Piaţa creditului ipotecar este acoperită în proporţie de numai 3 procente

Carmina Vicol, directorul companiei Prime Capital:

„Capacitatea pieţei este destul de mare. În prezent, este acoperită doar la vreo trei procente. Cu
timpul acest lucru se va schimba, vor apărea noi locuri de muncă, veniturile vor creşte şi astfel
vor avea acces la împrumuturi un număr mai mare de cetăţeni. Trebuie să oferim un astfel de
produse, deoarece există cerere. Actualmente este imposibil să-ţi procuri un apartament doar din
economii. Probabil nu-ţi ajunge o viaţă ca să reuşeşti. Luând însă un împrumut ai posibilitatea de
a rezolva problema locativă”, afirmă Carmina Vicol în interviul acordat ziarului ECO.

Cum a fost începutul în cadrul Companiei Prime Capital?

Prime Capital este o companie destul de tânără, avem un an şi jumătate de când activăm. În
ianuarie 2006 am început de la zero. Propunerea a venit din partea acţionarilor, care aveau
intenţia să deschidă o companie clasică ipotecară în Moldova, ceva care nu mai exista până
atunci. Am examinat ideea, pas cu pas am schiţat o strategie, un business-plan şi pe doi ianuarie
am dat startul activităţii. Ne-am lansat pe piaţă destul de repede şi cu succes, deoarece deja în
aprilie am început să acordăm împrumuturi.

Recent compania a împlinit un an de la primul împrumut acordat. Care sunt rezultatele după
primul an de activitate?

Avem rezultate satisfăcătoare. Până în prezent am acumulat un portofoliu de peste 8,5 mil. USD.
Avem circa trei sute de clienţi care au beneficiat de împrumuturi. Avem deja un nume pe piaţa
împrumuturilor ipotecare.

Ce dobânzi aplicaţi şi care este mărimea împrumuturilor cele mai des solicitate?

Fiind o instituţie non-bancară, care se axează doar pe împrumuturi ipotecare, ne-am străduit să
elaborăm mai multe produse ipotecare, prin produse am în vedere împrumuturi ipotecare de
diferite tipuri, care să corespundă necesităţilor diferitor tipuri de clienţi. Avem împrumuturi până
la zece ani. În curând vom lansa şi împrumuturi până la 15 ani cu o dobândă medie de 15-16%
anual. Suma unui credit mediu este de 30 mii USD, pe termen de 6-7 ani.

Cine sunt clienţii dumneavoastră? În ce domeniu activează şi ce vârstă au?

Majoritatea clienţilor noştri sunt oameni tineri, de obicei care şi-au creat deja o familie sau
intenţionează să o creeze. Sunt oameni foarte energici şi îndrăzneţi, care au fie o mică afacere,
fie câteva afaceri. Sunt oameni care ştiu să se descurce, nu neapărat cu studii deosebite, sunt
oameni simpli, dar sunt întreprinzători.

Prime Capital este prima companie financiară non–bancară din Republica Moldova care
oferă împrumuturi ipotecare. De ce a fost ales anume acest segment de piaţă?
Noi considerăm că acest tip de împrumuturi are un viitor, chiar reprezintă o necesitate pentru
piaţa internă. În ultimii zece ani nu s-a făcut nimic în acest sens. De trei ani s-au început
construcţiile, avem multe familii tinere care nu au spaţiul lor locativ. Majoritatea ţărilor oferă
aceste servicii şi am considerat că Moldova nu trebuie să fie o excepţie. Trebuie să oferim un
astfel de produs deoarece există cerere. Actualmente este imposibil să-ţi procuri un apartament
doar din economii. Probabil nu-ţi ajunge o viaţă ca să reuşeşti. Luând însă un împrumut ai
posibilitatea de a rezolva problema locativă.

Lucraţi în parteneriat cu vreo companie de construcţii?

Nu suntem în parteneriat cu firme de construcţii, însă încercăm să colaborăm cu acestea. Ce-i

drept trebuie să facem o selectare riguroasă. Trebuie să alegem o companie care are deja un
nume şi care s-a manifestat pe piaţă ca fiind una serioasă, cu experienţă şi care lucrează calitativ.
Noi nu putem lucra în parteneriat cu cineva fără a cunoaşte standardele după care lucrează,
deoarece clienţii noştri înainte de a încheia un contract trebuie să fie siguri de calitate şi să aibă o
siguranţă. Lucrăm mult cu piaţa secundară, adică cu apartamentele de „mâna a doua”.

Cum apreciaţi piaţa creditelor pentru locuinţe?

Dacă e să vorbim despre dobândă am putea spune că nu este dintre cele mai joase, dar asta
depinde de situaţia în care ne aflăm. Noi primim resursele de peste hotare, la un preţ destul de
mare, care depinde de situaţia în care se află ţara, de riscul politic şi economic. Moldova are un
rating nu dintre cele mai înalte, fapt ce nu ne permite să atragem resurse foarte ieftine şi,
respectiv, dobânda la împrumuturi este destul de înaltă. Încercăm însă să facem tot posibilul ca
toţi clienţii noştri să rămână satisfăcuţi.

Ce apreciaţi cel mai mult la un client?

Clientul companiei Prime Capital trebuie să fie, în primul rând, un bun întreprinzător şi o
persoană foarte calculată. Apreciem îndrăzneala şi spiritul realist. Clienţii noştri trebuie să-şi
asume responsabilitatea pentru obligaţiile pe care le au şi să cunoască consecinţele care pot
apărea în cazul unei întârzieri sau neplăţi. Trebuie să fie siguri că vor face faţă obligaţiilor pe
care le presupune un împrumut.

Care este capacitatea pieţei ipotecare şi în ce măsură este acoperită?

Capacitatea pieţei este destul de mare. În prezent, este acoperită doar la vreo trei procente. Cu
timpul acest lucru se va schimba, vor apărea noi locuri de muncă, veniturile vor creşte şi astfel
vor avea acces la împrumuturi un număr mai mare de cetăţeni.

Aveţi semnale că vor intra pe piaţă şi alte companii specializate în împrumuturi ipotecare?

Semnale concrete nu avem, dar noi ştim că foarte multe bănci străine studiază piaţa Moldovei,
analizează posibilitatea de a intra. Deja sunt bănci străine care au intrat pe piaţă. Noi suntem însă
pregătiţi pentru concurenţă şi considerăm că aceasta doar va spori calitatea serviciilor.

În prezent concurenţa cum este?

Şi în prezent concurenţa e destul de aprigă. Suntem în concurenţă cu băncile care acordă credite
ipotecare şi unele instituţii care oferă credite pentru businessul mic şi mijlociu. Astăzi, totuşi, cei
mai mari concurenţi ai noştri sunt băncile.
Cum vedeţi viitorul economic al Republicii Moldova?

Ca cetăţean şi ca persoană care activează în Moldova n-aş putea să spun că nu sunt optimistă.
Consider că avem un potenţial atât uman, cât şi economic care va fi valorificat şi desigur că ar fi
bine să depunem eforturi ca să contribuim la această valorificare.

Stând degeaba norocul nu vine de la sine

Cine este Carmina Vicol omul?

Sunt mamă, soţie şi o persoană căreia îi place mult viaţa.

Femeie, soţie, mamă şi manager. Cum reuşiţi să le faceţi pe toate?

Este posibil să reuşeşti. Trebuie doar să depui puţine eforturi, să fii echilibrat şi să ştii bine a
cântări lucrurile, chiar dacă nu întotdeauna îţi reuşesc toate aşa cum ţi-ai fi dorit.

Cu ce vă ocupaţi anterior?

Am în spate o experienţă bancară. Am lucrat în compania Voxtel (acum Orange) în calitate de

manager de trezorerie, am lucrat într-o companie internaţională ce presta servicii de audit şi
consultanţă, am fost directorul unui proiect de asistenţă tehnică.

Care a fost cea mai mare provocare pe parcursul muncii dumneavoastră?

Au fost mai multe. Una dintre ele este Prime Capital. Când mi s-a făcut această propunere eu
eram ocupată într-o afacere privată, împreună cu soţul meu, şi nu aveam planuri să-mi schimb
activitatea. A fost o idee foarte interesantă şi mi-a oferit posibilitatea să mă realizez ca
profesionist.

Care credeţi că sunt cele mai importante calităţi ale unui bun manager?

Un bun manager trebuie să fie o persoană analitică, niciodată nu poţi lua o decizie pripită, trebuie
să analizezi lucrurile din toate punctele de vedere. Trebuie să iei o decizie numai atunci când eşti
cu adevărat sigur că este corectă, iar pentru asta trebuie să laşi la o parte emoţiile şi să gândeşti
cu capul limpede.

Care este atuul dumneavoastră ca manager?

Eu cred că despre asta ar putea să vorbească mai bine colegii mei sau cei ce mă înconjoară.

Ce este pentru dumneavoastră succesul?

Succesul este ceva spre care tinde fiecare om, este o continuă creştere.

Cum vă petreceţi timpul liber?

Îmi place foarte mult să călătoresc, să citesc, să mă întâlnesc cu prietenii. Când am timp mă ocup
cu mare plăcere de casă.

În ce ţară aţi vrea să trăiţi?

Îmi place foarte mult Europa şi în deosebi Franţa.

Care a fost cel mai fericit moment din viaţa dumneavoastră?

Viaţa reprezintă o multitudine de momente fericite, deci nu există unul singur. Totuşi, cred că
cel mai frumos moment din viaţa mea a fost venirea pe lume a fetiţelor mele. Un moment special
poate fi şi un răsărit de soare.

Când aţi plâns ultima dată?

Nu foarte des, dar se mai întâmplă. Ultima dată a fost nu demult.

Ce detestaţi cel mai mult?

Răutatea şi meschinăria. Nu-mi place când oamenii pun pe prim plan interesele materiale şi le
neagă pe cele umane.

Credeţi în destin?

Cred, dar trebuie să şi munceşti, deoarece stând degeaba norocul nu vine de la sine.

Vă consideraţi un om împlinit?

La momentul actual da, deşi aş vrea să văd realizat şi rodul muncii mele de mamă şi de ce nu să
mai cresc profesional.

Realitatea ipotecara in RM - Credite putine si cele mai

scumpe din Europa
Pentru majoritatea cetatenilor procurarea unei locuinte ramane un vis de nerealizat: in conditiile
in care salariul mediu lunar e mult sub 200 de euro, costul unui metru patrat de spatiu locativ, in
Chisinau, a ajuns la 700-800 si chiar 1000 de euro, iar dobanzile la creditele imobiliare au
crescut pana la 18-25%.

Alina Turcanu
Chiar daca preturile „musca”, cererea la apartamente se mentine inalta, acestea fiind procurate,
in mare parte, de cetatenii moldoveni care muncesc peste hotare, precum si de un segment mic
de populatie care castiga suficient de bine in RM.

Acum cativa ani, cand au aparut primele programe ipotecare, multi au sperat ca ele vor deveni o
solutie pentru paturile sociale cu venituri medii. Insa evolutiile s-au dovedit a fi departe de
asteptari. Daca in Europa creditele pentru locuinta reprezinta principalul segment de activitate
pentru multe banci, apoi la noi cota acestora este infima - datele Bancii Nationale a Moldovei
(BNM) arata ca imprumuturile pentru imobil, constructii si dezvoltare insumeaza doar 13% in
totalul creditelor acordate de bancile comerciale, acesta fiind cel mai scazut nivel din regiune.
Expertii apreciaza ca doar vreo 5% din imobilele de locuit sunt achizitionate in RM din resurse
creditare, in timp ce in SUA si Europa Occidentala circa 80% din locuinte sunt procurate prin
metoda ipotecara.

Una dintre principalele piedici in dezvoltarea acestui segment al finantarilor, pe langa veniturile
reduse ale populatiei, il reprezinta dobanzile mari percepute de banci. Un alt dezavantaj e ca
bancile din RM ofera imprumuturi care acopera maximum 50-70% din valoarea imobilului, pe
un termen relativ scurt - 5-15 ani, precum si conditiile drastice pe care trebuie sa le indeplineasca
potentialul beneficiar. Toate laolalta fac neconvenabila, extrem de dificila sau chiar inaccesibila
contractarea unui credit ipotecar pe piata bancara din RM.

Situatia s-a inrautatit mai ales in ultimele cinci-sase luni, ca urmare a inaspririi politicilor
monetare si a cerintelor fata de bancile comerciale, operate de BNM in incercarea de a infrana
inflatia. Ca urmare, bancile au majorat esential - in medie cu sapte puncte procentuale -
dobanzile la credite (care si asa erau destul de mari). Bunaoara, „Mobiasbanca” a majorat
dobanda la 17-19%, „Victoriabank” - la 21%, „Investprivatbank” - la 21-23% (la dobanzile
anuntate de banci se mai adauga taxe si comisioane, astfel ca dobanda anuala efectiva este, de
fapt, cu vreo 4-6 puncte procentuale mai mare). Totodata, multe banci au limitat drastic sau chiar
au stopat programele de creditare ipotecara, de rand cu cele de consum. Statisticile vorbesc de la
sine: daca in decembrie 2007 bancile au acordat credite pentru imobil in suma de 118,1 mln. lei,
in februarie 2008 - de 61,5 mln., martie - 59,8 mln. lei, aprilie - 52,8 mln., mai - 52,2, iunie -
numai 34,4 mln. lei.

In prezent, dobanzile percepute de bancile moldovenesti sunt cele mai mari din Europa. Astfel,
in zona euro, potrivit datelor Bancii Centrale Europene, dobanda medie anuala a unui credit
ipotecar este usor peste 5%. Si in majoritatea noilor state membre imprumuturile ipotecare sunt
ieftine: in Cehia, bunaoara, rata medie e de numai 5,3%, iar in Slovacia de 6,1%. Mai scumpe
sunt creditele ipotecare in Ungaria si Romania, dar oricum sunt mult mai ieftine decat in RM.

Expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ionita spune ca in RM nici nu exista, de fapt, o piata
ipotecara si nici perspective sa apara in curand: „Ipoteca presupune sa poti sa te imprumuti pe un
termen de 20-40 de ani, la o dobanda anuala de 4-7%. Cand dobanda bancara este mai mare de
10-12% imprumutul este o afacere riscanta, si e o adevarata „sinucidere” financiara sa iei un
credit ipotecar cu o dobanda de peste 20%. Imobilul este o investitie, iar practica economica
arata ca merita sa faci o investitie din surse creditare doar daca dobanda este de maximum 10%,
ceea ce e posibil numai intr-o economie unde inflatia nu depaseste 6-7%. In conditiile
instabilitatii economice si a inflatiei ridicate din RM, bancile comerciale pur si simplu nu pot
oferi credite „ieftine”. Ipoteca nu e o solutie salvatoare pentru RM, cel putin deocamdata”.

V. Ionita, la fel ca si alti experti, prognozeaza ca piata imobiliara din RM e in pragul unei crize
de proportii, care insa ar putea avea efecte benefice pentru cumparatori. „Va avea loc o
salubrizare a pietei - amatorii si firmele mici vor disparea si vor ramane companiile mari,
profesioniste, care, pentru a se dezvolta, vor fi nevoite sa propuna solutii avantajoase pentru ele,
dar si convenabile pentru populatie”.

Guvernarea spera insa ca Legea cu privire la ipoteca, adoptata de parlament la finele lunii iunie,
va impulsiona dezvoltarea creditarii ipotecare. In ciuda prognozelor pesimiste ale expertilor
independenti, si conducatorii companiilor imobiliare sunt relativ optimisti in ceea ce priveste
evolutia pietei imobiliare si, in particular, perspectivele ipotecii. Directorul Asociatiei municipale
de creditare ipotecara (AMIC), Petru Pripa, crede ca scumpirea creditelor imobiliare si reducerea
programelor ipotecare de catre banci este doar un fenomen temporar, legat de incercarile BNM
de a reduce inflatia, si ca peste vreo doua luni piata isi va reveni. „Programul ipotecar pe care
AMIC il dezvolta in parteneriat cu „Agroindbank” arata ca ipoteca poate functiona cu succes si
in RM, desi, in general, segmentul acesta este slab dezvoltat. Nu vad o alta solutie mai eficienta
decat ipoteca pentru a acoperi cererea foarte mare de locuinte. Nu ne putem astepta la o reducere
imediata a dobanzilor si nici nu cred ca preturile la imobile vor scadea, poate doar la cele vechi.
Sper insa ca situatia economica se va imbunatati si RM va fi mai atractiva pentru companiile
investitionale si bancile straine, care sa ofere linii creditare in conditii avantajoase bancilor si
companiilor din RM, ceea ce va permite aparitia unor imprumuturi mai ieftine si pe termene mai
lungi pentru populatie”, a mentionat P. Pripa.

www.timpul.md

Carmina Vicol: Criza a scos în evidenţă probleme care

existau în ramura construcţiilor

Interviu cu Carmina Vicol, director general al

întreprinderii cu capital străin "Prime Capital" SRL

Una din cauzele crizei din construcţii este lipsa de finanţare, creditele pentru imobil sunt tot mai
greu de obţinut, spun companiile de construcţie. Să fie vorba doar de criză? Nu sunt resurse
creditare? Instituţiile financiare au devenit mai exigente la acordarea împrumuturilor? Sau
clienţii nu riscă să se împrumute în perioadă de criză?

Criza a scos în evidenţă anumite probleme care existau în ramura construcţiilor: unele companii
nu şi-au gestionat suficient de bine fluxurile băneşti, aventurându-se în prea multe proiecte, fără
a le finisa. De asemenea nu a fost stabilită la timp o colaborare strânsă între companiile de
construcţii şi instituţiile financiare, utilizând mecanismul ipotecii pentru a stimula vânzările pe
piaţa primară. În condiţiile existente sunt prezenţi toţi factorii: resursele creditare au scăzut,
instituţiile financiare şi-au înăsprit cerinţele, ce este logic pentru perioadele de criză. Pe de alta
parte clienţii în aşteptarea scăderii de preţuri la imobil efectuează puţine tranzacţii de vânzare-
cumpărare. La noi nici până acum nu era dezvoltată tradiţia de a utiliza împrumuturile la
procurarea casei, acum însa în perioada când veniturile sunt mult mai volatile ca înainte numărul
celor care apelează la împrumut s-a redus.

Creditele în Republica Moldova sunt scumpe, iar condiţiile de împrumut apăsătoare. Dacă
băncile sau instituţiile nebancare ar oferi împrumuturi la o rată de 5-10%, credeţi că lumea ar
da năvală după credite?

Într-adevăr, creditele în Republica Moldova nu sunt ieftine, dar acum, pe fonul crizei financiare
globale preţul creditelor s-au scumpit peste tot. Însă accesibilitatea la credit se determină nu doar
de preţul şi termenul acestuia. Pentru a elibera un împrumut instituţia financiară trebuie să se
convingă în existenţa veniturilor lunare suficiente pentru a acoperi atât cheltuielile de existenţă a
persoanei sau familiei, cât şi dobânzile plus ratele de împrumut. Şi aici, din păcate, este punctul
slab, deoarece o mare parte a populaţiei are un venit destul de jos, care abia ajunge pentru
cheltuielile strict necesare. Deci, nu le mai rămân surse pentru a rambursa ratele la împrumut. Un
exemplu simplu: dacă o persoană care are venit lunar de 400 USD a luat un împrumut de 20 mii
USD pe un termen de 10 ani, el are de cheltuit cel puţin 250 USD pentru întreţinere. Plus la
aceasta rata lunară de împrumut va fi de 166 USD/luna, deci nu îi vor ajunge mijloace pentru
achitarea creditului, nemaivorbind de dobânzi. Acest exemplu demonstrează, că chiar dacă
creditul ar fi la rata 0% nu toată lumea ar putea beneficia de astfel de împrumut.

Cu începere de la 10 aprilie a.c., Prime Capital oferă un împrumut nou ipotecar la o rată a
dobânzii de doar 15% anual! Suma împrumutului variază de la 5 mii USD până la 200 de mii
USD. Este o ofertă incredibilă pentru vremuri de criză. Şi destul de riscantă. Sau nu am
dreptate?

Este un produs ordinar, lansat de Prime Capital. Poate pare un pic bizar faptul lansării produselor
noi ipotecare în perioada dată, dar noi am făcut-o absolut conştient. Fiind o companie de
creditare am avut de la bun început o atitudine prudenţială faţă de activitatea de acordare a
împrumuturilor şi ne-am gestionat cu stricteţe riscurile. De asemenea avem suficiente surse de
finanţare pentru a ne asigura lichiditatea permanentă.

În ceea ce priveşte riscul produsului, nu considerăm acesta un produs riscant, este un produs
interesant, convenabil, menit sa stimuleze clienţii buni, care işi onorează la timp obligaţiunile.

Pentru cine este destinat acest nou împrumut ipotecar? Pe cine contează Prime Capital în
lansarea creditelor ipotecare?

Acest produs este destinat unui şir larg de clienţi, care vor să-şi procure apartamente atât pe piaţa
primară, cât şi pe cea secundară. Necătând la criza financiară, problema spaţiului locativ rămâne
acută pentru un număr mare de persoane. Nu putem sta şi aştepta până va trece criza. Situaţia
trebuie deblocată acum, şi Prime Capital încearcă sa întreprindă măsuri concrete.

Nu este, de fapt, primul produs, lansat în ultima perioadă de Prim Capital. Ce mai are în
portofoliu compania?
Avem un şir larg de împrumuturi ipotecare cu termeni de la 2 luni la 15 ani, cu diferite modalităţi
de achitare şi opţiuni adiţionale, destinate pentru diverse tipuri de clienţi. De asemenea avem
produse speciale dezvoltate împreună cu companiile de construcţii cum ar fi Colizeum, AMIC
ş.a. Aceste produse au scop facilitarea accesului clienţilor finali la apartamentele pieţii primare.
Acordam şi împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii.

Cum aţi aprecia dezvoltarea pieţei ipotecare în general?

Din păcate este dificil să vorbim acum despre dezvoltarea pieţei ipotecare. Deoarece dacă încă
un an în urma piaţa ipotecară era în dezvoltare şi numărul operatorilor şi a produselor oferite
creştea în permanenţă, acum se observă o stagnare şi practic majoritatea băncilor şi-au sistat
creditarea ipotecară.

Şi până la criză numărul persoanelor care îşi puteau permite să ia un împrumut ipotecar era
mic, dar, probabil, pe timp de criză numărul lor a crescut?

Desigur, acum multe afaceri se confruntă cu probleme legate de scăderea vânzărilor, recuperarea
datoriilor, posibilitatea asigurării cu resurse circulante şi investiţionale, ce respectiv, a adus la
scăderea veniturilor multor persoane. În aceste condiţii numărul clienţilor potenţiali a scăzut

În ce măsură noua lege a ipotecii stimulează dezvoltarea ipotecii? Cum se împacă buchea legii
cu realităţile noastre?

Adoptarea noii legi a ipotecii a avut cele mai bune intenţii: clarificarea anumitor prevederi,
facilitarea procedurilor legate de ipotecă, precum şi conformarea cerinţelor internaţionale faţă de
creditele ipotecare. Din păcate, legea de una singură nu poate schimba prea multe, e nevoie ca
toţi cei implicaţi în procedura de creditare ipotecară până la rambursarea definitivă a creditului să
cunoască legea, să o respecte, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei ipotecare.

Credeţi că gama produselor ipotecare ce există pe piaţă a fost epuizate sau este mult loc pentru
noi produse ipotecare?

Gama produselor ipotecare nicidecum nu a fost epuizată. Creditarea ipotecară în alte ţări există
de zeci de ani, pe când la noi abia este în faza incipienta, fiind acum încetinită dezvoltarea ei de
către criza globală. Există produse foarte interesante, noi modalităţi de creditare, care sunt sigură,
vor fi implementate şi la noi in ţară. Chiar dacă acum unii operatori au luat o poziţie pasivă,
lucrurile vor evolua în viitor.

Cum aţi aprecia colaborarea dintre companiile de construcţie şi instituţiile financiare. Ce ar

trebui de făcut ca aceasta să fie mai eficientă? Care ar fi paşii ce urmează de făcut pentru a
depăşi situaţia dificilă din domeniu?

Pentru a stabili o colaborare eficientă între companiile de construcţii şi instituţiile financiare este
nevoie ca ambele părţi să găsească modalităţile de a soluţiona problemele existente, şi anume:
instituţiile financiare trebuie să propună produse de creditare interesante şi convenabile
clienţilor, care doresc un apartament din piaţa primară, iar companiile de construcţii să-si
onoreze obligaţiile asumate în ce priveşte calitatea şi termenii construcţiei, precum şi să ofere un
gaj (ipotecă) care ar asigura împrumuturile clienţilor săi pe perioadă până la darea în exploatare a
blocului construit.
Reflecţii asupra crizei financiar-economice mondiale şi unele măsuri de
atenuare a impactului ei asupra Republicii Moldova
2009-06-15

1. Aspect conceptual

Criza financiară globală a devenit o realitate în urma imperfecţiunii procedurilor şi

instrumentelor de reglementare a circuitului obligaţiunilor ipotecare (hîrtiilor de valoare derivate
secundare, nestandartizate) pe pieţele internaţionale.

Însemnătatea lor progresivă în mobilizarea capitalurilor, dezvoltarea activităţii creditare

ipotecare, accelerarea circuitului de capitaluri a fost compromisă. "Bull-ul preţurilor” pe pieţele
imobiliare, fiind generat de evaluarea exagerată a imobilului, a avut consecinţe negative pentru
sistemul bancar internaţional în ansamblu.

După prăbuşirea acestui” bull”, o mare parte de obligaţiuni ipotecare au devenit lipsite de activ-
suport. Drept urmare, cumpărătorii - agenţi economici, persoane fizice, sute de bănci comerciale
de pe toate continentele au declarat pierderi enorme şi în mai multe cazuri au falimentat.
Guvernele mai multor ţări au fost nevoite să aloce mijloace financiare în suma totală de cca 2,4
mii de mlrd dolari pentru a stopa declinul total prin răscumpărarea acestor derivate devalorizate.

Astfel, s-a redus dramatic credibilitatea populaţiei în capacitatea băncilor comerciale de a

gestiona prudent depunerile băneşti, ceea ce s-a soldat cu retragerea masivă a depozitelor
bancare şi incapacitatea băncilor comerciale, preponderent europene şi din SUA, de a deservi în
mod ordinar procesele de producere-distribuire-realizare-consum.

În aşa mod, criza financiară (refuzul băncilor de a deservi obligaţiunile imobiliare) s-a
transformat în recesiune economică (reducerea creditării, producerii, creşterea şomajului,
scăderea consumului).

Criza financiar-economică a revigorat în mai multe ţări primatul intereselor naţionale în

asigurarea locurilor de muncă, a sporit gradul protecţionismului comercial, afectând prin aceasta
evoluţia proceselor de globalizare.

Nici Forul Economic Internaţional din octombrie 2008 de la Davos, nici summit-ul G-20 din
decembrie 2008 de la Londra nu au răspuns la problema-cheie privind cauzele fundamentale ale
crizei actuale, nu au propus modalităţi de temperare a cererilor exagerate, goanei după supravenit
şi evitării sărăciei.

O atenţie deosebită la acest capitol merită practica din ultimele decenii a Republicii Populare
Chineze. Datorită controlului tradiţional strict şi multilateral al sistemului bancar, în această ţară
nu este înregistrată existenţa unor dificultăţi în creditarea economiei la condiţii rezonabile,
capitalurile nu părăsesc necontrolabil ţara, volumul rezervelor valutare este mai mult decât solid.
Drept consecinţă, este realizat cu succes programul social-economic de contracarare a
discrepanţei crescânde între cei bogaţi şi nevoiaşi, cererea pe piaţa internă nu se reduce.

Cele menţionate permit de a rezuma în prealabil următoarele:

• teoria monetaristă clasică nu poate servi pe viitor în calitate de adevăr, în

ultima instanţă, pentru formularea obiectivelor fundamentale, strategice a
economiilor naţionale;
• sunt iluzorii tentativele de a evita fenomenele de criză prin aplicarea
măsurilor fragmentare - pompării pe piaţă a masei monetare suplimentare,
 suprimării pieţei de capital, mizei pe „proprietari efectivi”, pe naţionalizarea
companiilor financiare şi industriale;
• primatul intereselor naţionale, ca şi sute de ani în urmă, este actual, în
acelaşi mod este actual şi egoismul economic al companiilor transnaţionale;
• elaborarea planurilor anticriză este mai mult o mimare a contracarării
evoluţiei negative a stării materiale a populaţiei, accentele urmează a fi puse
pe stabilizarea, neadmiterea înrăutăţirii situaţiei;
• criza financiară şi recesiunea economică au în calitate de cauză
fundamentală, factorul de origine nemonetar – pierderea credibilităţii
populaţiei în sistemul bancar şi financiar. Drept temei acestei pierderi este
ignorarea în mod „legal” a intereselor milioanelor de cetăţeni în favoarea
unui număr neînsemnat de oligarhi posesori „privilegiaţi”ai supraprofiturilor;
• caracterul nemonetar al cauzelor crizei obligă aplicarea măsurilor
preponderent nemonetare pentru stabilizarea situaţiei, neadmiterii dezvoltării
în spaţiul şi timp a fenomenelor negative.

2. Unele constatări din actualitatea Republicii Moldova

Scăderea totală a potenţialului de producere, provocată de către politica „ terapiei de şoc”

anterioară (permanenta majorare subiectivă a preţurilor la energie, carburanţii, materia primă
importată, creditele comerciale) păstrează amprenta sa negativă până în prezent. Republica
Moldova nu şi-a restabilit sursele de intrări de valută din exportul producţiei finite în cantităţi
suficiente. Sectoarele industrial şi agrar, factorii primordiali ai stabilităţii şi solvabilităţii oricărei
ţări, înregistrează descreşterea ponderii în produsul intern brut. Situaţia complicată a sectorului
de producere pe parcursul a cel puţin ultimilor 15 ani este „acoperită” cu transferurile băneşti ale
cetăţenilor Moldovei plecaţi la muncă în străinătate. Sursele interne – economiile cetăţenilor,
agenţilor economici şi creditele comerciale – de finanţarea industriei şi agriculturii, creşterii
exportului rămân nefolosite din plin din cauza suprimării pieţii de capital şi dobânzilor exagerat
de mari la credite bancare.

În sistemul bancar, în lipsa veniturilor permanente şi suficient de mari din activitatea creditară,
este prelungită majorarea dobânzilor la depozite, cu scopul deservirii depozitelor atrase anterior.

Simptomele unei „piramide depozitare”şi „supraîncălzirii” sferei monetare au devenit evidente şi

pronunţate către finele anului 2007.

Drept urmare, Banca Naţională a Moldovei (BNM), în prima jumătate a anului 2008 a înăsprit
esenţial cerinţele faţă de băncile comerciale. Activitatea de creditare a economiei s-a redus,
deoarece majorarea ratei de bază a BNM până la 16,5% a determinat scumpirea creditelor
comerciale.

Scopul major însă a fost atins - sistemul bancar al Moldovei a devenit, către luna septembrie
2008, începutul crizei financiare mondiale - unul stabil, cu volum mizer de credite compromise,
neîmpovărat cu active dubioase, ceea ce a determinat stabilitatea leului şi sistemului financiar în
ansamblu.

Către luna decembrie 2008, efectele secundare ale crizei financiare globale - reducerea
remitenţelor – a determinat majorarea proporţiilor de creditare a economiei naţionale.

BNM a redus de la 18%, în decembrie 2008, până la 10%, în luna mai 2008, rata de bază (rata de
refinanţare).
Însă, în lipsa reglementării legislative a mărimii marjei comerciale bancare, existenţei
obligaţiunilor exagerat de mari, create anterior faţă de deponenţii săi, băncile comerciale până în
prezent nu au adus la limitele acceptabile pentru sectorul real dobânzile la credite.

Recesiunea sectorului de producere, ce se prelungeşte în Republica Moldova într-o formă

acoperită de exportul braţelor de muncă, are mai multe cauze de a deveni vizibilă şi de a se
transforma în criză financiară dacă:

• se va devaloriza brusc moneda naţională;

• vor creşte preţurile şi se vor compromite cu aceasta programele sociale;
• va avea loc ridicarea în mod masiv, înainte de termen, a depozitelor din
sistemul bancar cu multiplicarea efectelor negative respective;
• noile împrumuturi externe în proporţii mari vor prejudicia economia
naţională.

Printre factorii ce pot suplimentar complica evoluţia social-economică sunt:

• majorarea esenţială a preţurilor la produsele petroliere;

• politica arbitrară privind determinarea tarifelor la serviciile monopoliştilor
naturali;
• menţinerea cererii reduse pe pieţele de desfacere a producţiei moldoveneşti;
• destabilizarea situaţiei politice;
• inactivitatea sau activitatea incorectă a autorităţilor publice.

3. Concluzii

• Republica Moldova traversează o perioadă de recesiune a producerii,

demarată în anii 90 ai sec. XX, ceea ce a evidenţiat criza financiară globală
într-un mod pronunţat.
• Recesiunea sectorului de producere are mai multe premise de a se
transforma în criză financiară.
• Atenuarea impactului crizei financiare globale (reducerea cererii pe pieţele
internaţionale, scăderea esenţială a remitenţelor) poate fi obţinută prin
combinarea metodelor monetare şi nemonetare cu scopul păstrării stabilităţii
monedei naţionale, menţinerii la nivel înalt încrederii populaţiei în organele
de stat şi în sistemul bancar autohton în special.
• Interesele rentierilor, posesorilor depunerilor băneşti solide cu dobânzile
exagerate în băncile comerciale ale Moldovei au intrat actualmente în
contradicţie acută cu interesele agenţilor economici, a majorităţii populaţiei –
potenţialilor solicitanţi de credite comerciale cu dobânzile suportabile,
potenţialii executanţi ai programelor de crearea locurilor de muncă, majorării
exporturilor, revigorării sectorului real autohton.
• Dobânzile la creditele comerciale nu au nici o perspectivă de reducere până
la nivelul general european, dacă nu se vor reduce la acelaşi nivel dobânzile
depozitelor bancare (stabilite pur subiectiv, de acţionarii băncilor), dacă nu
va fi în mod legal reglementat cuantumul marjei bancare şi activităţii de
creditare în ansamblu, conform practicilor mai multor ţări dezvoltate.
• Beneficiile Moldovei generate de criza financiară globală sunt de origine
conceptuale, organizaţionale (evidenţierea stării reale, încurajarea reformelor
reale, testarea mai multor factori social-economici în condiţiile de forţă
majoră).
• S-au adeverit eforturile în vederea menţinerii puterii de cumpărare a
populaţiei, menţinerii stabilităţii relative a monedei naţionale, orientării
exportului spre mai multe pieţe de desfacere, finanţării crescânde a sferei
 sociale, ştiinţei, dezvoltării infrastructurii, liberalizării unor aspecte
macroeconomice, sprijinirii vieţii spirituale.
• Nu s-au adeverit măsurile de reorganizare a administrării industriei,
consolidării sectoarelor de pământ în mod administrativ, lichidării şi
reorganizării investitorilor instituţionali pe piaţa de capital, facilităţilor oferite
băncilor comerciale la impozitarea veniturilor de la credite pe termen lung, la
crearea fondurilor de pensii nestatale.
• A devenit actuală elaborarea planului de dezvoltare de lungă durată, a
Republicii Moldova ce ar prevedea combinarea metodelor monetare şi celor
nemonetare în reglementarea proceselor social-economice, asigurarea
proporţionalităţii şi echilibrului în dezvoltarea tuturor ramurilor şi sferelor şi
obţinerea gradului înalt de securitate statală, economică şi socială.

4. Recomandări şi propuneri

Obţinerea stabilităţii politice, organizarea bunei activităţi a organelor de autoritate publică,

consolidarea disciplinei bugetare, fiscale şi publice, asigurarea bunei imagini a Republicii
Moldova pe plan internaţional.

Implementarea setului de măsuri cu caracter legislativ şi economic pentru facilitarea reducerii

esenţiale a ratei dobânzilor la depozite şi, respectiv, la credite bancare cu oferirea concomitentă a
posibilităţilor reale posesorilor de economii băneşti de a obţine venituri din investirea sectorului
real prin intermediul pieţii valorilor mobiliare.

Relansarea comerţului bursier cu produsele agroalimentare, perfecţionarea procedurii de

subvenţionare a sectorului agrar în baza creditelor din bugetul de stat cu o dobândă simbolică şi
pe termen lung.

Elaborarea „Ghilotinei mobiliare” în vederea debirocratizării pieţii de capital, revigorării

prerogativelor ei în mobilizarea economiilor populaţiei şi agenţilor economici în scopuri
investiţionale, transvazarea capitalurilor interramurale şi asigurarea dezvoltării proporţionale a
tuturor sferelor şi ramurilor, absorbţiei surplusului masei monetare de pe piaţa de consum,
generarea informaţiei operative privind starea economiei, oferirea posibilităţilor populaţiei de a
obţine venituri din tranzacţiile pe piaţa valorilor mobiliare.

Activizarea politicilor în vederea dezvoltării regionale a Republicii Moldova, consolidării

capacităţilor oraşelor şi raioanelor de autofinanţare.

Prevenirea insolvabilităţii băncilor comerciale, aplicând următoarele proceduri:

• oferirea creditelor de către Banca Naţională în condiţii rezonabile;

• procurarea pachetelor de acţiuni a băncilor comerciale, transformându-le în
unităţi cu capital mixt - de stat şi privat;
• răscumpărarea activelor compromise şi dubioase pe un termen negociat şi cu
preţuri prestabilite;
• majorarea esenţială a cuantumului de garanţie a depunerilor populaţiei în
băncile comerciale.

Emiterea şi plasarea pe piaţa deschisă a hârtiilor de valoare de stat speciale, cu scadenţă mai mult
de doi ani, în volum necesar pentru asigurarea programelor şi proiectelor social-economice cu
statut de mijloc de plată în procesul privatizării patrimoniului de stat.
Folosirea cu prudenţă maximă a împrumuturilor externe, evitând prejudicierea exagerată a
sistemului financiar-monetar autohton.

Elaborarea unui Plan de acţiuni, cu concursul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării

Europene, în vederea diversificării continue a pieţelor de desfacere şi promovării producţiei
moldoveneşti.

Înfiinţarea societăţilor pe acţiuni cu capital mixt - de stat şi privat, pentru realizarea proiectelor
economice de dezvoltare a infrastructurii, revigorării ramurii eterouleoase, organizării comerţului
maritim, prelucrării deşeurilor etc. Elaborarea programului de stat privind substituirea pe piaţa
internă a mărfurilor de import cu produsele autohtone.

5. Generalizări

În Republica Moldova nu este criză financiar-economică, deoarece pe piaţa internă nu sunt

înregistrate la moment următoarele evenimente şi fenomene:

• devalorizarea substanţială a monedei naţionale;

• inflaţia galopantă;
• ridicarea masivă a depunerilor băneşti din băncile comerciale înainte de
termen;
• sistarea activităţii investitorilor străini;
• achitarea datoriilor externe a statului prin negocierea noilor credite externe;
• neplăţile cronice din bugetul de stat a salariilor, pensiilor, burselor şi
indemnizaţiilor;
• dificultăţile în executarea achitărilor reciproce de către agenţii economici şi
aplicarea procedurilor de tip barter;
• ieşirile de valută din ţară exagerat de mare în raport cu intrările.

În sfera macroeconomică a Republicii Moldova în prezent au loc următoarele fenomene

provocate de efectele secundare ale crizei financiare şi recesiunii economice globale:

• înrăutăţirea realizării produselor de export autohtone;

• scăderea volumului mijloacelor băneşti, transferaţi de către emigranţii în
Republica Moldova;
• reducerea (optimizarea) preţurilor pe piaţa imobiliară şi temperarea
„bumului” în construcţie, trasport, industria materialelor de construcţie;
• micşorarea volumului fabricării producţiei industriale nealimentare la
comenzile externe;
• majorarea volumului de import din Ucraina, datorită stabilităţii preţurilor şi
puterii de cumpărare stabile a populaţiei din Moldova, apariţia semnelor de
concurenţă neloială pe piaţa internă de consum;
• tensionarea situaţiei pe piaţa muncii internă, drept consecinţă a
protecţionismului pe pieţele muncii externe.

Din cele menţionate, se impune definirea situaţiei actuale în economia naţională a

Republicii Moldova ca o situaţie din perioada de „postbum”, de depăşire a stării de
„supraîncălzire” a sistemului financiar-monetar şi nicidecum ca aflată în stare de criză.

Prezentele „Reflecţii…” nu pretind, în ultima instanţă, la adevăr, însă, într-un eventual proces de
analiză critică de către societatea civilă, merită sa fie păstrată atmosfera de calm, apolitică, avînd
în vedere însemnătatea majoră a aspectelor conceptuale, teoretice pentru stabilizarea situaţiei,
atenuarea impactului a şocurilor externe.
Visarion Ceşuiev,
şef Secţie economie şi finanţe, AŞM