ALEXANDRU P. ARBORE
SI TURCILOR IN DOBROGEA
yin.
H (1919)
BUCURWI
1920
www.dacoromanica.ro
e. 41 40
CONTRIBUTIUNI
LA
DOBROGEA *).
Cu mult inainte de stabilirea definitiva $i de extinderea puterii turce$ti in Europa, Dobrogea cunoa$te o prima apzare osmanlaie.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
intreagg devine la inceputul acestui veac, impreuna cu sudul Basarabiei, o rain tiitareasea. Dc aceia era sistematic pradatrt nu numai
tarn dintre Prut si Nistru, dar chiar si aceia pima In S:ret si In
Nord pang in Hotin 7).
Dela inceputul veacului al XVI-1ea, izvoarele polone mai cu
seama, incep a-i pomeni, sub numele de Teo tari DobritTat Si Tartari Dolt te.:enses, ea ataciind si pustiind marginele acelei tari. In
numgrul color 30.000, cari naviilese in Polonia In anl 1512, se coprind si Tatari Dobrogeni. Acestia 'din urma erau adusi din Cher-
mai cn seamg, si continuandu-se astfel piing in regiunea Deli-ormanulni si mai departe in Bulgaria rgsgriteana. Dupg, toate probabilitiltile si dupa resturile satelor tataresti de astazi, Tatarii locuiau
mai cu seamit tinuturile de stepg, iar Turcii partite mai paiduroase
sau pe ]itoralul AIarei Negre, impingAnd spre Dunare populatiunea
romaneasert, care incepe sa fie si ea pomenitrt mai des in inceputul
veacului al XVH-lea.
Paul Giorgio, care adatoreste prin 1590, ne da o interesanta
descriere a Dobrogei. Dupa ce aratg ca aceasta regiune este seasa
si fara nici un fel de vegetatie arborifera,
din care cauza locuitorii se servesc de tizic ea sg faca focul
si dupg cc face cunoscut ca se simte o mare lipsa de apa, trectind la descrierea
etnograficii, adaugg ca aceastg Cara c locuita pe malul marii de
crestini, in tinuturile: Charar, Maluch, Costanza, Mangalia, Irosto,
Baltic si Varna ; in Orachovera, Cavarno, Corbir, Eiherrena, Franga,
Novosello si Galatta locuiau i erestini si Turci, afara de Balcic
uncle se afl'iu numai crestini ; rnijlocul provinciei in terra ferma));
www.dacoromanica.ro
prefacut>>.
era la
www.dacoromanica.ro
9
Tatarii din :Dobrogea, mai mult &c at Turcii, erau foarte temuti
fare ca sa
apar
ysi
trecand prin
10
este foarte pretios pentru a ne putea da seama de infhti$area etnografich a provinciei de care ne ocuphm.
Mangalia ii apare ca un mare port, ca un ora$ foarte vechiu
vazandu-se $i atunci In poarta orasului fundamente de cetate si
ea un ora$ frumos $i infloritor, Era vacuf (proprietate eclesiastica), fiind re$edinth de plash,
caza
cu paid (un venit de
trei sute de accele), si facea parte din vilaietul Dobrogea,- Silistra.
Mai avea serdar comunal (comandantul ienicerilor); inuhtesib (lit vechime primal. $i sef de politie, acum perceptor); si subasa (agent
inshrcinat cu strangerea dijmei). Populatiunea -ora$ului era formath
caci portul e mare $i se expediazh prin el cereale pentru Constantinopol>>. In imprejurimile lui sunt vii ei gradini, iar in partea
vestich se aflh chiar o techea, Mucharem Baba, cash de rughciuni a chlugarilor dervi$i.
www.dacoromanica.ro
1.1
aicj soldnti tatari din, An- adolia. Din incruciarea acestor soldati cu
Talahii au rezultat Citacii-5-ar. in vremea cAlgtoriei lui, locuiau mai
.cu seams interiorul Dobrogei. Limba acestora prezintg particularitAti
www.dacoromanica.ro
12
Clima e grea, apa se bea din Dungre, cgci unul din cele cinci
brate ale ei, cel mai mic, care se presupune sg fi Post ,fgeut din,
timpul dominatiunei crestinilor, e al Caraharmanului.
Spre Babadag, se trece prin satul Cicra cci, bogat, avand a
sutg de case, cu geamie si cu zaimlic si renumit pentru pepenii
buni si gustosi cari se cultiva aici 21).
Descrierea marelui oras Babadag)rdupg Ewliia Celebi, e foarte-
interesantg si ne aratg ca. si In el,- ea si In celelalte pArti ale Dobrogei, elementul mahomedan era eel mai numeros. Orasul desl fusese
sau case de ruggciuni In cari Vinerea nu se oficiazg nici un serviciu, trei seminarii, dougzeci de scoli primare, opt hanuri, trei bai
publice, vre-o saptezeci particulare, trei sute nougzeci de prgvglii fir
bezisten. Cele mai multe din aceste prAvalii erau latinesti, adicg
raguzane, si in ele se vindeau stofe, arcuri si sageti. Avea opt cafenele, cateva tabacani
credem ea erau deasemenea raguzane
si unsprezece techele (schituri) pentru dervisi.
Prin urmare un mare centre comercial Si religios. Orasul coprindea trei mii de cladiri cu un etaj, apoi saraie inalte cu doug
etaje, si alte case. El era resedinta cadiului spahiilor, a serdarului
ieniceresc, al seikul islamului, a nacabului serifian (reprezentantul
serifilor din Meca), a muhtesibului si a chehaiei comunale. Ca produse particulare Ewliia aminteste strugurii, panea alba, laptele acru
Orasul era intarit la apus cu o mica cetAtuie ramasa neisprIvitg, iar In ras'arit de cetatea Enisala uncle trgesc numai ciobani..
4*) Calltorul noteazii, urmatoarele sate prin care a umblat ea s is pro- ducte : Hergheledji (?), Siubiulilas (?),. Chiuciuc-Sara (?), Dolic (?), Sapangia, (Saban
gia), Agighiol (Hagighiol), Sarit-nasuh (Sari- nasuf), Cara-Efabil (Caraibil), Ahmed
www.dacoromanica.ro
13
Tiirlren. Ein Auszug aus dem Generals Chatof Karte hi IV Blattern, St. Pe,tersbourg 1854]; Tatar-Ceanerli [Ceamurlia? ] Sartighiol [Sarighiol], Concaz
[ Congaz], Hagilari [Hagilar], Tereselnic [Trestenicfl, Nalbant [Nalbant], CalaHissar (7), Camber [Camber], Armutli [Armutlia], Karca (?), Bas-Chiupriu (?),
Bahsais (?), Hinelii [Cineli], Atmagea [Atmagea], Ciucurlu-ova [Ciucurova], Catala-Dere [Cataloi?], Eschi-Baba [Eschi-baba], Csigtai de sus (?), Csigtai de jos (?),
Ceme [Inan-Cisma
www.dacoromanica.ro
14
de case .aacoperite cu olane si scanduri, o geamie mica dar frumoasa", o baie, sapte scoli primare, sapte depozite de apa pe care
o primeau printr'uu canal ce venea din Dunare, dona cafenele, doua
pravalii cu vopsele si alte vre-o 40-50 pravalii, fiind impartit in
trei mahalale. Se Oscan si multe femei chntareO ghivendiiD,ce umblau din cash' in cash si cantau, obiceiu care nu se socotea ea rusinos.
Multe casnicii s'au stricat din aceasta pricing fara ea totusi aceasta
deprindere sti se poata stavili.
Mergftnd mai departe spre sud grin satele Biulbiulii (azi Biulbiul)
Farnadjic,N Dtughendjilar, (2) Ciardaclii (.2) 5i Casaplii (?) ,Ewliia
Celebi trecu in tinutul Bazargicului 23).
In 1654 Paul de Alep, observa la ConstaMa, in Dobrogea, ca
aceasta ara," a fost colonixatd dupei supunerea ei cu Tdtari mahomedani, adicel Turcomani din Asia, in local cre?tinilor alungari de
15
dela un grer doua medalii", apoi Alibechioi calt sat mai mici"
Codgiali, care nu este mai mare : toate trei en case rele>> si Babq targ
www.dacoromanica.ro
16
din eari rezulta a satele Dobrogei coprindeau o puternica populatiune rurala musulmana, asertiunea calatorului pomenit mai sus
Ili se pare nu tocmai intemeiata, ci superficiala.
Prin Bulbuler, Karamer, Giuvemler, Michmandar, Mangar,
Bolgar, Bostnanze, Bulbuler, (sat care este turcesc) isi face drum
Boscovich, in provincia noastra in anul 1762. Intalnind localitatile
Karasu si Lefze ajunge la Ba]tazichioi, sat care avea doua grupuri
de case : in una din aceste gramezi locuesc Turci si in cealalta
crestini Bulgari).
-1,
www.dacoromanica.ro
17
Dupg razboiul dela 1828-1829 mai en seamg intreaga Dobroge nu. numgra cleat aproxinrativ vre-o 40.000 de locuitori, dupg
ceiace ne arath statistica marei hgrfi rusesti, nude satele sunt insemnate cu numarul de case pe cari le aveau atunci; uncle din
cele locuite poartg de asemenea indicatiunea clack' locuitorii erau
crestini sau mahomedani.
cari le-am vazut populate de Turci sau Mari sunt acum pustii.
Rusii au transportat en ansii, in cursul rasboaelor, din Dobrogea
nu numai pe Bulgarii cari veniau aici fugind din pgrtile Bulgariei
rasgritene, ci mai cu seams pe Tgtari part veniserg, odinioarg in
Dobrogea din pgrtile Crimeiei 33).
In 1850 caproape jumatate din locuitorii Dobrogei sunt osTurcii de rasa si do limbg
Turcii ocupau coastele Marii-Negre, Valahii malurile Dungrii
jar ,Tgtarii interiorul. Tatarii alungati din Crimeia s'au stabilit in
Basarabia. Dupd cdderea Isnzailului au trecut Dundrea si, au comanlai
lonixat Dobrogea.
Kokardig,
2
www.dacoromanica.ro
18
parti Bulgari, una Turci], Kodjalak [trei parti Mari, una Turci],
Turkrimlik [jumatate Romani, jumatate Turci], Ouroumbey [doug
parti Turci, una Romani], Karamak [doug parti Bulgari, una Turcil,
Baba [o parte Bulgari, una Romani si una Turci], Kafsanlar [jumatate Romani, jumatate Turci], Kamena [doug parti Bugari ysi una
www.dacoromanica.ro
19
$i
No.
curent
.
2
3
4
5
6
7
8
)
NUMELE CAZALELOR
-
Tulcea
Isaccea
No'
satelor
37
36
84
89
105
183
501
165
557
352
405
620
1.192
388
4.800
11
18
33
Mkin
Harsova
Baba
.
Kustendje
Mangalia
Balcio
Bazargic
'71
Total
15
688
1.075
442
5
2.225
'fatarii se aflau in: Nadartcha, Alacapo'u, Omurtcha, KendekKarakeui, Mahmoudkeui, Idris, Eski-Bulbul, Ei - Bulbul.
Dupg, rasboiul Crimeii, Thtarii cari luaserA parte la el, nemaf
simtindu-se bine acolo, au trecut In Dobrogea, intemeind oraselul
Afegidia, in onoarea sultanului AbdUl-Megid, cu o populatiune de
12.000 locuitori. Ubicini, dupa izvoare rusesti, evaluiaza la 12.000
de indivizi numarul acelora cari au luat parte in aceastg, noun, emigratiune 37).
Tiitarul Suleiman illenlibat, care mi -a povestit cele ce urrneaza are viirAa de 75 de ani si trrieste Inca in satul Caraibil dui
Judetul Tulcea.
www.dacoromanica.ro
20
in imparatia turceaseg.
Eknisarii turd; an reusii astfel sit determine un puternic cu-
sat. In aceste bordeie au stat toatrt iarna aceea; tar tot ceia ce li
era necesar en lemne etc., erau aduse, de dare locuitorii crestini
din satele megiese, dupit porunca gi In deaproape- supravegherea
adrninistratiunei otomarle dial Dobrogea. In primitvara anului urmator nn fost transportati tot de &Are GitgAutii din Beidaut si locuitorii satelor Yeeine, in cotul Bugeacului, adica. in regiunea coprinsii
intre bratul Sf. Gheorghe si marele Inc Razim, regiune care
dupit marturisirea povestiterului n.ostru, era apspape pustie, gel
www.dacoromanica.ro
:21
Statul turcesc
.aceasta regiune ea element tatar, este aproape nimic fata de numiirul mare care S'a asezat in acea vreme.
Asa numai se poate explica prezenta acestui element intio
Tegiune care era insemnata .ca _pustiita pe Irarta etnografica a lui
I. Ionescu, in anul 1850.
Povestitorul nostru, observa, ea Ate transporturi de Tatari
-din Crimeia ;fan asezat in (Dobrogea, adica, in intinsurile judetului
Constanta.
22
Spre sud granita se intindea spre Bazargic in tinutul ma-homedan si bulgar, indoindu-se foarte nehotarat si disparand inspre.
coastele marl
Viscorich credea ca emigrarea Mari lor din Crimeia in Dobrogea ar fi atins cifra de 60.000 suflete, dintre cari jumatate au
murit de boli, pentru combaterea crtrora guvernul ()thrum s'a tugrijit
sa aduca doctori, stabilindu-i in centrele bantuite de epidemii.
23
Locuitori bilrbati
TOTAL
Itta(i le
Musulmani
vv
7.
Kazaua Tulcea . .
Nahia Isaccea
. Kilia
Mahmudia
Babadag .
.
.
.
.
272
67.331
44.150
111.481
68
.
109
75
8.002
10.081
6.333
13.040
5.930
5,170
4.119
3.618
3.381
499
13.172
14.200
9.951
16.421
6.429
415
43.386
16.787
60.173
Kazaua Varna
10-
!!)
cn
9.132
2.683
30.717
15.058
16.251
15.9o8
12.931
3.993
3.013
3.705
.
.
Megidia
5>
7.713
2.649
15.011
8.934
301
3.672
909
2.598
850
1,313
IParova
9
11
12
1.419
34
15.706
6.124
15.950
12.326
12.022
1.395
163
2.192
Total .
Constanta
,
17
10
58
2d
34
39
56
1VIricin
..!
,
Kazaua Sene (Cerny -VocIA)
'
v1
Nemmauisiiul-
Provadia
Balcic . .
Bazargic . .
Mangalia .
Total .
. .
.
91
72
Jire6e7,. in 1876, constata ca massa Tatarilor se afla in Do.brogea de nord, unde se stabilise in numar de peste 50.000; Turcii
se gaseau mai mult in sudul Dobrogei 45).
Dupa doi ani numai, in 1878, alte informatiuni arata ca Tatarii,
/in numar de 60.000, formau majoritatea, relativa a populatiunei din
www.dacoromanica.ro
24
'Enroll, In nurna'r de 2500 se gaseau in pasalacuI Titicei 46).In raportul pe care prefectura de Tulcea ii. innainta casieriei
generale in 21 Decembrie 1878 se constata ca erau 123 capi de
fitmilie musulmani sau 583 de suflete in Macin ;- pentru ale plasi
sau localitati nu se mai spune nimic de oarece informatiunile acestea
Tulcea
Isaccea
Kilia
Sulina
3Iahmudia .
Babadag
Macin
Constanta .
Hat.sova
Megidia
Total general .
N cmusul-
mani
i nraselor
17
10
9
12
10
58
26
34
39
56
271
TOTAL
2.838
68
31.412
31.900
12.248
24.652
24.044
2.790
326
4.384
15.426
5.298
30.622
602
17.868
7.344
1.818
5.196
1.700
2.626
18.264
5.366
61.434
32.502
30.116
31.996
25.862
7.986
2.026
7.010
134.662
87.900
222.562
Sulina
112,
www.dacoromanica.ro
964
25
A diet in total craw 6424 Mari gi 4812 turci in toata Dobrogea veche romtmeasca 50).
PL.X.SI SI RASE
Plasa Babadag
Tulcea
.
. .
.
.
Macin
Sulina
Orasul Mahmudia .
.
Isaccea
Total .
Turci
.
.
Tatari
579
45
446
155
74
102
259
208
1.401
510
43
TOTAL
838
253
446
198
74
102
1911
Elementul eel mai numeros turco-tatar se afla j.0 jud. Constanta, unde plagile Constanta, Megidia gi Mangalia erau locuite in
mare majoritate de populatiune tatara venita intre 1853 -1806.
Erau relativ numerosi Tatarii in plasile Harsova ci Silistra-Noua.
Populatiunea turca propriu zisa locuia in deosebi plasa SilistraNona unde se Oscan numerosi in. satele: Ghiuvegea gi Tekechioi.
In plasa Mangalia, sate exclusiv turcegti erau: Hoscarlcin, Acargea,
Vallali, Daulichioi, Mustafaci, lerebiler, Carackioi, Amtaci In
www.dacoromanica.ro
26
TURCI
DISTRICTELE
Anul 1881
Balcie
Dobrici
Silistra
Bazaurt
Chaskioi
. .
.
Kurt-bunar
Akkadanlar
Tutrakan .
Balbunar .
Bjala
.
.
.
53.i
33.1.
23.5
81.1
90.1
64.8
75.4
31..,
61.4
78.7
42.6 -
. .
.
38.8
40.o
55.8
75.2
83.2
. .
.
Aunt 1888
Pentru vechea Dobroge romAneasca, in anul 1882, cifrelc urmatoare aratil numArul Turcilor si Tatarilor: jud. Tulcea 9300
TURCI
1880
Plana Constanla .
,
,
1890
1900
T ATARI
1902-
1880
1890
Harsova . . 1.245
672 1.143
971 1.437
Mangalia .
2.122 1.825 1.867 1.507 9.101
Megidia . .
298
454
748 1.080 5.517
Silistra -Noun 5.812 3.428 2.601 2.400 1.383
Total . . . 11.126 8.014 7.920 7.507 23.498
1900
1902
8.052
1.466
8.848
6.461
1.704
6.503
1.305
7.865
5.029
1.156
www.dacoromanica.ro
27
2::-;
rl
-..
...1
r,-
c.,
Caraharm an
Peletlia . .
Trai an
.
.
____
- - - ----
101
b
6
-_
106
Caramurat
. .
Carol I
.,-- .
Dorobantn
Caracoium
. .
.,.
. .
Cavargie .
Cicracci
Cogeaha
Mamma
.
.
Palazu mic .
Tasaul
. .
Cobadin . . .
Gargalac-m are
Gargalac-mic .
Sahman
Hasan cea .
Mahometcea
Murfatlar
Nazarcea . . .
Omurcea . . .
Palaz mare
Anadolchioi
Can ara
Horoslar
Esteru .
'
- -- --
--- ---
1,,az.,,,,,
- ;
91
91
156
-- --_
,
.
.
.
. .
. .
Ghelengie . .
Pazarha . . .
Seremet . .. .
54
327
. .
54
11
5
9
'-.
133
19
78 147
-- --- ---- -
350
162
012
--
56S
37
--
Calla
Corugea
.
. .
Haidar .
.
.
Garliciu
Ghisdaresti
,,.
,., . .
kicuiLes,.ur . .
.
.
144
4
36
3 353
13 537
r'c':%
--
107
10
--
--
Balgiu
538
247
785
Carapelit .
Dulgheru..
Saraiu
145
28
Capugiu . . .
Cartal
Erchesek . .. .
137
411 21 Muslubei . . .
548 21 Muslui
Pan telimon . .
168
Satischioi . . .
44 158 Siriu
233 23 Terzichioi . .
-- -
Boas=
Dueran
. .
10
63
72
135
114
- -----
65
Topolog
. ..
.,
www.dacoromanica.ro
--
- - - --70
Topa],
12o
121
121
31
31
--_
--- ---
267
7
259
52
699
_.
30
30
Ig
._,_.
125
C,'
25
Aigar-Amet
Ostrov
- S E "IC
- 111"'IL
9.
- ---
I il
11
--
10
c>d
.
431'
219
217
74
94
446
I c5 i
107
--
Daeni
10
Mahometcea . .
Rahman . . . .
Ramazanchioi . .
181
11
8,-,
15,
Techirghiol . .
Plasa 1111rova
-1
61
12
169
19
90
290
Agigea
Hazidul uc .
Laz- mahale .
fl
Ei
1 11 I 0
Cadi-Casla
Ciobanu .
79
249
35
3
158
524
.:
i. ORAELOR
ci.: 4..
:;.3
., t;
I F.I
EL,;.
TATAR'
TURCI
TATA RI
TURCI
I I 111
10
10
III
'
11 ^o III'
TURCI
Supmi
11;
04 .,:q
':,.'
Cl)
.--"
U.umbei .
liTtgarasu-Nou
1-
,i-,
..
._ 0
=
rani
trriini
NUMELE SATELOR
t5I ORA$ELOR
Cl)
Sofular
. .
i,Tz
Azaplar
Carachioi
Eribiler
Mustafaci
.
.
.
.
.
.
.
=.,0
Alibei-chioi .
Calfa-chioi .
Canli-Cincur
Car.. omer . .
Cerchez-chioi
Douluchioi
Docuzaci .
Mamuslia
Ghiuvenlia
Cavaclar
.
.
.
.
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Becter
Cazil-Murat . .
Merdeveli-Punar
Terzi-Veli
. .
Acargea .
Cadichioi .
Casimcea .
Chiragi .
Deli-Uruci
Hoscadiu .
Papucci .
.
.
.
. .
.
.
.
.
. .
. .
.
.
.
.
Valala
Amzacea .
. . .
. . .
Edilchioi .
Enge-Mahale
Uzumlar .
.4o .
.
.
.
.
i-,,,r;
ic,-,,ii
1,
ii,
NUMELE SATELOR
- --
76
111
302
446
: 72
27
89
12
16
51 530
Ascilar
Baspunar. . .
Copucci . .
Gheringec .
Haidarchioi
g 1 1 i P.
11,11
11
rc:
'EO.:7"
,.1
5z ;
c2:;'
4
32
13
13
7
7
<
-'i.
6
123
2
,9
197
201
37
252
239
74
15 565
127
128
255
79
--
7
7
18
2 292
1_01
59
21
37
114
141
_10
17
99
220
14
167
158
600
64
65
613
37
88
. .
. . .
80
.. .
.
.
17
---=
117
526
387
15
105
105
474
36 57
3 531
6
19
25
190
240
64
149
29
Caricula
Hagilar .
Banlilc .
10
Sarighiol . .
10
__./
411
17
Pervell .
Acbasi .
- - - -:
- 811
. .
-- -- -
.
.
..
Osmancea
9,6,
65
43
283
117
180
Abdulah .
Ebechioi .
Osmanfacli
-2--
Mangea-Punar
Tat age a c- ma
Tatllage ac - m ic .
19
22
6-2
62
Topraisari .
579 100
21 86
816
3 444
21
184
498 -
22
Plasa Medgidia
Alacap
Cheostel _
Docuzol
www.dacoromanica.ro
.
.
17 162 - - 86 -
'0, E.,
201 -
18
82
236
,T
I 598 F' 6
-mic
Urluchioi .
*
89
33
90
20
12
i.,,h,
-A C-
II
- - ,IN.:7;11117,
-- Muratan-mare
--- 316 Musurat
- - 196 .,
- q -- 242 .
- Mangen-Punar
Tuzla
--
107
44
37
190
re,r,
11
401
206
329
02
E.;
ji:.:
111
?:2
Mangalia .
TATARI
TURCI
5s
d
Buiuc-Enghez .
226 -A94
1,111
e.
Casicci
61
61
CiobEm-Isa
,..1
Plasa Mangalia
Agemler
6-1
ir
$1[ ORAELOR
12'4
..
TATARI
I
J-r-
I,
mAui
EEIT'.1
28
Cetateni ro-
_0,24,
265. -
[]
TATABI
TATABI
TURCI
Riul-Biul mare
BC;k1U1
Carabacit . .
Cangagi . .
Kertic-Punar
Caratai . .
Hagi-Cabul .
Borungea .
Chioseler .
.
.
.
.
31
27
--
3 277
307
252
3 921
230
__,
- i
212
448
Alibei-Ceair
Cocargea . .
Sususali-Bei
.
.
.
.
.
511
Azizea
Celibichioi
Defcea . .
Derinchioi
___
Adam Klissi
.
.
Arabai..,ri
Enigea
Iusfanar
Mulciova
Polucci
. .
.
.
387
12
Caciamac . . . .
Idris-Cuius . . .
Mahmut-Cuiusu .
Mircea-Voda . .
Pesters . . . .
Megidia .
Rasova
Vlahchloi
.
.
-=--
29
302
--
371
69
--
294
19 247
287
Satu Nou
.
.
Tortoman
.
.
.
Geahacu
Eiupu,si
stritini
'
_-_-_
203
.
.
.
.
--
182
-I7
387
--E
30
220
1-
--
,..._.,. -250
__
--
Aliman
Almaliiu
.
.
. . .
. . .
Asarlac . . .
Cherim-Cmus .
Chiol-Punar
Baeramdede
Cealmargea .
.
_
.
.
.
.
Curu-Orma
Beilic
Demircea .
Bugeac .
Canlia .
Caranlac
.
.
19 828
121
62 1321
28
--
-=--
- --
19
164
183
64
81
145
Carvan-mic . .
Velichioi . . .
-- -624
34
658
--
--
1
1
Carvan-mare .
.
. .
.
zy
.
. .
.
a ,d
11
0. 9
...
'E.. Z
Masa Silistra
'7
29
67
.
1,.;1
- w...
cil
-_,
BaltIgesti
Chiorcisme
Saragea .
Taspunar .
Facria
511
=--
Cochirleni
Ivrines .
Seimenii-mari .
Seimenii -mici .
I
.
--
Cerna-Voclii
t.6 E
ul
r:g
milni
):-.'
ej
2
oA
Cetalteni ro-
N RAP LOR
F. E
NUMMI: SATELOR
o.,:
a ..-
,..-*;'
E.5..,..
mic
Endecarachioi .
Ture-Murfat .
s.
Supui
straini
.a..
zC,d-
Cetatoni romAni
t5, I 0 dASELOR
nifini
li ITMELE SATELOR
Cetatom ro-
..
TURCI
.
.
.
www.dacoromanica.ro
9
5
130
144
38
36
74
----
--
- - -7-..
5
17
17
14
141
30
Cuzgun
Urluia
Enisenlia . .
Bazarghian .
Ciucur-chioi
Nastradin .
Techechioi
.
.
.
.
.
Calaici
Ghiuvegea
Coslugea .
Lipnita
-- - --
Illa 111
- - -
.
.
.
.
Marleahu
.
.
13 104
25 104
290
323
33
356
208
55
48
100
411
co
.
.
--
Total
-.)
---
- 2
Ostrov
.
llegep-Cuius
Techederesi ,
Pilrjoaia
Sain Nou
.
.
.
.
TOTAL GENERAL
TURCI
Cetateni ro-
.
.
,=r-
Cli.11a
InAni
- -
17
226
200
426
56
13
69
.
.
3
7
10
Constanta
Harsova . .
Mangalia .
Aledgidia
Silistra-Noua
Oltina
Parachioi
- -
PLASA
a Z ..
LS cs
z4
g.
a
.... rf:z..
..
r/2 .?.''.
12
151
Baspunar . .
Cara-aci . .
Dumircea .
Hairanchioi .
Skender . .
Cetnteni romaul
strain,
216
139
.;
99
33
36
19
.
.
tg 01V7ELOR
c.. rs
-c.:
40
Galit9.
.
If UMELE SATELOR
4,71
19
.
.
g... 5 E
6
67
38
103
34
107
349
Garlita
Cuiugiuc .
Esechioi .
-- --
.
.
&lingo
CetgOtTli TO-
11
Cara-Amat .
V
=
o. o
- P.
suonoi
strain,
N UMELF SATELOR
I ORA5ELOR
TATARI
TU ROI
TATAR [
TURCI
.
.
.
.
Snputn
strains
1.017
733
1.304
914
2.3o3
532
248
203
166
47
_
----
- --
TATARI
Calton ro- 1 Supusi
man'
straini
5.897
1.270
7.552
4.972
1.156
606
35
322
57
6.311
1.196
20,847
1.020
,____.,,.._,
.___,_._..
7.507
21 867
I
31
V,
.
1
Tatari
Mimi
'?",
Z'
Mari
Turd
PLASA F COMUNA
'A '
Plasa Sulina
Plasa Babadag
1
Alibe-chioi
2 Armutlia .
3 Atmagea
. .
. .
4 Babadag
5 Baschi-oi
6 Beidaud
7 Canla-bugeac .
2 Caraman-chioi
9 Caranasuf . .
10 Casap-chioi . .
11 Casimcea . . .
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
252
22
393
18
sus'
120
78
40
29
13
. .
. .
239
301
. .
1,167
1.172
110
--
--
3 Cdrjelari
4 Cerna
19
33
210
12
181
646
15
10 Macin .
Pecineaga
12 Pisica
13 Satu-Nou
14 Turcoaia
11
Agighiol
344
6 Mahmudia .
Malcoci
8 Meidan-chioi
Morughiol
.
.
Total .
122
77
Parches
12 Sarighiol
13 Sarinasuf
14 Satu-Nou
15 Somova
16 Telita
36
.
.
216
525
1.167
1.544
196
216
228
3.651
1.172
260
Total
324
--
22
1
1.544
Plasa Babadag
Sulina .
Tulcea .
5 Orasul Tulcea
Total .
2
3
4
2
.
__
11
--
Recapitulatie
15 Vaicilreni
60
117
Freatei
. .
3
3
.
.
196
---
2 Bestepe
Plasa Nadu
Luncavita
10 Nicolitel
566
195
Plasa Tulcea
2 Carcaliu
3 Cataloi
4 Cash,
Sari-chioi . .
Slava Banal .
Tosof
.
. .
Zebil
Total .
5 Coiumpunar
6 Greci
7 lsaccea
8 Jijila
. .
47
__
Balabancea .
Sft. Gheorghe .
Suliva ,.
Total . .
.
.
,1
.
.
--
Potur
177
. .
6
.
Congaz
Enisala
Jurilofca
Nalbant
Orta-chioi
Chilia-Veche
Caraorman .
3 Sfistofca
4 Satu-Nou .
1
12 Ceamurli de jos .
13 Ceamurli de
14 Ciucurova .
15 Cogelac
30
260
Mein
>
www.dacoromanica.ro
525
200
2.16(
32
7.245
Pentru judetul
1913 aratA cifra de 4.341 Turci, 1.706 Tatari i 584 Tigani turci 60).
Recensamantul bulgar din' 1910 stabilise pentru jud. Durostor
-i Caliacra, cari formeazg astazi noua Dobroge roinfineascA, numarul
tiera. romans-bulgarit Aceasta regiune din noua Dobroge romaneasca face parte din central iregiunii_ Deliormanului, tinut
inns, care incepand din valea Beli-Lom, aproape de Razgrad,
se continua catre sud pane In valea. rAului ProN7adia innainte de
umla .i In nord pAnii In Duna're- Dupa cum am aratat ?nal. pus,
acest tinut a fost foarte puternic colonizat cu Turci explicAndu-se
astfel predominarea elementului musulman incA pi astAzi.
Turcii din Deliorman, cunoscuti sub numele general de Iuruci,
www.dacoromanica.ro
33
., .
...
.
ORASUS.,
Mari
Turci
rZ
3 Cuzgbn
4 litmova
5 Manga lia
6 Megidia
Ostrov
Jud. Constanta
Tulcea
Babadag
3 Chilia-Veche
4 Isaccea
5 Mahmudia
1
2.050
601
313
74
36
675
349
681
27
11
692
100
1,17
Salina
.
Dobrogea ......
277
40
Nq
14
145
1.574
715
311
---
6 Mi 'win
Jud. Tulcea .
4.900
TOTAL
2.728
799
35
867
578
1.886
57
6.950
2.451
759
35
853
433
312
57
Constanta
2 Cernavodii
715
311
. .
2.648
921
2.869
. .
7.548
2.271
9.819
-f.
Nalionalitatea
4
1
Tatari
Turci .
.
.
..
...
:_,
r.
.Tiul. Tulcea
oh,
Dobrogea
Lz
11,
--
-z
g,
2 050 18.159 20.209 221 920 1,141 2.271 19.079 21.350 5.9
4.900 10.033 14.933 2.648 2.511 5.159 7.548 12 544 20.092 5.3
6.950 28.192 35.149 2.869 3.431 6.300 9,819 31.623 41.449 10.9
Pentru judetul Durostor, - caci o situatiune cothplecta a jutdetnlui Caliacra nu ne-a pant sta In indemana clam tabloul uriltur, dupa care se poate mai bine urmari muniirul localitatile
elementului ethic care ne interesenz6;in anal 1914;
www.dacoromanica.ro
34
Cum se aflau aezati Tilsit' si Td taril In judetul Durostor
la 1 Decembrie 1914. (Dupti I,Expunerea situatiunel Judetnlui Durostor"
(1914) de I.. N Conntritseseu.
,4
:7.:
DENCIMIREA
Turd
CUMUNEI
'-'-'
Trawl
ES
I) EN Ulf I'RE A
Plasa Silistra
I Alfatar
2 Babuc
3 Calipetrova .
-mica .
. .
Chiose Aidin
8 Pandicli
. .
--
. .
6 Caraorman ,
ti
5
6
Aidemir
Balabanlar
Bozna
Cocina
Doimuslar
Aschioi
Popina
4 Cainargeaua-mare .
5
Tutu.
Plasa Doimuslar
1
Turd
COMUNE '
.
.
1.005
1.019
979
76
3.082
175
3
4
-.
, .
5.461
3 169
1 896
2.763
343
140
8 Srebarna . . . .
175
Vetrina
'
13.632
140
Plasa Turtueaia
1
3
4
5
6
Antimova .
Belica
Covangilar .
Denizler
Senova
Satul-vechiu
Turcsmil
261
.
Plasa Sarsanlar
13'
43
3.383
979
2 599
8.044
43
Plasa Acadanlar
I
2
3
4
5
6
Acadanlar . . .
Doccelar . .
.
Rahman Asiclar
Siniru-Nou . . .
Sungurlar . . .
Uzulchioi . . .
--
.
.
4.101
5 517
1.752
712
2.90
7_
4.15:
19.14
Ahmatlar
2 Astvat-chioi
3 At-chioi
691
.
. .
Atmageaua- tatareasci
5 Cadi-chioi . . . .
6 Chiose-Abdi . . .
7 Garvan . . . . .
8 Rahova de jos . .
9 Sarsanlar . . . .
10 Vishioi
. .
3.337
2.887
1 086
2.815
204
3.408
1.246
2.871
1.917
19.731
--
Silistra (oral) .
2 Turtncaia (oral) .
5.961
2.962
8.922
Turci
Mari
....
No. locuitorilor
pe comune
TOtal general
riurale
8 922
63.632
704
72.554
704
8.922
64.336
73.258
www.dacoromanica.ro
35
TURCI
TATARI
.v-
2.050
19.159
21.209
4.900
10.033
14.933
Total .
221
920
1.141
2.648
2.511
5.159
Total general .
22.350
20.092
9.419
2.957
58.405
95.443
12.376
153.848
Ora
'Sat .
.
.
.
.
Total .
...
LI
-z
Ora
-Sat .
.
.
Caliacra
Durostor . .
Total .
166.224
0.7 0/0
10.1 0/0
, Turci
,
010 ,
,,
2.2 0/0 ,
6.2
3.0
0/0
7.2 0/0
38.2
71.2
0/0
010
www.dacoromanica.ro
36
din cauza tot mai marei lipse de populatiune in vremea cand ele-mentul osmanlau se aseaza puternic si definitiv in partile de odinioara ale Scythiei minor.
Din cele 3.776 numiri topice ale Dobrogei vechi, dintre cari
367 sunt nume de sate, jar celelalte 3.409 sunt nume de vai, coline,
dealuri, lacuri, rauri, balti etc., 2.338 sunt nume turio-tatare, reprezentand astfel un procent de 61.89 9/0 din totalul numirilor toponimice a intregei Dobroge vechi romanesti socotindu-se aceasta
cifra dupa harta cea mai ama'nuntita, adica la scara 1/10.000
ceiace
www.dacoromanica.ro
37
LE,tum [vie] de unde Uzum -bair [denial viei]. Se afra." deal cu acest
Caranasuf ;
Cara- Coci [berbecii negri sau oaia salbateca evispoli], sat la sud-vest
38
Se asesc coprinse in numiri cute odatk ,i populatiunile pecari asezarea Tktarilor sau Turcilor le va fi intalnit aici sau 'cari
vor fi avut oarecari legaturi caracteristice cu aceste locuri. Asa
bungoark.
tatarisehen Volkes pg. 2b, gi tlieu de campement et de vaine pature pour lee
bestiaux pendant l'hiver *, Barbier de Meynard 1. c. II, 594], ne trimit la viata
nornadului ratacitor, care izbit de insusirile naturale ale fiecarei localitliti le si
numeste cu termenii In legatura cu aceste earacteristice. Asa e cazul aseiarilor
unguresti in pustia Tisei, a Romanilor macedoneni ce -Si numesc locurile dupii
tchetre* (stanci) [chiatra laie] dupii livezi, dupa lunci, dupa cfantine* Ri esipote
1i tot asemenea s'a intamplat cu Tamil. din Bugeac.
www.dacoromanica.ro
39
[satul chediului] ;
Cueeamae [tesala; in limba Tiltarilor de azi din Dobrogea inseamniii
si nithnaliga], sat pc soseaua Casiincea-Pantelimonul de sus;
Cairae [teren alimecos, poviirnis], deal In nordul Cornunei Sarinasuf;
Cambv [din forma amber? care inseamna chilimbar ?] sat la nordest de Babadag;
Canard [abator, inAcelgrie; mai rareori inseamna stance] sat la nordvest de Constanta;
Calaiei [servitor, rob] sat In frontiera veche a Dobrogei, in jud.
Constanta;
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
sau tar
erg,
Alfatar, Alaklar,
Ducand o viata deosebitg de a celorlalte elernente ale popu-latiunei, e silit chiar prin aceasta sa se menting intr'un fel de
www.dacoromanica.ro
42
NOTE
1) Hammer-Purgstall, Geschichte der goldene Horde in Kiptsrhak das ist
der Mongo len in Russ land Pesth 18404). 176, 179-180 Hammer-Ioseph. Geschichte
des osmanischen Reiches Pesth (erste Ausgabe) vol. I pg. 121; vol. III pg. 202
qi 799-800; vol. VIII pg. 254; Ibidem... (zweite verbesserte Auflage) Pesth 1836
vol. I pg. 117;
C. Jirecek, Geschichte der Bulgaren pag, 380 (dupe Hammer).
Asupra inmormantArii lui Ssaltukdede la Babadag, exists tradi(iunea vi
In veacul al XVII, ciici Evleia Celebi amintevte despre ea.
2) N. Iorga, Geschichte des runztinischen Volkes I 281.
3) flagi-Calfa Tab. cronol. anno 793 (= 1391) apud. Ioseph von Hammer,
Gesch. osm. Reiches (1834) vol. I pg. 187.
4) N. Iorga, Gesch d. osm. Reiches vol. I. p. 375; N. Iorga, Gesch. d.
rum. Volkes I. p, 303, II p. 388 N. Iorga, Chilia f i Cetatea Alba p. 69-70;
D. Onciul, Mircea eel Bcitrcin (cuvantare comemorativg la cinci sute de ani dela
moartea lui, Bucurevti 1918 nota 29.
Chronica dell' origine e progressi della cassa ottomana composta da Saklino
www.dacoromanica.ro
43
giornate dal Castello di Varna in poi et di fin'all Danubio per 8 giornate, et
piu, di trova ne gente et luochi salvatichi, privi d'acque dolci, dove n'havessimo
gran disagio eher per porechi giorni non havessimo altra acqua che quells del
mare, dove facevano dulle buse nella salbia apresso la riva del mare et di
quella bevevano, et cosi ne havevand, ch'altra acqua non si poteva irovare.
Item in questo diserto, it quale si chiama Abroxit fossimo assaltati da
quantita di cavalette grosse, incangiate, berettine et rosse che tanta quantita ne
sequitava, che non e cosa che si potesse creder da chi non l'ha visto. Erano si
gran nuvole di quelle locuste ch'oscuravano it sole, et quando si mettevano a
terra rosegavano sin ale paviglioni, i sachi da biscotti le Besse da cape, non si
poteva cucinare, che come erano dissoperte le pignatte erano piene di queste
animali. Li cavalli non si poteva tenere ch'era forza di continuo tener le sachete
al muso, et coverti tutti si all'orechie si che per queste stavano serrati nelli
paviglioni et la notte cavalcamo.
p.
8) Acta Tomiciana vol. II No. XCVI pg. 103, No. CXXVII pag. 129 ;
vol. III pg. 112 (Anul 1512); vol. III No. MDXIV pap. 170 (Anul 1514):
Habet insuper Turcarum imperator Tartaros proprios ex praedicto Taurica
Chersoneso acquisitos et in colonia nuncupata Dobricza ad Danubium trans Moldaviam seu Valachiam locatos, quorum tria circiter millia nulla accersiti mercede militant. Qui etiam una cum Turcis frequentius tam in Hungariam per
www.dacoromanica.ro
44.
-Danubium trajicentes q-: am in regnum Polonie et Mg. due. Lithuanie clam et
furtim excursiones faciunt per plana loca Moldaviae seu Valahie traiecto flumine Tyrass qui in multis locis vado transitur, terras illas accidentes.
Hurmuxachi-Densusianu vol. II partea 3-a No. CXLVI pag. 158. Hurmuzacki XI No. CCLIII pg. 151 (anul 1503 Februar 6, o scrisoare din Lemberg). Ibidem No. IV p. 578 (Iu lie 25, anul 1555 stiri din Constantinopol despre
rhscoala, de la'ngrt Dunfire a unui pretendent turc: Consistit autem adhuc in
que Tureis'Dobrigzia nuncupatur, apud Danubium,
eodem loco, Varnae
non longe a Bolbuchiehe (Oblucita?) lacu....*
9) N., A. Constantinescu, Intinderea Raialelor in Anuarul serninarului de
geografie gi antropogeografie Anul 1911 pg. 47, 51.
IC. Iorga, Acts Si Fragmente'l pg. 189: ...aderant dobrucenses et bilobrodenses Tartani, subditi Turearunt imperatorisp.
10) Vicentio Makuscev: Monumenta historica Slavorum meridionalium..
vol. II pg. 243: Questa Dobruccia per la marina 8 habitato da christiani, e
-vi so in essa queste terre: Charar, Maluch, Costanza, Mongalia, Irosto, Balcich
e, Varna et li cassali delli Christiani pur su la marina sono Orachovera, Cavarno, Corbir, Eiherena, Franga Novosello et Galatta, nessuna di queste terre
O habitato da soli Turchi ne ancho da Christiani eccetto che in Balcich, dentro
per questo paese in terra ferma e habitato da Turchi et vi sono le infrascritte
terre: Zatuchio, Baba, Carassuni, Cassasui, Pastarghi e Provadia. In Sasancci et
Babassi e habitano anco li Turchi nelle quale per ciascuna di esse vi e maggior
numero di Christiani, che di Turche.. Ibidem pg. 249.
Pentru identificarea localitAtilor de mai sus sa se vadit: C. Jirecek, Einige
Bemerkungen... pag. 17, M. Drinov in Periodicesko Spisanie (Sreaclito) 1884 An.
VII p. 1-24; Al. P. Arbore in Arhiva Dobrogei An. I. p. 21--22. In pri-vinta localitfitei Charar, credem ca ar fi vorba de satul Caraorman uncle se
Tarn," una din gurile DunArei. gi pe care Francois de Pavie, baron de Fourquevaux, in descrierea calfitoriei sale din 1585 1'1 enumrtia dupfi Varna, Bengala (Mangalia) Qi Constanta. (N. Iorga, Acts fi Fragmente cu privire la istoria Ronanilor vol. I pag. 34 nota).
11) Ilurmuzachi XI No. CCLIII pg. 151 (Lemberg 1583 Februarie 6),
No. CXVI pg. 671 (Constantinopol 1584 Maiu 7), No. CLXII pg. 702 din
eon'tantinopol 28 Oct. 1587: von den Cosaken aber komen abermalss gewisse
Zeittungen dass sy furiiembs turkisch Castell Baba genandt in Griindt vihort
and ausgebrendt, die Turkel, alle niedergehaust And das iibrig ales sampt Weib
vnd Kiindt davon gefueret Hurmuzachi. 1111 (Aus Wien von 21 Iannuary
Anno 1595): Die Moldauer find Wallachen, thuen Ihenhalb der Thonaw dem
Feindt grossen Schaden. Die Gegent Dobrochian and Markten verbrandt, die
Tiirggische Inzeohner niidergehaut, das Viech wechk getriben, find das Landt
gar bisz auf Drinopol verhangt..
Huratuzachi IV= No- CLXXV pag. 211: ma colui affirmo che quelle
gente non erano del Re di Tartaria ma dell fratello del Re quali passati a Dobrizza al numero per quanto vien detto di 40 mille, vivevano di preda allo cam-
www.dacoromanica.ro
45
1598 Iu lie 14), stiri despre rniscrtrile Tatarilor din Dobrogea ; No. DCXIII pag_
404 (Casovia 1598 Octombrie 8) ; No. DXXXV pag. 352 (Gherghi(,a 1598 Mai 21).
12)
1599 pag. 81-82 e Babam venimus, urbem, aliquantum earuderibusconjicerelicebat, aliquando maximam : sed a Cosakis hodie misere diruta ac solo aequata
iacet'.
13) Balthassaris Waltheri: Brevis at Vera descriptie rerum ....in Tesauru
de Monumente istorice de A. Papiu Ilarian Bucuresti 1862 tom. 1 pag. 38.
Nec recte eos a Iovio et aliis scriptoribus recentioribus voluntarios milites appelari puto ; cum propter exemptiones ipsis concessas in bellum proficisci cogantur, sepique tamen Zingarorum vel Tartarorum more integras regiones depraedando pervagantur et devastant. In Dobruccia Bulgariae provincia ut plurimum ad Danubium desident et morantur.
Cap. XXXI pag. 79: Praeter eos quas modo enumeravimus Tartarorum
gentes, alii quoque eiusdem nationis reperiuntur qui Gibeli vocantur, 'quorum
ad plurimum sunt 2000 machaera, arcu, galea et lorica in hello utuntur, unde
Gibeli id est, loricati dicuntur. In Dobruccia provincia ultro Danubium sita,
habitant ad ruinas Muri, quae in Sogdiana region e ab urbe Silistria Constantiam usque, quae est ad Pontum Euxinum, pertingunt.
Hie murus ab Imperatoribus Graecis quondam aedificatus dicitur. HosceTartaros Turcae saepisime in bellum vocant ut aliis persuadeaut Tartaros Crimaeos sibi auxilio venisse. cf. Glossal-juin mediae at infimae latinitatts, conditurn a Carob Dufresne Domino du Cange. Parisiis 1840 tom. I pag. 38: Awnzii. Genus milltiae Turcicae. Iovius torn. I liber 14: In laevo Sinam Bassam
eunuchum eum Asiatico equitatu constituit, antecedentibus Acanzis qui sunt
voluntariae militrae equites, ex vario gentium genere, spe praedae, ad bellum
acciti (Rursum) : Hos Acanzes, hoc est Antecursores vocant, et plernmque centurn millium equitum numerum implent:; quod eis ad spew praedae Tartari
e Taurica et Getae ex Valachia gregatim misceanturz.
15) M. Drinov in Periodicesko Spisanie (1884 VII) pag. 71.
16) Hurmuzacki XI No. XXV pag. 597 (Constantinopol 1577 Iunie 26si 4 Iulie)
Constantinopoli et Dobrucxe omnes domus omniaque hospitia
plena sunt man cipioruni..... Quare petit etiam rex mews Serenissimus ut, chiausio Suo Majestatis homino adiuncto Constantinopoli, in Sansiako Bellogradiensi et Silistriensi, nee non Dobrucxe ubicumque et apud que (m) cumque ex
subditi Suae Majestatis temporibus predictis ablatis inventi furent, citra morarn
restitui mandet.
Hurmuzachi IV' No. CCXXV pag. 256 (7 Octombrie 1601): Di Moldavia sono capitate lettere, the ei predetti Tartari dela Dobrizza havevanotrascosso la Valachia, e presse da cinque mile anime.... ; Hurmuzachi XII NoMCLXVI pag. 802 (Constantinopol 1600 Martie 24... =et con li Turchi di
Dobrizza.
www.dacoromanica.ro
46
Hurmuxaclu IV= No. CCXXV pag. 256 (7 Oetombrie 1601); No. CCCXXX
pag. 328 (25 Tulle 1611); ... Tartar/ di Dolvigta... al numero di 10 milia; No.
CCCLI peg. 333 (16 Iunie 1612)
despre mete Tatari
nu se spune de unde
cari tree in numiir de 8000, in Dobrogea; Ibident XV partea II, No.
aunt
MDCCCXXXVIII peg. 957 (Iai 1626 Sept. 27; Ilndein XII No. DDXX pag.
1054 (1600 Octombre).
N. lorga, Stan ysi Documente XX No. X (1604 Sept 14) peg. 493 -494:
Des Tatar-chans leiblicher-Sohn, sei. mit vierczig- Tausende Tartaren unclerhalb
Giechisch-Wesenberg in die Dar t;.-a angelagt.Ilurmertachi IV2 No. CCCL pag.
.334 (1612 Maiu 5) ..Baba, Varna et Misevria luochi multi richi et abondanti
di genie per la maggior parte MahumetanaD.
N. large, Studii ci Doeumente XX frag. CCCCII peg. 440 (1613 Iunie 19);
N. Iorga, Stud a. y,i Doeuniente IV pag. 116 ...alcunilochi et vile turchesche ; Hurmuxachi vol. I Supl. I No. CCLXX Pag. 177 (Pere 1618 Aprilie 21) ...Dobregsa qui est une province de delta le Danube habit& de Tartares .
.1V. Ionia: St2tdii i doeumente IV peg. 117 e Bazargich terra che sede
in mezzo di quella parte di Bulgaria che si chiama Dobrucia, ch'e tra it promontorio del monte Hemo et la fore del Danubio, abita4a tulle& di Turcht et
Tartari .
17) Ioseph von Hammer ; Des osmanzsehen _Niches Staatsverfassunq 2Ind
Staatsvern altunq darqestellt aus den Quellen seiner Grundgesefte Wien 1815
2 vol., ,vol. I pag. 288.
c.f. A. C'. Barbie). de Maynard : Dictionnaii e ture-francais, Paris 1881-1886
vol. I peg. 47: ispendj corrupt du pers. peed/do qui siginfie quint. On donnait
ce nom a la part du cinq,uieme, prelev6 autrefois par les sultans ottomans sur
les prisoniers de guerre. Ce fut Mourad I-er qui, pour la premiere foes, etablit
cette tare au profit du, beit-ul-mal (tresor) ; cheque prissonier fut evalue k
120 aspres
18) T7aggio a Constantinopoli di Tommaso Alberti publicato da Alberto
Bachi della Lega, Bologne 1889 pag. 21 st urmat. (dupg, Buletin de l'institut
p. Petude de l'Europe sudorientale An. 11 (1915) pag. 235).
19) Hammer-Pulgstall, Geselnehte der Chant, der Krim unto osmaniseher
Herrseha ft Wien 1856 pg. 112.
20) I 201? Ilantn2er, Des osmanisehen _Belches Staatsverfassung vol. II
pag. 455, vorbind despre izvoarele noun ce trebuesc intrebuintate ca sa se inOleaga; mai bine istoria Turcilor adaugg.: *...diess sind die Reisen Ewlia Meltelebis, eines gelehrten Tiirken rind praktischen Geschaftsmannes, der, von stater
Reiselust getrieben, die weiten Lander des osmanischen Reiches von Sultan
Murad des IV bus Mohammed des IV Regierung, vierzig Iahre lang in alien
Richtungen nnunterbrochen durchreiste, und in hoherm seine Reisebemerkungen,
und Tagebucher zuamineutrug. Sowohl wegen des ausserordentlichen Werthes
und der Seltenheit dieses Werkes als wegen des mit dem unsirigen verwandten
Inhaltes desselben durfte eine umstiindlichere Runde als die schon irgendwo
anders gegeben, von der Entdeckung and dem Inhalte der Reisen Ewlia's, hier
willkommen sein.
Pag. 465 Reise Ewlia's von Konstantinopol nach Rumili im Geleite des
www.dacoromanica.ro
47
Ahmed Pascha im Iahre (1060) 1650. Gross rind Klein Tsehekmedsche, Silivri
Borges, Aides, Parawadi, Schumno, Hesargad, Rustschuk, Guirgowa, Sistow,
Nigeboli, Silistra, Hadschi-Oghli basari, Baltehik, Kan arna, Mankalta, Kitstendsehe, Kara-Chirman, Baba dayki mit Sprachproben der (lob)uxisrhen TaTraducere romana in Arhiva Dobroyei II, p. 134.
taren
21) Pentru pepenii dobrogeni se mai poate aminti Inca: Entracte din cronice polonci litnana a lui 3fatein StryAous /ce (1340 1580) in Columna lui
Traian an. II (1871) pag. 110: ..Pepenit verzi, un front mare si duke si epos
se produce numai in Bulgaria si lu campia Dobrogei. I-am mancat si in Alun-,
tenia, dar adu1i de peste Dunare .
22) Narration of travels in Europe, Asiu and Africa in the seventeenth
century by Eoltya Efendi translated from the turkisch by the Ritter Joseph von
Hammer London 1834. Traducerea romaneasca in Dobroyea junk An. VIII No.
7, 8, 9, 10 si 11 din 1912 si Arhira Dobroyei, II pap. 134.
23) 'Dee Travels of illacarms Patriarch of Antioch toile?' by his attendant archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. C. Belfour A. M.
Oxon London 14DCCCXXIX 2 vol., vol. I pag. 41 -42:
On ouf left w ere Romelia, Silistria, and Barja on which wehad now
ended whereof all the inhabitants ore Moslem Tartars. For the Sultan Mahomet when the conquerend this province removed the christians from it and
peoped it with these Tartares. Most of them are from Cara.mania and from our
Contury. This he did to fortify the banks of the Danube againts their enemies
the Christians; as it is frontier province, and the Coundary of Romelia which
is opposite the Danube, and of Moldavia and Walachia. All their habitations
are upon the banks of the Danube, and are built of word and reeds .
Edi(iunea CiOn171, a lui Paul de Alep, (Bucuresti 1900) nu coprinde aceasta parte.
24) iv. Iorya. Aete ti Fraymente I pag. 93-94.
25) Cornelio Magni : Quanto di pin curioso etc. Parme 1678 pap. 328
si urm. si 450 sgg. (dupli Bulletin de l'institut p. ]'etude de ]'Europe s-or. II,
10-12 pag. 236.
Johan Christoph Wayne, : Del neatio provinciarum Pan noniae et Imperii
turcici in Oriente (Augsburg 1684). ... s'au gasit multeruine antice dela Dunare
si panii, la Tomi (Constan(a) pe can le-au zidit imparatii bizantini si aceasta
parte de Writ- se numeste Basarabea si e locuitd de Marl ce se numesc Dobruees
si de ei se servesc Turcii in expeditiile for cele mai insemnate. Ei servesc cu
putina plata si se multumese dupa terminarea campaniei cu o haina si cu ducati ;
dar prada pe care o fac le riimane lor. Ce pagube a adus a,est neam cresting:
tatei, din nefericire e in proaspata amintire a oricui. Oratele for sent Tighinea,
Cetatea Alba, Ismail si Chilia ( 183-1b6 gi 187 pag. 43). Dupa Arhira
Dobroyei vol. II No. 1 (1919) pag. 85.
26) D. Cantemir,.Istona Imperiului ottoman pag. 3Q9 nota 123:
Dobrogea. Este o provincie situatii dincoace de muntele Emu $i se intinde
dealungul Duniirei dela Drastor, in Romania panal la gurile acestui fluviu. Toata
Cara e numai un les; o campie vasta, fare fluviuri, fare selbe; numai la extremitatea de aproape de Dristor este o padure pe care Turcii o nuiniau Deli- Orman
,au p:i(lurea nebunilor.
www.dacoromanica.ro
48
Locuitorii ei sunt de originii Turd si an vent aici din Asia, dar astcizi se
numese Citaki oi aunt renumiti prin singulars for ospitalitateo.
Despre Citaci aminteste si Engel, Geschichte der Bulgaren in Mbsien pag.
cf. M. Drinov In Periodicesko Spisanie VII (1884) pag. 72.
27) Voyuqe de ,S-r A. dela La Motraye en Europe en Asia et en Afrique
(a. la Haye) 1727 2 vol. vol. II pag. 9, 14, 205.
28) Jean Bell d' Antirmony, Voyage depuis St. Petersbourg en Russie dans
diverses contrees de l' Asie III Paris 1766 In Uricarul XXIV pag. 231-232.
29) Joseph Boscomch, Voyage de Constantinople en Pologne pag. 149, 151,
152, 158, 167.
3) Vezi hArtile: Rizzi Zannoni din 1774, Kriegstheater oder Graenzkarte
Oesterreiches, Russlands and der Turlcei din 1788, de asemenea harts lui Bauer
i Schmid.
31) Joseph Mikoseha, Reise eines Polen durch doe Moldau nach der Turkei.
(aus dem polnisch iibersetzt von M. Samuel Gottlieb Linde) Leipzig .1793 pag.
23, 24, 28.
32) E. Ritter, Bridle fiber Zustande und Begabenheiten in der Turkel, aus
den Jahren 1835 bis 1839. Berlin 1841 pag. 163.
33) Moltke, Campagnes des Busses dans la Turquie d'Europe en 1828 et
1829 pag. 36: gCet etat des choses existe surtout depuis que les Tartares de la
Crimee, qui s'y etaient autre fois refugies en ont etc renvoyes par les Busses
apres la Campagne de 1828.
Populatiunea in orase se rnentinea la Inceputul veacului al XIX, did in
1819 Silistra avea 5.000 locuitori, far Babadagul 5-8.000, cari credem ca erau
cu seams, fricea poate di se observe, din cauza lipsei for In Dobrogea ca ,arbitrar mai sunt socotiti Tarcii din Dobrogea ca Teitariv deli in 1844 se prtstra
Inch termenul de Dobrogea tcittireasca, de oarece vorbindu-se de Hilrsova carlavea 5.000 de locuitori si de Babadag cu 7000 se adaugg pentru acesta din urns
eBabadag, in Dobrogea teitcireascii aproape de lacul Razem, face un mare comert
si ocup'fi o buns pozitiune mi litres
RudtorfTer Fr. Militar-Geographie von Europa [zweite Auflage] Prag 1839
pag. 534; Fuchereau de St. Denys, Histoire de l'Empire ottoman, depuis 1792
,jusqu'en 1844 Paris 1844 pag. 55.
34) I. Ionescu, Excursion agricole dans la plain de la Dobrodm, Constantinople 1850 pag. 82.
35) Kanitz, la Bulgarie danubienne et le Balkan pag. 48.
www.dacoromanica.ro
49
37) A. Vbicini et Para de Courteille, Etat present de l'empire ottoman
Paris 1876 pag. 25.
39) Le Jean, Ethnographie der europdischen, Turkel*, pag. 33.
39) Ibidem. pag. 36.
sah ich Frauen nosh mit Stolz ihre grossen silbernen Nasenringe tragen.
43) K. F. Peters, Grundlinien... pag. 54.
Cifrele referindu-se la elementul mahomedan, pe cari le dau diferiti autori
.pentru intervalul 18o0-1877, variaza, uneori chiar simtitor delu nnii la altii:
Joanne Ad: Itiuneraire descriptif, historique et archeologique de l' Orient,
Paris 1861 pag. 313: "Tartares de la Dobrudscha 8.000..
Poujade E: Chretiens et Tures Paris 1859 III pag, 260 ;
C. Sax, 0 eographisehe-ethnographische Skizze von Bulgarien [Das Donau-
Meer ;...
...Tataren [fiber 50.000] haben sich im vorigen Jahrhundert in der nordlichen Dobrudza..
Ravenstein d cifra de 184.000 mahomedani pentru toatii Dobrogea.
46) Ziarul "Timpul (Bucuresti An. III (1878) No. 193 din 2 Septembrie.
48) A. Ubicini, la Dobroudja et le Delta du Danube in Revue de Geographie 1879 pag. 246.
49) Luca Ionescu, 1. c. pag. 25-29.
50) Baron d'Hogguer, Renseignements sur Dobrodja (son etat actuel, ses
"Die Dobroudscha oder Dobrudscha (vgl. Kanitz in Ausland 1878 No. 40),
ein ethnisch buntscheckiges Land hat seither mancherlei Wechsel erlitten. Wir
kommen unter namentiich bei den Rumanen und den Bulgaren darauf znriick
und bemerken hier nur statistich etlinische Angaben aus der Darmst. Z. 1879
No. 78: 116.732. Bewohner, darunter `56.000 Mohantedaner, 24.314 Rurniinen,
:16 476 Bulgaren, 13.936 von versehiedenen Stammen.
4
www.dacoromanica.ro
50
62) Luca Ione,seu 1. c. pag. 34-35.
53) La Dobrogea roumaine Bucarest 1919 pag. 14.
54) Expunerea generald a situatiunei jud. Ccnistanta. Dare de seamii,
racuta consiliului judetean In ziva de 18 Ianuarie 1881, de crttre prefectul ju-
2 vol. 1881-1886.
Fr. Milclosich, Die Turkisehen Elemente in den sud-ost und ost europeiischen Sprache [griechisch, albanesisch, rumitnisch, bulgarisch, serbisch, klein-
russisch, polnischj, Wien 1884 pag, 13, 15 etc; Fr. Milclosich, Die Turkisehen
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro