Fizica - Sinteze Cls IX-XII

DIDONA NICULESCU doctor in fizica FIZICA Simteze si complemente. Prebleme rezolvate pentru clasele IX-XIl, bacalaureat si admitere Ia facultate Editia a ili-a revizuita si adaugita e MECANICA e TERMODINAMICA e ELECTRICITATE o OPTICA ANATIONALCUVANT iNAINTE Sintezele si complementele de fizicd prezentate in aceasta carte sunt cu atat mai valoroase cu cAt, in zilele noastre, perceptia fizicii este deseori eronata sau, in orice caz, mult simplificata. Fizica este si va ramane un domeniu de baza al stiintelor, fiind o disciplina care defineste riguros si exact cunoasterea universului fizic, si de aceea_trebuie si ramana o component obligatorie a cunostintelor oricarui om cult. Lucrarea este structurata in patru parti - Mecanicé, Termodinamicd, Electricitate, Opticd — si se adreseaza elevilor claselor IX-XII, care doresc s& inteleaga fenomenele fizice, formandu-si astfel o baza solida pentru a putea urma 0 facultate tehnica. Este o carte moderna, dinamica, cu o graficd adecvata, deosebit de atractiva, menita si vind in mod eficient in ajutorul celor care studiazé. Autoarea a optat pentru o abordare logica a celor patru parti ale fizicii, astfel incét Jucrarea sd se constituie intr-un crescendo al ,construirii* conceptelor si notiunilor necesare intelegerii fizicii, dand totodata posibilitatea cititorului de a rezolva problemele de examen sau de bacalaureat. Fiecare parte prezentat& beneficiazA totodata de exercitii si de probleme rezolvate, alese cu grija, care exemplificd limpede si la obiect sectiunea descrisa. Rezolvarile sunt amanuntite, astfel incat sa permit o cat mai buna urmarire a logicii rezolvarii, dar si a calculului matematic utilizat. Majoritatea problemelor sunt apropiate de posibile situatii reale, pe care cititorul le poate intalni in viata de toate zilele. Conceputa in genul unui compendiu, aceast lucrare se evidentiaz& totodata prin numérul figurilor_prezentate, deosebit de sugestive, al diagramelor, precum si prin definitii si formule scurte si clare, bine evidentiate, care sA poati fi usor gasite si aplicate. Limbajul folosit este foarte clar si concret, permitand o usoara intelegere a intentiilor autoarei. intreaga lucrare dezvéluie de altfel experienta didacticd a autoarei, dublata de cunoasterea profunda si temeinica a fizicii si, mai ales, a metodicii acesteia. in aceasta editie, pe langa unele completari si noi capitole, apar si subiecte de concurs la admiterea din 2009 la facultatile din Bucuresti, insotite de rezolvari. Recomand cu placere cartea doamnei Didona Niculescu, fii convins de perfecta sa aplicabilitate, eficienta si valoare. id ferm Prof. Dr. Mircea V. Rusu 23 ianuarie 2009 Facultatea de Fizicé Bucuresti BARGUMENT FIZICA. Sinteze si complemente, iat un titlu care, judecat la prima vedere, ar trebui sd creeze cele mai ciudate reactii ale consumatorului de stint, arta si literatura. Stiinta? Da! Fiindca in mod cert FIZICA este stiinta stiintelor. Arta? Da! Fiindcé numai ca arta poate fi sadita in constiinta celor care nu »trec* prin scoala, ci parcurg ciclul ,educativ“ cu dragoste si interes. Literatura? Dal! Fiindca FIZICA este atat de cuprinzatoare in diversitatea ei, incat nu poate lipsi din nicio biblioteca. De ce sinteze? Din necesitatea de a comprima, in oarecare masura, imensa cantitate de , material continut in tratate, manuale, publicatii etc. De ce complemente? Ca un raspuns ironic la sinteze. Dupa ce ca materialul este imens, se mai vine si cu notiuni complementare! De ce probleme rezolvate? Deoarece textul problemei trebuie bine inteles, rezolvarea trebuie gandita, formulele necesare obtinerii solutiei finale fi doar un instrument matematic, care ar trebui simplificat la maximum. Sursa de inspiratie? Aversiunea multor elevi faté de FIZICA: ,nu-mi place...", ,nu o inteleg*, nu pot s-o invat...*. LOR LE DEDIC ACEASTA CARTE! De ce editia a II-a? Din necesitatea completarii si clarificarii suplimentare a unor notiuni, in urma experimentarii editiei precedente pe un numéar foarte mare de elevi. S-a dovedit de asemenea necesar cunoasterea, de catre cei interesati, a celor mai recente subiecte de concurs la admiterea in facultati, cu rezolvarea lor. insusirea materiei, organizarea logici a gandirii, perseverenta si continuitatea in munca vor duce, in mod sigur, la obtinerea de rezultate menite s& ridice moralul si dorinta de perfectionare a tuturor celor care au nevoie doar de un mic impuls pentru a indragi FIZICA. Prin continut si prin selectia problemelor rezolvate, lucrarea se adreseaza si ii vizeazd in mod special pe cei dornici de a invata cu seriozitate si profunzime nu numai FIZICA, ci si celelalte discipline cu caracter educational". AutoareaMECANICA Sa Introducere. NOTIUNI DE CALCUL VECTORIAL I. CINEMATICA I. DINAMICA Ill. ENERGIA MECANICA IV. CONSERVAREA IMPULSULUII NOTIUNI DE CALCUL ntroducere VECTORIAL Vectorii sunt mirimi caracterizate prin modul si unitati de masura, punct de aplicatie (origine), directie si sens. ‘SUMA VECTORIALA a S=a+ S= a? +b? +2abcosa Directia si sensull se obtin cu regula paralelogramului. =| |>5=y 2a’ (1+cosar) » a |= 2acos— Suma mai multor vectori se mai realizeaza astfel: Se agazi vectorii cu originea unuia in varful celui precedent. Suma lor este vectorul care uneste originea primului cu varful ultimului. D=a-b B= a’ +b’ -2abcosa Directia si sensul: originea in varful scizatorului si varful in varful descézutului. |=>B \2a"(1- cosa)Fizied — sinteze si complemente - probleme rezolvate PRODUSUL UNUI SCALAR CU UN VECTOR P=a-b sisensul lui 5. Este un vector: PRODUSUL SCALAR A 2 VECTORI a|-|B |cose Este un scalar: PRODUSUL VECTORIAL A2vectort P,=Gxb Este un vector cu: |B a|-|5|sine - directia perpendiculara pe (a6 ~ sensul dat de regula burghiului. Versorii sunt vectori cu modulul egal cu unitatea, iar directia si sensul sunt cele ale vectorului respectiv. in sistemul rectangular de axe, versorii se noteaza cu: i(pe axa Ox) J (pe axa Oy) E(pe axa Oz) i+yj+zie are modutul: ih=VF-F = yx? +y?+2? Vectorul TI CINEMATICA 1. MISCARE, TRAIECTORIE, VECTOR DEPLASARE Mecanica studiat& in acest capitol este mecanica clasicd newtoniand, bazata pe cele 3 principii ale Iui Newton. Miscarea unui corp este schimbarea pozitiei sale fata de alte corpuri. Un corp este in repaus daci pozitia sa fata de alte corpuri nu se schimba. Pentru a studia miscarea unui corp, se alege un alt corp de referinta, numit sistem de referintd. Miscarea corpurilor se studiazd, de cele mai multe ori, inlocuindu-le printr-un punct material care este caracterizat prin masa corpului, neavand dimensiuni geometrice. in timpul miscarii corpurile descriu curbe, numite traiectorii. Sistemele de referinta se reprezinta prin axe de coordonate, in plan sau in spatiu. Pozitia mobilului in spatiu este precizata prin vectorul de pozitie, care are originea in sistemul de axe de coordonate si varful in pozitia punctului material pe traiectorie. Deplasarea mobilului este variatia coordonatelor sale: Ts vectorii de pozitie in punctele A si B ale traiectoriei vectorul deplasare OsseRvaTiE: lungimea traiectoriei difera de vectorul deplasare. EXEMPLU a6 Sa se calculeze: A a) spatiul parcurs; b) vectorul deplasare pentru un mobil care merge pe o traiectorie circulara de razii R, intre punctele: LA-B 2.A-C C 3. A— A (dupa parcurgerea cercului). REZOLVARE: 2aR_ «aR 1a) San = 3.a) S,,=2¢R; b) Ary, = Rv2 ; b) Arye =2R ; b) Ary, =0.Fizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate a 2. VECTORUL VITEZA. VECTORUL ACCELERATIE Viteza medie a punctului material, care se deplaseaza pe 0 traiectorie oarecare, intr-un interval de timp At, este: meds aa 77 (este secanta la traiectorie) T,sTy — vectori de pozitie Viteza momentand este limita spre care tinde acest raport, daca At 0; ¥, rmomentana = fim (este tangenta la traiectorie) PROBLEME 4. Un corp se deplaseaza dupa legea: x = 8 + 20t - 2t?. Sa se calculeze: a) viteza medie in primele 3 s; b) viteza momentani la f = 3s. REZOLVARE: a) t, =O=>x,=8 Ax 42 =—=—=14- t,=3s> x, =50|> Y= ge 7 g 4m D) Vnom = 20 4t la t=3s = Vom = 8 m/s 2. Un corp se deplaseaza dupa legea: x(t) = 2t? + 5t + 3 (m). Care sunt vitezele momentane la momentele: a) t; = 3s ; b) t, = 8s? REZOLVARE: v=x'() =4t+5 a)v,=17m/s; b) v, = 37 m/s.Va ‘A (variatia normala a vitezei) Wt-+AV, — (Variatia total a vectorului viteza) Av _ Ave Avn —— St => fa=4,+4,] At At At Av_dv Anom = lim— =—=Vv'(t) fn ote an, CLASIFICAREA MISCARILOR rectilinie a=0 (4,=0) Miscarea uniforma a : curbilinie (a, =0) Migcarea accelerata (4, #0) un vector V4, atunci se pot defi (variatia tangentiala a vitezei) a=a, (a, #0) rectilinie 2 curbilinie Daca At > 0 => | ta, (a, #0) Daca se muta punctul de aplicatie al vectorului Vs in A si se pune pe suportul lui 13Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate 3. MISCAREA RECTILINIE UNIFORMA (¥ = constant) ave = S=v-t PROBLEME 1 Doua avioane zboara unul spre celiilalt, fiecare cu aceeasi vitezii, v. Care a fost initial distanta dintre avioane, daci un semnal sonor care se propaga cu viteza c, emis de un avion si reflectat de celalalt, se intoarce inapoi in timpul T? REZOLVARE: et, + vt, =d > ct, = vt, + vt, +t, _ €-v)t; _ d(e-v) 2 a cev (ctv)? T=t, +t, 9T=—1 9-9) ctv (ctv) _Te+vy 2c d _O—————[—————[ LSSEe Mecanica 2. Un autoturism se migca cu viteza v, in spatele unui autocamion care se migc& cu viteza v). Cand distanta dintre acestea este d, conducatorul autoturismului se angajeaza in depasire, dar vede venind un autobuz din sens opus cu viteza vs. Ce distanté minima d, trebuie si fie intre autobuz si autoturism, pentru ca dupa depasire autoturismul sé fie la distanta d, in fata autocamionului? REZOLVARE: vit 1 vt ie tt >t dy | vi Va <> Vv; a Vat EU UEIEEEIEEEEEEEEREEEEETEeETaEeeeeeeeemememeend d=? ds =v ttv,t>t= 3 V,t=d,+vat+d, V, +V5 d d, +d, =(v, -v,)—> its (d, +d.) + V5) vy. — V2 3 Trei pomi sunt plantati pe un rand la intervalul de 2 m. inaltimile acestora sunt: 2m, 4m, respectiv 1,5 m, iar vitezele lor de crestere sunt: 20 cm/an, 8 cm/an, respectiv 14 cm/an. Dupa cati ani varfurile pomilor vor fi coliniare? REZOLVARE: y yer 2+v,t=a>2+0,2t=a 4+v,t=a-2b=>4-0,08t=a—2b 1,5+v,t=a~4b=1,5+0,14t=a—4b _ 4+0,08t = 2+0,2t-2b (tnvoadte dom ab Ta Tm t=25 aniFizicé: - sinteze si complemente - Un om de inaitime h pleaca cu o vitez& v, de sub un felinar de inaltime H. Cu ce viteza v se va lati umbra lui pe pamant? REZOLVARE: Din localitatile A si B, pornesc doi pietoni unul spre celélalt, intr-o miscare rectilinie uniforma. in momentul intalnirii, primul parcursese cu d mai mult decat celalalt. Dupa intalnire pietonii isi continua drumul. Primul ajunge in localitatea B dupa un timp t, de Ia int@lnire, iar al doilea in localitatea A dupa un timp t). Sa se afle vitezele cu care se deplaseaza cei doi pietoni. REZOLVARE: Av coy eB Lr ' ' ' ! a AC-BC=d_—; eceut v4. ee es vy, V2 V2 t, 16:Sa se afle viteza medie daca un mobil se deplaseaza astfel: w) s (v2) wD s (2) _ — (t/2) (2) a 7) Prima jumatate de timp cu viteza Prima jumatate din drum cu viteza Vv, a doua cu vy y;, a doua cu vy Ss Ss Ss 2v, 2v, 2v,V, Vit, (media aritmeticd) (media armonicé) PROBLEME 41 © masina parcurge prima jumatate din drumul sau cu viteza v,, iar restul drumului astfel: cu v,, in prima jumatate a timpului necesar parcurgerii acestei distante, si in restul timpului cu v,. S& se determine viteza medie. REZOLVARE: x t, 2 cu v,, urmatorul or cu Vv; | = 2MVam__ Vie + Vs) Vin 1 ~ VitVom y+ ¥et¥e = i+ ¥5) QV, +V2+V3 17Fizicd - sinteze si complemente - probleme rezelvate am Un mobil parcurge consecutiv doud distante egale, migcandu-se cu vitezele constante v, = 20 m/s, orientaté sub unghiul a, = 60° fata de Ox, si cu v, = 40 m/s, orientata sub unghiul a, = 120° fata de aceeasi axa. Sa se calculeze viteza medie. REZOLVARE: 0 x Daca proiectiile vitezei medii pe axele Ox si Oy sunt Vine $1 Vay? 2 a Vin = Vax +Vmy __ 2v,cos 60°v,cos 120° mv, cos 60° + V,cos 120° -20-40-—= i Vix = I 20- Vinx = 40 __2v,sin 60°v,sin 120° my v,sin 60° + v,sin 120° 2-20 34g iB 2 2 ee eL my =e 203 408 1600 + 1600 std m/s 18:Un corp M se poate deplasa cu o anumita vitezA fata de un sistem de referinta O’, care la randul lui se poate deplasa cu o viteza fata de alt sistem de referinté O. Notam: Vo. = viteza mobilului M fata de sistemul de referint& O° Yo = viteza lui M fata de sistemul de referinta O Yoo = viteza sistemului 0” fata de sistemul 0 Vitezele se compun vectorial: Vo = Yo + Yoo PROBLEME * Un avion zboara cu viteza Vo fata de aer. Stiind ca vantul sufla de la Est la Vest cu viteza ¥ si avionul trebuie sa inainteze spre Nord, sa se afle viteza avionului fat de pamént si unghiul facut de avion cu meridianul. REzOLVARE: fi = viteza avionului fat de pamant ¥ = viteza vantului fata de pamant Vo = viteza avionului fata de aer w=v+¥, v sina =— Vo 2 Picaturile de ploaie, care cad vertical, formeaz, pe geamurile unui autobuz in miscare, urme inclinate sub un unghi a = 60° fatdi de vertical. Care este viteza picaturilor de ploaie (fata de pamant), dacd viteza autobuzului este v = 12 m/s? REZOLVARE:Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate = 3. Un avion parcurge distanta d, dus si intors, cu viteza vo fati de aer. Cat timp dureaza zborul, daca vantul sufla cu viteza v: a) perpendicular pe directia parcursa; b) de-a lungul directiei parcurse; ©) dar daca nu suflé vantul? REZOLVARE: b) T=t, +t, a e > VotV Vo-V 9 T=24 Yo 4 0 barca inainteazA spre Nord de-a lungul unui meridian cu viteza v. Care este marimea si directia vitezei vantului fata de barca, daca vantul suflé dinspre NV cu viteza v,? RREZOLVARE: Vy =V+¥, B=180°-45° vy =v? +Vy" 2vv,cos(180°-45°) eS Vv, = VV" +Vp +2vv,cos 45° sina’ _ sing Vo Vp A Vy _ Vo V2 sina'=sin 45° —° = vo v2 Vv, Vy 2 20:Mecanicé ® O salupa parcurge distanta dintre dou porturi in sensul curgerii raului in t, si impotriva curentului in t,. in cat timp va parcurge aceasta distanta un colac de salvare scapat in apa? REZOLVARE: th, +V,)=t(v,-v,)=tv, tv, +¥,)=tW,-¥,) = {Welbs-t)=velt +t) th, +V,)=tv, vst =Vv.(-t) t,-t t+. = ta 2tt _ tq t~t, 1 © Un elev inoata cu viteza v. in ce directie trebuie si inoate spre celilalt mal, pentru ca apa care curge cu viteza vp sd-1 deplaseze cat mai putin la vale? REZOLVARE: Vitezele se pot descompune pe axele orizontala si verticala. d L v,-vcosa vsina Prin anularea derivatei se obtine: 22 as v' sin’ @ = (Vy —V cosa) V cosa => ~~ cosa=— 24complemente - probleme rezolvate Fizica --sintexe Doi pescari trebuie si treacd peste un réu exact in punctul opus. Amandoi vaslese cu aceeasi vitez v, faté de apa, iar viteza’ apei este v,. Primul orienteazA barca astfel incat inainteaza rectiliniu si ajunge exact in punctul opus intr-un timp t,. Celdlalt orienteaz& barca perpendicular pe farm, ajunge langé celalalt mal, apoi vasleste de-a lungul acestui mal pana ajunge in acelasi punct final, in timpul t,. Care este raportul ty/t,? JREZOLVARE: ’, - timpul in care se parcurge distanta AC t)"" Ss 1”, - timpul in care se parcurge . distanta CB ViWe-Va) Ve~ to _ VW-Va) t V0tV)@%-va) t_ [Yor Va t. V¥btVe 225. MISCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATA Legea vitezei V=v,+at Legea spatiului at” S=S, +vot+— 0 + Vol +S Ecuatia tui Galilei v5+2aS PROBLEME ¥ Un mobil porneste uniform variat din originea axei Ox, cu viteza vy = 15 m/s. Dupa un timp t’ mobilul trece prin punctul de abscisé x’ = 10 m, cu viteza v 10 m/s. Sa se calculeze: a) acceleratia; b) timpul t’; c) distanta parcursa in acest timp; d) viteza medie in modul. REZOLVARE: o d=x,,+X,,—x'=2x, m+ Xm mFizicai - sinteze si complemente — probleme rezolvate ma % Un corp porneste uniform accelerat fara vitez initiald si parcurge astfel un drum d;, dupa care merge uniform incetinit si parcurge’ un drum d, pana la oprire. Stiind timpul total T al miscarii, si calculeze acceleratiile in cele 2 miscari. REZOLVARE: v=a,t, =a,t, > v’=2ad,=2a,d, > fod T_d,+d, tod a,t? 2d,(d, +d,)” Gah ge » a, =420i +4)" 12 Tdi, ® Doua trenuri aflate in miscari rectilinii uniform accelerate, pe aceeasi directie, se reintélnesc dupa t='1min de la depisire. Dupa cat timp de la prima depasire, trenurile aveau aceeasi vitezd instantanee? REZOLVARE: a,t? 2 Voit + = Vogt SA si=S, = 2AWorVu)_; a,—a, Vo, tat'= Vo) +a,t" Vor~ Vor _ t a,-a, V1 = V2 => => t'=30s 2434) Metroul parcurge distanta dintre cele doua statii consecutive in 2 min 20 s. Daca acceleratiile initiala si finala sunt egale in valoare absolut, |a| = 1 m/s?, iar viteza maxima la care ajunge trenul este v,, = 90 km/h, sa se determine distanta dintre cele doua statii. REZOLVARE: a a>0 im a=0 | a<0 eg 00 | t= 140s 1 4 : 1 ! Ge | 8 ! Vm = 90 km/h = 25 m/s | t Jal = 1 mjs? Vq_=at, => t,=2™ a 83 = Vals => 8) = 25-90 = 2250m 8 = 2s, + s; = 25? + 2250 = 2875 m 5 Un mobil se misc& uniform cu viteza v, = 5 m/s. La un moment dat, un alt mobil, care vine din acelasi sens, aflat la distanta d de primul, incepe sa franeze de la viteza v, = 10 m/s. Acceleratia de franare este a = 0,1 m/s*. Care este spatiul parcurs de primul mobil, pana la prima intélnire a mobilelor? (Mobilele se intalnesc o singura data.) REZOLVARE: xe=v,t vy ‘i at? a ee ee a 4 att 1 tkevit- at” -2(v, -v,)t+2d=0 te (wi) \(v,—v,) -2ad to= 12 a Pentru a se intalni o singura data, trebuie ca: t=t, > d= w Timpul pana la intalnire este: 2 =50s JFiziet - sinteze si complemente — probleme rezolvate Sees) 6. MISCAREA iN CAMP GRAVITATIONAL Céiderea liberd (a = g) Se da: Hex. SC Cer: te Vina H(t), VO). aad ie t, = PB hoo} L¥ & ¥ hi) ho) Vonae = V8 max + hO=h,,. 8 * vi)=st Aruncarea de jos in sus (a = -g) Se da: vp. Se cer: ty, Bra h(t), v(t). h h, PROBLEME 4 De pe un acoperis cad, una dupa alta, doud picaturi de api. Dupa un timp t = 25 de la inceputul caderii celei de-a doua piciituri, distanta dintre acestea este 4h = 25 m. Cu cat timp inaintea desprinderii celei de-a doua picaturi s-a desprins prima pictur? REZOLVARE: 2 Ah=h,-h, =e ae =8" pea, +8 _BF Ab=75 +g, + 2/2 gt; +2gz,-2Ah=0 ti+4t,-5=0 > t,=Is2. Un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initial vo, = 9,8 m/s. Dupa un timp t = 1s, se arunca dupa acesta un al doilea corp. Sa se afle viteza initiala Vo2 a acestuia, astfel incat cele dou corpuri sa se intdlneasc4 in momentul in care corpul 2 este la indltimea sa maxima. REZOLVARE: 3 Dowa corpuri sunt aruncate vertical in sus cu vitezele initiale vo, si Vox t Do. Om, Unghiul a la care se suprapun a doua oara este: o,t=a, 27 saa —@, 5s Orn - 33DINAMICA 1, PRINCIPITILE MECANICII NEWTONIENE 1. PRINCIPIUL INERTIEI Un punct material isi pastreaza starea de repaus sau miscare rectilinie uniform fata de un sistem inertial de referinta, atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care si-i schimbe aceasta stare. Se numeste sistem inertial de referinta un sistem de referinté care are o miscare rectilinie si uniforma fat de un sistem absolut de referinta. 2. PRINCIPIUL FUNDAMENTAL Introduce forta ca o masur a interactiunii corpurilor. Forta este variatia impulsului ( p = MV) in unitatea de timp: A(mv) Av “a | > Fe mar N=kg-m/s? | (N = newton) Newtonul este forta care, aplicat masei de 1 kg, ii imprima o acceleratie de 1mjs?. 3. PRINCIPIUL ACTIUNH $1 REACTIUNIL Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o fort, numita actiune, cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta egala in modul si opusd ca sens, numit& reactiune. 4. PRINCIPIUL SUPRAPUNERI FORTELOR Daca mai multe forte actioneaza in acelasi timp asupra unui punct material, fiecare forta produce propria sa acceleratie in mod independent de prezenta celor- lalte forte, acceleratia rezultanta fiind suma vectorial a acceleratiilor individuale.2. TIPURI DE FORTE 2.1. FORTA DE TRACTIUNE SI FORTA DE INERTIE * Forta de tractiune este forta care se aplica corpurilor, imprimandu-le 0 acceleratie. + Forta de inertie este forta care se opune sensului pozitiv al acceleratiei, care actioneazi asupra corpurilor pentru ca acestea s-si respecte principiul inertiei fata de sistemele inertiale de referinta si are valoarea F;= ma. PROBLEME ee 1 Doua corpuri paralelipipedice, de mase m, si m;, sunt agezate aldturat, pe masa orizontala, neted’. Corpul de mas& m, este impins cu o forta orizontala F. Cu ce fort f corpul de masa m, impinge corpul de masa m,? REZOLVARE: my Corpurile se vor migca cu acceleratia: EF os ae m,+m, > Fa=™ma iE Fm. f=F-m,a=F-m,———__ 5 f= —?- m,+m, m,+m, 2 Obild de masa m,, suspendata printr-un fir, este mentinutd in repaus, in pozitie deviat cu un unghi a al firului fat de verticala. De bila m, este suspendata, printr-un alt fir, o alta bila de masa m,. Sa se afle acceleratia bilei 2 imediat dupa ce i se da drumul bilei de masa m,. _ i s S,sina _ a,sina S,, S)~ spatiile parcurse de bilele m,, respectiv m, Fi,, Fi, — fortele de inertie ce actioneaza asupra bilelor imediat dup ce i se da drumul bilei de masa m, REZOLVARE: m,a, +m,a, sina =(m, +m,)gsina m,—2-+m,a sina =(m,+m,)gsing a +My, m,a, +m,a, sin’ a =(m,+m,)gsin’a g(m, +m,)sin?a m,+m, sin’@ 35omplemente — probleme rezolvate 2.2, FORTA DE FRECARE + Forta de frecare este forta care actioneaza intre corp si suprafata pe care se deplaseaza, este opusa sensului miscarii, nu depinde de masa corpului sau de suprafata lui, ci doar de normala N la plan si coeficientul de frecare j. F,= uN PROBLEME Un corp de masa M se poate deplasa fara frecare pe o suprafata orizontala. Pe el se afla un corp de masa m, coeficientul de frecare intre corpuri fiind .. Daca asupra corpului M actioneaza o forta F, astfel incat corpul de masa m sa alunece, care va fi acceleratia acestuia fata de M? REZOLVARE: ght ¥F st a=a,-a,-F AME, ELA g eh) 2" Pe o masa sta o scandura de masa m, peste care este asezat un corp de masa m,. Coeficientul de frecare dintre masa si scAndura este j.,, iar dintre corp si scandura y1,. Cu ce forté minima trebuie trasa scAndura, astfel incat sé alunece corpul de masa m,? REZOLVARE: t Fi=Fa “ ™) &, ma=m 48 ¥ TF anne a m —— F=(m,+m,)a+4,(m,+m,)g —é_t_| __ F=g(m,+m,)(4 +44) 36:Mecanica ® De un tren de masa M, care merge rectiliniu uniform, se desprinde la un moment dat ultimul vagon de masa m. Acesta parcurge o distanta d pana se opreste. La ce distant de vagon se va gasi in acest moment trenul, daca forta de tractiune a locomotivei a ramas aceeasi? RREZOLVARE: at” S=v,t+—-d Vott+ 2 Scriem formula vitezei si ecuatia Galilei pentru miscarea vagonului: V;=Vo-ngt=>t=~ (vy, =0) ug 2_ ya Vo v; —2a'd => ds (vv, =0) 1=Vo Que (v, =0) 2 4 ve, umg vo ug M-m 2)7g7 ~ d-d m =2d Ss Wom 37Fizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate 2.3. TENSIUNEA IN FIR + Tensiunea in fir este forta care apare intr-un fir asupra caruia se actioneazi cu o forta (sau se atarna un corp greu). EXEMPLE DE SCRIPET! Scripete simplu ideal Sa aflim acceleratia, tensiunea in fir si forta care actioneazd asupra scripetelui. Rezultanta fortelor: R=0 G,-F,-G,-F, =0 m,g-m,a—-m,g-m,a=0 au <~<. m,-m T=m,g~—m,a=m,g~m 28 ~M,s 28 2B +m, _g 2mm, a o Feg 4m,m, T _7 _ i Se ™m, +m, Pohieds | Book m,+m, Secripete dublu =2|a,| ma, =T-mg m,a, =m,g—2T m,a, =m,g—2m, -2a, —2m,g a,(m, + 4m,) = g(m, —2m,) m,—2m, a,=8 m, +4m, 38: ={a 8|4, | ma, =T-mg m,a, =m,g—8T m, —8m, a,=g-2 n m, +64m, Formula generalizataé pentru nscripeti: PROBLEME 1 Un om cu masa M sustine un corp cu masa m cu ajutorul unui fir trecut peste un scripete fix. Care este forta de apasare normala a omului asupra pamAntului, dacd firul este inclinat fata de vertical cu unghiul «? REZOLVARE: T=mg z t N=G-T cosa a a N = Mg~- mg cosa (a ae Whe 3DFizicé — sinteze si complemente — probleme rezolvate B poua corpuri de mase m, si m, < m, sunt suspendate prin fire si printr-un scripete ideal (vezi figura). Unul din firele de suspensie este taiat. Dupa cat timp viteza corpului m, atinge valoarea v? REZOLVARE: MOGET LEP EET ETE” m,a, =m,g-2T m,a,=m,g+T m2 72 e@m,+m,)-a(4%*m2) m,g ~2(m,a, -m,g) v (4m, +m,) 2g (2m, +m.) © De capetele unui fir trecut peste un scripete ideal sunt legate 2 corpuri cu masele m, si m, > m,. Daca sistemul este lasat liber, si se calculeze indltimea maxima la care se ridicd masa m,, cunoscand h, (vezi figura). REZOLVARE: -m, m,+m, v = 2ah, = viteza pe care o are corpul de masa m,, cAnd cel de masa m, a ajuns la pamant. m, Corpul 1 va ajunge la: > H=h, +h, =h, + 2g H=h, +2 > gMecanica 4 Sa se afle acceleratiile si tensiunile din fire pentru sistemul din figura, cu scripeti ideali (m, > m, > m,). REZOLVARE: 21. jee “8 am,m, +m,(m,+m;) T T 2gE-T = E+ 8 2 ms; Py 4m,m,m, =p mlm, +m,)-4m,m, a **'m,(m, +m,)+4m,m, m,(m,; ~3m,2)+4m,m, ae 23-8 m,(m, +m;)+4m,m, aa)Fizicé: — sinteze si complemente — probleme rezolvate saa 2.4. ECHILIBRUL FORTELOR PE PLAN iNCLINAT \? x a x: ma,=G,-F, F=nN y: G,=mgcosa ma, =Mgsina-~mMgcosa =F, =4¢mgcosa a, =g(sina — cosa) mia, |=G,+F, mla,|=mgsina + “mgcosa a, =—g(sina + cose) x: ma=F,-G,-F, ma =Fcosf~-mgsina-4N y: N=G,-F, =mgceosa—Fsin ma = Fcos f ~mgsina - 4(mg cosa —F sin £) a= FCosB+ HIND) _ 9 (sina + pcos) m 42=x: ma=F,-G,-F, ma = Fcosa—mg sina-N y: N=G,+F,=mgcosa+Fsina ma =F cosa —mgsina — — (mg cosa +F sina) _] F(cosa— sina) m —g(sina + .cosa)| Planul se mised cu acceleratia w. Forta care actioneaza a: F=1,+T, =| F|=2T cos x: ma=G,-F,-F, ma =mg sina-m w cosa-yuN y: N=G,+#, N=mgcose+mwsina a=gsina-—wcosa- —w(g cosa + w sina) a=g(sina - zcos@)~Ww(cosa + sina) x: G,-F,-Gy-F,-F,=0 m,g-m,a-—m,gsina—m,a~pN=0 y: N=G,,=m,gcosa (m, —m, sina— wm, cosa) m,+m, v G 2 supra scripetelui: o0°- } 2 2T. co 45" = 2) 2 43Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate x: G,-F, -F,-G,-Fi-F, =0 m,gsin B-N,-m,a-m,gsina—m,a—pN, =0 y: N,=G,,=m,gcosa yy: Ny, =G,, =m,gcosh ang MiaGsinB—noos 6)—m(sing + Heose) m,+m, fo | i, |-| 7% |=G,, -Fa-F, =maletsin 6 - 00s 6)-a] |F = 220s 8+) 2rcof r-24F) 20 sin SP isss Mecanicé PROBLEME 1 Pentru a mentine in repaus un corp pe un plan inclinat de unghi a, trebuie aplicat o forta minima de-a lungul planului F,, iar pentru a-l trage uniform in sus de-a lungul planului trebuie aplicati o fort in sus F,, de-a lungul planului. Sa se afle coeficientul de frecare. REZOLVARE: By G, LS & <) F,=G,-F, F,=G,+k F, =mgsina-yzmgcosa F,=mgsina + umgcosa F, _ sina~ycosa FE, sina+ cosa 2° Stiind cA, pentru a mentine un corp pe un plan inclinat de unghi a, trebuie aplicata o forté minima normala pe plan de n ori mai mare decAt o forté minima orizontala, sa se calculeze coeficientul de frecare dintre corp si plan. REZOLVARE: F, = nF, mgsina = “(mg cosa +F,) | mgsina = F, cosa + u(mg cosa + F, sina) uMgcosa + uN, =F, cosa+umgcosa + uF, sina HN=cosa+ psina __ cosa “nosing 48Fizicdi - sinteze si complemente — probleme rezolvate 3 De-a lungul unui plan inclinat de unghi a, este lansat in sus un corp cu viteza initial vp. Coeficientul de frecare este p. Sa se afle: a) indiltimea h la care se ridicd corpul; b) viteza v’ cu care revine la baza planului; ©) timpul de urcare; d) timpul de coborare. REZOLVARE: vF0 a, =-g(sina+ cosa) 2 2 Vo vi =Vvj-2/a, |S, = ; V5~2| 8 Snax nd me 2g(sina + 4 cos@) a) 2 h=S,,,, sina > So 2g(1+ u ctga) a, =g(sina~pcosa) v,=0>0=v,-|a, |t, >t, = a 3 Tay os * g(sina + zcosa) te 2ve oe b= p35 OO ® 2 2g? (sina + uwcosa)(sina ~ cosa) 1 Yo res 4 t= noe cos? a) 24 Un corp este lansat, cu aceeasi viteza, pe un plan inclinat de unghi a si pe un plan orizontal, ambele planuri avand acelasi coeficient de frecare. Stiind ca distanta parcursa pe ambele planuri este aceeasi, si se calculeze unghiul de frecare. REZOLVARE: Unghiul de frecare o este unghiul pe care |-ar avea planul inclinat, dacd un corp cu coeficientul de frecare u. ar cobori uniform. Deci: mgsing=)mgeose > p=tgo O=vj-2a,1 (pe planul inclinat) O=vj—2a,l (pe planul orizontal) a,=a, => g(sina+pcosa)=yEg “u(-cosa)=sina 2sin = cos 7 _ sina 7 Sin 085 = 180" Tosa 9 —COosa 2sin? > tgo-ce2-te(2-2) _a-@ 7 5 Un corp este aruncat in sus, pe un plan inclinat de unghi a, si apoi revine la baza planului. Daca timpul de coborare este de k ori mai mare decat timpul de urcare, cum depinde coeficientul de frecare de raportul k? REZOLVARE: g(sin@ + cosa) a, = g(sina — zcos@) la tagts Seu = 3 2S vx g 8° (sin? a ~ 4? cos" a) te fe => k’sina—k?ycosa@ =sina + wcosa k?-1 k?+1 ap cos a) He tga 47Fizicdi — sinteze si complemente - probleme rezolvate 5 2.5. FORTA CENTRIFUGA SI CENTRIPETA ¢ Forta centrifuga este forta care actioneaza asupra firului de care este legat un corp ce se roteste. + Forta ceniripeta este forta care actioneaza asupra corpului care se roteste. Fay = macy APLICATI Suprainaltarea la eurbe a soselelor sau a sinelor exterioare de cale ferata ® Perioada pendulului conic Corpul suspendat de un fir in 0 descrie un cerc in plan orizontal. ° iga = fet sina _mo’R cosa mg sina = R 1 -_§& cosa T= > T=20|! o g ®) Apisarea normala a unui vehicul pe un pod convex si unul concav ‘ N=G-Fy “ N=G+Fy = ea 2 4S:2.6. FORTE DE ATRACTIE INTRE CORPURI LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE Forta dintre doua corpuri cu masele m, si m,, considerate punctiforme fata de distanta dintre ele, situate la distanta r unul fata de altul, este o fortd de atractie care actioneazi de-a lungul liniei ce uneste corpurile - aceasta este legea atractiei universale, formulaté de Newton, si se exprima prin relatia: a FeK™™ | gu FoK TURE ror unde K este constanta atractiei universale: K =6,673-10"' Nm?/kg? K este numeric egala cu forta exprimata in newtoni care se exercita intre 2 corpuri, avand fiecare masa de 1 kg, situate la distanta de 1 m. Campul gravitational este o forma de existent a materiei, distincté de substanti, care face posibila atractia dintre corpuri. OBSERVATIE Conform legii atractiei gravitationale, orice corp trebuie privit ca 0 sursi de camp gravitational. Intensitatea cémpului gravitational intr-un punct este forta cu care acel camp actioneaz asupra unitatii de masa aflata in acel punct in camp: reF m Pentru campul gravitational al Pamantului: P=g, =9,8m/s* M, . P=Kee Ja suprafata lui: R Dacé un corp se afla intr-un punct A, la distanta h de suprafata pamantului: 4DFizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate PROBLEME | Un corp cu masa m; se afla la distanta d de un alt corp cu masa m,. SA se calculeze intensitatea campului gravitational intr-un punct situat la r; de m, si lar, dem,. REZOLVARE: m, a m, yy +l, +201, cosa hh 2 Stiind cA distanta PamAnt-Luni este d si m,=81 m,, s& se afle la ce distant cAmpul gravitational rezultant este nul. REZOLVARE: P Tot L hey => i \ , ' pel, ' : 1 > \ i sim, => x oe = epee oo ee x @-x)? 10 =. Un satelit descrie o orbit circulara in jurul Pamantului, la inaltimea h = 15R. Ce viteza are satelitul pe orbita? RREZOLVARE: mv" g,_ RFR mv" em g&. Rk . 16k "e* BZ (R+hy 16Rg,R? _ Reo REo v="GerY 16 56:2.7. FORTE ELASTICE + Forta elastic este forta care apare intr-un resort sau un corp elastic deformat. Sa studiem alungirea unui resort. Forta de tractiune: = F=k-AT Forta elastica: F, =-F=-k-Ai F N : kea (B)s = (kg-s”) k - constanta de elasticitate (constant de resort sau corp elastic) este numeric egala cu forta care produce 0 deformatie egal cu unitatea de lungime. LEGEA LUI HOOKE F_ Al F aa eT g_ ~efort unitar (6) Al o=E-e 7, ~alungirea relativa @) A N ae — ear (ke-m".s?) Al/l, m' E-modulul lui Young: efortul unitar care produce dublarea lungimii barei. E-este o constanta de material. 8 k=E> Jy Se poate deduce expresia energiei potentiale elastice din unitatea de volum a unei bare in functie de o sis. — Ep _ (ANP _ES(A/) _ Ee? rs US ws 2 Tinand cont cd o = Ee, se poate scrie SEFizicé ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate LEGAREA RESORTURILOR: Serie Paralel Fore Al, = Al, = Al A Al = Al, + Al, , F_F.F F=R+h 7 k,,Al =k,Al+k,Al ep =K, +k, PROBLEME “1 Un resort de constant de elasticitate k se taie in n resorturi identice, care se leaga in paralel. Cat este constanta clastica echivalenta a acestui sistem? REZOLVARE: 2. 0 bili de masa m se roteste cu turatia n, find legata de centru printr-un fir elastic. Care va fi deformatia relativa a firului in timpul rotatiei, stiind cé la 0 fort F, firul se hngeste cu x,? FREZOLVARE: Woes k Al=m 0°(1+Al)Se Mecanica Un corp mic de masa m este asezat pe o scandura orizontala si in acelasi timp suspendat printr-un resort vertical nedeformat, de lungime I si constanta de elasticitate k. Scdndura este tras orizontal uniform, iar resortul deviazd cu unghiul a fat de vertical. Care este coeficientul de frecare dintre corp si scindura? REZOLVARE: F, =F, sina =k Alsina F, = #N= x (mg-kAlcosa) 1 wait -1) (2 -1)sina = u[mg-k/,(1-cosa)] cosa w,( i -1}sin cosa mg—ki,(1—cos@) Doua corpuri de masa m, si m, (m,>m,) sunt legate printr-un fir trecut peste un scripete ideal. in firul de care este legat corpul m, este inserat un resort foarte usor de constant de elasticitate k. Initial, sistemul este blocat. Lasand sistemul liber, sa se afle cu cat se lungeste resortul. JREZOLVARE: ese k-x, =m. rms Ls, Ax =x,-x, _ ay Ae _ 2gmm, mg k k(m,+m,)_ k te neem Mom, my m, k m +m, Gy VG, Fy 53TW "ENERGIA MECANICA 1. LUCRUL MECANIC. PUTEREA Este o marime scalara: F, F; = F|-| djcosa Ez Ol > Lp, = Fd (@ = 09 (ucru motor) c n Lp, = -Frd 180°) (lucru rezistent) Ly = 0 (@ = 90) (Ly =N-m (kg-m?.s?)=13 Lucrul mecanic este aria cuprinsa intre reprezentarea grafic F(@) si axa Ox. AF F F, F, i 4, d Fyf------ J ° L= Fete . 2 x 2 L=Fqd,+F,d,-F,d, . kx? L=atiaoro ==> Puierea medie intr-un interval de timp At este egal cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat si intervalul de timp. AL ie P=—7 sau daci L = constant =| P= ljoule P)g === = 1 watt
ba 3 _kx? kx? _3kx? L, 2 8 8 REZOLVARE PE CALE GRAFICA: Fe L, __avia trapezului L, aria triunghiului C3 kx\x1 kx+—| =.= 2 L, ( _2 } 22 _3 ; Ly kx x 22 oO x x ae 2 x 2 2 Un corp cu greutate de 30 N este deplasat pe o suprafatd orizontala de fort constanta F = 50 N, care formeaza un unghi o. cu directia miscarii, astfel incat forta de frecare sa fie nuld. Cat este lucrul mecanic efectuat de fort pentru deplasarea corpului pe distanta 12 m? REZOLVARE: F,=uN=0 . =Fsin =0) N=G-Fsina | > C=Fsine (N=0) 303 sina =>=— == 50° 5 r 55Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate a 2. ENERGIA. POTENTIALA. ENERGIA CINETICA. CONSERVAREA ENERGIE ¢ La ridicarea unui corp la o inaltime h in cmp = meh (@ = 1809 gravitational, lucrul mecanic efectuat de greutate este: + Daca un resort este deformat cu Al de catre 0 fort, lucrul mecanic al fortei elastice este: in ambele cazuri, corpul capita o energie potential egala si de semn contrar cu lucrul mecanic al fortelor. Energia potential este deci: kx? E,=m-g-h ~ de pozitie: -de deformatie: | E, 2 Daca fortele isi inceteaza actiunea, energia potentiala se transforma in energie cinetica (de miscare): E-mu 2 Energia total se conservit. Putem urmari conservarea energiei in diverse situatii. CADEREA LIBERA Ayv,=0 AD E,=mgh 2g (a-h) > E=mgh => E,=mgh aS —teorema variatiei energiei cineticecomm Mecanica 3. CAMP CONSERVATIV DE FORTE. RANDAMENTUL PLANULUI iNCLINAT B Lucrul mecanic efectuat pentru a ridica un corp, in camp gravitational, la o anumita indltime, nu depinde de drumul h Urmat, ci depinde doar de masa corpului timea la care trebuie ridicat. De aceea, cmpul gravitational este un camp conservativ de forte. ES WN »=mgh=L, L, =(mgsina+ym geosa)! be de, P, ~ puterea utila, P, - puterea consumat& Randamentul planutui inclinat n : mgh ~ mg (sina +pc0sa)/ Ising ~ I (sina + scosar) = T ~ l+yuctga Dac coeficientul de frecare 1 se exprima prin unghiul de frecare @, u=tgo atunci: sing a sing sina +———. cosa cosp sin@-cosp sin(@a+9) BFFizicé ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate PROBLEME 1. Sa se rezolve, utilizand att legile miscarii, cAt si legile conservarii energiei, urmitoarea problema: 7 5 Un corp cu masa m, coboara fara frecare pe un plan inclinat de D' jnaltime h. Ajungand la baza = . ~ i planului, corpul se deplaseazi cu Fy B 5 frecare pe distanta d= BC. Apoi > urc faré frecare pe o suprafati a curba CD. Sa se afle: a) Viteza v, in punctul B; b) Viteza v, in punetul C; ) inaltimea la care corpul ured pe suprafata CD; 4) Distanta fata de B a punctului in care se opreste corpul dupa intoarcere. REZOLVARE: Legile miscarii Legile de conservare a energiei mv3 @)v, = ,J2a—!_ = Jogsina—b_. aE, =E,, >mgh=—5* sina sing v,=\2gh b)vg=vg-2ugd Vo=V2gh-2ugd > Vo = 28 (h— pd) Vo =v 2g (hyd) 2 o)vi=vh-2 gh! (camp conservativ) c)E.,=E,, > “Y&=mgh' v=o W=h-pd W=h-yd d) 0=v?-24g (d-x) @)0-E,, =Ly, —yd)= . mvé 2g (h- pd) = 24g (d-x) ~My --umg@-x) x=2a-h a x=2d-h Hu& SERED Mecanica .2. Un mobil este aruncat cu viteza initial vo, pe vertical, in sus. Sa se afle momentele de timp in care energia cineticd a corpului este egala cu energia potentiala. (Discutie) REZOLVARE: =mgh st’, 2g (wat- 5) (vo - t)” = 2g vot-g7t? 2g°t? -4v,g t+v5=0 t, si t, corespund celor doua momente de timp, la urcare si cobordre. 3 Un corp de mast m cade de la indltimea h pe un platan de masa neglijabild, fixat pe un resort de constant de elasticitate k. SA se afle: deformarea x a resortului de catre corpul in cddere si sA se compare cu x, (deformarea static’) a resortului, daca acelasi corp este agezat pe platan. REZOLVARE: kx’-2mgx-2mgh=0 ~Me,mg },2hk x= k FS K leone Semnul () nu are sens fizic. x= 16 2) 0 in punctul D: mg = kx,icét - sinteze si complemente ~ probleme rezolvate #. Un corp de masa m este asezat pe un plan orizontal si prins de un suport vertical printr-un resort cu constanta de elasticitate kk. Corpul se misc pe plan cu coeficientul de frecare y. I se imprima corpului 0 viteza initiala v,. SA se calculeze distanta pana la care se indeparteaz corpul. REZOLVARE: k . E,=L;, +E, = M0 _ ymgx+k* E | aaa 3 1 kx?+2umgx—mv3=0 OOo x ~pmgt+y’m’g?+kmvi k 5 O haltera formata din 2 bile legate intre ele printr-o tija subtire de lungime | si de masa neglijabila este fixat printr-o articulatie la distanta fl (f<1) de una din bile, astfel ineat se poate roti liber in jurul articulatiei in plan vertical. Lasat& liber din pozitia orizontala, ce vitezA va avea bila inferioara, cand haltera trece prin pozitia vertical? RREZOLVARE: 2 2 2 fl etm t=mg(-l-mgfl o'((-f?F + £17] = 2g 10-26) v=o(1-f1 a-f1 Tp ve et 1 veG-0 (28) oe oR © Pamantul are raza medie R, = 6370 km, iar la suprafata sa g, = 9,8 m/s?. Un corp de mas’ m = 100 kg este deplasat uniform de la suprafata PamAntului pand la inaltimea h = 230 km. Ce lucru mecanic se efectueaz& pentru aceasta deplasare? REZOLVARE ———- L=Fheaieh = Go -G, -h= /mg, ER he h P L=mg,h Rp =217,55MI Awl? 60:7 O mica moneda de masi m alunecé fara viteza initiald si fra frecare, din varful superior al unei sfere de raza R, fixata pe o suprafata orizontala. Sa se determine: a) viteza monedei in momentul in care paraseste sfera; b) energia potential a monedei in momentul in care pardseste sfera; ©) viteza monedei in momentul in care ajunge pe masa. REZOLVARE: a) Ep, = Epy + Egg 2 mg 2R = mg R(1+cosa) + a 2 gR(l-cosa) = = 2 F,=G, = 7 =mgcosa => v2 cosa =—— vv RO--) = sR( Re. a 5 byh=R+Reosa =R+¥=R+2R _5R g 3 3 E,=mgh=mg = G1Fizicé - sinteze si complemente — probleme rezolvate am ® De la ce inaltime minima trebuie s alunece liber, fara frecare, un corp, pentru a putea descrie o bucla de raza R? REZOLVARE: 4 F, a Ic 2 mgH=mg2R+ 2 Z H . mv? Gor 2 me R 8 gH= err +8 De la indltimea H = 2R alunec pe un plan inclinat, fara frecare, un corp mic. Planul inclinat continu cu o bucla circulara de raza R in plan vertical. La ce indltime se desprinde corpul de bucla? REZOLVARE: E,, =E., =E,, +E. eg ae T Mee PA 2 mg2R=mgh+ ot g2R=gh+ 88% h= ar-BR Rgcosa 2 els 3 62:Mecanica Se dau: m, |, a, B. Sa se afle: Va, Vay Vo- I-h=lcosa = h=((1-cosa) >»A I-h'=/cosf => _ h'=/(1-cosf) A va =0 E,, =E,, +E, 2 . mgh=mgh'+ 8 vi = 2g (h-h') = 2g I(1-cosa—1+c0s f) 2g I(cos B - cosa) E,=0 F,-™ve 2 (oh mv. v, = /2g/(1—cosa) 9 & 1-cosa = 2sin? a Vv, = 2sin& fal 6SFizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate Saaoe Se dau: m, I, , B. SA se afle: T,, Ts, Te (tensiunile in fir). ,=mgeosa => T, =mgcosa retary a 8 - minima 2 mV; T, =G,, +Fy, =mgcos f+ = mgcos +". 2g (cos B — cosa) T, =mg(3cos B —2cosa) 2 To =G+F, =mg+"te = mg+2gI(1-cosa) T, =m g(3—2cosa) — maxima Toe mg(3—2cosa) _3—2cosa Trin mgcosa cosa oo a cosa 64;IV CONSERVAREA IMPULSULUI 1. LEGEA CONSERVARII IMPULSULUI Daca sistemul este izolat sau dacd rezultanta fortelor externe este nuld, impulsul total al sistemului se conserva. PROBLEMA ‘Trei barci merg una dupi alta cu viteza v fiecare. in fiecare barca se afl cate un om, astfel incat masa barcii si a omului este M, iar in barca din mijloc mai exist doi saci de masa m fiecare. Din barca din mijloc sunt aruncati cei 2 saci, unul spre barca din fat, celalalt spre barca din spate, cu aceeasi vitezA relativa u fata de barca. Care vor fi vitezele finale ale barcilor, daci sacii sunt aruncati: a) simultan; b) succesiv? REZOLVARE: a) mom Weo o Pi MIRE {mM >a Ma 3. OV 2 Vv 1v Mv+m(u+v)=(M+m)v, Barca 1: v,=V+ u M+m Barca 2: (M+2m) v=m(v+u)-m(u-v)+Mv, v.=V Mv-m(u-v)=(M+m)v; Barca 3: v3=V-66: ze si complemente — probleme rezolvate b) Cazul 1 - se aruncé intai spre barca (1) si apoi spre barca (3) Barca 1: Barca 2: Barca 3: Mv+m(v+u)=(M+m)v, v,=v+——u ; M+m (M+2m) v=(M+m) v',+m(v+u) m ut M+m (M+m) v' ‘m(u-v',)+Mv, vem M(M+m) v= V,= Mv-m(u-v',)=(M+m)v; _m(M+2m) (M+m)’ V3=V ©) Cazul 2 - se arunca intai spre barca (8) si apoi spre barca (1) Barca 3: Barca 2: Barca 1: Mv+m(v-u)=v3(M+m) mu M+m V3=V- (M+2m) v=(M+m) v",-m (u-v) mu v'g=Vt 2 M+m (M+m) v',=-m (u-v',)+Mv,, m’u Vy aE M(M+m) Mv-m(u-v',)=(M+m)v, ,mM+2m) |, (M+my vj=Vv2. CIOCNIRI + Plastice (corpurile de mase m, si m, pleacd impreund); * Elastice (corpurile de mase m, si m, pleacA separat). Ciocniri plastice Legea conservarii impulsului: m,¥,+m,¥, =(m,+m,) i Legea conservarii energiei: mV; ,m,V; _ (m,+m,) u? 2 2 2 (Eg nu se conserva) +AE Ciocniri elastice Legea conservai m,¥,+m,¥, =m,v',+m,¥' Legea conservarii energiei: mV}, M,V3 _ MV 2a eas (Eg se conserva) CIOCNIRI UNIDIRECTIONALE Ciocniri plastice m,v,+m,V, m,+m, m,V,+m,v,=(m,+m,)u => u mV; _ (m,+m,)(m,v, +m,V, 2 2 m,+m, = mum, =v)" 2(m,+m,) 2 } +AE m,m. 2 =v, = am. HVes Wea]; ) opm | ~ mas redusa >| AE =Fizieé - sinteze si complemente - probleme rezolvate Ciocniri elastice my, +m,Vv, =m,v\+m,v', mvi mv} _mvi mv! — 2° 2 m,(v; ~ Vv )=m,(v',-v,) m, (vj ~ vt) =m, (v3 -v3) VitVi=V2tV, > vL=Vv,+Vv\-v, m,V, +m,v, =m,v+m,v, +m,Vv}-m,v, vs (tm, ~m,)+2m,v, m, +m, v(m, —m,)+2m m,+m, Cazuri particulare Daca o particula de masa m, ciocneste cu viteza v; un perete cu masa m, >> m, si vy = 0, atunci: Deci, particula se intoarce cu aceeasi viteza si peretele ramane pe loc. 68:PROBLEME : aa8 7 Doua corpuri de mase m, si m, aluneca fara frecare pe interiorul unei sfere, pornind de la capetele diametral opuse ale diametrului orizontal al sferei. Cu ce unghi fat de vertical vor devia corpurile dupa ciocnirea lor plasti REZOLVARE: m,v—m,v=(m,+m,)Vv' (2 ieee ante Va———4 y= —4 J2gR m, +m, m, +m, . vy" =2g R(l—cosa) 2 m, ~m, (y=) 1 cost (m, +m,) nye ny 4m,m, 08a = (m, +m,) are ciocneste elastic, dar nu centric, o bila identica aflata in liard), cat este unghiul dintre directiile bilelor dupa ciocnire? 2. Daca o bil in mi repaus (bile de REZOLVARE mv)’ =(mv,)* +(mv,)? +2m*v,v, cosa fi ny 2)° +2m7v,v, 2 2 2 my mv, mv: —— 24——2 => cosa=0 => a=90° 2 2 2Fizica - sinteze si complemente - probleme rezolvate 3. Doua bile de mase m, si m, sunt suspendate pe fire paralele, astfel incat firele se ating. Prima bila este deviati pand la o iniltime si lasat liber. La ce inaltime se ridica bilele, daci ciocnirea este: a) elasticéi; b) plastica; c) cat este caldura degajata in ultimul caz? REZOLVARE: m,V, =m,v',+m,v,+m,v, > iV; =M,V'+m,V, +M,V, 2 2mm, 7 m,+m, 70:® Un corp de masa m, loveste cu viteza v, un alt corp de masa m,, aflat in repaus. Dupa ciocnire, directiile de miscare ale corpurilor formeaz unghiurile 0,, respectiv @,, cu directia initiala de migcare (¥,) a primului corp. SA se afle vitezele finale. REZOLVARE: Proiectia rezultantei unui vector pe 0 axa este suma proiectiilor componentelor pe acea axa. Proiectand pe Ox si Oy, rezulta: Ox : m,y, =m,v',cos0, +m,v', cos, Oy : 0=m,v',sin@, -m,Vv' , sind, m,(v, —v', cos6,) = m,v', cos8, m,v', sin@, = m,v,, sind, v,-v'cos@, _ cos, vi sind, sin 0, y, sind, sin, + 4,) m, v, sin, ~m, sin(, +8,)Fi icéi — sinteze si complemente — probleme rezolvate mi ‘©. Doua bile de mase m, si m, sunt suspendate pe doud fire de lungime 1, si L,, astfel incat bilele se ating. Prima bila este deviati cu unghiul a, si lasata libera. SA se afle unghiurile a’, Sia’, cu care deviaza bilele dupa ciocnirea elastica, si unghiul a’ dupa ciocnirea plastica. REZOLVARE: Ciocnire elasticé L i 2 a, m, m, 2m,v, ay 2m, TO ——A—— => sin =. ftsin m,+m, 2 mt+m, ji, 2 Ciocnire plasticd m,V, . at m, eG ———- > sine = —4 A sin m,+m, 2 m+m, V4 2 Pamantul are raza medie Rp = 6400 km. Un corp de deplasat uniform de la suprafa{a pimAntului pand la inaltimea h lucru mecanic se efectueaz pentru aceasta deplasare? 6 100 kg este 230 km. Ce REZOLVARE: La Foags b= JG,G “b= Img, me, a R, L=mg,h——*— = 217,55 MJ R,+h >Mecanica 7. O bila cade liber de la o inaltime H, lovind varful unui plan inclinat de inaltime ‘hh (unghiul planului este «). Daca ciocnirea este elastica, la ce inaltime se ridica bila fata de plan? REZOLVARE: Vo = ¥2g(H ~h) B=9-2a A vosin? B _ v,cos* 2a mg 2g Big =(H—h)cos? 2a - 2 cos fsin 8 2 (H—h)sin2a-cos2a & & h'= xtga = 2(H—h) sin2a-cos2a-tga Y= Diya, +h! = (H—h) cos 2ar (cos 2a +2sin2a-tga) © © bil cu masa m = 0,8 g, lAsata liberd de la indltimea 9 m fata de 0 suprafata crizontala dura, ciocneste inelastic aceasta suprafata si urca ia indltimea 4m. Durata ciocnirii este 0,2 ms. Cat este forta medie cu care bila a actionat asupra suprafetei la ciocnire? REZOLVARE: __ A(mv) At h=9m v,=/2gh Vo F Viet _ [h=4m p_m(v,-Cv,))_my2g Wh+ vb) _ | me, oo At At mv, 1 F_0:8:10% -2V5 -(3+2) =89,44N 0,2:10% a FSFizieaé - sinteze si complemente — probleme rezolvate Sa 2) Pe un plan inclinat de unghi « = 30° cade vertical, fara vitez initiala, de la o inaltime h, o bila. Considerand ciocnirea perfect elasticd, si se afle la ce departare de planul inclinat va lovi bila a doua oara planul. REZOLVARE: al Be b+x=/cosa “YB «sin 2a B p= 28H sin 2a +cos2a & x =Icosa@ —4h-sin2@-cos2a y, FB gy V1 2 22 x x=vsin2ea-t => t=— vsin2a 2 y= voos2a-1+ 8 =Isina 2 x Jsina = vcos2a- +8. vsin2a 2 v’sin? 2a a 2 ee: a -8) Ste na +3h?-3/h 3h =30 ah 43h? 4 1=4h 74:TESTE-GRILA MECANICA Un automobil urcd uniform pe un plan inclinat de unghi mic (sina. = a, cosa = 1) cu viteza v,. Cu aceeasi putere a motorului, el va putea cobort pe planul inclinat cu viteza vp. Care este viteza de deplasare pe un plan orizontal, cu putere dubli faté de cea folosita pe planul inclinat? ww A. v= B. v=2 vy, C ya 4M Vy+Vy Vv, +V) b ya 2a Vit¥, Un corp cu masa m, = 0,5 kg si viteza v, = 10 m/s loveste un alt corp care se misca spre el pe aceeasi directie. Dupa ciocnire corpurile se opresc. Calculati modulul impulsului pentru cel de-al doilea corp. A. 10 kgm/s B.3 Ns C. 4 kgmv/s D. 0,5 Ns E. 12,3 Nm Un vagon de cale ferat cu masa m = 25 t ciocneste un obstacol cu viteza V = 0,3 m/s. Resorturile tampoanelor comprimandu-se cu x= 3 cm, forta maxima care actioneazi asupra resorturilor este: A. 37 kN B. 38,5 kN C. 40 kN D. 20 kN E. 37,5 KN O bila este atarnata de_un fir subtire de lungime / = 0,2 m si scoasa succesiv din pozitia de echilibru cu unghiurile a, = 45°, respectiv %2 = 30° si apoi lasati liber’. Se cere raportul vitezelor cu care bila trece prin pozitia de echilibru pentru cele doua situatii (g = 10 m/s2), Ad B.2 C. 2,45 D. 1,478 E.0,5 Un corp cu energia cineticd initiala E = 24 J urc§ pe un plan inclinat cu unghiul a = 45° fata de orizontal. Coeficientul de frecare intre corp si plan este 1 = 0,2. Lucrul mecanic al fortei de frecare pana la oprirea corpului plan este: A2) 3 2, c.3) 2 D.4J E.12,2) 75Fizicéi — sinteze si complemente ~ probleme rezolvate ©. O bara avand lungimea initialé L, cu aria sectiunii transversale § si modulul lui Young E, este supusd unei forfe de tensiune F. Notim efortul unitar in bara o = F/S,, iar alungirea relativa prin € = AL/L . Deducefi expresia energiei potentiale elastice din unitatea de volum a barei, w= E,,/ LS, in functie de o sie. A. 64/2 B.eo C. 0%/E D. ofe E. e0/2 7 Doua resorturi de constante elastice ki, respectiv ky, legate in serie, sustin un corp de masa M. Raportul intre energiile potentiale ale resorturilor este: Ek it Aa B. FEE Ek & Ei A 0 Be E. ® O bil& de masa m = 2 kg este suspendata de un fir orizontal / = 0,4 m. Se imprima bilei © miscare de rotatie uniforma in planul orizontal (pendul conic) cu viteza unghiular& © =7 rad/s. Sa se calculeze energia cinetic’ a bilei. A.7,35 B.5,8) C.9,5) D475 E.9,8) 2. O particula sta initial in punctul A pe o sferd de raza R. Particula incepe s& alunece pe sfer’, fara frecare. La ce unghi se desprinde particula? A. cos =4/3/2 B. cos0=2/V3 C. cos =2/3 D. g9=1/2 E. sind =2/3 1@ Un pendul conic este format dintr-un corp punctiform avand masa m = 400 g suspendat printr-un fir de lungime /= 0,4 m. Corpul are o miscare de rotatie ‘tn plan orizontal cu viteza_unghiularé @ = 7 rad/s. Acceleratia gravitationala este g= 9,8 m/s2. S3 se calculeze unghiul dintre fir si vertical’, A. 60° B. 45° Cc. 30° D, 90° E. 15° 7G:TERMODINAMICA I. TEORIA CINETICO-MOLECULARA II. LEGILE GAZULUI IDEAL Ill. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII IV. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII V. TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGAREI TEORIA . CINETICO-MOLECULARA 1, NOTTUNI TERMODINAMICE DE BAZA Pe baza experimentelor de difuzie in gaze, lichide si solide, si a migcdi browniene, s-a dovedit ci atomii si moleculele sunt intr-o continua miscare, haotica si permanent, care depinde de temperatura, numita din aceasta cauza, migcare termicd sau agitatie termicé. Miscarea ansamblului moleculelor este foarte complicaté. Un cm* de gaz contine “aproximativ 2,5-10'° molecule, care se misca cu viteze mari in toate directiile. MARIMILE CARACTERISTICE STRUCTURII DISCRETE A SUBSTANTEL SI DEFINIREA LOR O caracteristica importanti a oricarui corp este masa acestuia. Din cauza maselor foarte mici ale atomilor si moleculelor, acestea s-au comparat cu o masa luat drept unitate — numit unitatea atomic de masa. Unitatea atomicd de masé (1 u = 1,67:10kg) este a 12-a parte din masa atomului de "C. Masa atomica (moleculard) relativa m, este un numar care arata de cate ori masa atomului (moleculei) este mai mare decat unitatea atomic de masa. Masa atomicd (moleculard) absolutd m (exprimata in kg) este produsul dintre masa atomic (moleculard) relativa si unitatea atomicd de masa. Cantitatea de substanté are uniatea kilomol. Kilomolul este cantitatea de substantd exprimata in kilograme, numeric egal cu masa molecular relativé. Masa unui kilomol se numeste masd molard si se noteaza cu u. Volumul unui kilomol se numeste volum molar si se noteaza cu V,.. Pe baza legii ui Avogadro: Un kilomol din orice substanta contine acelasi numar de molecule N, = 6,023-10® kmo", numit numdrul lui Avogadro. Numiarul de kilomoli se noteaza cu v si este: N mV (NV - numiarul total de molecule; ND m — masa totala; V — volumul) _ Nae Wy » Pentru a intelege mai bine semnificatiile maselor moleculare relative, absolute si molare, sa luam exemplul moleculei de apa H,0. mr m H 18 18 u = 18-1,67-107 kg 18 kg/kmol Valoarea numeric este aceeasi (18), dar unititile sunt diferite. 79Fizica ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate Onsrrvarie: Teoria cinetico-moleculara explic4 proprietatile macroscopice ale corpurilor prin analiza detaliata a proceselor moleculare, care stau la baza acestora. Marimile fizice macroscopice au sensul valorilor medii ale mérimilor ce caracterizeazii procesul molecular corespunzétor. Astfel, presiunea este efectul mediu al ciocnirii numérului imens de molecule cu peretii vasului. Desi anumite mérimi caracteristice moleculei sunt intamplatoare (viteza, energia’ cinetica), existenta ansamblului unui numar mare de particule duce la legi determinate, numite legi statistice (pentru presiune, temperatura). La baza teoriei cinetico-moleculare sti legea lui Avogadro: Volume egale de gaze diferite, in aceleasi conditii de temperatura si presiune, contin acelasi numar de molecule. Ca stare de referinta se considera starea caracterizata de conditii normale de temperatura si presiune: Ty = 273 K sau t = °C Po = 1,013-10° N/m? = 1 atm in astfel de conditii, volumul molar al oricdrui gaz-este: Vyo = 22,4 mi/lanol Daca volumul gazului este format din volume cubice, astfel incat in fiecare cub sa se afle o singura molecula, atunci distanta medie dintre molecule este: Vv, : f Aone =F =i =3-10 °m 1 = numérul lui Loschmidt ~ reprezinta concentratia moleculelor in conditii normale de temperatura si presiune.Termodinamica 2. AMESTEC DE GAZE 1 Sa calculém masa molara medie aparentd a unui amestec de gaze in urmatoarele situatii: a) se dau u, (masele molare ale gazelor componente) si g; (procentele in greutate ale gazelor componente); b) se dau 1, giv; (procentele in volume ale gazelor componente); c) se dau p, si N; (numerele totale de molecule ale gazelor componente). a) v =v) + v2 (»—nr, de kmoli); m, = g;m; m, = g,m. m_&m , gm ee -—1_ =! OG Be “SE A fh 7 A b) m=m,+m,; V,=v,V; V,=v,V mV 4 mu#V x Y, V, WN _ uw, wv. V, V, iV “# # H V, este acelasi pentru cA gazele, fiind in amestec, se aflé in aceleasi conditii de temperatura si presiune si, prin urmare, contin acelasi numar de molecule (N,). HH, + 1bVo B= DAM. o m=m,+m, m_N HAN, +Nz) ye ee HON, Na HON, +N2) _ MN, , H2No Na Na Na Yan, : Ny +N. Here a AN, +N, STFizicéi - sinteze si complemente - probleme rezolvate 82: 2. Daca se cunosc: masa molar medie aparentd a amestecului de gaze u si masele molare ale gazelor componente j1,, sa se afle gi, daca se cunoaste v; si, apoi, si se afle v, , daca se cunoaste g;. wi v, Ve i _™ 8, m, sau g, = Deci: oe v,V, vy, 4% - Bw Aad, 2 MaNo Ny dar 4,V, + 44V2 = WAV, + 14Ny Co Slate LA elas A Bi * 4 ® Daca un gaz biatomic de mas molara p este disociat, avand gradul de disociere a, 8A se calculeze masa molar medie aparent a gazului disociat. Prin disociere, din cele N molecule ale gazului se obtin 2aN atomi cu masa molaré u/2 si (1-a)N molecule cu masa molara: Hens auncne = HNa exact = NN, 5 2aN+u(l-a)N 2aN+(1-a)N Haz disociat Hg disocies = 7, guadisocet = 7Termodinamica 3. GAZUL IDEAL. FORMULA FUNDAMENTALA A TEORIEI CINETICO-MOLECULARE Gazul ideal este un model teoretic de gaz, care satisface urmatoarele conditii: « Este format dintr-un numar foarte mare de molecule identice, de masa m. © Distanta dintre molecule este mult mai mare decat dimensiunea moleculelor, asifel inc&t nu exist interactiuni intre molecule, ci numai intre molecule si peretii incintei. ' Intre doua ciocniri, miscarea moleculelor este rectilinie uniforma. * Ciocnirile intre molecule si pereti incintei sunt perfect elastice. Formula fundamentala a teoriei cinetico-moleculare: m ~ masa unei molecule T z n~concentratia moleculelor Ip== Mn V’ | - lege statistica (numérul volumic) 3 @ 2 Vv’ -viteza medie patratica cu =P (p-densitatea) Rezulta Numadrul gradelor de libertate este numirul parametrilor independenti pe care ii poate avea o molecula (i). ® Moleculele gazelor monoatomice (He, Ar, Xe, Kr) execut’i numai miscare de translatie, deci au i = 3 (se migcd liber pe cele 3 axe, in sistemul rectangular de axe). * Moleculele gazelor biatomice (H,, N,, 02, aer) au, pe langa o miscare de translatie (i = 3), si o migcare de rotatie (i = 2), deci in total i = 5. ® Moleculele gazelor poliatomice (CO,, NO,) au in plus si o miscare de vibratie, deci i = 6. 83Fizicéi - sinteze si complemente — probleme rezolvate Teorema echipartitiei energiei: 0 molecula are pentru fiecare grad de libertate o energie cineticd medie kT/2 (k - constanta lui Boltzmann = 1,38-10 J/K). Deci, energia cinetica medie este: Jar pentru migcarea de translatie: care, impreund cu 3kT m Viteza termicd: ce Vv Vv Deoarece: m= => Vr= SkTN, Ng # k-N,=R -constanta universalé a gazelor ideale R = 8,3-10° J/kmol-K ,.. BRT Deci: T ul as => [p=knT n = => pV,=kN,T 7 pV, =RT pV =oRT |. (pentru » =1 kmol) (pentru » kmoli) Se numeste ecuatia termicd de stare a gazului ideal sau ecuatia Mendeleev-Clapeyron. m m Daca = in (m - masa total a gazului) pV = mn sau| py =pRT 84:PROBLEME © Un fascicul paralel de molecule dintr-un gaz cu masa molara p1, avand viteza v, cade pe un perete sub unghiul de incidenta «. Concentratia moleculelor din fascicul este n. Sa se afle presiunea exercitat pe perete, considerand ciocnirea perfect elastic. REZOLVARE: ah TSG) resiunea exercitaté de o molecula) ssa © » p = Np, = nVp, (V-volumul; N — numarul total de molecule) V=Svcosa At = p=2Svcosa At A(m ¥) Sat A(Mm¥)=2mvcosa => p=2nmv’"cos’?a BL 2n pv? cos? a@ m= => p= TBHV cos’ a Ny ' Na 2. Cat este variatia temperaturii unui gaz de mas& molard u, dacd viteza termicA variaza de la Vy; 1a Viz? REZOLARE: 2 vi BRT, aL 3R ae wt, 7, = T,= 77 3R 4, -vi) Cat la suta din energia cinetica a moleculelor azotului corespunde miscarii de translatie a moleculelor lui? REZOLVARE: igast =3 E. 3 ms soul. === 0,6 (60%) igus =5 Eccotaa 5Il _ LEGILE GAZULUI IDEAL 1. LEGEA TRANSFORMARII GENERALE SI LEGILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL Legile gazului ideal studiaza legile generale ale fenomenului termic, fara sa tind seama de miscirile termice la scara microscopica. Se numeste sistem termodinamic acea parte din univers asupra cAreia ne fixam atentia pentru a-i analiza proprietatile prin masuratori macroscopice. Corpurile care nu fac parte din sistemul termodinamic considerat constituie mediul exterior. Propriet&tile macroscopice care descriu starea unui sistem se numesc parametri de stare. Acestia sunt: p (presiunea), V (volumul), T (temperatura), m (masa totala). Trecerea sistemului termodinamic dintr-o stare in alta se numeste proces termodinamic sau transformare de stare. Dac, intr-un proces termodinamic, masa sistemului rimane constanti, iar ceilalti parametri variaz, din ecuatia de stare a gazului ideal se obtine: Vv BY = const | —tegea transformérii generale a gazului ideal. ey Daca unul din cei trei parametri, p, V sau, este constant, se obtin legile simple ale gazului ideal. in cele ce urmeaza, vor fi date enunturile lor, precum si reprezentarile grafice, in coordonate: (p, V) - numite coordonate Clapeyron (Y, T) sau (V, t) (p, T) sau (p, t) Dac& T = const. (transformare izoterma): PV = const] _tegea Boyle-Mariotte Izotermele 1, 2, 3 corespund: - pentru aceeasi masi si acelasi gaz: T, < T, < T; | ~Pentru aceeasi temperatura si acelasi gaz: m, < my < m, ~ pentru aceeasi masa si aceeasi temperatura: 13 < pty < HyTermodinamica Daca p = const. (transformare izobara): v Vv pp coms! | —tegea Gay-Lussac (I - temperatura in grade Kelvin) TK) V=V,(+at) AVN, _ 1 grad“! At 27315 a este coeficientul de dilatare izobard a gazului 7 We) ideal, definit ca variatia relativi a volumului unei mase taorasg a : et mas’ a constante de gaz ideal la presiune constanta, daca temperatura variaz& cu un grad. 1 T=T+t T, =—=27315K a (t- temperatura in grade Celsius) Scara Kelvin s-a obtinut prin mutarea originii axei temperaturii in punctul 273,15°C. t Daca V = const. (transformare izocora): Pp fe const | -legea Charles T(K) P=Pol+ At) 1 -1 ——prad 27315 B se numeste coeficientul termic al presiunit, definit tec) ca variatia relativa a presiunii unei mase constante de gaz ideal la volum constant, dacd temperatura variaz cu un grad,Fizicd - sinteze si complemente — probleme rezolvate ! Temperatura maximé intr-o transformare de tipul p = a- bV aa Pi, P2Vi Vz 7 vi Punctul de pe dreapta in care temperatura este maxima corespunde valorilor Prax $i Vnux Ce Se pot afla astfel: Din ecuatia de stare: (a- bV)V = vRT ' Ce (a-bvv Pentru a afla T maxim, se anuleazi derivata expresiei: pp — a a Vinsx =p] $i Pour = @= Vina Deci [Pam => Mex Pmax Sunt volumul si, respectiv, presiunea, pentru care temperatura este ‘ima. Se poate calcula Tina? Daca V, < Vyax < V2 ~ intre stirile 1 si 2 temperatura are un maxim Dac Vinge < V; - temperatura scade intre stirile 1 si 2 Dac V,qx > V2 - temperatura creste intre starile 1 si 2. PROBLEME 1 Care este conditia pentru ca in transformarea din figura, temperatura intre starile A si B s& creasca si apoi si scada. RREZOLVARE: p kpnVi-PV _, 4. Pi(kn-1) kp V,@-1) n-l 4 Conditia ceruta se obtine pentru a Ps
> x-t p(l+x)v =2™ Rar a 2 3u x =33,3% 3) Deschizand un vas, presiunea gazului scade cu f,%, iar temperatura scade cu £,%. Cu ce fractiune f scade masa gazului? REZOLVARE: pv-™RrT B => 1f=(-90-£) pa-tyv = CP rat) , ; 4 in ciclul din figura se dau: V;= 1 m3; V,= 4 ms; T,= 100 K; T;= 300 K; p, = py. Cat este V,? REZOLVARE: v a 2 7, =a-bT, 5 , =a-bT; 4 V,=a-bT, vi 4 . Vi_Vs => T,=100V,; V,=2,2m* Tt 13 T(K) es 89Fizicaé - sinteze si complemente — probleme rezolvate = 2. REPREZENTARI GRAFICE 1 paca in coordonate (p, T) si (V; T) dreptele nu trec prin origine, s& analizm: 1. Cum variaza V sip (respectiv p) daca m = const. 2. Cum variaz m sip daca V = const. (respectiv p = const.). TK) TK) © @ T(K) TK) RREZOLVARE: asib: csid: p_vR V_ovoR tga = =—— tea Bay Ber la) >a > Vi b)a,Vo5 A
a, > P Pi>Pr 2a)a>a, > M>mM; P>pP, bya ma, => m>m, da m ba T T=ct. > perp; @) m>es pa ps Ps At=129_ yoo 100°C aa =, tC =100-40 = 60°C v 10°C => At'=25°C ee S10 a Ce eh q at'=25, + 2 Un termometru gresit etalonat indicd -5°C in amestec apa si gheata si o temperatura de 115°C cAnd rezervorul este tinut in vaporii apei care fierbe. Care este indicatia la +7°C a acestui termometru? use . oe REZOLVARE: 115-(~5) a'= eee 100 =12°C At=7° => At’ = 8,4°C t=-5 +84 = 3,4°C94: mente — probleme rezolvate 4.1. UNITATI. ECHILIBRUL PRESIUNILOR in Sistemul International: N/m? (Pascali) Alte unitati: atm (atmosfere), torr (mm col Hg) Presiunea normala este: Pp =1,013-10°N/m? (Pa) = 760 torr =1 atm Po = Pug & hh =13600 kg/m® -9,855-0,76m =1,013-10° x Daca un gaz este despartit de mediul exterior de presiune H printr-o coloana de mercur de indiltime h; si o coloana de un lichid de densitate p, si inaltime h,, presiunea gazului exprimata in N/m? este: N N P (3) =H (3) + PugS Bye + Po Haye Daca impartim ecuatia cu pygg-10°, se obtine: p (torr) = H (torr) +h, (mm) +2°-h, (mm) Pug Deci, daca exprimam presiunea in torr, presiunea determinata de o coloana de ‘Hg este inaltimea acelei coloane exprimata in mm, iar presiunea determinata de o coloana de lichid de densitate py este inaltimea acelei coloane exprimati in mm, Po inmultita cu raportul densitatilor 75, IsTermodinamica --PROBLEME. ¥ intr-un tub subtire, vertical, de lungime | se afl in partea superioara o coloana de Hg de lungime h. Presiunea atmosferica este H. A. Rasturnaim tubul cu deschiderea in jos; ce lungime h’ are coloana de Hg ramasa in tub? B. Tubul este intors in pozitia initiala. Cu cat coboara coloana de Hg? C. Se toarna apa pani la refuz. Cu cat coboard coloana de Hg? D. Care este temperatura T” la care toat apa curge afara (temperatura initiala este T)? REZOLVARE: a A. intre a sib, T= ct @+h@-h = @-h)¢-h) B. intre a sic, T = ct (H+ h)@-h) = + h)¢-W’-1) C. intre a sid, T = ct. (H+h)(-h) = E +h+ Pucreme -I'-w-h) ie D. intre a si e - transformare general (H+hj¢-h) _ (A+h')¢-h') T T intre b si e, V = ct. H-h_H+h 1 qT intre c sie, p = ct. i-h-I'_J-h' T TFizicd - sinteze si complemente - probleme rezolvate a 2. Un tub deschis la ambele capete se introduce intr-un lichid si apoi sé inchide capatul superior (T = const.; p— presiunea exterioara). Sa se scrie expresia din care se pot afla: a) x (naltimea la care urca lichidul in tub, dac acesta este ridicat cu h); b) y (adancimea la care coboara lichidul in tub, daca acesta este impins cu h’); ©) z (lungimea coloanei de lichid care riméne in tub, daci acesta este scos afara). REZOLVARE: a) Pol = (Po - pgx)d + h-x) b) pol = (Bo + pgy)(-h’ + y) 2 { © pal = (Po-pE7)(L-2) ©. Cu cat coboara lichidul in ramura deschisa (h = ?) la stabilirea echilibrului in urma deschiderii robinetului? REZOLVARE: Pol: = (o - p85)(h, + hy) => Poh, = [Po - pg(h ~ h,)] (hy + hy) © Cu cat va urca lichidul in ramura inchis (x = ?), daca in cea deschisa se toarna lichid pana la refuz? REZOLVARE: Poh; = [Po + p&(hi - X)] (i - x)Termodinamica 5 in mijlocul unui tub subtire de lungime L inchis la capete, se afl o coloana de mercur de lungime h. Daca se intoarce tubul vertical, coloana de mercur coboard cu Al. Sa se afle presiunea p in compartimentele I si II din starea initiala. REZOLVARE: L-h L-h L pists-p(Ejt+ai)s > PR L-h L-h I pists-@,+reh( Stas L-h pest-| 2 +h (Pa) a — 7 L-h(L-h L-h/L-h L-hy | = =p——]| ——- ——| -(an? peh(Ee a) ptt (Est ai) nail 52) as L-h L-hy opt *a-oen( 2 Jas] L-hy a (3) ee (L-h)-Al p=pghFizieéi ~ sinteze si complemente - probleme rezolvate Ea © in mijlocul unui tub subtire, orizontal, inchis la capete, se afl 0 coloana de mercur de lungime h = 19,6 mm. Daca punem tubul sub un unghi a = 30° fata de orizontala, coloana de Hg se deplaseaza cu d, = 20 mm, iar daci punem tubul vertical, se deplaseaza cu d, = 30 mm. Care este presiunea aerului din tub, in pozitie orizontala? REZOLVARE: __pL L+d, ee ee, iL PLapiltd) = Paap g, mt. p-(p,+2)a-a) pL=(pp+h)—d,) {PL jbj\q_ pu=( PB d,) I pL=p,(L+d,) > Pp _{_PL : ot =(jPevn)a. d,) pL (L+d,)=2pL (L—d,) +h (? -d7) pL (L+d,)= pL (L-d,)+h (’ —d3) 4pL d, =h (1? -d?) 2pL d, =h (2-42) 1 2d,_L-d? aeaaas => L=10/24mm _h(-d?) 2-20 _L?-400 af Prvaid, ~~ ~-30~«T?-900 7 _19,6(100-24-400) i 4-10V24-20 p = 10 torrEE Termodinamica: \7 Un cilindru inchis la ambele capete, aflat in pozitie verticala, este impartit in doua compartimente cu ajutorul unui piston fara frecare. Deasupra si dedesubtul pistonului se afl mase egale din acelasi gaz la temperatura T,. Pistonul se afla in echilibru mecanic, iar volumul inferior V, este de n ori mai mic decat volumul celui superior V,. SA se afle la ce temperatura T; a fost incalzit sistemul, daca raportul volumelor devine k. REZOLVARE: vy, mt, s .T, V, Mino v2, Vy n+l | les Ma a, Ve k+l y, Pe Pi =P Pi 5 P,@-1)=p(k-)l PLVi PV; > ® presiunea hidrogenului dintr-un termometru cu gaz la volum constant Vy creste de la valoarea py la ty = 0°C, la p; la temperatura t,. SA se determine aceasta temperatura, daca se cunosc: coeficientul de dilatare volumica a vasului y si coeficientul de dilatare volumica a hidrogenului 7,2. REZOLVARE: 3 VW=Vo(l+7t) 1 1 T= Gy, =0=A); T=Tt+t=1+t, nN nN Hy Hy Pon. ~PaY 99Fizied - sinteze si complemente - probleme rezolvate 4,2, TUBUL TORICELLI. CORECTAREA. MANOMETRELOR GRESIT ETALONATE Cel mai simplu dispozitiv de masurd a presiunii este tubul Toricelli: un tub lung de 1 mse umple cu Hg si se rastoarna intr-un vas cu Hg. Daca presiunea exterioara este pp, mercurul coboara astfel incat coloana ramasi in tub este de 760 mm, lasand deasupra ei un volum in care este un vid barometric". Eroarea in etalonarea barometrului poate s& apara dacd deasupra mercurului patrunde gaz. Atunci, indicatia manometrului (indltimea coloanei de Hg) este mai mica decat cea pentru presiunea atmosferica. Corect etalonat Gresit etalonat aer, p nu este vid barometric neglijabil P< Mar =10 My, 3 Un cilindru orizontal este impartit, cu ajutorul a dou pistoane mobile semipermeabile, in 3 incinte de volume V, 2V, V, in care se gasesc initial O,, H, si respectiv He. Starea initial este de echilibru. Peretele din stanga permite difuzia H,, iar cel din dreapta permite att difuzia He, cat si a H,. Cat sunt volumele finale ale compartimentelor, dup realizarea echilibrului la temperatura constanta? REZOLVARE: > Vv Wt v Peretele din dreapta ramAne pe loc. Peretele ! din stanga se deplaseaza pe o distanta x, astfel Pe %, incat: on a He P’02 = Pre PV=P'o, V+xS) Pentru O,: ° ) =>V+xS=3V-xS => xS=V PentruHe: PV=P'y.(8V-xS) Volumele finale: 2V, V, V 163Fiziea - POMPE DE VIDARE So ae Sy V - volumul incintei de vidat; v - volumul pompei; Pj; ~ presiunea initial; Pr presiunea finala (p; < p). Supapa S, se inchide la impingerea pistonului spre incinta de vidat (cu supapa S, deschisa) si se deschide la miscarea in sens opus a pistonului (cu supapa S, inchis&). Aplicdnd legea Boyle-Mariotte la fiecare miscare a pistonului, se obtine: La pompare: PV=p,(V+v)> Pi=Pi a IL-a pompare: vy P,V=p,(V+v) =p, -r(45) a n-a pompare: Viv Pr Vv InPtenIn—— 7 a "Viv Pp; Vv In*+=nIn uz) Py VW. Deoarece Ina = 2,3 Ig asi In (1+x) = x (pentru x << 1) rezulté: 2,31g Pi n= Pr Vv Vv ze si complemente — probleme rezolvate A POMPE DE COMPRESIE Sy He SN F V - volumul incintei, in care presiunea trebuie si creasca de la p; la P: (P: > PD; v~volumul corpului de pompa, care prin supapa S, aduce gazul la presiunea atmosfericd py. La miscarea pistonului spre incinta, supapa S, se deschide (supapa S, inchisa), iar la miscarea in sens invers, supapa §, se inchide si S; se deschide, pompa primind gaz. Utilizind expresiile pentru _aditi- vitatea numarului de moli la fiecare pompare: v; = v, + v, I-a pompare: v PIV + PoV=PiV => Pi =P +Poy a Il-a pompare: v PLV +PoV=PoV => P2 = Pi + 2Po7, a n-a pompare: v lg, Astfel, numarul de pompari necesare pentru a creste presiunea de la p, este: 104: saPROBLEME 1 Dupa cate curse ale pistonului unei pompe de vid cu volumul 40 cm se reduce presiunea intr-un balon cu volumul de 2000 cm® de la 10° N/m? la 10 N/m?? JREZOLVARE: 10° 31 231g 10 40-1 210° n= 2) in camera unei anvelope de automobil cu volumul 1,2-10-m®, presiunea aerului este 0,5-10° N/m?. Cate pompiri trebuie sa se efectueze pentru a creste presiunea la 1,5-105 N/m?, daca volumul pompei este 3-10-ms, iar presiunea atmosferica este cea normala? REZOLVARE: see 102 15-10 os:10 7 53-10 1,2-107 _ v %. O pompé cu volumul v este conectat la un vas cu volumul V. Dupa ce pompa efectueaza N curse de vidare a vasului, este conectata invers, pompand aer in vas si efectuand acelasi numar de rotatii. Care va fi presiunea final din vas, daca presiunea initiala a fost egal cu cea atmosfericd H? Rrzozvare: vw La vidare: Pras -H(5) Photue = Piccapraie Vv nets v+V La compresie: N F Hy 108Ill ey PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII 1. LUCRUL MECANIC {N TERMODINAMICA. Considerém ca sistem termodinamic un gaz inchis intr-un cilindru cu piston mobil de sectiune S, asupra cAruia se exerci o presiune din partea gazului. Daca pistonul se deplaseaza cu Ax, gazul realizeazi un lucru mecanic asupra mediului exterior dat de relati L = pSax = pAV = vRAT Tinand cont de ecuatia termica de stare a gazului ideal: pV = oRT Dac& AV > 0 => L > 0 (sistemul efectueazd — ° re lucru mecanic) in acest caz, temperatura scade (deoarece scade numarul moleculelor in unitatea de volum si implicit probabilitatea ciocnirilor), deci energia interna scade (QU < 0). Asadar, pentru L > 0 = AU < 0. Daca apsand asupra pistonului, acesta s-ar deplasa, AV < 0 si L < 0 (mediul exterior efectueazd lucru mecanic asupra sistemului). in acest caz energia interna creste, deci pentru L < 0 = AU > 0. Daca sistemul efectueazA L L>0 asupra mediului exterior AU<0 => Lsi AU au semne opuse Daca mediul exterior L<0 efectueaza L asupra sistemului! AU > 0 Lucrul mecanic este o forma de schimb de energie intre sistemul termodinamic si mediul exterior si se defineste ca find cantitatea de c4ldura cu care variazi energia interna, dacA variaz numai parametrii externi de stare. Interpretarea geometricd a lucrului mecanic Daca p = ct., lucrul mecanic efectuat pentru a trece din starea 1 in starea 2 este L = paV, adic aria cuprinsd intre izobara 1-2 si axa volumelor, 106:Te feav- ev. xr} Fr. oRT In vi OBSERVATIE Termodinamica Daca transformarea se efectueaza intre V, si V, pe o curbd (I = ct), lucrul mecanic este suma ariilor cuprinse intre axa volumelor (pentru o variatie de volum dV, foarte mic incat p sa fie constant) si p,, deci aria cuprinsd intre curba 1-2 si axa volumelor. Aceasti arie se poate calcula prin integrare: dL = pdV intr-o transformare ciclic4, Lyec = aria din interiorul ciclului. Daca parcurgerea ciclului are: ~ sens orar in (p, V) sau (p, T) - antiorar in (V,T)=> L>0 -sens antiorar in (p, V) si, T)-orarin(VT) > L<0 PROBLEME Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz in ciclul 1- (transformarea 2-1 este izoterma, In2 ~ 0,7). REZOLVARE: Ly = Ly - La ev,-viB ees 2 n 3 Ly =-vRT|In2 = -p,V,-0,7 V, Ly =P,Vi(0,75-0,7) =Pi-t 107Fizicéi - sinteze si complemente - probleme rezolvate 2. Cum este lucrul mecanic efectuat de gazul care parcurge ciclul 14321: pozitiv, negativ sau nul? REZOLVARE: Ciclul 1021 - orar in (V, T) = antiorar in (p, V) > L < 0 Ciclul 0430 ~ antiorar in (V, T) = orar in (p, V) > L> 0 Aria 1021 > aria 0340 > L< 0 3. Un kilomol de gaz ideal se destinde de 1a V, la volumul V, = 5V,, dupa legea T = aV + bv’ (asi b - constante). Sa se determine lucrul mecanic efectuat de gaz. REZOLVARE: T=aV+bv? =p= ST -oR@+bv) % mt Rb L= [pdv =oR f(@a+bv)dV=Ra4v, +E > 4 4 L=4RV,(a+3bV,) © Cat este lucrul mecanic efectuat de gaz in transformarea 123456? FREZOLVARE: L=Lyp3 + Logs — Ls p= 2Pr=Pe) a=W), BPs=2Pr)V,-WD-3p,¢v, -¥,) L=(V, -V,)(®p -3pp) = 2-107 -(-2-10°) = -400 108:oo 2 Termodinamicé 5 0 cantitate de v moli de gaz ideal evolueazi dupa legea T = ap’ de la starea initial de temperatura Ty la starea final, in care temperatura este kTy. Cat este lucrul mecanic efectuat de gaz cu aceasta transformare? REZOLVARE: a Ken okay” ar BT y, y, h 4, yin L= [pav= {——av= VaV =~. fav Vpay Y= Ge marl m aoe zvel" 2 (vRay” 2 Lege ey T,(e-1)=5 ORT, (-1) OBSERVATIE: Vezi formula Girecta de rezolvare a acestei probleme, tindnd cont ca transformarea T = ap* este o politropa cu n = -1/2 (pV = const.). © Un gaz ideal cu volumul V, = 0,3 m’, aflat la presiunea p, = 3:10' N/m’, parcurge transformarea p = aV, unde a este o constant pozitiva. Ce valoare are lucrul mecanic efectuat de gaz in destinderea sa pana la un volum de n = 3 ori mai mare? IREZOLVARE: p=aV an Bae =10° a ? a av? L= fpdv=a [vav =2(n?v2-v? -1 fav -a"fvav = (v9 v9) 84 (2) ae pS 0-36.40 7 Un gaz monoatomic este comprimat dupa legea p = aV +B, de la V, = 20 litri la V, = 1 litru @ = 10° N/m’, B = 10° N/m’). Ce valoare are lucrul mecanic efectuat de gaz in aceasta transformare? REZOLVARE: 7 ly la Vz L= fpav ~ flew p)dv =a |vav+p fav = Sv -V?)+ AV, ~V,) a x v, Cte L-o- 400) +10°(1-20)-107 = 2° 1900 = -2099,55 ~-2, 1kJ ae L < 0, deci mediul exterior efectueaza lucru mecanic asupra sistemului. 109Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate 2. CALORIMETRIA Calorimetria se ocupa cu metodele de masurare a caldurii. Céildura este energia pe care o schimba un sistem termodinamic cu exteriorul prin miscarile dezordonate ale moleculelor. (Q), =F (Q)=caloria (1cal=4,18 J) 2.1. PRINCIPIILE CALORIMETRIEI 1. Principiul echilibrului termic: Doua sau mai multe sisteme termodinamice in contact termic vor ajunge la echilibru termic (aceeasi temperatura), corpurile mai calde cedand caldur, iar cele mai reci primind caldura. 2. Principiul transformarilor inverse: DacA un sistem termodinamic primeste o cantitate de cdlduré pentru a-si creste temperatura cu un anumit numar de grade, el va ceda aceeasi cantitate de cAldura pentru a-si scidea temperatura cu acelasi numéar de grade, in aceleasi conditii de temperatura si presiune. Cantitatea de céildura necesar unui corp solid pentru a se topi (sau a unui corp lichid pentru a se vaporiza), la presiune si temperatura constante, este egala cu cantitatea de cildura cedata, in aceleasi conditii de presiune si temperaturé, pentru ca acel corp in stare lichida si se’solidifice (sau din stare de vapori si se condenseze). 3. Ecuatia calorimetricd: Cantitatea de cildura cedata de corpurile cu temperatura initial mai ridicaté decat cea de echilibru este egal cu cantitatea de caldura primita de corpurile cu temperatura initial mai micd dec&t cea de echilibru. Qprimita = Qeedata 4. Principiul tranzitivi echilibrului termic: Daca un sistem termodinamic Aeste in echilibru termic cu unul B si daca sistemul B este in echilibru cu un sistem C, atunci sistemul termodinamic A este in echilibru termic cu sistemul termodinamic C,Termodinamica 2.2. COEFICIENTI CALORICI Se constaté experimental ca aceeasi cantitate de caldura poate incilzi diferit corpuri diferite. De aceea, este necesar sa definim: Caldura specifica Unitatea cdldurii specifice in Sistemul International de Unitati (SI): e-- 2 (c) -(Q)y mAT S(m)( ATs ke-K unde: m - este masa corpului; AT — este variatia temperaturii. Caildura specifica este numeric egali cu cantitatea de cdldurd schimbata cu mediul exterior de unitatea de masa dintr-o substanta pentru a-si varia temperatura cu un grad. I/kgK este caldura specifica a unei substante a carei unitate de masa trebuie s& schimbe cu exteriorul 0 cantitate de cdldur& de 1 J pentru a-si varia temperatura cu 1 grad. Caldura-‘molara Unitatea cdldurii molare in SI este: Q C). _{Q) oe i (Gn da" To yar)” imol-K unde: ——~ v - este numarul de kilomoli. Caldura molard este numeric egal cu cantitatea de cAldura schimbata de un kilomol de substanta pentru a-si varia temperatura cu un grad. Relatia dintre cildura specifica si caldura molara este: C,=“¢ | G—masa molara) Capacitatea calorica Unitatea capacitatii calorice in SI este: Q c), (Qs 3 C= (C) a = aid AT (aT) Capacitatea caloricd este numeric egal cu cantitatea de cildura schimbata de un corp pentru a-si varia temperatura cu un grad.142: Fizieé - sinteze si complemente - probleme rexolvate wea Puterea caloricd a unui Unitatea in ST combustibil Q ayes AQ) m Ss (m) kg Puterea caloricd a combustibilului este numeric egala cu cantitatea de caldura degajata prin arderea unitatii de mas a combustibilului. Dac doua substante de masa m, si m,, cdlduri specifice ¢, si c, si temperaturi t; sit, > t, sunt puse in contact termic, se ajunge la o temperatura de echilibru 0, care se poate calcula tinand cont de ecuatia calorimetrica: Quine =| Queen | => Me,(O-t,) =m,C,(t, -0) m,c,t, +m,c,t, m,c, +m,c, de unde: Dacé mai multe substante de mase mj, m,, ..., M,, de cAlduri specifice ¢,, Cy, 1 Cy si temperaturi t,, t,, .... t, sunt in contact termic, se va ajunge la o temperatura de echilibru data de: 7 =" Mc ro 2.3. CANTITATEA DE CALDURA. ECUATIA LUI POISSON Cantitatea de céldurd este 0 forma de schimb de energie intre sistemul termodinamic si mediul exterior, in care variaza numai parametrii interni de stare, $i se defineste ca fiind cantitatea cu care variaza energia interna intr-un proces izocor (V = ct.). Daca sistemul nu schimba cildur cu mediul exterior (prin izolare sau transformare rapida), procesul se numeste adiabatic (izolatorul se numeste invelis adiabatic). : La o destindere adiabatica, temperatura gazului scade (trece de pe o izoterma T, pe izoterma T; < T}). Destinderea se realizeazi dupa ecuatia lui Poisson: pv’=ct. | |y= a >1| - factor adiabatic Cp ~ caldura molara la p = ct.; Cv - caldura molara la V = ct. Utilizind ecuatia termica de stare, se pot obtine: Tvt=ct] si[p’T’ =ct.: Termodinamicé PROBLEME Aus 1 Sa se afle cu cat la sut variaza capacitatea caloricd izocorA a gazului detonant (2H, + .) prin formarea vaporilor de apa. REZOLVARE: 2H, + O, = 2H,0 3moli 2 moli =5) G=6) Ay _ Sv Toy, = 4-2-3 = (-20%) 2: Sa se afle cu cat la sut variaz capacitatea caloric izobard a gazului detonant prin formarea vaporilor de apa. REZOLVARE: 8, 27 cc 2-2R-3-2R AC, Cop =Cy "2 72 = 0,238 (-23,8%) C,, 3-5R in doua recipiente identice, aflate la p = 10°Nim? si T = 300 K, se afla He, si, respectiv, N,, Cat este coeficientul adiabatic daca cele doua gaze se amesteci? REZOLVARE: Pe baza legii lui Avogadro, numarul atomilor de He este egal cu numarul atomilor de N;, deci si Ute =p —= Un, A Cum: Q; + Q9 =Q vRAT + vRAT _ 2VRAT 13Fizicéi - sinteze si complemente — probleme rezolvate 4 Cat este coeficientul adiabatic y al unui amestec de 3 moli de gaz monoatomic cu 5 moli de gaz biatomic? REZOLVARE: & Sa se afle coeficientul adiabatic al unui gaz pentru care se cunoaste c, (cdldura specifica) si py (densitatea in conditii normale). REZOLVARE: -&v__R “ew -le RT, Pol = PORT > Pare. Po y7—-Dp-oRTy Po POOR => y-l=—t 0 Po ©, PoTo Po y=lt C,PoTo 114:© Sa se afle dependenta vitezei termice v; de presiune si volum pentru un gaz monoatomic gsi unul biatomic intr-o transformare adiabatica. REZOLVARE: ATE ei Termodinamica: a ky 1 CGvtsct)? = Vi xT? @' T=)” = p 2 eT? 2 2 1 1 VexT? 1 7 eT? 1 5 = 7 i > vreV P => v,*p7 vy eT? v,2T? OpseRvaTit Caldurile molare la volum constant si presiune constanta se pot scrie: R c, =G+2)= eae 2 (- numarul gradelor de libertate) R R Deci, pentru un gaz monoatomie: Cv=3> gi Cp =55 R R gaz biatomic: C= 2 c= in R R gaz poliatomic: Ce een 7 =T Tiscai = sinteze si complemente - probleme rezolvate =a 2.4, COEFICIENTI CALORIC PENTRU GAZE DISOCIATE La temperaturi ridicate, gazele biatomice se disociazé. Daca la o anumita temperatura, gradul de disociere este («), dupa disociere, din numarul total de molecule N se obtin 2aN atomi si (1 - «)N molecule. Se obtine un amestec de gaz atomic si molecular. Un amestec de gaze schimba, pentru a-si varia temperatura cu AT, o cantitate de caldura egala cu suma cantitatilor de caldura schimbate de fiecare gaz in parte, pentru a-si varia temperatura cu acelasi numar de grade. Q= A+ Q; si Qy—cantititile de caldura schimbate de gazul atomic, respectiv molecular, in urma disocierii. La volum constant: N N 3 N 5 14a@)—-C,AT =2@-——-S RAT +(1-a)——-S RAT (l+@) a aN, 2 +( On, 2 + ats v 20+ a) La presiune constanta: ova canara SSRats(-a) gp GRAT 5 Na2 N,2 Deci: 3a+7 R (la), Deoarece: Cc Han disociat =5 ol cer Rezult& expresiile pentru ciildurile specifice: at Cy =———: 2 3a+7 R 2 Hw si pe | _—S—— eeeTermodinamica 3. ENERGIA INTERNA A GAZULUI IDEAL Energia internd a gazului ideal este suma energiilor cinetice medii ale moleculelor. U=NE, => U=NAKT=N, ST (N- numarul de molecule) U ioRT_ipV 2 2 Deci: [ U = vC\T_] - ecuatia calorica de stare a gazului ideal i cy =k (caldura molara la volum constant) i+2 =~3—R (caldura molar la presiune constanti) 2 Daca v = ct T variaza (sistem inchis) = AU=vC,AT=vC,(T,-T,) Daca T = ct v variaza (sistem deschis) Daca T variaza v variaza => AU=C,AQWT)=Cy(v,T, -v,T,) Daca T = ct v=ct | > AU=C,TAv=CyT(,-v) PROBLEMA Care dintre cele 2 drepte ale graficului aléturat corespund unui gaz cu masa molara mai mare? (m si: - aceleasi) REZOLVARE: , <0, > Ly > bh 17ze si complemente ~ probleme rezolvate 4. PRINCIPIUL CONSERVARI ENERGIEL © Principiul I al termodinamicii stabileste printr-o relatie matematica bilantul energetic al energiilor schimbate de sistemul termodinamic cu mediul exterior (cantitatea de caldura Q, lucrul mecanic L si variatia energiei interne a sistemului). Q=AU +L} ) © Daca sistemul termodinamic nu schimb cu exteriorul nici cdlduré Q = 0), nici lucru mecanic (L = 0), atunci: AU =0 (energia interna se conserva), de aceea se-numeste principiul conservarii energiei. © Principiul I al termodinamicii afirma imposibilitatea construirii_unui perpetuum mobile de speta I (un dispozitiv care si produca energie fara sa consume o alta forma de energie). © Variatia energiei interne a unui sistem la trecerea de la o stare de echilibru la alta nu depinde de drumul urmat. De aceea, energia interna se numeste functie de stare. Ca o consecinti a principiului I, vom gasi relatia ce poarté numele fizicianului Robert Mayer. Pentru o transformare izobara (p = ct): Q, = vC,AT Utilizand principiul I : vCyAT = vC,AT - vRAT sau: Recrc' Tinand cont si de definitia factorului adiabatic, caldurile molare la volum constant si presiune constant sunt: R . 7yR i el lt |. 7 1 Daca un sistem inchis schimba cu mediul exterior numai caldura (volumul este constant, deci lucrul mecanic este zero): Q U Qy = vCyAT Daca primeste caldura : Q> 0 Q = mcaT si AT > 0) AU > 0 @T > 0) Daca cedeaza cildura: => Q si AU am acelasi semn Q<0@T<0 Au <0a 5. TRANSFORMAREA POLITROPA Cea mai generaki dependent intre presiunea si volumul unui gaz se scrie sub forma: pV" = const. denumit functia politropa. C&ldura molara pentru functia politropa este: ~nCy R =P} sau] C=Cy + ales v+ion Dand diverse valori exponentului n, se ajunge la unele transformari simple: n=0 =ps=const =C=C, n=1 =T=const =>C=0 n=y =>Q=0 => C=0 n=0 =>V=const >C=Cy =>p=kv intrucat penttuQ=0, L=-AU =-vCyAT vRAT y-1 daca y = n, rezulta pentru transformarea politropa: vRAT vRAT@-y) = i =AU+L=———* oem Cake @-DG-) i 119Fizica - sinteze si complemente - probleme rezolvate =i SA urmarim, pe reprezentarea graficd a transformarii politrope de la V, la V2, care sunt semnele variatiei de temperatura AT, ale cantit&tii de caldura Q si ale cAldurii molare C pentru diferite valori ale lui n. O0 *"l=c>0 Q>0 n AT=0 >C=0 l0 n=y Q=0 =C=0 y0 Q<0 Lucrul mecanic, fiind aria cuprinsa intre curba si axa, se afla in urmatoarea relatie Ln=0 > Ln=1 > Ln=y > Laon = 0 120:Termodinamica i=35C=2R Pentru: § 5 -5C=3R ~ L= = L= vRAT vRAT 2 . RAT | vRAT y-1 2 sau Q=-vcat=o[Cy + §)ar/ Utilizand ecuatia de stare, rezult: Ve=voRT = (Te V*) kp? =vRT (Tsp?) in diverse coordonate, politropa se poate reprezenta astfel: P y Pp 2 7 2 a a 4} v ' T ' r > > _ PRT intrucét pu =pRT > P= 1 B 2 We = p'T=ct sip ~ 5 am impreuna cu ZKFizicéi - sinteze si complemente — probleme rezolvate 6. APLICATH ALE PRINCIPIULUI I Sa sintetizim expresiile variatiei energiei interne, ale lucrului mecanic si cantitatii de caldura pentru diferite transformari ale gazului ideal. Transformarea izocoré (V = const) L=pAV =vRAT L=0 vRAT aa AU =v CyAT = AU =vC,AT = i 2 ye _ _ | vyRAT Qy =AU Q =P CAT = Transformarea izobara (p = const) Transformarea izoterma (T = const) Transformarea adiabaticé AU=0 Ve Py L=oRT In =oRT n= V, Pr _ Q=0 aU =o aT -2 RAT y-l L=-AU Transformarea politropa (pV" = ct) Dreapta care trece prin originel(p = kV) v RAT AU =vCyAT = _vRAT ~ I-n vRAT(@-y) @-)¢-) L Q= au=oc,aT =2RAT —_ y-l pt Q= v RAT (y+1) 2y-]) |Termodinamica PROBLEME ¥ Sa se afle parametrul pana la care sistemul kp primeste caldura in transformarea din figura. q P, REZOLVARE: Se intersecteaza ecuatia dreptei cu ecuatia adiabatei: p=a-bV pV’ =ct => (a-bV)V’ =ct Se anuleaza derivata acestei functii: y(a-bV)V"-V’b=0 Se obtin V’ si p’ (volumul, respectiv presiunea stiri pan la care se primeste caldurd). ay a va! _; a b(y+]) Prral \ Daca V, sistemul primeste cdldura pana ajunge la parametrii p’ si V’, apoi cedeaz caldura y kn-1 i < y+1 n-1 n=2 C, -2C. — _=—S—S—se 1-2 a = oD . = 2+) =2@+5) yp 3a+7 p _, ¢_R@-a) 3a+7 .R 20 +a) 21+a) 2(1+a@) 20+a) 5 Un gaz ideal, biatomic, evolueazi conform legii V = aT?, intre doua stari, cu AU data. Cat este caldura schimbata de gaz cu mediul exterior in aceasta transformare? REZOLVARE: V=aT* pV =vRT aU =v 3 Rar L vRAT ~ I-n Q=aU+L>oRat($+2)-2oRaT => Q=2au = 2v RAT 124:sas a Termodinamica @ un gaz ideal biatomic se destinde, astfel incat caldura sa molara este constanta si efectueaza un lucru mecanic L = 450 J. Apoi, gazul este incalzit izocor, pana la temperatura sa initiala, absorbind caldura Q = 150 J. Cat este caldura sa molara din primul proces? REZOLVARE: AU=0 => -L+Q,+Q=0 Qu =L-Q=300I 2 of, -T) 27 Qu5R 5 Q=v3RC-T,) > 20 C=-41,5 Jmol -K C= 7 Un gaz ideal monoatomic este comprimat dupa legea p = aV +f (a = 10° N/m’, B = 10° N/m) de la V, = 20 litri la V, = 1 litru. Cat este cildura molara a gazului in acest proces? REZOLVARE: Q _AU+L oCyaT LL L i = + =Cyt+ vAT —-vAT vAT — vAT vAT » . L= [(V + AV = F(Vi -Vi)+ BW, -V) i PV, =vRT, P,V, =oRT, | => oat=1faw?-vA+pv,-vy] R ; 1 _RW.-V[SW.+V)+/) R(t 21-10° 10") - = =0,9R vaT (V,-V)[a(V, + V,)+ 4] 10° -21-10°* +10° 2c, c= > 0,9R=—=*.0,9 C=C, +0,6C, =1,6C, 125Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate 8 Un mol de gaz evolueaza de la temperatura T, la kT,, dupa legea T = ap’. Cat este lucrul mecanic efectuat de gaz in aceasta transformare? REZOLVARE: T=ap*® PV _ ap? zy roe > Toe & pv" =cet. v RAT _vRT(K-1)_ 2vRT,(k-1) I-n 3 3 2 2 ® Un mol de gaz evolueaza dupa legea p=aV ® de la volumul Vla volumul 8 V. Temperatura initiala este T, = 300 K ( = 7/5). SA se calculeze cantitatea de cAldura schimbata de gaz cu mediul exterior. REZOLVARE: 2 a 2 V*=ct n=5 c 3 Q=7 car =¥R.300=13,719 126:Termodinamica 1 Un gaz ideal, cu exponentul adiabatic y, se destinde astfel incat caldura transferati gazului este egal cu sciderea energiei lui interne. Care este ecuatia procesului in coordonate (T, V)? REZOLVARE: Q=-Au L=~-2AU Q=AU+L | p-_ 22 RAT > aeZtl 2 ye pV? =ct. ra oRT => TV? =ct. p= Vv 4 Un gaz ideal, cu exponentul adiabatic y, se destinde izobar. Ce fractiune din caldura primita se va transforma in: a) lucru mecanic; b) variatia energiei interne? REZOLVARE: L=vRAT _vyRAT > Q ie au =?" = > y-l 12 Sa se gaseascd relatia dintre volumul si temperatura gazului pentru care: C=Cy+ap. REZOLVARE: dQ = dU + dL > vCdT = vCydT + paVv (C-CydT = pav;apdT=pdv > = V-aT = const 127Fizied - sinteze si complemente - probleme rezolvate 48 © masa data de azot trece din starea initiala, caracterizata de p; = 10° Nim? si V, = 5.10 m!, in starea finala, caracterizata de p, = 3-10° N/m? si V2 = 2.103 m', prin 2 procese: o transformare izocora, urmata de o transformare izobara. Si se afle: 1, Variatia energiei interne; 2. Caldura schimbata; 3. Lucrul mecanic; 4, Sa se verifice aplicabilitatea principiului I al termodinamicii. REZOLVARE: ie AU =0Cy(Ty—T)=05RG-T)=$9,¥(3-2-1]= 2 2. Lays =Lyy +Ly=Le,=3p( 2-1) 3. Qu2= Qu +Qna=0Cy(P)-) +06, (T,—T,)= 5 Le i 5 i. GRO -T)+oFRG-T)-pV (26-13 13 =~ 7pPWM =-6.5-107J 13.9)_pyV, . AU=Q-L= 29 2 \i Pi 4. AUU=Q-L av +2) 3 EXERCITIU: Sa se rezolve problema precedenta, considerand cA sistemul trece de la starea 1 la starea 2 prin urmatoarele procese: o transformare izobara, urmaté de o transformare izocora. R: AU = 250 J; L = -300 J; Q = -50J. 128:Termedinamica 18 Un gaz biatomic, trece din starea initiald, caracterizaté de parametri 105 N/m? si V, = 5-108 m3, in starea finala, caracterizaté de parametrii +105 N/m? si V, = 2-103 ms, prin 2 procese distincte: a) 0 transformare adiabatica urmata de o transformare izocora (11’2); b) o transformare izocora urmata de una adiabatica (112). Sa se afle pentru cele doua procese: energiei interne; 2. caldura schimbata; 3. lucrul mecanic. a) 1. AU=vC,(T, -1)=0SRC -T,)= => PV, v3: 5-1)-2% = 2505 8 5 ~T,)=05RC,-Ty)= 2. Qua =Qia =¥ Cy 5 7 5 26) a . =30:¥2-PLVs)= 5-5 Vi@P.-P) , 7 5Y ur pyr-p(2)w > pi-n(3) on-volo(8 oe 8. Lye =Ly =v Cy(P,-T,) =v 2 RT.) = . 5 5Y 2 - ev pN)- Sov (3) 24 qe AU = Quy —Lar -pv(s-(5) (2) -5)-y =AU 2 2 2 OBSERVATIE AU nu depinde de transformari, ci doar de parametrii starii initiale si finale (principiul D. Q si L- depind de transformari (marimi de proces). EXERCITIU: Rezolvati problema, considerand ca sistemul trece prin starile 112 si verificati observatia anterioara. =129Fizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate 415 Sa se afle cildura molara pentru transformarea politropa V = aT’. REZOLVARE: 1 Introducand T=PY_ ce obtine pV? =ct, deci n=). oR 2 C=C, +2R 16 Sa se afle dependenta volumului de temperatura gazului, pentru care: C=C, +oaT @ = const). REZOLVARE: dQ=dU+dL vC-Cy)aT =v RTE av @ faT =R [5 T InV=a—+C ant a V-e ® =const. 47 Sa se gaseascd dependenta temperaturii de volumul gazului, pentru care: C=C, + BV @ = const). REZOLVARE: v(C-Cy)dT =o RT dv BVaT =RTS- ee aT BI? IT R InT =-—~+C av" zz T-e*Y =const.PRINCIPIUL II AL TERMODINAMICII © Conform principiului II al termodinamicii, intr-un proces ciclic, se transforma in lucru mecanic numai o parte din cantitatea de caldura primiti, de aceea se mai numeste principiul degradarii energici. Functionarea masinilor termice se bazeaza pe principiul II al termodinamicii. Masinile sunt de 2 tipuri: - motoare termice (transforma cldura in lucru mecanic); ~ masini frigorifice (consuma lucru mecanic pentru a transfera cdldura). © Postulatul lui Thomson (principiul de functionare a motoarelor termice) intr-o transformare ciclicd monotermd, sistemul nu poate ceda lucru mecanic in exterior. DacA transformarea ciclicé monoterma este ireversibild, atunci sistemul primeste lucru mecanic din exterior. intr-o transformare ciclicd bitermd, sistemul poate ceda lucru mecanic in exterior si acesta este egal cu diferenta dintre cantitatea de caldura primita de la sursa calda si cea cedata sursei reci. Q, -_ | ~randamentul motoarelor termice n. in ciclul Carnot se realizeaz urmatoarele transformari: 1. O absorbtie izoterma reversibild de caldura Q, la temperatura T, (destindere izoterma) (in contact cu sursa calda de temperatura T,). 2.0 destindere adiabaticé reversibild in care temperatura sistemului scade pana se atinge temperatura sursei reci T, @n contact cu izolatorul). 3.0 pierdere izoterma de cdldurd Q, la temperatura T, (comprimare izoterma) (in contact cu sursa rece de temperatura T,). 4. O compresie adiabatic reversibild in care temperatura sistemului creste pana la atingerea temperaturii sursei calde T, (in contact cu izolatorul). Calculul randamentului ciclului Carnot Aplicind expresiile _matematice cunoscute pentru transformari: V; Woterma AB: Q, =V RT In : Adiabata BC: T,Vg7 =T,VZ* Ve monte Loterma CD: | Qa|=¥ RTIn* sursa (T,)/ D izolator =x 4 gaz izolare adiabatica Adiabata DA: T, V3" =T,Vx \ oRTIn2& Vp 0 Q a a oRT In Ma. Va Prin impiirtirea ecuatiilor obtinute pe transformarile adiabatice, se obtine: Np Ve Vv. Vp Carnot a formulat urmdtoarele concluzii: + Randamentul ciclului teoretic Carnot nu depinde de natura substantei de lucru (Ge considera gaz ideal), ci numai de temperaturile initiala si finala. + Randamentul unei masini termice reale este intotdeauna mai mic decat randamentul masinii ideale care ar functiona dupa un ciclu Carnot intre aceleasi limite de temperatura: T, (temperatura sursei calde), respectiv T, (temperatura sursei reci). 132: =3. CALCULE ALE RANDAMENTELOR UNOR CICLURI REVERSIBILE EXEMPLUL 1 Termodinamica Vv, _ Via in acest ciclu se dau: T,, T,, T; si se cunoaste ca vy “vy, =n. Acest ciclu se poate imparti in doua cicluri Carnot, functionand intre temperaturile T, si Ts, respectiv T, si Ts, randamentele: ted T, oRTInn L, =vRInn(f,-T;) T-T, Ly _ hy ORT, Vi V.N3 Va OV L, =vRInn (I, -T;) Randamentul ciclului dat este: Lith, _vRinn (7-1, +T,-Ty) 12h Q+Q, vRinn(T,+T,) a] are © EXEMPLUL 2 V, Procedand in mod similar: ve T-T, Ly _— met = T, “oRTInn => L,=oRInn(7,-T,) pet Ls . 2 T, “DRT Inn Ve VsVa V3V = L,=oRInn(I,-T,) L,+L, _vRinn(I,~T, +T,-T;) _1_ tat =e ee |g = l1- Qh vRinn2T, 2T, 133Fizica — sinteze si complemente - probleme rezolvate PROBLEME *. Un motor termic, care functioneazA conform unui ciclu Carnot, actioneazd un dinam, ce trebuie s furnizeze o putere P cu randamentul 7. Temperatura sursei calde este T,, iar a sursei reci T,. Ce cantitate de carbune, cu puterea calorica q, se consuma in timpul t, daca instalatia de ardere a carbunelui are randamentul f? REZOLVARE: = Heh_ Pt T, ofmq oie nftq(T,-T.) 2. Un motor termic functioneaza dupa un ciclu Carnot intre temperaturile T, siT>. Durata unui ciclu este t, coeficientul adiabatic y. Volumul gazului la inceputul comprimarii adiabatice este egal cu volumul la sfarsitul destinderii izoterme. Sa se calculeze puterea utilé P,, a motorului. REZOLVARE: P _ Pa Q t Vv, =vRTIn= Q ny = 9,-2%hin B Tv" Yr 2 Vv =U RC,-T,) In a t7-) iT, 134:Termodinamica 4. MOTOARE TERMICE Definitie: Motorul termic este masina care transforma energia interna a unui combustibil in energie mecanica. © Motorul Otto (motor cu aprindere prin scdnteie) Substanta de lucru (agentul termic) al acestui motor este amestecul de vapori de benzini si aer din carburator care intra in cilindri. Duratele deplasarii pistonului dintr-un cilindru intre pozitiile extreme (punctul mort superior MS si punctul mort inferior MI) se numesc timpi. S4 analizim cei_patru timpi ai acestui motor, reprezentand in coordonate (p, V) procesul ciclic teoretic (ransformari simple ale gazului ideal) care aproximeaza functionarea reala a lui. bujie A E A a E, AE A 5 __1 ity | lL Ee wi t MS MS MS MI MI A > 1 > 230 = 4,1 > A Timpul 1 (admisia). Cu supapa de admisie deschisé, volantul actioneazi pistonul care coboard de la punctul MS la punctul MI, aspirand amestecul carburant la presiune atmosferica (a pe grafic, izobara A-1). Timpul 2 (compresia adiabatica), Se inchide supapa de admisie si pistonul actionat de volant, urca de la punctul MI la punctul MS ( pe grafic, adiabata 1-2). Timpul 3 (explozia si destinderea adiabaticd) Carburantul comprimat explodeaza la aprinderea scanteii intre electrozii unei bujii. Arderea are loc.la volum constant (pe graficul p, V izocora 2-3). in acest proces se absoarbe cantitatea de cdldura Q,. Presiunea mare impinge pistonul (¢), are loc o destindere adiabatica a gazelor arse (pe grafic, adiabata 3-4). Este sin- gurul timp motor in care pistonul actioneaza volantul. Timpul 4 (evacuarea). Se deschide supapa de evacuare, mai intai presiunea scade izocor pana Ja presiunea atmosferica (jzocora 4-1), cedind caldura Q, mediului exterior, apoi volantul actioneaza pistonul urcdndu-l Ja punctul MS (@), evacuarea gazelor arse realizdndu-se la presiune atmosferica (izobara 1-A). in timpii in care volantul actioneaz pistonul prin sistemul bield-manivela, acesta este la randul lui actionat de pistonul unui alt cilindru, care este in timp motor. 135Fizieé: - sinteze si complemente - probleme rezolvate ©@ Randamentul ciclului Otto Daca raportul de compresie pe Vv, , atunci: _vCv@,-T) _, T-T, oC,@,-) h-7, 0 Vv viv Ecuatiile adiabatelor 1-2 si 3-4: TWt=T,Ve > Ty=Te TVs, => T,=Te™ Randamente propuse: V, Aflati randamentele celor 2 cicluri din figuri cu va OpseRvaTt Daca ciclul este format din 2 adiabate si 2 alte transformari identice la raportul Vv, de compresie adiabatica ves € , randamentul este acelasi cu cel al ciclului Otto:sth Termodinamica © Motorul Diesel (motor cu ardere lenta) Pentru a mri randamentul acestui tip de motor, se aspira in timpul 1 aer din atmosfera, care poate fi comprimat in timpul 2 la presiuni foarte mari, fard s& se autoaprind: Combustibilul (motorina) este pulverizat lent, cu o pompé de injectie. intalnind temperaturi ridicate, se autoaprinde si arde lent, la presiune constant& (transformarea izobara 2-3), producandu-se incalzirea gazului, Au loc apoi destinderea, evacuarea si ciclul se repet. Calculul randameniului Pentru rapoartele de compresie: Ql _,_eCv(T,-7) ~Q vC,(=T,) Folosind rapoartele de compresie, vom exprima toate temperaturile in functie de cea mai mica. 1-2: T,V/*=T,Vj" > T,=Te dine NE 2-3: TY >: T=Ts", nM 3-4: Tes Tv => 1,- Te" 2) =T,p’ pr-l Tee i y 8 \p-s" 137PROBLEME 1 Doua masini termice lucreazi dupa ciclurile 12341, respectiv 12561. Cunoscand , s& se afle raportul randamentelor celor doud masini. REZOLVARE: Lys Tran — Lise _ Qusei Mrs Qua 2Quaasi Sis Que. = Ams. “47, . R Qua =e Tt 27, yo yal alias ~ 2(1+27) 2. SA se afle raportul randamentelor ciclurilor 12341 si 56745 parcurse de un gaz monoatomic. REZOLVARE: Lyasa1 =Lssrs T)=T,=2T, T,=3T,=6T, 7, =37, T, T,=8T,=97, Maar — Qser5 _ Cv(Ts ~ 15) +C p(T - To) _ Tses Quasar Cy(T,- Th) +C, (Ts -T,) 5 _SRn6- 2+FRTO-Oyos15 Erne +2RT,6- 2) 3+20 Taser _ 27 Ners 23 138:EEE sa Termodinamicé 3 Sd se afle randamentul ciclului din figura. Wiig Yan Sedau: yy" °, Vy"? _ Notim @=/ REZOLVARE: C,+Cy per Rely DCB) _ Ci+Cy 5 Os-T)+C,, -T) =y- +E, -T,) +27 T -T,) (y+), -T,) +27 (T,-Ts) 1-2:2=ee =>T, =6I, Ts V3 . 2 er 2-3:—-3 =| 3 | =p’ =>T; = pT, A 1-4 -(%] =T, =6°T, __ (741) (¢ p? 8) +27 (6-1) (r+)? -1) +27 (¢ 9? p*) pe LED" =D +27 0? (€-)-(@ +1) 6 (p? -1)- 27 (e-1) (7+) (p" -1)+2y p" (e-1) n=1 y= —E DE DED _ (+I)? -1) +27 p*(e-1) 139Fizicd - sinteze si complemente - probleme rezolvate SA se calculeze randamentul ciclului format din 2 izoterme si2 drepte care trec Yug Yery € prin origin ox Yo" ® HEAP, REZOLVARE: aa 2 Hl -T)+(7-)DT ne 37, -T)+7-DT, In psVs=P.Vi | _ psVa _PaVe ()-&J P2V2 =PiV, PV. PV Ve Vv, Css 2 Vv, Vs 2 2 T, (Ms ata} 24 T,=T, B-(Yt) = 1-1 ; G- (tinye—n, nyt) PV 1) DT Ine ,-T)+7-DT, ny _ 2(y-1) (p*-1) Ine (4D (e" -1)+2(7-1) 9” Ine 140:a Termodinamica 5 Un motor termic parcurge ciclul din figura cu T, = eT, SA se calculeze randamentul ciclului. REZOLVARE: RTinve Va te Reee Ke-) y-1 BC:T,Vg*=1, Vz? > (e-e-T, Vg4 =T, VE") 7” Va=eV, => e%t=—o aes pate_t=}__e-I-1_e-2 — e-l e- y-1 nN » © Un gaz ideal monoatomic parcurge ciclul din figura, unde transformarea 2-3 este adiabaticd, iar transformarea 3-1 este izoterma. Stiind ci V, = V,/2, sa se calculeze randamentul acestui ciclu, in functie de randamentul unui ciclu Carnot ce va functiona intre temperaturile extreme atinse in acest ciclu. REZOLVARE: pai LQete|_y 22RG-T) _1_20-T) Quint sy RTnvt Tinwt : : T, Ne=1- => T, = T,(-17¢) i aT aa: Tyvyt= BYE : ya 3 2 7 [avez -tv3) = M27 V. 3 5 V, 3ear, 3 Int =In2-SinB=In2-FIn(l-me) 5 T.-Th= Tyne 3 1 21 gale In2-F1n(-ne) 141V TRANSFORMARI DE STARE DE AGREGARE Faza este o parte a sistemului termodinamic, omogena din punct de vedere al proprietatilor sale macroscopice. Trecerea substantei dintr-o fazd in alta se numeste transformare de faza sau tranzitie de fazd. Tranzitiile dintre fazele solida (S), lichida (L) si gazoasa (G) sunt: S > L topire LV vaporizare |S > V sublimare L- S solidificare V->Lcondensare V-—S desublimare Se poate realiza echilibru de faze a doud sau mai multe faze ale aceleiasi substante, aflate in contact, dacd fiecare faza isi pastreaz masa constanta in timp. Transformarile de fazd se realizeaza prin absorbtie sau cedare de cdildurd, dupa principiile calorimetriei. Caildurile latente specifice (4) (topire-solidi- TA ficare, vaporizare-condensare) sunt cantitatile de calduré schimbate la temperatura constant de unitatea de mas a substantei pentru a se realiza rincipiului calorimetriei — principiul inverse: op. = Msolid. $1 Avap. = Acondens. Q _ * Se observa. ca in timpul topirii gi vaporizarii t 1 1 i i i i i i I Lj i | 1 1S (espectiv solidifiearii si condensdirii), temperatura Q&S & & BW” ramane constantd, fapt care se explica in felul Q) = meg(T-T)); Qy = miy —-Wmitor: cantitatea de cildura primitA in cazul Qg = me, (T\-T)); Qq = ma, —_‘topirii sau vaporizéirii, este utilizata in intregime Qs = mey (TT) _ pentru cresterea energiei potentiale a fortelor de coeziune (forte de coeziune care scad prin trecerea de la starea solid la cea lichidi sau de la cea lichida la cea gazoasa, dar find forte de atractie intre molecule, sunt negative, deci energia lor potential creste). Energia cineticé rdm@ne constanté, deci temperatura rdmane constantd. Panta dreptei ce reprezinté variatia de temperatura in timp este inversa capacitatii calorice: ATI I ‘OQ C me Deci, la aceeasi masa, panta depinde de caldura = _— specifici. Cum caldura specifica a lichidului este Q = meyTr-T.); Qo = Me mai mare decat a solidului, iar cea a vaporilor mai Qs = me, (Te-T); Qa = MAs mare decat a lichidului, rezulta: Qs = mes(T.-Ty) Gy =o < ag 142=Condensarea si vaporizarea Andrews a studiat aceasti transformare si a trasat izotermele ce corespund comprimarii unei mase gazoase de CO. Cu sciderea izoterma a volumului, presiunea creste dupa o hiperbola, dar, spre deosebire de hiperbola echilaterala care reprezinta transformarea izoterma a gazului ideal, la aceleasi variatii de volum, apar variatii mai mari de presiune. Acest comportament este datorat faptului ci, spre deosebire de gazul ideal, la care lipsesc interactiunile dintre molecule, la aceasta stare gazoasi (starea de vapori) exista interactiuni intre molecule. La un anumit volum, apar primele picdturi de lichid. Micsorand in continuare volumul, presiunea ramne constanta, dar creste cantitatea de lichid in detrimentul cantitatii de vapori. Starea de vapori in echilibru cu starea lichidi se numeste stare de vapori saturanti. Este un echilibru dinamic, numarul de molecule care trec in unitatea de timp din stare gazoasi in stare lichida, fiind egal cu numarul de molecule care trec in sens invers. Presiunea constant a acestei stari se numeste presiunea vaporilor saturanti sau presiunea maximé a vaporilor. Presiunea vaporilor saturanti are urmatoarele proprietdt —nu depinde de volumul vaporilor; — nu depinde de masa de lichid in contact cu vaporii sai; — creste cu cresterea temperaturii; - depinde de natura substantei. La sfarsitul palierului, toat masa gazoasa s-a transformat in lichid. Cu scdderea in continuare a volumului, presiunea creste rapid, datorita incom- presibilitatii lichidului. Curba de saturatie uneste marginile palierului, ce reprezinti starea de echilibru vapori-lichid (vapori saturanti). Cu cresterea temperaturii, lungimea acestui palier devine din ce in ce mai mica, ajungand ca la temperatura critica sa fie un punct, deci la aceasta temperatura, la starea corespunzatoare volumului critic si presiunii critice, se face direct trecerea de la faza gazoasé la cea lichida, fara a mai trece prin domeniul bifazic. in acest punct, numit punct critic: - densitatea starii lichide este egal cu densitatea starii gazoase; ~ tensiunea superficialA este zero. La temperaturi mai mari decat temperatura critica, oricat ar creste presiunea, starea gazoasi nu mai trece in stare lichida. Exist deci doua stari gazoase cu proprietiti diferite. Starea gazoasi aflata la temperaturi mai mici decat temperatura critica, care printr-o comprimare izoterma trece in stare lichida, parcurgind domeniul bifazic, poarté numele de vapori. Trecerea din starea de vapori in stare lichida se numeste condensare. 143‘ica — sintexe SEG complemente — probleme rezolvate Starea gazoasa aflatd la o temperatura mai mare decat temperatura critica, care raméne in stare gazoasi, indiferent de presiune, poarti numele de gaz. Trecerea din starea de gaz in stare lichidA se numeste lichefiere si nu se poate realiza prin comprimare izoterma ci prin alte metode. ‘La o temperatura mult mai mare decat temperatura critica este starea de gaz ideal. Densitatea vaporilor saturanti este constant la temperatura constantd. Cu scdderea volumului o parte din masa vaporilor se condenseaza, astfel incat densitatea ramane aceeasi. Deci, volumul scade de n ori “Vin Daca intr-o incinta se afl aer si o cantitate de apa la o anumitd temperatura, presiunea totala este suma presiunilor partiale ale aerului si vaporilor. Transformarea L-V se poate reali 1, La suprafata lichidului a. in spatiul inchis (vaporizare). Aceasta se produce instantaneu in vid si lent intr-un mediu gazos. Vaporizarea se realizeaza cu absorbtie de cildura, ceca ce se explica cinetic astfel: moleculele din stratul superficial al lichidului, care au viteze mai mari, ies la suprafata lichidului, transformandu-se in vapori. Lichidul este sracit astfel de molecule mai energice si, pentru ca vaporizarea sa se realizeze la temperatura constanta, acesta trebuie si absoarba caldura din mediul exterior. Deoarece fortele de coeziune depind de natura lichidului, cdldura latenté specifica de vaporizare depinde de natura substantei. b. In spatiu deschis (evaporare) Viteza de evaporare este: KS(@,, ~P) H P ~ presiunea vaporilor de deasupra lichidului, pp - presiunea maxima a vaporilor, H - presiunea atmosferica, S - suprafata lichidului si K - 0 constanta care depinde de factorii aleatori, de exemplu curentii de aer, care indeparteaz vaporii de la suprafata lichidului. Conditia pentru a se produce fenomenul de evaporare este: p < pm Qy => gheata se topeste DQ = Qy ~ Qo = 50250 J = mag (m’ — masa de gheati care se topeste) Thinala = 273 K; mg = mg + m; mg = mj ~ Mm’ 2. fntr-un vas inchis de volum V = 10 1, continand aer uscat la presiune normala si temperatura tp = 17°C, se introduce m = 1 g de apa si se incilzeste pana la temperatura t, = 50°C si in continuare pand la tz = 100°C. Sa se afle presiunea din vas la cele doua temperaturi. Se dau: densitatea vaporilor saturanti la temperatura de 50°C egal cu 83 g/m’, iar la 100°C egal cu 0,6 kg/m’ si presiunea vaporilor saturanti la 50°C egal& cu 92,5 torr. REZOLVARE: Trebuie si vedem dacé la 50°C cantitatea de apa produce vapori saturanti: mys = Avg@org'V = 8310-8-10-10-8 =0,83 g Deci la 50°C cantitatea de ap4 produce vapori saturanti. Presiunea aerului a devenit, din legea transformirii izocore: __ es P=Po' 599 ae 7 323 Deci presiunea totald este: Py, = 760-57 +92,5=940 torr Procedm analog gi la 100°C: mysqiop = Pvsqaon)'V = 0.610:10% = 6 g Deci la 100°C nu se obtin vapori saturanti, iar presiunea vaporilor esté dati de ecuatia de stare. Atunci presiunea total este: vn = 760-373 1078310373 1196 tor 290 18-10-107 146:TESTE-GRILA TERMODINAMICA 4 Un gaz ideal biatomic evolueazi conform legii V = aT? intre doua stiri, intre care AU este data. Caldura schimbat de gaz in aceasta transformare este: a. Sau 8. 2a c. Sau 5 5 7 v. Sau «tau 6 5 2 Deschizand un vas, presiunea gazului scade cu f%, iar temperatura absolut cu h%. Masa gazului scade cu o fractiune fegala cu: a, Bah p, Ach c BoA Th ff D. E f %- intr-un balon se afl m kg de He. Dupa un timp, in urma pierderilor de gaz si a scaderii temperaturii cu £%, presiunea din balon se micsoreaz’i cu K% fata de cea initial’. AN, numarul de molecule care au iesit din balon, este: my, k-f m m .=N, B. —NAk-f, Cc. f=Ng(k-1 ey: aNak-1) FUNae-l) f-lm fom ZN oe D. Bows E. t ana 4 Caldura molard pentru un gaz biatomic disociat, cu gradul de disociere a, care suferd o transformare de tipul pV? = ct., este: 5 a+3p a 3a+7p = at5p l+a@ lta l+@ at+3 a * +a) Al+a § Volumul unui mol de gaz ideal (y dat) se modificd dup’ legea V = a/T, a= const. Ce caldura absoarbe gazul in acest process, dacd temperatura lui a crescut cu AT? A, RAT(2 = Wy - 1) B, RAT(2 —) C. RATy D. RAT/y - 1) E. RATy/ty - 1) 147Fiziea - sinteze si complemente - probleme rezolvate & Un gaz ideal al carui exponent adiabatic este y sufera o dilatare descrisé de ecuatia p=byV, unde b > 0 este o constanta. in cursul dilatarii, presiunea creste de la p, la py = npy. Variatia energiei interne a gazului in acest proces este: na A. (y+1)bnv2 8. (y-1)n"bV? «2% a _ p, =I on e, ln? -1) 72 a 7 Cat este randamentul motorului care functioneaz dup un ciclu format din 2 adiabate si 2 drepte care trec prin origine, cu raportul de compresie adiabatic’ V,/V, = 32? A. 33,3% B. 25% C. 75% D. 50% E. 66,6% 8 Un gaz ideal, cu exponentul adiabatic y, sufera un proces in care U = aV" (a si y sunt constante). Evaluati lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces, dac& energia interna a crescut cu AU. _ YoU 5 wu « Watau y-l Y a p, AU E au(1+2—4) y-l a ® Distanta medie dintre moleculele unui gaz ideal, aflat in condifi 1 1 Kf, y’ ( Po )’ (& A. | B. | a So ee ( Po KT, Po : °. (2) : Pot KT, KI, izice normale, este: 1 Dou vase V; si V>, legate printr-un tub de volum neglijabil, contin acelasi gaz la presiunea p si temperatura T;. Vasul V; se inclzeste la o temperatura T'y = nTy, iar vasul V> rmane la temperatura T;. Variatia relativa a vitezei termice a moleculelor din vasul V; este: avn B. 1-vn c. Vn-1 148:ELECTRICITATE I, NOTIUNI DE ELECTROSTATICA I. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR I. ELECTROLIZA Iv. CAMPUL MAGNETIC V. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA VI. AUTOINDUCTIA VII. CURENTUL ELECTRIC ALTERNATIVI NOTIUNI DE ELECTROSTATICA 1. SARCINA ELECTRICA. CAMP ELECTROSTATIC Corpurile, care prin frecare, capati proprietatea de a interactiona cu alte corpuri, poarta numele de corpuri electrizate. In procesul de electrizare, corpurile se incarca: -pozitiv, daca pierd electroni; =negativ, daca primesc electroni. intr-un sistem inchis, numarul de electroni cedati de unele corpuri este egal cu numéarul total de electroni preluati de celelalte corpuri. Deci: intr-un sistem inchis, suma algebrica a sarcinilor electrice este constant - legea conservarii sarcinilor electrice. Din punct de vedere al capacitatii de miscare, e: -sarcini libere; ~sarcini legate. Notiunea de sarcina punctiforma este o idealizare, neexistand corpuri fara dimensiuni. © Legea lui Coulomb Doua sarcini electrice punctiforme qy si q2 interactioneaza reciproc (se atrag daca sunt de semne contrare, sau se resping daca au acelasi semn) cu o forta F al cérui modul este invers proportional cu patratul distantei dintre ele, avand directia dat de dreapta care uneste cele doua sarcini. ae TE} itatea electrica a mediului itatea vidului (aerului) ¢, ~permitivitatea relativa a mediului fata de vid © ~ permit unde 42, ~ & ~ permit Campul electric este o stare a materici situata in spatiul inconjurator unei sarcini electrice in care aceasta sarcina isi exercita actiuni asupra altor sarcini.152: Fizicés - feze si complemente - probleme rezolvate ° Intensitatea cémpului electric caracterizeaza campul electric si se defineste ca mdrimea vectoriald, egald in modul, directie gi sens, cu forta exercitaté de cémpul electric asupra unitatii de sarcind pozitivd. _N Cc to 2 | aH g= NIC} este intensitatea acelui camp, care actioneaz cu o fort de un newton (IN) asupra unei sarcini punctiforme de un coulomb (1 C). #-_2 Deci: 4aer? t r unde Q este sarcina care genereazA campul electric. + Fluxul electric este totalitatea liniilor de camp ce strabat o suprafatd. cos a@ S este un vectorcu modulul - egal cu aria suprafetei directia ~ perpendiculara pe suprafati sensul de inaintare a burghiului, care se roteste intr-un sens arbitrar ales de parcurgere a conturului suprafetei. + Teorema lui Gauss afirma ca fluxul cémpului electric printro suprafatd in- chisd este egal cu mdrimea sarcinii electrice din interiorul ei inmulfité cu Le. Intr-adevair, deoarece E este radial si are aceeasi valoare in toate punctele unei suprafete sferice de raza r, cu centrul in punctul in care se afld sarcina, se poate scrie: @=E-S=E-4rr Concluziile acestei teoreme sunt: a) Pentru r>R => © = qe = =q4aer b) Toatd sarcina este concentrata in centru. c) Pentru r < R, fluxul este zero, deoarece liniile de camp nu intersecteazi suprafata. 4) fn interiorul sferei incdircate, cémpul electric este nul.Electricitate * Lucrul mecanic efectuat de campul electric pentru a transporta o sarcind punctiforma q intre dowd puncte din camp nu depinde de drumul urmat, deci campul electric este un cémp conservativ de forte. mre 4ne unde Q este sarcina care genereaza campul; Tr}, Tg — distanta dintre sarcina Q si punctele intre care se deplaseazii sarcina punctiforma q. * Potentialul electric intr-un punct este lucrul mecanic efectuat de cémpul electric pentru a deplasa unitatea de sarcind, dintrun punct aflat la distanta r de sarcina generatoare de camp, la infinit: v--2 bk _yy_ld Aner q : 1 Voltul (V) este potentialul intrun punct, din care, pentru a deplasa o sarciné de un coulomb la infinit, se efectueazd un lucru mecanic de un joule (1 J). * Diferenta de potential dintre doua puncte dintr-un camp electric este: Comparand expresia potentialului V cu expresia intensit&tii campului electric E, rezult Pentru sarcini punctiforme: E=Virr De aceea intensitatea campului electric are ca unitate si [Vim ] (volt/metru). Daca exista un camp a cérui intensitate este constant si dirijat’& dupa o directie (Ox), atunci: V=Ex Deoarece in interiorul unui conductor E = 0, rezultd c& potentialul are aceeasi valoare in orice punct si este egal cu cel de pe conductor (suprafatd echipotentialé). 153Fizica - sinteze si complemente — probleme rezolvate a PROBLEME REZOLVATE 1 Consideram un conductor sferic 1 de raz R, si incarcat cu sarcina qj; aflat in centrul unui conductor sferic 2 de raz Ry, incrcat cu sarcina qa. Sa se afle valorile si dependenta de distant a intensit potentialul V in diverse puncte. cAmpului electric E si REZOLVARE: (Vx = const.; Ex? = const.) vy, - utd a4 2” 4m, AneR, a+ a+% . yen S92 ao 4ne x 4x6 x? (Vx = const,; Ex? = const.) 154:@ TE Electricitate 2. Daca in interiorul unei sfere metalice 2 se afl o sfera metalica 1, care sunt modalitatile de a realiza: aaa 4-0 B. q#0 V2 =0 cq =0 v, #0 Di ay 0 v,=0 REZOLVARE: A ae 0. i Vee 0) Se incarc sfera 1 cu sarcina q. Aceasta induce pe partea interioara a sferei 2 sarcina -q, lasand pe exterior sarcina q. Electronii liberi ai sferei 2 se repartizeaz astfel incat s4 apard sarcini egale si de semne opuse pe partea interioara si exterioard a ci, dar sarcina total este nula. Potentialul este insd dat de sarcina exterioara a sferei 2, deci: V2 = q/4neRy # 0. B. q.z0 V2=0 Se leaga sfera 2 la pamant pentru ca V2 si devina zero si se incarcA sfera 1 cu sarcina q. Ea induce pe partea inferioaré a sferei 2 sarcina -q, lisand pe exterior sarcina q, care se anuleazA prin legatura la *4 pamént. Astfel, qy = -q 0. 2 C qo V,+0 Se incarca sfera 2 cu sarcina q. Liniile de camp nu q patrund in interiorul sferei, deci: ay = 0, dar V, #0 = q/4neRp. 2 D. q#0 v,=0 Pentru ca V, sa se anuleze, se leaga sfera 1 la C) q pamént., Se incarea sfera 2 cu sarcina q. Pe sfera 1 va aparea o sarcina q’, astfel incat V) = 0. fo : ata o=—44_4 29 * 4meR, 478, Deci: q,=q'=Fizied - sinteze si complemente ~ probleme rezolvate 3. Sa se afle potentialul in punctul in care se anuleazA intensitatea campului electric, dat de 2 sarcini pozitive q; si qg, aflate la distanta d. REZOLVARE: EP a 2 4 a a Ve ee x d-x oe aeda > Jae a a 1 (2s fs ele) amex 4ne(d—x) ~ 4me\ dq, daz ,, Martel 7 4ned + 2, ENERGIA POTENTIALA Energia potentiala a unui sistem de corpuri incarcate, aflate in anumite puncte din spatiu este egal cu suma lucrurilor mecanice efectuate, pentru a aduce pe rand corpurile incarcate in punctele respective. Energia potential a corpurilor punctiforme, incdrcate cu sarcinile qj, do, 43. asezate in spatiu la distanta a, este: Waal) +Ig+Ls Se aduc pe rand corpurile inearcate de la infinit in 1,2,3. Ly = 0 (nu se efectueaza lucru mecanic pentru a aduce corpul cu sarcina qj, in punctul 1, daca in punctele 2 si 3 nu sunt sarcini). 43, = Ge =q—— 5 L,=4,V= er © trea Li=asvs = a (5 2; w= 92 +4193 +4245 Anea3. CAPACITATEA ELECTRICA Daca un conductor este izolat, sarcina inmagazinata este proportionala cu potentialul lui: Q=cv Constanta de proportionalitate C se numeste capacitate electricd. Unitatea capacitatii este Faradul: 1 F = 1 C/1 V. * Capacitatea unei sfere de razé R: Q__Q_ 4 V Qn * Condensatorul plan este format din 2 placi conductoare, paralele si are capacitatea c=% , de unde unitatea permitivitatii: = Fim. d * Condensatorul sferic este format din doua suprafete sferice concentrice de raz Ry SiR}. Pe o suprafata foarte mica, care poate fi considerata aproximativ plana: C= 2 Sante unde d=R,—R, si Syegia =-V42R; -4aR; . «tars 4ze RR, Astfel, capacitatea condensatorului sferie este: C= >=) 27 NY + Capacitatea condensatorului cilindric se poate obtine integrand suprafetele cilindrului corespunzator diferitelor distante pani la axa cilindrului. _ meh in(R,/R,) Capacitatea echivalenta a condensatoarelor Cy, Cp, ..., Cyt 1 1 ee legate in serie: 2 C = legate in paralel: C, = °C, ia 157feze si complemente - probleme rezolvate + Energia campului electrostatic dintre plicile unui condensator este: cu _Y_w ms 2: = sou W=28@'4")=3 CEN. unde V este volumul cuprins intre armaturi. + Densitatea de energie a campului electric este: w deci se poate vorbi de o energie a cAmpului electric pentru orice regiune din camp. ° Forta de atractie dintre armaturi se poate calcula astfel: L = F-Ad L=-aw-{2@ Ad) 3) spa aad 28 28 AW ~ energia efectuata de camp pentru a deplasa armaturile pe distanta Ad ' Q_1 su? Deci: F " 28 2 ¢ E ° Presiunea la care este supusa substanta din armaturi este: P =3 PROBLEMA REZOLVATA Sa se afle capacitatea echivalenta pentru sistemul alcdtuit din doua sfere concentrice, daca sfera exterioara este incdrcata cu sarcina Q, iar cea interioara este legata la pamant. REZOLVARE: Pe sfera interioara apare o sarcind q, astfel incat: q Q QR, _4a_ =0. q=-2& Vi Gea, Gee, OF OR, Potentialul pe sfera 2 va fi, dupa inducerea sarcinilor: vy, = Q#4 _Q-QR/R, _ AR, -R,) 4neR, 4m, AR Schema echivalenta este: Gy C, - capacitatea condensatorului sferic: C, = V3 |__"J Cy ~ capacitatea sferei 2: Cy = 4neRy Gy 2 c=¢,+¢, = 4 4 R,- 158:I] ~~ CURENTUL ELECTRIC STATIONAR 1. INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC intr-un circuit inchis, apare curentul electric stationar, in sens invers sensului de miscare a electronilor. © caracteristicé importanta a curentului electric este intensitatea lui. Intensitatea curentului electric este cantitatea de electricitate care trece in unitatea de timp printr-o suprafata data. Unitatea in SI a intensitatii curentului este amperul: ()a=4 Q=IAt (Q)=A-s=C Coulomb) Coulombul este sarcina electrica transportata printr-o sectiune transversala a unui conductor, de un curent electric constant, cu intensitatea I A, intr-o secunda. Cantitatea de electricitate care trece in unitatea de timp prin unitatea de suprafata, plasata perpendicular pe directia curentului, se numeste densitate de curent (j). I_+t_Ne_nviSe _ j=nev ss ts — neste concentratia electronilor, egal ef N/V} v este viteza acestora, iar e sarcina. Instrumentul destinat masurarii intenisitatii curentului electric este ampermetrul. Pentru a masura intensitatea curéntului care trece prin acesta, ampermetrul trebuie montat in serie. PROBLEME 4 Cati electroni trec intr-un minut printr-un conductor strabatut de un curent 1=0,64.A? REZOLVARE: Ne It _ 0,64-60 19 I=—= > =e = 24-10 t e 1,6-10° ? Ce viteza au electronii cu concentratia n = 10” m®, care strabat o sectiune a unui conductor de 1 mm’, dnd nastere unui curent de 1,6 A? REZOLVARE: I 16 =nev > VE Fee neS 10 -1,6-10"?-10% => v=lm/s 159‘obleme rezolvate 2. TENSTUNEA ELECTRICA, TENSIUNEA ELECTROMOTOARE Fizicé - sinfteze si complemente — Tensiunea electric intre doua puncte ale unui circuit electric este numeric egala cu iucrul mecanic efectuat pentru a deplasa intre acele puncte unitatea de sarcina electricd (1 C). Potenfialul intrun punct este lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa unitatea de sarcina din acel punct la infinit. Unitatea in Sistemul International este: Nm _kgm As As’ =V (volt) Un volt este tensiunea dintre doua puncte intre care, pentru a deplasa o sareina electricA de 1 C, se efectueazé un lucra mecanic de 1 J. y Dac& doua corpuri A si B, cu potentiale Va< Vp . diferite (V, < Vj), se leaga printr-un conductor, ee se produce o miscare ordonati a electronilor de la A spre B si in conductor apare un curent electric cu sensul conventional de la B spre A. Experientele arata ca intr-un timp extrem de scurt potentialele celor doua corpuri devin egale si intensitatea curentului se anuleazi. Va Aceasta inseamna cd, in astfel de sisteme deschise, nu poate fi mentinut un cureni electric stationar. Pentru mentinerea curentului electric, trebuie ca tensiunea electric pe portiunea AB (V4 - V, = Uys) si ramAna constanta. Acest lucru se poate realiza numai intr-un circuit inchis, in care exista o sursd de curent electric (generator electric). Lucrul mecanic efectuat de generator pentru deplasarea sarcinii Q pe intregul circuit este: L=QE ~ E este tensiunea electromotoare a generatorului. 160:jate Lucrul mecanic L efectuat de sursi, pentru a deplasa sarcina Q pe intregul circuit, se consuma p - deplasarea sarcinii Q in circuitul exterior: L, = QU ~ deplasarea sarcinii Q in interiorul sursei: 1, =Qu astfel incat: Doe sau E=Ut+u U- cdiderea de tensiune pe circuitul exterior sursei; u- céderea de tensiune in interiorul sursei. Instrumentul destinat masurarii tensiunii se numeste voltmetru. Acesta masoara tensiunea dintre bornele sale. Pentru a masura tensiunea intre doua punte ale circuitului, bornele voltmetrului se conecteaza la cele douad puncte (se monteaza in paralel). Orice consumator trebuie s& aibi la borne 0 tensiune nominalé, care este notati pe consumator. Elementele de circuit care se monteaza prin doua borne sau doi poli se numesc dipoli. Dipolii sunt: - pasivi - consumatori sau receptori de energie electricd care, in lipsa alimentarii, nu au la bornele lor tensiune electrici (conductoare metalice, becuri etc.); - activi — au tensiune electric la borne in lipsa alimentarii (baterie electrica, acumulator etc.). Poate fi atat generator, cAt si receptor (de exemplu, un acumulator care se incarcd de la un generator).ze si complemente - probleme rezolvate 3. REZISTENTA ELECTRICA Rezisten{a electrica este rezistenta pe care o opune un conductor la trecerea curentului electri Rezistenta conductorului depinde de temperatura, dupa legea: R=R, (1+ at) unde —_Ry- rezistenta la 0°C; t- temperatura; a - coeficientul termic al rezistentei. Variatia rezistentei in functie de temperatura este prezentata in figura. «-coeficientul termic al rezistenfei - se defineste ca variatia relativa a rezis tentei unui conductor, daca temperatura acestuia variazé cu un grad. AR/Ro a= ABA (a)y= ed Unitatea de masura a rezistentei este ohmul (©): Ohmul este rezistenta acelui conductor prin care trece un curent de 1 A, daca la capetele lui se aplica o diferenta de potential de 1 V. La temperatura constant, rezistenta electricA depinde de natura materialului din care este confectionat conductorul: rezistivitatea p, lungimea / si sectiunea S prin relatia: R= pz (2)y=E aS Isom Rezistivitatea p a unui material este rezistenta unui conductor confectionat din acel material, cu lungimea de 1 m si sectiunea de 1 m’. Inversul rezistivitatii se numeste conductibilitate electricd (6). Qm este deci rezistivitatea unui material care, Ia lungimea de 1 m si sectiunea de 1 m’, are rezistenta de 19.Rezistivitatea variaza cu temperatura, dupa formula: = Po (1 + at) care duce la variatia rezistentei metalelor cu temperatura, dupa aceeasi lege. Daca s-ar tine cont si de variatia lungimii si sectiunii cu temperatura, atunci R ar varia: It) A(+a,t) sp OS Toa RO= pO a, este coeficientul de variatie al lungimii si, cum acesta este =~ 10° grad“, atunci: l+at = 0,999 1+2at Corpurile solide se clasificd in: metale, semiconductori gi dielectrici, dupa urmatoarele criterii: © valoarea rezistivitat —metale: de la 10“ la 10° Qm; — semiconductori: de la 10“ la 10” Om; ~ dielectrici: de la 10” la 10” Qm. ° variatia rezistentei cu temperatura. La metale, rezistenta electricd crete eu temperatura, in timp ce la semiconductori, scade cu cresterea temperaturii. Aceste dependente sunt legate de mecanismul de conductie, care este diferit. Metalele contin o concentratie de electroni liberi foarte mare (gazul electronic), care nu depinde de temperatura. Cu cresterea temperaturii, creste amplitudinea vibratiilor retelei cristaline si deci probabilitatea de ciocnire a electronilor cu nodurile retelei cristaline, care, fiind deviati din drumul lor, participa in numar mai mic la conductie. La semiconductori nu exista electroni liberi la temperaturi joase, legatura acestora cu nucleul pozitiv al atomului fiind mai puternicé. O dati cu cresterea temperaturii, creste energia comunicata electronilor, deci creste concentratia electronilor liberi ce participa la conductie si scade rezistenta. 1634, LEGEA LUI OHM complemente - probleme rezolvate © Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit Pentru un conductor electric la temperatura constanta, raportul dintre diferenta de potential care apare la capetele lui si intensitatea curentului este constant: ter I R este rezistenta conductorului, numit ohmic. 1) 03: 02. 04 1(mA) u(y) Tse Graficul I= {(U) se numeste caracteristica curent-tensiune a rezistorului (dreapta care trece prin origine). Pentru un conductor neohmic, a carui rezistenté variazd cu temperatura, de exemplu becul electric cu filament, caracteristica tensiune-curent este prezentata in figura. Unitatea rezistentei in SI este deci: 1v kg-m? (R)y=1Q=7F |] = Daca sursa nu este in sarcind (nu este legata la circuitul exterior), tensiunea la bornele ei este: Daca sursa este in sarcind, tensiunea la bornele ei este: U=E-Ir Daca este in scurtcircuit (R = 0), atunc si[U=0 164:Electricitate Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit se mai poate scrie: us I=—[=cES, unde U_ 4» este intensitatea campului electric Pp L a =0 este conductivitatea ea Densitatea de curent Jey > cum j = nev, rezulta: oo sau jo=new unde » este mobilitatea purtatorilor de sarcina definita ca viteza medie pe unitatea de intensitate a campului electric. ¢ Legea lui Ohm pentru intregul circuit E,r in circuitul din figura E=U+u unde: E este tensiunea electromotoare a sursei electrice; r este rezistenta sa interna; U este tensiunea in circuitul exterior; u este cderea de tensiune pe sursa electric. sau| I=>— | legea lui Ohm pentru intregul circuit 165Fizica - sinteze si complemente - probleme rezolvate PROBLEME 4 La bornele unei surse se leaga un rezistor cu rezistenta R, tensiunea la borne fiind U. Daca se inlocuieste rezistorul cu altul avand rezistenta 3R, tensiunea la borne creste cu n%. Sa se calculeze tensiunea electromotoare a sursei. REZOLVARE: u=R= > R+r=RE Rer U E BRE Uden) =3R ae > Udem =a ud+n)=—3RE_ = ud+n)@U+E)=3EU aR RE (l+n)(QU+E)=3E = po) 2 La bornele unei surse se leaga doua voltmetre, care indic& U, si U,. Daca se Jeaga la surs4 numai al doilea voltmetru, acesta indica U’,. Cat este tensiunea electromotoare E a sursei? REZOLVARE: [Ur—of— U2 —y V, 166:Elect 5. LEGILE LUI KIRCHHOFF Circuitele electrice cu mai multe ramificatii se numesc retele electrice. Ele se caracterizeaza prin: - nodul de retea - orice punct al refelei in care se intalnesc cel putin trei rezistori; — latura retelei — o portiune de retea cuprinsa intre doua noduri; = ochiul de retea ~ orice contur poligonal inchis format dintr-o succesiune de rezistori sau surse de curent ce formeazd laturile retelei. © PRIMA LEGE A LUI KI8CHHOFF este 0 expresie a legii conservarii sarcinii intr-un nod de retea. AQ, , AQ, _ AQ; , AQ AQ, +AQ, = AQ, + AQ sau HE a fe me bee G Lth-h+h | sau | Dh uff = Suma intensitatilor curentilor care intri intr-un nod este egali cu suma intensititilor curentilor care ies din el. sau Suma algebrica a intensitatilor curentilor care se intalnese intr-un nod de retea este egal cu zero. © LEGEA A DOUA A LUI KIRCHHOFF Se aplic4 pentru ochiurile de retea: Suma tensiunilor electromotoare din laturile ochiului este egalé cu suma cAderilor de tensiune pe rezistentele externe si rezistentele interne ale surselor. Legea a Il-a lui Kirchhoff pentru acest ochi de retea este: YE, = SHR, +1) im at care se aplicd tindnd seama de urmitoarea reguld de semn: Se alege un sens arbitrar de parcurgere a ochiului de retea. Tensiunile electromotoare sunt pozitive, daca sensul arbitrar ales parcurge sursa in sens direct (de la minus la plus) si negative tn caz contrar. Intensitatile curentilor sunt pozitive, dacé sensurile lor coincid cu sensul arbitrar ales; in caz contrar, intensitdtile curentilor sunt negative. In acest ochi se poate scrie, tinand cont de regulile de semn: -E,+E,-E,=1)Q,+1r) + hrm +L; + 1) -L(Ry + 1) Aceasta ecuatie, impreuni cu ecuatiile ce se pot scrie aplicnd legea intai (care sunt in numar ‘de n-1 ecuatii independente din n noduri), determina relatia completa intre marimile caracteristice ale circuitului. 167Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezolvate PROBLEME 1 Doua baterii cu tensiuni electromotoare E, = 6 V si E,=3V sunt conectate la 3 rezistente R, = 6, R, = 4, R; = 2, ca in figura. Sa se afle intensitat curentilor care trec prin fiecare baterie. REZOLVARE: Ochiul I: E,=1,R,-I,R, > I,= Nodul A: 1, =1'+1, =143=55A Nodul.C: 1, =I, +1, ==+>=5,25A 2° Se da circuitul din figura cu E = 6V, R= 102. Cat este raportul dintre cea mai mare si cea mai mica intensitate a curentilor care circula prin laturile circuitului? RREZOLVARE: Aplicand legile lui Kirchhoff in noduri si ochiuri si observand ca 3 ochiuri sunt identice si altul diferit, se obtine: 2Efee Electricitate 3. SA se afle rezistenta echivalenta intre punctele A si B, daca pe fiecare latura a cubului se afla cate un rezistor de rezistenta R. REZOLVARE: =1,+], RI'=2RI, +RI, => T=2,41, RI, = RI, +2RI, +RI, = 4RI, L 2 4 I 4 LaLth=h+F > L-Z you, 5S 4 Toone 7 RI=RI= R,=2 12 C 7 ® in montajul din figura, cdnd intrerupatorul k este deschis, ampermetrul indica I. Sa se calculeze curentul care trece prin intrerupatorul k, daca acesta se tnchide. REZOLVARE: k deschis: U iH k inchis: Aplicand legile lui Kirchhoff in ochiuri si noduri: O=RI,~2RI, > 1,=1,/2 0=2RI,-LR = I,=1,/2 1,=1,-I, Pete | 2 2beh-l+b-b = sal; L T 1,41 Wy=Z-h+g-, = e- > U=RI,+2RI,=RI,+RI, ; U=4Rl, 3RI 31 4R== > = 169Fizicd - sinteze si complemente - probleme rezolvate 6. GRUPAREA REZISTOARELOR Pentru a obtine rezistente echivalente mai mari sau mai mici decat cele pe care le avem la dispozitie, acestea se grupeaza in serie sau in paralel, © Gruparea in serie Intensitatea curentului ce trece prin rezistoare este aceeasi. Ri R2 R3 Sle) Te] Ur; W Un Ugg =U, +U, +...+U, IR, =1R,+IR, +..+1R, A B © Gruparea in paralel Tensiunea la bornele tuturor rezistoarelor este aceeasi, Ugs. TR I=l+h+..4], @egea la lui Kirchhoff) 170:PROBLEME 1 Sa se afle rezistenta intre doua varfuri ale unui cub, daca pe toate laturile acestuia se afl rezistente egale. REZOLVARE: Curentul I care intra in A si iese in B se imparte pe laturi. Pe drumul continuu: A-1-2-B: Ugg = Uy, +Uy + Uy ri-Rtartirt ? 3° 6 3 ‘2. Sa se afle rezistenta echivalenta a circuitului din figura, astfel incat sa nu depinda de numarul elementelor introduse. REZOLVARE: R a R Aw : R R IR R B® - R R R Se observa cA ultima grupa de 3 rezistori se repeta. R, =2R +R R+R, RR, +R? =2R’+2RR,+RR, R?2-2RR, -2R? =0 R, =R(0+¥3) a7domplemente — probleme rezolvate cits S. Sa se calculeze rezistentele echivalente intre punctele A si B, pentru urmatoarele circuite. a) by | Z | LR R R R-c_R R faa) 6 aS, A B A B R REZOLVARE: a) circuitul este echivalent cu cele 3 rezistente montate in paralel, deci: R Ro fea b) Deoarece potentialele punctelor C si D sunt aceleasi, circuitul este echivalent i cu: c R R q Pe Bek R. R D ©. Sa se afle rezistenta echivalenta pentru urmatorul circuit: R R R R R A B R R R SS R REZOLVARE: Circuitul echivalent este: 13 3 == + R, SR 5R Roo iiz Electricitate 3 Sa se gaseasca rezistentele echivalente intre punctele: a) A-B b) AC o) BD = REZOLVARE: 2R 5R a R= +R 3 3 11,3 8 SR eot—=— => R= R,, R 5R SR 8 b) Vg = Vp, deci prin rezistenta dintre B si D nu circula curent. Circuitul devine: a mca) A ©) Circuitul echivalent este: B 1 ees IRR 2R IR a 2 R, R § Un conductor omogen de forma unui cerc are rezistenta * : electrica 8 ©. Punctele A si B impart conductorul in 2 arce: AC,B si AC,B ale caror lungimi se afla in raportul 1/3. Ce valoare are rezistenta echivalenta intre punctele A si B? REZOLVARE: z 173Fizieéi - sinteze si complemente — probleme rezolvate © Transformarea stea-triunghi in retelele mai complicate este dificil s se afle numai cu ajutorul acestor relatii rezistenta echivalenta. Una dintre metodele utilizate in mod curent este transformarea stea-triunghi. Pentru ca aceste doud scheme sf fie echivalente, trebuie ca, intre oricare 2 puncte, rezistentele electrice si fie egale. 1 © RyRy +R 1-2: RR, = (Ry +R) R Ry t+Ry+Ry 1 1-3: RAR, = Ru Rp +Ru) R R Rn a Ry a Ry 2 8 2-3: RyR, = Ra Rn tRn) 2 3 Ry, +Ry3 +Ry Combinand ultimele doua relatii: : 1 R,-R, = —RuRn n tRy +Ros Ri Ras si impreuna cu prima: RR 2 3 R, +R, +R Ra Daca rezistentele sunt egale, se poate scrie: Rea angi Roce ae R yionasi = 3Ryea AElectricitate PROBLEME 1. Sa aplicim aceste relatii 1a calculul urmatoarelor rezistente echivalente, daci toate rezistentele din circuit sunt R: a) Rao b) Rao REZOLVARE: oO a) Pentru Rao, se observa cd trebuie _ transformate »stelele’ ABC si ADC in 3R/5__ triunghiul AOC, 3R/3R 3K rR, =5\5_ 2 40 3R , 3R , 3R Cc tt 3R/2 ,5° 5° 2 Rezistentele echivalente de pe laturile triunghiului devin 3R/5, 3R/5 si 3R/2. 7R Se obtine astfel triunghiul din figura, care da: Rao “15 a,BS BB b) Pentru a calcula Rap, se observa cA trebuie evitate triunghiurile AOB si COD, transformandu-le RB in , stele“. R jO R na oe 15 D RB RB © 2 Si se afle rezistenta intre 2 varfuri ale unui teatraedru regulat, daca pe fiecare muchie a acestuia se afla cate un rezistor de rezistenta 7 REZOLVARE: B, Se poate observa cA legatura stea din R oricare varf al tetraedrului se poate transforma in triunghiul ABC, avand pe muchie in paralel cate o rezistenta R. 3R 3R 1_°4~,4 =12 ' aR R, 3R OR OR | — 4 } A be Cc j Poe | aad 2 175Fizicti - sinteze si complemente - probleme rezolvate 7. DIFERENTA DE POTENTIAL INTRE DOUA PUNCTE IN CIRCUIT Aplicdm legea a I-a a lui Kirchhoff A, ot pBE=Ir-Ug Ag—EX> LB E=Ir+Usg QE UE NADY Up =E-r i Ere | = A ot B E=-Ir-U,, p E=-Ir+Us, a Ug=-E-ir \ SS f Ugg = E+ OBSERVATIE: Ultimul caz arat ci este posibil ca tensiunea la bornele unei surse sé fie mai mare decat tensiunea electromotoare a acesteia, daca prin sursa trece un curent in sens invers sensului direct, ceea ce e realizabil numai daca in circuit mai exist inseriata o alta sursa, de tensiune electromotoare mai mare, care debiteaza in sens invers, determinand sensul curentului prin circuit. PROBLEME R a ® © in circuitul din figura se cunose: E, =5V, C++ E,=15V, (r=0), R,= 1009, R, = 2009, R, =400 Q, Sa se afle tensiunea dintre punctele AsiB. ? B E, oe REZOLVARE: Rog R ose eee R,+R,+R, 700 70 E,=Ug—-IR, Ung =E, +1R, > Uy =5+ 10 -6,3v 176:2. Pentru portiunea de circuit AB se cunose FE, =8V, E,=42V, R,=59, R,=89, ,.=™m=10;1= afle diferenta de potential Uys. REZOLVARE: Electricitate yee R B Eun Ea ty E, =(R, +R, +1 +1)-Ugg Uns = IR, +R, +1, +1,)-E, +E, =3-15-424+8 =11V % Doua surse, cu E,, n; si Ey, rm, legate in serie, debiteazA pe o rezistenta R. Tensiunea la bornele sursei 1 este U;. Sa se exprime tensiunea U’, la bornele sursei 1, daci se inverseaz conectarea ei in circuit, in functie de U;, E,, E>. REZOLVARE: E,+U, Zi E,=1,-U, > I= E, =-L,1,+U, > Teo E, +E, 77Fizicé - sinteze si complemente - probleme rezelvate 8. MASURAREA REZISTENTELOR © Masurarea rezistentelor cu un ampermetru si un voltmetru Metoda cea mai simpli de masurare a rezistentelor este cea in care avem la dispozitie numai sursa de tensiune, un voltmetru si un ampermetru. Rezistentele mici se masoara prin metoda aval. wi R a Daca LR<>Ra | (R, - rezistenta interna a ampermetrului) se utilizeazi montajul amonte. in acest caz, caderea de tensiune pe ampermetru este neglijabild fat de caderea de tensiune pe rezistor, deci eroarea pe care o face voltmetrul in indicarea tensiunii pe rezistor este foarte mica. Daca R ar fi comparabil cu Ry, atunci tensiunea pe rezistor ar fi comparabilé cu cea pe ampermetru si eroarea de masura a tensiunii pe rezistor ar fi mare. 178:ae Electricitate ° Utilizarea ampermetrelor si volimetrelor ca aparate de mdsurd I kk Ampermetrul montat in serie masoara intensitatea ai curentului ce trece prin el, deci rezistenta lui interna I trebuie s fie foarte mica, pentru ca eroarea de masura Sy si fie mica. Rs Daca rezistenta interna a galvanometrului utilizat in acest scop nu satisface aceasta cerinta, se monteaz in paralel o rezistenfaé sunt, care are rolul de a micsora rezistenta interna echivalenta a aparatului, cu alte cuvinte, de a-i mari domeniul de masurat. Daca |_!= "a __] , se poate scrie: nl, =I, +1 attls | - 1,Ria =13Rs Volimetrul, montat in paralel intre dowd puncte din circuit, mAsoara tensiunea dintre aceste puncte. Rezistenta lui interna trebuie sa fie foarte mare, astfel incdt curentul ce trece prin voltmetru sa fie neglijabil fata de curentul care trece prin circuit intre cele doua puncte. Daca galvanometrul utilizat in acest scop nu indeplineste aceasté cerint monteaza in serie o rezistenta aditionald, care are rolul de a creste rezistenta internd echivalenta a aparatului, deci de a-i mari domeniul de masura. Daca | U = Uy Uy nU, =U, +U, R, =Ryo-Dlee IRy(n-1)=IR, 179Fizieé - sinteze si complemente - probleme rezolvate © Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone Rezistenta ce trebuie determinaté se monteaza in punte, impreuna cu alti 3 rezistori, ale cdror rezistente pot fi variate. intre punctele A si B ale circuitului se monteaza un galvanometru de nul (zero la mijlocul scalei), putand méasura curenti in ambele sensuri. Modificdnd ‘valorile celor 3 rezistente R,, Ry, Ra pana cand galvanometrul indica zero, se echilibreaz& puntea. in acest caz, potentialul punctului A este egal cu cel al lui B. Se poate scrie: Ril, =R,1, Ry =Rgl, RR, Ry ° Mésurarea rezistentelor cu puntea cu fir R Rx Pentru o mai mare precizie a méasuratorii, se & inlocuiesc rezistoarele R, si R, cu un fir metalic omogen, pe care se deplaseazi un’ varf metalic ascutit, pana ce puntea se echilibreaz. Se poate scrie: pk R,=R-—S = 186:EE Electricitate PROBLEMA Un ampermetru are scala de 100 diviziuni si rezistenta intern R, = 0,8 2. Deviatia maxima este obtinut pentru un curent de intensitate I, = 50 mA. a. Ce valoare trebuie s& aiba suntul ampermetrului R,, pentru a se masura intensitati pana la I = 1A? b. Care trebuie sa fie valoarea R, a rezistentei aditionale, pentru ca la o tensiune U = 5 V, acul ampermetrului si indice diviziunea 50? c. Voltmetrul realizat la punctul b, legat la bornele unei surse cu tem. E si rezistentd interna r, indica diviziunea 76. Daca se inseriaz un rezistor de rezistenta R = 2009, voltmetrul indic& diviziunea 39. Sa se calculeze E sir. RREZOLVARE: a. 08 2 = =4,21-107Q S$” 20-1 b. R,=R,(n-1) Uy, > R,=08' —_— 0,8-249 = 199,20 n co 40-10 Ral, c. div 76>U, =7,6V div 39> U, =3,9V Ry =R, +R, = 0,8(1+249) = 2000 U,=Ry E => 76 =-200E Ry+t 200+r E=8V; r=108Q U,=Ry = — = 3,9=200E 2 TRERG +r * 400+rFiziea - sinteze si complemente = probleme rezolvate ° Metoda potentiometrica pentru divizarea tensiunii Potentiometrele sunt montaje care permit divizarea tensiunii. R Ca potentiometru poate fi utilizat un reostat cu cursor, 1B astfel incAt sursa s& debiteze pe toata rezistenta lui Ui i tensiunea U, iar valoarea necesara sa fie culeasa intre un RAR. capat si un cursor. 1 2 Cand bornele A si B sunt libere (in gol), U; g se obtine din: + | Rp R, = KR, |r Uy gor = IR, = IkR, = kU A g deci Tgol Pentru mersul in sarcina, tensiunea culeasa de pe R, se aplic& pe Rs, si atunci: Una # Uj gat RRy =U; #U, } R,Q,+R,)-R7 Se observa ca pentru Rs > => Ugg > Uren PROBLEMA E Rezistenta unui potentiometru montat ca divizor de tensiune la o sursa de 110 V este de 4 kQ. Ce tensiune masoara un voltmetru cu rezistenta interna de 10 kQ, daca cursorul potentiometrului este la jumitatea lui. REZOLVARE: ——U_e R,, RvR, 2 ; 2 Ry+R,/2 ly 103 102 110-10 110-10 =3-107A Rp 2420 es if 12 12 --—“ R,/2 107 ty <1 Rel? 3107-2 5 aq U R,+R,/2 12 Uy =Ryly =10*-5-107 =50Vca Electricitate 9. GRUPAREA GENERATOARELOR ° Gruparea in serie O grupare in serie de n surse identice de | Er Er pare 7 7 7 | | te.m. E si rezistenta r. Printr-un rezistor exterior | I R, acestea dau un curent de intensitate: in R R+or Se utilizeazA acest montaj, dac& sursele au E gir mici. Daca sursele au t.e.m. diferite, E,, E, .... E, si rezistentele interne r,, r, ..., t,, Curentul prin R rezistorul R este: x | TRS © Gruparea in paralel grupare in paralel de n surse identice cu Er te.m. E si rezistenta r debiteaza prin rezistorul R : -— un curent de intensitate: in fe 4 a : R+— —}— |] n Er rR Se utilizeaza acest montaj pentru surse cu E si r mari. Dacd au tem. E,, E,, ..., Ey si rezistentele interne r;, r%, ... T,, intensitatea curentului prin rezistorul R este: 183Fizieé - sinteze si complemente ~ probleme rezolvate R Vom demonstra ultima relatie pentru 2 surse si Eqn apoi generalizaim. Aplicand legile lui Kirchhoff: I=1,+], a) E,-E,=In-lLn @ E, =r, +IR 8) Din (3) > inlocuitin@) => (6) Prin inlocuirea relatiilor (4) si (5) in (1) se obtine: 1m + Ry +Rq)=Eyy +E,y impartind ecuatia cu produsul Rr,r, se obtine: (betet -7(5+2) - nm) Rly Intensitatea curentului este: Generalizand: EE, ye eer ne Ry Res Generalizand: 184:Din formulele de mai sus se deduc: Electricitate ° Intensitatea de scurtcircuit (R = 0) Ey 1 y E, _ E. Toque = rai)” I,,=—t+— L— 1+R}—+ 2) ne Eda ih © Tensiunea la functionare in gol (R Ey u _EmtEy { Re) ey A B Tensiunea echivalenté H Ear E, = Uy =Tacte © Intensitatea curentului in circuitul exterior este zero, indiferent de rezistor, pentru: Eqn { E q : Deci, cu sursele moniate in opozitie: 1 EX 7 qT, E, =-E,- R q Sursele nu vor debita curent in circuitul exterior, indiferent de valoarea rezistorului. © Conditia ca I, =Fizicé — sinteze si complemente - probleme rezolvate SS 10. ENERGIA SI PUTEREA ELECTRICA Tensiunea electromotoare a unei surse, E, este lucrul mecanic efectuat de generator pentru a deplasa unitatea de sarcina in intregul circuit. Bak ‘Weo este energia furnizata de Q => W, =EIt generatorul electric in timpul t. Q=It DarE=U+u => Woo = Wen + Wine Pie Weg =UIt=RI't= +t Wy, =ult=r't (r- rezistenta interna a generatorului) (W),, = joule TJ =1 VAs J= kg-m4 Daca receptorul este rezistor (R), energia electrica primita de acesta se disipa sub forma de caildura - legea lui Joule. Puterea electricé furnizata receptorului prin trecerea curentului electric este egala cu energia electrica furnizata in unitatea de timp. J P=— (P)y =i SIW=1V-1A (watt) |W okgmes Pentru unitatea de energie se mai foloseste | 1 kWh = 3,6-10° Ws = 3,610° P,,=EI (puterea furnizata de generator) uF Py =U T=RP= Z| (uterea disipata in circuitul exterion) P, z w =ul=rP=— r (puterea disipata in circuitul interior) 186:SEE maa Electricitate © Transferul maxim de putere in circuitul exterior se transfer o putere maxima, d: ee Ge obtine prin anularea derivatei) RE? +1? -2RR+H=0 p-E (R+HR+r-2R)=0 Retry r=R E Deci “Ae. Praia © Randamentul: Prrnsienaid | f RI’ R 1 | ” n= 0%) “Ran “Rer — Deci: Prax > Randamentul in cazul transferului maxim de putere este 50%. Acesta nu este ins& randamentul maxim pe care il poate avea un circuit. © Pierderile de putere pe liniile de transmisie De la sursa de tensiune se alimenteaza un circuit prin conductori de legatura. Desi acestia trebuie si aibi o rezistenté cat mai mica, existé totusi caderi de tensiune pe liniile de transmisie. SA analizim ce putere ajunge la consumator, considerand ca tensiunea U, este transportaté prin 2 conductori, céderea de tensiune pe acestia fiind nUs. Ui U, i P=(-nUI si I SS PS nUp 7 n(-n)U3S | “ia 2 2pl 187Fizieé - sinteze si complomente — probleme rezolvate PROBLEME 4 Doua surse cu rezistentele interne r,, respectiv r,, transfer aceeasi putere maxima circuitului exterior, fie c& sunt legate in paralel, fie in serie. Sa se determine tensiunea electromotoare E,, cunoscand F). REZOLVARE: E,+E, GE, +E,Y _€, +E? 7 +E? : pe) aa) 4G sry” 4G +n) +t Ey, +En)? 4(,+1,)" p - Gm +E) 4, +r) nr, G,+E,) _ Em +En)’ I Poe => esse i 4Q+nm) 4 +n)nn ©, +E,) nr, =E,r, +E, En Wh -Vh)=Eyi@h-Vn) = B,-E, 2 i De la o sursa la bornele cdreia tensiunea este Up, trebuie transmisa pe o linie de transport, cu lungimea I, puterea P. Considerand ca pierderea de tensiune pe linie este n%, si se calculeze care ar trebui sd fie diametrul sectiunii minime a conductorilor, cu rezistivitatea p, din care trebuie sa fie facuta linia. REZOLVARE: U, P=(1-n)U,I nU, nU,z d? I o BY £ t 7! Bol nU, xd’/4 . p_Usd-n)nz@ 8pl (1-n)U, 188:Electricitate 3. 0 baterie electrica debiteaz pe o rezistentd variabild o putere ce reprezinté o fractiune 64% din puterea maxima pe care ar putea sd o debiteze. Se constatd cd exista 2 valori ale tensiunii la bornele bateriei pentru care se realizeaza acest lucru. Cat este raportul celor doua tensiuni? REZOLVARE: P=fP,., E? E? Ro=— =f Q+r 4r R4r=fR?+2fRr+fr? fR? —2Rr(2—f)+ fr? =0 R _rQ-f)+jr’(2—-f)’ — fr? —as 12 > R,=F(2-f#2V1-#) 1891 ELECTROLIZA Electroliza este disocierea, in prezenta unui camp electric, a unei solutii in anioni (An) si cationi (C+) (n + m) si dirijarea lor spre anod (polul pozitiv), respectiv catod (polul negativ). Studiind electroliza, Faraday a observat ca la trecerea unei cantitati de electricitate de 9,65-10’ C (marime care ii poarta numele Faraday) prin: -0 solutie de ioni monovalenti => se depune 1 kmol; - 0 solutie de ioni bivalenti = se depune ¥ kmol (pentru a se depune 1 kmol de ioni bivalenti, trebuie sa treaca 2 F). Deci, printr-o solutie de valenta n, trebuie sa treac& o sarcina nF pentru a se depune 1kmol de substantd,’adicd cei N, ioni dintr-un kmol transporta sarcina nF. Sarcina transportata de un ion monovalent este: i Cum neste un numar intreg, se evidentiazA astfel structura discretd a sarcinii Legea 1: m=kit=kQ electrice. Faraday a enuntat cele 2 legi ale electrolizei: m - masa depusé la catod t~timpul de trecere a curentului de intensitate I k - echivalentul electrochimic A~ numarul de masa n-valenta 196:

Fizica - Sinteze Cls IX-XII

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizica - Sinteze Cls IX-XII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și