Sunteți pe pagina 1din 12

NURSING- Alegeţi răspunsul corect la fiecare dintre următoarele întrebări:

1. Problemele de colaborare definesc:


A. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale medic - asistentă medicală;
B. Complicaţii potenţiale ale stării de sănătate a pacientului, sesizate de asistentă;
C. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale dintre asistentele medicale;
D. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă - personal auxiliar;
E. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă – pacient.

2. Diagnosticele actuale de îngrijire se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

3. Diagnosticele posibile de îngrijire se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

4. Diagnosticele de îngrijire de risc crescut se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

5. Diagnosticele de îngrijire ale stării de bine se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

6. Diagnosticele de îngrijire ale stării de rău se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

1. Câte tipuri de diagnostice de îngrijire există?


A. Două tipuri;
B. Trei tipuri;
C. Patru tipuri;
D. Cinci tipuri;
E. Nu există diagnostice de îngrijire.

8. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă:


A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de asistentă;
B. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii autonome ale asistentei medicale.

9. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă:


A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate de asistentă;
B. Intervenţii prescrise şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii delegate ale asistentei medicale.

10. Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de îngrijire includ


următoarele categorii:
A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung;
B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu;
C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung;
D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung;
E. Obiective de îngrijire pe termen mediu.

11. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de îngrijire este


falsă?
A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual de reacţie a pacientului
faţă de boală;
B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi modificat;
C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra pacientului;
D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o terminologie fixă, ci numai
recomandări asupra modului de redactare a enunţului;
E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei medicale îi revine o atribuţie
exclusivă şi autonomă.

12. Ordinele de îngrijire reprezintă:


A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează personalului auxiliar;
B. Recomandările pe care asistenta medicală le face pacientului;
C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing) pe care asistenta le
precizează în planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi diagnostic de îngrijire
formulat;
D. Recomandările pe care medicul le face asistentei medicale în cazul pacientului
îngrijit;
E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu administrarea opiaceelor.

13. Evaluarea rezultatelor îngrijirii cuprinde aprecierea următoarelor aspecte, cu


excepţia următorului:
A. Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor acordate;
B. Aprecierea modului în care sunt respectate standardele de calitate în îngrijirile
acordate;
C. Aprecierea eficacităţii economice a actului de îngrijire;
D. Analiza şi regândirea strategiilor de dezvoltare şi optimizare a serviciilor de
îngrijire;
E. Planificarea activităţii de educaţie pentru sănătate a pacienţilor.

14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea activităţilor de
promovare a sănătăţii?
A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de sănătate;
B. Principiul unei nutriţii corecte;
C. Principiul diminuării stresului;
D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice problemă de sănătate;
E. Principiul promovării activităţii fizice.

15. Ierarhizarea diagnosticelor şi necesităţilor de îngrijire se face după


următoarele principii, cu excepţia:
A. Utilizarea modelului Maslow;
B. Acordarea priorităţii pentru necesităţile superioare, de ordin psihic şi spiritual;
C. Principiul acordului mutual;
D. Implicarea echipei de îngrijire şi a aparţinătorilor în stabilirea obiectivelor;
E. Au prioritate îngrijirile destinate satisfacerii necesităţilor somatice.

16. Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul etapei de


evaluare includ următoarele categorii, cu o excepţie:
A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte);
B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne);
C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute);
D. Date exacte şi aproximative;
E. Date stabile (invariabile) şi variabile.

17. Procesul de îngrijire cuprinde următoarele etape, cu o excepţie:


A. Evaluarea pacientului;
B. Educaţia pentru sănătate;
C. Planificarea îngrijirilor;
D. Evaluarea rezultatelor îngrijirii;
E. Realizarea intervenţiilor de îngrijire.

18. Evaluarea pacientului implică următoarele etape, cu o excepţie:


A. Culegerea datelor;
B. Planficarea intervenţiilor de îngrijire;
C. Înregistrarea datelor;
D. Analiza datelor;
E. Formularea diagnosticului/ diagnosticelor de îngrijire.

19. Educaţia pentru sănatate are următoarele scopuri, cu o excepţie:


A. Promovarea stării de sănătate;
B. Menţinerea stării de sănătate;
C Restabilirea stării de sănătate;
D. Planificarea îngrijirilor de sănatate;
E. Adaptarea faţă de efectele reziduale ale îmbolnăvirilor.

20. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la nursingul gerontologic este


falsă?
A. Nursingul gerontologic este o ramură a disciplinelor de nursing specializată în
îngrijirea vârstnicilor;
B. Nursingul gerontologic se referă exclusiv la îngrijirea bolnavilor vârstnici;
C. Nursingul gerontologic include îngrijirea persoanelor vârstnice cu afecţiuni
acute şi cronice, precum şi îngrijirile permanente acordate în instituţii comunitare sau la
domiciliul persoanei;
D. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea
independenţei personale a vârstnicilor;
E. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea
stării de sănătate a vârstnicilor.

21. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:


A. ≥ 140/90 mm Hg;
B. ≤ 160/100 mm Hg;
C. ≤ 140/90 mm Hg, cu excepţia pacienţilor diabetici sau cu boală renală cronică,
la care valorile normale sunt ≤ 130/80 mm Hg;
D. TA sistolică ≤ 100 + vârsta (ani) şi TA diastolică < 90 mm Hg;
E. ≤ 120/60 mm Hg.

22. Valoarea normală a glicemiei este:


A. < 80 mg ‰;
B. 60- 90 mg/dl;
C. 100-126 mg/dl;
D. ≤ 110 mg%;
E. 100-110 mg/l.

23. Valoarea normală a hemoglobinei la femei este:


A. 14-18 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.
24. Valoarea normală a hemoglobinei la bărbaţi este:
A. 14-16 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.

25. Diabetul zaharat se caracterizează prin valori ale glicemiei plasmatice à jeune:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%

26. Valoarea normală a Clearence-ului de creatinină este:


A. < 60 ml/min;
B. 60-80 mg%;
C. 80-120 ml%;
D. 80- 100 mg/24 ore;
E. 80- 110 ml/min.

27. Valoarea normală a creatininei plasmatice este:


A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%

28. Diabetul zaharat se caracterizează la testul de toleranţă orală la glucoză prin


valori ale glicemiei plasmatice la 2 ore:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%

29. Valoarea normală a ureii plasmatice este:


A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%

30. Valoarea normală a frecvenţei cardiace la adult, în repaus este:


A. < 60 bătăi/min;
B. 60- 80 mm Hg;
C. 60- 100 bătăi/min;
D. 40- 100 mm Hg;
E. 60- 80 bătăi/min.

31. La recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru examene de laborator acul
se introduce:
A. Cu orificiul bizoului orientat în jos;
B. Cu orificiul bizoului orientat lateral;
C. Cu orificiul bizoului orientat în sus;
D. În poziţia cea mai comodă pentru operator;
E. Poziţia orificiului bizoului nu are nici o importanţă.

32. Recolatrea sângelui pentru determinarea VSH la adult se face prin:


A. Puncţie venoasă;
B. Puncţie arterială;
C. Sânge capilar, din pulpa degetului;
D. Sânge capilar, din lobulul urechii;
E. Orice fel de sânge (arterial, venos sau capilar).

33. În cazul recoltării de sânge venos pentru hemoculturi la pacienţii cu


suspiciune de endocardită infecţioasă sau septicemie, raportul optim sânge venos/ mediu
de cultură steril trebuie să fie:
A. Jumătate sânge/ jumătate mediu de cultură;
B. 5 ml sânge venos, indiferent de cantitatea de mediu de cultură;
C. O treime sânge/ 2 treimi mediu de cultură;
D. O parte sânge venos/ zece părţi mediu de cultură;
E. Nu există un raport optim prestabilit.

34. După recoltarea hemoculturilor acestea:


A. Vor fi păstrate la frigider 12 ore;
B. Vor fi păstrate la frigider 24 ore;
C. Vor fi păstrate la frigider 48 ore;
D. Vor fi păstrate la temperatura camerei, până la completarea unui set de 6
hemoculturi;
E. Vor fi trimise imediat la laboratorul de bacteriologie pentru incubare la 37˚ C.

35. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale


(Trombostop) este interzisă:
A. Recolatrea de hemoculturi prin puncţie venoasă;
B. Administrarea tratamentelor injectabile intravenoase;
C. Administrarea tratamentelor injectabile intramusculare;
D. Efectuarea urografiei intravenoase cu contrast iodat;
E. Efectuarea oricărei investigaţii imagistice cu contrast.

36. Pregătirea bolnavului în vederea puncţiei pleurale obligă, pentru prevenirea


şocului vagal, la administrarea cu 20-30 min preprocedural de:
A. Adrenalină s.c;
B. Atropină s.c.;
C. Codeină p.o.;
D. Morfină i.v.;
E. Xilină i.d.

37. Pentru înregistrarea corectă a derivaţiilor electrocardiografice corespunzătoare


membrelor, electrodul roşu va fi conectat la:
A. Membrul inferior drept;
B. Membrul superior stâng;
C. Membrul superior drept;
D. Membrul inferior stâng;
E. Oricare dintre membre.

38. La recoltarea sângelui venos pentru determinarea timpului şi indicelui de


protrombină (Quick) este important ca volumul de oxalat de calciu folosit să fie:
A. Egal cu cantitatea de sânge venos recoltată;
B. A treia parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
C. A noua parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
D. A cincea parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
E. Raportul oxalat/ sânge un are nici o importanţă.

39. Cel mai prost prognostic în cazul pacienţilor resucitaţi se întâlneşte în cazul:
A. Torsadei vârfurilor;
B. Fibrilaţiei ventriculare primare;
C. Tahicardiei ventriculare fără puls;
D. Fibrilaţiei ventriculare secundare;
E. Asistolei.

40. Manevra Heimlich se efectuează în cadrul protocolului de resuscitare


cardiorespiratorie în cazul:
A. Tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
B. Tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
C. În cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp
străin;
D. Înainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
E. Înainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

Alegeţi răspunsurile corecte (cel puţin 2 şi maxim 4) la următoarele


întrebări:

41. Selectaţi din lista următoare elementele care reprezintă măsuri importante în
educaţia pentru sănătate a pacientului hipertensiv:
A. Reducerea aportului de sare şi grăsimi animale saturate;
B. Scădere ponderală şi exerciţiu fizic moderat;
C. Autodeterminarea frecventă a tensiunii arteriale la domiciliu;
D. Scădere ponderală pentru pacienţii cu index de masă corporală < 30 kg/m2 s.c.;
E. Necesitatea dispensarizării (control medical periodic, clinic şi de laborator).

42. Dispensarizarea pacientului cu insuficienţă cardiacă, aflat sub tratament


permanent cu diuretice, include următoarele măsuri specifice de îngrijire şi educaţie a
pacientului şi familiei sale:
A. Cântărire bisăptămânală, cu raportare medicală rapidă în cazul unui câştig
ponderal de peste 1 kg în decurs de 2-3 zile;
B. Cunoaşterea situaţiilor cu risc de hipopotasemie (diaree, vărsături prelungite);
C. Cunoaşterea manifestărilor clinice ale hipopotasemiei (astenia, crampe sau
fasciculaţii musculare, parestezii);
D. Suplimentarea dietei cu alimente bogate în potasiu (dacă nu există
contraindicaţii datorate insuficienţei renale cronice asociate);
E. Suplimentarea dietei cu alimente bogate în clorură de sodiu în zilele de
administrare a Furosemidului.

43. În cazul în care, aflat singur, descoperiţi o victimă aparent inconştientă pe un


drum rural, ce măsuri adoptaţi dintre următoarele?
A. Asigurarea propriei securităţi şi apoi a securităţii victimei, prin examinarea
atentă a mediului înconjurător;
B. Aleratarea rapidă a serviciului de ambulanţă, prin deplasarea dumneavoastră la
cel mai apropiat post telefonic;
C. Examinarea rapidă a victimei, cu verificarea stării de conştienţă, a activităţii
cardiace şi respiratorii, precum şi a traumatismelor externe evidente;
D. În cazul opririi cardiorespiratorii iniţiaţi imediat, singur, masajul cardiac extern
şi respiraţia gură la nas, până la sosirea unui alt ajutor calificat;
E. Vă deplasaţi cât mai repede la cel mai apropiat punct medical pentru a anunţa
accidental.

44. Pentru pacienţii cu angină pectorală măsurile de educaţie pentru prevenirea


episoadelor anginoase includ cunoaşterea şi respectarea următoarelor recomandări:
A. Întreruperea periodică a medicaţiei (pentru a evita fenomenul de toleranţă);
B. Evitarea stresului emoţional, a meselor abundente şi a eforturilor fizice 2 ore
postprandial;
C. Evitarea alimentelor şi băuturilor cu conşinut mare de cofeină şi abandonarea
fumatului;
D. Evitarea medicaţiei potenţial tahicardizante (decongestionante nazale,
psudoefedrină, anabolizante, “pilule de slăbit”);
E. Acoperirea nasului şi gurii în timpul expunerii la frig, cu încetinirea mersului
pe timp rece.

45. Următoarele informaţii şi recomandări privind Nitroglicerina trebuie


cunoscute şi respectate de orice pacient coronarian aflat în îngrijirea dumneavoastră:
A. Pacientul trebuie să poarte permanent asupra sa tabletele de nitroglicerină;
B. Tabletele de nitroglicerină se păstrează în recipiente de sticlă de culoare
închisă sau plastic, prevăzute cu dop ermetic şi vată hidrofilă;
C. Tabletele proaspete de nitroglicerină sunt sfărâmicioase;
D. Flacoanele cu tablete de nitroglicerină, chiar nefolosite, odată deschise trebuie
schimbate la fiecare 5-6 luni;
E. Tabletele proaspete de nitroglicerină sunt de culoare gălbuie.

46. Măsurile de igienă şi îngrijire a piciorului pacientului arteriopat includ:


A. Purtare de încălţăminte lejeră şi a şosetelor confecţionate numai din fibre
naturale, cu elastic larg, care trebuie schimbate zilnic;
B. Igienă adecvată a picioarelor, baie locală zilnică, la 37˚C, cu tăiere dreaptă a
unghiilor, evitarea scărpinatului şi frecării picioarelor;
C. Ştergerea zilnică a spaţiilor interdigitale cu alcool iodat concentrat;
D. Aplicarea periodică de ungvente grase cu antibiotic;
E. Evitarea traumatizării extremităţilor.

47. Educaţia pentru sănătate a pacienţilor cu valvulopatii sau proteze valvulare


trebuie să includă obligatoriu următoarele aspecte:
A. Apariţia unei stări febrile impune consult medical;
B. Cunoaşterea manevrelor medicale cu risc pentru apariţia endocarditei
infecţioase şi a necesităţii respectării profilaxiei cu antibiotice în aceste situaţii;
C. Valvulopatiile reumatismale pot fi transmite descendenţilor;
D. Administrarea Penicilinei intramuscular este permisă la pacienţii cu proteze
mecanice valvulare;
E. Orice febră la un valvular va fi tratată rapid cu antibiotice.

48. Care dintre enunţurile de mai jos reprezintă formulări corecte ale unui
diagnostic actual de îngrijire?
A. Potenţial crescut pentru o mai bună sănătate dentară;
B. Absenţa complianţei faţă de dieta hiposodată cauzată de lipsa cunoştinţelor
asupra restricţiilor dietetice la hipertensiv manifestată prin consumul de brânzeturi
afumate;
C. Scăderea capacităţii de efort cauzată de insuficienţa de pompă a inimii
manifestată prin dispnee la eforturi fizice medii;
D. Scăderea capacităţii de efort cauzată de insuficienţa cardiacă;
E. Depresie psihică cauzată de modificarea imaginii de sine după accidentul
coronarian manifestată prin lipsa comunicării cu membrii familiei.

49. Care dintre enunţurile de mai jos reprezintă formulări corecte ale unor
diagnostice de nursing de risc crescut?
A. Risc crescut pentru apariţia trombozei venoase profunde a membrelor
inferioare favorizat de imobilizarea prelungită la pat datorată fracturii de şold;
B. Risc crescut pentru apariţia trombozei venoase favorizat de menţinerea
prelungită a branulei endovenoase manifestat prin eritem local;
C. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de histerectomie;
D. Risc crescut pentru apariţia escarelor favorizat de imobilizarea prelungită la pat
datorată hemiplegiei;
E. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de mastectomie
manifestat prin dezinteresul pentru autoîngrijire.
50. Educaţia pentru sănătate a pacienţilor cu tuberculoză pulmonară include
următoarele măsuri:
A. Conştientizarea caracterului contagios, transmisibil al bolii;
B. Respectarea măsurilor de profilaxie a transmiterii bolii intrafamilial şi la locul
de muncă;
C. Conştientizarea caracterului cronic şi incurabil al bolii;
D. Importanţa întreruperii fumatului şi consumului de alcool pentru prevenirea
recidivelor;
E. Importanţa respectării schemei terapeutice în ambulator şi a controalelor
periodice pentru prevenirea recidivelor.

51. Măsurile speciale de îngrijire acordate pacienţilor cu pneumonii bacteriene


includ:
A. Igiena riguroasă a cavităţii bucale;
B. Poziţionare alternativă în Fowler şi Trendelenburg;
C. Tapotaj toracic pentru facilitarea expectoraţiei şi prevenirea atelectaziilor;
D. Instilarea intraconjunctivală de antibiotice;
E. Oxigenoterapie intermitentă, cu oxigen umidifiat, 3-4 l/min.

52. Evaluarea stării de conştienţă pentru stabilirea scorului Glasgow presupune


investigarea următoarelor elemente:
A. Evaluarea TA;
B. Evaluarea frecvenţei cardiace;
C. Evaluarea răspunsului verbal;
D. Evaluarea răspunsului motor;
E. Evaluarea răspunsului globilor oculari.

53. Selectaţi enunţurile corecte ale diagnosticelor actuale de îngrijire în cazul unui
pacient comatos:
A. Deficit de eliminare a secreţiilor din căile aeriene superioare datorat abolirii
mecanismelor de apărare ale tractului respirator;
B. Alterare a eliminării fecale datorată abolirii controlului conştient al defecaţiei
manifestat prin encomprezis;
C. Alterare a termoreglării datorată suferinţei centrilor de termoreglare
manifestată prin hipotermie;
D. Alterare a eliminării urinare datorată abolirii controlului conştient al micţiunii
manifestat prin enurezis;
E. Alterare a frecvenţei respiratorii cauzată de suferinţa ischemică a centrilor
respiratori bulbari.

54. Selectaţi enunţurile corecte ale unor diagnostice de nursing de risc crescut
pentru un pacient comatos:
A. Risc crescut pentru alterarea integrităţii cutanate favorizat de imobilizarea
prelungită la pat;
B. Risc crescut pentru alterarea integrităţii cutanate favorizat de agitaţia motorie
manifestat prin escare;
C. Alterare a relaţiilor normale de familie favorizată de situaţia de criză cauzată
de inconştienţa persoanei suferinde;
D. Risc crescut pentru apariţia deficitului volemic datorat incapacităţii de ingestie
a lichidelor;
E. Risc crescut pentru alterarea integrităţii corneene favorizat de abolirea
reflexului de clipire.

55. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii mucoasei orale


la pacientul comatos:
A. Ungerea buzelor cu antibiotic;
B. Ungerea limbii cu antibiotic;
C. Curăţarea limbii, îndepărtarea crustelor şi aspirarea secreţiilor;
D. Umidifierea oxigenului inspirat;
E. Ungerea buzelor cu un strat subţire de parafină.

56. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii tegumentelor


la pacientul comatos:
A. Păstrarea aşternutului curat, întins, fără cute;
B. Protejarea proeminenţelor osoase de sprijin prin mijloace antidecubit;
C. Manipularea pacientului prin tragere-târâre;
D. Igienă riguroasă a tegumentelor prin spălare la pat, uscare, talcare;
E. Evitarea rănirilor accidentale în cursul intervenţiilor de îngrijire.

57. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii corneene la


pacientul comatos:
A. Instilarea periodică de antibiotice intraconjunctival;
B. Spălarea separată a ochilor cu tampoane sterile de bumbac şi ser fiziologic
steril;
C. Instilarea periodică de Xilină intraconjunctival;
D. Instilarea repetată de Metilceluloză, lacrimi artificiale sau ser fiziologic steril;
E. Menţinerea ocluziei palpebrale între reevaluările şi îngrijirile periodice.

58. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru evitarea deprivării senzoriale la


pacientul comatos:
A. Contact fizic repetat (atingere, masaj);
B. Evitarea iluminatului;
C. Vorbitul cu pacientul inconştient;
D. Asigurarea permanentă a unui zgomot de fond de mare intensitate;
E. Menţinerea ritmului circadian prin iluminarea artificială.

59. Selectaţi intervenţiile generale de îngrijire aplicate pacientului cu accident


vascular cerebral internat:
A. Protecţia căilor aeriene superioare;
B. Îngrijiri adresate prevenirii escarelor;
C. Instituirea unui cateter venos periferic;
D. Instituirea sondajului vezical;
E. Combaterea edemului cerebral prin plasarea pacientului în Trendelenburg.

60. Care dintre medicamentele de mai jos nu sunt indicate în cazul şocului
anafilactic?
A. Xilina;
B. Atropina;
C. Adrenalina;
D. Metilprednisolonul;
E. Amiodarona.