\ Mb AN NN of SN oS ® aN | 3 Cree hae Tt ISBN 973-98313-0-3 TM SDS. De y on sii ith EDINTIAU ALN ESNLista de abrevieri =p. - pagina “v. = vedi - - numarul id ~ idem ~ art - articohul = pot - punetul - cit = citata = dee. + devizia rap. = raportata = vol. - volumul - alin. - aliniatul - prev. - prevazut - C. fam. - Codul familie’ -C.civ. - Codul civil -C. pen. ~ Codul penal - C. proe. civ. = Codul de procedura civil = Trib. ~ Tribunalul - Judec, - Judecaitoria - Trib. jud. + Tribunalul judefean - Trib. pop. - Tribunalul popular - Trib. reg. - Tribunalul regional ~ Trib. mun. - Tribunalul municipal - Trib. supr. - Tribunalul suprem CSI. - Curtea Suprema de Justitie -RRD. - Revista romana de drept - Pan, rom, - Pendectele roméne = Just. noua - Justitie noua - sent. civ, - sentinta civil - dec. civ. - decizia civila . - colegiul civil ~ sp. nr, - spefa numarul- ord. preged. - H.CM. -M. Of. - Bul. OF. - Bul. Cas. = Repertoriu I - Repertoriu II - Repertoriu IIT - Repertorin IV - ordonanta pregedintial - Hotardrea Consiliului de Ministri = Monitorul Oficial - Buletinul Oficial ~ Buletinul inaltei Curti de Casatie - Ton Mihut si Alexandru Lesviodax "Repertoriu de practica judiciara in materie civil a Tribunalului Suprem siaaltor — instante judecdtoresti pe ani 1952-1969", Edit. Stiingifica Bucuresti, 1970. - Ion Mihut "Repertoriu de practic judiciara in materie civilé a Tribunalului ‘Suprem si a altor instante judecdtoresti pe anii 1969 - 1975", Edit. Stiintificd si enciclopedica, Bucuresti, 1970. - Constantin Crigu, Nicorina Crigu gi Stefan Crigu "Repertori de doctrina si jurisprudenfi romana", vol I, 1989-1994, Edit Argessis, 1995. = Constantin Crigu, Nicorina Crigu gi Stefan Crigu "Repertoriu de doctrina gi jurisprudenta romana", vol II, 1989-1994, Edit Argessis, 1995. CUPRINS INTRODUCERE ee 3 1. DEFINE. — so 3 2, SCURT ISTORIC... a . 4 3. DENUMIREA INSTITUTIEL sere 20 44, IMPORTANTA $I NECESITATEA ORDONANTE! PRESEDINTIALE 0000.21 PARTEA GENERALA Conditii de admisibilitate si caracterele ordonantei presedintiale 1. CONDITI DE ADMISIBLITATE A ORDONANTE PRESEDINTALE.....26 1.1. CONDITII GENERALE se 2 TT. CAPACITATEA DE EXERCITIU. ns scrsmnsnmnnnsnnnnnnnnnR? 11.2, CALITATEA PROCESUALA 29 11.2.1, Autoritatea tutelaré 30 11.2.2. Ministerul Public... 31 1.1.2.3. Alte persoane care pot introduce cerera 32 1.3, APARENTA DREPTULUL.nnnnannnnnnn 33 111.4, JUSTIFICAREA UNUI INTERES LEGITIM 35 1.2. CONDIMI SPECIFICE. oun BT 1.2.1. URGENTA.... 37 1.2.2, NEREZOLVAREA FONDUIUI CAUZEI. 47 1.2.2.1, Succinté prezentare a vechilor teort 48 1.2.2.2. Evolutia practic sliteratur uridice...... 51 1.2.23. Alte aspecte ale nerezolvarii fondului cauzei 6 2. CARACTERELE ORDONANTEI PRESEDINTIALE 65 2.1. CARACTERUL VREMELNIC von 65 2.2. CARACTERUL EXECUTORIU. 68 2.3. PUTEREA DE LUCRU JUDECAT 70 PARTEA SPECIALA Principalele domenii de aplicare a ordonanfei presedinfiale 1. ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE. 76 1.1. CONSIDERATII PREALABILE . 76 1.2. ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DINTRE SOTI 7 1.2.1. ADMISIBILITATEA ORDONANTE! PRESEDINTIALE CU PRIVIRE LA LOCUINTA 79 1.2.11. Reintegrarea sofuiui in locuinfa din care a fost izgonit 811.212. impairtirea provizorie a locuintei comune. 85 1.2113, Evacuarea sotului turbulent 88 1.2.2, ADMISIBILTATEA ORDONANTEI PRESEDINTIALE CU PRIVIRE LA BUNURI... an) 1.2.21 Restiuirea bunurilor propri de Uz personal sau ecesare exercitari profesiUni nm 91 1.2.2.2. Folosinta bunurilor comune. 9S 1.2.2.3. inventarierea bunurilor comune. vo 96 1.2.3. ADMISIBIUITATEA ORDONANTE! PRESEDINTIALE CU RIVIRE LA PENSIA DE INTRETINERE - 7 1.3. OCROTIREA MINORILOR PE CALE DE ORDONANTA PRESEDINTIALA 98 ‘V3.1. PRINCIPALELE MASURI DE OCROTIRE A MINORILOR 101 1.3.11. Stabilirea domicilvlui minorilor 101 131.2. Restituirea copilului de cate sotul care |-a luat ‘inmod abuziv sn lO6 1.3.13. Ineredintarea minorviui spre crestere si educare......108 13:14. Modificarile masurilor de ocrotire faté de copii minorilI8 13115. Dreptul parinjilor de a avea legaturi personale cu minorul 120 1.3.16. Inapoierea copiluiui minor de ia iapersoanele care i ‘detin fara drept 130 1.3.17. intretinerea minorilor 7 - 138 13.18, Plata alocatiei de stat . oo 1a 1.3.2. ALTE MASURI DE OCROTIRE..... 146 2. OCROTIREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE 15) 2.1, APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE. 152 2.1.1, PRINCIPALELE MASUR! DE OCROTIRE A DREPTURILOR REALE PRINCIPALE 154 2.2. APARAREA DEZMEMBRAMINTELOR DREPTULUI DE PROPRIETATE 167 2.2.1. OCROTIREA DREPTULUI DE SERVITUTE. sn 168 3. ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE VECINATATE, 176 3.1. GRANITUIREA PROPRIETATI 176 3°2. LMIGI PRIVITOARE LA ZIDUL, SANTUL SAU ‘GARDURILE CARE DESPART DOUA PROPRETAT.... 179 3.3. ALTELITIGI... 182 4. INLATURAREA PIEDICILOR LA EXECUTAREA SILITA 188 4.1. PIEDICILE CE SE POT IVI CU PRILEJUL EXECUTARII 192 4.1., PIEDICI CARE DERIVA DIN TITLUL EXECUTOR. 192 14.1.2. PRINCIPALELE PIEDIC! DIN DIVERSELE ETAPE ALE PROCEDURII EXECUTIONALE so. 196 4,2, PRINCIPALELE MASURI CARE POT FI LUATE 4.2.1, SUSPENDAREA EXECUTARIL 4.2.2. CONTINUAREA EXECUTARII 4.2.3. TERMENUL DE GRATE... 4.3. ROLUL ACTIV AL INSTANTEL 5, ORDONANTA PRESEDINTIALA IN MATERIE LOCATIVA. 5.1 CONSIDERATI GENERALE 5.2 ADMISIBILITATEA ORDONANTEI PRESEDINTIALE INTRE LOCATOR $I LOCATAR 5.2.), CONSIDERATI PREALABILE 5.2.2. CAZURI CAND LOCATARUL POATE FOLOSI ORDONANTA 5.2.2.1, Predarea $i ocuparea lucrului inchiriat, 5.2.2.2. Constatarea start Iucruluiinchirat.. 5.223. Asigurarea folosinfei pasnice a lucruluiinchiriat.. 5.2.2.4. Resituirea bunurilor de Uz personal sau necesare exercittil profesiei 5.2.2.5. Pentru afi reintegrat. 5.2.3, SITUATI CARE PERMIT LOCATORULUI SA RECURGA LA ORDONANTA PRESEDINTIALA. 5.2.3.1. Locatarul sdvarseste abuzuri de folosinté 5.2:3.2. Sd poata vizita lucrul inchitiat 5.2.3.3. 56 poald face reparatiilucrului inchiriat 5.2.3.4. 56 ceard evacuarea locatarului.... 5.3, ADMISIBILITATEA ORDONANTE! INTRE COLOCATAR.. 5.3.1. PRINCIPALELE CAZURI DE ABUZURI DE FOLOSINTA ‘CARE POT Fl REPRIMATE PE CALEA ORDONANTE! 5.3.2. ALTE LITIGH IVITE INTRE COLOCATAR. 5.3.3. IN CAZUL ABUZURILOR, URGENTA SE PRESUPUNE PANA LA PROBA CONTRARA....00rrsnen os 5.3.4, NECESITATEA STABILIRIL ABUZULUI 5.4, LUAREA UNOR MASUR DE ECVACUARE.... 5.4]. EVACUARE PERSOANELOR CARE OCUPA FARA CONTRACT DE INCHIRIERE O SUPRAFATA LOCATIVA 5.4.2. EVACUAREA CELOR CARE OCUPA IN MOD ABUZIV ‘SAU PRIN FRAUDA 0 LOCUINTA 5.4.3. EVACUAREA TOLERATULUI 6. INTOARCEREA EXECUTARI 7. ALTE DOMENII TN CARE SE POATE RECURGE LA ORDONANTA PRESEDINTIALA 7.1. IN MATERIE DE SUCCESIUNE . 7-2. CU PRIVIRE LA ASIGURAREA DOVEZILOR 199 2199 204 206 208 210 210 22 = 212 24 214 228 233, 243 246 252 254 258 260 263, 282 283 288 289 290 291 292 298 303 309 313 313 347.3. INVENTARIEREA SI EVALUAREA UNOR BUNUR... 7A, PUNEREA SIGIMOR sn ernnsnsnannnnngn 7/5. INSTITUIREA UNUI SECHESTRU JUDICIAR SAU ASIGURATOR 7°6. RESTABILIRCA SITUATIEI DE FAPT ANTERIOARE SAVARSIRI INFRACTIUNI . 7.7. BLOCAREA CONTURILOR UNE! SOCIETATI COMERCIALE 8. LITIGII CARE NU POT Fl REZOLVATE PE CALEA ORDONANTE! PARTEA PROCEDURALA 1, PROCEDURA LA INSTANTA DE FOND. 1.1. CARACTERUL PROCEDURIL 1.2. SESIZAREA INSTANTE! 1.2.), CEREREA PARTI INTERESATE 1.2.2. CEREREA AUTORITATI TUTELARE 1.2.3. CEREREA PROCURORULUL 1.3. CEREREA RECONVENTIONALA. 1.4. INTERVENTIA TERTILOR 1.4.1 INTERVENTIA PRINCIPALA $1 INTERVENTIA ACCESOREE.... 1.4.2. CEREREA DE CHEMARE IN GARANTIE 1.5, ACTELE DE PROCEDURA, 1.5.1. CITAREA PARTILOR... 115.2, COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA. 1.6, ACTIVITATEA DE JUDECATA. 1.6.1. VERIFICAREA COMPETENTE| MATERIALE. 1.6.2. EXCEPTIA DE LITISPEDENTA. 1.6.3. EXCEPTIA DE CONEXITATE 1.6.4, INCUVIINTAREA S| ADMINISTRAREA PROBELOR 1.6.5, CONSFIINTIREA INVORII PARTILOR 1,7, HOTARAREA CE SE PRONUNTA 1.8. DAUNE COMINATORIL we 1.9. ACORDAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATA... 2. CKILE DE ATAC...... 2.1, APELUL. 2.2. RECURSUL.... 2.3. CONTESTATIA IN ANULARE 2.4, REVIZUIREA..... 2.5. RECURSUL IN INTERESUL LEGII SI RECURSUL IN ANULARE 3, EXECUTAREA... 3.1. PROCEDURA EXECUTARIL 3.2, CONTESTATIA LA EXECUTARE 314 315 315 317 318 319 322 322 324 324 325 327 329 330 331 332 334 334 336 337 340 347 348 349 351 351 355, 357 360 361 365 366 367 368 368 370 374 ORDONANTA PRESEDINTIALA, 13 INTRODUCERE 1. DEFINITIE § 1. Cele doud acceptii ale ordonantei pregedintiale. Douk sunt acceptiunile termenului de ordonanta presedintialA. Prima, aceea de forma de procedurd, adicd ansamblul de norme dup& care se conduc pirtile si instanta in solufionarea unei pricini urgente. in aceasti accepfiune, care este mai larga, ordonanta presedintiala poate fi definita ca o procedura speciala, in temeiul cArei: instanfa de judecati, la cererea partii interesate, poate lua misuri vremelnice in cazuri urgente, pentru pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inkiturarea piedicilor ivite cu prilejul vreunei executiri (vezi art. 581 C. proc. civ.). ‘A doua, de act procedural, respectiv inscrisul care o constat u tot caracterul ei vremelnic si in general fara autoritate de lucru judecat, ordonanta presedinfiala, in aceasta acceptiune, este in esenti o hotdrare judecatoreasca in sensul art. 255 C. proc. civ., fiind supusi acelorasi c&i de atac (cu. excepfia revizuirii) la care este supusi orice hotarare.“4 ORDONANTA PRESEDINTIALA 2. SCURT ISTORIC § 2. Date sumare privind originea. in dreptul nostru procesual civil, procedura ordonantei presedinfiale a fost introdus& cu prilejul revizuirii procedurii civile din 1900 prin art. 66 bis, legiuitorul nostru de atunci inspirdndu-se din dreptul francez, unde exista reglementaté \stitutia ordonantelor de referat (de référé). Cercetarile din istoria dreptului francez au dus 1a elaborarea mai supra originii itiei ordonantei de referat. Dup& 6 prima teorie, originea ordonantelor de referat ar fi in ius vocatio ab torto collo din Legea cclor XII table. Jus vocatio era o creatie a edictelor pretoriene; in baza sa cel care voia concursul justitiei in cazuri urgente aducea partea potrivnic’ in fata judecatorului, apucdnd- 0 torto collo (adica de guler) © alta teorie considera cd aceasta institutie nu este decat consecinja unor practici generale mai vechi, ale ciror origini le gasim intr-un obicei raspandit mai intdi in Normandia si apoi in tot regatul Frantei, numit clameur de haro, si mentionat in raportul pe care ofiterul subaltern il ficea magistratului asupra dificultatilor si obstacolelor pe care le intémpina fie la executarea hotirarii pe care so aduca la cunostinta partilor, fie in celelalte atributii ale sale.” Dupa Gheorghe Mironescu, clameur de haro a fost considerat’ pe nedrept de citre mulfi autori un obicei propriu Normandiei, deoarece sub acest nume era cunoscuta gi o veche practicd cutumiara francezi Haro era strigatul pe care partea reclamanta il scotea atunci cand era ameninfati in persoana sau in avutul siu, Rostirea acestui - " Merignahac et Miguel, Trou théorique et practgue des ordonnances sur requets et és 1.1, 1923, mI; Pigeay, Sur la procedure civie du Chatelt de Paris, 1, p. 114 ? Debiach, De la jurisdiction de réfré Lp. 9 * George Mironescu, Analiza noului Cod de procedura civil, 1904, p. $0. In legaturd eu aceasts cutuma, veri E. Glsson, Etude historique sur la clameur de haro, Paris, 1882; O. Gerard Des refrés sur placets, Pars, 1886, p. 18 51 wm: Bern, Ordonances des véferé, Pars, 1875, no. 4963, p12 shun. ORDONANTA PRESEDINTIALA, 15 cuvant in public in asemenea imprejurari implica interventia urgenta a ind insisi actul de citare si de prezentare imediati a pirfilor in fafa judectitorului. Comentatorii acestei cutume spun c& cine striga haro asupra cuiva era sub ocrotirea regelui, iar cel vizat de aceasti chemare era obligat s& mearga inaintea judec&torului impreund cu reclamantul. Dac nu se supunea acestei obligatii era urmirit de popor si adus cu forta in fata judec3torului pentru a rispunde personal de fapta sa. in cazul.in care chemarea se facea pentru un lucru mobil, el se afla pus din acel moment sub paza regelui prin infiinfarea unui sechestru. Important de refinut este faptul cA din textele art. 54 - 58 din cutuma normanda rezulté c& pentru a se uza de haro se cerea existenta unui pericol iminent, iar masurile luate erau provizorii Aceste dow caracteristici apropie cutuma normanda de procedura ordonantelor presedintiale din zilele noastre." Potrivit unei alte teorii, originea referatului nu trebuie cdutata nici in Legea celor XI table, nici in vechiul obicei cunoscut sub numele de haro, ci in edictul din ianuarie 1685, prin care s-a reglementat pentru prima oara aceasta procedura.” § 3. Inceputuri de reglementare, organizare si adoptare. Primele inceputuri de reglementare a acestei proceduri le gasim intr-o ordonanti din 1667, prin care se hotira ca afacerile sumare si se judece in sedinfe speciale de miercuri si smbata. Mai térziu, in 1685, apare un edict, la care se refer sustinatorul ultimei teorii si care nu face altceva decat si fixeze obiceiul existent in Normandia, numit clameur de haro. Ca si ordonanta din 1667, cazurile considerate urgente erau prevazute expres. Organizarea propriu-zisi a ordonanfelor de referat s-a ficut ' Populayia cin Normandla atribuia chemérit haro o putere oarecum misticd. fn aceasta privingd, Dim. Negulescu reproduce, dypd Merlin, wrmdtoarea seen cand regele Henrie al V-lea al Anglieiasediase oragul Rouen in 1427, a preot a fost trimis pentru at ine acest discurs: "Marte prin, $i senior, im este porunct sa sig arupra ta marele haro’, dar rege, ‘putin respecmuas Ta moravurile (iri, trecu mai departe $i cucert orasul (Dim. Negueseu, (Ordonanjele preseintiate de referat, ed. 2, Bucuresti, 1947, p. 18). * Glasson et Tsser,Tralté de procedure, 1926, p. 19: Albin Curt, La jurisdiction des refers, L mr. 4: O. Gerard, op. et, p16.6 ORDONANTA PRESEDINTIALA, prin art. 2 al Legii din 11 februarie 1791, care reglementa activitatea tribunalelor din departamentul Chatelet de Paris gi a fost folositi la reforma din 1905 numai in acest departament. Codul francez de proceduré civild din 1806 a adoptat aceasta proceduri urgent, reglementind-o in art. 806 - 811, din care s-a inspirat legiuitorul nostru in 1900. Indiferent c& aceasta situatie igi are originea in prestigioasa Lege a celor XII table, in practica strigitului haro sau in ordonantele din 1667 si 1685, este sigur c& legiferarea ei ca procedur speciala in Franta, s-a impus ca o necesitate de ordin social, determinaté de interesul pe care societatea din acea perioada de dezvoltare il reclama pentru solutionarea urgent a unor litigil. lati in aceasté privint& un paragraf din expunerea de motive a Tribunalului Réal facut in fata Consiliului de Stat in sedinta de la 11 aprilie 1806: "Ceea ce putea fi in 1685 numai util trebuie si fie, fra putinta de discufie, recunoscut indispensabil in 1806", pentru ci "nu exist un singur om, avand experienta proceselor, si nu fi avut ocazia si recunoasci cX sunt adeseori imprejurdri in care termenul de o singura zi sau chiar termenul de cAteva ore poate s& fie izvorul celor mai mari nedreptati si si cauzeze prejudicii ireparabile [...], adevar care este la fiecare pas recunoscut”.! § 4. Introducerea procedurii ordonantei presedintiale in dreptul romanesc. in timpul in care aparuse, in Franta, un incepit de reglementare a acestei proceduri urgente, in tarile romane organizarea sociala si relatiile economice aveau un caracter rural si agrar. Majoritatea economiei era bazati pe productia agricola a satelor, timp ce oragele aveau in productie un rol cu totul secundar. in aceasta perioada, justitia era organizata inci dupa sistemuk feudal, iar litigiile se prelungeau uneori generatii intregi, cu "legea peste lege". Se intelege ci intr-o asemenea epoca istoricd nu se putea naste si nici progresa ideea unei proceduri rapide. Dezvoltarea noilor relatii de productie a dus la marirea numérului de litigii care reclamau © rezolvare urgenti, situatie care a determinat, in 1900, ca si in dreptul *D Negulesen op elt. p25 ORDONANTA PRESEDINTIALA v7 nostru procesual sa fie introdusi procedura urgent Nowa proceduri a fost stabiliti prin art. 66 bis, in temeiul cdruia se puteau da doud feluri de ordonante, cuprinse in primele doua alineate. Alineatul prim reglementa ordonantele date in baza unei simple cereri. Ele corespundeau in dreptul procesual civil francez cu ordonantele denumite requete (cerere). in baza acestui alineat se puteau lua orice masuri legale de competenta presedintelui si care aveau de obicei un caracter gratios. Alineatul al doilea reglementa ordonanta -presedintiali propriu-zisi, care se didea in cazuri exceptionale gi urgente, care nu sufereau intarziere. ‘Aceste doud feluri de ordonante prezentau si alte deosebiri, asupra cérora nu ne vom opri deoarece nu prezinté interes documentar. Principala eriticd adusd art. 66 bis, avea ca obiectiv caracterul ‘s4u limitat, deoarece punea un acces deosebit pe ideea de conservare a dreptului, pe care 0 considera de esenta ordonantelor presedintiale. Din aceasti cauz, presedintelui i se refuza dreptul de a aprecia temeinicia dreptului ori de cite ori, chiar din punct de vedere formal, era contestat. Aga se explicé de ce la inceput practica judiciar’ a fost oarecum timida, existind tendinta spre conservatorism a vechiului drept, specific societatii din acest timp. Cu tot caracterul sau limitat, articolul 66 bis a adus mari servicii ideii de justitie a justitiabililor. El a deschis practicii judiciare posibilitatea de a aplica in mod creator ordonantele presedintiale sub impulsul nevoilor sociale, lérgindu-i caracterul de aplicare si marind permanent numérul litigiilor solufionate. De aceea, pe bund dreptate, aceasti institutie a fost numita de un autor francez "piatra de incercare a bunuiui presedinte de tribunal", fiindca, pe langa alte calitati, cere judecatorului finete juridica, prudenta si curaj. " aad cum jusificd legiitorul din 1900 necesitatea adoptari acestei procedur “inure art 66 $i 67 am addogat nou! art. 66 bis, determinind procedura ordonanjelor preseingiale iat de ce: in ineresul une! bune disiribuirt a juste, care mu trebue ‘npiedicati in cazurt urgente, puerle pregedielu tibunalului pentru masurile provicort $1 Conservator rebuiese recimate in jurisdefa prezidenjald. Cind din pricina wnei mar grabe mu timp « se vecurge la trtbunal, fora Inerurilor cere ea presidental sa poat hor; in alt fl ea inléturdri obstacolulu echvaleazd cu tdgada de dreptate. Aceastdprocedurd nu ese prevtcutd in cod, Bstedesiguro lacunae cdreineajunsuri se simt zlnc. * Henri Lougots, pref la: Jules Le Clee, Le ge de réferts, ed. 2 1987. . Vi.18 ORDONANTA PRESEDINTIALA, § 5. Evolutia ordonantei presedintiale. Aplicand creator dispozitiile art. 66 bis, in decurs de patru decenii s-a creat o bogat, interesanta gi creatoare practic judiciara. in aceasta perioada au aparut © serie de lucraéri care, impreuna cu practica judiciard, au cristalizat 0 conceptie unitara, in sensul c& ordonantele presedintiale trebuie s& aiba © sfera de activitate mult mai larga, avand in vedere dezvoltarea relatiilor economico-sociale si, ca 0 consecint’, a litigiilor care reclamau o rezolvare urgentd, fie chiar si temporara, Evolutia practicii judiciare, care nu s-a mai limitat la simple masuri conservatoare si care a depisit cadrul ingust al articolului 66 bis, a impus ca legea si fie pus de acord cu nevoile vietii sociale, care cereau lirgirea sferei de aplicare a ordonantei presedintiale. Aceasta cerinla s-a realizat prin art. 67 - 68 din Decretul-lege nr. 394/1943 pentru accelerarea judecajilor in materie civila si penal’, care a modificat partea a doua a art. 66 bis, adic& partea care reglementa materia propriu-zisd a ordonantelor presedintiale si a lésat neschimbat alineatul prim, care se ocupa de ordonantele requete, Cu prilejul republicérii Codului de procedura civila in 1947, intrat in vigoare la 1 martie 1948, alineatele 2 - 7 din vechiul articol 66 bis, impreuna cu articolele 67 - 68 din Legea nr, 394/1943 au fost inglobate in articolele 581 - 582, care constituie sediul materi ordonantelor presedintiale, institusie care a fost tecutt in cadrul procedurilor diverse (cartea VI, cap. 0). Prin aceasté nou& reglementare, articolele 581 - 582 aufost puse de acord cu evolutia practicii judiciare, dandu-ti-se un continut mai larg. Astfel, in temeiul lor se puteau lua nu numai masuri de conservare, ci si masuri necesare apdrarii unui drept amenintat ori de cite ori protectia acestuia nu se realiza efectiv pe calea actiunii de drept comun. Ca si reglementarea anterioara, articolul 581 nu stabileste cazurile cand se poate recurge la procedura ordonantelor presedinfiale’ Acest punct de vedere a fost adoptat de legiuitor datorita nenumaratelor imprejurari care se pot ivi, nefiind posibil s8 se prevada toate situatiile in care s-ar putea recurge la procedura ordonantei presedintiale. Adoptind acest punct de vedere, la procedura ordonanfei presedintiale se poate recurge in dou cazuri: a) cand un anumit text de lege creeaza posibi atea folosirii ORDONANTA PRESEDINTIALA, 9 acestei proceduri, de exemplu in cadrul judecarii cererilor celor vatmagi in drepturile lor prin acte administrative ilegale (art. 5 din Legea nr. 29/1990, pentru suspendarea executiei vremeinice (art. 278 - 280 C. proc. civ.) ete.s b) ori de céte ori cererea indeplineste cerintele articolului $81 C. proc. civ. Ca gi in reglementarea anterioara, prin art. 581 - $82 ordonanta presedinfiali a fost daté in competenta exclusivi a presedintelui instanfei sau a inlocuitorului sau. Prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952, articolele 581 - 582 au fost puse de acord cu principiul participarii asesorilor populari la activitatea de judecaté. Modificarea previzuta de acest decret a dus la suprimarea dispozitiei art. 581 potrivit cdreia presedintele sau judecdtorul nu aveau competenta si fact asemenea incuviingéri cand ‘nsdsi instanga din care fiicea parte n-ar fi fost competent, deoarece la acelasi rezultat se ajungea si prin aplicarea regulilor generale privitoare Ja competenta prevazute de art. 1 si urm. din Codul de procedura civila pentru orice cerere in justitie.’ Ordonanfa presedinfial, prin Legea de organizare Judecitoreascd, nr. 58 din 27 decembrie 1968, a fost dati in competenta noilor instante create, judecdtorii, in compunerea previzuth de regulile de drept comun, adic din doi judecitori, respectindu-se astfel principiul colegialitaqii instantei. Prin Decretul nr. 251 din 21 iunie 1971, prin care se modifica articolul 23 din Legea nr. 58/1968, cererile introduse pe cale principal referitoare la Iuarea unor masuri provizorii in cazuri urgente au fost date in competenta judecdtorului unic. Desi nu se foloseste expres termenul “ordonan(a presedintiala", fird indoiala ci despre aceasti institufie este vorba, pentru c& numai in baza ei se pot lua masuri vremelnice in cazuri urgente. Potrivit noii reglementiri, judecarea cererilor de ordonanta presedinfiala introduse pe cale principal a fost dati in competenta judecatorului unic care funcfioneaza in cadrul judecdtoriilor. " Yecile Stoenescu, Ordonanta presedntald, in: Leg. pop, nr. 12.1956, p. 1412; Trib, Suprem, Col. cbs, dee, nr. 318/194, in: Culegere de dectit ale Tribunalului Suprem pe canal 1954, vol 1p. 305,20 ORDONANTA PRESEDINTIALA 3. DENUMIREA INSTITUTIEL § 6. Terminologia folositi. Dup& introducerea articolului 66 bis in procedura civil’, termenul référé. de origine francezA, a trecut neschimbat in limbajul nostru juridic. Constantin Gr. C. Zotta denumeste aceasti institutie atat procedura de référé cat si ordonantele de référé', iar Dim. Negulescu consider’ c& aceasta institutie trebuie s& poarte denumirea de “ordonantele presedintiale de referat" ? Ordonanfa presedintial in dreptul francez este denumita procedure de référés (procedura ordonantelor de referat), care, dup& Gargonnet. "consista in dreptul pe care-I au magistratii de a hotari, in conditii exceptional de simple si de rapide, asupra chestiunilor contencioase a céror solutionare nu sufera nici o intarziere".> Denumirea de référé din dreptul francez, se explic& prin faptul cA ordonantele se dau pe baza unui referat (référé) ficut de un agent auxiliar al justitiei, de exemplu portirelul, sau pe baza unui raport ori a unei expuneri, pe care reclamantul o facea in legiturd cu dificultatile intalnite in calea executarii unui titlu sau a exercitiului unui drept. Ratiunea acestei denumiri era de a deosebi ordonantele de référé, de ordonantele de requete, care se dau asupra unei simple cereri. Fostul articol 66 bis a adoptat cele doua feluri de ordonante: cele din alineatul prim, care corespundeau ordonanfelor denumite requete, si cele din alineatul al doilea care corespundeau ordonanjelor de réferé, Pentru a deosebi aceste doa feluri de ordonante, termenul référé a inceput sa fie folosit si in limbajul nostru juridic, cu toate c& era impropriu, intrucét ordonanjele nu se pronunfau, ca in Franta, pe baza unei expuneri sau a unui referat, ci in urma cercetarii sumare a~ cauzei pe care 0 fiicea judecitorul competent. " Constantin Gr, C. Zota, Procedura de réfré, Blt. R.Cioflec. 1946, p. 25, unde sn folasve cele dowd dena * Veet D. Negulescu, op. ct Garconnet et Cezar, Traite théorique et pratigue de procédure civle et ‘comercial, ed. 3, tom, Vill p. 369: td, Traité de procédure, ed. 2, tm. Vl p. 283. ORDONANTA PRESEDINTIALA 21 Pe mésura ce practica si literatura judiciara au evoluat, termenii référd sau referat au fost inlocuiti cu denumirea ordonanjat presedintial, care corespunde mai bine confinutului acestei proceduri. ‘Asa cum am arétat, cu prilejul republicdrii Codului de procedura civila din 1947, procedura ordonanjelor presedintiale a fost trecutd in cadrul procedurilor diverse (cartea VI, cap. I) gi a primit denumirea de "ordonante presedintiale”, care se pastreaza si in prezent. Aceasté denumire se explicA prin aceea cA ordonanjele erau de atributul exclusiv al presedintelui instanfei sau al inlocuitorului sau. § 7% Justificarea denumirii. Avand in vedere ultima modificare faicuté de Decretul nr. 251/1971, prin care misurile vremelnice in cazuri grabnice la care se refera art, 581 C. proc. civ. pot fi luate pe cale principal de judecdtorul unic, se pune problema daci denumirea de ordonan{a mai este justificati, iar in caz contrar cu ce denumire s-ar putea inlocui. Parerea noastri este ci aceasti terminologie fiind consacrati trebuie respectat. Mentinerea sa se impune gi pentru a putea fi deosebiti de celelalte ordonanfe, denumite "judecstoresti", pe care le poate lua instanta. De altfel, argumentul hotarétor in sprijinul acestei afirmagii este c& judecitorul unic, din punctul de vedere al aledtuirii instanfei de judecatd, are calitatea de pregedinte; or, ordonanta. fiind de competenta sa, inseamna ca denumirea de "ordonant& presedintiala” are ratiune de a fi. 4. IMPORTANTA SI NECESITATEA ORDONANTEI PRESEDINTIALE CA INSTITUTIE DISTINCTA DE DREPT PROCESUAL CIVIL § 8 Caracterul progresiv al dezvoltirit ordonantei presedintiale, Utilitatea unei institutii de drept se poate constata dupa evolutia ei in timp si dupa frecventa cazurilor pe care le-a rezolvat. Plecind de la aceste dou coordonate, constatim c& ordonanta presedinfiala, a cirei introducere in dreptul nostru procesual civil s-a impus ca o necesitate obiectiva de ordin social, a cunoscut o2 ORDONANTA PRESEDINTIALA permanent dezvoltare si perfectionare, frecventa aplicarii sale avand tun caracter progresiv. La aceasta evolutie pozitiva sia adus o contributie majora practica judiciara, care, tinand seama de nevoile le, a depasit cadrul limitat al reglementarilor impuse pana la reforma din 1948, cdnd ordonanta pregedintiala a fost consacrata ca 0 institutie distineta a dreptului procesual civil, menita s& contribuie Ia realizarea principiului legalitatii, a eticii si echitatii. § 9 Explicatia acestei permanente dezvoltdri. Acest aspect seoate in evidenta importanta si necesitatea ca ordonanta presedintiala si fie permanent perfectionata si mentinut& in viitoarea codificare a dreptului procesual civil, ca institutie de drept distineta, Prin introducerea ordonantei presedinfiale in dreptul nostru procesual civil, legiuitorul a umérit crearea unui mijloc de rezolvare rapida a unui mare numar de litigii, care, datorita formalismului exagerat, luau calea anevoioas’ a actiunii civile de drept comun, iar pana la intervenirea hotararii definitive, obiectul procesului disparea sau nu mai prezenta important. in legislatia noastri exista deci un gol care a trebuit acoperit in sensul judecarii de urgenti a pricinilor urgente, pentru ci acfiunea de drept comun nu poate oferi eficienta pe care o are ordonanta presedintiala, in baza careia se poate interveni prompt in vederea pastrarii unui drept amenintat pana ce partile pot gsi o rezolvare definitiva litigiului dintre ele. Aga se explica de ce, in decursul existentei sale de peste noua decenii, ordonanta presedintiala ‘a cunoscut 0 permanenta dezvoltare gi perfectionare, frecventa aplicarii sale avand in permanent un caracter progresiv. Ea are o larga sfera de activitate si un larg cdmp de aplicare practic’. Cunoastem in aceasti privingé marea sa utiitate in raporturile dintre sofi, in dreptul muncii, in ocrotirea intereselor minorilor, in protectia unui drept real principal sau in asigurarea respectarii unor relatii de bund vecinatate etc. Tocmai de aceea ordonan{a presedintiala este considerati de practica si de literatura juridic& ca una dintre cele mai viabile si mai solicitate institutii ale dreptului procesual civil roman, pentru care att teoreticienii, cét si practicienii au manifestat in permanenté un interes deosebit. Ordonanfa presedinfiala este calea cea mai simplé si mai rapida ORDONANTA PRESEDINTIALA 23 de rezolvare a unei situafii ce ar necesita timp indelungat si importante cheltuieli, ingreunand totodat’ munca instantelor judecitorcsti.. Chiar daci nu rezolva fondul cauzei, in majoritatea cauzelor ea previne continuarea actelor abuzive, eviti sau limiteazi producerea de prejudicii si inlatura piedicile ivite cu prilejul unei executiri Avand in vedere ritmul rapid in care se desfaigoara viata, o institufie procedurala ca ordonanta presedinfiala nu poate fi limitata sau redusa la rolul unor masuri de asigurare. Dimpotriva, necesitii de ordin obiectiv si practic impun mentinerea sa gi in cadrul viitoarei codificéri ca 0 institufie menité s& rezolve cu maxim’ urgent multiplele gi variatele probleme in litigiu. Caracterul contencios si puterea pe care i-o d& legea de a fi executorie fac din ordonanta presedintiala, cel putin temporar, 0 hotardre judecatoreascd efectiva, care inlocuieste hotirérea_asupra fondului pan la solutionarea definitiva a litigiului in cazul in care parfile au actionat in fond. Practica dovedeste insa ci adeseori masurile uate prin ordonanté presedinfiala rimén definitive ori de cate oti partea impotriva clreia s-au luat igi di seama de justetea lor si nu se ‘mai adreseaz instantelor de drept comun. in aceasta situafie, rolul ordonantelor presedintiale este apreciabil, deoarece pe aceasti cale se rezolva rapid, cu economie de bani si timp, numeroase litigii care altfel ar lua calea greoaie a judecailor in fond. Stim cu totii e8, oricat de operativa ar fi in rezolvarea litigiilor civile, activitatea instantelor de judecata se prelungeste in timp, iar obiectul asupra ciruia poarta litigiul poate de multe ori s& dispara pana la obfinerea definitiva a hotiratii. Or, in anumite cazuri, practica dovedeste ci o intarziere micd, uneori chiar de céteva ore, poate avea urmari grave sau chiar ireparabile. A lipsi partea in litigiu de un ‘asemenea instrument inseamna: a) a incuraja in anumite cazuri si chiar a permanentiza abuzul; b) a lisa expuse drepturi ce s-ar pagubi prin intarziere; c) @ nu preveni producerea unor pagube iminente si uneori ireparabile; d) a nu executa prompt o hotirdre prin care se consfinteste un drept, ceea ce ar contraveni celui mai elementar principiu pe care trebuie si se clideascd dreptul nostru procesual civil si anume de a se24 ORDONANTA PRESEDINTIALA, asigura oricdrei persoane (fizice sau juridice) 0 apirare eficace a intereselor sale legitime. Asezarea ordonantei presedintiale in viitoarea codificare a éreptului procesual civil ca 0 procedura distincta, cu rostul, eficacitatea si competenta actuala, va contribui gi in viitor la rezolvarea rapidi a multor plangeri, bardnd unui mare numar de cauze accesul la instanfele de fond. De altfel, nimeni nu poate nega astazi utilitatea deosebiti a acestei proceduri, la care recurge un numar tot mai mare de justitiabili, iar instanfele judecdtoresti au posibilitatea de a interveni prompt in vederea protectiei, ocrotirii sau apdrarii drepturilor inedilcate. Totodata, acolo unde este cazul, se realizeazd si restabilirea situafiei de fapt incdlcate. insugi legiuitorul actual recunoaste urgenta rezolvarii rapide a unor litigii pe cale de ordonanta presedintialé, procedurd care a fost dati in competenta judecatorului unic prin Decretul nr. 251/1971 recunoseandu-i-se caracterul extrem de urgent in obtinerea rezolvati rapide a unor litigi Iata de ce considerdm cd, in lumina principiului fundamental al legalitatii, al eticii si echititii, al operativititii, care pretind o prompta restabilire a ordinii de drept incalcate, ordonanta presedintialé, care in anii oranduirii noastre a dobandit un nou continut politic si social economic, poate fi folosita cu eficienfa sporité Desigur, importanja si necesitatea institutiei _ordonantei presedinfiale conduc la a cunoaste gi a cerceta in primul rand intreaga evolufie a practicii noastre judiciare, pentru ci numai in felul acesta, ind pulsul vietii sociale, ne putem face o imagine asupra rolului su in dreptul nostru procesual civil si asupra masurilor ce se impun in vederea permanente! sale imbunatifiri, astfel incat si réspunda cu si mai mare promptitudine si eficacitate scopurilor pe care le vizeazi” dreptul nostru, De aceea ne exprimam convingerea c& studierea sa va conduce la concluzia ca institutia ordonantei presedintiale ii justificd pe deplin locul pe care-i are in cadrul dreptului procesual civil si ci, de lege ferenda, se impune perfectionarea sa tot ca institutie distinct in viitoarea codificare a dreptului procesual civil. ORDONANTA PRESEDINTIALA, PARTEA GENERALA CONDITH DE ADMISIBILITATE $I CARACTERELE ORDONANTEI PRESEDINTIALE 2526 CONDIT DE ADMISIBIUTATE 1. CONDITII DE ADMISIBILITATE A ORDONANTEI PRESEDINTIALE § 10. Consideratii prealabite, Cand vorbim de condifiile de admisibilitate a ordonantei presedintiale, avem in vedere atit conditile generale, aplicabile oricarei actiuni in justitie, cat si condifiile specifice acestei proceduri : Prima obligatie a instanfelor judecatoresti investite cu solutionarea cererilor de ordonanta presedintialé este de a verifica dac& sunt intrunite conditiile necesare oriedrei actiuni in justitie. Dintre acestea sunt esentiale: a) existenta unui drept sau a unei situafii juridice a carei ocrotire se cere: b) folosinta si exercitiul dreptului; ©) calitatea procesual’; 4) existenta unui interes legitim. A doua obligatie este de a cerceta existenfa conditiilor specifice de admisibilitate si anume urgenta si nerezolvarea fondului - cauzei, impuse de natura speciala si exceptionala a acestei proceduri. Nu intentionam sa cercetim in mod exhaustiv toate conditiile generale, deoarece ele apartin dreptului comun si considerim cA sunt cunoscute de cititor. Vom cerceta in prima se prevederile referitoare la unele conditii generale prin care procedura speciala a ordonantei pregedintiale deroga de la prevederile dreptului comun, iar in secfiunea a doua vom examina conditiile specifice, carora le afectm un spatiu mult mai mare, datorita rolului important pe care-! au in edificarea instantei asupra admi ordonantei presedintiale. fiune a lucrérii numai ibilitaqii_procedurii ORDONANTA PRESEDINTIALA 2 1.1. CONDITIT GENERALE 1.1.1, CAPACITATEA DE EXERCITIU § 11. Consideratii prealabile, Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice." Din punct de vedere procesual, prin capacitate procesuala de exercitiu se infelege aptitudinea persoanei care are folosinta unui drept de a gi-l valorifica in proces, personal sau prin reprezentant.” Legea dispune c& nimeni nu poate fi lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege, dup& cum nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de exercitiu Capacitatea de exercitiu se dobandeste la varsta de 18 ani‘, deoarece numai la aceasta varsti se presupune cA persoanele fizice au 0 voinfé constienta suficient de dezvoltata pentru a-si da seama pe deplin de insemnatatea si de consecinfele actelor juridice pe care le savargesc.> Minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei pusi_sub interdictie sunt complet lipsifi de capacitatea de exercifiu, iar cei intre 14 si 18 ani au capacitate de exercitiu restransa®, Aceste ultime persoane, lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restrdnsi, nu pot sta in judecaté si nu-si pot apdra drepturile decat in cazurile previzzute de art. 42 C. proc. civ, adicd prin reprezentare, asistare sau autorizare Vest ar. 5 alin. 3 din Deeretul nr. 31/1954 » Yexi Arthur Hilsemad i Ihe Stoenescu, Procesul chil in RP.R, Bucuresti, Edt Sinica, 1957, p. 140. * Vezi art. 6 dm Decretal nr. 31/1954. “Fee excepiefemeile care seeasatorese sub 18 ant (vezi art. 4C. fam. art. 8 alin. 3 din Decretul np. 31/1954) 5 Prin Decretul nr. 185/1949, mayoral s-a stabil 1a implinirea vrstei de 18 ari. S-a modlfcat asife Code envi roman din 1864, care lase majoraul la 21 de ani Vest art. 9 ain. 1 gi art. 11 in Decretul nr. 31/1934CONDITI DE ADMISIBILTATE § 12. Situatia minorului care a implinit 14 ani. Datorita faptului c& masurile luate pe cale de ordonanfa presedintiala au un Pronunfat caracter conservator, se ridicd problema daca minorul care a implinit varsta de 14 ani - singura persoana din dreptul nostru care are capacitatea de exercitiu restrinsii - poate introduce cerere de ordonanta presedintiala fiird incuviinfarea prealabila a parinfilor (vezi art. 105 alin. 2 C, fam.) si dac& poate sta in judecati fird sd fie asistat (art. 42 C. proc. civ), Aplicindu-se regulile de drept comun, s-a decis c& acesti minori pot introduce orice fel de actiune, au obligatia s& participe Personal la judecata cauzelor civile, pot uza de caile de atac si pot renunta la anumite pretentii sichiar la insusi dreptul pretins, dar trebuie asistati de parinti sau tutore, care trebuie citati aléturi de minor si s& semneze aldturi de el toate cererile adresate instantei, sub sanctiunea dispozitiilor art. 161 C. proc. civ! Textul art. 105 alin. 2 C. fam. stabileste rafiunea acestor misuri de protectie si de suplinire a lipsei de experienté a minorului, si anume "spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea”, care deseori urmarese sa profite de aceasta lipsd de experienta, In materie de ordonanfa credem insa-ci aceasti masura de protectie nu-si are aplicare, pentru simplul motiv ci misurile Iuate nu vor depasi sfera actelor de conservare sau de administrare a Patrimoniului, puténd fi numai folositoare si nu pagubitoare. Apoi, cind 0 intérziere chiar de céteva ore poate provoca mari pagube minorului, a pretinde acestuia s& probeze cf are incuviintarea parinfilor de a se adresa instanfei sau de a fi efectiv asistat de acestia ar insemna ca o misurd creat pentru protectia sa s4 se intoarcé impotriva lui, Teprezentind o cauzi care impiedicd evitarea unei pagube iminente si care nu s-ar mai putea repara. Observatiile sumare de mai sus ne fac s4 conchidem cA, prin derogare de la normele de drept comun, minorul care a implinit varsta de 14 ani nu are nevoie de nici o incuviintare sau asistare pentru a introduce si a sustine apirarea intereselor sale pe cale de ordonanta |'Vesi Trib. Supr., Dec. de indrumare nr. 13/1987, in: Culegere de deci. 1957, p, 19/9 evita ce se aduce aceste!decisit de prof. dr. Grasian Porumb, Cad de procedurd eb ‘omentat st ado, vol, Bucuresti, Ka. Stim, 1960, p. 138 » 14. ORDONANTA PRESEDINTIALA 29 fi a in a de peste 14 ani este edintiala, Invers, cdnd minorul varsta Pe ie erent i judecata pe cale de ordonanté presedintals, sunt aplicabile regulile de drept comun (in ipoteza citarii lui. 1.1.2, CALITATEA PROCESUALA § 13, Considerati prealabile. Din punct de vedere procesual, prin calitate procesuala intelegem sptilines partilor de a sta in proces ca parat intr-0 cauza cone: ' ens se ie pentru a figura intr-un litigiu trebuie si corespunda cu calitatea I ttlar al dreptului ce se diseuti, care revine subieerului activ al dreptuui, Tocma datoritt acest fap exist o strins.legitur inte calitata procesuala i drepul in sine, init adeseori aceste dou notin se confunda, Se inelege, explicatia acest strnse legitur consti in aceea c& - pentru a-l obfine sau pentru a si: apara ~ titular unui drep tebuies alba exert Lu in justi, cataten de a afiona Calitatea procesuala de a sta in proces trebuie s-o aibé att reclamantul, eit si paratul. Ea aparfine in primul rand persoanelor care justified un drept sau aparenfaacestua si cae pot afiona personal sau prin reprezentare. in scopul ocrotirii intereselor si drepturilor altor persoane, egea confer ins si alfor persoane dreprul de a aeiona in justi, de pla end este vorba de ocrtirea clo isi de capaci de exercitiu. De asemenea legea recunoaste calitatea procesualii unor persoane care au un interes propriu de a actiona pentru pastrarea dreptului altuia, cum este cazul creditorului care foloseste actiunea oblica, S-a decis c& lipsa calititii procesuale a reclamatului are drept consecinfa anularea actiunii', iar actiunea pornité impotriva unui parét care nu are legitimare procesualé pasiva trebuie respinsi ca gres indreptata.? "Yes Trib Sap de, cs G83, i: Calegere de deci. 1985 Ip 196; id, dee. mv. 3791989, ine Leg. pop, re. 10, 1989, . 22: id, dec. ctv, nr. 1048/1955, in Culegere de deci. 1955, vol Il. p. 270. , 7 2 Veet Trib, Sup, Col. civ, de, m- 8891959, in: Repertorul de practic juacard30 CONDIT DE ADMISIBILITATE Regulile acestea de drept comun sunt aplicabile, din punetul de vedere al calititii procesuale, si procedurii ordonantei presedintiale. Deoarece ocrotirea si apararea unor drepturi se pot obtine uneori numai pe cale de ordonanfa presedintiali, ne propunem s& discutdm aceste aspecte, cu referire speciala la calitatea procesuala pe care o pot avea si alte persoane in afara titularului dreptului litigios de a promova o cerere de ordonanta presedintialé. 1.1.2.1. Autoritatea tutelaré § 14. Obligatii in baza articolului 108 C. fam. Autoritatea tutelara este principalul organ care are dreptul de a cere luarea unor masuri provizorii in vederea ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate. in acest scop, textul art. 108 C. fam. obligi autoritatea tutelard sf exercite un control efectiv si continuu asupra felului in eare paint igi indeplinese indatoririle privitoare la persoana si bunurile minorului Delegatii autoritifilor tutelare au dreptul si viziteze copiii la locuinfa lor gi s& se informeze pe orice cale despre felul cum sunt ingrijit despre sdnatatea si dezvoltarea lor fizicd, despre educarea, invafitura i pregitirea lor profesionala. Aceeasi obligatie ii revine in temeiul art. 136 C. fam. si in legéturd cu modul in care tutorele isi indeplineste indatoririle cu privire la persoana gi la bunurile minorului, § 15. Introduceret oricdror actiuni pentru ocrotirea ‘minorilor. in aceasta privinga s-a decis c& rolul deosebit de important pe care-| are autoritatea tutelard in legaturé cu apirarea intereselor minorului implic& in mod firesc si calitatea procesuala de a introduce orice actiune care tinde la ocrotirea intereselor sale. in cazul acesta, autoritatea tutelari trebuie sa figureze in proces ca reclamant.' in aceasta calitate, autoritatea tutelaré poate cere pe cale de ordonanti presedintiala in caz de urgent? ‘materie cia Tribunalului Suprem si altar instante judecttoresti pe anti 195 Multa gt Al. Lesviodex, Bucureqi, ait. Suinificd, 1970, p. 740, nr. 77 "Trib, Supe, Dee. de indrumare mr. 121967, i: Rew. rom, drepe, me 12. 1967. p. 959. de 106, ORDONANTA PRESEDINTIALA, 3a 1) incredintarea copilului unuia dintre pirinti sau obligarea unuia dintre parinti la plata pensiei de intrefinere pentru copilul aflat in ingrijirea celuilalt parinte, in situafia in care acesta din urma, din nestiinf, din neglijenfa sau din orice alte motive, nu acfioneaza personal (art. 98 - 100 C. fam.); b) inapoierea copilului finut fara drept de orice alta persoand decat aceea care trebuie si-1 ocroteasca potrivit legii, cdnd aceasta din urma persoand, din nestiinta, din neglijenta sau din orice alte motive nu actioneaza ea insigi.! ‘Autoritatea tutelara are calitatea s& introduc cerere de ordonanta presedintiala si impotriva altor persoane care, potrivit legii, sunt chemate s intretina copilul dacd sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 581 C. proc. civ Pentru a: i exercita acest drept, autoritatea tutelara trebuie sa fie bine informata si, ca atare, si exercite un control si 0 supraveghere continua si efectiv, pentru ci numai in acest fel se poate sti cénd anume trebuie intervenit in vederea Iuarii unor misuri urgente jin cazul in care delegatii autorititii tutelare sunt impiedicati si viziteze copiii 1a locuinfa lor pentru a se informa despre felul cum ‘ocrotitorul lor legal isi indeplineste obligatiile ce-i revin, autoritatea tutelara, dupa parerea noastra, are calitatea procesuala de a cere pe cale de ordonanti si i se permita efectuarea unui asemenca control, caracterul urgent al unei asemenea cereri fiind evident. in practica judiciar& se pot ivi gi alte situafii care pot justifica calitatea procesuala a autorititii tutelare de a sesiza instanta cu cerere de ordonanta pregedinjiala. 1.1.2.2. Ministerul Public § 16. Dreptul de sesizare. Potrivit art. 45 C. proc. civ., Ministerul Public poate introduce orice acfiune, in afard de cele strict personale, si s& participe la orice proces, in orice fada a acestuia, daci socoteste cA aceasta este mecesar pentru apirarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub * Scanian Serbénescu, Codulfamilet, coment i adnotat, Buewrest, alt, stig 1963, p. 286CONDITI DE ADMISIBIITATE imerdictie, precum si in alte cazuri prevazute de lege. in temeiul art. 65 C. proc. civ., Ministerul Public poate avea in proces calitatea de reclamant. S-a decis cd in acest domeniu dreptul de sesizare pe care-1 are autoritatea tutelard atrage in mod necesar si dreptul Ministerului Public de a introduce cererea de chemare in judecata. Astfel, Ministerul Public este indreptatit si ceara pe cale de ordonanta presedintiala incredintarea sau reincredinfarea minorului unuia dintre parinti, precum si fixarea in mod provizoriu a unei pensii de intretinere fata de minor sau a unui sof de cdtre celalalt sot in cazul in care unul dintre sofi se afla in nevoie. Plenul Tribunalului Suprem a decis c& dreptul Ministerului Public de a cere obligarea parintilor sau celorlalte persoane care, potrivit legii, sunt obligate s& dea intrefinere copilului minor rezulta din dispozitiile art. 45 C. proc. civ. si ale art. 47 din Decretul nr. 31/1954, intrucdt de o asemenea cerere profit minorului si este in interesul acestuia.” 1.1.2.3. Alte persoane care pot introduce cerere de ordonanta presedintiala § 17. Cazul creditorului care actioneazi in numele debitorului sau. Este vorba de creditorul care, potrivit art. 974 C. civ., poate, in general, sA exercite pe calea actiunii oblice (subrogatorii) toate drepturile si actiunile debitorului stu, afar de cele care ii sunt exclusiv personale acestuia (vezi si art. 1718 C. civ.). intrucat o asemenea actiune este exercitati contra vointei debitorului care omite, e7iti sau refuzd de a lucra singur, s-a susfinut c& cea ce legea organizeazd prin textul art, 974 C. civ. este mai degrabi 0 cale de constrangere, deci*un inceput de executare. 2 Din punct de vedere procesual este vorba de exercitarea anumitor drepturi al c&ror titular este debitorul, drepturi care se afl in " Yesi Trib. Supr, Dee. de indrumare nr, 12/1967, eit. supra, n. 10 * Yezi Engen Heroveany, Principle procedurijudiciare, vol p. 182 ORDONANTA PRESEDINTIALA, 3 pericol datorita pasivititii acestuia. De aceea creditorul, pentru a exercita aceastd acfiune, trebuie £% fack dovada ca are un interes serios si justificat, 0 creanfé certi, lichida si exigibila si totodati cd inactivitatea debitorului fi poate afecta in mod grav dreptul de gaj general, care se intinde asupra intregului patrimoniu al acestuia, Considerdim c&, ori de cate ori un anumit drept al debitorului asupra cdruia se intinde dreptul legal gi general al creditorului s-ar afla in pericol in cazul in care nu s-ar intreprinde masuri urgente, creditorul poate, daci debitorul este inactiv. s& introduca cerere de ordonanté presedinfial& pentru pastrarea unui astfel de drept sau pentru prevenirea unei pagube iminente.” 1.1.3, APARENTA DREPTULUI § 18. Consideratii prealabile, in materie de ordonanta presedinfiala, existenta (aparenta) dreptului se prezint& sub un aspect deosebit prin caracterul provizoriu al misurilor care pot sa fie luate. Problema dreptului poate fi tratati att in cadrul conditiilor generale, cit gi in al celor speciale. Consecventi acestui mod de cercetare, considerim util ca, referindu-ne la drept ca o conditie generala de promovare a oricirei actiuni in justitie, si facem unele precizari generale, iar aspectele specifice pe care acesta le ridicé in cadrul ordonanfei presedinfiale s& fie discutate in cadrul conditiilor speciale, unde ar urma si fie examinata numai aparenta dreptului. Cum aspecte de ordin general privitoare la drept (sa fie ocrotit de lege, actual, cert, neechivoc si neprescris) le consideram cunoscute, trecem direct la conceptul de "aparenfa a dreptului", concept diferit de al notiunii de "drept", urmind ca in sectiunea a doua si fie examinate urgenta si nerezolvarea fondului § 19. Teoria aparentei dreptului $i ingelesul acestei notiuni Aceastii teorie a fost stabiliti de o veche practicd judiciaré, potrivit "Tudor. R. Popescu si Petre Anca, Teoria generald a obligatilr, Bucuresti, Eli Suingicd, 1968, p. 342-383: Princip de drep, Bucuresti, Eat. Sningfie, 1988, p. 325 ~ 328.34 CONDIp DE ADMISIBILTATE cdreia "prezidentul are dreptul si chiar datoria sa facd un examen sumar al afacerii pentru a constata daca cererea ce i se face intra sau nu in cazurile de aplicatiune ale art. 66 bis. El poate, in acest scop, examina ustinerile partilor si si determine drepturile lor. El va fi deci in drept sa aprecieze - motiviind - in favoarea cfreia dintre parti exist dovezi de aparenta dreptului",’ indata dupa apariia notiunii de “aparenfi a dreptului", in Practica si literatura juridica s-a ridicat problema intelesului ei cét mai exact, S-a cdzut de acord cd fondul dreptului nu poate fi solutionat decat pe cale de ordonanta presedintialé cu caracter de Iueru judecat, dar un examen sumar al cauzei este autorizat de lege si chiar indispensabil, atét din punctul de vedere al justificarii competenfei instanfelor de a lua masuri provizorii, cat si pentru ca judecata si poati aprecia, din punctul de vedere al masurii care i se cere, care dintre parti are in favoarea sa aparenta unei situatii juridice legale si justifica un interes legitim pentru ca si i se poatd mentine o stare de fapt provizorie sau chiar de drept* Pentru a infelege mai bine diferenja dintre cele dowd notiuni ("drept" si "aparengé de drept"), s& lum cazul unui litigiu in cadral ciruia cele doua parti adverse opun una alteia un titlu de proprietate sau de detinere. intr-un asemenea caz, asa cum s-a decis, instanta nu are dreptul si examineze validitatea titlurilor invocate de parti, intrucat prin aceasta ar rezolva fondul, stabilirea, in raport cu probele prezentate de parfi, a partii in favoarea™ chreia exista aparenta de drept? De fapt, conditia de a se examina numai aparenta dreptului si nu insisi fondul explicd ratiunea dispozitiilor art. $81 alin. 2 C. proc. civ, potrivit cdruia o ordonanta pregedintiald se poate pronunta cl cursul desfigurarii procesului de fond, iar judecata propriu-zisa va continua cu toaté masura provizorie luata Examinnd sumar cauza pentru a vedea daci misura solicitata este conforma cu dreptul si dac& aparenta acestuia este in favoarea " Cas. 1, 26 fb. 1913, in: Dreptal, 1913, p. 332 2 Trib. Sup, Cal. et. dee. m. 38/1987. in: Culegere de decici.. 1957, p. 309. Trib, Supr Col civ, de. nr. 445/996, jn: Just. now nr. 8, 1966, p. 166 ea trebuie si se margineasc& la ORDONANTA PRESEDINTIALA, 35 reclamantului, instanfa ar putea si constate fie c& dreptul invocat nu ocrotit de lege, nu este actual, cert si neechivoc ori este prescris, prescriptia ducdnd la stingerea dreptului de actiune in sens material, fie 4 actul prezentat nu este opozabil sau lipsit de data certa, cazuri in care nu poate fi vorba de o aparenta de drept care sa justifice Iuarea ‘unei masuri provizorii, astfel cd cererea trebuie respinsi.! in concluzie, in cadrul ordonantei pregedintiale, justificarea aparentei dreptului reprezinté 0 conditié specific’ de admisibilitate, pentru c& orice masurd care se dispune pe aceasta cale, desi are caracter provizoriu; trebuie si fie conforma cu dreptul. 1.1.4. JUSTIFICAREA UNUI INTERES LEGITIM § 20, Notiunea de interes $i conditiile sale, Persoana care se adreseaz instantei pe cale de ordonanta presedintialé pentru pastrarea unui drept, pentru prevenirea unei pagube iminente sau pentru inliturarea piedicilor ivite cu prilejul unei executéri, in afari de cerinfele amintite mai trebuie si justifice existenfa unui interes juridic. Tnteresul este misura oricdrei actiuni, folosul practic, material sau moral, pe caré-| urmareste reclamantul. Este necesitatea evidentd in care se gisegte o parte de a sesiza instanfa pentru a evita un prejudiciu. Potrivit acestei reguli, orice reclamant are obligatia si justifice existenta interesului cererii sale de ordonanfi presedinfiali, deoarece fir interes cererea nu poate fi admis: . - Pentru a putea servi ca temei al cererii de ordonanté presedinfiali, interesul trebuie s& fie legitim, licit, nascut, actual si personal. El este legitim si licit cand nu contravine legii, cdnd mu se urmareste realizarea unui interes contra legii. a Este niscut si actual cind reclamantul isi poate justifica activitatea procesuala pentru pistrarea unui drept care, intr-altfel, s-ar pigubi prin intarziere sau prin prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum gi prin inliturarea piedicilor ivite cu 7 ceast condifie este stn legatd de condita ca fondul lnigiul s8 mu fe pus in ddiscuie (ec! na, § 36-51, unde se examineacd condita nerezolvari fondu)36 CCONDIT DE ADMISIBIITATE prilejul unei executari, In sfarsit, interesul este personal pentru cA, in principiu, numai titularal dreptului sau reprezentantul su poate sesiza instanta cu cerere de ordonanta presedintiala. § 21. Legdtura dintre interes si dreptul la actiune. intre interes si dreptul la actiune exist o stransi legiturd, exprimata de proceduristi prin formula: "N-ai interes, n-ai actiune" (Pas d'intéret, pas d'action). Aceasta formula a devenit ulterior una dintre cele mai importante reguli, interesul fiind considerat ca o condifie generala pentru exercitarea oricarei actiuni civile in justitic. El trebuie s& stea la baza oricarei activititi procesuale, si dainuiascd nu numai in momentul sesizirii instantei, ci pe tot parcursul procesului si cu_prilejul indeplinirii tuturor actelor procesuale. Spre exemplu, partea c&reia i s-a admis cererea de ordonanta presedintiala de c&itre instanta de fond nu are interes si declare recurs. Daca, totusi, il declard, acesta trebuie respins pentru lipsa de interes. § 22, Alte obligatii ale reclamantului. intr-o cerere de ordonanta presedintiala, ca de altfel in orice actiune, am vazut c& reclamantul trebuie sA dovedeasca interesul care |-a determinat s& ceari protectia justitiei si c& aceasti dovadi se poate face prin simpla existen{a @ unui drept necontestat de partea adversi. Pentru a se putea retine c& reclamantul are interes, se mai cere dovada posibilitatii pagubirii prin intérziere sau a unei pagube iminente,. ‘ORDONANTA PRESEDINTIALA 7 1.2. CONDITII SPECIFICE 1.2.1, URGENTA § 23. Conditii de existenti a urgentei. Din analiza art. 581 C. proc. civ rezult& ci doud' sunt condifiile specifice exercitirii procedurii ordonantei presedintiale: a) urgenta (conditie specific& generala) si b) nerezolvarea fondului cauzei (conditie specifica speciala). Legea nu a dat si nu di o definitie urgentei. Totusi, avand in vedere ca art. 581 C. proc. civ stabileste situatiile dupa care instanfele judecatoresti trebuie si aprecieze existenta sa, socotim ci aceasta este bine conturati. De aceea, fir a mai prezenta opiniile confruntate in jurul definitiei si istoricului acestei notiuni, conchidem c& exist urgent - conditie subliniata de art. 581 - ori de cate ori pistrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau inlaturarea unei piedici ivite in cursul unei executiri nu se pot realiza in mod eficace pe calea actiunii de drept comun.’ § 24. Situatii caracteristice urgentei. Legea prevede doud situafii in care instanta poate aprecia existenta urgentei si anume: a) pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intirziere; ) prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Art. 581 prevede si o a treia situatie, privitoare la inléturarea piedicilor ivite cu prilejul unei executari in jurul céreia a existat, in recut, una dintre marile controverse ale procedurii ordonantei presedintiale? De altfel, tema aceasta va fi amplu dezvoltaté (vezi " ie Stoenescu g1 Grapian Porumb, Drept procesual civil romén, Bucuresti, Fat stint, 1966, p. 350. Yet Cas. 1, dee. nr, 628/1923, in: Jur. gen. 1929, p. 406; Cas. Il, dec, mr. 1204/1930, n Jur. gen, 1931, . 311; anew Constantinescu, ta: Pand. rom., 1934, Il p. 125; D. Negulescu, op. cit, p. 329 et, care sustin necevitaea constr urgenfe 1 n aceast situa38 ‘CONDITI DE ADMISIBIUTATE infra, § 151 - 170). § 25. Urgenta ca recultat al faptelor concrete. Avind in vedere primele dowd criterii, s-a decis c, in materie de ordonanta presedintiald, urgenta trebuie si rezulte din fapte concrete, specifice fiecdrui caz in parte, pe care instanta este obligatd si le arate in mod concret. Instanta trebuie si arate imprejurarile din care deduce existenta urgentei si ce anume s-ar periclita daca s-ar refuza partii dreptul de a recurge la aceastt procedura speciala. § 26. Imprejurari concrete care dovedesc existenta urgentei. lati cAteva exemple de ordonanje presedintiale care dovedesc cu claritate cum din imprejurarile concrete ale fiecdrei cauze s-au putut retine elemente caracteristice pentru a se putea stabili ed masura cerutii are un caracter urgent: a. Dupa ce sotul pariseste domiciliul conjugal, sotia naste. Pentru a nu fi obligat la plata pensiei de intretinere reuigeste s& ripeasca copilul sugar in varsta de citeva luni, La cererea mamei, instanja admite cererea de ordonanti presedintiala si obliga pe tati si inapoieze copilul. S-a decis c& existenta urgentei in asemenea cazuri este justificata, avand in vedere c8, fiind vorba de un sugar care are nevoie de alimentajie natural prin alaptare, privarea Tui de alimentatia natural putind avea efecte daundtoare asupra sAndtatii sale si_a mamei? - b. Sofia gravida in luna a saptea si bolnava, fiind izgonita din domiciliul conjugal si neavand asigurata existenta nici pentru cdteva zile, s-a adresat instantei in vederea obligirii sofului la plata unei pensii de intrefinere. Cererea a fost admis& in baza art. 581 C. proc. ci Pentru a hotari astfel, instanta arati ca, pana la desfacerea cisatoriei, In sens contrar ezt Trib, Dol I. sent. civ. din 13 apr. 1929. tn: Jur, gen. 1929. 1012. Trib. Sup, dec. civ. 7881960, in: Culegore de deci... 1960, p. 358; Ihe Stoenescu $i Grasian Porumb, op. itp. 351 ee "Vests Trib, Spr, dee. ev, nr. 144/1966, in: Culegere de deci. 1966, p. 280. 2 Vez i Trib. "Tudor Vladimirescu” emt. ct. nr. 6416/1967, mertinuta prin dee. eb. nn, 2474/1967 al Trib. Captlel, Col. Ill civ. gi sent. ct. 806/197! a Jud, Curtea de Arges (nepublica). ORDONANTA PRESEDINTIALA 9 sofii isi datoreaz& reciproc intretinere, obligatie care, potrivit art. 41 C. fam., subzista chiar dac& acestia sunt despartiti in fapt: "Fiind stabilit cd sotia este gravida si bolnava, neavand asigurata existenta nici pentru citeva zile, inseamnd cA necesitatea impune ca urgent sojul si fie obligat s4 contribuie la intretinerea sotiei”.” c. Inundarea periodicd a unui imobil de cétre apele scurse de pe un plan inclinat in urma ploilor constituie un caz urgent care indreptateste pe proprietarul imobilului ameninfat cu daramarea si ceari, pe cale de ordonanta presedintiala, proprietarilor terenului inclinat si repare un gard stavilar si sA curefe canalul de scurgere a apelor, care era infundat dd. Reclamantul a cerut pe cale de ordonanta pregedintiala ca, pana fa solufionarea litigiului de fond, si fie interzisa circulatia pe 0 noua linie de cale feraté, denumita "de evitare", construitd in fata casei sale si la numai céfiva metri deasupra acesteia. Avand in vedere cd darea in circulatie a liniei punea in primejdie casa reclamantului in cazul deraierii vreunui vagon, instanta a admis cererea, cu motivarea cA imprejurarile concrete ale acestui caz dovedesc existenta urgenfei de a sista circulafia pana la solutionarea litigiului.? § 27. Elemente de natur& subiectiva. Exemplele din paragraful anterior dovedese c& la aprecierea urgentei trebuie avute in vedere uneori nu numai circumsanfele obiective ale cauzei, ci si anumite elemente subjective’, pe care practica le-a impus ca necesare. Tocmai de aceea s-a decis cA elementul urgentei cerut de lege poate, in principiu, si subziste si in cazul in care pagubirea dreptului sau exercitarea lui ar fi de ordin moral. in cazul acesta instanfa are obligatia s& aprecieze existenta cauzelor de ordin moral, cum ar fi provocarea de certuri, ameninfari sau unele atitudini imorale, eu caracter destul de grav incét sa poatd expune dreptul unei alte persoane Tb. Supr, Col. ev. dec. nr. 461/1987, in: Leg. pop, mr. 10, 1957, p. 1261, $m. 14, 1959, p. 113, ew nota de Dim. Negulescu 2 Tri. Supr, Col. ev, dec. mr 461/1987, in: Leg. pop. nr. 4, 1959, p. 113-114. 2 Trib, Sup, Col ctv, dec. nr. 1 7774/1957, in Culegere de deciit.1987.p. 311 In egiturd eu aceasta problema, vei Trib. Bact, 4 dec. 1934, in: Jur gem, 1935, mI,40 CCONDIT DE ADMISIBLITATE la © pagubire prin intérziere si s4 justifice astfel luarea unor misuri pentru incetarea sau inlaturarea lor.” § 28. Aprecierea urgentei in raport cu momentul judecarii, Spre deosebire de dreptul comun, pétrivit cAruia o actiune se judecd in raport cu situatia existenti in momentul in care a fost introdusd, urgenta in cadrul ordonantei presedintiale trebuie apreciata in raport cu situatia existent in momentul judeciri in consecinta, ordonanta presedintiald nu trebuie admisi daca intre aceste dou momente situatia de fapt s-a schimbat in aga masura inet nu mai poate avea loc restabilire urgenti. De aceca, considerdm legala sentinta civilé nr. 3311 din 3 octombrie 1969 a Judecittoriei Sibiu de respingere a cererii deordonanta presedinfiala prin care parétul era obligat si sisteze Iucrdrile de demolare a unei case, cu motivarea ci intre timp pérdtul a demolat in intregime casa gi c& deci zhu se mai poate restabili situatia de fapt?, precum si sentinfa civil nr. 1625 din 8 iulie 1969 a judecatoriei Ramnicu Valcea, prin care s-a respins cererea de sistare a constructiei unei case, cu motivarea c& pérétii_au terminat constructia, imprejurare ce a fiicut inaplicabile dispozitiile art. 581 C. proc. civ, reclamantul fiind indrumat si-si rezolve pretentiile pe calea unei actiuni de drept comun. De asemenea, tot legal considerim si decizia nr. 195 din 13.05.1993 a Curtii Supreme de Justitie, sectia comercial, care a apreciat ca intr-un litigiu pentru folosirea unui spatiu comercial nu era indeplinita conditia urgentei, pentru c&: - - reclamantul a incheiat contract de inchiriere cu fosta Intreprindere de Fructe si Legume la data de 10.09.1990; ~ acfiunea in evacuare pe cale de ordonanfa presedintiala s-a formulat la 4.06.1991; "de tcasn op p.m 2 deca hte aot mnt prin dec. 796 di 20. 1969 2TH. ‘Sibiu (nepublicate), ” a nn "Yet Tu td, ob m3 din 17 sep. 198, pi : in cre 2 mein tetris ami. De enema vet sen ch 217 dn 3 se 368 ei Yaa os caressa reps cereea de sstare iru wl tram cma eh ate impr aft ominad rebate) ORDONANTA PRESEDINTIALA 4a - pérdta detinea legal spatiul de 1a 27.07.1990 pe baza unui protocol incheiat in baza H.G. nr. 643/1990.' § 29. Persistenta urgentei in timpul judecérii apelului sau a recursului. Tot prin derogare de la regula de drept comun amintiti, in ‘azul in care impotriva ordonantei presedintiale se declara apel si apoi recurs, urgenta trebuie s& persiste gi in timpul judecdrii acestora, pentru c& altfel hotirdrea prin care s-ar confirma o ordonanfi neexecutati ar riméne inoperanta in urma disparitiei acestei conditii. Instanta de apel sau de recurs are dreptul si obligatia si verifice hotirdrea apelaté sau recurata atét sub aspectul legalitatii cat si sub cel al temeiniciei. Dreptul de a face ea insigi o apreciere a probelor pentru a-si forma 0 convingere proprie cu privire la raportul juridic litigios reprezinté 0 caracteristic& proprie cailor de atac ordinare. Pottivit art. 306 C. priv. civ., instanta de recurs nu este limitata la cercetarea motivelor aratate in cerere. Ea este obligata s& verifice din oficiu legalitatea gi temeinicia hotararii cu privire la oricare dintre motivele previzzute de art. 304, inclusiv daca prima instant& a.apreciat corect existenfa urgentei jin vechiul sistem procedural, aprecierea urgentei era de atributul suveran al judec&torului de fond, pentru c&-instanta de recurs, in sistemul “casirii pure", nu avea dreptul si faci o apreciere a probelor sau si cenzureze modul cum a judecat prima instanta, ceea ce inseamna cd stabilirea situatiei de fapt, respectiv dreptul de a aprecia existenfa urgenfei, era de atributul suveran al instanfei de fond.” Dat fiind rolul pe care il are instanfa de apel sau de recurs, inseamna cd omisiunea instanjei de fond de a examina si de a motiva existenfa urgentei cade sub controlul instanfei de casare (apel sau recurs). § 30. Aprecierea urgentei de legiuitor. Uneori urgenta’ este apreciata chiar dfle iuitor) Dam in continuare céteva exemplifica " Repertori de doetrind i jurisprudemté romana, Edit Argessis, vol. I, 1995, p. 613- 614, 2 Cas, dec, me. 989/194, i: Jur. gen, 1942, sp. 310.a2 CONDITI DE ADMISIBIITATE _ a. Potrivit art. 280 C_] proc. civ, cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se poate face o dati cu apelul, fie densebit, in tot cursul instanfei de apel. Alineatul 1 al acestui text prevede cf, pand la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta poate fi incuviinfath vremelnic prin ordonanfé presedinfiali chiar inainte de sosirea dosarului. Desi art. 280 se ocupa numai cu suspendarea executiei vremelnice ordonaté de prima instanta, deci de executarea vremelnic& prevazuta de art. 279, s-a decis, totusi, pentru a da putinfé instantei de apel si evite erorile posibile ale primei instante (in cazurile prevazute de art. 278 exista posibilitatea ca, in lipsa unui text care si interzicA formal suspendarea, instanfa si greseasci in fond cand a admis actiunea), cA este admisibila suspendarea executirii si in cazul hotararilor care, potrivit art. 278 C. proc. civ, sunt executorii de drept." b. Potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ, in cazuri urgente, bine justificate si pentru a preveni producerea unei pagube iminente, cel vatimat poate si ceari instantei si dispund suspendatea executirii actului administrativ pani la solutionarea cauzei. Tribunalul este obligat si rezolve cererea de suspendare de urgen(a, chiar si fird citarea partilor, hotdrdrea de suspendare fiind executorie de drept ¢. Potrivit art. 613° C. proc. civ, introdus prin Decretul nr. 174 din 1 august 1974, instanta poate lua, pe tot timpul procesului de divort, prin ordonanfé presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredinfarea copiilor minori, la obligatia de intrefinere, la alocatia” pentru copii sila folosirea locuintei. 4. Cererea de strimutare a pricinilor se judeci in camera de chibzuire. Presedintele instanfei va putea cere dosarul pricinii sisi ordone, fir citareapargilor, suspendarea judecirii _pricinii comunicdnd de urgent aceasté masura instantei respective (alin, 2 al art, 40 C. proc. civ.). Trib. Suprem, sec. civ. dec. nr. $55 din 22.1V.1970, in Repertoru.. 1969-1975, p 385 ORDONANTA PRESEDINTIALA rv multor puncte de vedere. § 38. Obligatia de depunere a actelor contestate. Unul dintre aceste puncte gle vedere sustine c&, dac& pirfile aduc in discutie acte sau titluri a c&ror validitate este contestati reciproc, instanta nu se poate pronunta asupra lor, fie chiar stabilind o preferinfé intre ele potrivit seriozitifii pe care ar prezenta-o, deoarece, procedénd astfel ea s-ar pronunta implicit asupra validitatii titlului, ceea ce ar constitui o depasire a limitelor fixate de legiitor pentru aceastiprocedurl exceptionali.' La acest punct de vedere, N. Georgean adaugi argumentul ca fiscul ar fi frustat prin extensiunea ordonantei.? ‘Acest punet de vedere a fost criticat pentru considerentul ca el restrange pand la inutilitate rolul ordonantei presedi orice parat s-ar putea opune cu succes cererii reclamantului, afirménd, fird nevoia celei mai modeste dovezi, ca acesta nu are dreptul pentru a c&rui apirare s-a adresat instantei pe cale de ordonanti.* intr-adevar, simpla afirmatie a existenfei anumitor acte a caror validitate si chiar érfile fiind obligate si prezinte instanfei actele de care inteleg si se serveasc’. Admiterea unui punct de vedere contrar ar anihila posibilitatea reclamantului de a obfine cAstig de cauzA in cadrul unei ordonanfe presedinfiale, pentru cf orice pardt de rea-credinta ar putea susfine, ar putea face in dezbateri dovada c& poseda un titlu care dovedeste lipsa de temei a ordonanfei, dar fir’ obligatia de a prezenta acel act. Dar, asa cum vom vedea, chiar in cazul existentei unei dovezi sau a unor titluri contradictorii, instan{a este obligati si-1 examineze sumar, si siinu se mulfumeasca cu simpla constatare a parétului, care ar duce la respingerea cererii (daca s-ar admite teza pe care o critica). § 39. Cazul cind dreptul reclamantului era contestat. Un alt punct de vedere pretinde ca, daci paritul depunea instanfei un titlu de * Cas. J de. ctv. nr. 1867/1924 in: Juris. gen, 1926, sp. 102. + Trib, Dorohol, set civ. me. 435 din 22 nov. 1923, in: Pand. rom. 1925, lf, p. 37, eu ‘mold de N, Georgean "Traian Brosteanu, Nod, in: Pand. rom, 1931, 1 p. 2850 ‘CONDI DE ADMISIBIITATE care infelegea si se serveasc’, ordonanta trebuia refuzata daca titlul prezentat era de o seriozitate evident. Aceasti opinie consideri ch, "dacd la dreptul celui ce face pléngerea in contra careia se cere ordonanga opune un titlu, pregedintele nu mai este in drept si intervind, oricét de periclitat ar fi dreptul reclamantului, deoarece in acest caz. ar tranga pe cale de autoritate un litigiu ce numai pe cale de judecata poate fi rezolvat", in consecinté, pentru ca procedura ordonanfei si Poatd fi utilizatd, trebuie si fie vorba de un drept care ar fi periclitat, dacd n-ar interveni presedintele cu actul su de autoritate, iar acest rept, in raport cu titlul de partea impotriva cArei se cere masura de autoritate, sa fie necontestat.’ Din aceasta practicd judiciara reiese c& instanfelor le trebuie recunoscut un drept de apreciere asupra titlului, dar purtnd mai mult asupra seriozititii decat asupra validitati sale, neputindu-se judeca in nici un caz fondul titlului. Instanta are obligatia de a examina numai daca titlul opus de parat conferd acestuia macar o aparenta de drept, iar in caz afirmativ dreptul reclamantului este contestat, ceea ce trebuie s& duca la respingerea cererii de ordonanta presedintiala. Opinia aceasta, desi pomeste de la principiul sinatos al cercetirii sumare a seriozitati ttlurilor, greseste in momentul in care admite & cererea de ordonanta presedinjialé nu poate fi admis decat ‘in cazul in care instanja nu are nici o indoialé asupra dreptului reclamantului, pe care-I considera ca find necontestat, desi acesta fusese contestat, Parerea cf ordonanfa presedinfiala poate fi promovata numai in cazul in care dreptul reclamantului este necontestat nu poate fi acceptata, deoarece instanta nu are obligatia de a stabili daca dreptul este necontestat, ea nu examineaza fondul ci numai aparenta sa, Judecdnd astfel, concluzia la care ajunge practica judiciara infirma principiul de la care s-a pornit § 40. Instanta si valabilitatea titlurilor prezentate. Pottivit unui alt punct de vedere s-a sustinut ca titlurile prezentate de parti nu " Vesiin acest sens, Trib, Ilow, Seca I, nr. 981/1928, in: Pand. rom, 1929, Up. 76: Trib. Constania, sent. civ. mr. 431/1926, in: Jur. gem, 1926, nr. 328; Trib. Doroho, sent 2521930, n: Jur. gem, 1930, sp. 1318, ORDONANTA PRESEDINTIALA, 5 se pot inlatura, iar instanta nu are calitatea de a le cerceta valabilitatea pentru c& in felul acesta ar rezolva fondul’, § 41. Alte opinii. Au mai fost emise urmtoarele opinii in legaturd cu nerezolvarea fondului pe cale de ordonanfa presedintialA: a) trebuie luati in consideratiune numai situatia de fapt si nu pe cea de drept®; b) se poate lua orice misura pe care instanfa o crede de cuviinté, sprijinindu-se la nevoie pe fondul dreptului, cu singura restricfie cé ordonanta nu poate fi invocata in fafa instanfei de fond cu autoritate de Iucru judecat; c) nu trebuie si se aduci prejudicii intereselor nici uneia dintre parti; d) nu se poate impune obligatia de a face, misurd care ar depisi caracterul vremelnic si de conservare al dreptului*; e) nu se poate rezolva cdnd existi un proces asupra fondului.* 1.2.2.2, Evolutia practicii si literaturii juridice § 42. Consideratii prealabile. Opiniile si teoriile prezentate mai sus, care desi au fost abandonate in decursul anilor, totusi continua s& prezinte un oarecare interes istoric, au fost elaborate in perioada in care, datoriti cadrului prea ingust al articolului 66 bis, ordonanta presedintialé trebuia s se limiteze la simple masuri conservatoare. In acea perioad’, i se refuza instantei dreptul de a aprecia temeinicia dreptului ori de edte ori era contestat chiar formal. Am vazut insi o& practica judiciara a evoluat, lirgind cadrul inifial al articolului 66 bis, recunoscand instantei dreptul de a stabili de partea cui este aparenta dreptului, deci de a "pipai fondul”, examindnd sumar actele si probele invocate de parfile in litigiu. Opera aceasta pretoriand a fost impusa de " Gas. 1, 2 oct, 1925, in: Jur. gem, 1926, sp. 106, p. 148. * and. rom., 1927, Ip. 16. 2a. lr. 1603/1943, in: Ga trib. nr. 3/1948, p. 7: A, dee. nr 325/1935, in: Bul Cas, 1988, Hp. 1215. “rib. R. Stra, ord, preged. din 3 nov. 1927, h: Jur. gen, 1928, nr. 174, cu 0 nod de ota52 CONDITI DE ADMISIBLITATE necesitatea unor misuri care reclamau urgent $i promptitudine, cu toate ci se depigea cadrul articolului 66 bis. Ca urmare a evolutiei practicii judiciare si a modificdrilor aduse institutiei ordonantei_pregedintiale pentru a raspunde cu mai mare promptitudine nevoilor vietii sociale, in literatura juridi ulterioara modificdrilor operate prin Legea nr. 394/1943, au apirut né teorii privitoare la sensul si la cémpul de aplicare al acestei condifii speciale de admisibilitate a ordonantei presedingiale. Aceste teorii au avut si au in vedere cazuri concrete rezolvate de practica judiciara. Cunoasterea lor cat mai completa ne poate aduce elemente pretioase la intelegerea acestei condifii speciale, pentru care ne propunem o prezentare sumara a modului de rezolvare practica a diverselor aspecte in care s-a pus problema "nerezolvarii fondului cauzei", precum si a parerilor si a teoriilor formulate pe marginea lor. § 43. Examenul sumar al titlurilor si actelor, Problema cea mai freeventi in practica judiciara se refers la faptul daca actele si titlurile prezentate de parti pot fi supuse examenului sumar pe care instanta este obligatd si-I facd si ce solutie trebuie pronunfaté. ‘Am vizut in aceast’ ordine de idei cfteva opinii exprimate in practica gi literatura veche, precum si directiile in care a evoluat practica judiciard, stabilindu-se c4 examenul sumar al cauzei pe care instanta este obligaté si-| facd se intinde asupra tuturor pretenfiilor reclamantului si aparatorilor parétului, inclusiv asupra actelor si titlurilor prezentate de catre parti in cadrul acestui examen sumar, instanfa de judecati nu examineazi validitatea titlurilor prezentate, intrucat prin aceasta s-ar rezolva fondul, ci ea se va margini sa stabileascd, paralel cu alte probe prezentate de parti sau administrate de instanté, in favoarea cireia dintre ele existé aparentele unei situatii juridice legale si care justificd un interes legitim pentru ca si i se poati menjine o anumité stare de fapt sau de drept pand la solufionarea litigiului pe calea actiunii de drept comun. Acest examen sumar al titlurilor este obligatoriu si chiar indispensabil, pentru c& numai astfel se poate vedea care dintre parti are de partea sa aparenfa dreptului si justificd un interes pentru luarea unor masuri provizorii ORDONANTA PRESEDINTIALA 53 ‘Examinarea sumara a valabilitatii sau a opozabilitatii titlurilor nu prejudiciaza cu nimic competenta instanfei. Dimpotrivé, ea ar ‘comite o grava gresealé, supusi controlului judiciar, dac& s-ar mulfumi doar si afirme, fir un examen sumar, c& prezentarea unor titluri ar depasi competenta sa. Ea este obligati si examineze sumar orice act depus de parti si si tragi concluziile cuvenite. Spre exemplu, dac& in urma examenului sumar concluzia apare c& litigiul este izvordt dintr-o contrarietate de titluri a cAror validitate partile 0 contest reciproc sau cA este vorba de un litigiu in care pirjile isi discuts dreptul de proprietate, cererea trebuie respinsa, pentru c& nu se poate recunoaste sau atribui un drept de proprietate. Aceeagi solufie se impune gi in cazul in care examenul sumar al cauzei dovedeste cd este vorba de: a) interpretarea sau modificarea unei clauze litigioase’; b) interpretarea sau rezilierea unei conventii?; c) radierea unei inscriptii ipotecare, a ridicdrii totale sau partiale a popririi; d) lichidarea unor creante sau raporturi de obligafii; e) stabilirea faptului c& actul invocat este simulat sau c& dreptul este prescris ori c& este vorba de vreo conditie. Adesea, examinand sumar titlul prezentat de reclamant, instanfa poate constata atat valabilitatea acestuia din punct de vedere formal, cat si unele vicii de fond care |-ar putea anula. Practica juridica a stabilit cd in acest caz instanta trebuie s&-1 ia in considerare chiar daca viciile de fond reies in evidenti de la prima cercetare, deoarece actul produce deja efecte juridice atata timp cat nu s-a obfinut anularea lui, Punctul acesta de vedere este pozitiv si trebuie insusit, deoarece lipsa de consimfimént sau simulatia nu afecteazi cu nimic valabilitatea actului litigios, chiar cdnd acestea sunt evidente, dat fiind c& pentru anularea sa este necesari o hotirire judecitoreascd definitiva, obtinut’ in condifiile dreptului comun. Pan in momentul anulirii sale pe calea actiunii_de drept comun, actui este -valabil si igi produce toate efectele juridice®. "Trib. Teleorman, Seca Il 17 ian. 1927, : Jur. gen, 1927, wr. 1508, 2 Trib, Supr., Col. et, dec. mr. 792 din 25 apr. 1986, in: Culegere de deci... 1956, vol Hsp. 107, p. 239. * Trib, Prahova, Seta I, nv. 274 din 12 aug. 1927, in Jur. gen, 1928, p. 250, care a eis cf titurile dubloase mu pot fi examinate de instan decd aga cum au aparenga de seriozita, In sens contrar a dects Tob. Ifo, Secfa VI, nr, 86/1945 $i anume cd este posibild54 CONDIMH DE ADMISIBILITATE in aceasté ordine de idei considerim pozitiva orientarea fostului tribunal popular al orasului Iasi cénd a inliturat apararea parétului cum c& titlul prezentat de reclamant nu ar reprezenta o constituire valabila de servitute fiind lipsit de autorizatia ceruta de Decretul nr. 221/1950, in vigoare la data confectionarii actului autentic de vanzare-cumparare. Tribunalul a motivat ci in cadrul acestei instanfe se cerceteazA numai valabilitatea formal a titlului, iar din examinarea sumard a sa a rezultat in favoarea reclamantului aparenta de drept, care a coincis cu starea de fapt anterioara tulburarii a, carei inlaturare s-a cerut si s-a dispus.’ § 44. Obligatia de a face. Incetarea unor acte abuzive. A doua problema intalnita freevent in practica judiciara este aceea dacd pe cale de ordonanta presedintiala i se poate impune paritului o obligatie de a face, cum ar fi refacerea unui acoperig distrus sau incetarea unor acte abuzive. Vechea practica judiciara era de pirere ca obligatia de a face rezolva fondul procesului, ar trece peste caracterul vremelnic si de conservare al dreptului pe care-l are procedura ordonanfei presedintiale. Problema aceasta n-a sc&pat atentiei Tribunalului Suprem, formand obiect de discutie in cadrul aceleiasi cauze in care ca prim moti s-a sustinut inexistenta elementului urgent pentru c& cererea reclamantului era inadmisibila, deoarece se impunea Paratilor o obligatie de a face, masurd ce nu poate fi dispusd in cadril acestei proceduri speciale. Este vorba de repararea unui sant colector al apelor de ploaie de c&tre pirajii proprietari ai terenului superior scurgerii si repararea zidului despartitor dintre proprietitile acestora pe care se sprijinea un canal colector spre a fi inléturat astfel un prejudiciu iminent rezultat din scurgerea apelor pe terenul inferior, al reclamantului. Apararea pardfilor a fost inlaturaté cu motivarea c& cererea reclamantului ca acestia sd fie obligati la repararea zidului ‘examinarea de ace simulate si asiensbile mtervenie inte pairy pentru a acoperiinfelegerea lor real " Sent, ev. 47221961, in: Just. nowd, 1962, nr. 10, p 139, care a fost meninutd prin dhe. civ nr. 1687/1961 a Trib. eg. las. ? Trib. Supr., Col. eb, dec. nr 461/1957, in: Leg. pop, rr. 4, 1959, p. 113-114, ORDONANTA PRESEDINTIALA, 55 despartitor si la adéncirea santului colector al apelor de ploaie nu poate fi considerat’ ca o masuri definitiva de naturi si rezolve fondul dreptul Dim. Negulescu, care adnoteazi hotirdrea pronunfatd, considera inexact’ sustinerea ca in prineipiu nu s-ar impune paratului o astfel de obligatie, deoarece, atunci cand este vorba de acte de samavolnicie sivarsite chiar de el, este permis instantei si oblige la executarea unor acte de a face daci prejudiciul suferit sau pe care urmeazi s&-1 suporte reclamantul nu poate fi reparat in alt fel. ‘Aceasta opinie este judicios exacta, fiind adoptata de practic& in special in cazul sdvargirii unor acte samavolnice si drept urmare se fispune unor asemenea acte abuzive.' Pe aceasta linie de gandire, paratii au fost obligati: a) si refacd acoperigul casei pe care-I dezvelisera in timpul iernii in scopul ca reclamantii s& parliseasc imobilul*; b) s restabileascd legitura electricA pe care o intrerupsesera®, ¢) si desfiinteze lucrarile efectuate prin care se impiedicd iesirea reclamantului ta drumul public* si folosirea integral a locuintei, si anume construirea unui zid care nu mai permitea accesul 1a beci, la bucatirie, in hol sau in pod® sau astuparea cosurilor cu tabla astfel ca sobele si nu mai poati fi folosite’; 4) s& demoleze constructiile ficute contrar normelor in vigoare care, prin modul de amplasare si prin materialele folosite, favorizau izbucnirea unor incendii’; e) s&-gi ridice materialele de constructie depozitate pe terenul sau in imobilul altuia®, f) si evacueze imobilul "Trib, Suprem, sect, ev. dec. nr, 779/1982, in CD, 1982, p. 204 * Vest Trib. pop. Curtea de Arges, ord. preged. nr. 391 din 30 mart. 1965 (epublica) * Tri, Jud Sibiu, dec. ct, nr. 677 din 28 dee. 1968, 4! Trib. reg. Arges, dec. civ. nr 1659/1966 (nepubtcat) * Trib, reg. Arges, dec. ch. nr. 1331/1965 gi Trib. Mun. Bucuresti, Col V. ci, dee. nr 1664/1968 tnepublicate). Trib. Mum. Bucwrest, Secnia V ch, dec. wr. 1724/1969 (nepublicaté) “Trib jd. Valcea, dec fr. 73/1968 (epublica) * Sent, civ. mr. 1289/1969 a Jud. R Vacea(nepublicatd) "Trib jd, Sibiu, dec. fv. nr. 37/1969 (nepublicat). Vest in acelay sens sem. cv. mr. 1011 din 8 sept 1965 a Trib. pop. raional Horezu, reg. Arges (nepublicatd)56 ‘CONDITI DE ADMISIBIITATE ocupat fair drept, prin abuz sau frauda!> Exemplele pot continua, fiind destul ge numeroase. Ceea ce ni se pare demn de refinut este faptul cA, in cauze de genul celor amintite, obligatia care trebuie impusi pardtilor nu constituie propriu-zis un act de @ face, singurul care tindea la crearea unor situatii noi de fapt, neexistenta anterior. Cererile unor astfel de reclamanfi vizeazi numai efectuarea unor lucr&ri care si asigure restabilirea situatiei anterioare savarsirii actului samavolnic. De aceea exemplele pe care le-am prezentat sunt cazuri 'tipice" de ordonanta presedintial’, pentru ci masurile ce se cer au rostul de a repune o stare de fapt in situafia anterioara aceleia care a generat prejudiciul. Oricum, chiar dacd am aprecia cA astfel de masuri ‘imbracé forma unor acte de a face, raspunsul nu poate fi decit c&, in anumite imprejurari, in special in caz de samavolnicie, asemenea acte pot fi ordonate pe cale de ordonanté presedinfiala. Ele igi pastreaz’ caracterul vremelnic, nu sunt masuri definitive si nu duc la rezolvarea fondului dreptului. Regula aceasta nu este insi absoluti. Ea sufera derogiti in cazul in care in mod practic restabilirea situafiei anterioare sivargirii abuzului nu mai poate fi realizati. in aceasta privinta, exemplele cele mai pregnante se refera la cazul in care, intr-o cerere de sistare a demotirii imobilului, in momentul solutionarii cererii se constati ci imobilul fusese deja demolat. Evident ci in asemenea cazuri restabilirea situatiei de fapt nu mai poate fi realizata, cea ce inseamna cA cererea trebuie respinsa. Aceasta situatie se impune gi atunci cand, solicitindu-se sistarea constructiei, se constati ci construcfia se terminase pana in momentul solutionatii cereri, in consecinta, pe cale de ordonanta presedintiala, in anu situafii se pot impune obligatii de a face. Altfel ar insemna si se restrangé pan& aproape de inutilitate cémpul de aplicare al acestei proceduri, incurajandu-se cei tentafi si-si faci singuri dreptate, iar celui ameninfat sau chiar prejudiciat nu i-ar riméne altceva de ficut decat si se apere singur. in acest caz, obligatia de a face se va aduce la indeplinire, in caz de refuz din partea debitorului, de cAtre creditor pe " Veet Trib. jud. Constanga, dec. civ. mr. 77911969, $1 Trib. ju. Arges, dec. civ. mr. 1703/1970 (nepublica). ORDONANTA PRESEDINTIALA a cheltuiala primului (vezi art. 1077 C. civ). § 45. Unele misuri definitive. S-a sustinut c& cererea de ordonanta presedintiala trebuie respinsa ca inadmisibila ori de cde ori tinde la obfinerea unei masuri definitive, pentru c& ar echivala cu rezolvarea fondului si astfel ar inchide pirtilor posibilitatea de a mai prezenta ulterior litigiul in fata instantelor de fond.’ - ‘Combatind aceasti parere, Dim. Negulescu arati cd sunt cazuri si nu rare, cénd litigiul se sfarseste chiar in aceasta instant special, fri a mai fi nevoie de o actiune dup’ procedura dreptului comun. in aceasta privingi, autorul amintit se referd la exemptul banal cand reclamantul cere si oblige pardtul la darémarea unui zid care amenin{i s& se pribugeascd peste imobilul su, Dupa Iuarea unei asemenea masuri pe cale de ordonanfé presedinfiala, conchide d-sa, intre pirti nu se mai poate angaja nici un litigiu. | — Exemplul de la care a plecat Dim. Negulescu il determina si considere c& opinia pe care 0 critic’ confunda dou notiuni cu totul diferite. El sustine c& din caracterul vremelnic al hotirarilor pe cale de ordonanfi presedintialé se trage concluzia ci misurile ce se pot lua trebuie si aibé o durata limitata in timp, adic pana in momentul reviauirii lor intro instanfi de drept comun. in aceasta privinfa, ‘Tribunalul Suprem, asa cum arati Dim. Negulescu, a adus 0 contributie pretioasa in interpretarea articolului 581 C. proc. civ, atunci cand a precizat cA textul nu cere altceva (cdnd calificd drept "vremelnice” masurile ce se vor lua) decét ca masurile Iwate si nu conduc direct sau implicit la solufionarea insigi a fondului dreptului Critica formulatd de-Dim. Negulescu nu ni se pare judicios exact’. Pe de altd parte, ea este si destul de confuza si nu epuizeazi toate aspectele ridicate de opinia pe care o combate. Problema pusd in discutie priveste doud aspecte stréns legate: 1a) dacd pe cale de ordonanté presedintialé se pot lua masuri definitive gi - b) dacd Iuarea unor asemenea misuri echivaleaz cu judecarea Trib reg. Timizoara, dec. m. 3989/1956, in: Leg. pop. nr. 4, 1959, p. 114 + D, Negulescu, Nod, in: Leg. pop. nr. 4.1959, p. 116.58. CONDITH DE ADMISIBITATE in fond a cauzei in legitura cu primul aspect, intrucat pe cale de ordonanti presedintialé nu se rezolva fondul litigiului dintre parti si nu se stabilese definitiv drepturile acestora, orice hotdrare pronuntati are caracter vremelnic, problema asupra céreia orice discutie devine de prisos. Se poate insk ca masurile luate si riman& definitive cénd partea impotriva céreia s-au Iuat, déndu-si seama de justefea acestora, ‘nu mai recurge la calea actiunii de drept comun pentru a obtine desfiintarea lor. Se mai poate intimpla ca misura Iuata pe cale de ordonanta presedinfiala s& corespunda cu hotirdrea ce s-ar lua pe calea actiunii de drept comun, situafie intalnita in special in cazul unei samavolnicii, cdnd se impune restabilirea situafiei anterioare. Spre exemplu, se dispune reintegrarea in locuinta a celui evacuat in mod abuziv sau se hotiriste desfiintarea unor lucriti ce i-ar afecta pe vecini in exercitarea normalii a prerogativelor pe care le conferd dreptul lor de proprietari asupra unui imobil, masuri ce se pot lua si pe calea acfiunii de drept comun..Tocmai situatia aceasta a avut-o in vedere practica judiciara care a emis parerea pe care o discutdim, in sensul cd obligarea la repararea zidului si a sanfului colector reprezinti 0 masura definitiva, care epuizeaza insusi fondul dreptului, astfel c& instantei de drept comun nu-i mai raméne nimic de judecat, “ Pundnd in acest fel problema, greseala care se face este evidenta: se confund’ Iuarea unor masuri de a face cu caracterul ~ definitiv al solufionarii fondului dreptului. Cand am examinat parerea Privitoare la dreptul instantei de a lua in unele cazuri masura de a face, am spus cd trebuie s& recunoastem acest drept in special atunci cénd se constati cA prin samavolnicie s-a reusit schimbarea unei stiri de fapt, iar restabilirea acesteia este necesara gi posibilé. Este adevirat ci adeseori masura ordonaté pe cale de ordonanta coincide cu solutia care s-ar da in procesul de fond, si, intrucat reclamantul a obfinut luarea ei pe cale de ordonanfé, nu mai are interesul si actioneze si pe calea dreptului comun. fmprejurarea aceasta nu schimba ins caracterul vremelnic al masurii, pentru ca pérétul, nemulfumit cu masura Iuati de instanta pe cale de ordonanti, are dreptul si se adreseze justitiei pe calea dreptului comun, unde ar ORDONANTA PRESEDINTIALA, E) mut i stig de cauza. . chiar a unei constructii a ciror desfiinjare s-a hotirdt nu atit pentru motivul c& nu avea dreptul sé le facd, ci pentru c& un astfel de drept, dacd el exist’, a fost exercitat samavolnic, abuziv. Or, faptele samavolnice, motiveazi fostul Tribunal Suprem, chiar cénd sunt conforme unui drept, nu pot fi legalizate sau confirmate, Ele trebuie reprimate prin procedura sumard a ordonan(ei presedintiale, intrucat pe calea aceasta nu se examineazd dreptul invocat ci doar incilcarea abuziva a unei situatii de fapt existentd." Aplicdnd acest principiu, s-a dispus ca titularal unui contract de inchitiere care ocupi cu de la sine putere’lucrul inchiriat s& fie supus evacuarii pe calea cererii de ordonanté presedinfiala?. Aceasti masurd nu ate caracter definitiv si nu rezolva fondul, intrucat titularul contractului de inchiriere, folosind caile legale, poate reusi sa reintre in folosinta lucrului inchiriat. Prin urmare, este gresit si spunem ca misurile luate de instant pe baza ordonantei presedintiale in vederea restabilrii situafiei de fapt anterioare savérsirii unei samavolnieti au caracter definitiv sau ar rezolva fondul, ceed ce ar inchide partii paréte posibilitatea de a mai infétisa ulterior fondul dreptului in fata instanjelor de fond. ' Considerentele acestea sunt insi valabile numai in cazul sAvarsirii unor acte prin care partea tinde sa-si fack singurd dreptate. In caz contrar at insemna s& incurajim abuzul si samavolnicia, ignorand principiul c& oricine are de valorificat un drept trebuie si se adreseze justiiei iar nu si-si facd singur dreptate prin violent, abuz sau fraud. ‘Admitere unei asemenea pireri ar insemna totodati restrdngerea considerabili a cémpului de aplicare a ordonantei presedinfiale, pentru c& orice misuré al edrei scop este restabilirea situafiei de fapt anterioare sivarsirii unui act generator de prejudiciu (desfiintarea sau refacerea unui gard, demolarea unei constructii care expune casa vecinului prin incendiere) ar trebui socotiti de natura a rezolva fondul dreptului, ceea ce ar duce la inadmisibilitatea acestei "Trib. Supe, Col. eb, dec. nr 651/1957, ns Culegere de deci. 1987.p. 148. 2 Trib. Supr, Dee. de indrumare mr. 9/1959, in Culegere de deczit. 1959, p. 29.cc) CONDI DE ADMISIBIUTATE in consecinté. socotim cA ordonarea unor masuri de a face privind restabilirea situafiei de fapt incAlcate printr-un act abuziv de a face nu este de natura sé rezolve fondul dreptului sau s& inchida artilor posibilitatea de a discuta fondul in fata instanfei de drept comun, § 46. Interpretarea unui text de lege. Inadmisibilitate. S-a mai pus problema daca instanfa, in cadrul solufionarii cererii de ordonanja pregedintiala, are dreptul si interpreteze un text de lege pentru a stabili de partea cui este aparenfa dreptului si dact Tecunoasterea unui asemenea drept nu ar duce la rezolvarea fondului. ___ Socotim c& solutionarea acestei probleme depinde in primul rand de modul cum va fi cercetata dispozitia de lege din care se sustine cc se naste un drept pentru partea care invoca in favoarea sa aceasti dispozitie. Ea trebuie cercetatd pentru a vedea daci este clara sau nu. in caz afirmativ, dreptul rezultind din ea, considerim e& se poate discuta pe cale de ordonanta presedinfial. Daca ins textul de lege invocat di loc la discutii contradictorii socotim ca cercetarea nu se mai poate face pe cale de ordonanfa presedinfiali. in consecinté, aparenja dreptului nu se cerceteazi cfnd este vorba de 0 dispozitie clara a legii, nesusceptibila de interpretare. Se infelege c& pe aceasta cale nu se pot interpreta textele obscure sau al cor inteles da nastere la serioase controverse, - § 47. Predarea proviorie a unor bunuri mobile si consfintirea unei tranzactit. in practic& s-a decis c& pe cale de ordonanta presedintiala se poate hotari _ = predarea unui lucra mobil asupra clruia exist discufii in pastrarea provizorie a uneia dintre parfi care are in favoarea sa aparenfa unei situaii juridice legale. Atribuirea lui definitivl cu titlu de proprictate este inadmisibila pe aceasti cale, deoarece s-ar tranga insusi fondul dreptului;’ ~ ca parle si trangeze in mod definitiv insusi fondul, pentru c& * Cas tl, dec. nr. 2035/1934, in: Jur. gen, 1935, nr, 858 ORDONANTA PRESEDINTIALA a nici 0 dispozitie nu le impiedica si incheie o tranzactie, care, fiind valabil4, trebuie sii-si producd toate efectele cu conditia ca aceasta sé fie consfintita printr-o hot&rare data in temeiul art. 271 C. proc. civ.’ 1.2.2.3. Alte aspecte ale nerezolvarii fondului cauzei § 48. Necesitatea stabilirii limitelor nerezolvarii fondului. Cu toate imbunititirile aduse institutiei ordonantei presedintiale, conditia nerezolvarii fondului riméne cea mai complexa, mai delicata si mai dificil problema, iar autorii care s-au ocupat s8-i stabileascd confinutul ct mai corect s-au mérginit in realitate doar la scurte consideratii pe marginea unor spete, ficénd aprecieri asupra justefei solutiilor pronunfate din punctul de vedere al modului de rezolvare de care instant a acestei delicate probleme. Dar, oricdt de complexd, de delicata sau dificila ar fi ea, dreptul pune la dispozifia judecdtorului mijloacele necesare care-i permit sa stabileascd ‘in mod concret limitele sale, Printre aceste mijloace amintim regulile de interpretare, instituirea unui sistem de probe adecvat, consacrarea principiului rolului activ al judecdtorului, desfiinfarea formalismului si instituirea controlului Jjudiciar asupra intregii hotirdri, inclusiv asupra situafiei de fapt a litigiului etc. § 49. Aplicarea regulilor de interpretare. Dintre mijloacele amintite, ne Vom opri numai la aplicarea regulilor de interpretare, mai mult pentru a atrage atentia asupra obligafiei instantelor de a interpreta orice normé in sensul aplicabilititii ei si mu intr-un sens care s-o inlature (actus interpretandus est patius ut aleat quam ut peredt), pentru c& orice norma juridied este edictaté in vederea aplicirii sale. Respectarea acestei reguli presupune ins cunoasterea scopului gi a ratiunii care au determinat pe legiuitor s4 introducd in dreptul * Cas. dee. mr 1061/1934, in Jur. gen, 1933, p. $40. 2 Veci in acest sens G. Vasu, Cu prvire la folosiea ordonantet pregedinpale in rezolvarea unor lig locatve, bx Just. now, nr. 5, 1960, p. 904 = 906; Gh. Ionescu-Baidovin, ‘Nota in: Leg pop. mr. 5, 1958, p. 108.a. CONDI DE ADMISIBIITATE nostru procesual civil procedura speciala a ordonantei presedinfiale, pe care apoi a perfectionat-o si a imbun&tatit-o continu pentru a raspunde unor nevoi urgente, ca si pentru apirarea si garantarea provizorie a folosinfei unor drepturi de cei care au in favoarea lor aparenfa acestora. Un exemplu de aplicare pozitiva a acestei reguli, ca de altfel a celorlalte reguli de interpretare, il constituie o practic’ juridica a fostului Tribunal Suprem, care, analizand textul art. 581 C. proc. civ, a ajuns la formularea conditiilor pe care trebuie si le indeplineasca 0 cerere de ordonanti pregedinjiala, preocupandu-se totodati de fixarea si de determinarea cit mai exacti a sensului i a sferei de aplicabilitate a nofiunii de nerezolvare a fondului.? § 50. Nerezolvarea fondului si examinarea sumard a cauzei. Examenul sumar al cauzei presupune luarea in discutie a tuturor Preteniilor si apararilor reciproce ale partilor, respectiv a tuturor actelor, titlurilor si probelor prezentate de parfi sau administrate de instant, deoarece in principiu sunt admisibile toate probele din dreptul comun, Trebuie luate in consideratie i examinate sumar toate apararile pératului, chiar dacd ele se bazeaza pe texte de lege sau pe principii de drept. Se infelege c&, dac& solutia s-ar sprijini numai pe acte prezentate de reclamant si s-ar inlitura nemotivat apararile pardtului pe motivul ci ele nu se pot examina in aceasta instanfi, fiind chestiuni de drept, s-at Pronunta o solufie nelegala, si ar putea fi casata. in sfarsit, cercetarea a iului va evita orice problema de competenta instantei de” Este adevarat ci, examindnd sumar fondul dreptului pentru a vedea de partea cui este aparenfa dreptului si luénd masurile impuse de imprejurati, instanta va anticipa oarecum eventuala solutie pe care 0 va pronunfa instanja de fond. Explicafia consta in aceea cf starea de fapt a unui proces se impleteste intotdeauna indisolubil cu cea de drept Judecatorul este convins, cénd ordona chiar © masura vremelnica, c& aceasta este justd si conforma cu dreptul. § 51. Analiza fondului, Analiza sumari a fondului dreptului "Trib. Supr, Col. eb, dee. nr. 38/1987, et. supra, n. 29. ORDONANTA PRESEDINTIALA, 63 trebuie intreprinsé cu multi abilitate, pentru a nu se patrunde prea adine in fondul unor litigit si nici s& se refuze Iuarea unor masuri urgente sub motiv cd s-ar rezolva fondul litigiului. Facem aceasta remarcé pentru c& in practic’ se intdlnesc numeroase solutii care adopti puncte de vedere extreme si contrar naturii ordonantei pregedintiale, scopului si ratiunii acesteia. Spre exemplu, intr-o decizie a Tribunalului Municipiului Bucuresti, se aratd cd, in temeiul articolului 581 C. proc. civ, sofia a cerut evacuarea sotului pe motiv cd este violent, imoral si o maltrateaza, iar instanta, in loc si se ocupe de examinarea cerinfelor articolului 581, face o ampli incursiune in fondul dreptului, pe care-1 examineazi din punctul de vedere al aplicdrii articolului 17 si 21 din Legea nr. 10/1968, si ajunge la concluzia c "in baza articolului 21 tunul din soti nu poate cere evacuarea celuilalt sof in timpul casitoriei, chiar daca a introdus actiune de divort. A decide c& unul dintre soti poate fi evacuat in timpul casd ‘toriei pentru caz de culpa care constituie motiv de divort ar insemna 0 nesocotire a articolului 19, care arata c& problema locuinfei se rezolva de instant odata cu solutionarea actiunii de divor. O masuri luaté chiar in mod provizoriu ar’ confirma vinovatia sofului in actiunea de divort si s-ar pretinde cé problema locuintei a fost rezolvata". Printr-o alt& decizie, Tribunalul judefean Arges a respins cererea de ordonanti presedintiala prin care pardtul era chemat in judecati pentru a fi obligat si sisteze 0 constructie inceputa fara ‘autorizatie gi amplasat& pe calea de acces a imobilului reclamantului, cu motivarea c& "pardtii isi asuma riscul de a fi sanctionati si demolata constructia in conformitate cu art. 4 din Decretul nr.545/1958. Oricum = continua instanta - sistarea constructiei nu se poate dispune decat pe calea unei actiuni de drept comun, fiind necesara examinarea fondului, ceea ce nu duce la nici un prejudiciu pentru reclamanta"®, 1 yexi Trib. Man. Bucuresti, Col. IV ev. dee. nr. 96 din 18 ian. 1969 (nepublicaa, dn care result ef Sota gravid in luna e opt, anand in vedere cd soul era bets, tra ew at Jfeneie 0 bétea aproape in flcare 2, a inrodus actune de divort $1 apoi a cerut evacuarea “provizorte a perdu, care-1 pune in pericol viata. In acelay ens, dec. cf. nr. 1674 din 1 oct 11968, Co. IV. ct. a aceletay nse cu prvie la evacuare (nepublicat) ° Yeei dee. tv. nr. 753 din 13 mat 1970 a TH, Jud. Arges si sent, cl. nr. 936 dim 2 ‘mar. 1970 a Jue. Pitest ultima solute find legala pentru cia admis cererea gia aispussistarea6 CONDI DE ADMISIBNLITATE So CONDITIDEADMISIBINTATE Credem cA prima solufie este gresita in primul rand, pentru c& a plecat de la premisa c& evacuarea in timpul cdsatorici, a unuia dintre sofi, indiferent de motive gi de calea pe care s-ar face, nu este posibila, deoarece s-ar stabili o culpa care ar trebui avuti in vedere in actiunea de divort. in al doilea rand, nu se face deosebire intre caracterul de provizorat al misurii Iuate pe cale de ordonanta presedinfiala si caracterul definitiv al acestei masuri la pronuntarea divorfului. Ne este cunoscut faptul ca dupa abrogarea articolului 613 C. proc. civ, prin Decretul nr. 779/196, articol care permitea instanfelor s ia pe cale de ordonanti presedintiali, chiar inainte de prima zi de infatigare, masuri vremeinice pe timpul judecarii actiunii de divort cu Privire la locuinfa, s-a pus problema daci acestea se mai pot lua pe cale de ordonanta presedintiald. Raspunsul a fost afirmativ, temeiul cererii find art. 581 C. proc. civ’. Vechea dispozitie a articolului 613 C. proc. civ a fost reintrodusé prin Decretul nr. 174 din 1 august 1974, aga inedt pentru Vitor existi o reglementare special, care permite, dupa pirerea noastra, evacuarea sofului daca aceast masura se justificd. in ceea ce priveste solutia pronunfati de Trib. jud. Arges, considerim ca reclamantul facuse dovada cerutd de art. 581 C. Proc. civ, iar masura putea fi luatd si pe cale de ordonanta presedinfiala, ea fiind folositoare si pérdtului, avand in vedere cA, potrivit dispozitiilor cluiasi decret, fostele consilille populare (actualele primirii) au obligatia sa dispuna demolarea constructiilor ficute flird autorizatie. A asa pe pardt si construiasc si apoi a-1 obliga si demoleze, nu-i o solufie legala, echitabila si nici economicd. El trebuie oprit in momentul in care prin fapta sa incepe si vatime in mod -vizibil interesele altuia sau si nesocoteasc’ anumite reglementiri cu caracter imperativ. consructiei nepublicat) "Trib. Supr, Dec. de indrumare nr 18/1966, in: Rev. rom. drept, ne. 1, 1967, p. 107 0. ORDONANTA PRESEDINI 6s 2. CARACTERELE ORDONANTEI PRESEDINTIALE 2.1. CARACTERUL VREMELNIC § 52. Principli. Ca si vechiul art. 66 bis, textul articolului 581 alin. 4 C. pr. civ. prevede in mod expres caracterul vremelnic al ordonantei presedintiale. ; Stabilirea expresé a acestui caracter dovedeste intentia legiuitorului de a inlatura orice fel de discutie posibila asupra acestei probleme si de a preciza insisi natura ordonantei pregedintiale. Aceasta inseamnd cA, pe cale de ordonanta presedinfiala, nu se pot lua msuri definitive, care privese rezolvarea fondului dreptului litigios, ei numai misuri provizorii care tind si pastreze un drept periclitat prin intarziere sau si preintémpine o paguba iminenta si ireparabila: Instanta trebuie s& evite. orice misuri care rezolvi fondul litigiutui si fac imposibilé eventuala restabilire a situatiei de fapt anterioare. Ea poate lua pe cale de ordonanté presedinfialé. numai misuri provizorii ori de cate ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu se poate realiza in mod eficient pe calea acfiunii de drept comun, § 53. Limitarea in timp a masurilor luate. intrucét notiunea de "vremel seamna ceva de scurti durati, temporar, trec3tor, instabil si efemer, s-a pus problema dacd masurile luate pe cale de ordonanta presedintiala trebuie sau nu limitate in timp, ; In aceasta privinja, Dim. Negulescu observa ca ideea de “vremelnicie" marcheaza caracterul conservator al misurii ordonate in raport cu dreptul periclitat al reclamantului, dar ea nu se referd nicidecum la durata de timp a acestora. in sprijinul sustinerii sale, el(CARACTERELE ORDONANTE! PRESEDINTIALE invoca o practicd a Curfii Supreme de Justitie, in care se arati ca textul articolului 581 C. pr. civ. nu cere altceva, atunci cand califica drept "vremelnicie" masurile ce se pot ordona, decat ca ele sd nu conducd direct sau implicit la solufionarea fondului dreptului insusi'. Cu un alt prilej, Dim. Negulescu sustinuse ca ar fi gresit s& se creadi cé pe cale de ordonant& presedinfiala nu se pot Iua masuri cu 0 duraté nelimitata in timp sau care nu prejudiciazA partea adversi. O atare interpretare ar restrnge nejustificat campul de aplicare al acestei importante proceduri, De aceea trebuie recunoscut instantei dreptul de a lua masuri care s& aiba o durati nedeterminata in timp, dac& persoana impotriva céreia au fost luate si pe care o prejudiciazé nu socoteste necesar sa introducd o cerere pe cale principal pentru vidarea litigiului si eventual pentru anularea acestei mésuri.” La aceeasi concluzie ajunge si prof. Gratian Porumb, care arati c&, desi in drept ordonantele presedintiale nu au decét caracter vremelnic, totusi in fapt masurile Iuate pot riméne definitive cénd partea impotriva cireia s-au luat, Kimurindu-se de justefea lor, nu se mai adreseaza instanfei de drept comun. Sunt cazuri, observa Grafian Porumb, cand misura lati pe cale de ordonanta presedinfiala corespunde cu cea hotirét’ de instanta de fond, dar acest. fapt mu schimba caracterul temporar al ordonantei presedintiale.* mpartasim gi noi aceleasi pareri juste, adiugdnd in plus cA instanja nu are obligatia sa stabileasc& durata de timp a misurilor: ordonate, intrucat efectele lor trebuie si se prelungeasca pe tot timpul cat se menfine cauza care le-a generat sau pana cand acestea sunt desfiinfate sau modificate in baza unei alte hotaréri, obtinuti fie pe calea actiunii de drept comun, fie chiar pe cale de ordonanti presedintial Este adevarat c in litigii de divort unele instante mai obisnuiesc, cand este vorba de stabilirea pensiei de intrefinere, de incredintarea de minor spre crestere si educare unuia dintre parinfi, s& " Dim, Neguleseu, Not, in: Leg. pop. nr. 4, 1959, p. 116. 2 rd, Ordonangele presenta de referat, p. 6. » Gragian Porum, Codul de procedur civil, comenta adnota, vol. H, Bucuresti, Eat, Stimifid, 1962, p. 369, nr 10. ORDONANTA PRESEDINTIALA 7 arate c& misura igi produce efectul pana la desfacerea cisatoriei. Alte instanfe fac precizarea o& misura luati isi produce efectele pana la solutionarea fondului cauzei pe calea actiunii de drept comun. O astfe! de practicd este conforma punctului de vedere exprimat in literatura |juridica potrivit cdruia "caracterul vremelnic decurge fie din insigi natura masurii luate, fie din cuprinsul ordonantei, care poate ardta expres c& ea igi produce efectele numai un anumit timp (de exemplu pe durata procesului de divorf), ci acest caracter rezulta implicit sau explicit..." Fata de acest punct de vedere ne exprimim unele rezerve, Mai inti, caracterul temporar fiind expres prevazut de lege, nu se mai pune problema c& el ar rezulta implicit sau explicit din faptul ci instanta fixeazi sau nu durata in timp a masurilor pe care le ia. Caracterul temporar-rezults din lege chiar in cazul in care instanja, din greseala zicem noi, fixeazi un anumit termen, Fixdnd sau nefixand un anumit termen masurilor pe care le ordond, ele au caracter provizoriu prin cest fapt. Se pare c& punctul de vedere in discufie este urmarea unei conifuzii intre nofiunea de "vremelnicie” si durata in timp a acestor ‘misuri provizorii, Vremelnicia fine de esenta si de natura ordonanfei presedintiale, iar durata in timp depinde de cauzele care au generat misurile si de pozitia pirjilor. Potrivit acestui punct de vedere, misurile care se ordoné sunt temporare din momentul nasterii lor, indiferent daci ar dura céteva ore, zile sau luni ori vor ramane definitive, in cazul c&nd cel impotriva céruia s-au luat, convingiindu-se de justefea lor, nu se mai adreseaza justitiei pentru a le anula. Caracterul temporar nu se poate deci confunda cu durata in timp a masurilor, care au acest caracter chiar din momentul nasterii lor. De aceea stabilirea duratei acestor misuri constituie 0 greseal. O asemenea precizare este inutilé fafa de natura provizorie a oricérei ordonanfe, intrucdt nu este exclus ca a doua zi sa se constate cA un atare termen a devenit iluzoriu prin disparitia motivelor care au determinat ordonarea masurilor si deci se impune desfiinfarea lor. De "Vest Arthur Hilsenrad $1 Mle Stoenescu, op. elt, p. 417: vezi in acelasi sens Mie Stoenescu si Grayian Porumb, op. ct, p. 331.3 CARACTERELE ORDONANTE! PRESEDINTIALE exemplu, astizi incredinfez mamei un minor spre crestere si educare, cu precizarea ci masura igi produce efectele pand la solujionarca divortului sau a actiunii de drept comun, aflati pe rolul instantei sau care urmeazi s& fie introdusi. Maine, soful solicit anularea acestei miasuri $i cere s& i se incredinteze minorul alungat de mama sa. Dac cererea este intemeiat, misura care se impune este cea solicitatd Acest exemplu, dup&.parerea noastri dovedeste cu prisosinta inutilitatea fix8rii unui termen de cdtre instanfele judecitoresti in contextul masurilor pe care le ordond art, 581 C. pr. civ. § 54. Hotérdri cu caracter vremelnié. Caracterul de provizorat il au atat hotardrile pronuntate in prima instanta, cét si cele supuse controlului judiciar. deoarece mentinerea unei hotarari in recurs nu schimba caracterul temporar al ordonanfei stabilit expres de lege. Respingerea recursului, deci mentinerea ordonantei recurati, dovedeste ca in acest moment tot mai persist cauza care a justifieat ordonarea misurii. Situatia este identica in cazul in care instanfa de fond respinge cererea, iar instanfa de recurs modificd solutia in sensul admiterii acestei cereri si ordond anumite masuri. in ambele situatii, datorita caracterului lor temporar, mésurile ordonate pot fi desfiintate sau modificate pe calea actiunii de drept comun sau chiar prin alta ordonanta pregedintiald ori de aéte ori cauzele generatoare au disparut sau au suferit modificari. 2.2, CARACTERUL EXECUTORIU § 55. Principii. Caracterul executoriu al ordonantei presedintiale, asemenea caracterului temporar, decurge din insdsi natura masurii luate, care este fundamentat& intotdeauna pe ideea de urgent i de preintémpinare a unei pagube ireparabile. El este previizut expres de dispozi in. 4 C. pr. civ., ceea ce inseamni c& ordonanfele presedintiale sunt executotii prin ele insesi in puterea legii, putind fi executate inaintea de a.riméne definitive i fara sa fie ORDONANTA PRESEDINTIALA, 7 investite cu formula executorie (art. 374 C. pr. civ.). in virtutea caracterului executoriu al ordonantei presedintiale, partea nu’ este obligaté s& ceara instantei ordonarea executiei temporare gi nici judecdtorul nu este obligat s-o pronunfe in mod expres, intrucét ea ‘opereaza in temeiul legii. Rafiunea caracterului executoriu al ordonantei_presedintiale decurge agadar din necesitatea de a fi executatd cu promptitudine, pentru a nu-si pierde eficacitatea pind la definitivarea litigiului. Lipsa acestui caracter ar echivala in fapt cu desfiintarea ordonantelor insesi, care isi au rafiunea de a fi tocmai in posibilitatea de a fi executate provizoriu. Iminenfa executirii lor pune parfile in fata unui fapt implinit si determin deseori pe cel impotriva c&ruia s-a ordonat executarea, convins de justefea masurii Iuate, s& renunfe la 0 noud actiune in justitie, ceea ce duce a evitarea unui nou proces: Acesta constituie de fapt un alt aspect important al caracterului executoriu al ordonanfei presedintiale. § 56. Suspendarea executarii ordonantei presedintiale. Art. 582 alin 2 C. pr. civ. prevede ca instanta de apel poate suspenda executarea ordonanfei presedinfiale pind la judecarea apelului, putind s& oblige partea care cere suspendarea si depund o cautiune. Dim. Negulescu, analizind posibilitatea de suspendare a ordonanfei presedintiale, isi exprima regretul cA legiuitorul a adoptat acest punct de vedere, care, in fapt, conduce la desfiintarea efectelor ordonanfei presedinfiale.? Dimpotriva, Ilie Stoenescu pleacd de la faptul cA practica judiciard a dovedit c& de multe ori instantele dau ordonante presedintiale in cauze care depagesc competenta lor sau fac o generalizare nepermisi a acestei proceduri, asa cum s-a intimplat, de exemplu, in raporturile locative pentru executarea ordinelor de repartifie sau de evacuari. De asemenea, sunt instanje care, dup’ o Judecati superficialé si arbitrata, pronunfd adevarate hotirari de fond, cu ignorarea limitelor in care au dreptul sa anticipeze fondul. De aceea, "Vest Jud. pop. urban Gall, cartea de judecad civil nr. 721950, in: Just. nou, ir 1, 1981, p89 * Dim Neguleseu op. cit, p. $46, pet. 741.‘CARACTERELE ORDONANTE! PRESEDINTIALE €l socoteste ch dispozitia art. 582 alin. 2 C. pr. civ. a fost bine chibzuit’, deoarece ea impiedic’ de multe ori mésurile Inate cu suring de instanfa de fond si care ar putea provoca prejudicii grave si uneoti ireparabile.’ Dispozifiile art. 582 alin. 2 C. pr. civ. si argumentarea facut’ de Ilie Stoenescu fac de prisos, dup’ pirerea noastri, orice alte considerente in legitura cu problema in discutie, care a primit o reglementare expres prin lege. 2.3. PUTEREA DE LUCRU JUDECAT § 57. Consideratii prealabile. Institutia puterii lucrului judecat are la baz regula potrivit cireia o actiune nu poate fi judecata decét 0 singurd data si c& o constatare facuté printr-o hotirare judecdtoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazisé printr-o alta hotirar cipiul puterii Iucrului judecat impiedic’ nu numai judecarea din now a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauzai $i find purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerile eventuale dintre doua ‘hotirari judecdtoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parfi sau constatirile ficute printr-o hottirare judecdtoreascd definitiv’ si nu fie contrazise printr-o alti hot&rdre posterioara dati intr-un alt proces.” Este unanim admis in drept, asa cum rezulta din practica Curtii Supreme de Justitie, c& puterea de lucru judecat nu poate si rezulte decét dintr-o hotirdre care a solutionat litigiul in fond, deoarece in acest caz instanfa a doua s-ar afla in situafia de a relua judecata unei pricini avénd acelasi obiect, intemeiati pe aceeasi cauzi si intre aceleagi persoane®. Dacé litigiul nu a fost rezolvat in fond si deci nu au fost solutionate drepturile pirtilor, hotirdrea dati nu are putere de lucru Leg. pop, nm. 12, 1986, p. 1419. 2 Trib. Sup. Col. ef, dec. nr. 1457/1967, in: Repertoriul | p. 876, nr. 691 2 Trib Supr, Cl. eb, dee. nr, 19/1968, in: Culegare de deczit..1968, p. 218, ORDONANTA PRESEDINTIALA, judecat (art, 1201 C. civ.)! § 58. Probleme ridicate'de puterea lucrulut judecut. fntrucat pe cale de ordonanta presedintialé se examineazi numai aparenta dreptului si se iau numai masuri temporare si nu definitive, in practica si literatura juridicd s-au ridicat in legiturd cu institutia autoritatii lucrului judecat dou probleme si anume: a) daci ordonanta presedintiald are putere de lucru judecat fata de procesul de fond in curs de judecati sau care eventual s-ar angaja si b) daci ordonanta presedintiala are putere de lucru judecat intr-o alti cerere de ordonanta presedintiala. § 59. Principiul: Ordonantele nu au putere de lucru judecat ‘fatd de procesul de fond. in legatura cu aceasti problema, att in literatura juridica, cat si in practica judiciard s-a statornicit un punct de vedere unitar, in sensul cA ordonantele presedintiale, avand ca obiect luarea unor masuri temporare bazate pe aparenta dreptului, nu pot sé duca la o hotardre care s& impiedice, prin exceptia lucrului judecat, instanta de drept comun sa judece fondul aceluiasi litigiu.? Punctul acesta de vedere este judicios exact, pentru c& am vzut cA pe cale de ordonant& pregedinfialé nu se pot ordona decét masuri provizorii in cazuri urgente pentru pistrarea unui drept periclitat prin intérziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente si ireparabile. in cadrul acestei proceduri nu se examineazi fondul litigiutui gi nu se stabilesc definitiv drepturile partilor, ci se face numai un examen sumar al cauzei pentru a constata de parte cui este aparenta dreptului. in felul acesta, masura luatd nu influenteaza solutia de fond a procesului si nu poate constitui o piedica in judecarea fondului, deci nu poate fi opusd pe cale de exceptie cu putere de Iueru judecat cu prilejul solutionarii fondului dreptului. Aceasti concluzie este fireasc& din moment ce este vorba numai de masuri de fapt cu caracter temporar bazate pe aparenta dreptului, potrivit articolului 581, al. 2, C. pr. civ., "Trib, Supr, Col. cv, dee. mr, 638/1968, in: Rev. rom, dept nr. 10, 1968, p. 171 2 Tb. Sur. Col. civ. dec, nr, 837/22 mat 1967, in: Culegere de decizt..1967, 289,R CCARACTERELE ORDONANTE! PRESEDINTIALE. uate iar in cursul desfagurarii procesului in fond. § 60. Consecinge ale principiului enuntat. Din faptul ci ordonantele presedintiale nu pot fi opuse cu putere de lucru judecat, in procesul de fond in curs de judecata sau angajat ulterior intre parti, decurg trei consecinte importante: a, Prima si cea mai importanta consecinfa este aceea c& parfile pot readuce in discutie cu ocazia judecarii fondului toate problemele rezolvate provizoriu pe cale de ordonanta presedintiala. in cazul acesta, datoritd caracterului lor provizoriu, misurile luate pe cale de ordonanta pot fi modificate sau revocate chiar inaintea rezolvarii fondului, iar prin hotirérea finala pot fi, dupa caz, menfinute, modificate sau desfiinfate. Deci partea in favoarea clreia s-a pronuntat ordonanta poate pierde procesul de fond si poate fi obligata si despagubeascd partea impotriva cdreia s-a grabit si execute ordonanfa, intrucit castigul de cauz in aceasta instanta special n-o pune la adapost de plata daunelor aduse parfii adverse cu un asemenea proces, chiar dacd aceasti parte a achiesat fara rezerve la executare, b. A doua consecinti consti in aceea cA ordonanta presedintiala si litigiul asupra fondului nu pot fi conexate chiar daca se judeca in acelasi timp, pentru c& sunt structural deosebite, si nici exceptia de litispendenta nu poate fi primita. ©. A treia consecinta este aceea c8, daci partea impotriva cireia sa indreptat ordonanta presedintial& a achiesat Ia aceasta, actul acesta- {i poate rapi dreptul la recurs, dar nu dreptul de a sesiza instanfa cu 0 acfiune pentru judecarea fondului dreptului litigios, § 61. Exceptii de la acelasi principiu. De la regula ci ordonanfele presedintiale nu au putere de lucru judecat in fafa instanfei de fond, exist doua importante exceptii: a. in cazul in care la judecarea cererii de ordonanfa, desi nu a intervenit 0 transformare a acesteia in actiune de drept comun, parfile de comun acord au infeles si discute fondul dreptului, si-si administreze toate probele si si nu se limiteze numai la aparenta dreptului, instanta pronunfS o adevarata sentinfa de fond, care produce toate consecintele pe care legea le prevede pentru hotirarile ORDONANTA PRESEDINTIALA, 73 judecdtoresti propriu-zise, printre care si puterea de lucru judecat.' b. A doua exceptie se referd la cazul in care partile au convenit s& solutioneze insusi fondul dreptului pe calea unei tranzactii. In acest sens, s-a decis c& nici un principiu legal nu interzice partilor de a transa in mod definitiv cu ocazia judecdrii unei cereri de ordonanti presedintiala insusi fondul litigiului, astfel c& 0 tranzactie incheiata in asemenea condifii este valabila si trebuie si-si produca toate efectele juridice. Potrivit articolului 1711 C. civ., tranzactia are putere de lucra re partile contractanté constituind o hotirare definitiva.” judecat § 62. Cazul cand ordonanta presedintiala se poate opune cu putere de lucru judecat unei alte cereri de ordonanté presedintiald. Jn aceasta privinfa s-a decis ca ordonanta pregedintiala, avand caracter temporar si neatingand fondul dreptului, nu se bucuri, de regula, de puterea lucrului judecat, Cand ins o cerere de ordonanti a fost respinsi pentru cA starea de fapt nu justificd admiterea ei, dacd posterior acesteia se introduce 0 noua cerere, tot in baza articolului 581 C. pr. civ, fir ca imprejurarile care au determinat respingerea primei cereri s se fi schimbat, in acest caz prima hotdrdre se impune cu putere de lucru judecat, cauzi care trebuie si ducd la respingerea primei cereri’. Situatia este identica daci prima cerere de ordonanta presedintiald a fost ad au schimbat. O cerere din partea pardtului care ar solicita 0 solutie contrar nu ar putea fi deci admisé. S-a decis ins cA, daci imprejuririle care au determinat pronuntarea unei ordonante presedintiale s-au schimbat, instanfa poate lua masuri corespunzatoare situafiei de fapt sau de drept existente, situatie in care se poate pronun{a o noua ordonanta presedintiala’. "trib. Supr, Col. ei, dee. nr. 37/1962, nv Culegere de deczit.. 1962, p. 311-315, sp. 120, Cas. dee. mr 1061/1934, in: Jur. gem, 1935, sp. $46 * Cas. dec. mr. 1066/1941, in: Pan rom. 1943, I, p. $2, eu 0 nowt de the Stoeneseu * Cas. I dee me 285/1921, in: Ja. gon, nr. 23, 1921, $1 Pad. rom., 1921-1922, It 105, Ie Stoenescu $1 Gratian Porumb, op. cit p. 356.74 CCARACTERELE ORDONANTEI PRESEDINTIALE. Potrivit acestui punct de vedere, adoptat si de literatura juridics, ordonanta presedintiali are putere de Iucru judecat relativ, care dureaza in timp numai att cét starea de fapt sau de drept avuti in vedere cu ocazia pronunférii primei hotirdri n-a suferit modificari. § 63. Concluzii. Ordonanta presedinjiald nu are putere de lucru judecat fata de procesul de fond in curs de judecati sau angajat ulterior intre parti si nici fati de o noud cerere de ordonanté presedintiald. Totusi, daca situatia de fapt si de drept este identicd gi noua ordonanja ar contrazice pe cea dintai, in acest caz exist putere de lucru judecat. in aceasta ultima solutie putem vorbi de o putere de lucru judecat relativ, care poate dura numai atata timp cat situatia de fapt sau de drept care a justificat luarea masurilor provizorii nu s-a schimbat. ORDONANTA PRESEDINTIALA, 5 PARTEA SPECIALA PRINCIPALELE DOMENII IN CARE SE POATE RECURGE ~ A ORDONANTA PRESEDINTIALA SI MASURILE CARE SE POT LUA PE ACEASTA CALE16 ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE 1. ORDONANTA PRESEDINTIALA iN RAPORTURILE DE FAMILIE 1.1. CONSIDERATII PREALABILE § 64. Generalitati. Ordonanta presedinfiali are multiple aplicatii in raporturile de familie, deoarece permite suplete si adaptabilitate la diferite situatii de fapt. Principalele situafii care pot justifica admisibilitatea acestei speciale de drept procesual civil in raporturile de familie se pot ivi fie in raporturile dintre sofi, fie in raporturile privitoare la ocrotirea minorilor. ; Daca avem in vedere raporturile dintre sofi, constatim ca in timpul c&sitoriei intervin uneori neinfelegeri grave intre sofi, care pot determina despartirea lor in fapt, consecinte serioase pentru ei cu privire la locuinga, la bunuri si la dreptul reciproc de intretinere, De asemenea, in legiturd cu ocrotirea minorilor refinem cA potrivit art. 1 C. fam., statul este obligat s& ocroteascé cisdtoria §i familia, s4 apere interesele mamei si copilului, iar drepturile parintesti, trebuie exercitate numai in interesul copiilor. Fie cA este vorba de raporturile dintre soti, fié de raporturile privitoare la ocrotirea minorilor, practica dovedeste ci in cadrul lor se ivese anumite litigii care justific interventia instanfelor judecdtoresti pe cale de ordonanta presedinjiala in vederea Iuarii unor masuri urgente si provizorii pentru restabilirea unor drepturi incalcate. § 65. Scopul ordonantei presedintiale. Abordind aceast& problema care aduce in discufie existenfa anumitor neinelegeri dintre soti privitoare la locuinta, la bunuri sau la obligatia de intretinere pe care si-0 datoreaz reciproc ori cu privire la masurile privitoare la ORDONANTA PRESEDINTIALA fa ocrotirea intereselor copiilor lor minori, urmirim s& evidentiem faptul cA ordonanta pregedintialA reprezinti, in fiecare caz pe care-l vom prezenta, cea mai rapida cale procesual pe care 0 pot folosi sotii pentru luarea masurilor amintite, scopul urmarit fiind evitarea adancirii neinfelegerilor ivite si ocrotirea prompti a intereselor minorilor. Prin urmare trebuie si refinem c& ratiunea ordonantei ptesedintiale este de a rezolva cu rapiditate unele neintelegeri familiale si mu si accentueze disensiunile dintre sofi, contribuind astfel la inkiturarea lor si la refacerea vietii de familie. Priviti astfel ordonanta presedintiala depaseste cadrul ingust pe care-1 oferd cauza judecatd a cArei sarcina este sa rezolve practic si urgent un conflict de interese. Din acest punct de vedere, ordonanta presedintiala poate fi privita ca un act de educatie cetateneasca! si de realizare a principiului legalitatii, valorificdndu-se astfel protectia legal pe care statul nostru trebuie s-o acorde tuturor cetatenilor sai. 1.2. ORDONANTA PRESEDINTIALA iN RAPORTURILE DINTRE SOT § 66. Consideratii prealabile. Relatiile de familie, potrivit articolului 2 C. fam., trebuie si se bazeze pe prictenie gi pe afectiune reciproci intre membrii ei, care sunt datori si-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Prietenia si afectiunea reciproca a sofilor, ca si sprijinul moral " Coneluciaacesta 0 desprindem din fptul cB, in mumeroase cazur soft. partciparyh la ordonana presedingala, ii analiceacit modul de comportare, cauzele care au determina recurgerea la aceasit procedara si ajung la conclusia cd este vorba de simple neinflegeri trecitoare, inerente une! csdiori, iar inereselé superioare ale familie $1 copiilor impun reluarea viet normale de familie. * Aya se expled exstena acelorcereri de ordananta presedingald in care reclamant ste aworsatea tutelar, procurarul sau dive perSoane, care pot pretinde Iuarea unor mésurt genie, in emelul artieolulu $81 C. proc. ev2B ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE si material pe care gi-l datoreaz unul altuia, constituie un principiu de baza al dreptului familiei in timpul csdtoriei intervin ins& uneori neinfelegeri mai mult ‘in grave care pot determina despartirea in fapt a sotilor sau pericol sinatatea, integritatea corporalé si chiar viafa unuia Aspectele care pot da nastere unei astfel de situatii pot avea drept cauzi concreti urmatoarele: a) izgonirea din domiciliul comun a unuia dintre sofi, precum gi a copiilor minori adeseori cu consecinta privirii celor izgonifi de mijloace de subzistent& si de anumite bunuri de strict necesitate; b) parisirea domiciliului conjugal de cétre unul din soti, care ia si bunurile proprii de strict necesitate ale celuilalt sau bunuri comune expuse instrdinarii, sustrigdndu-se totodata de la obligatia de ajutorare inerenta calitatii de parinte sau de sot si lipsind de mijloace de existent pe descendentii minori sau pe soful parasit; c) maltratarea sotiei si a copiilor minori de catre sotul alcoolic, pe cate-i alungi din domiciliul comun ficand imposibilé continuarea conviefuirii in comun, si a cAror sintate, integritate si chiar viata sunt puse permanent in pericol. Potrivit legislafiei noastre in vigoare, este firesc ca soful izgonit, privat de locuinfé, de bunurile de stricti necesitate si de mijloace de existenfi sau soful parisit cAruia i s-au ridicat bunurile proprii de absolut necesitate sau parte din bunurile comune si care este lipsit de mijloace de subzistenti, ori soful care nu mai poate suporta prezenta celuilalt sot in domiciliul comun, pundndu-i in pericol prin comportarea lui snatatea si chiar viata, s& aib& dreptul de urgent ocrotire din partea justitiei si sisi poatd restabili ou promptitudine drepturile incaleate. in acest scop, asa cum vom vedea, se poate recurge la calea procedurii ordonantei presedintiale. ORDONANTA PRESEDINTIALA, nv 1.2.1, ADMISIBILITATEA ORDONANTEL PRESEDINTIALE CU PRIVIRE LA LOCUINTA § 67. Reglementare din codul civil. in trecut, in dreptul burghez, cele mai numeroase neinfelegeri de natura urgent erau generate de obligatia impusa sotiei s’-si urmeze soful ( afard de situatii cand era vagabond, avea casi de toleranfi etc.), s& locuiascd impreund cu el, la care avea domiciliul legal si cAruia era obligata si-i dea “ascultare". in cazul cand parisea domiciliul conjugal, la cererea sotului abandonat, ea putea fi readusi manu militari pe cale de ordonanfi presedintiali sau obligata la plata asa-numitor "daune cominatorii". Aceste masuri de constréngere nu si-au gasit sprijin deplin in literatura sau in practica judiciara a vremii. Obligafia sofiei de a locui impreun& cu soful ii corespundea obligatia acestuia de a o primi in locuingi si a-i pune la dispozitie a. in caz de refuz, sotul putea fi obligat pe cale de ordonanfa presedintiald, obligatiile lor fiind - in limitele ardtate - reciproce. § 68. Reglementarea actuald. Dispozitiile articolelor 93, 195, 196 C. civ., care statuau inegalitatea dintre sofi, au fost abrogate prin art. 105 al Constitutiei din 13 aprilie 1948, consacrandu-se astfel principiul deplinei egalitati in drepturi a femeii cu barbatul. Potrivit acestui principiu, sofilor li se recunostea dreptul de a hotari singuri fie alegerea unui domiciliu comun, fie mentinerea domiciliilor separate. Totugi tinand seama de scopul casatoriei si de caracterul ei de tuniune intre sofi si considerind c& numai in comun poate fi dusé o adevarati viafi de familie, practica judiciard si literatura juridica de specialitate socotesc cd domiciliul comun este de esenta cdsitoriei, sotii trebuind s4 locuiasc& impreuna; numai in mod exceptional, pentru motive bine justificate, pot avea locuinte separate.' De aceea s-a decis ‘al ee, dec. mr 239/1958, x: Culegere de deceit. 1958, p. 211, Trib "Tri. Supe,80 ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE c refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celilalt sot poate constitui un motiv de desfacere a casaituriei.! § 69. Solutii posibile, Plecdnd de la ideea c& sotii au domiciliul comun, se infelege cd uncori se pot ivi anumite cauze care pot genera 0 stare de incordare a raporturilor dintre ei. Neinfelegerile pot fi neinsemnate, dar si mari, care uneori fac cu neputinfé continuarea convietuirii lor in locuinta comund care constituie domiciliul conjugal. De exemplu, un sot igi maltrateaz sotia si copiii minori, se deda la acte imorale in fata acestora etc., pundindi-le in pericol viata, integritatea fizicd ori moralé, sau pur gi simplu ii izgoneste din domiciliul comun’. Este firesc ca legislatia in vigoare si ofere masuri rapide $i eficace impotriva unor asemenea comportiri, care si aibé drept scop ocrotirea celor indreptititi si restabilirea prompt& a drepturilor ‘incalcate. in practica judiciara, aceste masuri sunt dispuse de obicei pe calea ordonantei pregedintiale. Recurgandu-se la aceasta proceduri speciala, instanta are obligatia de a stabili in fiecare cauza situatia de fapt, putand si dispund in caz de urgent&: a) reintegrarea sotului in locuinta din care a fost izgonit; b) imparfirea provizorie a locuinfei daci este cu putinfa; c) evacuarea sotului turbulent. $4 examiném mai aménuntit aceste solu posibile. - op raion Ti Neamt, sent che me 4001955, Les pop. m2 1959. p 106; Tb, Ceptale Cott dec. 5292/959, 0 not de M. Mayo. Leg. pop. ne 2, 196). p-1H1-122 Engen Barasch, lon Nexior si Save Zibersein, Ocrtirea pinteascd in dretal RP. R. Bueareg Edt Suinied, 1960, p. 8; fon Fitpescu, Drop fae, Bucur, 1963, p. 39 ete " hb, Spe, Dee de indrimare nr, 26/962, tn: Calegere de deci. 1963p. 3. 2 Tb Jud. Sin, dec: civ. mr. 4071968, de veimegrare a sof ; reintegrare a soit 9 copia minor la i mpd map onic ama i uot det on 13 de remtgrare @ seg a elr ire cop minor aang incom conga: Tb. jud. Dol, dee. civ. nr. 329 din 11 mar. 1909 (nepublicate) ongel ORDONANTA PRESEDINTIALA a 1.2.1.1. Reintegrarea sotului in locuinta din care a fost § 70. Condigiz, Contrar principiului enunfat de articolul 2 C. fam., potrivit cdruia relafiile de familie trebuie s& se bazeze pe prietenia si afectiunea reciprocd a membrilor ei, iar sofii sunt datori sB-si acorde unul altuia sprijin moral si material, unii sofi, printr-o comportare abuziva si violent, reusesc si izgoneasca din domiciliul conjugal pe celilalt sot sau pe descendentii minor si si-i lipseascd de mijloacele de intretinere. . Generalizind practica judiciara in aceasti materie gi constatind c unele instante au comis greseli, Plenul Tribunalului Suprem a dat indruméti cu privire la aplicarea corecta si eficienté a dispozitiilor de drept penal, de drept pocesual ‘penal si de drept procesual civil in scopul combaterii unor comportari necorespunzitoare in relatiile de familie’ Instanta noastré suprema subliniazi cA alungarea din domiciliul conjugal a unuia dintre sofi de cétre celdlalt sot sau a copiilor minori constituie 0 comportare incompatibili cu ordinea si cu morala familial, lipsindu-l pe cel alungat de mijloace de subzistenta, prin aceasta infelegndu-se in mod evident si mijloacele de intrefinere in general si deci asigurarea locuinfei. in aceasti situafie se atrage atentia instanfelor c& au datoria de a sanctiona cu promptitudine si cu fermitate asemenea acte antisociale in vederea restabilirii raporturilor normale, a reeducdtii celor vinovati si a prevenirii unor manifestari similare’ fn cazul in care fapta nu constituie infractiune si nici contraventie sau partea interesatd nu infelege sé aleaga calea penal in vederea repunerii in situafia de fapt anterioara izgonirii, reintegrarea in "Trib. Supr, Dee. de indrumare nr. 5/1967, In: Rev. rom. dept, nr. 6, 1967, p.126- 128 © egonirea din domiciliul conjugal @ unuia dinre soy de caire celalt sof poate constitul contraventie prevdzuta de art. 2, li. §, pot. 23 din Legea nr. 61/1991 pentru Sancjionarea faptelor de incleare a unor norme de conviefuire social, a ordi gt limit publice.82 ORDONANTA PRESEDINTIALA TN RAPORTURILE DE FAMILIE locuinta poate fi dispusa la cerere pe cale de ordonanta presedintial’, potrivit articolului 581 C. proc. civ., chiar fara citare. Instanta are dreptul s& puna in executare hotardrea imediat i fra somatie sau termen, Prin aceste indruméri, fostul plen al Tribunalului Suprem nu a facut altceva decit s& atragl atentia asupra aplicdrii corecte $i eficiente a dispozitiilor articolului 581 C. pr. civ., care constituie sediul materiei ordonanfei pregedintiale. De aici rezulti concluzia c&, in solufionarea cererilor de reintegrare, instanfele sunt obligate si faci o analizi sumara a cauzei, pentru a stabili dac& sunt sau nu indeplinite cumulativ dou’ conditii: faptul izgonirii din spatiu s& se fi comis fara drept gi reintegrarea s& fie necesara si posibila. in lumina acestor considerente, socotim just solutia Tribunalului Municipiului Bucuresti prin care s-a dispus reintegrarea sotiei in domiciliul comun din care fusese izgoniti de sot, cu motivarea ca “izgonirea a avut loc Piri drept; urgenta reintegrarii rezults din imprejurarea cA sofia nu are unde locui, iar aparenta dreptului este dedus& de calitatea de sotie a reclamantului, care a locuit impreund cu sotul parat in locuinta din care a fost izgonita”.' § 71. Caracterul nejust al privirit de locuinya. Necesitatea si posibilitatea reintegrarii. Simplul fapt al privarii de locuing’, in lipsa "Ve Trib Min care Sep 1c de. 1248 dn 6 tm, 1969 (republic In acta sens vest. Tri. pop. aon Cite de ge, rd peje. 1192 in 199.1967 de reimegrare sae rode cpt mina cg de oy ad dma oman, Tri ud. Sib dec ts B44 din 1 non. 1969 de verre spe! erat din enter, 4 mmotare: “Aparon deplete dtd de eae de sofia pn, core ow dom Con Urgent ct fo defo reclamanaa sare pat de Tce ef ef orce incre crea dsr sola se reflect neat exo reps pe cre ore de @ ft! Touma cre cote dome conga” epee), Tris Mon. Dace Sec. five dee 1327 dn 10 hn. 196, de Pecgare ue rsa sop Ince chia del icc comand recs primeaset: Ths Capua Col em, db: 349d 23m, {Bot teremegrare andr sa och cre ce dud pian cop sor at on a Ki aS em 7 ug 1969, de remigrre asf eare fact gant deel stor sol cre Pare domi conga eee 1 tnd pri oui comand tpi). De temene, gt Tob Dobe 329n HI mar 969 de. 709 I W109: ibd Sides me 392 hn 2a 198, de. 40 dn Sep 1968 Trib Iu aca, deem. 7 in 29 ar. 1968 ORDONANTA PRESEDINTIALA 283 stabilirii caracterului nejust al acesteia, al necesititii si posibilitati reintegrarii, nu justificd admiterea unei cereri de ordonanja presedintiala prin care si se ordone reintegrarea. in acest sens pare a se contura practica noastré judiciard, din care prezentim, exemplificativ, cateva cauze: a. Soful, fire violent, scandalagiu gi alcoolic cere dupa un an de la despirtirea in fapt de sofie s& fie reintegrat in spatiu, dar nu pentru a relua viata in comun, ci pentru a i se repartiza 0 camer separatd, pentru a-i da posibilitatea si-si aduc concubina. Instanta de fond ordona reintegrarea', dar instanja de recurs modificd hotardrea primei instante in sensul respingerii cererii, argumenténd cA rafiunea reintegrarii "trebuie ciutata in preocuparea refacerii familiei ca celuli de baz a societatii si trebuie sii aibi ca suport convingerea instantei, sprijinita pe probe, c& partea care cere reintegrarea in c4minul conjugal este animati de intentia impacdrii cu celalalt sot, .masura fiind menité tocmai s& faciliteze aceasta impacare; jn nici un caz scopul promovat nu trebuie sé fie acela de a inlesni sicanarea sofului care define locuinta ori de a face o imparfire in fapt a locuintei"? Dupa cum se vede, reclamantul igi baza actiunea pe dreptul sau in comunitatea de bunuri si nu pe ideea refacerii vietii de familie. . Sofia, dupa un an de la parasirea domiciliului conjugal, cere ca soful s-o reprimeascé in domiciliu, Instanfa motiveazi solutia de respingere pe imprejurarea ci reclamanta a pardsit domiciliul de buna voie si in lipsa sofului, cu care prilej, ajutati de tatail ei, isi luase toate bunurile proprii, astfel c& cerinfele articolului $81 C. pr. civ. nu mai sunt indeplinite.’ c. Printr-o alté hotarare se respinge cererea de reintegrare a sofului, cu motivarea c& nu a fost izgonit, are locuinta si, cét timp a locuit impreund cu sofia gi cu fiica lui, s-a comportat brutal, batandu-le pe amandoud si scotindu-le dezbricate afari in timpul noptii, " Trib, pop. raion R. Vloea, sent. civ nr. 1599/1967 epublica) 2 Trib. reg. Arges, dec. ev. mr 1536/1967 (republic). 2 Trib, Mun. Bucurest. Sect. Ve. dec, mr 1701 din'S ang, 1969 (epublica)ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILE imprejurari recunoscute de el.' § 72. O tendinja discutabila din practica judiciara. in practica judiciara (in special dupa aparitia Decretului nr. 779/1966, prin care s-au modificat unele dispozitii legale privitoare la divort) a existat_o tendinti de promovare a unor cereri de ordonanta presedintiala pentru motivul ci "dreptul sofului izgonit asupra locuintei rezult& din calitatea de soy" sau c& "“ambii sofi au drepturi locative egale”: a) reintegrarea unui sot violent, cu toate c& parisise locuinta de buna voie”; b) reintegrarea sofiei care parasise domiciliul conjugal cu doi ani in urma’, c) reintegrarea sotului care pardsise domiciliul dupa o incercare de viol asupra flicei sotiei sale din alta cAsatorie in varstd de 14 ani, cu motivarea c& pentru sanctionarea sofului vinovat "sofia are mijloace legale la dispozitie, sesizind procuratura, atribuirea locuintei iin caz de divort" ete.*, Este adevarat cA, in cadrul cererilor de ordonanté presedintial’, instantele trebuie sa aiba intotdeauna in vedere gi posibilititile refacerii vietii de familie, dar acest deziderat nu poate fi realizat prin violarea legii, pentru c& simpla calitate de sof, in lipsa cerinfelor prevazute de art. 581 C. pr. civ., mu trebuie s& duc la promovarea unor astfel de cereri, De aceea, consideram nelegala reintegrarea pe simpla motivare C4 pirjile au calitate de sofi. § 73. Rolul activ al instantei. Pentru a dispune reintegrarea este necesara examinarea in fiecare cauzi a consecinjelor pe care le poate avea réintegrarea si numai dupa indeplinirea cerintelor articolului 581 C. pr. civ. Totodati trebuie avut in vedere ca masura luatl s& ' Trib. Capitalet, Col IV. civ. dee. me. 3511 dn 22 febr. 1967 (republican). in ‘acelagh sens vezi Trib, Capitalel, Cl. IV. et, dec. nr. 1735 cin 3 aug. 1967, de respingere a cererit de reintegrare, cu motivarea ed sojul este imoral gi nu a ficu dovada urgenfet (epublica) * Veet Sect. V. ctv, dee. nr. 1278 din 27 aug. 1968 $i semi. civ. nr. 1946/1968 (nepublicat) * Veeh Trib. Mun. Bucuresti, Sect, V ctv, deczile mr. 1715 $i 1798/1969 nepublicate. * Vest Trib, Captalel, Col. let, de. nr. 821/1967(nepublicat), ORDONANTA PRESEDINTIALA 85 urmareasca refacerea de familie. Avem la dispozitie nenumarate exemple care dovedese ef reliizpiaica a avut ca rezultat implicarea sofilor gi restabilirea relatiilor normale in cadrul familie De aici ins nu trebuie s& tragem concluzia cA refacerea vietii de familie constituie singura conditie de admisibilitate a ordonantei presediniale, Se infelege c4 ordonanta presedintiald poate fi admis& chiar daca nu se intrevede posibilitatea restabilirii vietii de familie. De aceea instanfele au datoria, in baza rolului lor activ, sk depund toate eforturile ca partile sa reia viata in comun. in sfargit, instantele sunt obligate si observe ca reintegrarea s& nu pund in pericol viata sau sanitatea celuilalt sot ori a descendentilor minori.” 1.2.1.2. Impartirea provizorie a locuintei comune § 74. Cazuri si solugii. Un alt aspect al acestei probleme il reprezinti posibilitatea imparfirii provizorie a locuinfei comune in cazul in care continuarea convietuirii in comun a sofilor pune in pericol viata sau chiar sindtatea unuia dintre ei. Solutionnd 0 asemenea cauzi, tribunalul judetean Valcea a decis cA este normal ca sofia terorizati si izgoniti din domiciliul "Yeh Tob ju. Sib de cb. 362 dn 5 ton 1969, din care recut cb recurs ngile an declarat ci hotirdrea pret instane de reintegrare a soit a avat dreptreculat “impcarea lor gt reluaea ve normale de fami, mots penta care sod sa retras recursud (nepubieatd). De asemenea, vezi Tb ud. Arges. dec. eh. mr 421 dn 17 mat 1968, dn care resuld 8 prima insanfa a disp reinegrarea sof! a celor tre copt minor! alungat din amici In recws, parle au declare c8 au Impica, asl ed soul yea retras recwrsul tnepubicta) 2 Sib acest aspect consider gresitésoluia THburaldul Muricpulu Bucurest rin care sa dspus reintegrarea wut so} violent care pardsise domicilad conjugal 91 cerea reimegrarea mua pe moto 2 locuieye ro sngurd camera, care ri ea silent I gh Concubine! sae. Scopal reimegrar find evden: aducerea pe aceasté ale « concubine! by omit! coman $ neecun refcerea vie de familie, cererea trebula respnsd. Gsm in acest eae motiarea (ma ext nemotvare)sirereipa "drepe su aspra lunge respective result dim caitaea de so." (veel Co. ct, de. nr. 1715/1969 (npublieat) Yes gi Trib Supe, Sep. ev, dec. me. 2648/1973 Rev. rom. drt, nr. 9,197,» 6; 91 Trib ju Const, dec ct. 1158/1973, Rew. rom. dept mr. 9, 1974, p. 63-6486 ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE conjugal sa fie reintegrata. Pentru a se putea evita pericolul unei noi violenfe a sotului, instanja a hotarat ca sojia sa ucupe iimpreun eu copilul minor o camera, iar restul inc&perilor din acelasi imobil si fie locuite de sor. Spre deosebire de aceastd instanfa, intr-o speti similard Tribunalul Capitalei-a respins ca inadmisibila cererea de ordonanti presedintiala introdus& de sot pentru impartirea provizorie a locuintei, cu motivarea ci "partile se afla in divort gi astfel problema separatiei domiciliului urmeaz& a se solufiona odata cu divorful, deoarece astfel s-ar prejudeca fondul actiunii de divort".” Aceasti practici judiciar’d neunitaré a aparut ca urmare a modificdrii articolului 613 C. pr. civ. prin Decretul nr. 779/196. in speta solutionata de Tribunalul Capitalei era vorba de un sot bolnav si paralizat din cauza permanentelor brutalitati si suferinte 1a care era supus de catre sotie, Starea sanatatii sale reclama prezenta unei persoane care si-l ingrijeasci permanent, ingrijire pe care sotia i-o refuza, asa cum refuza gi vizita rudelor sofului. in aceasta situatie, sotul a cerut si i se rezerve 0 camera din cele dowd pe care le ocupa impreuna cu sofia pentru a fi ferit de maltratari si totodata pentru ca rudele sale s&-1 poat& ingriji. A refuza sofului in acest caz dreptul unei locuinfe separate sub cuvant c& s-ar rezolva fondul actiunii de divort constituie 0 greseali evident’, pentru c& ordonanta presedintiala are caracter provizoriu, dureazd cat timp exist& situafia care a impus-o, nu are autoritatea de lucru judecat, putndu-se ajunge la ea chiar in cursul procesului de divort.’ " Veet Dec ts nr. 858 din 1] dee, 1969 inepublcats). Vet in acelagi sone Trib. reg Arges, care, prin de. ctv, nr. 1941 din 2 dec. 1966, a cspus impartireaTocuinel comune in mod rovizoriu $a stabiit ca reclamania si locwiasedseparat in dow camere,restulincdperor, in ‘numar de gase, find ocupate de so nepublicat), Vest Col IV. cv, dec. nr 1563 din 29 wn. 1967 (republica, * Vest te Stoenescu $i Gratian Poranb, op. et, p. 352. De asemenee, vest Tri, jul Arges, dec. civ. mt. 304 din 15 mai 1969, prin care s-a dispus impdtrea provizore @ locuinet sin la solionarea procesulul de divor. Instanta a retint cf soul este orb, iar sofia refuel s-t ‘mat acorde ingriire necesare. Pentru ca sop 24 nu se aceldenteze prin cobordrea ile dela ‘eta, -a hora ea el sa oeupe la parter 0 camer’, bucdrie $ camara, tar sofia x folaseasca in texclushnare etajul roe celellteinedpert de la parr. In fell acesta sa creat posibiltatea sofulu 84 poat fi ingriit si supravegheat de insottorit sat Gnepublicat). Vert shart. 613 C. pr. ORDONANTA PRESEDINTIALA, 87 De aceca consideram ci solutia adoptati de Tribunalul Ici la care ne-am referit este nclegald, juste fiind doar primele , care recunose dreptul sofului paralizat si cear’, daca cond de fapt permit, impirtirea provizorie a locuinfei. Pentru aceasta instanta si se convinga de necesitatea impiririi provizorie a locuintei.' Apoi trebuie s& verifice dacd locuinta poate fi impartit’ practic in dowd unititi locative separate, incat s& satisfaci interesele legitime ale ambilor soti fri s& modifice structura sa interioard.” Verificarea poate fi facut de instanta printr-o cercetare local, care si nu intérzie judecata.’ § 75. Consideratii privind admisibilitatea ordonantei presedintiale. impartirea locuintei trebuie facut in raport de situatia existent la data pronunfarii ordonanjei gi nu in raport cu posibilitatea unei eventuale transformari a locuintei.’ Aceasti imparjire este admisibila chiar daca se impiedica folosinta in comun a dependinfelor.* Ea poate fi luald indiferent daca locuinta este un bun comun sau viz al sofilor® ori daca sotii sunt chiriasi sau tolerafi’. Aici nu este "Vest Trib, reg. Arges, dec. ctx nr 188 din 17 apr. 1968, de remtegrare « soe. S-a rejinut 63 soja este supusd nor rele tretamente din partea sofului, care a alungat-o din domicital conjugal, find obigatd sa locuiascd in vestiarul fabricit "Texnla" din Pest Deoarece comportarea pardtulni it punea in perical insdsi vaja, sa dispus s& ccupe in ‘exchstonate doud camere de la etal imobilule, care era bun comun. De asemenea vezi Trib. jd. Dol), dec. 1, nr. 930 don 16 ful. 1969, prin care sa hotdrat ca sofia gi copilul sd locuiascs ‘intro camerd, sar sofa intro aid camer idem, dec. nr. 958 din 18 ul, 1969, prin care a . 2049/1956, in: Culegere de deci. 1956, vo. 1, p. 416; Trib. Supr, Dec. de indrumare mr. 5/1955, in: Culegere de deci. 1955, vol. p. 16; Trib. Supr, Col. ctv. dec, nr. 19/1953, i Just. noud, nr. §, 1953, p. 703, ORDONANTA PRESEDINTIALA ” exclusiv. Date fiind imprejuririle numeroase in care instanfele noastre Judecdtoresti sunt confruntate cu problema stabilirii cazurilor gi a condifiilor care trebuie indeplinite pentru recurgerea la calea ordonanfei presedintiale in vederea apararii unor interese ale minorilor, am rezervat acestei probleme un capitol special, in care ne vom referi numai la aspecte semnificative. fn aceasta materie, aga cum vom vedea, practica judiciaré a ordonanfelor presedinfiale este destul de bogatd. Acest fapt dovedeste c& instantele judecdtoresti fac uz cu curaj de aceasti proceduri speciali, dar si cu prudengi, cind imprejurarile sunt de naturd s& impund in interesul minorilor Iuarea unor masuri urgente si provizor Importanta folosirii ordonanfei presedinfiale, in scopul apérarii unor interese ale minorilor, uneori majore, este unanim recunoscuta. Pentru exemplificare este suficient sine gindim la un minor alungat din locuingA in tipul nopfii, dezbracat si in plina iama' sau la o minora a crei dezvoltare fizicd, morala si intelectual este primejduita in casa parinteasca, datorita comportirii imorale a tatilui si care, deseori in stare de ebrietate, se exprima vulgar si o maltrateaz.” Chiar numai aceste exemple dovedesc cu prisosinfa cat de necesar este ca instantele A promoveze cu tot curajul procedura ordonantei presedintiale ori de cite ori constaté c& interesele minorilor sunt periclitate, iar conditiile prevazute de art. 581 C. pr. civ. sunt indeplinite. in cadrul acestei proceduri nu se face nici o deosebire intre copii din cisitorie si cei din afara césitoriei sau infiafi (infiere cu efecte restrdnse sau cu efecte depline). Egalitatea in drepturi dintre copilul din césitorie si cel din afara cisdtoriei este unul dintre principiile de baz& in aceasta materie. Prin urmare, ocrotirea se acorda tuturor copiilor pe timpul minoritiii, adick pind la implinirea varstei "Trib Jud. Sty, de. cm. we 407 dn 5 sep. 1968, prin cre sa agpusreiegrarea ‘ioral locua dn care fseve agai tinpal nop Trib ud. Constaga, de. cv. W. 4444 din 12 mat 1970 de veintegrareatrel minor alga in lacuna impreund cu mama lor de air a acestora; Ti. Jud Dol dec... 709 in 11 tan. 1969 de reiuegrar doi minor alga din Tocurg de tl lr (replicate) 2 Vex Trib. Municipals Bucurept, Col IV, ot, dec. me 1574 dn 15 oct 1968 (epublica10 ORDONANTA PRESEDINTIALA IN RAPORTURILE DE FAMILIE de 18 ani sau pana la casatorie, cénd dobandese capacitate deplina de exercitiu. Titularul cererii de ordonanta presedintiala este minorul, indiferent de varsta. Cerea poate fi introdusa de reprezentantul siu legal, de procuror, de autoritatea tutelara sau de o institutie de ocrotire. § 88, Interesul minorilor, criteriul de bazd in cadrul mdsurilor de ocrotire a acestora. Fiind chemate si decida asupra masurilor de ocrotire examinate, instantele judeciitoresti trebuie si nu piarda din vedere nici un moment ca interesul copiilor minori reprezinta criteriul principal in legatura cu ocrotirea lor (art. 97 al. 2 C. fam.) Cand se examineaza daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile articolului 581 C. pr. civ. trebuie apreciat ca interesele minorilor au un caracter complex, find legate nu numai de posibilitatile materiale ale parinfilor, ci mai ales de varsta si sexul copilului minor, de ocupatia si comportarea piirintilor, de gradul de atagament si interesul pe care lau manifestat fata de copil, precum si de legiturile afective stabilite intre parinti si copil. Criteriile de apreciere a intereselor copilului minor nu trebuie limitate, prin urmare, numai la asigurarea bundstarii materiale gia unei ingrijiri corespunzatoare. Ele trebuie apreciate in acelasi timp din punct de vedere al modului in care se presupune ca va fi tratat copilul, al modalitatii si al afectiunii pe care ar putea-o gasi intr-o masurd m: mare la unul dintre parinti.' Dar nici un asemenea factor nu este determinat prin el insusi De accea instanta are obligatia de a aprecia dac& este in interesul copilului si ia anumite masuri de ocrotire dintre cele examinate. La stabilirea criteriilor de apreciere a intereselor copilului mitior, instanta poate administra orice proba admis de lege. Administrarea unor probe absolut necesare nu inseamni ca in realitate s-ar rezolva fondul cauzei. Chiar dacd s-a luat o anumiti masura de ocrotire printr-o hotardre pronuntata in cadrul unei actiuni de drept comun, de exemplu Vest Trib, 1955, vol Lp. uprem, Dec. de indrumare ne. 3 din 21 tun 1985, in: Culegere de deci ORDONANTA PRESEDINTIALA 10 in cadrul divortului, ea are tot caracter provizoriu. $i este normal sa fie asa pentru motivul c&, 0 parte din masurile de ocratire (pe care le vor examina mai jos) sunt susceptibile de modificare in orice moment daci imprejuratile considerate initial s-au schimbat, iar interesul minorului pledeazA pentru o asemenea modificare. Deci orice schimbare a imprejurarilor care le-ar face -necorespunztoare intereselor copiilor determina o modificare a lor. in atare situatie nu se poate vorbi de o rezolvare a fondului in cazul administrarii anumitor probe daca prin aceasta se urmareste si se stabileascd daca interesele minorului justifica Iuarea sau modificarea anumitor masuri de ocrotire. in consecinta, drepturile parintilor fata de copii minori sunt prevazute exclusiv in interesul acestora (principiu expres prevazut in dispozitiile articolului 97. al. 2 C. fam.), iar instantele judecaitoresti au datoria sd respecte cu strictefe acest principiu de baza. 1.3.1, PRINCIPALELE MASURI DE OCROTIRE A MINORILOR 1.3.1.1, Stabilirea domiciliului minorilor § 89, Puncte de vedere in practica judiciard. Copilul minor igi are domiciliul la p&rintii sti sau la acela dintre parinfi la care locuieste de fapt (art. 100 al, 1 C. fam. si art. 14 al. 1 din Decretul nr. 31/1954), Daca parinfii nu locuiesc impreund si nu cad de acord in legatur’i cu domiciliul minorului, competenta de a decide apartine instantei judecdtoresti (art. 100 al. 2 si 3 C. fam. gi art. 14 al. 2 din Decretul nr. 31/ 1954). Problema care se ridic& este de a sti daca instanta judecitoreasc& poate decide stabilirea domiciliului copilului minor pe calea ordonantei presedingjale. in aceasti problema nu existé un punct de vedere unitar in practica judiciar’. Astfel, Tribunalul judetean Hunedoara a decis intr-o