor extraordinare sunt evidente cnd este vorba de
sinteze complexe, pe care doar persoanele bine specializate le pot obine.
Pe lng cerina unei nalte calificri i/sau experiene a personalului IT,
mai apare i factorul de timp: dac rapoatele ordinare se pot obine rapid,
celelate pot necesita un interval de timp pn la definirea
structurii/algoritmului de sintetizare a datelor cerute. Iar acest timp
depinde att de modul de organizare a datelor ( ct sunt de potrivite pentru
a deservi cererea de date expres), ct i de complexitatea raportului, i
mai puin de dimensionarea final a listei cerute.
De exemplu, cel puin o dat pe an ntreprinderii i se cere de ctre
Comisia Naional de Statistic s completeze nite formulare sintetice
prin care s evidenieze drepturile i sporurile salariale pentru un an
anterior. Pentru aceasta va trebui accesat arhiva digital, printr-un proces
ceva mai greu de automatizat. O persoan cu suficiente cunotine de
interogare a bazelor de date va genera acest raport extraordinar n cteva
minute. Astfel, cutnd n arhiva clasica (pe hrtie), munca se poate
ntinde pe cteva zeci de minute sau chiar cteva ore.

1.1.5.4. SITUATII CRITICE

Nu numai bazele de date constituie aplicaii critice . Dar, nainte de

toate, vom ncerca s creionm ce nseamn aplicaie critic. Este clar c
cel puin prin valoarea intrinsec a informaiilor manipulate , aplicaiile
manevrnd resurse de ncredere au o importan crucial pentru
intrepindere, justificnd i cel de-al doilea termen romnesc echivalent pe
care il numimvital.

23

Substituindu-se unor mecanisme tradiionale n puncte cheie ale

fluxului informaional de ntreprindere, desigur c aplicaiile trebuie s
asigure o funcionare eficient, performant i stabil, cu o disponibilitate
(cvasi)total. Poate c cel mai bine vom simi aspectul critic/vital dac ne
vom imagina ce efecte are disfuncionalitatea unei astfel de aplicaii.
Desigur c aceast prezumie este esenial pentru domeniul critic: astfel
de aplicaii nu prea au voie s se defecteze, sau s se opreasc accidental,
pentru c ar provoca pierderi mari ( greu sau imposibil de recuperat).
Pentru a prentmpina astfel de neplceri, aceste aplicaii ncorporeaz
faciliti referitoare la:

Detectarea factorilor de risc i/sau a disfuncionalitilor din
sistem (urmat de alarmri/ sesizri i eventual de luarea
automat de msuri);

Protejarea datelor n cazul accidentelor (mecanisme de asigurare
a considerenei; replicare/ duplicare; salvare a datelor);

Rezervarea resurselor fizice (constituirea de rezerve reci/calde de
componente sau chiar de calculatoare ntregi , capabile de a
prelua sarcinilor celor care se defecteaz) etc.
S ncercm s ne imaginm implicaiile disfuncionalitii unor
aplicaii concrete!
1. Dac baza de date cu firmele cliente si furnizoare se
prabuete, dispare un cumul de informaii eseniale
derulrii contractelor/parteneriatelor, iar refacerea acestora
nseamn timp i efort atunci cnd este vorba de sute sau
mii de parteneri derulnd contracte importante.
2. Dac programul de calcul al structurii de rezisten a
dimensionat greit o cldire sau un avion, acestea se pot
prbui la prima solicitare mai serioas, cu urmri deosebit
de grave.
3. Dac sistemul de urmrire i control computerizat al unei
instalaii tehnologice d gre la citirea unor stri ale
parametrilor urmarii sau furnizeaza o comand greit
asupra valvelor din instalaia supravegheat, urmrile pot
fi, de asemenea, catastrofale.
4. Sistemul de tranzacionare al unei bnci greete cu cteva
ordine de mrime? Rezultatul este previzibil, iar pierderile,
de obicei, sunt suportate de instituia respectiv. Dar dac
latura privind securitatea datelor nu funcioneaz normal
i intruii le corecteaz n folos propriu?
24

5. Baza de date cu rezervrile de locuri pentru zborurile unei

linii aeriene o ia razna sau orarul digital al aeroportului nu
este capabil s neleaga trecerea de la un zbor la altul.
Efectele sunt cel puin neplcute pentru cltori i
companie, iar dac apar i ncurcturi de trafic este jale!
6. n anul 2002 vrem s pltim prin internet impozitul pe
cldiri , dar baza de date a serviciului financiar judeean a
pierdut din memorie toate caracteristicile cladirilor i ...
Desigur pot fi imaginate multe altfel de scenarii pentru a nelege ct de
ct ce nseamn situatiile critice .
La fel de firesc este i faptul c aplicaiile vitale pentru ntreprinderi
sunt destul de scumpe (prin ambele componente, software i hardware) i
c se preteaz, uzual, pentru implementri nepunctuale (reele,
interconexiuni, soluii integrate).

1.1.5.5. IFORMATIZAREA

nainte de a aminti cerinele care conduc la implementarea informaticii

ca suport al activitaii de ntreprindere i, respectiv, efectele/implicaiile,
proceselor de informatizare, recomandam imperativ persoanelor
responasbile s neleag faptul c informatizarea nseamn pe lng
investiia deseori substaniala, fcut n hardware i software n primul
rnd schimbarea modului de lucru tradiional, ca efect al declinrii
responsabilitii i la nivel managerial unde trebuie asumate reorganizri
destul de substaniale.
S urmrim care sunt fazele strategiei de informatizare pentru o
ntreprindere cu prezen pe pia:
1. Introducerea noilor tehnologii ( mecanizrile, automatizrile i
computerizrile se fac cu scopul principal de cretere a eficenei
activitii, respectiv de reducere a costurilor si de cretere a
calitii).
2. Asimilarea acestor tehnologii presupune implementarea propriuzis i adaptrile necesare (inclusiv reorganizarea muncii i
instruirea personalului).
3. Replanificarea resurselor (resurse de producie i, cel mai
frecvent, umane vor fi degrevate i vor putea fi angrenate pe alte
direcii cantitative sau calitative). Efectul este substanial n
25

privina personalului cu rspundere sau de proiectare, a crui

eliberare parial poate conduce considerndu-ne ntr-un
mediu normal i suficient motivat la adugarea unui surplus de
calitate/valoare activitiilor.
4. Ca efect strategic al creterii calitii poduselor, al dinamicii
obinute i al capacitilor sporite de producie, se poate recurge
la reorientarea pieei de desfacere (aceasta poate uneori constitui
chiar scopul informatizrii).

1.1.5.6 INFORMATIZAREA PROIECTARII

n cazul nterprinderiilor productoare managerul intete

urmatoarele probleme vitale:

tehnologia de proiectare;

pregtirea, lansarea , urmrirea i desfurarea fabricaie;

reducerea costurilor i a timpilor de lansare;

optimizarea ciclului de fabricaie;

relaiile cu clienii i cu furnizorii.
Desigur c toate aceste direcii pot beneficia de asistena tehnologiei
informatice, ns, din acest punct de vedere este interesant tendina
modern de a le unifica sau, cel putin, de a le interconecta. Unul dintre
conceptele care au permis obinerea acestui deziderat este ingineria
concurent, cea care planifica, organizeaz i realizeaz activiti
simultane (paralele) de proiectare, pregtire , lansare i de urmrire a
fabricaiei. Secretul parelelismlui diferitelor faze din ciclul proiectarefabricaie este existena unei baze de date unitare accesibile simultan
tuturor departamentelor i persoanelor implicate, o baz de date capabil
de:

transfer bidirecional de informaii/date;

furnizarea unui cadru de lucru coerent;

gestionarea tuturor datelor aferente proiectelor (unificare).
Un scop principal a abordrii concurente a activitilor de concepie /
proiectare i de fabricaie este oferirea posibilitilor de reglaj (feed-back)
din orice faz.
Nota: Chiar dac activitile sunt paralele, ele includ totui
subactiviti secveniale , paralelismul neputnd fi absolut.
Pentru optimizarea ciclului de proiectare (nsemnnd reducerea
26

timpului, creterea calitii produselor, reducerea costurilor de fabricaie)

sistemul informatic de nterprindere trebuie s ajute n direciile:
1. Definire facil a produsului;
2. Realizarea/asumarea rapid a modificriilor asupra concepiilor
de proiectare;
3. Captarea fondului de cunotine acumulat pentru reutilizri
ulterioare (sau chiar captarea expertizei din proiectele anterioare pentru a
fi folosite la cele curente).

1.1.5.7. INVESTITIILE IN INFORMATICA

Cel putin dou componente se pot identifica n fundamentarea decizilor

privind achiziionarea de echipament informatic (calculatoare, imprimante,
conectic de reea, software de sistem, software de aplicaii) atunci cnd se
analizeaz ofertele/soluiile disponibile:
Cerinele concrete privind performanele i capacitiile tehnice:
cerine rezultate n urma unor analize locale , conforme cu condiiile
specifice ale activitii pe care o vor susine i bazate pe indicatori direci
(pentru caracteristicile cunoscute cert aprori ) sau extrapolai (acolo unde
necesarul de performane i capaciti poate fi doar presupuse);
Cerinele de asigurare a fiabilitii i a perspectivei.
Referitor la acestea din urm se desprind urmatoarele recomandari:
Evitarea costului minim: datorita dinamicii extraordinare ce
caracterizeaz producerea de echipament IT i software, se ntampl
ntotdeauna ca ceea ce este la un moment dat la mod s fie peste un andoi depit (nu att uzat moral, ct mai ales necompetitiv), astfel c,
atunci cnd se alege dintr-o ofert a unui furnizor, s nu se opteze pentru
echipamentele cu preurile minime (acelea sunt apoape scoase din
fabricaie, aprnd n oferte mai mult pentru lichidarea stocurilor) i s nu
se piard din vedere c numai configuraiile generoase din top-ul listei /
ofertei asigur perspective ceva mai ndelungate.
Recomandarea mrcilor, adic faptul c se prefer achizitionarea
calculatoarelor de marc mondial (brand-name) sau local (local-name)
celor far marc (no-name). Suplimentul de garanie deriv din faptul c
prouctorii majori prezeni pe piaa IT poart rspunderea calitii
produselor, n sensul c nu-i permit afectarea imaginii prin nemulumira
clienilor.
Cumprarea de calculatoare de marc, n ciuda unui aparent raport
27

pre/performan neconcluent, nseamn un ctig real privind calitatea,

garania, i uneori, performana. Un calculator no - name de aceeai
clas va costa probabil cu peste o treime mai puin dect cel brand-name
i cu 10% mai puin dect unul local name ns problemele provocate
de el pot echilibra sau depi n timp costurile.
Observaie: Persoanalul de decizie trebuie s se obinuiasc cu ideea
deprecierii morale i fizice a inventarului IT, pentru a dimensiona
cheltuielile privind modernizriile si upgrade-urile si achiziiile ulterioare.
Trebuie tiut i faptul c la fiecare cteva luni productorii de componente
de calculatoare lanseaz modele noi, superioare celor anterioare, scond
din producie produsele cele mai slabe. Nu merit s fie fcute stocuri,
achiziiile pot fi mai avantajoase dac se realizeaz chiar atunci cnd
apare necesitatea efectiv!

1.1.5.8. RELATIA CU FURNIZORII IT

ntruct tehnologia informatic actual nu prea ofer bunuri la cheie
(dinamica i complexitatea domeniului nu ngduie garantii complete),
relaia dintre utilizator i furnizorul de echipamente IT nu se ncheie o
dat cu semnarea facturilor i intrarea n posesie, astfel c persoanele cu
rspundere n cadrul ntreprinderii (beneficiarul) trebuie s accepte ideea
i, eventual, s ia iniiativa dezvoltrii unui model de relaie de lung
durat cu vnzatorul final.
ntr-un astfel de model furnizorul trebuie s fie capabil s asigure
asisten de implementare destul de solid i de lung durat. Service-ul de
garanie trebuie s fie vzut ca principala component, care justific
valoarea adugat produsului de ctre acest vnztor final (VAR value
added reseler).
Toate operaiunile efectuate n peroiada garaniei sau post-garaniei
privind depanrile, up-grade-urile, chiar i rezolvrile de incompatibiliti
ntre sofware i hardware solicit din partea VAR-ului o experien solid
i, din partea ambilor parteneri, o nelegere superioar a dinamicitii i
permanenei relaiei dintre client i furnizor. Desigur c elementele
eseniale ale acestei relaii pot fi reglementate prin contracte cu clauze
concrete, dar relaia cere i o doz substanial de bun-sim i de
corectitudine.
Analiznd

aceste

implicaii,

vom

desprinde

urmtoarele
28

recomandri/criterii privind alegerea furnizorilor:

Se vor evita firmele foarte tinere, cele fr sedii permanente,
cele fr un compartiment de service tehnic utilat i ncadrat cu
specialiti incepatori;

Se va ncerca obinerea de referine despre furnizori (dac este
posibil, din partea unor consultani independeni certificai);

Dotarea sediului firmei furnizoare, anvergura afacerii dezvoltate
de firm, prezena de mai mult timp pe pia , toate acestea pot
constitui garanii ale derulrii contractului de achiziionare,
asisten tehnic sau colaborare;

Este recomandat ca ntreprinderea s-i aleag ct mai puini
furnizori unicitatea sursei de aprovizionare aduce avantaje
tehnice (privind compatibilitatea hardware i software, fluena
activitilor de service), chiar i ncrederea reciproc.
Chiar dac am dezvoltat acest model al relaiei furnizor-beneficiar
referindu-ne la achiziionarea de calculatoare, implicaiile i recomandrile
prezentate sunt valabile i pentru celelalte reprezentate ale tehnologiei
informatice, fie hardware (imprimante, plottere, scannere, digitizoare,
camere video), fie software (software de sistem, baze de date, aplicaii,
proiecte).

1.1.5.9. COST SI UZURA

Iat, pe scurt, principalele modaliti de a intra n posesia
echipamentelor IT:

Achiziionare cu plat integral (plat n avans la emiterea
comenzii, achitare la livrare sau mixt);

Achiziionare cu plat n rate, pe baza unui contract
corespunzator;

mprumuterea echipamentului prin contract (pentru o anumit
perioad);

Contract de leasing: se pltete o rat lunar nsemnnd
folosina produsului, iar la ncheierea perioadei contractate
acesta se poate cumpra pltind o diferen fa de valoarea
integral, reflectnd plile lunare acumulate. Aceast form de
contracte se folosete pentru valori medii/mari i poate beneficia
de clauze privind reiniierea/continuarea contractului cu un
produs modernizat din aceeai linie.

29

Plecnd de la faptul c noile regementri privind amortizarea

mijloacelor fixe prevd o perioad de amortizare a calculatoarelor de trei
ani, putem recunoate urmtoarele cheltuieli contabile anuale privind
deinerea unui PC:
300 $ (900 $/ 3 ani)
30 $ (90 $ / 3 ani)
100 $ (300 $ / 3 ani)
50-2000$ (150-6000 $/ 3
ani)
100$
100$
120$ ( 200 $*12 luni/ 20
calculatoare )
800-3000$

Valoarea anual de amortizare a PC-ului

Valoarea anual de amortizare a sistemului de
operare
Valoarea anual de amortizare a software-ului
pentru birotic
Valoarea anual de amortizare a software-ului de
aplicaie
Cheltuieli cu depanrile i cu upgrade-urile
hardware
Upgrade-urile software
Salariul personalului de ntreinere
Total cost anual

Teoretic, oricare dintre aceste elemente poate fi redus, fie ca urmare a

unor tendine globale extreme, fie prin msuri locale:

Preul pe PC scade n timp ca efect al concurenei i al evoluiei
tehnologiilor productoare, sau prin renunarea la complexitate
(tendina de a deveni terminale mai puin inteligente cuplate la o
reea puternic);

Costurile software-ului pot scdea prin mutarea accentului pe
serverul deservind unificat reeaua i ca efect al concurenei
dintre productori;

Echipamentele devenind mai uor de administrat, o persoan de
ntreinere poate prelua mai multe sisteme;

Costurile de up-grade i depanare sunt reduse n condiiile
efecturii unor achiziii nelepte (privitoare la calitate, marc i
perspectiv).
Mai mult, o schem asemntoare poate fi evideniat pentru celelalte
echipamente IT (imprimante, plottere, scannere, digitizoare unde,
eventual, apare un plus de cheltuial pentru materialele consumabile).

30

1.1.5.10. LEGALIZAREA INFORMATICII

S vedem cum stau lucrurile pentru beneficiarii de soft gratuit. De la

nceputurile avalanei PC n Romnia i pn nu demult, utilizatorul a
luat tot ceea ce i-a plcut, i astfel, deseori, calculatoarele au fost
suprapopulate cu tot felul de programe, singura limitatre fiind capacitatea
hard-disk-ului. Desigur exist aici i un aspect oarecum pozitiv: romnul a
putut s vad o mulime de programe i deci va alege pe baza unei
perspective mai largi. Este vorba de o experien general valoroas, dar
apare i reversul: acest gen de cultur de specialitate a fost dobndita prin
eforturi haotice (reinventartea roii se numete situaia n care i trebuie
o zi s afli ceva despre care ai fi aflat n cinci minute dac ai fi avut
manualele aferente licenei programului).
Programele actuale sunt complexe i datorit presiunii concureniale
deseori apar pe pia versiuni noi insuficient testate, ns noile versiuni nu
pot fi ignorate pentru c aduc totui lucruri de valoare. S vedem ce ne
rmne de facut n situaia n care ceva nu merge cum trebuie! Dac
respectivul program a fost obinut normal, adic prin achiziionarea
licenei respective mai ales dac utilizatorul a avut grij s se nregistreze
oficial se poate beneficia de garanii, n sensul c:

Dac manualele nsoitoare nu ajut la rezolvarea problemei
(dei de cele mai multe ori acestea sunt suficiente), se poate lua
n considerare att ajutorul oferit de productor (prin linii
telefonice, e-mail sau site-uri Internet) ct, mai ales, prin
reprezentantul local al acestuia;

Rezolvrile prin up-grade (fixri/reparri de erori n programe)
sosesc prin pot sau pot fi descrcate din Internet (down-load);

Deseori poi afla de existena unor probleme i de soluii la
acestea nainte de a te lovi de ele.
Exist diverse modaliti de a ncuraja ntregistrarea oficial a
utilizatorilor, n funcie de politica de pia i de imagine a firmei
productoare, dar avantajele sunt evidente: suport tehnic, feed-back
incluznd propuneri sau cerine venite de la utilizatori. Neplcut pentru noi
este c, n practic, acest lucru este ngreunat de costurile ridicate i de
fiabilitatea precar a comunicaiilor digitale n Romnia. Dar ne impunem
s fim optimiti pentru c se tie (cel puin teoretic) c circulaia
informaiei este cheia unei societi evoluate. Dac programul a fost
obinut altfel i avem probleme cu el, atunci ne meritm soarta.

31

Din punct de vedere al persoanelor cu responsabiliti privind

informatica de ntreprindere pot aprea i alte aspecte demne de luat n
consideraie. S ne imaginm o mic ntreprindere unde accesul la
programe este la liber. Mai tim i faptul c informaia condamnat la
izolare este lipsit de valoare. Ori, n caul n care ntr-un col al
ntreprinderii se folosete un anume processor pentru ntocmirea
documentelor care apoi se acceseaz n alt birou, cu un alt procesor, se va
pierde timp cel puin pentru conversie dac nu chiar i pentru reformatare
sau rescriere parial. Acelai fenomen ns cu consecine mai mult
dezastruoase se poate ntmpla n cazul informaiilor cu structur
complex (baz de date, aplicaii, proiecte, arhive). i din punct de vedere
al competenei personalului pot aprea probleme, la transferarea unui
salariat dintr-un departament la altul, dac acestea folosesc programe
informatice diferite.
Alternativa este destul de clar: dac n cadrul ntreprinderii ruleaz
numai software-ul obinut legal, nu vor exista (teoretic) dou programe
diferite care s fac acelai lucru, ceea ce nseamn c lucrurile vor fi mult
mai uor de controlat i de organizat.
Din punct de vedere al managerului, apariia acestei legi are i alte
variante. Dac pn nu demult i este vorba de civa ani buni
informatica n ntreprindere presupunea investiii doar pentru calculatoare,
echipamente periferice i pentru instruirea personalului, acum vestea c
software-ul de pe calculator cost mai mult dect nsui calculatorul poate
aduce managerului dureri de cap. Dar, odat acceptat aceast situaie,
apare un efect psihologic constructiv: dac eti nevoit s dai un ban, atunci
trebuie s o faci cu responsabilitate.
Da, apariia acestei legi reveleaz o serie de responsabiliti absolut
necesare dezvoltrii informaticii de ntreprindere.

1.1.5.11. LEGALIZAREA SOFTWARE-ULUI

Atunci cnd se pregtete informatizarea ntreprinderii sau

modernizarea tehnologiei informatice existente n ntreprindere se poate
beneficia de anumite ci de economisire/minimizare a investiiilor privind
programele informatice (software-ul).
Prima modalitate este cea oferit de regimul OEM (Original
Equpement Manufacturer), prin care, o dat cu achiziionarea de hardware,
se pot obine la un bun pre mult mai sczut dect cel de vnzare clasic
anumite programe (sisteme de operare, programe utilitare, aplicaii de
32

birotic sau chiar aplicaii profesionale specializate etc.). Aceast

economisire este posibil datorit existenei unor relaii comerciale
statuate ntre productorii acestor programe i productorii respectivelor
echipamente hardware. Spre exemplu, sistemele de operare Windows au
un pre sub jumtate din cele obisnuite, iar alte produse pot cobor sub un
sfert din preul original (cele pentru birotic).
O alt metod de a economisi, valabil ns numai cnd investiia se
refer la un numr mai mare de exemplare, este discount-ul pentru grup.
Astfel, un regim de grup de genul MOLP (Microsoft Original Licence
Pack ) de la Microsoft, aduce avantaje substaniale dac se achiziioneaz
simultan licene pentru mai muli utilizatori (discount-ul este cu att mai
substanial cu ct numrul de utilizatori este mai mare).
Foarte potrivit pentru starea actual din Romnia este regimul de
licene fr suport fizic, care presupune pentru un anumit program
necesar ntreprinderii n mai multe exemplare c se achiziioneaz o
singur licen complet (certificatul autentic plus suportul fizic: dischete
sau CD-ROM, manuale i documentaii) iar pentru necesarul rmas se
cumpr, la un pre mult mai mic, doar drepturile de folosire (documentele
cu licenele respective). La Microsoft, acest regim se numete Microsoft
License Pack (MLP).

1.1.5.12. SISTEME INFORMATICE PENTRU PROCESUL

MANAGERIAL

Astzi se accept faptul c un management IT de ntreprindere corect fcut

nseamn un fel de poli de asigurare tehnologic mpotriva incertitudinilor
de viitor. Pornind i de la faptul c una dintre cele mai pregnante tendine n
mamagementul de ntreprindere este reorganizarea n scopul trecerii de la
formele de organizare departamental(pe specialiti) la o structur unificat (
caracterizat de omogenitate i de accesibilitate), vom accepta importana
implicrii tehnologiei informatice, ca fiind principalul mijloc de atingere a
unor deziderate fireti.
Se pot identifica mai multe tipuri de aplicaii/programe rezolvnd punctual
sau global problemele legate de managementul ntreprinderilor:

Programe pentru modelarea proceselor derulate i de organizare
simbolic a resurselor;

Programe pentru controlul circulaiei documentelor;

Programe pentru administrarea patrimoniului;
33


Programe pentru asisten financiar-contabil (AIS Accounting

Information Systems);

Programe pentru gestionarea operaiunilor comerciale;

Programe de planificare a resurselor de timp individuale i de grup
(organizer/ scheduler);

Programe de administrare a informaiilor specializate cu distribuie
spaial-geografic de tip: GIS (Geographical Information Sysrtem), LIS
(Land Information System) sau retea , NIS (Network Information
System);

Programe pentru administrarea diferitelor componente de infrastructur
(managementul reelelor mari de calculatoare);

Programe pentru gestionarea mentenanei (exemplu: deservirea
sectoarelor mecano-energetice);

Programare pentru evaluarea i/sau asistarea calitii;

Programe pentru administrarea aprovizionrii i a distribuiei;

Programe de management unificat al resurselor de ntreprindere .a.
Majoritatea acestor programe rezolv n primul rnd segmentul pentru care
au fost proiectate, participnd fracionar la managementul final, dar printr-o
coordonare explicit sau implicit ele pot chiar s interacioneze pentru a
concura un management unificat.

1.1.5.13. SCHIMBUL DE INFORMATII CU EXTERIORUL

Nu are sens s ne imaginm o ntreprindere izolat; relaiile sale cu

furnizorii de materiale i mijoace de producie, legturile cu piaa de
desfacere, conexiunile cu reelele de infrastructur economico-sociale, toate
presupun schimb bidirecional de informaie. Desigur c pentru acesta exist
i mijolace tradiionale, ns ntruct informatizarea mijolacelor
comunicaionale i digitalizarea informaiei constituie tendine majore ale
vieii moderne, nu are sens s le ignorm, pentru c nu am face dect s
acceptm izolarea.
Spre exemplu, evaluri asupra pieelor de desfacere ( capaciti de absorbie,
distribuire , profile calitative etc.) se pot obine prin schimb de informaii cu
intermediarii din lanul de distribuie sau de la firme specializate pe studii de
pia, iar acest schimb va fi indiscutabil mai eficient i mai potenat dac este
realizat prin mijloace informatice.
S punctm cteva dintre cele mai importante ci privind schimbul de

34

informaii digitale :
E-mail-ul alternativ la mesageria potal sau telefonic folosete
reeaua Internet pentru a oferi posibilitatea de schimb asincron de
mesaje. Se zice asincron deoarece unui mesaj nu trebuie s i se
rspund pe loc, astfel c e-mail-ul se recomand pentru comunicaiile
n care coninutul nu este foarte urgent i se preteaz scrierii tihnite ( cu
rgaz de formare/gndire a ideilor). Deosebit de economic pentru
schimburile de informaii cu strintatea, e-mail-ul are i avantajul
posibilitii de a transmite, pe lng mesaj, i fiiere/documente ataate.
Fax-ul digital serviciul cu facsimil realizat cu ajutorul calculatorului
ne apare banalizat prin asemnarea cu faxul clasic. Preurile
dispozitivului sunt mult mai reduse, operarea este ceva mai complicat.
De asemenea, calitatea imaginii transmisiei/recepiei este mai bun,
nedepinznd de micri mecanice i de consumabile. Documentele
primite se vizualizez pe ecran i se tipresc, eventual, la imprimant
daca se considera necesar. Expedierea unui fax presupune conceperea
documentului cu ajutorul unui program specializat pentru documente.
Publicarea documentelor pe Internet este o facilitate modern de
reclam prin care, folosindu-se facilitile unui server pe Internet
(propriu sau al unui furnizor de servicii Internet), se face publicitate
produselor/serviciilor puse la dispoziiei de ctre ntreprindere (sub
form de pagini WWW coninnd texte, imagini, animaie, sunet).
Ca o completare natural la prezentarea de produse/servicii, firma poate pune
la dispoziia clienilor de pretutindeni facilitatea de formulare de comenzi.
(Cumprturile din magazine virtuale sunt deja o realitate pentru o palet
destul de larg de mrfuri i servicii, constituind o component major de ebusiness.)
De asemenea, documentaii tehnice, studii de specialitate sau alte tipuri de
informri pot fi aduse pe aceast cale la cunotina ntregii lumi sau doar a
unor colaboratori.
Navigarea pe Internet este aciunea, complementar publicrii, prin
care putem cuta n reeaua Internet informaii i documente privitoare
la o mare diversitate de chestiuni, mai mult sau mai puin legate de
activitatea ntreprinderii. Aceast resurs este foarte util pentru
rezolvarea problemelor cu tehnologia informatic din dotare (service,
upgrade-uri, depanri), ns are un potenial remarcabil i pentru ecommerce (achiziionare de mrfuri/servicii prin Internet folosind
modaliti de plat digitale).
Teletransmisia datelor nseamn utilizarea liniilor telefonice
35

(comutate sau nchiriate) pentru transmiterea de fiiere (date,

documente, aplicaii) ntre dou calculatoare (conectare la reeaua
telefonic prin modem-uri). Aceast metod de schimb de informaii
este frecvent folosit pentru controlul i administrarea
filialelor/sucursalelor.
Serviciile Internet (e-mail, publicare/navigare , ftp) se pot organiza i la nivel
local , respectiv pentru un grup de lucru sau pentru toi utilizatorii conectai la
reeaua ntreprinderii prin constituirea mediilor i prin definirea regulilor
interne pe baza modelului Internet, dar pstrndu-se o izolare controlat fa
de exterior. Astfel de medii comunicaionale se numesc intranet sau extranet
i de ele beneficiaz doar angajaii ntreprinderii i/sau un grup de persoane
extern acesteia.
innd cont c dezvoltarea societii presupune modernizarea infrastructurii
de comunicaii, precum i informatizarea/computerizarea serviciilor
economico-sociale de interes comunitar (administrative, fiscale, juridice
impune tuturor ntreprinderilor s participe la schimbul de informaii pe ci
prioritar digitale, iar fa de acest lucru managerii au de luat o atitudine
constructiv., statistice, sntate, educaie, asigurri etc.), este de ateptat ca
evoluia viitoare sa faca in asa fel incat toate institutiile sa schimbe informatii
prioritar sub aceasta forma.
Asupra unora din aceste subiecte vom reveni intr-un capitol special dedicat
unor probleme tehnice despre internet.

Autoevaluare
* Intrebari de autocontrol:
1. Avei motive sa credei ca informatica este indispesabil?
Precizai cteva dintre acestea.
2. Precizati intre cine i cine era principala relaie i de fapt cea mai
important?
a) In societatea agrar;
b) In societatea industrial;
c) In societatea informational.
3. Ce scop are IT-ul (Information Techonology)?
4.Care sunt principalele doua tipuri de computere?
5.Precizai cteva tipuri de computere specializate.

36

* Tema de reflecie: Societatea informatica.

* Seminar. Prima lucrare practic de laborator: Descompunerea unui
calculator existent in laborator,in componente si reasamblarea lui.
*

Testul 1 de autoevaluare.

1.Intr-o unitate informaional,principalele relaii sunt:

a)Intre oameni si pamnt;
b)Intre oameni si calculatoare;
c)Intre oameni i oameni;
d)Intre oameni,calculatoare si maini.
(20 puncte)
2.ntr-o societate informaional fora de munc se numete:
a) muncitori
b) intelectuali
c) fermieri
d) studeni
( 20 puncte)
3.nformaia este starea actual a unui fenomen :
a) variabil
b) fix
c) variabil sau fix
d) variabil i fix
( 20 puncte)
4.Cum este numrul de stri al fenomenelor variabile care definesc
informaia?
a) finit
b) infinit
5.Care sunt componentele IT-ului?
a) Computere , Reele de calculatoare , Know-How
b) Reele de Comunicaii , Computere , Know-How
c) Reele de Calculatoare , Reele de telefonie , Know-How
( 20 puncte)

* Testul 2 de evaluare
1. Prezentai opt motive pentru care informatica este indispensabil pentru
37

manageri.
2. Care sunt principalele caracteristici ale societii informaionale?
3.Definii informaia i precizai prin ce se exprim informaiile.
4. Definii IT-ul i precizai cele trei componente.
5. Care sunt funciile de manevrare/manipulare a informaiilor?
Fiecare ntrebare este punctat cu 20 de puncte.
* Test de crestomaie
Societatea Informaional reprezint un nou mod de a tri i munci.

* Bibliografie
1. Bandu I., Margea R.,Introducere n Informatic , Editura
Mirton, Timioara, 1998
2. Cristea V. i alii, Dicionar de Informatic, Editura tiinific
i Enciclopedic, Bucureti, 1981
3. Dobrescu P., Computere i Trandafiri/Paradoxurile Progresului
Editura Politic, Bucureti, 1998
4. Iancu tefan, Societatea Informaional-un mod de a tri i munci
n Revist Economic 8-10,12,13,16,29,31,32,35 din 1997
5. Lupulescu M., Munteanu M., Bazele Informaticii, Editura Mitron
Timioara, 1992
6. Naisbitt J., Megatrends. Ten New Dindins Transforming Our Lives,
Werne Books, NY, 1992.
7. Seen J. A., Information Technology in Business, Practice Hall,
New Jersey, 1995.
8.Mircea Badut , Informatica pentru manageri , Editura Teora , Bucuresti ,
1999.
9. Aurel Stepan , Bazele informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara , 2004

38

MODULUL 2. ARHITECTURA CALCULATOARELOR

1. Obiective. n acest modul vom introduce termeni noi n legtur cu

calculatoarele electronice i anume partea de hardware sau componente fizice
i componente logice sau software. De asemenea vom prezenta pe scurt
Unitatea Central de Prelucrare, Unitatea Aritmetic i Logic, Unitatea de
Comand i Control, Unitatea de Memorie i Echipamentele de Intrare-Ieire.
Tot aici vom da o clasificare a sistemelor de calcul dup diveri parametrii.
Termenii noi sunt : Input Equipment , Output Equipment , UCP , UAL ,
UCC , UM , MI , ME , Zone de memorie , HDD( Hard disk) , FDD(Floppy
disk), CD-ROM, CD-R, CD-RW, DVD-ROM , DVD-R , DVD-RAM,
Memorie ROM , Memorie RAM, WORM , MO(magneto-optic) , Procesor
(microprocessor ) CISC , RISC , Configuratie , BUS , Magistrala ,
Calculatoare Digitale , Analogice si Hibride, Placa de baza , Placa video ,
Porturi, memorii ROM, RAM, DRAM, SRAM.
2. Ce trebuie tiut dup parcurgerea modulului doi:
-Vei nelege c pe baza unor programe i date, calculatoarele
electronice furnizeaza rezultate;
-Trebuie tiute componentele hard, tipurile de memorie i
echipamentele de intrare-iesire;
-Trebuie inteles principiul de funcionare al calculatoarelor pe baza
arhitecturii generale a unui sistem de calcul;
-Toti managerii trebuie sa stie care sunt conceptele funcionale sau
funciile majore ale unui computer;
-Trebuie nelese clasificrile fcute i structura intern a unui
microcalculator;
-Trebuie neleas diferena dintre digital i analog i reprezentarea
datelor n calculatoare.
3. Ce competene vei deine dup parcurgerea modulului al doilea:
Modulul al doilea este scris pentru ca alte categorii de studeni i nu de la
facultile de specialitate n informatic,sa se familiarizeze cu componentele
calculatoarelor, ns dup nelegerea acestora vei avea competena de a
discuta la un anumit nivel despre componentele din arhitectura calculatoarelor

39

i vei nelege principiul fundamental de lucru al calculatoarelor.De

asemenea termenii noi introdusi in acest modul ii veti putea folosi fara
rezerve, in sensul ca sunt intelesi.

UNITATEA DE INVATARE 2.1.

2.1.1. ARHITECTURA CALCULATOARELOR

n aceast unitate de nvaare vom preciza pentru nceput faptul c
computerele (calculatoarele) furnizeaz rezultatele folosind programe
special construite i datele asupra crora activeaz ( pe lng componentele
hard ),aa cum se vede din figura de mai jos:
Programe

Date

Computer
Calculator (sistem de calcul)

Rezultate

Sistemele de calcul le consideramin in continuare a consta din:

-Componente fizice ( HARDWARE ), adesea folosind expresia componente
hard .
-Componente logice ( SOFTWARE) , pentru care folosim expresia
componente soft si la care ne vom referi mai jos intr-un modul special.

2.1.1.1. COMPONENTE HARD

Echipamente de intrare

INPUT
EQUIPMENT

Unitate
Centrala de
prelucrare

UCP

Echipamente de
ieire

OUTPUT
EQUIPMENT

Unitatea Centrala de prelucrare este asa numitul creier si este compusa din:
40

Unitate aritmetic i logic ( UAL )

UCP

Unitate de control i comand ( UCC )

Unitate de memorie ( UM )

MI
Memoria intern
Memoria principala
Campuri de lucru
4 zone

ME
Memoria extern
Memoria auxiliara auxiliar
Discuri

Zona date de Zona de Zona date Zona

CD
intrare
lucru
ieire program Hard disk Foppy
disk Compact
disk

Memoria interna
Memoriile interne se clasifica in :
Memorii ROM ( Read Only Memory ) care sunt memorii permanente si
sunt construite din cipuri al caror continut este nedistructibil. Informatiile
memorate pot fi doar citite si niciodata modificate sau sterse , ele au un
continut fix inca de la constructia lor . La acestea timpul de acces este foarte
scurt. Rolul lor este de a stoca programe generale si cu frecventa sporita de
utilizare.
Exista variante de memorii ROM :
PROM ( Programmable ROM ) , pe acestea programele nu sunt inscrise la
constructie , insa se inscriu la dorinta utilizatorului si odata ce au fost
inscrise(arse) nu se mai pot modifica sau sterge.
EPROM (Erasable PROM) sunt memorii PROM ce pot fi sterse prin metode
speciale cu raze ultraviolete.
EEPROM (Electrically EPROM) , ele sunt memorii EPROM care nu necesita
surse speciale pentru a fi sterse , adica radiatii ultraviolete , ci doar o tensiune
electrica ridicata . Deci pot fi sterse fara a fi scoase de pe soclu si se poate
41

sterge byte cu byte nu in totalitate ca memoriile EPROM.

Flash ROM , actualele EEPROM la care stergerea si rescrierea se face pe unul
sau mai multe blocuri .
Memorii RAM ( Random Access Memory ) , memorii cu acces direct ,
realizate din module (cipuri) intr-o tehnologie MOS ( Metal-OxideSemiconductor) , cu citire/scriere a datelor in mod direct in/din orice cuvant
de memorie. Ele sunt memorii volatile ceea ce inseamna pierderea
continutului odata cu intreruperea alimentarii.
Exista si aici doua variante :
DRAM (Dynamic RAM) , adica memorii cu acces dinamic la care continutul
dispare daca prin comenzi nu se specifica incarcarea celulelor cu un anumit
continut operatie numita refreshing memory ; aceasta consta din citirea
periodica si reinscrierea datelor la aceeasi adresa , automata cateva
milisecunde.
SRAM (Static RAM) , care pastreaza continutul fara alte operatii.
Evident toate aceste informatii despre memorii pot fi detaliate citind
bibliografia.
Memoria externa
Memoria externa este folosita pentru a stoca informatiile (date , programe ,
) care depasesc dimensiunile memoriei interne si de unde sa poata fi
incarcate in memoria interna atunci cand este necesar. Prin urmare memoria
externa poate fi privita ca o extensie a memoriei interne si are o capacitate
mai mare , insa si timp de acces mare si viteza de operare mica.
Echipamentele de memorie externa sunt dispozitive periferice numite
periferice de input-output (intrare- iesire). Transferul informatilor intre cele
doua tipuri de memorie se realizeaza la nivel de blocuri de o anumita
dimensiune
Exista o varietate de unitati de memorie externa: discuri magnetice (disc fix /
hard disk-HD , disc flexibil/floppy disk FD , compact disc-CD , disc
magnetoptic-MO , disc digital/Digital Versatile Disk-DVD) , benzi
magnetice-MT si casete magnetice.
Le vom numi in continuare dispozitive periferice(echipamente) de
intrare/iesire si le vom prezenta pe scurt .
Echipamente de intrare
Tastaturi , mouse-uri (la care de cele mai multe ori se adauga Trackball-uri,
Trackpoint-uri si Touchpad-uri), joystick-uri (chiar sub forma de volan,
pedale sau simulatoare de avion) si paddle-uri, creioane luminoase/ light pens
42

cu plansete grafice , ecrane sensibile la atingere, microfoane, scanner, cititor

optic, cititor coduri de bar .
Ele au rolul de a introduce date si comenzi in computer din exteriorul
acestuia; atat datele cat si comenzile sunt convertite din formatul extern in cel
binar.

Echipamente de ieire
Ecrane video (monitoare) , imprimante ( Printers ) , Plottere , aparate pentru
microfilme, panouri cu cristale lichide/LCD, sintetizoare de voce.
Ele au rolul de a extrage informatiile din computer si de a le comunica in
exterior , intr-un format accesibil utilizatorului.
Fac cateva comentarii asupra unora din echipamente.
Suporturi optice:
CD-ROM-uri;
DVD-ROM-uri;
WORM-uri ;
UNITI MO (Magneto-Optice) .
CD-ROM ( Compact Disk Read Only Memory).
- Viteza mai mare decat discul hard (HDD);
- Capacitate mare.
DVD-ROM (Digital Video Disk sau Digital Versatile Disk Read Only
Memory)
- Similare CD-ROM-urilor, dar cu o capacitate de stocare mult mai mare
(de aproximativ 7 ori mai mare);
- Sunt in special utilizate pentru stocarea de date audio-video de inalta
rezolutie.
WORM ( Write Once Read Multiple)
-Poate fi rescris odat;
-Timp de viaa aproape nelimitat(stocare);
-Capacitate pan la 8 GB;
-Este sensibil la factorii de mediu.
Unitati MO
-Magneto optice sunt hibride;
-Pot fi citite si scrise;
-Sunt de capacitate mare.

43

Iata in o lista cu cei mai folositi suporti de informatie.

-HDD
-FDD
-STREAMER ( MT )
-CDROM , CD-Writer , CD-R (Recordable) , CD-RW (ReWritable)
-WORM
-MO
-HRTIE
-DVD (Digital Video Disk sau Digital Versatile Disk) , DVD-ROM , DVDRW, DVD-RAM.
Magistrale
O magistrala este o cale de comunicatie intre doua sau mai multe
componente ale unui computer prin care se realizeaza transferul de informatii.
Dupa viteza de transfer exista doua tipuri de magistrale:
Magistrale de mare viteza care leaga procesorul de memoria RAM si cea
externa , numite si magistrale locale.
Magistrale de viteza redusa care leaga ansamblul procesor - memorie
interna , cu dispozitivele periferice.

2.1.2. ARHITECTURA GENERAL PENTRU UN SISTEM

In figura urmatoare vom folosi urmatoarele notatii pentru a prezenta o schema
generala a arhitecturii pentru un sistem de calcul;

- FLUX DE CONTROL
- FLUXUL DATELOR
- FLUXUL INSTRUCIUNILOR

44

Cele patru functii (concepte functionale) J Won Neuman.

- Funcia de memorare
- Funcia de prelucrare aritmetic i logic
- Funcia de comand i control
- Funcia de InputOutput (Intrare Iesire).
Cele patru funcii majore se concentreaz n echipamente care constituie
arhitectura.
Schematic arhitectura pe legturi funcionale este:
UM

UI

UCC

UE

UAL

Nota: UI am folosit pentru Unitate de intrare iar UE pentru Unitate de iesire.

Adesea se mai folosesc urmatoarele expresii:
- UCC impreuna cu UAL alcatuiesc ceea ce se numeste

PROCESOR
45

(microprocessor ) si se noteaza P.
- UCC, UAL si MI alcatuiesc ceea ce se numeste UCP , Unitate Central
de Prelucrare.
- Ansamblul de periferice conectate la UCP se mai numete configuraia unui
calculator
-Prelucrarea se face pe baza de programe.
-In concluzie prelucrarea se face uzand de ambele componente
HARDWARE + SOFTWARE (hard+soft).

2.1.3. CLASIFICARI

Dupa marime se poate vorbi despre: microcalculatoare, minicalculatoare,

calculatoare Mainframe si supercalculatoare.
O clasificare dupa pre i performan poate folosi aceeasi ordine.
OBSERVATII
1) In general computerele poseda o singura UCC , UM , UAL.
2) Adugarea de UCC i UAL duce la arhitectur multiprocesoare.
3) Separarea UAL n adunare, scdere, nmulire , etc. crete viteza de
calcul.
Dupa date de prelucrat si felul cum sunt prelucrate se poate da clasificarea :
- Calculatoare Digitale, care opereaz cu date discrete (adic obinute
prin numrtoare )
- Calculatoare Analogice, care opereaz cu date obinute prin
msurtori (temperatur, presiune )
-Calculatoare hibride, o combinaie ; de pild in spitale,un aparat
analogic msoar funcionarea inimii i aceste msurtori sunt convertite in
date numerice pe monitor.
O alta clasificare , dupa scop :
- Calculatoare de uz general
- Calculatoare specializate ( simulatoare, hub-uri , kit-uri, MAU-uri,
cntare electronice, maini de splat automate , computere de bord la
automobile )

2.1.4. STRUCTURA INTERN A UNUI MICROCALCULATOR

Microprocesorul concentreaz ntr-un singur circuit integrat majoritatea
46

funciilor von Neumann.

Consecine: miniaturizarea , standardizarea , ieftinirea , distribuirea.
Printre producatorii de computere amintim :
- Apple Mc Intosh,
- IBM, Dell, Compaq, Tandy, HP, NEC, No name(made in
Taiwan, Corea, Hong-Kong).
Performantele si capacitatea unui computer sunt determinate in primul rand de
microprocesor ; in prezent exista mai mult de 50 de microprocesoare
compatibile cu INTEL x86.
Microprocesoarele Intel x86 care intra in categoria CISC sunt cele mai
raspandite in acest moment ; ele au aparut pentru prima data in 1978 sub
denumirea de Intel 80086, apoi Intel 80386 , Intel 80486 , Pentium ,
PentiumPro , Pentium II ,
Microprocesoarele Intel si clonele produse de AMD , Cyrix , NexGen ,
.,mentin compatibilitatea cu modelele anterioare ; astfel cel mai performant
Pentium poate executa soft scris pentru x86.
Din punctul de vedere al vitezei de prelucrare se poate vorbi despre
microprocesoare de tip RISC si de tip CISC.
La microprocesoarele de tip RISC ( Reduced Instruction Set Computing )
prelucrarea se face pe baza unui set redus de instructiuni , dar rapid si eficient
; majoritatea instructiunilor complexe fiind decodificate si transformate in
instructiuni simple.
Microprocesoarele de tip CISC ( Complex Instruction Set Computing )
prelucreaza instructiuni complexe ce nu se mai descompun in instructiuni
masina ; deci sunt mai rapide.Fara alte comentarii dam si numele altor
microprocesoare existente pe piata si produse de diferite firme pentru diverse
scopuri : Celeron , Mendocino , Pentium Xenon , Katmai , Willamette , Intel
Merced(P7) , PA 700 , MIPS , SPARC , Power PC , Java , .
Placa de baza ( MAIN BOARD ) este suportul fizic pe care sunt
implementate componentele arhitecturale ale unui computer ; evolutia
continua si extinderile arhitecturale genereaza mereu schimbari pe placile de
baza.
Placi video pentru multimedia. Multimedia este rezultatul mai multor medii
de lucru printre care audio , video , animatie , grafica , foto ,Un computer
poate lucra cu toate acestea daca poseda o placa video si poate crea orice
imagine printr-o pendulare lina intre cadre.Acceleratorul grafic tridimensional
de pe placa video are un cip care reda imaginile cat mai real

47

Porturi seriale sunt un mijloc de transmisie la distanta a mesajelor de catre

computere , existand mai multe standarde de comunicatie. Tehnologiile
seriale de ultima generatie asigura viteze mari si suporta nu numai transferul
de mesaje , dar si transferuri vocale digitale si animatie; in plus exista
posibilitatea de a transmite fara cabluri de comunicatie.
Porturi paralele , transmit mesajele prin opt fire separate (cate unul pentru
fiecare bit al unui Byte de date) invelite intr-un cablu ; ele au o viteza mare de
transfer. Initial astfel de porturi erau folosite doar pentru transmisia catre
imprimante.

Structur modular a unui calculator este interconectat printr-o magistrala

numit BUS sau interfa. Iat schema unei structuri standard pe BUS:

Autoevaluare
*ntrebri de autocontrol:
1. Precizati din ce este compus Unitatea Central de Prelucrare
48

(UCP)
2. Care sunt cele patru zone principale(cmpuri de lucru) ale
memoriei interne(MI) ?
3. Cte tipuri de memorii interne cunoatei?
4. Care sunt cele patru funcii J.von Neumann?
5. Reconstituii graficul care reda pe scurt arhitectura pe legaturi
functionale.
6. Precizai componentele ce definesc ceea ce numim procesor.
7. Ce este configuraia unui calculator?
8. Reconstituii graficul unei structuri standard pe bus.

* Tema de reflecie
Configuratia unui calculator. Dati un exemplu de configuratie dorita.
*Seminar: Analizai echipamentele de intrare-ieire. Precizai suporii optici.
* Testul 1 de autoevaluare.
1. Unitatea Central de Prelucrare este constituit din:
a) MI+ME+UAL;
b) MI+UAL+UCC;
c) UM+UCC+UAL.
2. Sub denumirea de procesor (P) numim adesea:
a) UCC+UAL;
b) UCC+MI;
c) UAL
3. In general un calculatoor are o singura UCC, UAL si UM. Daca se
adauga la acestea inca trei UCC si trei UAL, noua arhitectura obtinuta se va
numi :
a) Arhitectura tri-calculator;
b) Arhitectura multiprocesor;
c) Arhitectura multi-calculator.
4. Daca UAL este separata in mai multe unitati; unitate pentru adunare,
pentru scadere, etc,..aceasta va creste :
a) Performanta UAL;
b) Performanta UCC;
c) Viteza de calcul.
49

5. In diverse ramuri ale stintei, in spitale, etc.sunt necesare

masuratori, iar acestea trebuie convertite in date numerice observabile pe
monitor. In aceste cazuri se folosesc calculatoare :
a) Analogice,
b) Analogice si Digitale,
c) Hibride.
Nota: Fiecare ntrebare este notat cu 20 de puncte.

* Testul 2 de autoevaluare.
1. Prezenatai echipamentele de intrare si de ieire.
2. Reproducei graficul de arhitectura general pentru un sistem de
calcul,preciznd prin sagei de diferite culori fluxul de control,fluxul
datelor si fluxul instruciunilor.
3. Prezentai dispozitivul WORM.
4. Ce stiti despre un CD ?

*Bibliografie:
1.
Bandu I., Margea R. Introducere in Informatica, Editura Mirton,
Timisoara,1998.
2. Mircea Lupescu, si altii, Bazele Computerelor, Hard &Soft, editia III-a,
Editura Mirton, Timisoara, 2001.
3. L.Luca si altii, Arhitectura Calculatoarelor si Sisteme de Operare,
Editura Morton, Timisoara, 2000.
4. Radu Marsanu , Calculatoare personale , Elemente de Arhitectura ,
Editura BIC ALL , Bucuresti , 2001.
5. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara , 2004

50

MODULUL 3. REPREZENTAREA DATELOR

1. Obiective: In acest modul ne vom ocupa despre reprezentarea datelor in

calculatoare, ( binar)cateva transformari din zecimal in binar si invers,cateva
operatii aritmetice in binar si vom prezenta principalele unitati de masura
folosite.
De asemenea vom incerca sa lamurim termenii noi care sunt: Digital si
Analog , Sisteme de numeratie Zecimal , Binar , Octal , Hexadecimal , Bit ,
Byte , KB , MB , GB , TB , MB/s
2. Ce trebuie retinut dupa parcurgerea moduluilui:
- Ce este electronica digitala?
- Ce este electronica analogica?
- Reprezentare si calcul in binar.
- Principalele unitati de masura.
3. Ce competente veti detine dupa parcurgerea modulului al doilea.
Acest modul face doar o succinta prezentare a cunostintelor si ca urmare
competenta de a jongla cu sisteme de numeratie nu o veti capata, fiind doar o
prezentare sumara , insa veti fi competenti de a face distinctie intre digital si
analog.

UNITATEA DE INVATARE 3.1.

3.1.1. REPREZENTAREA SI CODIFICAREA DATELOR

ELECTRONICA DIGITAL ( logic) este acea ramur a electronicii ce
se ocup de circuitele i dispozitivele ale cror semnale au doar anumite
valori i sunt materializate la dou niveluri de tensiune:
1- Da - True
0 -Nu - False.
Spre deosebire de aceasta n ELECTRONICA ANALOGIC semnalele pot
lua orice valoare n cadrul domeniului delimitat.
Exemplul ceasurilor:
Ceasuri cu aratatoare,
Ceasuri cu afisaj.
51

Din punctul de vedere al utilizatorilor desi se lucreaza codificat pentru ei se

traduce n limbajul uzual, in sensul ca se folosesc in continuare fara probleme.
A, B , .......X, Y, Z .., 0, 1, 2, ...10, 11, ..., 500, ...etc.

- Datele in calculatoare se reprezinta in binar pentru a economisi spatii de

memorare, in loc sa avem zece simboluri pentru reprezentarea numerelor de
la 0 la 9 avem doar doua simboluri 0 si 1 cu sensul de a avea doua alternative.
Se foloseste alt sistem de numeratie.
- Sistemele de numeratie reprezinta totalitatea regulilor de scriere cu ajutorul
simbolurilor. Cele mai folosite sisteme de numeratie sunt sistemul zecimal
cel in care vorbim, binar,octal si hexadecimal . Iata mai jos cifrele din fiecare
sistem de numeratie.
Zecimal (baza 10) cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 .
Octal (baza 8) cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7 .
Hexadecimal (baza 16) cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F .
Binar (baza 2) cifrele 0, 1 .
Iata cateva exemple de conversie dintr-o baza de numeratie in alta.
Primul exemplu este de a exprima numarul 75 din baza 10 in baza 2.
Se procedeaza in felul urmator:
Se face impartirea cu rest a lui 75 pana se ajunge la catul 0.
75/2=37+1
37/2=18+1
18/2= 9+0
9/2= 4+1
4/2= 2+0
2/2= 1+0
1/2= 0+1
52

Dupa aceste operatii se iau resturile de jos in sus, 1001011, si acesta este
numarul 75 scris in baza 2.

75(in baza 10)=1001011(in baza 2)

Trecerea inversa de la baza 2 la baza 10 se face in urmatorii pasi:

De la dreapta spre stanga se considera deasupra fiecarui 0 sau 1 in ordine

crescatoare puterile lui 2 incepand cu 2 la puterea 0;

Apoi fiecare 0 sau 1 se inmulteste cu 2 la puterea respectiv deasupra lui;

In final, se fac operatiile si se aduna ca mai jos.

1001011=1*2**0+1*2**1+0*2**2+1*2**3+0*2**4+0*2**5+1*2**6=
=1+2+0+8+0+0+64=75.

Am folosit in aceste calcule semnul * pentru inmultire , iar ** pentru

ridicarea la putere .

53

3.1.2. OPERATII IN BINAR

Adunarea
+ 0 1
0 0
1
1 1 10

110010+
10011
1000101

Scaderea

0
1

0
0
1

1
1
0

0-1 nu se poate, ca urmare se face clasicul imprumut din stanga.

10-1=1
Exemplul urmator va fi cu numere care nu sunt intregi. Primul exemplu este o
scadere in binar, iar al doilea exemplu este de conversie a unui numar
subunitar 0,625 in binar.
111111,011110,10
110000,10
Se poate usor vedea ca la numerele subunitare se procedeaza prin inmultire,
dupa care se retine parte intreaga de depasire in exemplul urmator:

0,625*2=1,250
0,250*2=0,500
0,500*2=1,000
Deci
0,625(10) =0,101(2)
54

Invers, se folosesc puterile negative ale lui 2, de la stanga spre dreapta in

ordine descrescatoare.
0,101(2) =1*2**(-1)+0*2**(-2)+1*2**(-3)=0,5+0+0,125=0,625(10)
De fapt reprezentarea in memorie se face:
Reprezentare zecimala: dilatata;
condensata.
Reprezentare binara: in virgula fixa;
in virgula mobila:-simpla sau dubla

3.1.3. UNITATI DE MASURA FRECVENT FOLOSITE

1 bit (0,1)
1 byte (octet) =2 la puterea 3, bii=8 bii
1KB =2 la puterea 10 , Bytes=1024Bytes=1024*8bii=8192biti
1MB=2 la puterea 20 Bytes=1024KB
1GB=2la puterea 30 Bytes=1024MB
1TB=2 la puterea 40 Bytes=1024GB (Terrabyte )
1Kb/s( Kilo bit pe secunda) = 1000 b/s
1Mb/s = 1000000b/s
1 Petabyte=1024 TB=2 la puterea 50 Bytes
1Exabyte=1024 PB=2 la puterea 60 Bytes
1Zettabyte=1024 EB=2 la puterea 70 Bytes
1Yottabyte=1024ZB=2 la puterea80 Bytes

Autoevaluare
* Intrebari de autocontrol
1. Ce este electronica digitala?
2. Ce este electronica analogica?
3. Ce sisteme de numeratie cunoasteti?

55

4. Care este sistemul de numeratie folosit in calculatoare?

5. Care sunt unitatile de masura frecvent utilizate?

*Tema de reflectie.
Cum ar diferi un calculator in care reprezentarea datelor s-ar face in
sistemul de numeratie 17, fata de cele actuale?
*Testul 1 de autoevaluare
3. Trecerea de la baza de numeratie 10 la baza de numeratie 2 se face
prin:
a) impartire;
b) inmultire;
c) impartire si inmultire.
4. Reprezenatrea binara se face in calculatoare :
a) in virgula fixa;
b) in virgula mobila si in virgula fixa;
c) in virgula mobila simpla precizie.
3. Un numar intreg in binar se transforma intr-un numar intreg zecimal
folosind crescator puterile pozitive ale lui 2:
a) de la dreapta spre stanga;
b) de la stanga spre dreapta;

5. Un Gigabyte are:
a) 1024 MB;
b) 1024 biti;
c) 1024 KB.

* Testul 2 de autoevaluare:
1. Presupunem ca avem o carte de 300 de pagini, avand 30
de randuri medii pe pagina si fiecare rand 12 cuvinte
medii de 10 caractere fiecare.
Se cere:
a) Cati biti are aceasta carte?
56

b) In cat timp poate fii transmisa pe Internet presupunand

ca se poate transmite cu viteza de 1,5 Mbps
2.Cati biti are un CD de 630 MB?

3. 110111* 111 + 1111* 111 =

4. 1001- 111=
5. Sa se scrie 0,750 din baza 10 in baza 2.

* Bibliografie.
1. Ioan Boldea si altii, Bazele Informaticii , Lucrari de laborator , Editura
Mirton, Timisoara , 1994 .
2. Ioan Boldea si altii , Bazele Informaticii, Editura Mirton, Timisoara , 1992.
3. Mircea Lupulescu si altii, Bazele Computerelor , Hard & Soft , Editia a 3-a,
Editura Mirton, Timisoara , 2001.
4. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara , 2004

57

MODULUL 4.TRANSMISIA DE DATE

1 . Obiective:Dac n Romnia anii 90 au fost cei n care toata lumea dorea s

poat lucra la un calculator individual, acum este de dorit ca orice calculator
s fie legat ntr-o reea de calculatoare. Ca urmare, studenii trebuie s aibe
cunotiine despre reele, intranet, internet.
De fapt obiectivul acestui modul este de a forma minimum de cunostinte
despre retele i de a-i face pe studeni s neleag transmisia datelor pe reele
de calculatoare.
In acest modul sunt mai multi termeni a caror semnificatie trebuie sa o
intelegeti; Ei sunt: PDN, Retele Centralizate, Distribuite si Colaborative,
Retele Server Based, Retele Peer to Peer Communication, File server, Print
Server, WS, Specialized Server, LAN, WAN, DAN, MAN, SAN, Data
Processing, Data Entry, Tranzaction Processing, File Transfer,
Inquiry/Reponse , Offices Automatization, Word Processing, E-mail, ECommerce, Autocad, Inventory, Monitoring & Control Equipment , Heating ,
Ventilation , Energy Management , Fire , Transmisie simplex , Half Duplex si
Full Duplex , Transmisie Seriala si Paralela , Transmisie Asincrona si
Sincrona , Modem , Comutare de Pachete , Comutare de Circuite Fizice ,
Comutare de Mesaje , Datagram , Circuit Virtual , Pachet , Bounded ,
Unbounded , Topologie BUS , Topologie Ring , Topologie Star , Topologie
Mesh , Transmisie Punct- la- Punct si Transmisie Multipunct.
2. Dup parcurgerea modulului ar trebui s tii:
-Despre ce sunt reelele de calculatoare;
-Tipuri de reele de calculatoare;
-Care sunt aplicaiile pe reele de calculatoare i ce conin aceste
aplicaii;
-Care sunt metodele de transmisie;
-Care sunt tehnicile de comutare;
-Topologii de reele.
Urmeaz ca intr-un alt curs s ntregii aceste cunotiine cu tipurile de
Sisteme Informatice Distribuite pe reele de calculatoare.
3. Competenele ce le vei deine dup ce vei asimila cunotiinele din acest
modul sunt legate de faptul c putei singuri s definii ce fel de reea ar fi
necesar pentru a lucra n domeniul dumneavoastr de activitate i de ce este
58

necesar legtura la o reea local sau larg.

UNITATEA DE INVATARE 4. 1.

4.1.1. TRANSMISIA DATELOR. REELE DE CALCULATOARE

Un grup de calculatoare de orice tip i fabricaie impreuna cu perifericele
care partajeaz resursele, legate ntre ele printr-o linie de comunicaie ( cablu,
unde) formeaz o reea de calculatoare.
ntr-un astfel de grup, un calculator care gestioneaz ntregul sistem( de obicei
mai puternic hard+soft) se numete Server, celelalte Workstation sau posuri
de lucru se noteaza cu FS si WS.
Functie de tipul de retea pot exista unul sau mai multe servere.
In general se vorbeste despre doua feluri de retele:
Locale (LAN) Local Area Network
Reele
Largi (WAN) Wide Area Network
Un termen adesea vehiculat este PDN (Public Data Networks) reele
publice de date, rspndite pe tot mapamondul (chiar i n spaiu , satelitii),
cum ar fi Minitel sau Internetul.
Comunicaiile tiinifice, economice, industriale, sociale trec la Sisteme
Informatice Distribuite ( SID ) Integrate deoarece:
1.Vizualizarea BD (Bazelor de Date) este mai avantajoasa . Ele se in local
dar se vd la distan, putand fi consultate de mai multi utilizatori.
2.Corectitudinea BD este garantata , deoarece actualizarea lor se face acolo
unde sunt generate.
3.Dac local cade ceva din punct de vedere soft sau hard, pe reea se poate
lucra , numai dac acel aparat ce este defect nu influenteaza restul de reea.
4.Distribuirea resurselor e un avantaj, (e-mail, banking).
5.Toate organismele economice, sociale, etc. au nevoie de a comunica n
exterior.
Din alt punct de vedere se poate vorbi de urmatoarele tipuri de retele:
centralizate
Reele

distribuite
colaborative

59

Reele centralizate , sunt acele reele formate din calculatoare

MAINFRAME la care sunt legate terminale( staii).Acest tip de reele in
toate informatiile pe un calculator central, toi utilizatorii putnd s le
foloseasc de pe acest calculator numit serverul centralizat.Securitatea este
asigurat; mai mult , terminalele neavnd floppy nu introduc virui.Exemplu
sunt ATM-urile bancare.
Dezavantaje: Lente, resurse separate pentru fiecare, opiuni puine pentru
fiecare
Avantaje: Securitate ridicat, cost sczut, uor de ntreinut i restaurat.
Reele distribuite, legate de Personal Computers ( PC-uri) i ca urmare pe
lng faptul c folosesc un server pot nmagazina i pe ele date i programe
adica au un hard disc; n plus pot diviza resursele serverului.
Avantaje: Acces rapid la informaii, multitudine de opiuni de prelucrare.
Dezavantaje:Posibile infectri cu virui , restaurri dificile, mai multe fisiere
nesincronizate.
Reele collaborative, puterea de procesare se mparte de-a lungul reelei i
pot folosi procesarea de pe alte computere. Fiecare poate utiliza i procesa
orice tip de informaii.
Altfel spus, reelele sunt de dou tipuri:
Bazate pe server (SERVER BASED)
Retele de la egal la egal (PEER TO PEER COMMUNICATION
NETWORK)
Cele bazate pe server gsesc toate informaiile pe server, n timp ce n reelele
de la egal la egal fiecare calculator poate fii server i staie n acelai timp.
PEER TO PEER NETWORKS
Datele i resursele sunt distribuite de-a lungul reelei i fiecare utilizator este
responsabil de distribuia lor n sistem. Pentru ele poate fi folosit o gam
larg de S.O. de reea: Win 95, Win for Workgroups, Win NT Workstation,
OS/ 2
SERVER BASED NETWORKS
Serverul controleaz totul.
Server: dedicat ( doar server),
nededicat ( i server i staie ).
Serverele pot fi de mai multe tipuri:
-FILE SERVER ( FS).
60

-PRINT SERVER (PS).

-APPLICATION SERVERS ( AP).
-SPECIALIZED SERVERS (SS).
Dintre cele specializate:

MAIL
SERVERS
Servere de Email

COMMUNICATIONS
SERVERS

DATABASE
SERVERS

Servere de comunicatii

Servere de baze de date

Alt mod de a clasifica reelele:

DANDevice Area Network
SANSmall Area Network
LAN-Local Area Network
MANMetropolitan Area Network
WANWide Area Network

LAN

WAN

Numite in general
LAN

Numite in general
WAN

-Arii restrnse ;
-Viteze mari de transmisie ;
-Echipamente accesibile ca pret ;
-Rat de eroare redus.
-Arii largi ;
-Viteze sczute ;
-Echipamente scumpe ;
-Rate mai mari de eroare.

4.1.2. APLICATII PENTRU RETELE

1. Procesarea Datelor

-DATA ENTRY (Culegerea i introducerea

pe supori)
( Data Processing)
-TRANSACTION PROCESSING
(Procesarea tranzactiilor)
-FILE TRANSFER (Transfer de fiiere )
-INQUIRY/RESPONSE (Interogare i
61

Rspuns)
2. Automatizarea Birourilor
( Offices Automatization)

DOCUMENTS/WORD PROCESSING
( documente i prelucrarea textelor )
-E-MAIL (Pota electronic )
-INTELLIGENT COPYING/FAXIMILE
(Copierea inteligent i faxul )
-E-COMMERCE (Comerul electronic )

3. Automatizarea Fabricilor
( Factory Automatization )

-CAD, AUTOCAD, CAM

-INVENTORY,
ORDER,
SHIPPING
(Inventariere, comenzi i trimiteri)
-MONITORING & CONTROL OF
(Monitorizarea i controlul echipamentelor )

4. Managementul Energiei
( Energy Management)

-HEATING ( Cldur)
-VENTILATION ( Ventilatie in fabrici)
-AIR CONDITIONING ( Aer Condiionat )

5 Securitatea
(Security)

-FIRE ( Foc i fum )

-SECURITY ( Intrare, senzori, alarme,
camere video , monitoare,.)

6. Telefonie.
7. Teleconferinte.
8. Televiziune si prezentare video.
9. Relaxare si recuperare.

4.1.3. METODE DE TRANSMISIE

1. Dup modul de folosire al cablului se poate vorbi despre:

Transmisie de tip simplex , intr-o singura direcie la un moment dat;

62

Transmisie de tip half-duplex , in ambele directii, dar la un moment dat doar

ntr-o direcie;

Transmisie de tip full-duplex , n acelai timp n dou direcii

2. Dup numrul de bii transmisi:

- Transmisie serial , adica, bit cu bit pe un singur fir. Este sigur, insa
lent, bun si exacta pentru distane lungi .
- Transmisie paralel , in care un grup de bii ( un caracter ) sunt transmisi
simultan, pe mai multe fire.Este mai rapida, insa cu cost mai ridicat si
nesigura.
3. Dup controlul care se face asupra transmisiei:
-Transmisie asincron , transmisie serial sub numele de start-stop, in care
fiecare caracter este ncadrat de un bit de start 1 i unul de stop 0.Este o
metoda lent i ineficient.
-Transmisie sincron , transmisie de texte n blocuri mari de date ncadrate
de caractere de control interpretate de modem-uri mai specializate.Mai
scumpa , iar la capat este nevoie de terminale inteligente cel puin.
Facem precizarea ca MODEMUL, este cel care moduleaza si demoduleaza
semnalele atunci cand se trece de la un tip de transmisie la altul ; de fapt
modemul converteste semnalele digitale in semnale analogice, pentru a putea
fi transmise pe linii telefonice.

4.1.4. TEHNICI DE COMUTARE

Exist trei tehnici de baz pentru comutarea logic:
Comutare de circuite fizice;
Comutare de mesaje;
Comutare de pachete.
Mai exist dou combinaii ale acestora:
Datagram si
Circuitul virtual.
63

COMUTAREA DE CIRCUITE FIZICE

Aceast tehnic este folosit pentru subretele de comunicaie cu circuite de
legtur ( linii telefonice sau unde), comutarea utilizeaz dispozitive hard
care, pot conecta n linii de intrare ( noduri ale reelei ) la m linii de ieire
(trunchiuri), fiind interconectare parial.Cele m trunchiuri sunt numrul
maxim de conexiuni simultane n reeaua de comunicaii.Metoda se mai
numete multiplexare n spaiu. Conexiunea odat stabilit este meninut pe
durata transmisiei. Pentru aceasta poate fi utilizat o reea telefonic deja
existent.
Eficiena este relativ redus deoarece este posibil ca un trunchi s fie folosit
de doar dou noduri iar cele ce n-au trunchi comut prin alte noduri.
COMUTAREA DE MESAJE
Pentru a transmite un mesaj de la un nod n altul se folosesc diferite tehnici
de rutare ( dirijare ) printr-un numr de noduri intermediare ntre expeditor i
destinatar.Astfel de transmisie va presupune nodurile conectate permanent ,
deci nu se mai comut circuitele fizice. Mesajul nefragmentat circul din nod
n nod, ruta fiind de regul predeterminat.Pentru fiecare nod mesajul este de
obicei stocat n memorie sau pe discuri i apoi avansat spre nodul urmtor,iar
calea de comunicaie eliberat.Mesajele au dimensiuni neconstante i ca
urmare impun calculatoare de nod scumpe cu redimensionare de memorie(
buffere). Traficul este intens i exist ntrzieri n livrare.
COMUTARE DE PACHETE
Reele de comutare cu pachete sunt similare cu cele cu comutare de mesaje,
dar nu se mai comut ntregul mesaj ci o parte din el numit PACHET care
este un fragment de lungime fix din mesaj. nainte de a fi transmise de nodul
expeditor mesajele de lungimi variabile sunt divizate n pachete de lungime
fix, astfel procesoarele de nod devin mai ieftine ( PSE-Pachet Switching
Exchange).Lungimea unui pachet este n general de 1000 pana la 2000 de bii
pentru date din care 200 pana la 300 sunt bii antet ( 128-256 Bytes ).
Pachetele sunt rutate din nod n nod de la expeditor la destinatar, dar nu pe
rute prestabilite ci pe cele disponibile n acel moment.Nodul final asambleaz
pachetele recepionate reconstituind mesajul iniial.
Pachetele conin adresa destinatarului i numrul pachetului n mesaj n
antet.n funcie de ncrcarea sistemului de comunicaie pachetele sunt dirijate

64

pe diverse rute, dinamic, pe msura avansrii ctre destinatar.

DATAGRAM lucreaz cu pachete independente i sunt dirijate pe rute
disponibile n acel moment ( O combinatie intre cele de mai sus ).
APEL (CIRCUIT) VIRTUAL este asemntor cu comutarea de circuite
fizice pe care se transmit o succesiune de pachete pe aceeai rut stabilit de
primul pachet iar circuitul se elibereaz la sfritul transmisiei.

4.1.5. MEDIUL DE TRANSMISIE

-UNBOUNDED , semnalele sunt transmise prin unde electromagnetice
(antene, satelii )
-BOUNDED , semnalele se transmit prin cabluri .

4.1.6. CONEXIUNI I COMUNICAII INTRE CALCULATOARE

Transmisia i recepia este asigurat pe dou planuri:
- fizic prin elemente de conectare si
- logic prin programele de comunicaie.
Elemente de conectare:Plci de reea (NETWORK INTERFACE CARD),
Cabluri (coaxial, torsadat, fibr optic, unde radio, unde infraroii), Hub-uri,
Conectori i Concentratoare, etc.

4.1.7. TOPOLOGIA RETELELOR

Topologia reelei este termenul tehnic pentru modul in care cablul

interconecteaz calculatoarele, mai exact ce forma are reteaua; de aici decurg
o serie de avantaje in exploatarea retelei. Iata cateva topologii utilizate in
conectarea retelelor:

65

Magistrala ( Bus )

Inel ( Ring )

66

Stea ( Star )

67

Plasa (Mesh) partiala

Plasa (Mesh) totala

In opozitie cu retelele cu comutare exista cele fara comutare , in care nodurile sunt
conectate pe canale specializate; astfel o cale dedicata poate lega doua
noduri permitand o transmisie PUNCT LA PUNCT.

Nod1

Nod2

68

Cand mai multe calculatoare partajeaza acelasi canal de transmisie se numeste

transmisie MULTIPUNCT.

Nod Central

Figura de mai jos arata atat interconectarea punct la punct cat si cea
multipunct:

69

Autoevaluare
*ntrebri de autocontrol:

1. ncercai s definii o reea de calculatoare.

2. Precizai cinci motive pentru care comunicaiile tiinifice, economice,
sociale, industriale, etc trec la Sisteme Informatice Distribuite.
3. Ce sunt reelele centralizate? Ce sunt reelele distribuite? Ce sunt reelele
colaborative?
4. Explicai termenii folosii n reele de calculatoare:
PEER TO PEER NETWORKING
SERVER BASED NETWORKS

*Tem de reflecie:
Reelele locale sunt mai avantajoase i din punct de vedere finananciar pentru
a fi folosite n societi comerciale, coli, faculti, etc. Reflectai asupra
acestui fapt i gsii motivaiile tehnice ale acestui avantaj.
*Lucrare de laborator. Prezentarea reelei intranet a facultii ( staiile,
serverul, antena, conexiunile, etc.)
*Testul 1 de autoevaluare.
1. Enumerai cele nou tipuri de aplicaii pentru reele de calculatoare,
preciznd cnd este cazul i denumirea folosit n limba englez.
2. Care sunt principalele tipuri de transmisie dup modul de folosire al
cablului? Explicai ce nseamn fiecare.
3. Care sunt cele dou tipuri de transmisie dup numrul de bii transmii i
explicai-o pe fiecare dintre ele?
4. Dac ar fi s ne orientm dup controlul ce se execut asupra transmisiei,
care sunt cele dou tipuri de transmisie ?Explicai.
5. Care sunt cele trei tehnici de baz pentru comutarea logic a datelor i care
sunt celelalte dou rezultate din combinaii ?
* Testul 2 de autoevaluare.
1. Descriei tehnici de comutare de pachete i precizai diferenele fa de
comutarea de mesaje.
70

2. Care sunt principalele domenii din Procesarea Datelor?

3. Precizai principalele caracteristici ale reelelor locale LAN i a reelelor
largi WAN.Sub ce alte denumiri se folosesc reele locale?
4. Ce tipuri de topologii pentru reele cunoatei?
5. ntocmii un grafic n care sa redati dup tipul canalului de comunicaie ,
topologiile punct la punct i cele multipunct.
NOT:Fiecrei ntrebri i se acord 20 de puncte.

*Bibliografie.
1.Mircea Lupulescu i alii, Bazele Computerelor, Hard&Soft,
Editura Mirton, Timioara 2001
2.Aurel Stepan i alii, Reele de Calculatoare, Editura Mirton,
Timioara 1999
3.Ion Bnic, Reele de Comunicaii ntre calculatoare, Teora,
Bucureti 1998
4.Peter Norton, Reele de Calculatoare, Teora,
Bucureti 2000
5.Valentin Cristea i alii, Reele de Calculatoare, Teora,
Bucureti, 1992.
6. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara ,2004

71

MODULUL 5. SISTEME DE OPERARE

1. Obiective:dup ce n modulele precedente au fost prezentate unele noiuni

legate de arhitectura calculatoarelor i reele de calculatoare , precum i
tehnicile de comutare i metodele de transmisie; n acest modul vom avea ca
obiectiv introducerea de noiuni legate de partea de software, mai exact soft
de baz sau sisteme de operare (SO), termeni folosii frecvent. mai exact
obiectivul acestui modul este de a nelege ce este un sistem de operare i din
ce este compus. Ca obiectiv final al acestui modul avem telul de a prezenta
pe scurt sistemele de operare Windows 95/98.

Termeni noi sunt: S.O., PCC, PS, SUPERVIZIONARE, MONITOARE,

Nucleu, Asamblor, Macroasamblor, Interpretor, AI , SGBD, Time Sharing,
Real Time, Virtual Memory, Monotasking, Multitasking, Monouser,
Multiuser, Windows 95/98, OS/2, UNIX, LINUX, Macos, Novell, Drag and
Drop, ICON, Buton, Taskbar, Meniu, Desktop, Ferestre de aplicatie, Ferestre
de dialog, Ferestre de navigare, Ferestre de document,comanda,instructiune,
functie, rutina, procedura, clauza, clasa, obiect, Java, HTML, element, atribut,
tag, applet.

2. Ce ar trebui s tii dup parcurgerea modulului:

-Ce este un sistem de operare;
-Care sunt funciile de operare i s le putei descrie i nelege ce nseamn
fiecare funcie;
-Care sunt componentele de baz ale unui sistem de operare;
- Care sunt cele patru mari grupe care alctuiesc un sistem de operare;
-S putei face unele clasificri ale sistemelor de operare;
-S precizai unele sisteme de operare ce se folosesc pentru PC-uri sau pentru
reele de PC-uri;
-Sa stiti de ce se pun icoanrle pe desktop;
-Ce sunt ferestrele si de cate feluri sunt;
-Ce sunt butoanele, barele de task-uri si alte elemente ale unei ferestre;
-Ce sunt meniurile si cateva meniuri cu continutul lor.
3. Competentele ce le veti dobandi dupa invatarea celor prezentate in acest
modul sunt:
72

-Veti putea lucra cu ferestre , meniuri, etc,.la aplicatii practice;

-Veti intelege avantajele acestui mod de lucru si veti putea face distinctie
intre diversele sisteme de operare.

UNITATEA DE INVATARE 5.1.

5.1.1. SISTEME DE OPERARE
Un sistem de operare ( SO ) are rol de interfa ntre utilizator i partea de
HARD a calculatorului.
Un SO este un ansamblu de programe care contribuie la utilizarea optim a
resurselor fizice i logice ale unui sistem de calcul i concura la pregtirea i
punerea n lucru i coordonarea execuiei programelor utilizatorului.
S.O. Sunt organizate pe dou nivele:
- Nivel logic;
- Nivel fizic.

S.O. Difer de la un computer la altul funcie de configuraie; acelai

computer poate lucra cu diverse S.O.

5.1.2. FUNCIILE UNUI S.O

1. Gestiunea unitii centrale de prelucrare ( UCP )
Aceasta nseamn:
-Evidena strii precesorului central ;
-Alocarea procesorului ;
-Sincronizarea activitilor.
2.Gestiunea U.M.:
-Evidena strii de alocare a locaiilor;
73

-Alocarea zonelor de memorie la cerere dup anumite

criterii;
-Partajarea memoriei ntre utilizatori.
6.Gestiunea echipamentelor periferice:
-Accesul la date prin diferite metode;
-Transferul de date ntre echipamente periferice i
memoria intern.
7.Activitatea de programare:
-Posibilitatea elaborrii programelor de ctre utilizator n
diverse limbaje de programare;
-Traducerea acestora automat n limbaj intern al
calculatorului n vederea executiei;
-Detectarea i afiarea eventualelor erori depistate n
program.

5.1.3. COMPONENTE DE BAZ ALE S.O

Un S.O. are dou mari categorii de programe:
-PCC Programe de Comand i Control de la input pn la output.
-PS
Programe de Serviciu pe anumite etape ale execuiei la cererea
utilizatorului.
SUPERVIZOARE
PCC

MONITOARE

EXECUTIVE
Ele coordoneaza activitatea celorlalte componente.

PS

- Translatoare de limbaje
- Editare de legturi
- ncrctoare
- Bibliotecarul
- Programe de intrare i interclasare
- Programe conversie suport
-Gestiunea datelor
-Utilitare

Dup funciile pe care le realizeaz un S.O. exist patru grupe mari de

74

programe:

GRUPA 1NUCLEU
- MONITORUL
- COMAND I CONTROL
- OPERAII CU PERIFERICE
-TELEPRELUCRARE
-COMPONENTE DE SERVICIU.

GRUPA 2-TRADUCTOARE
-ASAMBLORUL, traduce programele surs scrise n limbaje de
programare n limbajul specific al fiecrui
sistem de calcul;
-MACROASAMBLORUL, nlocuiete n programul surs,
secvenele de instruciuni n
macroinstruciuni corespunztoare.
-COMPILATORUL, traduce programul surs scris n limbaj
evoluat, limbajul sistemului de calcul.
-INTERPRETORUL, pe parcurs ce traduce din limbajul
evoluat lanseaz n execuie programul.
-Componente SOFT de AI ( Inteligenta Artificiala)

Grupa 3 -UTILITARE
-Utilitare pentru dezvoltarea de programe.
-Utilitare pentru manipulare de fiiere.
-Utilitare pentru prelucrarea de texte
-Utilitare pentru diverse aplicaii.

Grupa 4 -SGBD (Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date)

Programe pentru gestiunea bazelor de date.

75

5.1.4. CLASIFICAREA S.O :

1. Dup modul de prelucrare:

-S.O. Seriale
-S.O. Paralele
-S.O. Conversaionale

2. Dup modul de transmitere al lucrrilor:

-S.O. cu transmisia datelor de la distanta.
( Remote Job Entry - RJE)
-S.O. cu transmisie de la perifericile sistemului

3. Dup modul de utilizare al resurselor:

-S.O. cu resurse alocate
-S.O. cu resurse distribuite

- cele in timp real

( Real Time )
-cele cu timp partajat
( Time Sharing)
-cele cu memorie virtual
(Virtual Memory)

4. Dupa numarul de programe sau aplicatii executate simultan:

-S.O. MONOTASKING ( un singur program la un
moment dat)
- S.O. MULTITASKING
5.Dup numrul de utilizatori:

-MONOUSER
-MULTIUSER

6.Dup numrul de procesoare:

-MONOPROCESOR cu procesoare identice (omogene)
-MULTIPROCESOR cu procesoare diferite (eterogene)

76

7.Dup partiionarea memoriei:

-S.O. cu alocare dinamic a memoriei
-S.O. cu alocare static a memoriei.

Autoevaluare
*Intrebari de autocontrol:
1. Se vorbete mereu despre HARD si SOFT.Ai putea face cteva
precizri asupra celor dou notiuni?
2. Ce tremen echivalent se folosete pentru ceea ce adesea
numimSOFT DE BAZ?
3. Cum se numeste interfata dintre utilizator si HRRDWARE ?
4. Un computer poate lucra cu un singur S.O. care a fost construit
pentru el sau poate lucra cu mai multe sisteme de operare ?.

* Tem de reflecie
De ce credei c s-a renunat la lucrul cu unele sisteme de operare si
in funcie de ce parametrii se alege sistemul de operare pentru un computer
sau o reea?

*Seminar La activitetea de laborator dup aceast unitate de nvare,se vor

face cteva exemple i precizri in legtur cu instalarea unui S.O. Ce este un
KIT de instalare, precum i precizri legate de legislaia de achiziionare a
acestor KIT-uri.

* Testul 1 de autoevaluare
1. Dai definiia unui S.O.
2. Un sistem de operare funcioneaz pe dou niveluri,primind
comenzi,programe,mesaje,......de la utilizator. Precizai care sunt
cele dou niveluri i reconstruii graficul care prezint acest lucru n
unitatea de nvare.
3. Printre funciile unui S.O. este i o activitate de programare. Care
77

sunt cele trei sarcini executate de un S.O. in activitatea de

programare.
4. Precizai cel puin 5 tipuri de asa-numitele PS(programe de servicii)
la nivelul unui S.O.
5. Care sunt programele coninute in GRUPA 1 de
programe,numitNUCLEU?
6. Care sunt programele continute in GRUPA 2 de programe si cum
se numeste aceasta grupa ?

* Testul 2 de autoevaluare

1 PCC-programele de comanda i control care intr in componena unui S.O:

a) Coordoneaz activitatea intrarilor;
b) Coordoneaz activitatea programelor de serviciu-P.S;
c) Coordoneaz activitatea la toate celelalte componente.
2. Din GRUPA 2 numite TRADUCTOARE,face parte si un program numit
ASAMBLOR ; Acesta:
a) Traduce programele surs n limbajul specific al sistemului;
b) Traduce programele surs n programe n alt limbaj;
c) Inlocuiete n programul surs unele secvene.
3. Sistemele de operare pot fi clasificate:
a) Dupa tipul calculatorului;
b) Dupa tipul procesorului:
c) Dup modul de prelucrare.
4. Un sistem de operare are rol de interfa ntre:
a) Utilizator i partea hardware a computerului;
b) Partea de software a computerului i partea de hardware a
computerului;
c) Tastatur i partea de software a computerului.
5. Un sistem de operare difer de la un computer la altul,funcie de
configuraiae,ins este organizat pe:
a) Dou niveluri;
b) Trei niveluri;
c) Un singur nivel.
Precizai nivelul sau nivelurile de organizare.

78

Not:Fiecare ntrebare este notat cu 20 puncte.

* Test de crestomaie
Cu ani in urma au existat sisteme de operare care azi nu se mai folosesc. De
ce credeti ca s-a renuntat la ele in ciuda faptului ca au fost facute ca investitii
cu cifre in dolari ce aveau destule zerouri.

*Bibliografie.
1. Lucian Luca si altii , Arhitectura calculatoarelor si Sisteme de operare,
Editura Mirton, Timisoara, 2000.
2. Mircea Lupulescu si altii, Bazele Computerelor, Hard & Soft, Editia a 3
a, Editura Mirton, Timisoara , 2001.
3. Aurel Stepan , C. Popescu , Programare si Sisteme de Operare in context
distribuit, Editura Universitatii din Oradea, 2001.
4. Aurel Stepan, C. Popescu , Sisteme de Operare , Editura Universitatii din
Oradea,1999.
5. *** MS WINDOWS 95/98 , Manual de Utilizare.
6. *** MS- DOS , Manual de Utilizare.

UNITATEA DE INVATARE 5.2

Foarte pe scurt vom prezenta in continuare unele elemente legate de
sistemele de operare pentru PC-uri si in special elemente legate de Windows
95. Aceasta unitate de invatare trebuie insotita de exercitii practice in
laborator; altfel nu-si are rostul.

5.2.1. SISTEME DE OPERARE FOLOSITE PE PC-URI

Drumul parcurs pana la lansarea in 1995 a S.O. Windows 95 a fost lung si
presarat cu alte sisteme de operare .De fapt mediul Windows a aparut
comercial in 1990 cu versiunea 3.0, care reprezinta un nou standard de facto ,
79

un moment de referinta pentru un nou standard de facto pe piata de software a

PC-urilor , care a continuat cu Windows 3.1(1992) , Windows for
workgroups(W3.11), etc,.
Prezentam in continuare cateva sisteme de operare pentru PC-uri.
1) In 1981 a fost lansat MS-DOS (Microsoft Disk Operating Sistem)
.A fost cel mai folosit sistem impreuna cu ajutorul sau NORTON
COMMANDER .
2) OS/2 (Operating System 2),pentru IBM , PS/2 , este un sistem de
operare multitasking (mai multe programe in acelai timp).
3) UNIX .
4) LINUX.
5) MacOS, pentru MacIntos al lui Apple.
6) WINDOWS NT .
7) WINDOWS 95.
8) WINDOWS 98.
9) WINDOWS 2000,PROFESSIONAL,MILENIUM.
10) WINDOWS XP.
Prezentam in continuare pe scurt elemente ale S.O. Windows 95.

5.2.1.1. S.O. WINDOWS 95

Predecesori : Windows 3.0 , Windows 3.1 , Windows for workgrops 3.11 .
Cateva noiuni fundamentale (Concepte de baz).
Este aproape de neconceput de a lucra cu Windows 95 fara mouse, chiar unele
operatii se pot face doar cu mouse-ul .
Operaii cu mouse-ul:
-click stnga;
-glisare;
80

-click dreapta;
-dublu click.
O alta facilitate este DRAG and DROP; legata de interfata utilizator. Cu
ajutorul acesteia se poate apuca un obiect prin apasarea pe mouse si
deplasarea lui pana intr-un loc dorit in care poate fi lasat.

DESKTOP sau suprafata de lucru de pe ecranul calculatorului.

Obiectele de pe desktop:
-ICON-uri(icoane);
-WINDOWS(ferestre).
Cele mai importante elemente de pe desktop:
-MyComputer
continutul
hard
al
computerului,respectiv
dicuri(locale,reea), imprimante,CD....;
-Network Neighborhood-ce resurse sunt pe reeaua din care face
parte computerul respectiv;
-Recycle Bin-coul de gunoi de unde pot fi recuperate fiierele terse
care de fapt i el poate fi golit din cnd n cnd;
-Taskbar(bara de task-uri),jos stnga ;
-Butonul Start, pentru lansare rapida a programelor;
-Butoane de aplicaie, jos, pentru fiecare aplicaie activa.
FERESTRE ( WINDOWS )
Sunt obiectele grafice care dau numele interfeei grafice MICROSOFT; de
fapt zone dreptunghiulare pe ecran n care utilizatorul vede informaia i n
care poate aciona.
Elementele unei ferestre sunt:
BUTONUL MENIULUI SISTEM;
BAR DE TITLU;
TITLUL FERESTREI;
BAR DE MENIURI;
BAR DE INSTRUMENTE;
BARA DE MINIMIZARE/MAXIMIZARE;
BUTON DE RESTAURARE;
BUTON DE NCHIDERE;
BAR DE RULARE;
COLURILE FERESTREI;
MARGINILE FERESTREI;
LINIE DE STARE .

81

Tipuri de ferestre:
1. Ferestre de aplicaie: conin aplicaiile n curs de execuie.
2. Ferestre de document: n interiorul ferestrei de aplicaie pot fii mai multe,
fiecare avnd bar de titlu proprie.
3. Ferestre de navigare:
4. Ferestre de exploatare: prezint coninutul unei componente a sistemului
ntr-o form avansat.
5. Ferestre de dialog.
MENIURI
Meniurile sunt oferta de comenzi a fiecrei aplicaii W 95:
-meniul butonului START;
-meniul sistem al unei ferestre;
-meniul orizontal de aplicaie cu submeniuri derulante;
-meniul contextual al unui obiect.
START pe DESKTOP, stnga jos :
Programs
Documents
Settings
Find
Help
Run
Shut Down.
Acestea sunt cateva comenzi de baza , fiecare avand un anumit rol , sau
deschizand alt meniu.
Iata , pe scurt ce poate face fiecare:
Programs. Afiseaza o lista a programelor ce pot fi lansate in executie;
Documents . Afiseaza o lista cu ultimele 15 documente deschise ;
Settings . Afiseaza o lista a componentelor sistemului pentru care se pot
schimba starile;
Find . Se foloseste pentru cautarea unui fisier, folder, sau computer din
retea;
Help . Ajutor cerut pentru operatii Windows;
Run . Lansarea unei aplicatii sau deschiderea unui folder;

82

Shut Down . Pentru oprirea computerului.

Meniu orizontal de aplicaie:
FILE EDIT VIEW INSERT FORMAT TOOLS TABLE WINDOW
HELP
i toate se deschid pe vertical ( pull down )
FILE
New ctrl+N
Open ctrl+o
Close
Save ctrl+S
Save As
Save All
Propreties
Templates
Page Setup
Print Preview
Print ctrl+P
Exit
Meniul contextual, pentru modificarea rapid a caracteristicilor unui obiect
Windows 95 .
Meniul contextual al Desktop-ului apare printr-un click dreapta deasupra unei
poriuni libere pe Desktop.
Arrange Icons
Line up Icons
Paste
Paste Shortcut
New
Proprieties .
Toate acestea si altele se vad usor pornind Windows 95 si incercand lucrul cu
el.

Autoevaluare
* Intrebari de autocontrol
83

1.
2.
3.
4.
5.

Ce sisteme de operare pentru PC-uri cunoasteti?

Care sunt procesorii lui Windows 95?
Ce presupune termenul DRAG and DROP?
Ce este DESKTOP-ul?
Ce sunt ferestrele la Windows 95?

*Seminar. Se va face o demonstratie pentru a deschide WINDOWS 98 cu

ferestrele si meniurile pe care le are.

* Testul 1 de autoevaluare
1. Descrieti operatiile ce se pot face cu mous-ul.
2. Care sunt cele mai importante elemente de pe DESKTOP?
3. Care sunt elementele unei ferestre?
4. Cate tipuri de ferestre cunoasteti?
5. Ce contine meniul butonului START?
6. Ce contine un meniu orizontal de aplicatie?

* Testul 2 de autoevaluare
1. Obiecte pe desktop sunt:
a) Icon-uri si Windows-uri
b) Icon-uri si submeniuri
c) Meniuri si submeniuri
2. Butonul Start se foloseste:
a) pentru a opri curentul in retea
b) pentru a lansa in executie un dialog
c) pentru a lansa in executie un program.
3. Ce sunt meniurile?
a) Ferestre Windows 95;
b) Butoane de aplicatie;
c) Oferta de comenzi a fiecarei aplicatii Windows 95.
4. Butonul Start se afla:
a) Pe bara de task-uri;
b) Intr-o fereastra de aplicatie Windows 95;
c) Intr-o fereastra de dialog.

* Bibliografie:

84

1. Lucian Luca si altii, Arhitectura Calculatorului si Sisteme de Operare,

Editura Mirton, Timisoara, 2000
2. Mircea Lupulescu si altii, Bazele Computerelor, Hard&Soft, Editia a 3a, Editura Mirton, Timisoara, 2001.
3. *** MS WINDOWS 95/98, Manual de utilizare.
4. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa Timisoara ,
2004.

85

MODULUL 6 . PROGRAM , APLICATIE, SOFTWARE

1. Obiective. In acest modul vom defini mai exact notiuniile de Software,

Program, Aplicatie; vom preciza tipurile de aplicatii si tipurile de programe.
Deoarece premergator programelor se stabilesc algoritmii si schemele logice,
in acest modul vom prezenta notiuni introductive despre acestea si despre
limbaje de programare.
Termenii noi: Program, Aplicatie, GUI, Spreadsheet , Word processing,
Publishing, Charting, Graphics, Project, CAD, CIEL, Algoritm, Schema
logica, Bloc , Programare procedurala , Programare pe obiecte .

UNITATEA DE INVATARE 6.1

6.1.1. PROGRAM. APLICATIE
Am prezentat mai sus faptul ca se poate vorbi despre doua tipuri de
computere:
-Computere specializate;
-Computere universale, care prin intermediul programelor pot lucra in
diverse domenii ; desene, ilustratii, imagini, analize financiare , gestiune, etc;
de fapt principala lor caracteristica este ca pot trece de la o sarcina la alta. In
acest scop se folosesc programele.
SOFTWARE este un termen general folosit pentru un set de instruciuni care
controleaz un computer sau o reea.
PROGRAMUL, reprezint o anumit secven de instruciuni care
precizeaz
computerului cum s execute o anumit aciune sau cum s
rezolve o problem.
Ambele sunt sub un S.O., care dupa cum s-a vazut este o combinaie de
programe ce coordoneaz toate aciunile computerului inclusiv hardwarul.
Sistemele de operare se mai numesc SOFTWARE DE BAZ(soft de baza).
APLICAIILE sunt un alt tip de software sau mai exact sunt programe
pentru a realiza sau rezolva o problema complexa (aplicaii).

6.1.1.1. TIPURI DE APLICAII

86

Funcie de interfaa aplicaiei:

1.Aplicaii tip linii de comand ;
2.Aplicaii tip meniu n mod caracteristicilor ;
3.Aplicaii cu interfa GUI ( Graphical User Inerface ).
1.Aplicaiile tip linie de comand presupun:
-Tastarea comenzii respectnd regulile de sintax i cu parametrii care sunt
permii.
- Dup aceasta tasta ENTER .
- Se ateapt i dac totul este corect se obine rezultatul corespunztor de la
computer.

2 .Aplicatiile tip meniu sunt mai avantajoase:

- Se lucreaz cu mouse-ul;
- Concentraie pe ecran i nu tastatur;
- Comenzile nu sunt ecranate c nu se tasteaz;
- Interactivitte;
- Help automat.
Presupune:
Meniu-----csu de dialog sau meniuri imbricate-----mesaje de ajutor.

3.Aplicaiile GUI adaug termeni noi: WINDOWS, ICON, MENU, BAR,....

- Viteza de lucru este sporit
- Mai blnd pentru utilizatori neexperimentai.

6.1.1.2. TIPURI DE PROGRAME

Dupa functiile specifice sau domeniul de utilizare programele sunt de mai
multe categorii:
SO ( Operating Systems ), sisteme de operare;
SGBD ( DBMS ), sisteme de gestiune a bazelor de date(Data Base
Management System);
Programe de gestiune a foilor de calcul tabelar (SPREADSHEET);
Programe de procesare de texte ( WORD PROCESSING);
Programe de realizare a publicatiilor ( PUBLISHING);
Grafica de analiza a datelor ( CHARTING );
Programe de desene si grafice de permutare ( GRAPHICS );
Programe de gestiune a proiectelor ( PROJECT);
87

Programe de instruire asistata pe calculator (Computer Assisted Instruction)

Programe pentru proiectare asistata pe calculator ( CAD-Computer Assisted
Design);
Programe utilitare ( devirusare , arhivare, .....);
Programe pentru jocuri pe calculator ( GAMES);
Multitudine de functii si activitati.
Dupa sfera de cuprindere :
Aplicatii nededicate ( de uz general)
Ex : Excel, Word, OpenOffice.
Aplicatii dedicate ( specializate )
Ex :CIEL program de gestiune financiara si contabila .
Acestea programe de gestiune se elaboreaza cu un grad inalt de
complexitate si sunt adesea numite si programe LA CHEIE.
Dupa modul de achizitie si punere in functiune:
Aplicatii individuale;
Aplicatii integrate ( pachete de aplicatii integrate ).
Un pachet integrat software este o colectie de aplicatii de diferite categorii
care :
- Impartasesc o interfata similara cu utilizatorul ;
- Utilizeaza anumite module in comun;
- Comunica usor intre ele.
Ex. Microsoft Office ( Word, Excel, ....),
NETSCAPE (navigator,communicator,....).
Avantajele pachetelor integrate de programe:
- Pretul;
- Toate componentele sunt compatibile;
- Invatarea si utilizarea lor sunt ajutate de tutoriale.
Dezavantaje:
- Pentru firme mici pretul e mare;
- Nu au nevoie de intregul pachet ;
- Solicita resurse mari.

6.1.2. ALGORITMI SI SCHEME LOGICE

Algoritmul este o multime finita de operatii care, executate intr-o ordine
88

cunoscuta , asupra unor valori de intrare, produc intr-un timp finit un set de
valori , numite valori de iesire sau rezultate.
Schemele logice sunt reprezentari grafice ale procesului de prelucrare a
datelor ; de fapt sunt reprezentari grafice ale algoritmilor de rezolvare a
problemelor ce apar in prelucrarea automatica a datelor.
Sunt foarte des folosite si usureza intelegerea problematicii in lucru , face
posibil dialogul dintre cel care comanda un proiect unui programator.

6.1.2.1. SIMBOLURI UTILIZATE

Bloc de initializare a unor variabile

Bloc de inceput sau sfarsit de

program

Bloc de decizie , test

Procedura de prelucrare

89

Bloc de calcul

Bloc pentru introducerea de date

Bloc pentru extragere de date

Bloc de intare/iesire din program

90

6.1.2.2. APLICATIE
Sa se calculeze valoarea functiei f: R** 2

f(x) =

x**2+5*x-y
x+x*y+7
7*x+2*y

R pentru x si y dati:

pentru x+y>=0
pentru x+y<0 si y>=0
in rest

Sa se tipareasca valoriile precum si ramura pe care s-a mers

Start

Citeste x si y

DA

x+y
>=0

NU

f = x**2+5*x-y

DA
f=x+x*y+7

RAMURA 1

RAMURA 2

Tipareste f=
RAMURA 1

y>
=0

NU
f=7*x+2*y

RAMURA 3

Tipareste f=
Tipareste f=
RAMURA 2
RAMURA 3

Stop

91

6.1.2.3. LIMBAJE DE PROGRAMARE

Pentru a transmite computerului o sarcina anume trebuie sa fie definit un

limbaj de comunicare intre om si el.
Iniial transmiterea datelor i comenzilor au fost date sub form de coduri
binare (0 si 1), insa acest procedeu presupunea un efort substantial din partea
celui insarcinat cu aceasta, persoana numita programator. Ca urmare s-a
dezvoltat ceea ce s-a numit limbajul numit main care era constituit dintr-un
set de cuvinte standard s-au prescurtri standard ce nlocuiesc codurile
numerice . Odata cu dezvoltarea hardului si a softului de baza au aparut
limbaje de nivel nalt care cu ajutorul unor cuvinte standard numite
instruciuni care dau o comanda complexa computerului ; mai mult acestea
sunt de cele mai multe ori cuvinte din limba engleza.
Exista doua tipuri de limbaje de programare :
Limbaje procedurale;
Limbaje obiectuale.
Limbaje procedurale sunt concepute pe principiul c n corpul programului
se declar variabilele i constantele i acestea sunt apoi disponibile pentru
toate funciile de prelucrare din program.
Ex.:C , Pascal , Turbo Pascal , FoxPro.
Acestea sunt utilizate pe scara larga pentru solutionarea unei game diverse
de probleme.
Programarea orientat pe obiecte este un sistem de programare ce se
bazeaz pe ideea de a trata blocurile de program ca pe nite entiti autonome
(ncapsulate) denumite obiecte. Aceste obiecte se construiesc, se manifest i
se distrug n cursul rulrii aplicaiei din care fac parte .
Ex : C++ , Java , limbajele visuale.
Ele sunt tot mai prezente si tind sa cucereasca suprematia la programatorii
profesionisti.
Termeni frecvent folositi in convorbiri despre programare sunt :
COMAND , este o instructiune care realizeaz o aciune si care se
adreseaza unui program de calculator . O comanda este tastata sau aleasa
dintr-un meniu.
INSTRUCIUNE , este un enunt care specifica ce trebuie executat , intr-un
92

limbaj de programare , avnd ca efect declanarea unor aciuni si va conine

obligatoriu una sau mai multe funcii.
FUNCTIA , precizeaza scopul sau actiunea unui program sau rutine ; in
general o functie returneaza un rezultat . Termenul se mai foloseste cu
caracter general pentru o subrutina ce returneaza o valoare.
RUTINA , este orice portiune din program ce poate fi executata prin apelarea
numelui ei ; adesea se folosesc pentru aceasta si termenii de procedura sau
subrutina .
PROCEDURILE , sunt pri de program compuse din comenzi, instruciuni
i funcii care au un scop final.
CLAUZELE , sunt precizari ale conditiilor in care se executa instructiunile.
Ce este un program i scrierea unui program ?
Un program este o succesiune de instruciuni care preiau informaii din
exterior numite DATE DE INTRARE, le prelucreaz funcie de instruciuni,
dup care transmite spre exterior rezultate ale prelucrrii numite DATE DE
IESIRE sau rezultate ; mai scurt putem spune ca un program este o lista de
instructiuni detaliate pe care le executa calculatorul

93

Realitatea este ca lumea se schimba in fiecare zi si odata cu ea oamenii si

societatea ; ca urmare un program scris cu ani in urma nu mai corespunde
uzantelor actuale si atunci trebuie regandit si rescris ; in plus tehnica
avanseaza si hardul impune noi tipuri de programe , care sa tina pasul cu el.
O controversa intalnita adeseori referitor la programare este intrebarea daca
programarea este o stiinta sau o arta. Una dintre cele mai importante progrese
in programare este de natura filosofica si anume programarea modulara si
structurata respectiv programarea orientata pe obiecte. Un program mare se
mparte mai uor la 10 programatori , fiecare realizand un modul si apoi
asociate dupa o structura devin un program. Acestea sunt limbajele de
programare ce se impun acum tot mai mult , alaturi de cele realizate cu
ajutorul obiectelor si claselor.

6.1.2.4. NOTIUNI LEGATE DE PROGRAMAREA PE OBIECTE

CLAS . Clasa este o structur care cuprinde un modul teoretic (un tipar)
coninnd descrierea unui tip de obiecte.
O clas conine:
- Date membre reprezentnd proprietile obiectelor ;
- Funcii membre ce au acces la date i le pot prelucra.
Cu excepia unor cazuri bine stabilite nici o alt funcie (dect cele membre)
nu are acces la datele unei clase. Aceasta proprietate nseamn ncapsulare
Avantajul acestor limbaje de programare este:
- Incapsularea datelor si metodelor in structuri definite ;
- Sigurana procesrii corecte a datelor ;
- Lucrul ntr-o echip de programatori la un produs ;
- Reutilizarea unor obiecte la alte programe.
Cele mai folosite limbaje de programare pe obiecte , la ora actuala sunt
C++, Java si limbajele vizuale.
De fapt C++ combin proceduralul limbaj de programare C cu obiectele in
timp ceJava este excusiv obiectual .
Java s-a folosit inial pentru a programa mainile electrocasnice inteligente
ale viitorului (televizoare interactive , prajitoare de paine interactive , iluminat
interactiv , masini de spalat cu programe , etc) i s nu depind de
94

microprocesor ; ulterior acest limbaj a fost excelent pentru Internet unde sunt
conectate diverse maini ( PC-uri etc) cu diverse platforme.
Limbajele vizuale sunt bazate pe familii de clase predefinite , iar clasele
creaz obicte .
OBIECTUL . Clasele sunt folosite pentru a crea obiecte. Obiectul reprezint
materializarea n interiorul unui program a unei case. El cuprinde valorile
munerice efective ale datelor membre prezentate atunci cnd s-a declarat
clasa.
Pentru fiecare dintre obiectele create exist un spaiu de memorie separat i
cate o copie autonom pentru fiecare variabil din componen. Acest spaiu
este eliberat la distrugerea obiectului.
ntr-un program pot exista mai multe clase, fiecare dintre ele avnd propriile
obiecte. Din clase pot deriva subclase.
De obicei se numesc:
- clase de baz (printe)
- clase derivate ( fice)

Exemplu:
CLASA
OBIECTE

SUBCLASA
OBIECTE

SUBCLASA
OBIECTE

Echip de fotbal
Apulum
Steaua
Craiova
U Cluj
Poli
UTA
Echipe studeneti
U Craiova
U Cluj
Poli
Echip din
provincie
Craiova
U Cluj
Poli
UTA

95

Organizarea programelor
La programele n limbaje procedurale :
- Zona INCLUDE unde se face legtura cu biblioteci;
- Zona declarare a constantelor i variabilelor externe;
- Zona declararea funciilor;
- Zona funcia MAIN (programul principal) ;
- Zona expresiilor functiilor .
n MAIN se gsesc componentele:
-declararea variabilelor i constantelor interne ;
-alocri de spaii de memorie ;
-asigurri variabile ;
-operaii cu datele acestea;
-apeluri de funcii.

La programele n limbaje obiectuale (de exemplu C++) aceasta

structura se schimba radical deoarece trebuie declarate iniial clasele cu
datele i funciile membre i apoi instaniate obiectele , procesate datele
respectnd incapsularea si apoi n final distruse obiectele . Structura
programului devine :
- Zona unde se face legatura cu biblioteca pentru import de functii ;
- Declararea claselor ;
- Expresia functiilor membre ;
- Declararea functiilor externe ;
- Functii executabile pentru fiecare clasa care cuprind instantieri de
obiecte , procesari de date membre cu functii membre si eliminari de
obiecte ;
- Expresiile functiilor externe.

6.1.2.4.1. DESPRE LIMBAJUL DE PROGRAMARE JAVA

Un limbaj de programare orientat pe obiecte , lansat in 1995 ; un limbaj de
programare ce poate rula intr-o pagina web , ruland pe mai multe platforme i
sisteme de operare fara nici o modificare si poate fi invatat usor fiind mic.
Limbajul este proprietate a firmei SUN MICROSYSTEMS si a incheiat
hegemonia Microsoft asupra sistemelor de operare. Modelat dup C++ , ideal
pentru proiectarea programelor dedicate lucrului in INTERNET si
INTRANET, n a utiliza grafic interactic i efecte speciale pentru pagini
WEB.
Programele JAVA se numesc APPLETS. Cnd se ruleaz un applet Java ,
serverul aflat la distan l transmite ctre BROWSER prin INTERNET.
96

Paginile web sunt vizualizate pe calculatorul clientului prin intermediul unei

aplicatii numite browser . Aceasta aplicatie permite schimbarea paginii
vizualizate prin intermediul :
- Unei ferestre speciale numita ADDRESS ;
- Meniului File , Open , Browse ;
- Legaturilor afisate in pagina web.
Deci BROWSER este :
- un program pe calculatorul furnizorului de servicii internet (Internet
Provider....) ;
- un program ce-l ncrcai i-l rulai pe calculatorul propriu .
Amintim aici LYNX, MOSAIC, CELLO , HOTJAVA cel mai bun pentru
JAVA , NETSCAPE NAVIGATOR, INTERNET EXPLORER , .....Cele
mai folosite browsere sunt Internet Explorer , Netscape communicator si
HotJava.
HOTJAVA poate fi descrcat din situl firmei SUN la adresa
http://www.javasoft.com/new/download/index html browser.
Elementele caracteristice JAVA sunt :
- Include o serie de proceduri prencorporate ;
- Programele sunt mici (limbajul mic) de aceea se ncarc, i se descarc
rapid pe internet ;
- Limbaj OOP (Object Oriented Programming) ;
- Are cuvinte cheie, comentarii, funcii ncorporate .
Vom prezenta in continuare pe scurt cum se declara variabile intr-o clasa si
cum se defineste o clasa .
Date membre
Datele membre sunt variabile declarate n interiorul clasei, ele fiind
accesibile pentru toate funciile clasei i doar pentru ele.
Etapele de constituire sunt :
a) Declaraia variabilei n interiorul clasei ;
b) Iniializarea variabilei ;
c) Asigurarea la un proces .
Exemplu: Variabilele din acest exemplu sunt ziua, luna si an. Ele sunt
componente ale clasei Data si intotdeauna cand se creaza un obiect ce apartine
acestei clase , acestor variabile li se atribuie valori.
class Data {
int ziua;
int luna;
int an;
}
97

Sintaxa de declarare a variabilelor membre este :

[specificator de acces] tip_ variabile nume _variabile ;
Specificatorul de acces este optional (aceasta semnifica parantezele drepte din
format ) si precizeaza vizibilitatea variabilei . Pot fi folositi trei specificatori
de acces :
- Privat , care limiteaz vizibilitatea variabilei strict la clas (doar
funciile clasei pot accesa aceste date) ;
- Protected , care limitez vizibilitatea variabilei la interiorul clasei i
motenitorilor acesteia ;
- Public , care permite acces liber la variabilele tuturor funciilor din
program.
Uneori variabilitatea trebuie s rmn cu aceeai valoare sau pn la o
valoare maxim tot timpul pe durata rulrii programului. n acest caz formatul
devine :
[specificator de acces] final tip_variabil nume_variabil = valoare;
Exemple: n cazul clasei Data vreau s specific faptul c luna nu poate fi > 12
class Data {
int ziua;
int luna;
final int Max 12;
int anul;
}

// valabilfinal

Definirea unei clase

Sintaxa este :
[specificator de acces] class nume-clas [extends clsp][implements
intf]{[declaraii variabile]
[declaraii funcii].
}.
Specificatorii de acces pentru clase limiteaz vizibilitatea ei.
EXTENDS precede faptul c clasa este clasa printe (clsp) a clasei curente.
IMPLEMENTS precede faptul c se d numele interfeei (intf).

98

Exepmlu:
class Persoana {
Char nume [25];
Char adresa [50];
Int data [3];
Int tel;
Void print-it ( ) { // metod membr
propoziiile funciei print-it
}
}.
6.1.2.4.2. DESPRE LIMBAJUL HTML

HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare ci

unul declarativ utilizand marcatori numiti tag-uri pentru definirea modului de
prezentare si a structurii logice a unui document hipertext.
Termenul tehnic pentru textul marcat este element ; acesta fiind o
componenta structurala a unui document . Fiecare element trebuie specificat
explicit intr-un anumit mod , cea mai comuna modalitate fiind aceea de a
insera un marcaj (tag) la inceputul unui element (tag de inceput) si unul la
sfirsitul lui (tag de sfarsit) , ambele purtand numele asignat elementului.
Astfel forma unui element generic va fi :
<element>........</element> ,
primul fiind tag de inceput iar al doilea tag de sfarsit ; element fiind numele
unuia permis de specificatiile HTML ,el nu poate incepe cu un numar si nu
poate contine spatii. Intre cele doua poate fi un text , alt element sau poate fi
vid.
Un atribut este utilizat cu scopul de a descrie o anumita proprietate a unui
element cum ar fi alinierea la stanga sau dreapta , centrat , inaltime , latime ,
atribute pentru fonturi , culori , ......Pot exista oricate atribute .
Specificarea generica a unui atribut este :
atribut= valoare
O entitate reprezinta o parte de text ce are asociat un nume si este folosita
pentru a genera simboluri speciale ( < , > , - , sau cele romanesti cum ar fi a
sau i cu caciula ) .
In HTML se precizeaza tipul documentului folosit (DTD , Document Type
Definition) si este un fisier text cu reguli ce stabilesc multimea de elemente si
atribute , valorile acestora si structura documentului .
99

Formatul unui document HTML se stabileste prin elementele si atributele

avute la dispozitie care pot fi scrise si cu majuscule sau combinat dar este
recomandat sa se foloseasca litere minuscule.
Fisierele HTML sunt divizate in doua parti :
- Antetul (Head) ;
- Corpul (Body) .
Astfel o pagina web marcata cu tag-uri HTML va avea forma pe care o
prezentam in continuare.
6.1.2.4.3. FORMA GENERALA
<html>
<head>
...............................
</head>
<body>
.................................
</body>
</html>

<! Tag obligatoriu de inceput de pagina web ;

<! Tag de inceput de antet al paginii web ;
<! Tag de sfirsit de antet al paginii web ;
<! Tag de inceput de corp al paginii web ;
<! Sfarsit de corp ;
<! Sfarsit de pagina sau document .

Facem precizarea ca, constructia cu <! Reprezinta un comentariu in cadrul

documentului . Tag-urile de inceput si sfirsit de pagina sau document sunt
tag-uri pereche si intre ele se scriu instrumentele necesare si permise de
regulile HTML . Tag-ul pentru antet nu este obligatoriu dar in cadrul lui
poate apare printre altele titlul documentului sau al paginii , specificat de tagul pereche <title> :
<head>
<title>
...................
</title>
</head>
Uzual acest titlu va apare pe bara de titlu a ferestrei in care se vizualizeaza
pagina . De exemplu daca se foloseste constructia :
<head>
<title> Facultatea de Management Turistic si Comercial</title>
</head>
titlul de pe bara va fi cel al facultatii specificate . De obicei intre perechea de
tag-uri <head>.....</head> apar definitii de subprograme , definitii de stiluri
folosite , etc . In cadrul corpului unui document HTML pot apare diferite
elemente pentru a specifica stilul de afisare , titlurile , sectiunile , listele ,
100

continutul grafic , tabelele , legaturile , formularele electronice , suportul de

introducere de rutine din alte limbaje , suporturi multimedia , etc . Prezentam
in continuare cateva dintre acestea .
Stilul de afisare :
<b> (ingrosat) , <i> inclinat , <u> subliniat , <big> mai mare , <font>
dimensiune , culoare , si familie de font , <center> centrat , etc .
Sectiunile :
<p> paragraf , <hr> linie orizontala cu spatii , <br> trecere la linie noua ,
<div> diviziune , etc .
Continut grafic :
<img> imagine .
Tabele :
<table> tabel , <tr> linie de tabel , <tbody> sectiune de corp de tabel , etc .
Legaturi :
<link> link-uri .
Suport pentru alte limbaje :
<applet> aplet Java , <script> program Javascript , etc .
Utilizand tag-ul <applet> pentru a introduce un applet Java intr-un document
HTML vom furniza browser-ului , atributele , dimensiunile si locatia ferestrei
applet si altele ; iata sintaxa completa pentru acest tag .
<applet [codebase=cale] code=nume-fisier width=latime-in pixeli
height=inaltime [alt=text] [name=nume] [align=alinierea] [vspace=spatiuvertical] [hspace=spatiu-orizontal]>
</applet>
unde atributele inseamna :
codebase , directorul sau url-ul ce contine clasele aplet-ului ;
code , numele fisierului cu clasele pentru aplet ;
width , latimea ferestrei aplet-ului ;
height , inaltimea ferestrei aplet-ului ;
alt , textul afisat daca browserul nu accepta Java ;
name , numele instantei aplet-ului ;
align , alinierea in pagina ;
vspace , stabileste marginile de sus si de jos ;
hspace , pentru marginile laterale .
Facem precizarea ca cuvintele ingrosate din format sunt cuvinte rezervate si
doar celelalte sunt alese de programator.
6.1.2.4.4. SUGESTII PENTRU PROIECTANTII DE SITURI WEB
Pentru a realiza un design web bun ar trebui avute in vedere urmatoarele
101

sugestii :
- Autorii de pagini web trebuie sa furnizeze un mecanism de navigare
usor , structurat , cu legaturi bidirectionale , cu meniuri si arbori de
parcurgere sau cu optiuni de deplasare secventiala ;
- Trebuie sa se evite scrierea unor documente de dimensiuni mari si de
aceea cand se ivesc astfel de documente, ele sa fie divizate in unele mai
mici pana la 500 de cuvinte pe pagina ;
- Un factor important este globalizarea , ca urmare documentele se
realizeaza separat , in limba dorita (functie de cui se adreseaza) si in
engleza, iar alegerea limbii folosite sa se faca de catre utilizator ; de
asemenea sa se acorde atentie deosebita corectitudinii (inclusiv
gramatical) ;
- Nu se utilizeaza mai mult de trei tipuri de corpuri de litere decat in
cazuri foarte rare iar fonturile trebuie alese cu grija ca sa poata fi
vizualizate pe orice platforma ;
- Continutul unui document trebuie structurat pe capitole , subcapitole ,
sectiuni si paragrafe , corect aliniate si cu linii orizontale pentru a putea
fi parcurse usor ;
- Liniile lungi de text nu sunt recomandate ; pana la 60 de caractere pe
linie si pana la 20 de cuvinte pe linie este ideal deoarece alinierea ,
scrierea cu majuscule , ori modificarea culorii unui text de dimensiuni
mari implica dificultati de parcurgere ;
- Utilizarea unor imagini de fundal incarcate , animate sau in contrast
violent cu culoarea textului nu sunt recomandate ; de asemenea
animatiile , imagini de dimensiuni mari , contraste nepotrivite sau
fundaluri sonore deranjante . Este indicat ca pentru informatii esentiale
sa se utilizeze contraste puternice iar pentru cele de continut contraste
cromatice reduse ; iata cateva combinatii cromatice : albastru pe fond
alb , negru pe fond galben verde pe fond alb , negru pe fond alb ;
- Procesul de actualizare al informatiilor trebuie sa fie la perioade scurte
de timp ;
- Cand este terminat , intregul sit ar trebui testat pe mai multe
navigatoare , versiuni si platforme ;
- Trebuie avuta in vedere si credibilitatea sit-ului , printre criteriile de
credibilitate fiind : scopul sit-ului , continutul lui , forma si
accesibilitatea , costul , etc . ;
- Nu este bine din mai multe motive ca la debutul sit-ului sa apara mesaje
de tipul Aceasta pagina se vede doar cu navigatorul....... sau
Sunteti vizitatorul....... sau Votati acest sit ;
- Promovarea sit-ului se face alaturand numele companiei de adresa sitului si orice aparitie a organizatiei sau companiei in mass-media va fi
insotita si de adresa sit-ului web , de asemenea se vor face schimburi de
banner-e publicitare sit-uri similare . Odata cu aparitia sit-ului se vor
102

realiza anunturi publicitare care se vor distribui catre toti clientii ,

furnizorii , cunoscutii , etc .

Autoevaluare
*Intrebari de autocontrol.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Ce este un program?
Ce tipuri de aplicatii cunoasteti?
Ce tip de aplicatie este mai avantajoasa?
Dupa ce se clasifica programele?
Ce este un algoritm?
Ce este o schema logica?
Care sunt simbolurile utilizate in scheme logice?

* Testul 1 de autocontrol.
1. Viteza de lucru este mai mare:
a) La aplicatii de tip linie de comanda;
b) La aplicatii de tip mediu;
c) La aplicatii de tip GUI.
2. Publishing este :
a) Un set de programe pentru procesare de texte;
b) Un set de programe pentru foi de calcul tabelar;
c) Un set de programe pentru realizarea publicatiilor.
3. Word este un program pentru:
a) Aplicatii dedicate;
b) Aplicatii nededicate;
c) Jocuri.
4. Microsoft Office este:
a) Un pachet integrat software;
b) O aplicatie individuala;
c) O aplicatie dedicata.
5. Programele ce alcatuiesc SO sunt cele mai:
a) Sunt gestionate de alte programe;
103

b) Gestioneaza si coordoneaza ele actiunile computerului;

c) Fac posibila legatura cu alte computere.

* Testul 2 de autoevaluare.
1. Care sunt cele cinci avantaje ale tipului de aplicatie
meniu?
2. Dati trei exemple de aplicatii nededicate ( de uz general).
3. Care sunt cele trei avantaje ale pachetelor integrate de
programe?
4. Care sunt cele patru dezavantaje ale pachetelor integrate de
programe?
5. Ce tip de aplicatii se mai numesc adesea programe LA
CHEIE.

* Bibliografie.
1. Ioan Boldea si altii, Bazele Informaticii , Lucrari de laborator , Editura
Mirton, Timisoara , 1994 .
2. Ioan Boldea si altii , Bazele Informaticii, Editura Mirton, Timisoara , 1992.
3. Mircea Lupulescu si altii, Bazele Computerelor , Hard & Soft , Editia a 3-a,
Editura Mirton, Timisoara , 2001.
4.Greg Perry , Initiere in programarea calculatoarelor , Editura Teora , 2000
5.Mark Chan si altii , Java , 1001 secrete pentru programatori , Editura Teora ,
2000 .
6. Dan Laurentiu Lacrama , Programarea orientata pe obiecte , Editura
Helicon , Timisoara , 2001.
7. Sabin Buraga , Proiectarea siturilor web , Editura polirom , Bucuresti ,
2002.
8. Teodoru Gugoiu , HTML prin exemple , Editura Teora , Bucuresti , 2001.
9. Florea Nastase si altii , Tehnologia aplicatiilor web , Editura Eonomica ,
Bucuresti , 2002.
10. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara ,
2004.
11.. Aurel Stepan , Constantin Popescu , Programare si Sisteme de operare in
context Distribuit , Editura Universitatii din Oradea , 2001.

104

MODULUL 7. FISIERE SI BAZE DE DATE

1. Obiective . Vom defini fisierele baze de date si tot ceea ce este legat de
fisiere , deoarece utilizatorii folosesc mereu fisiere si baze de date si trebuie
sa inteleaga aceste notiuni, mai mult ; telul final al acestui modul este ca sa se
inteleaga organizarea pe suporti si ce tipuri de fisiere exista.
Termeni noi: Articol, Inregistrare, Structura de date, Atribut, Entitate, Creare,
Actualizare, Consultare, Sortare, Indexare, Interclasare si Copiere de fisiere,
Fisiere secventiale, relative si indexate, Acces secvential, direct si prin cheie,
EOF, Index, Chei, COM, EXE, BAT, PAS, TXT, DOC, Read Only, Archive,
Hidden, System, Baze de Date operationale, analitice, ierarhice, de retea si
relationale, SGBDR, RBDMS, tabel, structura, camp, vedere, chei, index,
relatii, integritate, GIGO
2. Ce ar trebui sa stiti dupa parcurgerea modulului:
- Ce este un fisier;
- Ce tipuri de fisiere exista din punctual de vedere organizare si accees;
- Cum se formeaza numele fisierelor si extensia;
- Exemple de extensii;
- Atributele fisierelor.
3. Competentele ce le veti dobandi dupa invatarea celor prezentate din acest
modul sunt:
- Creare de fisiere cu numele si extensia dorita
- Organizarea de fisiere pe suporti.

UNITATEA DE INVATARE 7.1

7.1.1. FISIERE
Fisierul este un ansamblu organizat de date de aceeasi natura si de
aceleasi modalitati de exprimare dintr-un domeniu definit , deci o colectie de
date organizate ca un ansamblu structurat si omogen , dispus pe un suport
fizic de date.
Structurat , inseamna faptul ca toate elementele unui fisier au o organizare.
Omogen , inseamna faptul ca toate elementele au aceeasi structura.
105

Suport fizic , este un mediu fizic destinat memorarii, inregistrarii si regasirii

informatiei (hard disc, discheta , etc).
Fisierul poate fi privit sub doua aspecte:
- Logic sau functional, care priveste latura informationala a datelor
ce compun fisierul; de fapt, articolele ce le contine ;
-Ca fisier cu aspect strict legat de reprezentarea datelor pe suportul
fizic si organizarea acestora.
Articolul este o grupare de date asociate, ce formeaza in comun o
entitate informationala intr-un fisier.
Inregistrare fizica sau bloc, este o cantitate de informatii sau date
strict delimitata in cadrul suportului, ea este si unitate de transfer dintre suport
si memorie.
Structura de date este un mod de memorare a datelor intr-o forma
organizata ( liste, masive, seturi de stive, arbori, grafuri).
Exemplu. Fisier de materiale dintr-o magazie contine :
-Date elementare ( cod, denumire,...);
-Date strucurate sau grupate ca:
Data intrarii in magazie- zi, luna, an ( zz/ll/aa)
Structurile pot fi interne in MI a calculatorului
-externe in ME, adica fisierele.
Structurile se descriu abstract fara sa depinda de limbajele de programare.
Entitatile sunt lucruri ( obiecte , oameni, evenimente,...) despre care
trebuie sa inregistram date ( o pozitei de stoc, un angajat, o
tranzactie financiara).
Proprietatile individuale ale entitatile pentru care se inregistreaza datele sunt
atributele sale.
Exemplu cu un fisier de comenzi.
Tabela
Cap de
Nume
Adresa
tabel
Articol
Pop Ion
M.V.11

Cantitatea
12

Pret
Unitar
10.000

106

Orice structura de date se caracterizeaza prin:

NUME TIP VALOARE
De obicei numele sau identificatorii se califica, adica se asociaza cu alt nume
pentru a le intregi.
Exemplu. DATA ANGAJARII---Data angajarii. An, Luna, Zi(2004/04/17)
DATA NASTERII---Data. Zi, Luna, An(20/11/1987)

7.1.2. OPERATII ASUPRA STRUCTURILOR DE DATE

1. CREAREA este memorarea structurii de date din forma sa initiala
pe suport magnetic sau in MI.
2. ACTUALIZAREA este schimbarea starii unei date , adica:
-Adaugarea sau Inserarea ;
-Modificarea unor elemente ale structurii ;
-Stergerea unor elemente.
3. CONSULTAREA ,inseamna accesul la elemente in scopul
prelucrarii sau vizualizarii variabilelor.
4. SORTAREA este aranjarea elementelor dupa criterii comnunicate
de utilizator (Rearanjare fizica).
5. INDEXAREA este o rearanjarea logica.
6. FUZIONAREA SAU INTERCLASAREA inseamna combinarea a
doua sau mai multe structuri intr-una singura dupa anumite criterii:
-Una dupa alta in diverse pozitii date;
-Una dupa alta cu unele structuri suspendate.
7. COPIEREA la nivel fizic ( pe alt suport) sau la nivel logic, prin
pastrarea fisierelor logice, fara restrictii de suport fizic.
7.1.3. CLASIFICARI
Dupa:
- Modul de organizare;
-Modul de acces;
-Formatul articolelor.

ORGANIZARE
Fisiere secventiale
Fisiere relative

ACCES
Acces secvential
Acces direct
107

Fisiere indexate

Acces prin cheie

Din tabelul urmator se poate vedea ce combinatii se pot face.

Acces/ Organizare
Secventiala
Relativa
Indexata

Secvential
da
da
da

Direct
da
da
nu

Prin cheie
nu
nu
da

7.1.3.1. FIIERE SECVENTIALE

Fisierele secventiale sunt caracterizate de urmatoarele patru reguli :
1 .Dupa articolul n urmeaza articolul n+1.
. 2. Ultimul articol EOF( End Of File) un marcaj de sfirsit de fisier.
3. Adaugarea se face la sfarsit.
4. Are articole de lungime fixa , variabila si nedefinita.

7.1.3.2. FISIERE RELATIVE

1. Pot fi numai pe suporturi adresabile, adica discuri .
2. Articole de format fix si casete ( unitate adresabila).
(Plasarea spectatorilor in sala de spectacole pe bilete numerotate sau
plasarea calatorilor in avion cu locuri rezervate)
3. Articolele nu sunt aranjate compact, au gauri ( contigua).
-zona primara : caseta 0
caseta 1 .....
caseta m
-zona de depasire :
4. Articolele se cauta dupa numarul de caseta.

7.1.3.3. FISIERE INDEXATE

Index este un ansamblu de legaturi care se pot utiliza pentru a localiza
articolele dintr-un fisier ( un ansamblu de referinte incrucisate ).
Indexarea se face atasand fisierului un tabel ( index) sau un fisier separat ca
indexul unei carti oarecare, ce contine principalele notiuni si pagina pe care
se gasesc articolele , sau o tabla de materii.
Indexul are structura: <cheia articol> <adresa articol din fisier>.
-Cheie, este campul important care face ca articolele sa se deosebeasca.
-Fisierul index este organizat dupa valorilele crescatoare ale cheii.
108

7.1.3.4. FISIERE SECVENTIAL INDEXAT

Fisierul de baza este secvential impartit in articole contigue carora le
corespunde acelasi index.
Exemple.

Aurel 100
Doru 5000
Filip 12
Craciun 130

Fisier de
baza
Aurel 100
Doru 5000
Filip 12
Craciun 130

Aurel
Craciun
Doru
Filip

Tabel sau fisier index compact ordonat dupa numar.

12
100
130
5000

Accesul la articole se face:

-Faza 1, pornind de la cheia de cautare se determina in fisierul
index adresa articolului;
-Faza 2 , avand adresa se afla cautand in fisier prin acces direct
articolul.
Accesul:
-La fisierele secventiale se face articol dupa articol ;
-La fisierele relative in ordinea casetelor ;
-La fisierele indexate in ordinea indexului activ.
Nume si extensii de fisiere
Informatiile pe suprorti magnetici (hard disk, dischete etc) se pastreaza in
fisiere.
Fisierul este o colectie organizata de date care ocupa o zona pe suportul
magnetic si careia i se atribuie un nume.
109

Fisierele sunt:
a) Fisiere alphanumerice (sursa sau ASCII) si sunt alcatuite din
siruri de caractere care pot fi: programe, texte, documente etc. si
pot fi vizualizate usor de catre utilizator;
b) Fisiere binare, toate celelalte care nu sunt alfanumerice.
Un fisier are un nume si o extensie; numele este compus din 1 pana la 8

caractere, cu exceptia <, >, [, ], , /, \, , ,, , |, +, =. Extensia este

compusa din 1 pana la 3 (alteori mai multe) caractere exceptand de asemenea
pe cele mentionate pe randul deasupra. Numele unui fisier este obligatoriu
pentru a-l identifica si ar trebui sa fie sugestiv ( in legatura cu continutul lui) .
Extensia nu este un element obligatoriu, dar ea indica tipul fisierului ; chiar
exista programe care stabilesc automat extensia la creare si pun acea extensie,
insa exista programe care solicita in mod obligatoriu indicatii asupra
extensiei. Iata cateva extensii uzuale:
COM si EXE - pentru fisiere executabile;
BAT
- pentru fisiere de comenzi;
BAS
- pentru fisiere cu programe sursa in limbajul BASIC;
PAS
- pentru fisiere cu programe sursa in limbajul PASCAL;
TXT si DOC - pentru fisiere ce contin texte si documente.
Doua caractere speciale (? si *), numite globale, pot fi folosite in nume de
fisier sauextensie de fisier pentru a specifica
mai multe fisiere , sau familii de fisiere intr-o
singura comanda.
Caracterul ? indica faptul ca orice caracter poate ocupa aceasta pozitie.
De exemplu fisierul contab daca il folosesc intr-o comanda contab? , aceasta
inseamna ca se refera la toate fisierele
contab a
contab b
contab c
De fapt folosind cele doua caractere speciale in interiorul unui nume de fisier
definim familii de fisiere in o aceeasi
comanda.
Caracterul * indica faptul ca orice caracter sau sir de caractere poate ocupa
aceasta pozitie.
De exemplu fisierul cu numele A*B.* va furniza toate fisierele ce au nume
incepand cu A si terminat cu B indiferent de
extensie.
Atributele fisierelor
110

- Read Only fisier protejat la scriere, acesta poate fi doar citit;

- Archive
citire, modificare, stergere;
- Hidden
fisier care nu este vizibil si asupra lui nu pot fi facute
prelucrari obisnuite (copiere, stergere,
redenumire)
- System fisierul apartine Sistemului de Operare si se comporta ca unul
ascuns.
Mai prezentam in continuare cateva tipuri de extensii :
Fiiere format text
.doc

Document Word sau WordPerfect

.latex

Fiier LaTeX

.pdf

Document pdf (portable document file)

.ps

Fiier PostScript

.rtf

Rich Text Format

.tex

Fiier TeX

.txt, .text

Text simplu (ASCII)

.wpd

Document WordPerfect

Fiiere audio, video i grafice

.au

Fiier audio

.avi

Film

.bmp

Format Windows Bitmap pentru grafic

.gif

Fiier grafic

.jpg, .jpeg

Fiier grafic

.mov, .qt

Film Apple QuickTime

.mpg, .mpeg

Formate audio i video

.ra, .ram

Fiier format Real Audio

.mp3

Fiier audio

.tif, .tiff

Fiier grafic
111

.wav, .wave

Fiier audio

Prezentri
.ppt

Fiier PowerPoint

.shw

Fiier Core (pentru prezentri)

Aplicaii
.bat

Fiier Batch

.exe

Fiier executabil

.js

Java Script

.pl

Perl Script

Formate de compresie
.arj

Arhivare

.gz, .gzip

Compresie

.hqx

Format de compresie Macintosh

.lha

Format de compresie

.zip

Format de compresie PkZip

Formate multimedia
.htm, .html

Pagin web (HyperText Markup Language)

.vrml

Pagin web (Virtual Reality Markup Language)

.sgml

Pagin web (Standard Generalizable Markup Language)

7.1.4. BAZE DE DATE

Ce este o baz de date? Aa cum probabil tii, o baz de date este o
112

colecie organizat de date folosit n scopul de a modela un anumit tip de

organizaie sau proces organizaional. Nu are importan dac folosii hrtia
sau un program de calculator pentru colectarea i stocarea datelor. Dac
adunai date ntr-o manier organizat oarecare i ntr-un anumit scop,
obinei o baz de date. n expunerea care urmeaz vom presupune c utilizai
un program de calculator pentru colectarea i ntreinerea datelor
dumneavoastr.
n gestiunea bazelor de date exist dou tipuri de baze de date: operaionale i
analitice.
Bazele de date operaionale constituie coloana vertebral a numeroaselor
companii, organizaii i instituii contemporane din toat lumea. Aceast
categorie , de baze de date , este utilizat cu precdere n scenariile de
prelucrare on-line a tranzaciilor (on-line transaction processing - OLTP),
adic n situaii cnd este necesar colectarea, modificarea i ntreinerea
zilnic a bazelor de date. Datele stocate ntr-o baz de date operaional sunt
de tip dinamic, ceea ce nseamn c se modific n permanen i reflect
ntotdeauna informaii actualizate . Organizaii precum magazine de vnzare
cu amnuntul, companii manufacturiere, spitale i clinici folosesc baze de
date operaionale , deoarece datele lor se gsesc ntr-o permanent stare de
schimbare (actualizare).
Prin contrast, bazele de date analitice sunt folosite mai ales n scenariile de
prelucrare analitic on-line (on-line analytical processing - OLAP), cnd este
necesar stocarea i urmrirea datelor istorice i dependente de timp. O baz
de date analitic reprezint un element valoros atunci cnd este necesar
urmrirea tendinelor, vizualizarea datelor statistice aferente unei perioade
mai lungi de timp sau efectuarea de previziuni tactice sau strategice de
afaceri. Acest tip de baz de date stocheaz date statice, cea ce nseamn c
datele respective nu se modific niciodat (sau foarte rar). Informaiile culese
dintr-o baz de date analitic reflect un instantaneu al datelor la un anumit
moment de timp. Laboratoarele de chimie, companiile geologice i firmele de
analiz i marketing reprezint exemple de organizaii care folosesc baze de
date analitice.
Bazele de date analitice utilizeaz frecvent baze de date operaionale ca surs
principal de date, deci poate exista o oarecare asociere ntre cele dou tipuri,
cu toate acestea, bazele de date operaionale i analitice satisfac tipuri de
necesiti foarte concrete privind prelucrarea datelor, iar crearea structurilor
acestora necesit metodologii de proiectare radical diferite. Cursul de fa se
fixeaza asupra proiectrii unei baze de date operaionale, deoarece acesta
reprezint tipul de baze de date cel mai utilizat n prezent n lume.

7.1.4.1. MODELE DE BAZE DE DATE

113

Premergator modelului de baz de date relaional, pentru ntreinerea i

manipularea datelor erau utilizate n mod frecvent dou modele de date, i
anume modelul de baz de date ierarhic (hierarhical database model) i
modelul de baz de date reea (network database model).
 Not Dei utilizarea acestor modele cade n desuetudine de la o zi la
alta, facem o succint trecere n revist a fiecruia dintre ele, din
motive istorice. Din punct de vedere global, consideram c este util s
cunoatei predecesorii modelului relaional, pentru a avea o idee
fundamental privind elementele care au dus la creterea i evoluia
acestuia.
n paginile urmtoare vom prezenta pe scurt modelul de structurare i
acces al fiecrui model, modul de reprezentare a relaiei dintre dou tabele,
precum i cteva avantaje i dezavantaje ale fiecrui model.
Modelul de baz de date ierarhic
Datele incluse n acest tip de baz de date sunt structurate n mod ierarhic
i pot fi reprezentate, n mod caracteristic, sub forma unui arbore cu rdcina
orientat n sus. Un singur tabel din aceast baz de date acioneaz ca
radacin a arborelui inversat, n timp ce alte tabele se comport ca ramuri
care provin din rdcin. Figura care urmeaza prezint diagrama unei structuri
caracteristice de baz de date ierarhic.
Impresari

Artiti

Planificare

Clieni

Angajamente

Pli

In Baza de date Impresari din exemplu prezentat n figura deasupra, un

impresar angajeaz mai muli artiti, iar fiecare artist i are propria sa
planificare. De asemenea, un impresar pstreaz un numr de clieni ale cror
necesiti n materie de divertisment sunt ndeplinite de ctre impresarul
respectiv. Un client obine angajamentele prin intermediul impresarului i
efectueaz pli impresarului n schimbul serviciilor acestuia.

114

O relaie ntr-o baz de date ierarhic este reprezentat de termenul printecopil. ntr-o asemenea relaie, un tabel printe poate fi asociat cu unul sau mai
multe tabele copil, dar un tabel copil poate fi asociat unui singur tabel printe.
Aceste tabele sunt coreltate n mod explicit prin intermediul unui indicator
(pointer) sau prin aranjarea fizic a nregistrrilor din tabele. Un utilizator
obine accesul la datele din acest model pornind de la tabelul rdcin i
deplasndu-se n josul arborelui pn la datele int. Aceast metod de acces
impune utilizatorului s cunoasc foarte bine sturctura bazei de date.
Un avantaj al utilizrii unei date ierarhice este acela c utilizatorul poate
regsi datele rapid, deoarece exist legturi expicite ntre structurile tabelului.
Un alt avantaj const din aceea c integritatea referenial este ncorporat i
aplicat n mod automat , aceasta asigur asocierea unei nregistrri dintr-un
tabel copil la o ntregistrare existent ntr-un tabel printe, dar i c tergerea
unei ntregistrri din tabelului printe va determina tergerea tuturor
ntregistrrilor asociate acesteia din tabelul copil.
ntr-o baz de date ierarhic apare o problem atunci cnd utilizatorul
trebuie s stocheze ntr-un tabel copil o nregistrare care nu este corelat cu
nici o nregistrare dintr-un tabel printe. S considerm un exemplu care
utilizeaz baza de date Impresari, prezentat n figura de mai sus . Un
utilizator nu poate introduce un artist n tabelul ARTITI dect dup ce
artistul respectiv i este repartizat un impresar n tabelul IMPRESARI. Nu
uitai c o nregistrare din tabelul copil (n cazul nostru ARTITI) trebuie
corelat cu o nregistrare din tabelul printe (IMPRESARI). ns, n realitate,
artitii semneaz un contract cu agenia de impresariat cu mult nainte de a fi
repartizai unui anumit impresar. Acest scenariu este dificil de modelat ntr-o
baz de date ierarhic. Regulile pot fi ocolite, dar nu nclcate, dac n tabelul
IMPRESARI se introduce o nregistrare a unui impresar fictiv; totui, aceast
opiune nu este foarte indicat.
Acest tip de baze de date nu poate accepta relaiile complexe i prezint
deseori probleme n ceea ce privete datele redundante. De exemplu, exist o
relaie de tip mai muli la mai muli ntre clieni i artiti; un artist se poate
produce pentru mai muli clieni, iar un client poate angaja mai muli artiti.
Acest tip de relaie nu poate modela n mod direct ntr-o baz de date
ierarhic, deci va trebui s introducei date redundante n tabelele
PLANIFICARE i ANGAJAMENTE.
Tebelul PLANIFICARE va conine acum date despre client (precum
numele, adresa i numrul de telefon), pentru a indica pentru cine i
unde se produce fiecare artist. Aceste date sunt redundante, deoarece
se gsesc i n tabelul CLIENI.
Tabelul ANGAJAMENTE va conine acum date privind artitii
(precum numele artistului, numrul de telefon i domeniul artistic)
115

pentru a indica artiti care se produc pentru un anumit client. i aceste

sunt redundante, deoarece se afl stocate n tabelul ARTITI.
Problema pe care o ridic aceast redundan este c astfel se permite unui
utilizator s introduc o singur informaie n mod inconsecvent, operaie
care, la rndul su, poate avea ca rezultat apariia unor informaii inexacte.
Un utilizator poate rezolva problema ntr-o manier ocolitoare prin crearea
unei baze de date ierarhice special pentru Artiti i a unei baze de date special
pentru Impresari. Noua baz de date Artiti va conine numai tabelul
ARTITI, iar baza de date Impresari revizuit va conine tabelele
IMPRESARI, CLIENI, PLI, i ANGAJAMENTE. Tabelul
PLANIFICARE nu mai este necesar n baza de date Artiti deoarece putei
defini o relaie de subordonare logic ntre tabelul ANGAJAMENTE din baza
de date Impresari i tabelul ARTITI din baza de date Artiti. Aceast relaie
fiind stabilit, putei regsi o varietate de informaii, precum o list cu artiti
pentru un client dat sau un program de spectacole al unui artist dat. Figura
care urmeaza prezint o diagram a noului model.

Baza de date Artiti

Baza de date Impresari

Impresari

Artiti
Clieni

Angajamente

Pli

Figura prezinta utilizarea a dou baze de date ierarhice pentru abordarea unei
relaii de tip mai muli la mai muli.
Dup cum se poate observa, o persoana care proiecteaz o baz de date
ierarhic trebuie s fie capabil s recunoasc necesitatea de a utiliza aceast
tehnic pentru o relaie de tipul mai muli la mai muli. n cazul de fa,
necesitatea este relativ evident, dar multe relaii sunt mai ascunse i este
116

posibil s nu fie descoperite dect foarte trziu n decursul procesului de

proiectare sau, mai deranjant, la mult timp dup punerea n funciune a bazei
de date.
Baza de date ierarhic s-a adaptat bine la sistemele de stocare pe band
folosite de calculatoarele maniframe n anii 70 i a fost foarte popular n
cadrul companiilor care utilizau sistemele respective. Dar, n ciuda faptului c
baza de date ierarhic asigura un acces rapid i direct la date i era util ntrun numr de situaii, era clar necesitatea unui nou model de baze de date,
care s asigure rezolvarea problemelor tot mai stridente legate de redundana
datelor i a relailor complexe dintre date.
Modelul de baz de date reea
Baza de date reea a fost realizat mai ales ca o ncercare de a rezolva
unele dintre problemele bazei de date ierarhice. Structura unei baze de date
reea este reprezentat folosind ca elemente nodurile i structurile set . Figura
care urmeaza prezint diagrama unei baze de date reea caracteristice.

n exemplul prezentat n figura de deasupra , un impresar reprezint un

numr de clieni i controleaz un numr de artiti. Fiecare client programeaz
un numr oarecare de angajamente i efecueaz pli ctre impresar pentru
serviciile acestuia. Fiecare artist onoreaz un numr de angajamente i poate
cnta ntr-o diversitate de stiluri muzicale.
Un nod reprezint o colecie de ntregistrri, iar o structur set stabilete i
reprezint o relaie ntr-o baz de date reea. O construcie transparent unete
o pereche de noduri folosind un nod ca posesor i cellalt nod ca membru.
(Aceasta reprezint o mbunatire semnificativ fa de relaia printe-copil.)
117

O structur set accept o relaie de tip unul la mai muli, ceea ce nseamn
c o nregistrare din nodul posesor poate fi corelat cu una sau mai multe
ntregistrri din nodul membru, dar o nregistrare din nodul membru este
corelat cu o singur nregistrare din nodul posesor. De asemenea, o
ntregisrare din nodul membru nu poate exista far a fi corelat cu o
ntregistrare existent din nodul posesor. De exemplu, un client trebuie s fie
repartizat unui impresar, dar un impresar far clieni poate continua s existe
n baza de date. Figura de mai jos prezint o diagrama de structur set
elementar.

Unul sau mai multe seturi (conexiuni) poate fi definit ntre doua noduri ale
unei anumite perechi, iar un nod poate fi implicat i n alte seturi cu alte
noduri din baza de date. n figura de pe pagina 117 de exemplu, nodul
CLIENI este corelat cu nodul PLAI prin intermediul structurii set
Efectueaz. De asemenea, nodul CLIENI este corelat cu nodul
ANGAJAMENTE prin intermediul structurii set Programeaz. n afar de
nodul CLIENI, nodul ANGAJAMENTE este corelat i cu nodul ARTITI,
prin intermeiul structurii set Onoreaz.
Un utilizator poate obine acces la datele dintr-o baz de date reea prin
parcurgerea structurilor set corespunztoare. Spre deosebire de baza de date
ierarhic, unde accesul trebuie s nceap de la un tabel rdcin, un utilizator
poate obine acces la date situate n interiorul bazei da date reea pornind de la
orice nod i deplasndu-se nainte sau napoi prin intermediul seturilor
corelate. S examinm din nou baza de date Impresari din figura de la pagina
117. S presupunem c un utilizator dorete s gseasc impresarul care a
rezolvat un anumit angajament. Utilizatorul ncepe prin a localiza
nregistrarea corespunzatoare angajamentului respectiv din nodul

118

ANGAJAMENTE, dup care determin clientul posesor al nregistrrii n

cauz cu ajutorul structurii set Programeaz. n final, se identific impresarul
care deine nregistrarea clientului respectiv cu ajutorul structurii set
Reprezint. Utilizatorul poate rspunde la o gam variat de ntrebri atta
timp ct parcurge n nod corespunztor structurile set adecvate.
Un avantaj pe care l furnizeaz baza de date reea l reprezint accesul
rapid la date. De asemenea, permite utilizatorului s creeze interogri care
sunt mai complexe dect cele create folosind o baz de date ierarhic.
Principalul dezavantaj al unei baze de date reea este acela c utilizatorul
trebuie s cunoasc foarte bine structura bazei da date pentru a parcurge
structurile set. S revenim din nou la baza de date Impresari din figura de la
117. Este de datoria utilizatorului s cunoasc structurile set adecvate dac
dorete s determine dac un anumit angajament a fost achitat. Un alt
dezavantaj const din faptul c nu se poate modifica structura bazei de date cu
uurin, fr a afecta programele de aplicaie care interactioneaz cu aceasta.
Nu uitai c o relaie definit n mod explicit n cadrul unei baze de date reea
sub forma unei structuri set. Nu puteti modifica o structur set fr a afecta
programele de aplicaie care folosesc aceasta structur pentru parcurgerea
datelor. Dac modificai o structur set, trebuie s modificai toate referinele
la structura respectiv din cadrul programului de aplicaie.
Dei baza de date reea a constituit categoric un pas nainte fa de baza de
date ierarhic, civa membri ai comunitii bazelor de date erau convini c
trebuie s existe o modalitate mai bun de gestionare i ntreinere a unor mari
cantiti de date. O dat cu apariia fiecrui model de date, utilizatorii au
descoperit c puteau pune ntrebri mai complexe, crescnd astfel volumul de
cerine adresate bazei de date. i astfel am ajuns la modelul de baz de date
relationale.

7.1.4.1.1. MODELUL DE BAZA DE DATE RELATIONALA

Baza de date relationala a fost conceputa pentru prima data in 1969 si se
presupune ca a devenit modelul de baze de date cel mai utilizat in prezent in
gestiunea bazelor de date. Parintele modelului relational, dr. Edgar F. Codd,
era cercetator la IBM la sfarsitul anilor 60 si, la momentul respectiv, cauta
noi modalitati de manipulare a unor cantitati mari de date. Nemultumirea lui
fata de modelele si produsele de baze de date ale momentului l-a determinat
sa inceapa a se gandi la metode de a aplica disciplinele si structurile din
matematica pentru a rezolva enorma diversitate de probleme pe care le
intalnea. Fiind matematician de meserie, era ferm convins ca se poate recurge
la diferitele ramuri ale matematicii pentru rezolvarea unor probleme precum
redundenta datelor, integritatea slaba a datelor si supradependenta unei
structuri de baze de date de implementarea fizica a acestuia.
119

Dr. Codd si-a prezentat in mod formal noul model relational intr-o lucrare
de referinta, intitulata A Relational Model of Data for Large Shared
Databanks (Un model relational de date pentru banci de date partajate de
mari dimensiuni). El si-a fundamentat noul model pe doua ramuri ale
matematicii teoria multimilor si logica predicatelor de ordinul intai. Intradevar, numele modelului in sine este derivat din termenul de relatie, care
constituie o parte a teoriei multimilor. (O conceptie eronata larg raspandita
este aceea conform careia modelul relational si-a preluat numele de la faptul
ca tabelele dintr-o baza de date relationala pot fi corelate unele cu altele.)
O baza de date relationala stocheaza datele in relatii, pe care utlizatorul le
percepe sub forma unor tabele. Fiecare relatie este compusa din tupluri (sau
inregistrari) si atribute (sau campuri). Vom folosi termenii tabele, inregistrari
si campuri pe tot parcursul cursului de fata. Ordinea fizica a inregistrarilor sau
a campurilor dintr-un tabel este complet lipsita de importanta, iar fiecare
intregistrare din tabel este identificata prin intermediul unui camp care contine
o valoare unica. Acestea reprezinta cele doua caracteristici ale unei baze de
date relationale care permit datelor sa existe independent de modul in care
acestea sunt fizic stocate in calculator. In consecinta, un utilizator nu este
obligat sa cunoasca locatia fizica a unei inregistrari pentru a putea regasi
datele incluse, situatie care difera de cea a modelelor de baze de date ierarhice
si retea, unde cunoasterea dispunerii structurilor este esentiala pentru
regasirea datelor.
Modelul relational clasifica relatiile ca fiind de tip unu la unu, unu la
mai multi si mai multi la mai multi. O relatie intre tabelele dintr-o pereche
este stabilita in mod implicit prin intermediul valorilor echivalente ale unui
camp comun. In figura ce urmeaza , de exemplu, tabelele CLIENTI si
IMPRESARI sunt corelate prin intermediul unui camp ID IMPRESAR; un
anumit client este corelat cu un impresar prin intermediul unui identificator de
impresar identic. Similar, tabelele ARTISTI si ANGAJAMENTE sunt
corelate prin intermediul unui camp ID ARTIST; o inregistrare din tabelul
ARTISTI poate fi asociata cu o inregistrare din tabelul ANGAJAMENTE
prin intermediul unor campuri ID ARTIST cu valori identice.
Atata timp cat un utilizator cunoaste relatiile dintre tabele incluse intr-o
baza de date, poate obtine acces la date dintr-un numar aproape nelimitat de
moduri. Utilizatorul poate obtine acces la date din tabele corelate direct sau
indirect. Sa consideram baza de date Impresari din figura de mai jos. Desi
tabelul CLIENTI este corelat indirect cu tabelul ANGAJAMENTE,
utilizatorul poate obtine o lista a clientilor si a artistilor care s-au produs
pentru acestia. (Evident ca, de fapt, depinde de modul de structurare a
tabelelor. Pentru moment, exemplu de fata corespunde scopurilor pe care ni
le-am propus.) Utilizatorul poate obtine cu usurinta aceasta lista, deoarece
tabelul CLIENTI este direct corelat cu tabelul ANGAJAMENTE, iar acesta
din urma este direct corelat cu tabelul ARTISTI.
120

Impresari
ID Impresar Prenume
Impresar

Nume
Impresar

Data
angajarii

Telefon

123
124
125

Stan
Vidu
Danescu

16/11/2000
17/11/2002
18/12/2002

112625
192626
192221

Ioan
Victor
Gheorghe

Clieni
ID Client
202
203
204

ID
Impresar
124
123
125

Prenume
Client
Ioana
Victoria
Gina

Nume
Client
Puscas
Benea
Chis

Telefon

474421
291119
515752

Artiti
ID Artist
301
302
303

ID
Impresar
123
124
125

Prenume
Artist

Nume Artist

Angajamente
ID Client

ID Artist

204
203
202

301
302
303

Data
angajament
4/01/2006
3/01/2006
5/01/2006

Ora
inceperii
1 p.m.
9 p.m.
9 p.m.

Ora sfarsit
3 p.m.
11 p.m.
11 p.m.

121

Regasirea datelor
Datele dintr-o baza de date relationala se regasesc prin intermediul
limbajului de interogare structurat (Structured Query Language - SQL).
SQL este limbajul standard folosit pentru crearea, modificarea, intretinerea si
interogarea bazelor de date relationale. Mai jos voi prezinta un exemplu de
interogare SQL pe care o puteti utiliza pentru a obtine o lista a tuturor
clientilor din orasul El Paso (presupunand o astfel de B.D).
SELECT nume-client , prenume-client , telefon-client
FROM Clienti
WHERE Oras = El Paso
ORDER BY nume-client , prenume-client;
Cele trei componente fundamentale ale unei interogari SQL le reprezinta
instructiunea SELECT FROM, clauza WHERE si clauza ORDER BY.
Clauza SELECT se utilizeaza pentru specificarea campurilor care urmeaza a
fi utilizate in interogare, iar clauza FROM se foloseste pentru a specifica
tabelele carora le apartin campurile respective. Puteti filtra intregistrari pe
care le returneaza interogarea prin impunerea unor criterii asupra unuia sau
mai multor campuri cu ajutorul clauzei WHERE si apoi prin sortarea
rezultatelor in ordine crescatoare sau descrescatoare cu ajutorul clauzei
ORDER BY.
Majoritatea problemelor importante de baze de date relationale din prezent
incorporeaza diferite forme de implementare a limbajului SQL, de la ferestre
in care utilizatorii pot introduce manual instructiuni SQL brute la
instrumente grafice de natura a permite utilizatorilor sa construiasca interogari
folosind diverse elemente grafice. De exemplu, un utilizator care lucreaza cu
produsul R:BASE al firmei R:BASE Technologies poate opta pentru a
construi si executa instructiuni de interogare SQL direct la un promt de
comanda, in timp ce o persoana care foloseste Microsoft Access poate
considera ca este mai simplu sa construiasca interogari folosind utilitarul de
constructie grafica a interogarilor inclus in produsul amintit. Indiferent de
modul de construire a interogarilor, utilizatorul le poate salva in vederea unei
utilizari ulterioare.
Nu este intotdeauna obligatoriu sa cunoasteti SQL pentru a putea lucra cu
o baza de date. Daca programul dumneavoastra de baze de date pune la
dispozitie un constructor grafic de interogari sau daca folositi o aplicatie
personalizata pentru a exploata datele din baza dumneavoastra de date, nu va
trebui sa scrieti niciodata nici macar o singura instructiune SQL. Totusi, este
bine sa cunoasteti cateva notiuni elemetare referitoare la SQL. Acestea vor fi
utile acelora dintre dumneavoastra care folosesc instrumente de constructie a
122

interogarilor pentru a intelege si depana interogarile create cu ajutorul

instrumentelor respective si, de asemenea, vor fi categoric in avantajul
dumneavoastra daca trebuie sa utilizati programe de baze de date de inalta
productivitate, precum Oracle si Microsoft SQL Server.
Nota. Desi o prezentare detaliata a limbajului SQL depaseste
domeniul cursului de fata, este bine sa stiti ca SQL este limbaj
direct corelat cu modelul de baza de date relationale.
Avantajele unei baze de date relaionale
Baza de date relaional prezint un numr de avantaje n raport cu modelele
precedente, dintre care le enumerm pe urmtoarele:
Integritate ncorporat multi-nivel: Integritatea datelor este
ncorporat n model , la nivel de cmp, pentru a asigura exactitatea
datelor, la nivel de tabel pentru a asigura faptul c nregitrrile nu
sunt duplicate i pentru a dectecta valorile cheilor primare care
lipsesc, la nivel de relaie pentru a asigura validitatea relaiei dintre
tabelele dintr-o pereche, precum i la nivelul de lucru pentru a
asigura exacticitatea datelor din punctul de vedere al activitii
desfurate.
Independena logic i fizic a datelor n raport cu aplicaiile de
baze de date: Nici modificrile pe care le aduce un utilizator
structurii logice a bazei de date i nici cele pe care le opereaz un
productor de programe pentru baze de date asupra implementrii
fizice a bazei de date nu vor avea un impact negativ asupra
aplicaiilor construite pe baza acestuia.
Consecven i acuratee garantate ale datelor: Datele sunt
consecvente i precise datorit diferitelor niveluri de integritate pe
care le putei impune n cadrul bazei de date.
Regsire facil a datelor: La comanda utilizatorului, datele pot fi
regsite fie dintr-un anumit tabel, fie dintr-un numr nelimitat de
tabele corelate situate n interiorul bazei de date. Aceasta permite
unui utilizator s vizualizeze informaiile ntr-un numr aproape
nelimitat de moduri.
Acestea i alte avantaje s-au dovedit a fi benefice pentru comunitatea de
afaceri i pentru toi cei care doresc s colecteze i s gestioneze date. ntradevr, baza de date relaional a devenit soluia perfect n numeroase
situaii.
Pn de curnd, un dezavantaj perceput al bazei de date relaionale consta din
faptul c programele software bazate pe aceasta rulau foarte lent, ceea ce nu
reprezinta un neajuns al modelului relaional n sine, ci al tehnologiei
subordonate disponibile n momentul introducerii modelului. Viteza de
123

prelucrare, memoria i capacitatea de stocare erau pur i simplu insuficiente

pentru a furniza productorilor de programe pentru baze de date o platform
pe care s construiasc o implementare complet a bazei de date relaionale,
deci primele programe software pentru baze de date relaionale s-au apropiat
dureros de puin de potenialul lor complet. Totui, de la nceputul anilor 60
progresele nregistrate att n domeniul tehnologiei hardware, ct i n acela al
ingineriei software au fcut din viteza de prelucrare un factor nesemnificativ
i nu permit productorilor s nregistreze succese importante n ncercarea de
implementare ct mai complet a modelului.
7.1.4.1.2. SISTEMELE DE GESTIUNE A B.D RELATIONALE
Un sistem de gestiune a bazelor de date relaionale (SGBDR) este un
program software folosit pentru crearea, ntreinerea, modificarea i
manipularea unei baze de date relaionale(denumire originala este RBDMSRelational Data Base Management System). Numeroase programe SGBDR
furnizeaz i instrumentele necesare pentru a crea aplicaii destinate
utilizatorului final care interacioneaz cu datele stocate n baza de date.
Evident, calitatea unui SGBDR depinde direct de msura n care acesta
implementeaz modelul de baze de date relaionale. Chiar i printre
adevratele sisteme SGBDR, suportul pentru baza de date relaional
variaz de la un productor la altul, motiv pentru care nu reprezint o
implementare complet a potenialului modelului relaional. n ciuda acestui
fapt, toate programele SGBDR continu s evolueze i s devin mai
puternice i mai dezvoltate ca oricnd.
nc de la nceputul anilor 70, au fost realizate un numr de programe
SGBDR de ctre o diversitate de productori, programe destinate pentru
diferite categorii de componente hardware, sisteme de operare i medii de
programare. Pe msur ce drumul nostru la nceputul de secol XXI continu,
putem afirma cu siguran c programele SGBDR sunt la fel de omniprezente
i integrate n existena noastr de zi cu zi ca i telefoanele celulare.
La inceputurile lucrului cu baze de date relaionale, programele SGBDR
erau scrise n vederea utilizrii pe sisteme mainframe. Dou programe
SGBDR predominante la nceputul anilor 70 erau System R, realizat de IBM
n laboratorul su de cercetare din San Jose, California, i Interactive
Graphics Retrieval System (INGRES), realizat la Universitatea Barkley din
California. Aceste dou programe i-au adus o contribuie important la
aprecierea modelului relaional.
Pe msur ce avantajele bazei de date relaionale deveneau tot mai cunoscute,
numeroase companii s-au decis s execute o tranziie lent de la modelele de
baze de date ierarhice i reea la modelul de baze de date relaionale, genernd
astfel o necesitate de modele SGBDR mai multe i mai bune pentru sisteme
mainframe. Anii 80 sau fost martorii dezvoltrii a numeroase programe
124

SGBDR comerciale pentru sisteme mainframe, precum Oracle, realizate de

Oracle Corporation, i DB2 realizat la IBM.
Prima jumtate a anilor 80 a nsemnat dezvoltatrea calculatorului personal,
iar o dat cu acesta i a programelor SGBDR pentru PC-uri. Primele apariii
din aceast categorie, precum dBase de la Asthon.Tate i FoxPro de la Fox
Software, nu erau nimic altceva dect sisteme elementare de gestiune a
bazelor de date, bazate pe fiiere. Adevratele programe SGBDR pentru
calculatoare personale au nceput s-i fac apariia o dat cu R:BASE, creat
de Microrim, respctiv Paradox, creat de Ansa Software. Fiecare dintre aceste
produse a contribuit la diseminarea ideii i a potenialului oferit de gestiunea
bazelor de date, de la domeniul dominant de calculatorul mainframe al
departamentelor de sisteme informaionale i pn la suprafaa de lucru a
utilizatorului final obinuit.
Necesitatea partajrii datelor a devenit mai evident pe msur ce tot mai
muli utilizatori au nceput s lucreze cu baze de date spre sfritul anilor 80
i nceputul deceniului urmtor. Conceptul unei baze de date amplasate
centralizat, care poate fi pus la dispoziia mai multor utilizatori, prea o idee
deosebit de promitoare. Astfel, gestiunea bazelor de date i securitatea
acestora deveneau cu mult mai uor de implementat. Productorii de baze de
date au rspuns la aceast necesitate prin realizarea unor programe SGBDR
client-server.
Aa cum se poate vedea n figura urmatoare, datele din acest tip de sisteme
sunt realizate ntr-un calculator care ndeplinete rolul de server de baze de
date, iar utilizatorii interacioneaz cu datele prin intermediul unor aplicaii
rezidente pe propriul lor calculator, sau clientul de baze de date. Creatorul de
baze de date folosete programul client-server SGBDR pentru a crea i
ntreine programe de aplicaie de baze de date i programele accesorii pentru
utilizatorul final. Acesta implementeaz integritatea datelor i securitatea
datelor din serverul de baze de date, avnd astfel posibilitatea de a
fundamenta o diversitate de aplicaii utilizator pe acelai set de date, fr a
efctua integritatea i securitatea datelor.

Client

Client

Server

Client

Client

125

Programele SGBDR client/server au fost utilizate pe scar larg timp

ndelungat, pentru a gestiona volume mari de date partajate. Printre cele mai
recente apariii n categoria programelor SGBDR client/server se numr
Microsoft SQL Server 2000 de la Microsoft Corporation, precum i Oracle 9i
Application Server, de la Oracle Corporation.
Dincolo de modelul relaional
Dei programele SGBDR au fost acceptate pe scar larg n vederea utilizrii
n aplicaii de afaceri concrete, precum controlul inventatorului, gestiunea
pacienilor, n domeniul bancar, prelucrarea comenzilor i planificarea
evenimentelor, s-au dovedit a lipsi (cel puin momentan) n aplicaii de genul
proiectrii asistate de calculator (CAD), sisteme informaionale geografice
(GIS) i sisteme de stocare multimedia. Ca rspuns la aceast problem au
aprut dou noi modele de baze de date: modelul orientat spre obiect i
modelul relaional obiect.
Modelul orientat spre obiect ncorporeaz toate caracteristicile unui limbaj de
programare orientat spre obiect i, n esen, retrogradeaz baza de date
relaional la statutul de magazie de date. Ideea fundamental n acest caz este
aceea c dezvoltatorul bazei de date trateaz fiecare aspect al acesteia,
inclusiv seturile de operaiuni care manipuleaz datele din baza de date, din
interiorul limbajului de programare a bazei de date orientat spre obiect. Nu
exist o diferen clar ntre programul pentru baze de date i programul de
realizare a aplicaiilor. (Ca i n cazul altui model, i aceast abordare i are
argumentele sale pro i contre.) Sistemul SGBDR Versant de la Versant
Corporation i UniData de la IBM reprezint dou dintre cele mai recente
exemple de programe pentru baze de date orientate spre obiecte.
Spre deosebire de modelul relaional, care are o solid baz teoretic n dou
ramuri distincte ale matematicii, modelul de baze de date orientate spre obiect
nu are nici un fundament teoretic concret. Ca atare, nu exist un consens
coerent, privind definiia sa. Totui, exist o versiune a modelului propus de
Object Management Group (OMG) care a devenit oarecum un standard de
facto pentru sistemele de gestiune a bazelor de date orientate spre obiect.
Not: OMG este un grup internaional non-profit care se ocup de problemele
standardelor pentru obiecte. Grupul a fost fondat n 1989 i cuprinde peste
800 de organizaii membru. Este important de reinut c OMG nu constituie
un organism de standardizare, precum American National Standards Institute
(ANSI), reprezentnd numai un grup consultativ i de cercetare.
Modelul relaional obiect (cunoscut anterior i sub numele de model de date
relaional extins), pe de alt parte, a extins modelul bazei de date relaionale
126

prin ncorporarea a diferite elemente i caracteristici orientate spre obiect,

precum clase, ncapsulate i motenite. Ideea era ca aceste extensii s permit
unei baze de date relaionale s gestioneze s manipuleze tipuri mai
complexe de date, precum secvene audio sau video sau schie arhitectonice.
Dei numeroase persoane din industria bazelor de date au considerat aceasta
ca o micare in direcia corect, ei susin c nu s-a mers suficient de departe
pentru a se aborda aplicaiile pentru baze de date complexe. Totui, modelul
este n continuare rafinat i exploatat, aa cum arat recenta apariie a
programului IBM Informix Dynamic Server 9.30.
Susintorii conceptului de orientare spre obiect i partizanii bazelor de date
relaionale continu s dezbat pn astzi diferite probleme. Ambele pri
sunt de acord c baza de date relaional nu este funcional pentru anumite
tipuri de aplicaii, dar se contrazic cu privire la soluia adecvat a problemei.
Problemele sunt atat de complexe i depesc cu mult domeniul cursului de
fa; ne rezumm s menionm c aceste dezbateri au toate ansele s
continue pn cnd o parte va renuna sau pn cnd tehnologia le va arunca
n desuetudine.
Ce ne rezerv viitorul ?
Maniera n care sunt utilizate bazele de date a evoluat enorm n ultimii ani.
La un moment dat, numeroase organizaii au nceput s sesizeze faptul c
exist o mulime de informaii utile care pot fi adunate din datele pe care
organizaiile respective le stocheaz n baze de date relaionale i nonrelaionale. Aceasta le-a fcut s-i pun ntrebarea dac nu exist o
modalitate de a sonda datele n cutarea unor informaii analitice utile care s
poat fi utilizate ulterior n vederea lurii unor decizii de afaceri eseniale.
Mai mult, i-au pus problema dac i pot unifica i integra datele ntr-o baz
de cunotine viabil pentru orgnizaiile respective. Sunt ntrebri la care, ntradevr, rspunsurile sunt dificil de dat.
IBM a propus ideea unui depozit de date (data warehouse), care, conform
concepiei originale, ar permite organizaiilor s obin acces la datele stocate
ntr-un numr oarecare de baze de date non-relaionale. Primele ncercri de
implementare a depozitelor de date nu au avut succes, mai ales datorit
aspectelor complexe i a problemelor de performan asociate cu asemenea
operaie. De abia recent posibilitatea de implementare a unui dispozitiv de
date a devenit mai vizibil i mai practic. Bill Inmon, recunoscut pe scar
larg ca printe al depozitului de date, este un partizan puternic i zgomotos al
tehnologiei respective i a jucat un rol de baz n evoluia acesteia. In prezent,
depozitele de date devin tot mai comune, pe msur ce firmele au tendina de
a extinde marile cantiti de date pe care le-au stocat n bazele de date proprii
n decursul anilor.
Internetul a exercitat o mare influen asupra modelului de utilizare a
127

bazelor de date n cadrul organizaiilor. Multe companii i afaceri folosesc

Web-ul pentru a-i extinde baza de consumatori, iar o bun parte din datele pe
care le ofer acestor consumatori, respectiv pe care le preiau de la acetia,
sunt stocate ntr-o baz de date. Internetul chiar a generat o soluie viabil la
problema unificrii datelor provenite din diferite sisteme relaionale i nonrelaionale. eXtensible Markup Language (XML) devine rapid un standard de
facto de transfer pentru partajarea datelor ntre sisteme eterogene. Este un
sistem independent de platform i sistem, astfel c un sistem de baze de date
care poate citi, respectiv scrie ntr-un document XML poate partaja date cu
alte sisteme care pot proceda ntr-o manier asemntoare. Pe msur ce
Internetul continu s devin o for dominant n domeniul afacerilor i al
comerului, un numr tot mai mare de productori de programe pentru baze de
date se grbesc s ncorporeze caracteristici XML n produsele proprii.
Not: Aici doar am amintit XML ; el este un limbaj capabil de mult mai
multe dect am artat n aceast scurt introducere.

7.1.4.1.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE

Unii dintre dumneavoastr, care lucreaz cu programe software SGBDR, sar putea ntreba de ce trebuie s ne preocupe proiectarea bazelor de date. La
urma urmelor, majoritatea programelor SGBDR sunt prevzute cu baze de
date demonstrative pe care le putei copia i modifica n conformitate cu
propriile dumeavoastr necesiti. Putei chiar prelua tabele din bazele de date
demonstrative i le putei utiliza n alte baze de date pe care le-ai creat. Unele
programe mai pun la dispoziie instrumente care v vor ndruma n cursul
procesului de definire i creare a tabelelor. Totui, aceste instrumente nu
contribuie efectiv la proiectarea unei baze de date, ci doar faciliteaz cearea
tabelelor fizice pe care le vei include n baza de date.
Ceea ce trebuie s nelegei este c utilizarea acestor instrumente este
recomandat dup crearea sturcturii logice a bazei de date. Programele
SGBDR ofer instrumentele de proiectare i bazele de date demonstrative
pentru a facilita reducerea la minimum a timpului necesar pentru
implementarea fizic a structurii bazei de date. Teoretic, reducerea timpului
de implementare v permite s v concentrai mai mult asupra crerii i
construirii aplicaiilor destinate utilizatorului final.
Cu toate acestea, principalul motiv pentru care trebuie s v preocupe
proiectarea bazelor de date const din faptul c aceasta este crucial pentru
consecvena, integritatea i acurateea datelor dintr-o baz de date. Dac
proiectai o baz de date n mod necorespunztor, va fi dificil s regsii
anumite tipuri de informaii i riscai ca n urma cutrilor s obinei
informaii imprecise. Informaiile imprecise reprezint probabil cel mai
128

duntor rezultat al proiectrii inadecvate a bazelor de date poate afecta n

mod negativ rezultatele organizaiei dumneavoastr. De fapt, dac baza
dumneavoastr de date afecteaz maniera n care organizaia dumneavoastr
i deruleaz operaiunile zilnice, atunci proiectarea bazei de date trebuie s v
preocupe.
S privim problema, pentru moment, i dintr-o alt perspectiv: gndii-v
cum ai proceda dac dorii s v construii o cas personalizat. Care este
primul pas pe care l facei? Categoric c nu vei angaja imediat un
antreprenor, pe care s-l lsai s v construiasc locuina dup bunul lui plac.
Evident c vei angaja mai nti un arhitect care s v proiecteze noua cas i
apoi tocmii un constructor care s ridice. Arhitectul va explora necesitile
dumneavoastr i le va transforma ntr-un set de schie, n care va nregistra
deciziile privind dimensiuni i forme, precum i cerinele legate de diferite
sisteme (structural, mecanic, electric). n continuare, antreprenorul va procura
fora de munc i materiale, inclusiv sistemele menionate, dup care le va
asambla n conformitate cu desenele i specificaiile.
S revenim acum la perspectiva noastr privind bazele de date i s ne
gndim la proiectarea logic a bazei de date ca la schiele arhitectului,
respectiv la implementarea fizic a bazei de date ca la forma final a casei.
Proiectarea logic a bazei de date descrie dimensiunea, forma i sistemele
necesare pentru o baz de date, innd cont de necesitile informaionale i
operaionale ale activitii dumneavoastr. Apoi putei construi implementarea
fizic a proiectrii logice a bazei de date, folosind programul dumneavoastr
SGBDR. Dup ce v-ai creat tabelele, ai stabilit relaii ntre tabele i ai
instituit nivelurile corespunztoare de integritate a datelor, baza
dumneavoastr de date este complet. Acum suntei pregtit pentru a crea
aplicaii care s c permit s interacionai cu uurin cu datele stocate n
baza de date, iar dumneavoastr putei avea ncredere c aceste aplicaii vor
furniza informaii oportune i, cel mai important, precise.
Dei putei implementa o proiectare de slab calitate ntr-un SGBDR,
implementarea unei proiectri de bun calitate este cu mult mai n avantajul
dumneavoastr, deoarece va genera informaii precise, va stoca date ntr-o
manier mai eficient i mai eficace i va fi mai uor de gestionat i de
ntreinut de ctre utilizator.
Avantajul de a nva o metodologie de proiectare bun
Putei nva s proiectai o baz de date n mod corespunztor prin metoda
ncercrilor succesive, dar vei pierde foarte mult timp i probabil c, pe
parcurs, va trebui s reparai numerose greeli. Cea mai bun metod const
din a nva o metodologie adecvat de proiectare a bazelor de date, precum
cea prezentat n cursul de fa, iar apoi de a v angaja pe drumul proiectrii
bazei dumneavoastr de date.
129

Vei beneficia de numeroase avantaje de pe urma nvrii i a utilizrii unei

metodologii de proiectare adecvate. Iata cateva sfaturi.
Obinei cunotinele necesare pentru a proiecta o structur de baze de
date solid. Numeroase probleme legate de prelucrarea datelor pot fi
atribuite prezenei datelor redundante, a datelor duplicate, a datelor
incorecte sau absenei datelor necesare. Toate aceste probleme duc la
obinerea de informaii eronate i ngreuneaz execuia anumitor
interogri i rapoarte. Putei evita aproape toate aceste probleme prin
ntrebuinarea unei metodologii de proiectare de calitate.
Vi se pune la dispoziie un set organizat de tehnici care v vor ndruma
pas cu pas pe durata procesului de proiectare. Organizarea tehnicilor
permite luarea unor decizii informate cu privire la fiecare aspect al
procesului de proiectare.
V ajut s reducei la minimul numrul pailor greii i a operaiilor
de proiectare reluate. Desigur, vei face n mod natural unele greeli la
proiectarea unei baze de date, dar o metodologie de calitate v ajut s
recunoatei erorile de proiectare i v ofer instrumentele pentru
remedierea acestora. De asemenea, organizarea tehnicilor n cadrul
metodologiei previne repetarea inutil a unui proces de proiectare dat.
Faciliteaz procesul de proiectare i reduce timpul necesar pentru
proiectarea bazei de date. Vei pierde n mod inevitabil timp valoros
abordnd o metod de poiectare prin ncercri succesive, deoarece
acesta este lipsit de logic i organizarea caracteristice unei
metodologii de calitate.
V ajut s nelegei i s utilizai programul dumneavoastr SGBDR
de o manier mai complet i mai eficient. Pe msur ce notiele
dumneavoastr cu privire la o proiectare adecvat se extind i se
dezvolt, vei ncepe efectiv s nelegei de ce un SGBDR dat
furnizeaz anumite instrumente, precum i modul n care le putei
utiliza n vederea implementrii structurii n cadrul programului
SGBDR.
Indiferent dac folosii metodologia de proiectare prezentat n aceast carte
sau o alt metodologie consacrat, trebuie s alegei o metodologie de
proiectare, s o nvai ct mai bine posibil i s o folosii cu fidelitate pentru
proiectarea bazelor de date.
7.1.4.1.4. OBIECTIVELE UNEI PROIECTRI DE CALITATE
Exist obiective distincte pe care trebuie s le atingei pentru a proiecta o
structur de baze de date solid, de calitate. Putei evita multe dintre
problemele menionate n seciunea precedent dac reinei aceste obiective
i le acordai o atenie constant pe durata proiectrii bazei de date.
130

 Baza de date permite regsirea att la cerere, ct i ad-hoc a

informaiilor. Baza de date trebuie s stocheze datele necesare pentru
satisfacerea cerinelor informaionale definite pe durata procesului de
proiectare, precum i toate interogrile ad-hoc posibile care pot fi
formulate de ctre un utilizator.
Tabelele sunt constituite n mod corespunztor i eficient. Fiecare tabel
din baza de date reprezint un singur subiect, este compus din cmpuri
relativ distincte, reduce la un minimum absolut cantitatea de date
redundante i este identificat n cadrul bazei de date prin intermediul
unui cmp cu valori unice.
Integritatea datelor este impus la nivel de cmp, tabel i relaie.
Aceste niveluri de integritate contribuie la garantarea faptului c
structurile de date i valorile acestora vor fi n permanen valabile i
precise.
Baza de date se conformeaz regulilor de desfurare a activitii
relevante pentru organizaie. Datele trebuie s furnizeze informaii
valabile i precise care s fie ntotdeauna relevante pentru domeniul de
activitate respectiv.
Baza de date se preteaz la dezvoltri viitoare. Structura de baze de
date trebuie s fie uor de modificat sau de dezvoltat, pe msur ce
necesitile informaionale ale ntreprinderii se schimb sau se extind.
Uneori vi se va prea dificil s ndeplinii aceste deziderate, dar, dup ce le
vei fi atins, vei fi categoric mulumit de structura final a bazei de date.
Avantajele unei proiectri de calitate
Timpul investit n proiectarea unei structuri de baze de date solide
reprezint un timp bine folosit. O proiectare de calitate v economisete
timpul pe termen lung, deoarece nu mai trebuie s mbuntii continuu o
structur proiectat la repezeal i prost. Cnd aplicai tehnici de proiectare de
calitate, obinei urmtoarele avantaje:
Structura bazei de date este uor de modificat i de ntreinut.
Modificrile pe care lee efectuai ntr-un cmp sau tabel nu vor avea un
impact negativ asupra altor cmpuri sau tabele din baza de date.
Datele sunt uor de modificat. Modificrile pe care le aducei unei
valori a unui cmp dat dintr-un tabel nu vor afecta n mod negativ
valorile altor cmpuri din tabel. Mai mult, o baz de date bine
proiectat reduce la un minimum absolut numrul cmpurilor duplicate,
deci, n mod caracteristic, o anumit valoare de date se va modifica
ntr-un singur cmp.
131

 Informaiile sunt uor de regsit. Vei putea crea cu uurin interogri,

deoarece tabelele sunt bine construite, iar relaiile dintre acestea sunt
stabilite n mod corespunztor.
Aplicaiile pentru utilizatorul final sunt uor de dezvoltat i de
construit. Putei dedica mai mult timp programrii i rezolvrii
problemelor existente legate de manipularea datelor n loc de a gsi
soluii ocolitoare pentru inevitabilele probleme care apar cnd lucrai cu
o baz de date proiectat necorespunztor.

7.1.4.1.5. METODE DE PROIECTARE A BAZELOR DE DATE

Metode tradiionale de proiectare
n general, metodele tradiionale de proiectare a bazelor de date ncorporeaz
trei faze: analiza cerinelor, modelarea datelor i normalizarea.
Faza de analiz a cerinelor implic o examinare a activitii modelate,
interviuri cu utilizatorii i cu personalul de conducere pentru a evalua sistemul
curent i a analiza necesitile viitoare, precum i o estimare a necestilor
informaionale pentru ntreaga companie. Acest proces este relativ simplu i,
ntr-adevr, procesul de proiectare prezentat n aceast carte urmeaz acelai
reionament.
Faza de modelare a datelor implic modelarea structurii bazei de date folosind
metoda de modelare a datelor, cum ar fi diagramele entitate-relaie (ER),
modelare semantic-obiect sau modelare obiect-rol. Fiecare dintre aceste
metode de modelare constituie un mijloc de reprezentare vizual a diferitelor
aspecte ale structurii bazei de date, precum tabelele, relaiile dintre tabele i
caracteristicile relaiilor. De fapt, metoda de modelare folosit n aceast curs
este o versiune elementar a diagramelor ER. Figura care urmeaza prezint un
exemplu de diagram ER elementar.
Impresari

1:N

Clieni

Fiecare metod de modelare a datelor ncorporeaz un set de simboluri pentru

diagrame folosite pentru reprezentarea structurii i a caracteristicilor unei
baze de date. De exemplu, diagrama din figura furnizeaz informaii
referitoare la numeroase aspecte ale bazei de date.
Dreptunghiurile reprezint dou tabele, denumite IMPRESARI i
CLIENI.
Rombul reprezint o relaie ntre aceste dou tabele, iar formula 1:N
132

din interiorul acestuia indic faptul c este o relaie de tip unu la mai
muli.
Linia vertical situat lng tabelul IMPRESARI indic faptul c un
client trebuie s fie asociat cu un impresar, iar tabelul CLIENI arat
c nu este obligatoriu ca un impresar s fie asociat cu un client.
Pe durata fazei de modelare a datelor are loc, de asemenea, definirea i
asocierea cmpurilor cu tabelele corespunztoare. Fiecare tabel primete o
cheie primar, se identific i se implementeaz diferite niveluri de integritate
a datelor, i se stabilesc relaii prin intermediul cheilor externe. O dat
structurile tabelelor iniiale finalizate i relaiile stabilite n conformitate cu
modelul de date, baza de date este pregtit s treac prin faza de normalizare.
Normalizarera reprezint procesul de descompunere a unor tabele de mari
dimensiuni n tabele mai mici, n vederea eliminrii datelor redundente i a
datelor duplicate, precum i a evitrii problemelor la inseria, actualizarea sau
tergerea datelor. Pe durata procesului de normalizare, structurile tabelelor
sunt testate prin comparaie cu formele normale i apoi modificate n cazul
apariiei oricrei dintre problemele menionate anterior. O form normal este
un set concret de reguli care pot fi utilizate pentru testarea unei structuri de
tabel, pentru a se verifica dac acesta este solid i lispit de probleme. Exist
un numr de forme normale, iar fiecare dintre acestea este utilizat pentru
testarea unei anumite categorii de probleme. Formele normale aflate n
prezent n uz sunt numite formele normale 1-5, forma normal Bovce-Codd i
forma normal domeniu/cheie.

7.1.4.1.6. TERMENI FOLOSITI IN PROIECTARE

Date
Valorile pe care le stocai n bazele de date sunt date. Datele sunt statice n
sensul c rmn n aceeai stare pn cnd le modificai printr-un proces
manual sau automat. Figura urmatoare prezint un exemplu de date.

Blan Emanuel

92883

05/16/96

95.00

La prima vedere, aceste date sunt lipsite de sens. De exemplu, nu avei nici o
modalitate simpl de a determina ce reprezint numrul 92883. Este un cod
potal? Un numr de pies? Chiar dac tii c reprezint numrul de

133

identificare al unui client, este cel asociat lui Blan Emanuel? Nu avei de
unde s tii aceasta dect dup ce prelucrai datele.
Informaii
Informaiile reprezint date pe care le prelucrai ntr-un mod care le confer
semnificaie i utilitate pentru dumneavoastr atunci cnd lucrai cu datele
respective sau le vizualizai. Informaiile sunt dinamice, n sensul c se
modific n permanen relativ la datele stocate n baza de date, dar i n
sensul c pot fi prelucrate i prezentate ntr-un numr nelimitat de noduri.
Putei afia informaii ca rezultat al unei instruciuni SELECT, ntr-un
formular prezentat pe ecranul calculatorului dumneavoastr sau le putei tipri
pe hrtie sub forma unui raport. Ideea pe care trebuie s o reinei este aceea
c trebuie s prelucrai datele ntr-o manier sau alta pentru a le putea
transforma n informaii cu sens.Desi am mai prezentat unele chestiuni legate
de informatii si date in primul modul , vom insista din nou asupra lor.
Este foarte important s nelegei diferena dintre date i informaii. O baz
de date este proiectat astfel nct s furnizeze informaii semnificative pentru
orice persoan din cadrul unei companii sau organizaii. Aceste informaii pot
fi puse la dispoziie numai dac datele corespunztoare exist n baza de date
i dac aceasta din urm este structurat de o manier care s permit
obinerea informaiilor respective. Dac uitai vreodat diferena dintre date i
informaii, este suficient s v reamintii urmtoarea mic axiom:
Datele se stocheaz, iar informaiile se regsesc.
Cnd vei nelege acest unic i simplu concept, logica din spatele procesului
de proiectare a bazelor de date va deveni limpede ca apa de izvor.
Not: din pcate, date i informaii sunt doi termeni care nc se mai folosesc
frecvent alternativ (i, implicit, eronat) n industria bazelor de date. Vei
ntlni aceast eroare n numeroase reviste de comer i cri comerciale de
baze de date i vei vedea c aceti termeni sunt confundai de multi .

Termeni referitori la structur

Tabel
n conformitate cu modelul relaional, datele dintr-o baz de date relaional
sunt stocate n relaii, care sunt percepute de utilizator sub form de tabele.
134

Fiecare relaie este alctuit din tupluri (nregistrri) i atribute (cmpuri).

Figura urmatoare prezint o structur de tabel caracteristic.
Clieni
Identificato
r client
9001
9002
9003
9004
9005
9006

Prenume
client
Emilian
Elena
Stela
Andrei
Marius
Dana

Nume
client
Stanciu
Mndru
Marian
Cicrlu
Popndu
Crturaru

Ora
Timioara
Arad
Braov
Bucureti
Iai
Constana

<<alte
cmpuri>>
......
......
......
......
......
......

Tabelele reprezint structurile eseniale dintr-o baz de date, iar fiecare tabel
prezint ntotdeauna un singur subiect concret. Ordinea logic a
ntregistrrilor i a cmpurilor din cadrul unui tabel nu are absolut nici o
importan, iar fiecare tabel conine cel puin un cmp cunoscut sub numele
de cheie primar care identific n mod unic fiecare din nregistrrile
tabelului. (n figura de deasupra, de exemplu, identificator Client este cheia
primar a tabelului CLIENI.) De fapt, datele dintr-o baz de date relaional
pot exista independent de modul n care sunt fizic stocate n calculator,
datorit acestor ultime dou caracteristici ale unui tabel. Pentru utilizator este
excelent, deoarece acesta nu mai trebuie s cunoasc locaia fizic a unei
nregistrri pentru a putea executa regsirea datelor.
Subiectul pe care l prezit un tabel dat poate fi un obiect sau un eveniment.
Cnd subiectul este un obiect, nseamn c tabelul reprezint o entitate care
este tangibil, precum o persoan, un loc sau un lucru. Indiferent de tipul su,
fiecare obiect are caracteristicile care poate fi stocate sub form de date.
Aceste date vor putea fi apoi prelucrate ntr-un numr aproape infinit de
moduri. Piloii, produsele, mainile, studenii, cldirile i echipamentele
reprezint toate exemple de obiecte care pot fi reprezentate printr-un tabel, iar
figura ilustreaz unul dintre cele mai comune exemple de tabele de acest tip.
Cnd subiectul unui tabel este un eveniment, nseamn c tabelul reprezint
ceva care se produce la un anumit moment de timp i care are unele
caracteristici pe care dorii s le nregistrai. Aceste caracteristici pot fi stocate
sub form de date i apoi prelucrate ca informaii n exact acelai mod ca i un
tabel care reprezint un anumit obiect. Printre exemplele pe care dorii s le
nregistrai se numr audierile judiciare, distribuiile de fonduri, rezultatele
unor teste la laborator sau explorrile geologice.

135

Consultaii pacieni
Identificator
Data
pacient
consultaiei
92001
05/01/96
97002
05/01/96
99014
05/02/96
96105
05/02/96
96203
05/02/96
98003
05/03/96

Ora
consultaiei
10:30
13:00
09:30
11:00
14:00
09:30

Medic

Tensiune

Budu
Petru
Radu I.
Horea
Horea
Radu I.

120/80
112/74
120/80
160/90
110/75
120/80

<< alte
cmpuri >>
......
......
......
......
......
......

Acest tabel reprezint un eveniment.

Un tabel stocheaz date folosite pentru furnizarea de informaii se numesc

tabel de date i constituie tipul de tabel cel mai frecvent ntlnit ntr-o baz de
date. Datele din acest tip de tabel sunt dinamice deoarece le putei manipula
(prin modificare, tergere etc.) i converti n informaii ntr-o anumit form
sau manier. n decursul lucrului cu baza dumneavoastr de date vei
interaciona n mod constant cu aceste tipuri de tabele.
Un tabel de validare (cunoscut i sub numele de tabel de cutare), pe de alt
parte, stocheaz date pe care le folosii cu scopul precis de a implementa
integritatea datelor. De obicei, un tabel de validare reprezint subiecte,
precum nume de orae, categorii de activiti, coduri de produs i numere de
identificare a proiectelor. Datele din acest tip de tabele sunt statice, deoarece
se vor modifica foarte rar. Dei interaciunea direct cu aceste tabele va fi
extrem de redus, le vei folosi n mod indirect pentru a valida valorile pe care
le introducei ntr-un tabel de date. Figura urmtoare prezint un exemplu de
tabel de validare.
Categorii
Identificator categorie
10000
20000
30000
40000

Nume categorie
Accesorii
Biciclete
mbrcminte
Componente

Cmp
Un cmp (cunoscut sub numele de atribut n teoria bazelor de date relaionale)
reprezint cea mai mic structur din baza de date i constituie o caracteristic
a subiectului tabelului cruia i aparine. Cmpurile sunt structurile care
136

stocheaz efectiv datele. Datele din aceste cmpuri pot fi ulterior regsite i
prezentate ca informaii n aproape orice configuraie pe care v-o putei
imagina. Calitatea informaiilor pe care o obinei din datele dumneavoastr
este direct proporionat cu timpul dedicat asigurrii integritii structurale i
de date a cmpurilor . Nu exist nici o modalitate de a subestima importana
cmpurilor.
Fiecare cmp dintr-o baz de date corect proiectat conine o valoare i numai
una, iar numele su va identifica tipul de valoare pe care l conine. Astfel,
procesul de introducere a datelor ntr-un cmp devine foarte intuitiv. Dac
vedei cmpuri cu nume precum Prenume, Nume, Ora, Jude sau Cod Potal,
atunci vei ti exact care este tipul de valoare ce trebuie introdus n fiecare
cmp. De asemenea, va fi foate simplu s sortai datele n funcie de jude sau
s cutai toate persoanele cu numele de familie Ionescu.
ntr-o baz de date slab proiectat sau proiectat inadecvat, vei ntlni n mod
caracteristic alte trei tipuri de cmpuri.
1. Un cmp multiplu (multipart field) (cunoscut i sub numele de cmp
compozit) conine dou sau mai multe elemente distincte n cadrul
valorii acestuia.
2. Un cmp cu valori multiple (multivalued field), care conine mai multe
apariii ale aceluiai tip de valoare.
3. Un cmp calculat, care conine o valoare de text concatenat sau
rezultatul unei expresii matematice.
nregistrare
O nregistrare (cunoscut sub numele de tuplu n teoria bazelor de date
relaionlale) reprezint o instan unic a subiectului unui tabel. nregistrarea
este alctuit din ntregul set de cmpuri ditr-un tabel, indiferent dac
respectivele cmpuri sunt definite n baza de date prin intermediul unei valori
unice a cmpului cheie primar al nregistrrii respective.
nregistrrile reprezint un element cheie pentru nelegerea relaiilor dintre
tabele, deoarece va trebui s cunoatei relaia dintre o nregistrare a unui
tabel i alte nregistrri din alt tabel.
Vedere
O vedere este un tabel virtual compus din cmpuri dintr-unul sau mai multe
tabele ale bazei de date, tabelele care alctuiesc vederea sunt cunoscute sub
numele de tabele de baz. Modelul relaional i atribuie unei vederi atributul
de virtual deoarece i preia datele din tabele de baz, nu-i stocheaz
propriile sale date. De fapt, singurele informaii referitoare la o vedere care
sunt stocate n baza de date se refer la structura vederii respective.
137

Numeroase programe SGBDR principale lucreaz cu vederi, dar unele

(precum Micrsoft Access) le denumesc interogri salvate. Programul SGBDR
pe care l utilizai va determina dac obiectul respectiv va fi denumit
interogare sau vedere.
Vederile permit privirea informaiilor din baza dumneavoastr de date sub
numeroase unghiuri, furniznd o mare flexibitate n lucrul cu datele. Putei
crea vederi ntr-o varietate de moduri, iar o vedere este util mai ales cnd se
bazeaz pe mai multe tabele corelate. ntr-o baz de date cu orare colare, de
exemplu, putei crea o vedere care sintetizeaz date din tabelele ELEVI,
CURSURI I ORARE CURSURI.
Exist trei motive majore care confer importan vederilor:
1. Vederile permit lucrul simultan cu date preluate din mai multe tabele.
(Pentru ca o vedere s realizeze aceasta, tabelele trebuie s fie legate
unele de altele sau s aib relaii ntre ele.)
2. Vederile permit a-i mpiedica pe anumii utilizatori s vizualizeze sau
s manipuleze anumite cmpuri dintr-un tabel sau grup de tabele.
Aceast posibilitate se poate dovedi foarte avantajoas din punct de
vedere al securitii.
3. Vederile se pot utiliza pentru implementarea integritii datelor. O
vedere pe care o folosii n acest scop este cunoscut sub numele de
vedere de validare.
Not: Dei fiecare productor important de programe pentru baze de date
accept tipul de vedere pe care l-am descris n aceast seciune, numeroi
productori accept n prezent ceea ce este cunoscut sub numele de vedere
indexat (sau materializat). O vedere indexat difer de o vedere normal
prin aceea c realizeaz stocarea efectiv a datelor, iar cmpurile sale pot fi
indexate pentru a mbunti viteza de prelucare a datelor vederii de ctre
programul SGBDR. Este bine s cercetai acest subiect n amnunt dac
lucrai cu un program SGBDR de tip client/server sau destinat sistemelor
mainframe.
Chei
Cheile sunt acele cmpuri speciale care ndeplinesc roluri foarte bine
determinate n cadrul unui tabel, iar tipul cheii definete rolul acesteia n
interiorul tabelului. Un tabel poate s conin numeroase tipuri de chei, dar
cele mai importante sunt cheia primar i cheia extern.
O cheie primar este un cmp sau un grup de cmpuri care identific n mod
unic fiecare nregistrare din cadrul unui tabel; dac o cheie primar este
compus din dou sau mai multe cmpuri, este cunoscut sub numele de cheie
primar compozit. Cheia primar este, fr nici un dubiu, cea mai important
cheie din ntreg tabelul.
138

O valoare a unei chei primare identific o anumit nregistrare din ntreaga

baz de date.
Cmpul cheie primar identific un tabel dat din ntreaga baz de date.
Cheia primar impune integritatea la nivel de tabel i faciliteaz stabilirea
relaiilor cu alte tabele din baza de date.
Fiecare tabel din baza dumneavoastr de date trebuie s conin o
cheie primar!
Cmpul identificator Impresar din figura ce urmeaza constituie un bun
exemplu de cheie primar. Acesta identific n mod unic fiecare impresar din
tabelul IMPRESARI i contribuie la garantarea integritii la nivel de tabel
prin asigurarea lipsei nregistrrilor duplicate. De asemenea, acest cmp se
poate utiliza pentru stabilirea de relaii ntre tabelul IMPRESARI i alte tabele
din baza de date, precum tabelul ARTITI prezentat n exemplu.

cheie primar
Impresari
Identificator
impresar
100
101
102

Prenume
impresar
Drago
Trascu
Tiberiu

cheie primar
Artiti
Identificator
artist
9001
9002
9003

Nume impresar

Data angajrii

Mihai
Vlad
Ioan

05/16/95
10/15/95
03/01/96

Telefon acas
impresar
0256/455377
0256/229922
0234/299666

cheie extern

Identificare
impresar
100
101
102

Nume artist
Andreea Btrn
Ancua Blan
Alina Mic

Numrul
telefon acas
0256/298.898
0278/300.456
0234/455.633

<alte
cmpuri>
.......
......
......

Figura de deasupra arata un exemplu de cmpuri cheie primar i cheie

extern. Cnd determinai c ntre dou tabele exist o relaie, n mod
caracteristic stabilii relaia respectiv prelund o copie a cheii primare din
primul tabel i ncorpornd-o n structura celui de-al doilea tabel, unde se
tranform n cheie extern. Numele de cheie extern deriv din faptul c al
doilea tabel are deja o cheie primar proprie, iar cheia primar pe care o
introducei din primul tabel este extern pentru al doilea tabel.
De asemenea, figura de mai sus, prezint un bun exemplu de cheie extern.
139

Reinei c identificatorul Impresar este cheia primar a tabelului IMPRESAR

i o cheie extern n tabelul ARTITI. Cmpul identificator Impresar i
asum acest rol deoarece tabelul ARTITI are deja o cheie primar, i anume
identificator artist. n consecin, cmpul identificator Impresar stabilete
relaia dinre cele dou tabele.
Dincolo de facilitatea stabilirii relaiilor dintre perechi de tabele, cheile
externe contribuie i la implementarea i asigurarea integritii la nivel de
relaie. Aceasta nseamn c nregistrrile din ambele tabele vor fi ntotdeauna
corelate n mod adecvat, deoarece valorile unei chei externe trebuie s fie
identice cu valorile existente ale cheii primare la care se face referire. De
asemenea, integritatea la nivel de relaie permite evitarea periculoaselor
inregistrri orfan, un exemplu clasic n acest sens reprezentndu-l
nregistrarea unei comenzi fr un client asociat. Dac nu tii cine a emis
comanda, nu o putei prelucra i, evident, nu o putei factura. Iar asta o s v
duc de rp vnzrile trimestriale!
Cmpurile cheie joac un rol important ntr-o baz de date relaional, iar
dumneavoastr trebuie s nvai s le creai i s le utilizai.
Index
Un index este o structur pe care un program SGBDR o pune la dispoziie
pentru mbuntirea procesului de prelucrare a datelor. Programul SGBDR
folosit de dumneavoastr va determina modul de funcionare al indexului i
modul n care dumneavoastr l utilizai. Cu toate acestea, un index nu are
absolut nici o legtur cu structura logic a bazei de date! Unicul motiv pentru
care am inclus termenul index n acest capitol de fa const din aceea c
oamenii l confund deseori cu termenul cheie.
Index i cheie reprezint o alt pereche de termeni folosii eronat n mod
frecvent i pe scar larg n industria bazelor de date i n numeroase
publicaii din acelai domeniu. Vei sesiza ntotdeauna diferena dintre cei doi
termeni dac reinei c, n timp ce cheile sunt structuri logice pe care le
utilizai la identificarea nregistrrilor dintr-un tabel, indecii reprezint
structuri fizice utilizate la optimizarea procesului de prelucrare a datelor.
Termeni referitori la relaie
Relaii
ntre dou tabele exist o relaie atunci cnd este posibil ntr-un mod sau
altul stabilirea unei asocieri ntre nregistrrile din primul tabel cu
nregistrrile din al doilea tabel. Relaia se poate stabili prin intermediul unui
set de chei primare i chei externe sau cu ajutorul unui al treilea tabel, numit
tabel de legtur (cunoscut i sub numele de tabel asociativ). Manierea n care
stabilii relaia depinde efectiv de tipul relaiei existente ntre tabele. Figura
140

urmtoare ilustreaz o relaie stabilit cu ajutorul unui tabel de legtur.

Studeni
Identificator
student
60001
60002
60003

Prenume
student
Radu
Ctlin
Ramona

Nume student
Zaharia
Danciu
Bob

Telefon
student
0256-454545
0262-121323
0256-255256

<alte cmpuri>
......
......
......

Orar student (tabel de legtur)

Identificator
student
60003
60001
60003
60002
60001
Cursuri
Identificator curs

Titlu curs

900001
900002
900003

Istoria Romaniei
Microeconomie
Statistic

Identificator
curs
900001
900003
900003
900002
900001

Identificator
instuctor
220087
220039
220148

<alte cmpuri>
........
........
........

O relaie este o component important a unei baze de date relaionale.

permite crearea de vederi cu tabele multiple.
este crucial pentru integritatea datelor, ntruct contribuie la reducerea
cantitii de date redundente i la eliminarea datelor duplicate.
Putei caracteriza fiecare relaie n trei moduri: n funcie de tipul relaiei
existente ntre tabele, de maniera n care fiecare tabel particip la relaie i de
gradul de participare al fiecrui tabel.
Tipuri de relaii
Exist trei tipuri de relaii (cunoscute i sub numele de cardinalitate) care pot
exista ntre o pereche de tabele: unu la unu, unu la mai muli, mai muli la mai
muli.
Relaiile de tip unu la unu

141

ntre dou tabele exist o relaie de tipul unu la unu atunci cnd o
singur nregistrare din primul tabel este corelat cu o singur nregistrare din
al doilea tabel i o singur nregistrare din al doilea tabel este corelat cu o
singur nregistrare din primul tabel. ntr-o asemenea relaie, un tabel servete
ca tabel printe, iar al doilea ndeplinete rolul de tabel copil. Relaia se
stabilete prin preluarea unei copii a cheii primare a tabelului printe i
ncorporarea acestuia n structura tabelului copil, unde devine o cheie extern.
Acesta este tip special de relaie, deoarece este unicul n cadrul cruia ambele
tabele pot folosi efectiv aceeai cheie primar.
Relaii de tip unu la mai muli
ntre dou tabele exist o relaie de tip unu la mai muli atunci cnd o
singur nregistrare din primul tabel poate fi corelat cu mai multe nregistrri
din al doilea tabel, n timp ce o singur nregistrare din al doilea tabel poate fi
corelat cu o singur nregistrare din primul tabel. O relaie de tipul unu la
mai muli se stabilete prin preluarea unei copii a cheii primare a tabelului
printe i ncorporea acesteia n structura tabelului copil, unde se transform
ntr-o cheie extern.
Relaii de tip mai muli la mai muli
ntre dou tabele exist o relaie de tipul mai muli la mai muli atunci cnd
o singur nregistrare din primul tabel poate fi corelat cu mai multe
nregistrri din al doilea tabel i cnd o nregistrare din al doilea tabel poate fi
corelat cu mai multe nregistrri din primul tabel. O relaie de aceast
categorie se stabilete cu ajutorul unui tabel de legtur. Un tabel de legtur
faciliteaz asocierea nregistrrilor dintr-un tabel cu inregistrrile din cellalt
tabel i asigur lipsa oricror probleme la operaiile de adugare, tergere sau
modificare a datelor corelate. Un tabel de legtur se definete prin preluarea
unor copii ale cheii primare din fiecare tabel i utilizearea lor pentru a forma
structura noului tabel. n realitate, aceste cmpuri ndeplinesc dou roluri
distincte: mpreun formeaz cheia primar compozit a tabelului de legtur,
iar separat,fiecare poate fi asimilat unei chei externe.
Aceast relaie este nerezolvat datorit particularitii intrinseci a relaiei
de tip mai muli la mai muli. Principala problem este urmtoarea: cum se
pot asocia cu uurin nregistrri dim primul tabel cu nregistrri din al doilea
tabel? Pentru a reformula ntrebarea folosind tabelele, cum se asociaz un
student cu mai multe cursuri sau un anumit curs cu mai muli studeni? Se
insereaz cteva cmpuri Student n tabelul CURSURI sau mai multe cmpuri
Curs n tabelul STUDENI? Oricare din aceste metode va ngreuna lucrul cu
datele i va afecta n mod negativ integritatea datelor. Cea mai bun metod
142

const din crearea i utilizarea unui tabel de legtur, care va rezolva relaia
de tip mai muli la mai muli n maniera cea mai adecvat i mai eficient.
Este important ca dumneavoastr s cunoatei tipul de relaie care exist
ntre tabelele dintr-o pereche, deoarece acesta determin modul n care sunt
corelate tabelele, dac nregistrrile din tabel sunt interdependente sau nu,
precum i numrul minim i maxim de nregistrri corelate care pot exista n
cadrul relaiei.
Tipuri de participare
Participarea unui tabel la o relaie poate fi obligatorie sau opional. S
presupunem c exist o relaie ntre dou tabele, numite A i B.
Participarea tabelului A este obligatorie dac trebuie s introducei
cel puin o nregistrare n tabelul A nainte de a putea introduce
nregistrrile n tabelul B.
Participarea tabelului A este opional dac nu trebuie s
introducei nici o nregistrare n tabelul A nainte de a putea
introduce nregistrri n tabelul B.
Gradul de participare
Gradul de participare determin numrul minim de nregistrri existente
ntr-un tabel dat asociat cu o singur nregistare din tabelul corelat, respectiv
numrul maxim de nregistrare care pot exista ntr-un tabel asociat cu o
singur nregistrare din tabelul corelat.
S lum n considerare, din nou, o relaie dintre dou tabele numite A i B.
Se stabilete gradul de participare pentru tabelul B prin indicarea numrului
minim, respeciv maxim de nregistrri din tabelul B , care pot fi corelate cu o
singur nregistare din tabelul A. Dac o nregistrare din tabelul A poate fi
corelat cu un minimum o nregistare, respectiv cu maximum 10 nregistrri
din tabelul B, atunci gradul de participare al tabelului B este 1,10. (Gradul de
participare se noteaz cu numrul minim n stnga, respectiv cu valoarea
maxim n dreapta, separate prin virgul.) Putei stabili gradul de participare
pentru tabelul A n acelai mod. Putei identifica gradul de participare pentru
fiecare tabel prin determinarea modului de corelare a datelor din fiecare tabel,
precum i a modului de utilizare a datelor respective.

Specificaie de cmp
O specificaie de cmp (field specification) (cunoscut n mod tradiional sub
numele de domeniu) reprezint toate elementele unui cmp. Fiecare
specificaie de cmp ncorporeaz trei tipuri de elemente: generale, fizice i
143

logice.
Elementele generale reprezint informaiile fundamentale referitoare la
cmp i includ elemente precum numele cmpului, descrierea i tabelul
printe.
Elementele fizice determin modul de constituire a unui cmp i modul
de repartizare a acestuia pentru persoana care l utilizeaz. Aceast
categorie include elemente precum tipul de date, lumgimea i formatul
de afiare.
Elementele logice descriu valorile stocate ntr-un cmp i includ
articole precum valoarea obligatorie, intervalul de valori i valoarea
prestabilit.
Integritatea datelor
Prin integritatea datelor se nelege validitatea, consecvena i acurateea
datelor incluse ntr-o baz de date. Nu pot accentua suficient faptul c nivelul
de acuratee al informaiilor pe care le regsii din baza de date este direct
proporional cu nivel de integritate a datelor pe care l impunei bazei de date.
Integritatea datelor reprezint unul dintre cele mai importante aspecte ale
procesului de proiectare a bazelor de date i nu v este permis s-l
subestimai, s-l trecei cu vederea i nici mcar sa-l neglijai parial. Dac
procedai astfel, v expunei riscului de a fi afectat de erori care sunt foarte
dificil de detectat sau identificat. n consecin, vei lua decizii importante pe
baza unor informaii care sunt n cel mai bun caz inexacte sau, n cel mai ru
caz, complet incorecte.
Nu trebuie uitat niciodata faptul ca daca datele sunt eronate , rezultatele nu au
cum sa fie folositoare (GIGO Garbage In , Garbage Out ).
Exist patru tipuri de integritate a datelor pe care le vei implementa pe durata
procesului de proiectare a bazelor de date. Trei dintre acestea se bazeaz pe
diferite aspecte ale structurii bazei de date i sunt denumite n conformitate cu
zona (nivelul) la care opereaz. Cel de al patrulea tip de integritate a datelor
se bazeaz pe modul n care o organizaie i percepe i i utilizeaz datele. n
contimuare este prezentat o scurt descriere a fiecrui tip:
1. Integritatea la nivel de tabel (cunoscut n mod tradiional sub
numele de integritate entiti) asigur lipsa nregistrrilor duplicate n
interiorul tabelului i faptul c acel cmp care identific fiecare
nregistrare din tabel este unic i nu are niciodat o valoare nul.
2. Integritate la nivel de cmp (cunoscut n mod tradiional sub
numele de integritatea domeniului) asigur faptul c structura fiecrui
cmp este solid, c valorile din fiecare cmp sunt valide, consecvente
i precise, precum i c se asigur o definire consecvent, n ntreaga
baz de date, a cmpurilor de acelai tip (Ora, de exemplu).
144

3. Integritatea la nivel de relaie (cunoscut n mod tradiional sub

numele de integritatea referenial) asigur soliditatea relaiei dintre
dou tabele, precum i faptul c nregistrrile din tabele sunt
sincronizate ori de cte ori datele sunt introduse n tabel, actualizate n
tabel, respectiv terse din oricare dintre cele dou tabele.
4. Regulile de desfurare a activitii impun restricii sau limitri asupra
anumitor aspecte ale proiectrii bazelor de date, precum intervalul i
tipurile de valori stocate ntr-un cmp, tipul i gradul de participare a
fiecrui tabel n cadrul unei relaii, precum i tipul de sincronizare
utilizat pentru integritatea la nivel de relaie n anumite relaii.
Deoarece regulile de desfurare a activitii afecteaz integritatea,
trebuie s fie luate n considerare alturi de celelalte trei tipuri de
integritate a datelor n decursul procesului de proiectare.

Autoevaluare
* Inrebari de autocontrol.
1. Ce este un fisier, un articol,o intrgistrare, un atribut, structura de date,
o entitate?
2. Ce inseamna ansamblul structurat si omogen?
3. Care sunt operatiile asupra structurilor de date?
4. Faceti o clasificare a fisierelor dupa tipul de organizare.
5. Faceti o clasificare a fisierelor dupa tipul de acces.
6. Ce tipuri de relatii cunoasteti la Baze de Date Relationale ?
7. Definiti fiecare tip de relatie .
* Tema de reflectie. Ce tipuri de fisiere creati pentru aplicatiile pe care le
executati la laborator.
* Seminar. In cadrul laboratorului folosind Microsoft Office (Word si Excel)
creati diferite fisiere.

* Testul 1 de autoevaluare
1. Care sunt caracterele ce nu pot fi folosite pentru numele sau extensia
unui fisier?
2. Dati exemplu de sase tipuri de extensii folosite de utilizatorii de fisiere.
3. Care sunt caracterele globale si pentru ce se folosesc ele?
145

4. Care sunt atributele fisierelor?

5. Se pot crea fisiere indexate in acces direct?
6. Ce este o Baza de Date ?
7. Ce este o Baza de Date Operationala ?
8. Ce este o Baza de Date Analitica ?
9. Definiti o Baza de Date Relationala printr-un exemplu ?
10. Dati un exemplu de SGBDR client/server de recenta aparitie.
11. Ce este un tabel ?
12. Ce este un camp intr-o Baza de Date ?
13. Ce este o vedere ?
14. Descrieti ce sunt cheile intr-un exemplu si care sunt tipurile de chei ?
15. Ce este un index ?
16. Pe un exemplu aratati ce este o relatie si un tabel de legatura ?
17. Cum s-ar comenta GIGO ?
* Testul 2 de autoevaluare
1. Accesul la fisierele relative se face:
a) Dupa un index;
b) In ordinea casetelor;
c) Secvential.
2. Se stie ca exista fisiere alfanumerice si binare; fisierele binare sunt:
a) Documente;
b) Texte;
c) Toate care nu sunt alfanumerice.
3. Cheia la fisierele secvential indexate este:
a) un camp oarecare;
b) un camp alphanumeric;
c) campul important care face ca doua articole sa se deosebeasca.
4. Fisierele relative pot fi organizate:
a) Doar pe Floppy disc;
b) Doar pe CD-uri;
c) Doar pe suporturi adresabile.
5. Un fisier secvential are numai articole de lungime:
a) Fixa;
b) Variabila;
c) Fixa, variabila si nedefinita.

146

* Bibliografie.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Mircea Lupulescu si altii, Bazele Computerelor, Hard&Soft,

Editia a 3-a, Editura Mirton, Timisoara , 2001.
Lucian Luca si altii , Arhitectura calculatoarelor si sisteme de
operare , Editura Mirton , Timisoara 2000.
John V . Petersen , Baze de date pentru incepatori , Editura B. I.
C. All , Bucuresti 2002.
Thomas Connolly si altii , Baze de Date , Editura Teora ,
Bucuresti , 2001.
Gheorghe Sabau si altii , Sisteme Informatice pentru
Management , Editura Oscar Print , Bucuresti , 2004.
Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa ,
Timisoara , 2004.
Aurel Stepan si altii , Teoria generala a Bazelor de Date ,
Editura Mirton , Timisoara , 1999.
Aurel Stepan si altii , Fundamentele Proiectarii si Realizarii
Sistemelor Informatice , Editura Mirton , Timisoara , 1995 .
Michael J. Hernandez , Proiectarea Bazelor de Date , Editura
Teora , Bucuresti , 2003 .

147

MODULUL 8. NOTIUNI DESPRE INTERNET

1. Obiective. Deoarece studentii nostri au acces nelimitat la Internet credem

ca este necesar sa cunoasca unele notiuni fundamentale legate de Internet,
cum ar fi: adrese, cateva functii si servicii internet si explicatii pe scurt legate
de acestea.
Termeni noi: CYBERSPACE, DNS, MIL, GOV, ORG, NET, INT, EDU,
COM, adrese IP, Router, FTP, TELNET, Gopher, Mailing Lists, Newsgroup,
WWW, FreeTel, mIRC, ALTAVISTA, INTERNET EXPLORER,
OUTLOOK EXPRES, REAL PLAYER, GOOGLE, Download, Upload,
URL, HTTP, Shareware, IRC, HTML, ISP, SEARCH, JAVA, MOSAIC,
PING, SEARCH ENGINE, TCP/IP, NETSCAPE, YAHOO.
2. Ce trebuie stiut dupa parcurgerea modulului:
- Cum sunt gandite adresele in Internet?
- Cateva aplicatii ale Internetului care sunt prezentate, in unitatea de
invatare din interiorul modulului.
- Termenii noi introdusi in unitatea de invatare.
3. Ce competentei veti detine dupa parcurgerea modulului:
- Veti cunoaste termenii noi folositi in Internet;
- Veti putea intelege o adresa;
- Veti fi competenti de a folosi aplicatiile Internet.

UNITATEA DE INVATARE 8.1.

Probabil multi dintre studenti folosesc internetul de mult timp si de aceea
consideram ca este necesar sa cunoasteti si unele lucruri teoretice
fundamentale despre el. Ca urmare, ne vom ocupa pe scurt de aceasta
problema si vom prezenta unele dintre ele. In lume exista milioane de
calculatoare pe care sunt stocate informatii. Pentru a putea face schimb de
informatii calculatoarele sunt interconectate formand retele de calculatoare ;
multe dintre retelele de calculatoare sunt conectate intre ele formand interretele sau retele de retele de calculatoare acest termen definind de fapt
internetul , care este cea mai mare inter-retea publica .
Se vorbeste mereu despre CYBERSPACE. Acest termen este preferat de
ziaristi pentru a se referi la sutele de milioane de calculatoare interconectate
intr-o structura informatica globala. Noi vom folosi termenul INTERNET in
sensul de o retea de retele de calculatoare.
148

8.1.1. ADRESE INTERNET.

Adresele sunt o metoda de a identifica in mod unic o zona a retelei sau o
persoana legata de retea. Iata o adresa adevarata, a mea:
aurel.stepan@ucdctm.ro
Partea din adresa aflata inaintea semnului @ (at) este identificatorul
utilizatorului ( USER ID ); partea din adresa situata dupa @ este domeniul, si
acesta despartit de un punct , sau mai multe puncte intre fiecare doua nivele
consecutive ale domeniului.
Domeniile sunt diferite nivele de organizare; ele sunt din ce in ce mai
generale de la stanga la dreapta. In cazul adresei mele, domeniul este
ucdctm.ro, mai exact Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Timisoara ,
Romania.
Internetul foloseste o metoda de adresare care ofera posibilitatea de a
identifica in mod univoc diferite organizatii, sisteme de calculatoare si
persone particulare din retea . Sistemul permite includerea intr-o adresa a mai
multor nivele de domenii; de aceea de multe ori domeniile par complexe . Iata
un exemplu cu o astfel de adresa:
stepan@mcsd.sac.fiu.edu
Ea semnifica userul stepan de la mcsd-Math and Computer Science
Department, Science and Art College de la Florida International University ,
domeniul Education.
Se poate vorbi despre doua tipuri de domenii:
- Domenii organizationale;
- Domenii geografice.
Domenii organizationale:
De obicei cel mai general nivel ( cel din dreapta) este un cod care arata tipul
de organizatie careia ii apartine domeniul ; exista 7 domenii care se folosesc:
- com , pentru entitati comerciale;
- edu , pentru institutii educationale;
- gov , pentru institutii guvernamentale ;
- int , pentru institutii internationale ( NATO, E.U., )
- mil , pentru institutiile militare ;
- net , pentru resurse de retea;
- org , pentru organizatii de alta natura decat cele de mai sus si pentru
organizatii non-profit.
149

Domenii geografice:
Daca domeniul este in afara USA va avea un cod pentru a arata tara careia ii
apartine ; acesta este din doua caractere si reprezinta de fapt codul
international al tarii. Iata cateva :
au-Australia,
ca-Canada,
ch-Elvetia,
es-Spania,
fr-Franta,
it-Italia,
ru-Rusi,a
uk-Marea Britanie,
va-Vatican,
ro-Romania.
Daca nu se foloseste un domeniu geografic se presupune ca adresa este din
USA.
Orice sistem conectat la Internet are asociat un numar unic de identificare
cuprins intre 0 si 2 la puterea 32, acesta se numeste adresa internet sau adresa
IP; pentru sistematizarea notatiei, o adresa se reprezinta sub forma a patru
numere naturale fiecare cu o valoare intre 0 si 255. Un exemplu de adesa IP
este 127.212.3.58
Deoarece oamenii prefera sa tina minte cuvintele si nu numere, se folosesc
adresele despre care am vorbit mai sus ,dar pentru ca sistemele de calcul
prefera numerele, se foloseste un translator care se numeste DNS-Domain
Name System. Acesta converteste numele in cifre si acestea sunt recunoscute
de calculatoare.
Toate serviciile Internet au la baza comnunicarea mesajelor intre o sursa si
un destinatar; acest principiu este similar celui postal. Daca un untilizator A
doreste sa transmita altuia B un mesaj, acest mesaj este impachetat adica
alaturi de el, se pun informatii de control (adresa destinatar, etc) si se obtine
ceea ce numim pachet si care este trimis unui comutator de pachete (
ROUTER ) care il tramsmite mai departe catre destinatar.

8.1.2. CATEVA INSTRUMENTE INTERNET

Dintre multiplele posibilitati de a folosi Internetul , atrag atentia asupra
urmatoarelor:

150

1. Posta Electronica ( E-MAIL),un serviciu prin care trimitem si primim

mesaje.
2. FTP ( File Transfer Protocol ), protocolul de transfer al fisierelor prin
care se pot transfera documente , programe, fotografii, etc.
3 Gopher, un sistem Internet ce permite localizarea fisierelor si
documentelor prin selectia dintre meniu afisat pe ecran.
Unele dinre calculatoarele legate la Internet au adrese Gopher si pot fi
contactate pentru a explora aceste meniuri.
4. Liste de corespondenta sau liste de distribuitie. (Mailing List ) .O
astfel de lista cuprinde un grup de persone care, isi pun in comun ideile si
informatiile dintr-un anumit domeniu prin posta electronica.
5. Grupuri de stiri. ( News Group) . Un grup de stiri este un forum unde
persoane cu interese comnune isi impartasesc cunostiintele. Pentru aceasta in
loc sa foloseasca posta electronica, la distribuirea mesajelor, sunt folosite
programe speciale, iar pentru citirea grupului de stiri, folosesc de asemenea
programele speciale numite Newsreaders.
6. TELNET, o aplicatie Internet care permite conectarea la calculatoare
aflate la distanta si rularea de programe pe acestea, sau citirea informatiilor
aflate pe acestea. Trebuie insa cunoscute unele date de identificare a acestor
calculatoare.
7. World Wide Web (www) , este un sistem ce permite salturi de la un
document la altul prin click-uri pe optiuni ce apar pe monitor.
8. Freetel este o aplicatie ce permite comunicatii in timp real ( text sau
audio ) intre doua persoane aflate oriunde in lume unde exista Internet. Primul
pas ce se face este de a obtine aceasta aplicatie; o versiune a ei
SHEARWARE se poate obtine si gratuit si poate fii luata de la
www.freetel.com
Odata ce aplicatia este instalata aceasta se conecteaza la serverul firmei
producatoare, care actioneaza ca o centrala telefonica.
9. mIRC , este o aplicatie ce permite conectarea la reteaua IRC Internet
Relay Chat care este un loc de intalnire unde se pot conecta prin Internet
oameni de oriunde de pe glob pentru a comunica.
Ne oprim in continuare asupra unora dinre ele:
Posta Electronica. Exista foarte multe programe ce pot fi folosite pentru
151

posta electronica, dar in principiu toate permit realizarea urmatoarelor

operatii:
- Compunerea si transmiterea scrisorilor (Compose, Send);
- Vizualizarea si stergerea scrisorilor primite (View, Delete );
- Raspuns la mesajul primit ( Replay to Sender);
- Tiparirea mesajelor primite ( Print);
- Retransmiterea mesajelor primite catre alti utilizatori ( Forward, Replay);
- Crearea unor agende de adrese ( Address Book );
- Atasarea de fisiere si tramsmiterea lor odata cu scrisoarea ( Attach, File
attachement).
O statistica destul de recenta primita de mine prin E-mail de la firma The
Silver Star Internet Information Company in legatura cu folosirea E-mail-ului
arata ca, in ultimul timp cei ce folosesc Internetul si E-mailul este in crestere.
Iata selectiv cateva informatii din cele primite :
Adrese de E-mail in America 175 milioane, in Europa 165 milioane, in Asia
168 milioane, in China 80 milioane, Australia 6 milioane, Germania 20
milioane, Franta 38 milioane,
Dintre acestea 4,7 milioane in domeniul moda, textile si piele; 6,6 milioane
automobile si transport; 6,3 milioane afaceri; 3,5 milioane constructii si
imobiliare;
Exista 136 de natiuni care poseda adrese de E-mail-uri in 46 de tipuri de
afaceri.
FTP este o metoda ce permite transferul de fisiere intre doua
calculatoare. Exista urmatoarele posibilitati:
- Conectarea la un calculator aflat la distanta;
- Operatii legate de directoare si fisiere in sistemul respective;
- Transferul de fisiere din sistemul respective spre gazda locala (Download);
- Transferul de fisiere de la gazda locala catre sistemul la distanta ( Upload).
FTP transfera doua tipuri de fisiere; unele contin texte , altele contin
informatii in format binar ( programe executabile, codificari binare de
imagini, sunete, documente, etc)
Fisierele binare se transfera fara nici o modificare intre sursa si destinatie ,
insa textele sufera unele modificari, mai exact adaptari la particularitatile
calculatoarelor sursa si destinatie si de aceea trebuie precizat la inceput,
inainte de transfer tipul transferului.
Modul ASCII este folosit pentru texte si programe sursa in timp ce modul
binar de transfer este folosit pentru baze de date , fisiere comprimate,etc.
Telnet. Una dintre cele mai impresionante caracteristici ale Internetului
152

este posibilitatea de a ne conecta la noduri de retea aflate la distanta, de parca

am fi un terminal pentru nodurile respective. De fapt, acesta este una dintre
posibilitatile de a utiliza un calculator personal ca terminal la un Mainframe
sau supercalculator (prin programul Telnet).
Folosind Telnet-ul, tot ce se tasteaza este trimis gazdei si orice raspunde
acesta apare si pe calculatorul la care se lucreaza.
Trebuie cunoscut insa numele gazdei; numele de domeniu sau adresa IP.
Comanda este:
telnet gazda <enter>
Daca gazda are mai multe sisteme atunci trebuie comunicat si portul( mai
exact sistemul) la care se doreste conectarea.
Tot prin Telnet se poate face accesul la diverse baze de date din diverse
domenii, aceasta in limbaj de Sisteme Informatice se numeste acces la
resurse.
Iata cateva adrese unde se pot consulta baze de date:
Domeniul

Adresa

Login

Agricultura
Aviatie
Calculatoare
Hobby
Tehnologie

caticsuf.csufreno.edu
duat.gtefsd.com
isaac.engr.Washington.edu
ipsm.biz.uiowa.edu
debra.dgbt.dos.ca

super
register
chat

WWW. Web-ul este un sistem client-server; clientul (care in general este

un program) stabileste o conexiune cu serverul si trimite o cerere, iar serverul
evalueaza cererea si trimite un raspuns dupa care conexiunea este eliberata.
Protocolul prin care se descrie acesta se numeste HTTP-HyperText Transfer
Protocol.
De fapt Web-ul consta dintr-o colectie uriasa de documente raspandite in
lume. Fiecare document (pagina) poate contine legaturi cu alte pagini si in
functie de dorinta utilizatorului poate fi aleasa o legatura.
Orice pagina Web are un nume , numele unei pagini Web sau URL
(Uniform Resurce Locator) , adresa uniforma pentru localizarea resurselor ,
este alcatuita din trei parti:
- numele protocolului;
- numlele calculatorului pe care se gaseste pagina;
- numele fisieruluiu ce contine pagina.
153

De exemplu: http://www.ziua.net/index.php este adresa de web a ziarului

Ziua. http este numele protocolului utilizat pentru accesare , www.ziua.net
este numele calculatorului pe care se gaseste pagina iar index.php este calea si
numele fisierului ce contine pagina respectiva.
Intr-o pagina web, pe langa text si imagine, pot exista chiar si inregistrari
video si audio si toate pot avea legaturi cu alte pagini web.
Browser-ele, programele de exploatare sau navigare pe internet dau
utilizatorilor urmatoarele facilitati:
- Prezinta istoricul ultimelor servere vizitate;
- Pot specifica unele adrese permanente numite pagini de referinta (
HOME PAGE ) care se vor inacarca atunci cand este lansat in executie;
- Posibiliatea de incarcare doar a textului pentru a fi mai rapid si nu a
imaginilor si sunetelor;
- Agenda de adrese, modificabila de catre utilizator (adaugare, stergere,
redenumire);
- Posibilitatea lucrului cu mai multe ferestre si in fiecare fereastra cate
un document.

8.1.3. CATIVA TERMENI SPECIFICI INTERNET

DOWNLOADING. Procesul de transfer al unui fisier de la un calculator

aflat la distanta catre calculatorul utilizatorului . Termenul de download si
uploadnu pot fi delimitati clar , dar se considera ca se realizeaza un download
atunci cand transferul se efectueaza de la un sistem mare (server , sit) la un
calculator local (client) .
HTML. Hyper Text Markup Language. Limbaj de programare folosit pentru
crearea paginilor Web. Dupa cum s-a precizat intr-un modul anterior este un
limbaj ce permite inserarea de text , sunete , imagini , filme , indicatori de
prezentare a informatiei , legaturi (link-uri ) catre alte pagini web aflate
oriunde in lume si aplicatii (programe Java ) .
HTTP. Hyper Text Transfer protocol. Pentru a comunica intre ele doua
calculatoare folosesc un sistem de reguli numit protocol . Protocolul utilizat
de majoritatea programelor de navigare pentru a citi o pagina Web este acesta,
si se mai numeste protocol de transfer al hipertextului .

154

HYPERTEXT , este un text imbunatatit ce contine text obisnuit , etichete

pentru formatarea textului , salturi catre alte resurse de informatii , sunete ,
imagini , filme , etc . De obicei este stocat in fisiere cu extensie .htm/.html.
IRC. Internet Relay Chat. Un protocol / un program ce permite convorbiri in
timp real oriunde in lume.
ISP. Internet Service Provider. Furnizor de servicii Internet/ firma ce ofera
contra cost, acces la Internet.
JAVA. Limbaj de programare orientat pe obiecte pentru a imbunatati
posibilitatile oferite de paginile Web.
MOSAIC. Numele primului program de navigare.
PING. Comanda S.O. Unix ce permite unui utilizator sa verifice conexiunea
cu un alt calculator din Internet.
SEARCH ENGINES. Motoare de cautare a serverelor din Internet,
disponibile tuturor utilizatorilor Web si care, permit localizarea informatiei
folosind cuvinte cheie. Rezultatul unei cautari este o lista de adrese de servere
ce contin pagini Web in care sunt cuvintele cheie pe baza carora s-a facut
cautarea.
TCP/IP. Transfer Control Protocol/ Internet protocol. Reteaua Internet
dispune de mijloace de dirijare a pachetelor astfel incat acestea sa ajunga la
destinatie (IP) si mai dispune de mijloace de corectie a erorilor (TCP).Acestea
doua formeaza un set de protocoale ce permit calculatoarelor sa comunice
intr-o maniera lipsita de erori.
URL.
Universal(Uniform) Resource Locator.
localizeaza o pagina Web.

Adresa Internet care

NETSCAPE NAVIGATOR. Cea mai raspandita familie de browsere Web.

INTERNET EXPLORER. Browser-ul Web lansat de Microsoft. Aceasta
ofera si caracteristici de animatie.
YAHOO. Primul catalog on-line important pentru Web si totodata motor de
cautare pentru resurse din Internet. El poate fi gasit la adresa
http://www.yahoo.com
OUTLOOK EXPRESS.

Program dedicat E-mail-ului pentru mediul

155

Windows.
REAL PLAYER. O aplicatie care permite utilizatorilor sa incarce din
Internet informatii audio, video, text sau animatie.
GOOGLE. Motor de cautare.
HOME PAGE . Este o pagina din site-ul unei organizatii care de obicei
prezinta organizatia , este prima pagina si ofera cel mai eficient mod de a
vedea tot ce este pe site.
ALTAVISTA.. Motor de cautare si in acelasi timp site al DEC ( Digital
Equipment Corporation ).
SEARCH. Buton la motoarele de cautare ce pornesc efectiv cautarea.

Autoevaluare
*Intrebari de autocontrol:
1.
2.
3.
4.
5.

Cum se construieste o adresa Internet?

Ce tipuri de domenii apar intr-o adresa Internet?
Care sunt domeniile organizatorice?
Comentati domeniile geografice.
Ce este o adresa IP?

*Tema de reflectie. Analizati adresele internet pe care le cunoasteti dupa

cunostiintele actuale.
*Seminar. La adresa www.ucdctm.ro se vor vedea informatiile legate de
activitatile dumneavoastra , pe pagina creata pentru facultatea de la
Timisoara a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir.

*Testul 1 de autoevaluare:
1.Orice sistem conectat la Internet are asociat un numar unic de identificare.
Cum se numeste acesta si care sunt numerele care il definesc ?

156

2.Oamenii prefera in locul adresei IP tipul de adresa cu cuvinte. Cum se

numeste translatorul care furnizeaza sistemelor de calcul IP-uri in locul
adreselor ?
3.Care sunt sistemele Internet prezentate in unitatea de invatatre din modulul
8?
4.Caracterizati pe scurt aplicatia TELNET.
5.Care sunt operatiile permise de aproape toate programele de posta
electronica?
6.Ce posibilitati ofera FTP-ul?
7.Ce este un BROWSER?
8.Ce facilitati asigura browser-ele?
9.Ce sunt asa numitele grupuri de stiri?
10.Ce browsere folositi pentru navigarea pe Internet?

*Testul 2 de autoevaluare:
1.Pentru compunerea si transmiterea scrisorilor la E-mail se folosesc
butoanele:
a) Replay, Send si Forward;
b) Compose, Send si Forward;
c) Compose si Send.
2.FreeTel este o aplicatie ce permite comunicatii in timp real:
a) Text si Audio;
b) Text ;
c) Audio.
3.Numarul unic, asociat pentru identificarea
Internet este cuprins intre:
a) 0 si 1024;
b) 20 si 256;
c) 0 si 2 la puterea 32.

unui sistem conectat la

4.Partea din adresa situata dupa semnul @ folosita pentru a desparti

157

niveluri consecutive poate avea:

a) Un punct;
b) Doua puncte;
c) Oricate puncte,

5. Programele de exploatatre sau navigare pe Internet se numesc:

a) Motoare de cautare;
b) Programe utilizare Internet;
c) Browsere.

* Bibliografie
1. Cristea Valentin si altii, Mai multe despre Internet, Ed. Teora,
Bucuresti, 1966.
2. Honeycutt Jerry, Utilizare Internet cu Windows 95, Ed. Teora,
Bucuresti, 1966
3. Cristian Dorin Anton si altii, Internet Ghid rapid, Ed. Certi, Craiova,
1999
4. Allen L. Wyatt, Navigand prin Internet, Ed. All Educational, Bucuresti,
1995
5. *** , Securitatea in Internet, Ed. Teora, Bucuresti, 2002
6. Sabin Buraga , Proiectarea siturilor web , Editura Polirom , Bucuresti ,
2002.
7. Aurel Stepan , Bazele Informaticii , Editura Eurostampa , Timisoara ,
2004 .
8. Aurel Stepan si altii , Retele de Calculatoare , Editura Mirton ,
Timisoara , 1999.

158