Sunteți pe pagina 1din 206

TESTE PENTRU EVALUAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
COLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEUL PRAHOVA

ANUL 2014

COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINA


COALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune
formularea diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate
n ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Manifestare de
A
orienteaz asistenta spre intervenii autonome
independen
2
Problem de
B
flexie/extensie
dependen
3
Surs de dificultate
C
orienteaz practicianul spre tratament medical
4
Diagnostic de ngrijire
D
alimentaie inadecvat prin deficit
5
Diagnostic medical
E
alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Culegerea datelor
A
analiza rezultatului obinut
2
Analiza i interpretarea B
observaia, interviul
datelor
3
Planificarea ngrijirilor
C
utilizarea planului de intervenii elaborate
4
Executarea ngrijirilor
D
elaborarea diagnosticului de ngrijire
5
Evaluarea
E
stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Asistenta medical este profesionista
care:
a. respect fiina uman ca entitate
bio-psiho-social n interrelaii cu
mediul nconjurtor, cu valorile i
principiile sale de via;
b. acord ngrijiri ntr-un mediu
terapeutic securizant;

c. realizeaz cu familia i aparintorii


o relaie funcional de
colaborare.
2. Responsabilitile care definesc
direciile importante, descrise de,,
Codul pentru asistentele medicale"
sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;

c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.
3. Nursa generalist presupune:
a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i
nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de
pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.
4. Fenomenele urmrite de asistenta
medical sunt reaciile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
5. Funciile asistentei medicale sunt de
natur :
a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.
6. Funcia asistentei medicale, de natur
independenta, presupune:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu
persoana ngrijit i cu
aparintorii;
b. aplicarea metodelor de observaie,
de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiii mai bune
de via i sntate.
7. Funcia asistentei medicale, de natur
dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a
modificrilor produse de boal sau
tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
8. Funcia asistentei medicale, de natur
interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburrilor de
ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
9.Elementele de competen pentru
practicarea unor ngrijiri de calitate
constau n:
a. cunoaterea unui model de ngrijire
(nursing);
b. cunotine acumulate i cunoaterea
demersului tiinific;

c. cunoaterea pacientului.
10. Cadrul conceptual al ngrijirilor
cuprinde urmtoarele elemente:
a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate
beneficiarului i consecinele
acestor intervenii.
11. Cunotinele nsuite de asistent n
procesul educativ sunt de natur:
a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
c. ambele.
12. Demersul tiinific al ngrijirilor
constituie pentru asistent:
a. un instrument de investigaii,
analiz;
b. un instrument de planificare i
evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.
13. Relaia asistent-pacient reprezint un
proces bazat pe:
a. ncredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectiv, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i
depaesc limitele de competen.
14. Funciile autonome ale asistentei
medicale constau n:
a. asigurarea confortului fizic i psihic
al pacientului;
b. administrarea medicaiei;
c. stabilirea relaiilor de ncredere cu
pacientul i aparintorii;
d. transmiterea de informaii i
nvminte pacientului pentru
pstrarea sntii.
15. Rolul asistentei medicale este:
a. s asigure ngrijirea pacientului
numai n raport cu indicaiile
medicului;
b. s ajute persoana bolnav s-i
recapete sntatea;
c. s suplineasc persoana bolnav
pentru satisfacerea nevoilor sale.
16. n elaborarea unui cadru conceptual
privind ngrijirile, orientarea nou este
ctre:
a. ngrijiri centrate pe sarcini;
b. ngrijiri centrate pe persoana
ngrijit;
c. ambele.

17. Scopul ngrijirilor dup modelul


conceptual al Virginiei Henderson este:
a. pstrarea independenei individului
n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu
poate face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrant a
sistemelor de sntate cuprinde:
a. promovarea sntii i prevenirea
mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea
mbolnvirilor, ngrijirea
persoanelor bolnave fizic i psihic,
precum si a persoanelor
handicapate, in orice tip de unitate
sanitar.
19. Modelul conceptual al ngrijirilor dup
Virginia Henderson precizeaz:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale pe care
trebuie s i le satisfac.
20. Clasificarea nivelurilor de dependen
(I-IV) se face n funcie de:
a. punctajul obinut actualiznd
satisfacerea fiecrei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariia problemelor poteniale.
21. Procesul de ngrijire reprezint:
a. metod care permite acordarea
ngrijirilor;
b. un mod tiinific de rezolvare a
problemelor pacientului pentru a
rspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare n serie a
ngrijirilor acordate pacientului.
22. Interviul reprezint:
a. forma special de interaciune
verbal;
b. metod de culegere a datelor
variabile i stabile;
c. instrument de personalizare a
ngrijirilor.

23. Abilitile asistentei medicale pentru a


facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula ntrebri
inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv
observaiile i de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activ a
pacientului i de a-l readuce la
subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu
pacientul datele obinute.
24. Aezai n ordine etapele procesului
de ngrijire:
a. culegerea datelor assesmentul;
b. planificarea ngrijirilor;
c. analiza i interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independena n satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentat de:
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin aciuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi
fundamentale cu ajutorul altei
persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor
nevoi fundamentale prin aciuni
proprii n funcie de gradul de
cretere i dezvoltare al persoanei.
26. Manifestarea de dependen este:
a. semn observabil care permite
identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si
satisface una din nevoile sale
fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei
asupra modului n care s-i
satisfac nevoile fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte
urmtoarele forme de depenten:
a. actual, potenial;
b. descrescnd, permanent;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:
a. factori de ordin fizic, psihologic,
social, spiritual ;
b. factori legai de insuficiente
cunotine ;
c. ambele.

29. Sursele de dificultate de ordin fizic


cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec;
b. toate obstacolele fizice de natura
extrinsec;
c. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec sau extrinsec ce
influeneaz negativ satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social
cuprind problemele generate persoanei n
raport cu:
a. anturajul su;
b. partenerul de via;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de munc.
31.Mijloacele principale cele mai eficace
de a obine informaiile dorite despre
pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat n utilizarea
observaiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judeci preconcepute;
c. rutina i superficialitatea:
d. lipsa de concentraie i continuitate.
33.Interviul:
a. este o form de interaciune verbal
ntre asistent i pacient;
b. permite depistarea nevoilor
nesatisfcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare
a ngrijirilor.
34.Dificultatea n analiza i interpretarea
datelor provine din:
a. numarul mare de date culese,
varietatea surselor de informaii;
b. caracterul schimbtor al unui
numr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care
culege datele.
35.Diagnosticul de ngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunul problemei de dependen, a
sursei de dificultate i a
manifestrii de dependen;

c. enunul manifestrii de dependen.


36.Diagnosticul de ngrijire:
a. orienteaz asistenta spre intervenii
autonome; ine cont de problema
de sntate n sine a pacientului;
b. orienteaz practicianul spre
tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etap a
procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenie;
b. prevederea etapelor i a mijloacelor
de desfurare;
c. prevederea precauiilor care trebuie
luate.
38.Pentru fiecare problem de
dependen se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care ntocmete planul de
ngrijire trebuie s se gndeasc la
intervenii care:
a. rspund nevoilor specifice ale
pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Interveniile trebuie s fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, msurabile
(evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea interveniei reiese din
evaluarea strii pacientului:
a. nainte de intervenie;
b. nainte, n timpul i dup
intervenie;
c. dup intervenie.
42.Fiecare plan de ngrijire va fi completat
cu:
a. intervenii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenii cu rol delegat.
43.n munca sa pentru pacient, asistenta
trebuie s comunice cu el n multiple
circumstane:
a. cnd acesta ajunge la spital;
b. cnd se face interviul pentru
culegerea datelor;
c. cnd se execut ngrijirile zilnice.

44.Evaluarea ngrijirilor:
a. este o condiie absolut a calitii
ngrijirilor;
b. trebuie s se fac cu regularitate, la
diverse intervale;

c. aduce o apreciere asupra


progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI


NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

TESTUL I - ADEVRAT / FALS


RASPUNS BIBLIOGRAFIE
F
A
A
A
A
A
F
A
A
F

A
1

2
3
4
5

d
e
a
c

1
2
3
4
5

b
d
e
c
a

1
2
3
4
5
6
7
8
9

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem

idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL
a,b,c
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
a,b,c,d
idem
a,b,c,d,e
idem
a,b,c
idem
a,b,c
idem
a,c
idem
a
idem
a,b,c
idem
a,b
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

NR.
PAGIN
23
23
23
24
24
24
24
24
24
24
33-34
33-34
33-34
33-34
59
38
38
38
38
38
7
14
14
14
16
16
16
17
8

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

a,b,c
c
a,b
a,b
a,c,d
b,c
b
c
c
c
a
b
a,b,c
a,b,c
a,c,b,e,d
c
a
c

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44

c
c
a,b,c,d,e
a,b,c
a,b,c,d
a,b,c
a,b,c
b
a
a,b,c
c
c
c
b
a,b,c
a,b,c
a,b,c

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

8
8
8
8
21
21
21
22
21
21
23
22
23
23
23
22
22
35
36
30
36
41
41
42
48
52
59
60
64
65
65
66
68
70
72

MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-UL


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

1
2
3
4
5

Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;


Respiraia la copii este tip costal superior.
Apneea reprezint accelerarea respiraiei.
Cianoza este un semn grav,care arat lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
Climatul influenteaza temepratura corpului.
Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
Copilul febril poate prezenta convulsii.
In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
Subfebrilitate
A
Afebrilitate
B
Febra ridicata
C
Hiperpirexie
D
Febra moderata
E

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
Tulburari calitative ale urinei
2
Tulburari de emisie urinara
3
Tulburari cantitative ale urinei
4
Independenta in a se misca
5
Dependenta in a se misca

36-370C
38-390 C
37-380 C
Peste 400 C
39-400C

A
B
C
D
E

Poliurie
Hematurie
Polakiurie
Atrofie musculara
Miscari de flexie si extensie

C. Asociati notiunile din cele doua coloane


1
Alterarea vocii
2
Alterarea tegumentelor
3
Eliminare inadecvata
4
Limitarea miscarilor
5
Alimentatie inadecvata

A
B
C
D
E

Escare
Vomica
Disfonie
Anorexie
Anchiloza

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Frecventa respiratiei la persoana
adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este
precedata de :
a) senzatie de caldura
retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din
arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza
pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea
corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una
puternica, alta slaba, urmata de pauza;

c) pulsatii abia perceptibile


9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de
temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara
a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub
1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut
vechi sunt manifestari de dependenta
intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi
sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se
numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

10

16. Nevoia de somn la persoana adulta


sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
17. Prin masurarea temperaturii in
cavitatile inchise valorile ei pot creste
cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale
sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si
0
38 C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si
390 C.
19. Starea de hipotermie este
determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si
termoliza - homeotermia se realizeaza
prinmecanisme fizice:
a)
evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice
din organism.
22. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de
depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si
mucoaselor se manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc
are;
b) alopecie;

c) vitiligo.
25.Urmatoarele manifestari de
dependenta sunt la nivel senzorial,in
afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau
partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor
vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta
la nivel afectiv se poate manifesta
prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom
nevoia de recreere prezinta
urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie
de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului
ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:

11

a) o respiratie in patru timpi, o


inspiratie profunda urmata de o
scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o
alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii
pacientul prezinta urmatoarele
manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii
factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea
arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza TA
sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg
min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de
dependenta reprezinta tulburari de
emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina


concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina
diluata);
c) urina cu densitate mica ce se
mentine in permanenta la aceleasi
valori, indiferent de regimul
alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de asi elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu
mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se
pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in
ingrijirea pacientului care
expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de
infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de
microclimat optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de
recreere prezinta ca manifestari de
independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a
corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
47.Temperatura cea mai crescuta a
corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nounascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;

12

a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la
nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere
in alte persoane;
c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea
totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta
privind comunicarea pacientului
sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor
de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si
refuza satisfacerea unei nevoi;

c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in
timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre
numarul mictiunilor emise ziua fata
de cele emise noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea
urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari
de 2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING


TESTUL I- ADEVRAT/FALS
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
INTREBARII
1
A
L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata
Medicala Romaneasca
2
F
Ghid de nursing
3
F
Ghid de nursing
4.
A
Ghid de nursing
5
F
Ghid de nursing
6
A
Ghid de nursing
7
F
Ghid de nursing
8
F
Ghid de nursing
9
A
Ghid de nursing
10
A
Ghid de nursing
11
F
Ghid de nursing
12
A
Ghid de nursing

13

NR. PAGINA
109
109
109
109
109
145
145
145
145
145
145
145

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
A
1
2
3
4
5
B
1

A
F
A
A
F
A
A
F
A
F
F
A
A
C
A
E
D
B
B

2
3
4
5
C
1
2
3
4
5

C
A
E
D

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

b
a
b
a
a
b
a
b
b
c
b
b
a
b

C
A
B
E
D

Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL II- ASOCIERI
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
idem
idem
idem
idem
idem
L titirca Ghid de nursing 1996
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2

14

159
159
159
159
186
186
186
186
186
186
196
196
196
183
183
183
183
183
159
12
12
12
12
12

8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59

a
a
c
b
a
b
a,b
c
c
a
b
c
a
b
c
a,b
c
a,b,c
a,c
b,c
c
b
a,b,c
c
c
c
c
a
a
a,b,c
a,c
b
c
a,b
a,c
a
a,c
b
a,b
b
b
c
a
b
c

1150 teste nursing-cap.1.2


1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
L Titirca Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing

15

8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
187
187
187
187
215
215
215
216
221
146
146
146
146
146

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n
dimineaa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.

16

18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Injectia i.m
A
crearea unei cai false
2
Sondaj vezical
B
hiperhidratare
3
4

Perfuzia
Injectia s.c

C
D

neformarea papulei caracteristice


flegmon

Injectia i.d

lipodistrofie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3

Spalatura gastrica
Sondaj duodenal
Injectia intravenoasa

A
B
C

sonda Einhorn
sonda Faucher
garou

4
5

Gastroscopie
Spalatura auriculara

D
E

seringa Guyon
endoscop

C. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

Sondajul traheo-bronic
Sondajul vezical la
brbai
Sondajul duodenal
Sondajul gastric
Injectii i.m.

A
B

durere vie, paralizia nervului sciatic


tuse,intoxicaii

C
D
E

crearea unei ci false


nfundarea sondei cu alimente
greuri,vrsturi

D. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2

4
5

Administrarea medicamentelor
pe cale i.v. este aleasa pentru
Avantajele administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala sunt
Scopul administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala
Complicatiile unei injectii i.m.
sunt
Scopul inhalarii
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este

A
B

Dezinfectia si descongestionarea
mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
Dozarea precisa a medicamentelor si
obtinerea unui efect rapid

Durere vie, paralizia nervului sciatic

Este explorator si terapeutic

17 rapid al medicamentelor
Efectul

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general
rezultat din ptrunderea i
multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a
ptrunderii microbului n organism
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor, de la
suprafaa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
nconjurtor.
3. Care din urmtorii termeni poate fi
definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n
vederea folosirii pentru o intervenie
chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizeaz astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
7.n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admis?
8. Sterilizarea prin metode fizice
utilizeaz:
a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;

c) ultrasunetele.
9.ncrctura casoletelor introduse n
autoclav este important pentru a obine o
sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi
de pe tegumente, mucoase, obiecte i
din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
11. Ortopneea se definete ca o:
a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a
corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a
corpului
12.Splarea de decontaminare a minilor
se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu
periu, uscare i aplicare de alcool 2x5
ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
13. Drenajul postural inseamn:
a) eliminarea secreiilor bronice prin
tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru
drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub
de dren.
14. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
15. Poziia bolnavului pentru tracocentez
este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
16.Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;

b) utilizarea mtilor de protecie;


c) utilizarea ochelarilor de protecie.
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.
19.Circuitele funcionale n unitile
sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc
astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas
care se manifest dup externarea
pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor
invazive;
c) pacienii internai de urgen n
spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen
23. Cand calea natural eficient in
administrarea alimentelor nu poate fi
folosit pentru bolnavul chirurgical, cel
puin in primele zile postoperator, putem
folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau
nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru
examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:

b) nepare pe faa plantar a


halucelui;
c) puncie venoas.
25. Odat cu varsta, eficacitatea
mecanismelor de termoreglare
diminueaza.
In jurul crei valori se situeaz
temperatura normal la o persoan
varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
26.Recoltarea sngelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa,
bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sngelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o
bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
28.Recoltarea exsudatului faringian se
face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de
germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de
la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
avem nevoie de urmtoarele materiale cu
excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau
ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
30.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) nainte de administrarea
antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea
antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.

33. Trebuie s efectuezi un exudat


faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare
ale duodenului sau cilor biliare.
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj
duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat n scop
explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin
pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri
patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).
37.Complicaiile imediate ale sondajului
vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei
uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea
sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre i
instrumente nesterile.
38.Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu
substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n
interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.
39.Spltura gastric este contraindicat
n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator
se face pentru:
a) evacuarea coninutului intestinului
gros;
b) pregtirea pentru intervenii
chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru
alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator
care:
a) determin prezena microbilor;

b) arat sensibilitatea microbilor fa


de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea
germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea
explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca msurarea pulsului s duc
la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 510 minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.
44. Indicai tehnica corect a recoltrii
sputei pentru examinri bacteriologice i
antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui
i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o
tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe
i sputa va fi recoltat inainte de culcare.
45. Efectuarea punciei pleurale
exploratorie poate determina urmtoarele
accidente vitale:
a) tromboflebit profund a
membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.
46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce
explorri considerai utile i imediate:
a) radiografie baritat gastroduodenal pentru excluderea unei
cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC,
TS, pentru o eventual intervenie
chirurgical;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj
postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul
de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.

49. Dup efectuarea punciei, venoase


supravegherea bolnavului presupune cu
excepia:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c)hrnirea imediat a bolnavului.
50.Prin injecia subcutanat se pot
introduce n organism:
a) substane medicamentoase
izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase
hipertonice;
c) substane medicamentoase
uleioase.
51.Locurile de elecie ale injeciei
subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
52.Prin injecia intramuscular se pot
introduce n organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
53.Locurile de elecie ale injeciei
intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
54.Pe cale intravenoas se pot introduce
n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
55.Accidentele injeciei subcutanate
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
56.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea
accidental ntr-un vas de snge a
unei substane uleioase.
57. Pentru evitarea uscrii i formrii
crustelor de mucus in tubul de
traheostomie este important s se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;

b) pun cateva picturi de ap


distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei
cu o compres umezit cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) distensiei abdominal prin
ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.
59. Cortizonul se administreaz la
nceput:
a) n doze mari, scznd apoi
cantitatea pn la doza minim de
intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat,
pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul
tratamentului.
60.n timpul tratamentului cu cortizon,
regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din urmtoarele investigaii
de laborator se poate pune in eviden
trichomonas vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar
n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea
pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ
parenchimatos.
63.Paracenteza abdominal
seefectueaz:
a) n fosa iliac stng, linia Monroe Richter;
b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
64.Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuat n scop
terapeutic se face pentru:

a) evacuarea unei colecii de lichid


pleural;
b) introducerea unor medicamente n
cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de
lichid pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determin prin reaciile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncia pericardica se efectueaz n
scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor
medicamentoase.
70.Accidentele punciei pericardice sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
71.Puncia articular este indicat n:
a) artrite acute i cronice,
serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a
articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie
fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.
73.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt
necesare urmtoarele materiale, cu
excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
74.Apariia papulei cu aspect de coaj
de portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
75. Pe care din urmtoarele ci de
administrare a medicamentelor, absorbia
se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.

76.Locul punciei osoase este:


a) sternul;
b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele punciei osoase sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a
sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funciei renale de meninere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al
plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea punciei renale,
pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare
aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.Dup punctia hepatic, pacientul se
aeaz n poziia:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidian se execut n scop
terapeutic pentru:
a) decomprimarea n cursul sindromului
de HIC;
b) introducerea de substane
medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea
mielografiilor.
82.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n
funcie de starea general, pacientul se
aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.
83.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee,
grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a
unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului
sciatic.
84.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul
este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub
bazin.
85.Accidentele punciei vezicii urinare
sunt:
a) puncie negativ;

b) hemoragie intravezical;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substane obinute prin sintez,
avnd proprieti bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj
pleurall. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din cavitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator.
88. Examinri pentru evidenierea
calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i
endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul
curat;
c) poziia pacientului va fi in
ortostatism
90.Hidratarea i mineralizarea
organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la
care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd
excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
91. Poziia pacientului pentru puncia
lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii
asistentei medicale.
92. Dup puncia lombar pacientul are
voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute
de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze
aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi
alcoolice
93. Asistenta medical ofera medicului
pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile

b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.
95.Volumul deficitar de fluid deshidratarea - se datoreaz:
a) pierderilor excesive (vrsturi,
aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare
anormal de fluid n diferite zone ale
organismului (ascit, edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezint o
modificare de aspect, culoare, miros,
asistenta medical trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent
cu unele medicamente i este un fapt
lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz
dar se consemneaz in foaia de
observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie
administrat ci returnat farmaciei in
schimbul unuia corespunztor calitativ
97. In care din urmtoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu
novocain;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacii
98. Printre metodele de evaluare morfofuncional a sangelui i a organelor
hemato-formatoare se afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea
formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradus
prin durere violent:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
100.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectueaz cu:

a) vocea optit la diferite distane;


b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor
sanguine n sistemul OAB i Rh este
necesar ca:
a) determinarea s se fac prin
ambele metode (Beth - Vincent i
Simonin);
b) determinarea s se fac de doi
tehnicieni;
c) s se foloseasc dou serii de
seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzional are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare
acute;
c) asigurarea c pacientul
beneficiaz de transfuzia pe care o
primete.
105.Incompatibilitatea transfuzional se
previne prin urmtoarele msuri:
a) determinarea grupei n sistemul
OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator
izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de
compatibilitate direct (Jeanbereau) i
biologic Oelecker.
106.Prin transfuzie nelegem:
a) administrarea sngelui direct de la
donator la primitor;
b) administrarea de la donator la
primitor dup o faz intermediar de
conservare a sngelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i
asigurarea numrului de globule roii
necesare transportului oxigenului n
caz de hemoragii, anemii, stri de
oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup n
sistemul OAB, manifestat sub forma
ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat,
infectat cu germeni viruleni care
provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin
transfuzarea sngelui nenclzit.
109.Incidentele transfuziei sunt
urmtoarele cu excepia:

a) ieirea acului din ven;


b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.
110.Alimentaia pacientului trebuie s
respecte urmtoarele principii, cu
excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice
de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de
vindecare prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a
preferinelor alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmresc:
a) punerea n repaus i cruarea unor
organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse
patologice de pe pereii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administreaz prin
sond endonazal la un pacient cu
hipoxie moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
113. Dup efectuarea punciei venoase
supravegherea bolnavului presupune in
ordine:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.
114.Alimentarea activ la pat se face
aeznd pacientul n poziie:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
115.Reuita unei investigaii radiologice a
tubului digestiv cu administrarea unei
substane de contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului
digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
116. n testul Addler se determin
prezena:
a) unor hematii si leucocite de tip
special;
b) unei hemoragii microscopice in
diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului
digestive.
117. Ritmul circadian reprezint:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice
din organism;

b) ritmul aproximativ al funciilor


vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei
sanguine.
118.Un bolnav n repaus absolut la pat
necesit:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119.Alimentarea artificial prin sond
gastric se face la bolnavii:
a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va
face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic
inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.
122.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40-41
C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
123. Prin examenul macroscopic al
materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea,
mirosul;
b) prezena resturilor alimentare
nedigerate;
c) prezena produselor patologice
puroi, sange, parazii.
124. Pentru msurarea temperaturii n
cavitatea bucal termometrul se menine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de
cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126.Pentru evaluarea corect a frecvenei
respiraiei:
a) se anun pacientul i se linitete
din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn
(pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.
127. Printre materialele necesare
efecturii sondajelor gastro-duodenale se
afl:

a) sonda vezicala;
b) sonda gastric i duodenal steril
- de unic folosin;
c) pensa hemostatic
128.Calitile pulsului depind de:
a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.
129.Pulsul de poate msura manual
(digital) la:
a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.
130.Modificrile de frecven ale pulsului
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea
libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale
sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziia bolnavului pentru
toracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
134. Pentru efectuarea testului AddisHamburger se recolteaz urin:
a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima
miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz:
a) in condiii sterile, in recipient
special;
b) un eantion din cantitatea eliminat
in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai
136. Asistenta medical il programeaz
pe pacient la un examen prin care medicul
va vizualiza interiorul bronhiilor i a
traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;

b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se
efectueaz o anestezie local. Cand au
revenit la salon dup examinare, cel mai
important lucru pe care asistenta il are in
vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu
va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in
scopul prevenirii hemoragiei;

c) s-i interzic alimentaia i


hidratarea pan cand se va restabili
reflexul de deglutiie.
138. Cea mai bun metod de msurare a
tensiunii arteriale este:
a) la ambele brae, dup ce bolnavul
a stat in clinostatism 5 min i
ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit
dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a
luat poziia de decubit i imediat dup
ce a luat poziia in ortostatism.

NR.
INTREBARII
1

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII


TESTUL I- ADEVARAT/FALS
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
F

2
3
4.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

A
F
A
F
A
A
A
F
A
F
A
F
F
F
F
F
A
F
F

A
1

2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
C
1
2
3
4
5
D
1
2

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste


nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
TESTUL II- ASOCIERI

NR.
PAGINA
65
141
141
147
84
34
34
34
34
34
61
61
61
65
65
84
84
103
103
103
155

A
B
E
C

L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de


asistentii medicali
"
"
"
"

B
A
C
E
D

"
"
"
"
"

125
112
157
232
124

B
C
E
D
A

"
"
"
"
"

155
120
116
108
112

E
B

"
"

155
145

116
157
155
154

3
4
5

D
C
A

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

b
a
c
a
a,c
a
a,c
a
a
b
b

13
14

b
a

15
16

b
a,b

17
18
19
20
21
22
23
24

a,c
b
a
c
a,b
b
a,b,c
a,b

25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

a
c
a,b
a,b
c
a,b
a
a.b
a,b
a,b
c
a,b
a,b
a,b
a,b
a,b,c

"
"
"
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
"
"
"
"
"
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

112
156
141

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste


nursing

"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"

34

30
31
31
31
31
31
31
32
32
32
9
32
9
32
61
33
33
33
33
33
33
208

35
35
35
35
35
35
35
35
36
36
36
36
36
36
36

41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58

b
a,b
b
a
b
b
d
c
c
a
a,b,c
a,c
a,b
a,b
c
a,c
c
c

59
60
61
62

a
a
a
a

63
64
65
66

a,c
c
b
a,b

67
68
69
70
71
72
73
74
75
76

b
b
b,c
c
a,b
b
c
c
c
a,b,c

77
78
79

c
a,c
b

80
81
82

a
a,b
a,b

83
84

a,b
c

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing


M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
idem
idem
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
idem
idem
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing

"
"
"
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing


E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste


nursing

188
10
61
61
64
66
187
38
38
38
38
38
38
39
69
39
39
39
175
39
39
40
172
40
40
40
40
40
40
41
41
51
51
41
41
94
41
42
42
42
42
42

85
86
87
88
89
90

a,b
c
c
a
b
a,b,c

91
92
93
94

a,b,c
b
b
a,b,c

95
96
97
98
99
100
101
102
103

c
c
b
a,b,c
a,b
a
a,b,c
c
a,b,c

104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114

a,b,c
a,b,c
c
a,b,c
a,b,c
c
c
a,b,c
a
n ordine
b, a
a,b

115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128

b
b
a
a
a
a,c
c
a
a,b,c
b
c
b.c
b,c
a,b,c

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing


M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing


M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

42
42
66
91
105
43

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste


nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
- 1150 de teste nursing
- 1150 de teste nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
- 1150 de teste nursing
- 1150 de teste nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
- 1150 de teste nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
- 1150 de teste nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
- 1150 de teste nursing

46

105
106
106
43
43
52
52
147
53
53
149
151
45
45
45
45
45
45
45
46
46
73
73

82
82
56
47
47
59
47
47
83
47
152
48
83
48

129
130
131
132
133
134
135
136
137
138

a,b
c
c
cde
b
b
a
b
c
a

- 1150 de teste nursing


- 1150 de teste nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

48
48
85
175
61
92
92
65
65
72

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu Asau cu F
fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient,
iar minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Sterilizarea prin flambare
A
instrumente optice
2
Sterilizare la pupinel
B
materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3
Sterilizare la autoclav (la
C
gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
cald)
prelevare
4
Sterilizare la autoclav (la
D
materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5
Sterilizare prin iradiere cu
E
materiale din sticl
raze gamma
B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Alcoolul 70
A
n contact cu plaga face bule de aer
2
Tinctura de iod
B
are aciune bactericid puternic
3
Apa oxigenat
C
se mai numete soluie Dakin
4
Rivanolul
D
nu se aplic pe plgi
5
Cloramina soluie
E
se utilizeaz cu predilecie n pansamentele
umede

TESTUL III

Indicai rspunsurile corecte


1.Antisepsia este:
a)o metoda profilactica de lupta impotriva
infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva
infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a
microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor
chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a
formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se
va face la temperatura de:
a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se
raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat
de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al
campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe
plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un
bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere

b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de


vapori
c) 180 si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importan are splarea minilor n
prevenirea infeciilor cu cale de transmitere
sanguin:
a) nu prezint importan n prevenirea
infeciilor cu transmitere sanguin;
b) uneori este singurul mod de prevenire
a contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a
contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni.
12.n cazul expunerii profesionale cu produse
patologice (inoculare percutan, neptur,
tietur) ce atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
splarea cu ap i spun sau
detergent.
13.Incidena infeciilor nosocomiale este
crescut n serviciile:
a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente n prevenirea
infeciilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaie i
tratament cu risc minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
de aciune.
15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
i controlul infeciilor nosocomiale sunt:
a) pregtirea materialelor pentru
sterilizare i respectarea condiiilor de
pstrare i utilizare a lor;

b) respect i rspunde de aplicarea


regulilor de igien i regulilor de
tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor
profesionale prin tiere , nepare cu
obiecte ascuite, constau n :
a) colectarea imediat dup utilizare n
containere rezistente la nepare i
tiere, amplasate la ndemn i
marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale la
minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.
17.Splarea minilor i a altor pri ale
tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminrii cu ageni
microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui
tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de protecie;
18.Echipamentul de protecie este :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de
infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de
spital;
c) utilizat n timpul activitilor care
presupun risc de infecie.
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se
refer la:
a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri
de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de protecie
adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de baz n aplicarea
Precauiunilor Universale consider:
a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n
practica medical sunt contaminate
dup utilizare.
21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
infeciilor nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnic
aseptic n efectuarea tratamentelor
prescrise;

b) supravegherea meninerii condiiilor de


igien i a toaletei bolnavilor
imobilizai;
c) supravegherea aplicrii tratamentului
cu antibiotice n funcie de
antibiogram i evoluia clinic a
bolnavului.
22. Infecia nosocomial este:
a) infecia contactat n spital sau alte
uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice boal
datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori
diagnosticat dup ieirea din spital.
23. Care din agenii patogeni
( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.
24. Protecia asistentului medical pentru
riscurile ce decurg din practica
profesional se realizeaz de ctre :
a) fiecare asistent medical prin societile
de aisgurri;
b) angajator, prin societile de asigurri;
c) nu este necesar protecia asistentului
medical.
25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale
este de a:
a) preveni transmiterea infeciilor pe cale
sanguin personalului , la locul de
munc;
b) preveni transmiterea infeciilor
nosocomiale;
c) preveni transmiterea infeciilor pe cale
aerogen , n unitile sanitare cu
paturi.
26. Sterilizarea urmete:
a) neutralizarea agenilor patogeni de pe
toate suprafeele ce vin n contact cu
bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor
patogene i nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizare
medical;

c) inactivarea agenilor patogeni existeni


pe suprafaa instrumentelor
chirurgicale.
27. Infecia de definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat
din ptrunderea i multiplicarea
agentului microbian n organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii
microbului n organism.
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau
profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul nconjurtor.
29. Care din urmtorii termeni poate fi definit
ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
31. n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de
pe tegumente, mucoase, obiecte i din
ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;

c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie
antiseptic, nainte de aplicarea unei
proceduri invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Splarea de decontaminare a minilor se
face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare i aplicare de alcool 2 x
5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
36. De la sala de pansamente septice ai
primit instrumentele pentru a le pregti n
vederea sterilizrii. Aezai n ordine
operaiunile de execuie a acestei
manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.
37. Dup decesul unui pacient salonul se
dezinfecteaz astfel:
a) tergerea patului, pavimentului, cu
soluie de var cloros 40 g ;
b) prin pulverizarea soluiei de aldehid
formic n salon 10-15g m3;
c) tergerea obiectelor din salon cu
soluie de cloramin 40 g .
38. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .
39. Soluia antiseptic are urmtoarele
proprieti n comparaie cu soluia
dezinfectant:
a) distruge microorganismele de pe
tegumente i mucoase, fr a le altera
integritatea;
b) nu este nici o deosebire;

c) este mai concentrat dect soluia


dezinfectant.
40. Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcionale n unitile sanitare
respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;

c) ntre circuitul aseptic i cel septic


funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care
se manifest dup externarea
pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.
45. Sursa de infecie poate fi:
a) pacientul i produsele sale patologice;
b) personalul medical i echipamentul
su de lucru;
c) apa i alimente

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC


TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
F
Chirurgie pentru cadre medii F.
65
Daschievici, M Mihilescu, 2004
2
A

64
3
A

66
4
F

67
5
A

76
6
A

83
7
A

87
8
A

83
9
A
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
10
A
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
11
A
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
12
F
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
13
A
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
14
A
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
15
F
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1
c
F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie
82-83
pentru cadre medii , 2004
2
e

82-83

3
b
82-83
4
a

82-83

5
d
82-83
B

1
b
87
2
d

87

3
a
87
4
e

87

5
c
87
TESTUL III- GRIL
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN

1
b
64
2
c

75

3
a
75
4
b

76

5
c
76
6
a

87

7
b
86
8
b

87

9
b
83
10
a

79
11
b,c
1030 teste pentru examene i concursuri
154
pentru asistenii medicali OAMR, 2004

12
a,c
154
13
a,b

154

14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45

a,b
a,b
a,b
a,c
a,c
a,b
a,c
a,b
a,c
b
b
a
b
a
b
a
a,c
a
a,c
a
c
b
d,b,a,c,e,f
b
a
a
a,b
a,c
a
c
a,b
a,b,c

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

153
153
110
110
110
111
111
108
108
70
70
68
53
30
31
31
31
31
32
32
32
32
32
32
32
33
33
33
33
33
33
34

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz n muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2
3
4
5

soluie uleioas
unguente
penicilin cristalin
preparate cortizonice
perfuzie intravenoas

A.
B.
C.
D.
E.

tegumente
dizolvare in ser fiziologic
alimentaie desodat
branul
injecie intramuscular

A.
B.
C.
D.
E

efect purgativ
papul
solutie hiperton
mucoas ocular
soluii la temperatura corpului

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

colir
conduct auditiv extern
supozitoare
injecie intradermic
injecie intravenoas

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale
oral se face pentru obinerea
urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor
mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastrointestinale;
c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand
acetia lipsesc)
2.Este contraindicat administrarea
medicamentelor pe cale oral atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante
asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3.Administrarea medicamentelor pe cale
rectal este indicat la:
a)pacienii cu tulburri de deglutiie;

b)pacienii operai pe tubul digestiv


superior sau cu intoleran digestiv;
c)pacienii operai pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administreaz
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substane gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma
de vapori;
c) pulberi fine.
5.Administrarea medicamentelor pe cale
respiraorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei cilor
respiratorii;
b)imbogairea in oxigen a aerului
inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaa mucoaselor se pot
administra medicamente sub form de:

a)soluii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
de sac conjunctival si pe marginea
ploapelor folosim:
a)ans de platin;
b)baghet de sticl lit,acoperit cu
un tampon de vat;
c)tampon montat pe o sond
butonat,comprese sterile.
8.Administrarea medicamentelor pe cale
parenteral are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exact a unui medicament ce
ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii
medicamentelor bolnavilor incontieni.
9.Prin injectia subcutanat se poate
introduce in organism:
a)substane medicamentoase izotonice
lichide, nedureroase;
b)substane medicamentoase
hipertonice;
c)subtane medicamentoase uleioase.
10.Prin injecia intramuscular se pot
introduce in organism:
a)soluii izotonice;
b)soluii hipertonice
c) soluii uleioase.
11.Locurile de elecie ale injeciei
intramusculare sunt:
a)regiunea supero-externa fesier;
b)faa extern a coapsei,treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular
12.Pe cale intravenoas se pot introduce
in organism:
a)substane izotonice;
b)substane hipertonice;
c) substane uleioase.
13.Accidentele injeciei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:

a)durere vie prin atingerea nervului


sciatic;
b)paralizie prin ineparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidental
intr-un vas de sange a unei substane
uleioase
15.Accidentele injeciei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepia:
a)flebalgiei,datorit injectrii prea
rapide a unor substane iritante;
b)hematomului prin strpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)distensiei abdominale prin
patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas
17.In timpul tratamentului cu
cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substane organice provenite din
metabolismul celulelor
vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza
avand proprieti
bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele ci,cu excepia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanat
20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
a)s se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea
agentului patogen la antibiotic;
c)s se testeze sensibilitatea
organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care
se urmreste un efect prelungit;

b)efect depurativ-dilund si favoriznd


excreia din organism a produsilor
toxici;
c)completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe
cale intravenoas se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse
prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoas se pot
introduce soluii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoas prin patrunderea
aerului in curentul circulator;
c)flebit, necroz
25.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul
perfuziilor se individualizeaz dupa natura
si concentraia soluiei astfel:
a)soluiile izotone se administreaz cu
un ritm de 60-150 picturi pe minut(500
ml/ora)
b)soluiile hipertone se administreaz
cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500
ml/ora)
c)hidrolizatele de protein se
administreaz cu un ritm de 40-60
picturi/minut(50 ml/or)
27.Avei de administrat la ora 12:00
penicilin i gentamicin unui pacient care
are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum
procedai?
a)injectai intramuscular separate cele
doua antibiotice;
b)asociai cele dou soluii de
antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introducei soluia de antibiotice in
punga cu glucoz

28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i


scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii
medicamentoase starea pacientului se
modific brusc,asistenta medicala
actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
puncie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuiete
flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anun imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a
tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe
cale oral poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicrii
substanelor medicamentoase pe cale
percutanat se utilizeaz:
a)inoforeza;
b)fricionarea;
c)ambele metode.
33.Dac fiola al crui coninut trebuie
administrat,prezint un inscris neclar sau
dup deschidere cad cioburi in interior,
procedm astfel:
a)administrm coninutul fr reinere;
b)filtram coninutul inainte de
administrare;
c)nu administram coninutul
34.Exist riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medical care
efectueaz administrarea acestora.Pentru
prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mnui;
b)masc;
c)este suficient spalarea pe maini
dupa efectuarea administrrii
35.Calea natural,comod si foarte
acceptat de bolnav(calea oral si

bucal)prezint i unele dezavantaje


enumerate mai jos:
a)nu are aciune imediat;
b)se poate folosi cand bolnavul vars;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint
intoleran digestiv sau trismus
36.Calea rectal permite administrarea
medicamentelor sub forma de supozitoare
sau clisme si este folosit:
a)dupa efectuarea unei clisme
evacuatorii;
b)cand se urmrete o aciune local,in
special;
c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si
greuri.
37.Calea parenteral ofer o serie de
avantaje,dar si un mare dezavantaj,
indicati care este acesta:
a)absorbie rapid,total;
b)dozare precis;
c)necesit instrumentar si soluii
injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administreaz:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au aciune:
a)antiseptic;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizant;
d) antialgic
40.Dup administrarea
medicamentelor,asistenta medical va
urmri efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii
psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greuri,frisoane,transpiraii;
d)modificri ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecia intravenoas se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)pstrnd cea mai buna ven pentru
urgene;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de
portocal este caracteristic pentru
injecia:

a)intravenoas;
b)subcutanat;
c)intradermic
43.Pe care din urmatoarele ci de
administrare a medicamentelor,absorbia
se face cel mai putin:
a)calea intravenoas;
b)calea intramuscular;
c)calea oral
44.Medicamentele pot fi introduse direct n
snge prin:
a)administrare intravenoas;
b)administrare intraarterial;
c)administrare subcutanat
45.Cnd un medicament prezint o
modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medical
trebuie s tie c:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu
unele medicamente si este un fapt lipsit
de important;
b)medicamentele se administreaz dar
se consemneaz in foaia de observaie
ca erau modificate;
c)numai farmacistul raspunde de
calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat
ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunztor calitativ
46.In care din urmatoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a)infiltraia intradermic cu novocain;
b)I.D.R(excepie la tuberculin);
c)desensibilizare in reacii alergice
47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternnd locurile de elecie;
c)nu exist indicaii speciale
48.Prin injecia intramuscular se
administreaz:
a)soluii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluii izotone,hipertone;
c)soluii izotone
49.Resorbia medicamentului administrat
prin injecia intramuscular incepe:
a)dup 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat dup injectare

50.La atingerea nervului sciatic,tradus


prin durere violent se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
51.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de snge se produce:
a)embolie gazoas;
b)hematom;
c)paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale
rectal se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stng, cu membrul
pelvin stng ntins si membrul pelvin
drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziie genupectoral
53.Administrarea oxigenului pe sond
nazal se face cu scopul:
a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n
caz de hipoxie;
b)creterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.Dup administrarea medicamentelor,n
sacul conjunctival pot aprea urmatoarele
reacii locale:
a)congestive;
b)lcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.Dup administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival,asistentul medical
va semnala medicului manifestrile ieite
din comun:
a)diplopie;
b)palpitaii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival respect
urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleai tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleai tampoane
sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se
face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale
nazal se face cu pacientul aezat in
poziie de:

a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor
in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomand a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sntoas;
c)semieznd,cu capul in
hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
nazal in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei
pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de
vlul palatin(in cazul in care sonda a
fost introdus prea profund, oxigenul
poate ajunge n stomac);
b)schimbarea alternativ a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcionrii
umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor n
conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a)obinerea unui efect terapeutic;
b)nmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, n vederea prevenirii
otitei medii supurante.
62.Nerespectarea cilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influeneaz efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaii locale la locul de
administrare a injeciilor.
63.Asistenta medical:
a)este nevoit s trezeasc bolnavul
pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)trezete bolnavul pentru
administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabilete orarul de administrare
respectnd somnul pacientului.

64.Asocierea mai multor medicamente n


aceeai sering:
a)menajeaz bolnavul de nepturi;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)privete n mod direct medicul.
65.Cnd administreaz tratamentul,
asistenta medical:
a)las la pacient ntreaga doz zilnic;
b)administreaz personal
supozitoarele,picturile pentru ochi i
nas;
c)administreaz nti tabletele,soluiile i
picturile apoi injeciile
66.Asistenta medical are grij:
a)s informeze pacientul despre timpul
n care se va instala efectul
medicamentelor;
b)s atrag atenia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)s corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregtire i
administrare a injeciilor prevd:
a)injectare imediat a coninutului
seringii;

b)verificarea soluiei injectabile;


c)pregtirea cu 30 min.nainte de
administrare.
68.Accidentele survenite la administrarea
injeciilor intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a
ramurilor sale;
b)atingerea nervului trigemen si a
ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul ntr-un vas
sanguin.
69.Accidentele survenite n urma injeciei
intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraia aseptic;
c)tumefierea brusc a esutului
perivenos,hematom.
70.Cu ocazia administrrii
antibioticelor,asistenta medical trebuie s
cunoasc:
a)doza total pe zi de antibiotic ce
trebuie administrat unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exact a unei doze.

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


NR.
NTREBARE
1

RSPUNS
A

NR.PAGIN

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali, 2002
L. Titirca-Ghid de nursing ,2001
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002

TESTUL II - ASOCIERI

138

RSPUNS

BIBLIOGRAFIE

NR.PAGIN

150

2
3

A
F

4
5
6
7
8

A
A
F
A
A

A
NR.
NTREBARE
1

TESTUL I- ADEVARAT / FALS


BIBLIOGRAFIE

107
140
137
137
150
150
156

2
3
4
5
B
NR.
NTREBARE
1

A
B
C
D

L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali,2002

L. Titirc -Ghid de nursing ,2001

RSPUNS

BIBLIOGRAFIE

NR.PAGIN

139

3
4
5

A
B
C

L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate


pacientilor de catre asistenii medicali
2003
L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002

NR.NTREBARE

1.

RSPUNS
a, b, c

2.
3.

146
159
161
134-135

146
140
154
150

NR.PAGIN
37

a, b, c

BIBLIOGRAFIE
1150 teste
Editura Viaa medical romneasc
idem

a, b

idem

37

37

4.

a, b

idem

37

5.

a, b, c

idem

37

6.

a, c

idem

37

7.

b, c

idem

38

8.

a, b, c

idem

38

9.

idem

38

10.

a, c

idem

38

11.

a, b

idem

38

12.

a, b

idem

38

13.

idem

39

14.

a, c

idem

39

15.

idem

39

16.

idem

39

17.

idem

39

18.

idem

42

19.

idem

42

20.

a, b, c

idem

43

21.

a, b, c

idem

43

22.

a, b, c

idem

43

23.

a, b

idem

43

24.

a, b, c

idem

43

25.

a,b,c

idem

43

26.

a,c

idem

73

27.

idem

144

28.

idem

144

29.

b,c

147

30.

147

31.

a,b

1555 teste de evaluare continu in nursing,


Editura Carol Davila,Bucuresti 2002

49

32.

idem

49

33.

idem

50

34.

a,b

idem

50

35.

a,c

idem

50

36.

a,b

idem

50

37.

idem

51

38.

a,b,c

idem

51

39.

a,b,c,d

idem

51

40.

a,b,c,d

idem

51

41.

b,c

idem

51

42.

idem

51

43.

idem

51

44.

a,b

idem

52

45.

idem

52

46.

idem

52

47.

idem

52

48.

idem

53

49.

idem

53

50.

a,b

idem

53

51.

idem

53

52.

40

53.

Teste pentru asistenii medicali 1114


intrebri, Editura Bucuresti 2009
idem

54.

idem

39

55.

idem

39

56.

idem

39

57.

idem

39

58.

idem

40

59.

idem

41

40

60.

idem

41

61.

a,b

idem

60

62.

b,c

111

63.

b,c

1030 teste pentru examene si concursuri


pentru asistenii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
idem

64.

a,b

idem

112

65.

b,c

idem

112

66.

a,b

idem

112

67.

a,b

idem

112

68.

a,c

idem

112

69.

a,c

idem

113

70.

a,c

idem

113

112

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC


TESTULI
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor
respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de
urgen este drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.
TESTUL II

A. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE


1
2
3
4
5

astmul bronsic
pneumonia
pneumococica
bronsita cronica
ftizia
primo-infectia
tuberculoasa

A
B

mucolitice
virajul la tuberculina

C
D
E

hepatizatie rosie
caverna
dispnee paroxistica

B. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE


1
2
3
4
5

tuberculoza primara
pneumonia
pneumococica
pneumotorax
ftizia
astmul bronsic

A
B

caverna
dispnee paroxistica expiratorie

C
D
E

febra in platou 40 C
sancru de inoculare
aer in cavitatea pleurala

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICIN INTERN

1. Pneumonia franc lobar se definete


prin urmtoarele manifestri clinice cu
excepia:
a) frison solemn;
b) tuse seac persistent;
c) febr (39 -41C);
d) junghi toracic.
e) expectoraie mucopurulent
2. n BPOC combaterea obstruciei
vizeaz :
a) drenaj postural, aspiraie bronic,
spalatur bronic;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.

3. Sputa din astmul bronic este:


a) mucopurulent;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgen in astmul bronic
vizeaz:
a) administrarea de bronhodilatatoare
,antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;

c) drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei
pneumococice cuprinde urmatoarele
simptome:
a) vomic, febr 37,5 38 grade,
grea;
b) expectoraie mucopurulent ,
febr n platou;
c) frison unic , febr 39-40, junghi
toracic.
6. Antibioticul de elecie utilizat n
tratamentul pneumoniei pneumococice
este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei
primare sunt urmatoarele, cu excepia
a) ancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo bronice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.

8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se


realizeaz prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaiile pneumoniei sunt:
a) bronita cronic;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoas.
10. Procesul inflamator n pneumonia
pneumococic se desfoar n
urmatoarele stadii:
a) ancru de inoculare, adenopatii
traheobronice, leziuni
condensate;
b) congestie, hepatizaie roie,
hepatizaie cenuie, rezoluie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase,
fibrioase.
11. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:
a) reducerea iritaiei bronice ,
tratamentul infeciilor rinofaringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacilor;
c) administrarea miofilinului i
corticoterapie i.v.
12. Examenul fizic n pneumonia
pneumococic pune n eviden:
a) sindrom de condensare
pulmonar;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitiv in TBC se numete
a) adenopatie traheo-bronic;
b) tuberculoza miliar;
c) ancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din
bronita cronic const n urmatoarele,cu
excepia:
a) medicaie simpaticomimetic;
b) tratamentul infeciei bacteriene;
c) medicaie anticolinergic.

NURSING
15. Pentru prevenirea afeciunilor
respiratorii, pacientul este sftuit:
a) s evite mediul poluat, tabagismul;
b) s-i pstreze greutatea corporal
n limitele vrstei/sexului;

c) s evite practicarea sporturilor n


timpul anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor i ntocmirea
planului de ngrijire, asistenta va observa
la un pacient cu o afeciune pulmonar:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, micrile celor
dou hemitorace.
17. Spirografia exploreaz:
a) volumele i capacitile
pulmonare;
b) volumele pulmonare dup
efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronic, folosind
substan de contrast.
18. Bronhografia reprezint examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului
respirator;
c) radiologic al arborelui
traheobronic.
19. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul
necesit ca pregtire:
a) clism evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de
minute naintea examenului;
c) ntreruperea alimentaiei.
20. Interveniile autonome ale asistentei n
hemoptizie sunt:
a) aezarea pacientului n poziie
Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic i
vocal;
c) aplicarea unei pungi cu ghea pe
regiunea retrosternal;
d) nvarea pacientului s efectueze
inspiraii forate;
e) aezarea pacientului n poziie
semieznd.
21. Pentru ameliorarea respiraiei
pacientului n criz de astm bronic i se
d poziia:
a) semieznd cu spatele sprijinit,
braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenii de urgen n criza de
asm bronic se vor aplica:
a) administrarea medicaiei
bronhodilatatoare i antialergice;
b) educaia pacientului cum s
previn crizele de astm;

c) oxigenoterapie.
23. n afeciunile laringitei , dispariia vocii
se numete :
a) disfonie;
b) afonie;
c) rgueal.
24. Tusea este un act util atunci cnd :
a) favorizeaz eliminarea corpilor
stini;
b) favoroizeaz eliminarea secreiilor
patologice din cile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronita tabagic;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagic.
26. Astmul bronic n criz se
caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistic expiratorie;
b) dispnee inspiratorie i expiratorie;
c) dispnee paroxistic inspiratorie.
27. Disfuncia respiratorie din astmul
bronic este:
a) restrictiv;
b) obstructiv;
c) mixt.
28. n perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidrozaharat bogat n vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecia TBC se face:
a) pe cale cutanat;
b) pe cale aerian;
c) pe cale sexual.
30. Metoda utilizat n depistarea
tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculin;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizeaz
urmatoarele obiective , cu excepia:
a) ntarirea rezistenei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoas;
c) vaccinare antigripal.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
ntalnete n :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp strin n laringe sau trahee;
c) astm bronic.

33. Pentru descoperirea gradului de


infecie tuberculoas se efectueaz :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacia la tuberculin
I.D.R;
c) reacia Cassoni.
34. Dispneea, n bolile pulmonare, este
datorat:
a) scderii aportului de oxigen, creterii
cantitii de CO2 i obstruciei cilor
respiratorii;
b) contaminrii cu pneumococ;
c) comprimrii organelor abdominale .
35. Declanarea hemoptiziei este
precedat de:
a) senzaie de vom;
b) caldur retrosternal i jen
respiratorie;
c) vrstur.
36. Durerea toracic poate avea drept
cauze:
a) afeciuni cardiovasculare;
b) afeciuni pleuropulmonare;
c) ambele.
37. Definiia astmului bronic include, cu
excepia:
a) reducere ireversibil a diametrului
bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibil a diametrului
bronhiilor.
38. Spirografia exploreaz:
a) volumele pulmonare dup efort;
b) arborele traheo-bronic, folosind
substana de contrast;
c) volumele i capacitile pulmonare.
39. Depistarea precoce a mbolnvirii cu
TBC se face prin:
a) IDR la tuberculin;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit
pentru :
a) a stabili amploarea reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existena reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice;
c) se citete la locul injectrii
intradermice dup 72 de ore de la
injectare .
41. Dispneea n bolile pulmonare este
consecina:

a) scderii aportului de oxigen,


creterii cantitii de dioxid de
carbon;
b) comprimrii organelor abdominale;
c) obstruciei cilor respiratorii.
42. Expiraia n astmul bronic este
insoit de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
urmtoarele, cu excepia:
a) ameliorarea condiiilor de via;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripal.
44. n pleurezia serofibrinoas pacientul
prezint urmtoarele manifestri de
dependen, cu excepia:
a) febr, frison;
b) transpiraii nocturne;
c) febr de tip remitent, durere
toracic.
45. Astmul bronic este un sindrom
caracterizat prin:
a) dispnee paroxistic inspiratorie;
b) febr i junghi toracic;
c) dispnee paroxistic expiratorie i
bradipnee.
46. Intervenia delegat n criza astmatic
vizeaz:
a) administrarea de
bronhodilatatoare i
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale n
tratarea crizei de astm bronic este:
a) tratamentul, medicaia
bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda
nazal sau masc;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC
vizeaz:
a) combaterea obstruciei , inflamaiei
, spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraia n pneumonia
pneumococic este :
a) roie ruginie , vascoas,
aderent;
b) sidefie perlat;

c) spumoas , aerat.
50. Manifestarea de dependen
sugestiv pentru TBC este:
a) febra 39 40 grade C;
b) tuse seac persistent peste 3
sptamni;
c) frison unic 30 40 minute.
51. Manifestrile de dependen frecvente
care pot ridica suspiciunea de cancer
pulmonar la fumtorii cronici sunt :
a) tuse persistent rezistent la
tratament n formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesit
urmtoarea pregtire :
a) cu 24 ore nainte se ntrerupe
medicaia excitant sau sedativ a
centrilor respiratori;
b) repaus fizic i psihic cu 30 minute
naintea examenului;
c) nu necesit pregtire.
53.Valorile normale ale parametrilor
cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT)
normali n raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% fa de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al
sputei se pregtesc urmtoarele
materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri steril;
c) tvi renal.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
sunt:
a) senzaie de gdilitur a laringelui,
cldur retrosternal, tuse iritativ
cu expulzia sngelui, gust de
snge;
b) senzaie de gdilitur a laringelui,
grea, vrstur, gust de snge,
transpiraii profuze;
c) senzaie de grea, vrsturi,
cldur retrosternal, gust de
snge.
56. Insuficiena respiratorie acut poste fi
determinat de:
a) expunerea la frig, cldur;
b) obstrucia cilor respiratorii
superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiie.
57. Pentru stabilirea diagnosticului, n
pleurezia serofibrinoas asistenta

efectueaz la recomandarea medicului


urmtoarele examinri:
a) IDR la PPD;

b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.

BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC

NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A
1
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5

RASPUNS

TESTUL I- ADEVRAT / FALS


BIBLIOGRAFIE

A
F
F
A
F
A
F
F
A
A

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
TESTUL II- ASOCIERE

Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel,


2006

c
a
d
b
d
c
e
a
b

MEDICIN
INTERN
1

RASPUNS

2
3
4
5
6
7
8

a
c
a
c
a
c
b

TESTUL II- GRIL


BIBLIOGRAFIE
Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012

NR.
PAGIN
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
123
128
121
154
149
152
129
161
154
123
NR.
PAGIN
90
33
278
26
286
288
301
310

9
10
11
12
13
14

c
b
a
a
c
b

287
286
219
232
247
220

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

a,b
b,c
a
c
b,c
b,c,e
a
a,c
b
a,b
a,b,c,d
a
b
a
b
b
c
a,c
b
a,c

35
36
37
38

b
c
a
c

39
40

a
a,b,c

41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54

a,b,c
c
c
c
c
a
a,b,c
a
a
b
a,b
a,b
b,c
b

NURSING
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Medicin intern Mioara Mincu, 2004

Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012


Medicin intern C. Borundel, 2006

Medicin intern Mioara Mincu, 2004


ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012
Medicin intern C. Borundel, 2006
idem
Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Medicin intern C. Borundel, 2006
idem
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Medicin intern C. Borundel, 2006
Idem
idem
Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012
Medicin intern C. Borundel, 2006
idem
Medicin intern Mioara Mincu, 2004
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

58
58
58
59
59
59
60
60
90
90
91
25
278
288
301
299
308
249
91
37
29
251
277
12
59
91
59
278
308
60
278
91
91
33
287
301
92
58
59
59

55
56
57

a
b,c
a

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

59
60
60

MODULUL 24- CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Aeznd membrele inferioare mai sus dect restul corpului, se asigur o circulaie
venoas mai bun.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2
3
4
5

Flebografie
Oscilometrie
Fonocardiograma
E.K.G
Testul Rumpel- Leede

A
B
C
D
E

fragilitate capilara
activitatea bioelectrica a inimii
vene
zgomote cardiace
pulsatii arteriale

durere precordiala care cedeaza la


nitroglicerina
dilatari ale venelor
claudicatie intermitenta
durere precordiala mai mare de 30
minute
durere occipitala matinala

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1

H.T.A

2
3
4

Arteriopatie
I.M.A
Angina pectorala

B
C
D

Varice

C. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

I.M.A
Arteriopatie
Varice
Pericardita
Endocardita

A
B
C
D
E

combaterea infectiei bacteriene


purtarea ciorapilor elastici
evitarea vestimentatiei stramte
evacuarea lichidului
interzicerea
oricarui efort fizic si
psihic

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolice in infarct miocardic se
administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct
miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale
si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul
monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea
tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se
caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din
infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:

a) are caracter constrictiv;


b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de
maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala
cronica se caracterizeaza din punct de
vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in
endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem
afirma:
a) leziunile caracteristice sunt
vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada
cardiaca;
c) examenul radiologic nu este
important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
formeaza in perioada:

a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala
consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina
sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale
este:
a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in
insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale
venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este
tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea
si senzatia de greutate la nivelul
gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace
globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.

25.Uruitura diastolica se intalneste in:


a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor
dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b) externe,interne,exteriorizate,intersti
tiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraum
atice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt
caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola
cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari
ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d) forta cu care se pierde sangele
este in concordanta cu tensiunea
arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
pierde mai repede sange?
a)
hemoragie venoasa;
b)
hemoragie capilara;
c)
hemoragie arteriala;
d)
hemoragie venoasa si
capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea
sau chiar o usoara crestere a TA in faza
de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite
(ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a
tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid:
120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei
cardiace;
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;

c) combaterea si tratarea afectiunilor


pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la
nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot
provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul
cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul
apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia
medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal
stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza
la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei,
transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea
occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica
dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie
intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica
periferica;
c) sindromul de ischemie acuta
periferica;

d) insuficienta venoasa cronica.


39.In precizarea diagnosticului de infarct
miocardic , de un real folos este
precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de
explorare a aparatului cardio- vascular
sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al
inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de
atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici
pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante
,antibiotice;
b) anticoagulante
,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine
dupa o distanta aproximativ egala cu
cea la care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de
urgenta cand cantitatea de lichid
acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea
naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea
lichidului acumulat.
CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor
cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;

b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;


c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a
amplitudinii pulsatiilor peretelui
arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi
de miocard in cursul unui ciclu
cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor
produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea
grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele
circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul
fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea
nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea
pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu
anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor
in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.

54. In socul cardiogen, pacientul prezinta


urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia
endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace
congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de
durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de
tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul
stang;
c) hipocondrul stang accentuata de
tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei
pentru ingrijirea pacientului cu HTA
constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat
,determinandu-l sa intrerupa mersul
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale
periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea
circulatiei arteriale periferice se
recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;

c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita
obliteranta asistenta medicala ii
recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a
picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila
din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior
drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda
purtarea ciorapilor elastici pe care ii
imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul
inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta
cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei,
asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24
h;
b) reducerea numarului de mese /
24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a
cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei
medicale in evaluarea starii unui pacient
cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide
ingerate/24 h;

b) masurarea greutatii corporale si a


diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de
dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava
inferioara;
c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.
71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea
unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii
cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului rosu se face la:a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 1se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.

78. In cazul electrocardiografului


montarea electrodului precordial V 2 se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 3 se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si
V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

81. In cazul electrocardiografului


montarea electrodului precordial V6 se
face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele
atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE


TESTUL INR.
INTREBARII
1

RASPUNS

2
3
4.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

F
A
F
A
F
A
A
A
F
A
F
A
F
A
F

ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE

I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor


de catre asistentii medicali,
idem
idem
idem
idem
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
L Titirca 1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste

NR. DE PAGINA
53
55
55
55
63
129
129
130
131
132
65
65
65
65
65
65

17
18
19

A
A
A

1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
TESTUL II ASOCIERI

65
65
65

1
2
3
4
5

c
e
d
b
a

Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean


Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean

146
146
146
146
146

59

2
3
4
5

c
d
a
b

Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor


de catre asistentii medicali
idem
idem
idem
idem

1
2
3
4
5

e
c
b
d
a

idem
idem
idem
idem
idem

59
59
59
59
59

B
59
59
59
59

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22

b
a,b
a
c
b
b,c
a
a
a
c
c
a,c
a,b
d
a,b
c,d
a
b
b
b,c,d
b

TESTUL III- GRILA


CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicina interna- Borundel
Medicina interna
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel

34
34
34
71
71
71
71
71
71
71
71
340
341
355
372
368
371
370
366
376
378
371

23
24
25

a,b,c,d
b,c
c

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44

b
a,c
c
a,b
b,d
b,d
a,c,d
a
a
a
c,d
b
b
a
b
b,c,d
a
b,c
a,b,c

45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70

b,c
c
b
a,c
a
b,c
b,c
a,b
a,b
a,b,d
a
b
b
a,b
b
a,b
b,c
b,c
a
b,c
a,c
c
a,b,c
a,b
c
c

Medicina interna Borundel


Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean
CARDIOLOGIE- NURSING
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis

414
381
347
247
247
247
248
248
460
465
465
520
520
524
524
524
566
569
574
575
575
145
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
9

71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84

b
a,c
a
b
b
c
a
b
c
b
c
c
b
a,c

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

9
11
22
22
22
22
22
23
23
23
23
32
33
33

MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
5. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua
zi a operaiei
6. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie gastrointestinal acut.
7. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral
i intravenos.
8. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
10. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
2
3
4
5

Vrsturi cu coninut bilios


Vrsturi cu coninut sanghinolent
Vrsturi cu coninut fecaloid
Vrsturi cu coninut mucos
Vrsturi cu coninut alimentar

A
B
C
D
E

cancer gastric
dischinezie biliar
alcoolici
ocluzie intestinal
stenoz piloric

B
1
2
3
4
5

Vrsturi matinale
Vrsturi postprandiale precoce
Vrsturi postprandiale tardive
Vrsturi la 24 h dup mas
Vrsturi n jet, neprecedate de greuri

A
B
C
D
E

stenoz piloric
alcoolism
ulcer gastric
sindrom de HTIC
ulcer duodenal

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt
caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i
grsimi.
2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent
cauzat de :
a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.
3. n ce const tratamentul igieno-dietetic
ntr-o gastrit cronic:
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi,
cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente,
tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de
medicamente antiinflamatoare,
nesteroidiene i cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :
a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic n enterocolita acut se
caracterizeaz prin:
a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const
n:

a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea n colica biliar are
urmtoarele caracteristici:
a) este localizat n hipocondrul drept
i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept ,
iradiaz n membrul inferior i cedeaz
la administrare de antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i
cedeaz la administrare de morfin.
8. Urmtoarele explorri paraclinice
confirm prezena ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.
9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie
fr complicaii , tratamentul de baz este
medical i n conducerea tratamentului se
va ine seama de:
a) evoluia strii generale , a febrei, a
leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluia durerii i posibilitatea de
reluare rapid a alimentaiei;
c) sedarea bolnavului i reluarea ct
mai rapid a vieii normale.
10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce
prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;

c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
11. Lipotimia n ortostatism apare la un
bolnav cu hemoragie digestiv superioar ,
n cazul unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.
12. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.
13. Manifestarea caracteristic n ulcerul
gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,, abdomen de lemn.
14. O hemoragie digestiv n care
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge
este:
a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin
tahicardie, ameeli, vedere ca prin
cea, lipotimie;
c) are semnele caracteristice ocului
hemoragic
15. Complicaia cea mai frecvent a
ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.
16. Care din elementele de mai jos pot
produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
17. Ce regim alimentar dm la nceputul
pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de
aspiraie gastric.
18. Ce modificri de laborator se pot ntlni
n pancreatita acut?
a) amilazemia i amilazuria crescute n
primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
19. Pancreatita acut este un sindrom
abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente n etajul
superior i alterarea marcat a strii
generale;

b) durere n hipocondrul drept cu


iradiere n umr , stare general uor
alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu
greuri i vrsturi.
20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric
persistent a sclerelor , mucoaselor i
tegumentelor poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.
21. La palparea abdominal a unui pacient
cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
intestinale?
a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii
fecale i gaze ;
d) meteorismul.
23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau
alimente colecistokinetice.
24. Un bolnav cu durere intens
,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu
iradiere n umr i spate, cu durat mare,
febr, care este temporar sau deloc
influenat de antispastice i antialgice,
poate fi produs de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.
25. Care din examenele de laborator sunt
utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului
digestiv exteriorizat prin vrsturi se
numete:
a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.
NURSING

27. Organele cavitare ale abdomenului se


pot evidenia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
contraindicat la pacienii cu :
a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.
29. n vederea efecturii irigoscopiei este
necesar s:
a) se administreze regim hidric n
preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin
efectuare de clism i administrare de
ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile
alimentaie bogat n celuloz .
30. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologic a colonului
fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului
cu substan contrast;
c) examinarea endoscopic a
colonului.
31. Colangiografia const n :
a) radiografierea veziculei biliare
umplut cu substan de contrast
administrat pe cale oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a
colecistului prin umplerea cu substan
de contrast administrat pe cale
intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale
abdomenului dup adminstrarea
substanei de contrast pe cale oral .
32. Colangiografia este contraindicat la
pacienii cu:
a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;
c) insuficien renal.
33. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n cazul gastroscopiei
sunt urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm ,
de cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s
nu fumeze n seara precedent i n
dimineaa investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii
pacientului i i administreaz o tablet
de diazepam.

34. Pentru determinarea hemoragiilor


oculte se utilizeaz:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
35. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer
este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
este contraindicat la pacienii cu:
a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.
37. Spltura gastric este contraindicat
n:
a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
c) staz gastric nsoit de procese
fermentative.
38. Paracenteza abdominal se
efectueaz :
a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia MonroeRichter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
39. Explorarea funcional a pancreasului
se face prin metode directe i indirecte .
Enzimele pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
40. n caz de digestie deficitar, la
examenul microscopic al materiilor fecale se
depisteaz:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.
41. Examenul materiilor fecale pentru
reacia Adler se face dup trei zile de regim
alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i
carne .
42. Vrsturile ce conin alimente ingerate
cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice
pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;

c) stenoza piloric.
43. Durerea ca i manifestare n ulcerul
gastric apare :
a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia .
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
duodenal se recomand respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart ,
ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.
45. La externarea din spital asistenta
recomand pacientului cu ulcer gastroduodenal:
a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr
restricii.
46. Durerea care prezint periodicitate i
apare de obicei toamna i primvara este
ntlnit la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.
47. Manifestrile de dependen ntlnite
n hemoragia digestiv sunt :
a) senzaia de grea , vrsturi,
cldur retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente,
hipotensiune arterial;
c) senzaia de gdilare a laringelui,
vrsturi, hipertensiune arterial.
48. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric
sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,,
lovitur de pumnal cu iradiere dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit
de greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit
de senzaia de arsur.
49. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n ngrijirea pacienilor
cu ciroz hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea
i notarea diurezei i greutii
corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator
ale sngelui.
50. Pacienii suferinzi de hemoroizi i
operai pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:

a) toalet local cu ap i spun , bi


cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea
constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.
51. Dup oprirea vrsturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistit este realimentat
astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n
or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.
52. Pacientul cu colecistectomie prezint
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medical va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.
53. n bolile digestive ora de administrare a
medicaiei antisecretoare este:
a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.
54. Interveniile autonome ale asistentei
medicale acordate pacienilor cu rectocolit
ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic
complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie
hemostatic i preparate de fier.
55. Pacientul cu rectocolit ulcerohemoragic este educat :
a) s respecte un regim alimentar
bazat pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n
vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient
proteic (carne slab fiart , brnza
proaspt).
56. Pacientul cu ciroz hepatic poate
prezenta n perioada de debut urmtoarele
manifestri de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism
abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.
57. Vrsturile postoperatorii cauzate de
staza gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale
postoperator;

c) introducerea sondei nazo-gastrice


pentru drenarea secreiei, urmat de
spltur gastric.
58. La externarea din spital pacientul care
prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) s-i menin igiena general.
59. Regimul alimentar al purttorului de
colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i
proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
60. Durerea n afeciunile digestive prezint
unele caracteristici.Durerea cu localizare n
hipocondrul drept ce iradiaz n umrul
drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
61. n bolile digestive, substituenii aciditii
gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
62. Pentru combaterea durerilor unui
pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil
la nevoie.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N


GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
F
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
2
F
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
3
F
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
4
A
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
5
F
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
6
A
Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
210
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
7
F
idem
212
8
A
idem
235
9
A
idem
234
10
A
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
257
11
F
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1
b
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
2
a
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
3
d
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
4
c
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
5
e
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
B
1
b
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
2
c
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
3
e
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
4
a
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
5
d
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
139
TESTUL III- GRIL
MEDICIN INTERN
1

77

b
a
a,c

Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,


Liliana Rogozea 1997
idem
idem
idem
idem
idem
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
idem
idem
idem

2
3
4
5
6
7

a
d
a
b,c
b,c
a

8
9
10
CHIRURGIE
11

Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici,

723

78
246
80
81
82
5
7
47
71

12

13
14
15
16

c
c
b
a,c,d

17
18
19

c
a,b
a

20
21

b
c

22

23
24
25
26

c,d
b
b,d
b

NURSING
27

28
29
30
31
32
33
34

a,b
a,b
b
b
a,b ,c
c
b

35

36

37
38
39

a,b
b,c
c

40

41
42

a
c

43
44
45
46
47

b
a,c
a,b
a
b

48

1030 teste pentru examene i concursuri pentru


asistenii medicali- OAMR, 2004
idem
idem
idem
Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
idem
idem
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
idem
Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea 1997
Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
idem
idem
idem
Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea 1997

Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de


asistenii medicali- L. Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L Titirc, 2008
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
idem
idem
1150 teste nursing L.Titirc, 2008

210

Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate


bolnavului L Titirc, 2008
idem
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
idem
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
idem

59

9
9
10
723
720
720
41
44
120
717
708
715
724
107

210
213
212
214
214
233
59
11
237
126
54
68

59
9
9
69
69
69
10
11

49
50
51
52
53

a
a,b
a
a,b,c
c

1150 teste nursing L.Titirc, 2008


1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008

70
70
70
72
71

54

a,b

84

55
56
57
58
59
60
61
62

b,c
a,b
c
a,b,c
c
a
c
c

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre


asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
idem
idem
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc , 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc ,2008
1150 teste nursing L.Titirc ,2008
1150 teste nursing L.Titirc ,2008

84
85
72
71
71
69
71
71

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING N AFECIUNILE RENALE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecie
urinar.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i
alterarea eliminrii urinare.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide
la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1
2
3
4
5

Semnul godeului
Examen bacteriologic
Glomerulonefrit acut
Hematurie
Poliurie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
Urografie
2
Cistoscopie
3
I.R.C.
4
Pielografie
5
Hipostenurie

A
B
C
D
E

urocultur
snge
streptococ betahemolitic
3000 ml urin
edem renal

A
B
C
D
E

iodura Na 10%
hemodializ
substan iodat injectat i.v.
endoscopie
urin diluat

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renal:
a) se poate prezenta sub form de
durere lombar, durere pelviperineal i
cistalgie;
b) poate fi declanat de trepidaii, mers
rapid, eforturi fizice;
c) este calmat prin gsirea unei poziii
antalgice.
2. Diureza normal este de :
a) 500 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 2000 ml pe 24 ore.
3. Glomerulonefrita acut :
a) apare in timpul unei infecii
streptococice;
b) se caracterizeaz prin leziuni renale
datorate reaciei antigen-anticorp, cu
fixare de complement la nivelul
membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizeaz prin hematurie,
hipertensiune arterial i edeme.
4. Edemele de origine renal :
a) apar iniial localizate la nivelul
pleoapelor i retromaleolar sunt mai
accentuate dimineaa i au tendina la
regresie n timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (pstreaz
godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute i
cronice, n sindroamele nefrotice i in
insuficiena renal cronic.
5. Urografia intravenoas :
a) apreciaz secretia i excreia renal;
b) aprecieaz anomaliile prezente la
nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii
urinare (calculii, dilataii, malformaii);
c) presupune testarea obligatorie a
sensibilitii la iod.
6. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale
caracterizate prin :
a) afectarea interstiiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezena germenilor n urin ( peste
100.000 germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterial.
8. Sindromul nefrotic se definete prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.

9.Sindromul urinar din glomerulonefrita


acut se traduce prin :
a) poliurie i polakiurie;
b) leucociturie masiv;
c) hematurie ntotdeauna inferioar
leucocituriei.
10. Insuficiena renal acut poate sa apar
n :
a) traumatisme pelviene cu ruptur de
vezic i extravazarea urinii;
b) scderea volumului sanguin circulant;
c) necroz papilar.
11. Dintre factorii de litogenez fac parte i :
a) creterea concentraiei srurilor
urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescut a unor
constitueni urinari (oxalat, acid uric).
12. Principalul element diagnostic al unei
infecii urinare l reprezint :
a) febra nalt nsoit de frisoane i
alterarea strii generale;
b) durerea lombar colicativ;
c) bacteriuria semnificativ.
13. Cea mai important msur terapeutic
n hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b) tratament etiologic prin descoperirea i
tratarea cauzei care o produce (litiaz,
tumori, corpi strini, etc);
c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
transfuzii de snge, plasm, mas
eritrocitar.

CHIRURGIE

14.Care este cifra minim a tensiunii


arteriale sistolice, ca s se poat produce
filtrarea renal?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaia radiologic, care
ne d datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcia aparatului
urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendent;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrograd.
16. Cum iau natere calculii?
a) prin precipitarea i agregarea srurilor
urinare;
b) precipitarea are loc n jurul unui nucleu
organic;
c) datorit concentraiei crescute de
sruri n urin,
d) precipitarea are loc n jurul unor
microbi, leucocite, epitelii descuamate.
17. n ce situaie se poate produce o
insuficien renal cronic?
a) ntr-o litiaz veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu
scleroz renal;
c) prin fenomene de obstrucie i
infecioase intermitente, se produce o
degradare treptat, dar avansat a
funciei renale;
e) prin tulburri de filtrare glomerular.
18. Colica renal este produs de :
a) calculi mari care stagneaz n bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migreaz din bazinet
n ureter;
d) urini hiperconcentrate n sruri urinare.
19. Hematuria produs n cancerul renal are
urmatoarele caractere :
a) este terminal;
b) unilateral;
c) este insoit de dureri;
d) este total, spontan, capricioas,
nedureroas.
20. In care din urmtoarele afeciuni globul
vezical apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractur de
pube;
b) litiaz renal;
c) adenom de prostat;

d) prostatit cronic.
21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
ale adenomului de prostat ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constnd in
adenomectomie pe cale transvezical
sau prin rezecie endoscopic
transuretral.
22. Tratamentul cancerului de prostat
const n :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei n totalitate
mpreun cu limfatice pelvine;
c) alturi de tratamentul chirurgical
estrogenoterapie, castrare bilateral;
d) citostatice i cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos
constituie factori locali care pot produce
retenia acut de urin ?
a) adenom i cancer de prostat;
b) afeciuni neurologice: tabes,
siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astup colul
vezical, traumatism de uretr, stricturi
uretrale.
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
mai grave i se remediaz extrem de greu?
a) anuriile produse de ocul traumatic
sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absena miciunilor inseamn
ntotdeauna anurie?
a) da, absena miciunilor este
consecina anuriei;
b) nu, i alte cauze pot produce absena
miciunilor, fr s fie anurie;
c) absena miciunilor poate aprea n
retenia acut de urin;
d) n plgile renale sau vezicale, urina
produs se elimin n afara cilor
urinare sau normale.

26. Hidrocelul este o acumulare de lichid


serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le gsim?
a) creterea de volum a hemiscrotului la
nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
b) existena unei formaiuni tumorale,
care se reduce n clinostatism;
c) formaiunea este nedureroas, sub
tensiune, fluctuent nereductibil, mat
la percuie;
d) este opac la transluminaie.

NURSING NEFROLOGIE
27.Pregtirea alimentar a pacientului
pentru radiografie renal simpl se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
b) 2-3 zile alimentaie neflatulent,
nefermentescibil;
c) 2-3 zile alimentaie desodat.
28. Recoltarea urinei pentru proba AddisHamburger se face n modul urmtor :
a) prima urin de diminea;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obinut dup ce
pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat
n repaus la pat.
29. Urografia reprezint :
a) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast pe
baz de iod, injectat intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast iodur
de sodiu 10%, injectat prin cateterism
ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
30. Dup cistoscopie pacientul necesit
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaiei pe cale
natural;
b) clism evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor n regiunea
hipogastric, administrare de
antispastice.

31. Proba Volhard exploreaz :


a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluie i
concentraie a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se
precizeaz prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss Hamburger;
c) proba Zimniki.
33. Caracteristicile durerii n colica renal
sunt :
a) localizare suprapubian, iradiere n tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombar, cu iradiere spre
organele genitale externe, intens,
profund;
c) localizare lombar, bilateral, cu
iradiere n tot abdomenul.
34. Se recomand unui pacient efectuarea
unei radiografii renale pe gol, de urgen,
pentru care este pregtit astfel :
a) clism evacuatoare;
b) spltur vezical;
c) nu se face pregtire.
35. ntr-o calculoz renal, pn la
eliminarea calculului, n planul de ngrijire al
pacientului, vor fi aplicate urmtoarele
intervenii:
a) creterea ingestiei de lichide la 3 l pe
zi;
b) msurarea cantitii de urin pe 6 ore;
c) determinarea cantitii de albumin in
urin.
36. Interveniile asistentei medicale pentru
supravegherea sondei vezicale permanente
la un pacient cu incontinen urinar
constau in:
a) observarea aspectului urinei n vasul
colector;
b) meninerea permeabilitii tuburilor
prelungitoare;
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n
funcie de volumul de urin.
37. Pacientul cu glomerulonefrit acut
prezint ca problem de dependen :
a) comunicare ineficient la nivel
senzorial ;
b) potenial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autongrijire.
38. Diagnosticul de certitudine n infeciile
urinare este susinut de :
a) examenul sumar de urin;
b) urocultur;

c) valoarea ureei i a creatininei n


snge.
39. Un pacient de 17 ani este internat cu
diagnosticul insuficien renal acut i
prezint :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.

40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.


sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitiv a funciei renale
prin hemodializ;
c)reechilibrarea funciei renale.
41. Alimentaia pacientului cu
I.R.C.urmarete :
a) creterea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp n funcie de valorile ureei
i creatininei din snge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Interveniile autonome ale asistentei n
ngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) msurarea zilnic a greutii corporale
i a diurezei;
b) dezinfecia regiunilor edemaiate i
acordarea poziiei eznd cu picioarele
atrnate;
c) alimentaie desodat.
43. Care din urmtoarele manifestri
sugereaz un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombar;
b) hematurie macroscopic;
c) vrsturi.
44. Ca manifestri de dependen n
perioada iniial in cazul adenomului de
prostat ntlnim :
a) incontinen urinar;
b) jet urinar fr presiune, ntrerupt;
c) retenie acut de urin.
45. n litiaza uric, pacientului i se
recomand regim alimentar bogat n :
a) vegetale cu restricie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.

46. Interveniile asistentei medicale la un


pacient cu insuficien renal acut constau
in:
a) efectuarea bilanului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin
epurarea extrarenal hemodializat i
dializ peritoneal;
c) aplicaii calde n regiunea lombar.

47. Care din urmatoarele manifestri de


dependen sunt semnificative pentru o
insuficien renal acut?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si
acido-bazic;
c) hematuria.
48. Interveniile asistentei medicale n
insuficiena renal cronic este un element
important al activitii medicale. Educarea
pacieilor se refer la :
a) exerciii fizice intense;
b) necesitatea restriciilor alimentare;
c) igiena riguroas a tegumentelor.
49. Problemele pacientului cu insuficien
renal cronic pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
degradarea funciei tubulare;
b) alterarea integritii pielii;
c) insomnia.
50. La un pacient cu hematurie
macroscopic proba celor trei pahare
permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensitii hematuriei;
c) durata hematuriei.
51. n ingrijirea unui pacient cu anasarc,
interveniile autonome ale asistentului
medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar
hipocaloric, hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;

c) roii, tegumentele prezentnd


teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care prezint
glob vezical, se recomand:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funciei renale implic
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restriciile viznd aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente cu cantitate mic de
urin;
b) dureri la miciune;
c) cantitate mare de urin eliminat n 24
de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urin pe 24 de ore;
b) incontinen urinar;
c) miciuni dese cu cantitate mic de
urin.
57. Conduita de urgen n caz de retenie
urinar se refer la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
58. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz :
a) n condiii sterile, n recipient special;
b) un eantion din cantitatea eliminat n
12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai nendulcit.
59. Stabilii prioritile in efectuarea
sondajului vezical :
a) mbrcarea mnuilor sterile;
b) poziionarea bolnavului pentru sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregtirea materialelor necesare
sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sond Dmeure:
a) sond fixat, lsat timp ndelungat n
vezica urinar;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
sondelor.
61. n ngrijirea postoperatorie a unui
pacient cu nefrectomie asistenta medical
are ca prioritate n ngrijire:
a) msurarea debitului urinar, orar;

b) prevenirea ntoarcerii pacientului pe


partea operat;
c) s fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta
constat :
a) absena urinei in vezica urinar:
b) scderea cantitii de urin pe 24 de
ore;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
63. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sntoas.

64. Hipostenuria reprezint densitatea


urinei:
a) normal;
b) crescut;
c) sczut.
65. Anuria reprezint :
a) absena urinei in vezic;
b) scaderea cantitii de urin;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
66. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente in cantiti mici;
b) eliminarea unei cantiti mai mari de
2500 ml;
c) sete exagerata.

BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC

NR.
NTREBARII

RSPUNS

2
3
4
5
6
7
8
9
10

F
A
F
A
A
F
A
F
F

A
1
2

E
A

4
5
B
1

B
D

MEDICINA INTERN
1
a,b
2
3
4
5
6
7

c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
b
a,c

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


BIBLIOGRAFIE
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
TESTUL II- ASOCIERI

NR.
PAGIN
84
84
84
84
84
84
84
84
84
84

L. Titirca -Ghid de nursing ,2001


L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
L. Titirca -Ghid de nursing ,2001
L. Titirca -Ghid de nursing ,2001

145
94

L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii


medicali,2002
L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
L. Titirca -Ghid de nursing ,2001
TESTUL III - GRILA

219

N. Crngulescu- Medicin intern.Specialiti


nrudite i terapii paliative ,tiint & Tehnic
Bucureti 1998
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

283

112
145
143

239
108
218
145

283
285
284
284
284
285

8
9
10
11
12
13
CHIRURGIE
14

a,b,c
b
a,b,c
a
c
b

Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

285
285
285
286
286
287

836

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
NURSING
27

c
b,d
a,c
c
b,d
c
d
b,d
a,d
b
b,c,d
a,c

S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti chirurgicale


Manual pentru cadre medii i coli sanitare
postliceale, Editura Medical 2007
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

81

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46

c
a
c
b
a
b
c
a
a,b,c.
b,c.
b
b
a,c.
b,c.
a,c.
b
b
a
a,b

Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.


Teste gril Nursing 1150 de teste, 2003.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
1030 Teste pentru examene i concursuri pentru
asisteni medicali. 2004

47
48
49
50

a,b
b,c
a,b
a

Idem
Idem
Idem
Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe
Nicolae- Teste pentru asisteni medicali 1114
ntrebri, 2009.

121
122
122
91

837
838
838
838
840
841
841
841
841
842
842
842

81
81
81
81
81
82
82
82
82
82
82
83
83
83
83
83
83
83
120

51
52
53
54
55

a
a
c
a
c

56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66

c
c
a
d,b,c,a,e.
a
a
a
c
c
a
b

Idem
Idem
Idem
Idem
M. MincuTeste de evaluare continu n nursing
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
idem
L.Titirca-Ghid de nursing
Idem
Idem

105
106
142
189
90

90
91
92
93
93
96
95
94
146
146
146

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2
3
4
5

Melena
Hematemeza
Hemoptizie
Hematurie
Epistaxis

A
B
C
D
E

varsatura
sputa
urina
scaun
rinoragie

A
B
C
D
E

flictena cu continut serocitrin


agent etiologic streptococul
inflamatie a aparatului polisebaceu
infectie purulenta bine delimitata
leziune inflamatorie a glandelor
seboreice

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

Furuncul
Abces cald
Acnee
Erizipel
Arsura gr.II

Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie
prezinta:
a) paloare
b) ameteli in ortostatism
c) transpiratii reci
d) lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare
postoperatorii urmareste prevenirea
trombozelor venoase si a declansarii
tromboemboliei in:
a) preoperator
b) postoperator
c) preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei
hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea
centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa
interventia chirurgicala au drept cauza:
a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in
preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de
refacere a organismului la situatia

anterioara hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea
hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
d. etapa poate fi scurtata prin tratament
adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie
cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos
(vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
prin:
a. interesarea epidermului si partial a
dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu
deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea
preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice
producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a
bolnavului, ci si a bolii

c. explorarea clinica si paraclinica in


vederea stabilirii diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in
personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare
hemodinamica, de refacere a starii generale
pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
alimentatiei
11. In care din afectiunile pulmonare de mai
jos este contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
12. Ce obiective urmareste pregatirea
psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii
mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si
respectarea disciplinei spitalicesti
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate
fi crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie
esentiala
14. Care sunt avantajele chirurgiei
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara
risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii
supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si
convalescenta

15. Cea mai grava complicatie infectioasa


postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele
stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt
considerate hemoragii medicale?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastroduodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale
factorilor de coagulare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia
acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a
plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
trimitem pacientul la serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
19. Care din fenomenele de mai jos se pot
produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
gatului, cefalee
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri
sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
21. Care din masurile de mai jos nu se vor
efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului

e. ungerea suprafetei arse cu substante


grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
cu suprafata arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
procent de suprafata arsa
23. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor
inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
dorsala cu compresiune asupra inimii,
leziuni obstructive ale marilor vase.
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si
substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele,
substantele iodate etc) inainte de
administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei
sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa
evitam transfuzia de sange care nu este
izogrup si izoRh.
25. Care din manoperele de mai jos trebuie
intreprinse in serviciul de terapie pentru
urmarirea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
permanente pentru masurarea debitului
urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o
oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru
alimentarea bolnavului
26. Caror factori se datoreste roseata
(rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor

27. Care este limita de caldura nelezanta?


a. 450C
b. 380C
c. 550C
d. 800C
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul
operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
deficientelor
29. Care trebuie sa fie criteriile de
amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
normala, cu preocupari asemanatoare
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a
hematocritului?
a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
31. Ce se produce in segmentul de sub
garou?
a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
cu scaderea brusca a TA
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
in1/3 medie a coapsei drepte, din care
tasneste sangele rosu aprins in jeturi
discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
33. Care din factorii de mai jos contribuie la
hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea
tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului
il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu

34. Cand este indicata aplicarea unui


pansament umed?
a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
35. Care din conditiile de mai jos stau la
baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
nu provoace dureri
36. Pentru desprinderea din plaga a
compreselor, atunci cand acestea sunt
foarte aderente, folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
37. Carui factor se datoreste cresterea
caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor
nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in
focar
c. activarii circulatiei locale
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza
agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
39. Plagile produse prin manopere medicale
se definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic
medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
41. In ce tip de soc avem valori normale sau
chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura

42. Ce efect poate avea injectia de


adrenalina sau alte simpaticomimetice in
stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea
de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si
a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste
decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
43. Care din hemoragiile de mai jos se
incadreaza in hemoragia interna?
a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
locale, este produsa de :
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea
plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
47. Care din manoperele de mai jos trebuie
evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva
inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
48. Care din metodele de mai jos contribuie
la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice

d. combaterea durerii si a simptomelor care


provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia
operatorie si urmarile postoperatorii vor
merge bine
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
oral de oleu de recin 20g
50. Cand atinge maximum de intensitate
durerea postoperatorie?
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie

51. Durerea, in cazul unei infectii localizate,


este produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene, asupra terminatiilor nervoase
52. Care este semnul caracteristic al
generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
53. Care din exminarile de mai jos pot sa
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului
urinar
d. examenul clinic al bolnavului
54. Care din procedeele de mai jos pot
efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina
K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor

d. asezarea bolnavului in pozitie


Trendelemburg
55. La ce arsura gasim flictene cu continut
serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
cele de
gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici
decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
decat cele in arsurile de grII
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie
efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil
de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia
venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor
accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
58. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena
pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele
stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
59. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
60. Care din cauzele de mai jos contribuie
la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie
intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
b. infectia splinei

c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu


revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem
certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
alergici se va avea in vedere:
a. cunoasterea medicamentelor la care
bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu
antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi
bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
65. Care din elementele de mai jos pot
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare
fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de
insuficienta cardiaca
66. in ce perioada si in ce fel de soc
postcobustional se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in
primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile
67. Necroza localizata a unui folicul pilos
asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:

a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in
preziua operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar
seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
inaintea operatiei
69. Mobilizarea precoce a bolnavului
urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si
producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si
preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care
traverseaza regiunea de escara de la un
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
ischemia periferica
71. Plagile netratate la timp se pot complica
cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
72. Ce complicatii pot aparea in cazul
soculuitoxico septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
ocluzie intestinala
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica

c. la nivelul anastomozelor se produce de


multe ori un edem important care, alaturi de
lipsa peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
oxigenoterapie
c. traheostomie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari
vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
77. Care este cauza scaderii uneori a
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de
inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita
toxinei tetanice
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral

b. agitatie, confuzii, halucinatii


c. exagerarea reflexelor cutanate si
tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
distanta
82. Pentru mentinerea pansamentului la
nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului
abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt
distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la
arsurile de gr IV
85. Cauza aparitiei socului postoperator
dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din
timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
etc
86. Aspiratia continua a secretiilor care se
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea
toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina

d. fixare cu galifix
88. Care din semnele clinice si de laborator
le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului
cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
tendinta la soc?
a. instituim sonda gastrica si administram
pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
91. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 1%
c. mialgin
92. Ce complicatie poate da furunculul
buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si
leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a
hematocritului
94. Care din cauzele generatoare de soc se
incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii,
fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina
rupta

d. hemoragii datorate vasculopatiilor si


coagulopatiilor
95. Un bolnav care are o anemie cronica si
necesita interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il
operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil
preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea
generala
96. In reechilibrarea hidrica, care din
criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
care nu se dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
97. O formatiune pseudotumorala
constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern
numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala,
apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
100. Socul hemoragi se poate produce
cand:

a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,


decelabila prin examenul scunului prin
proba hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a
produce soc hemoragic
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
pentru a evita hiperhidratarea?
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
102. Care din semnele de mai jos
corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra
39-40 C, se altereaza starea generala
103. Care din manifestarile si semnele de
mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica
exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei
terapeutice in functie de evolutie
105. genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
genunchiului
106. Care din factorii de mai jos sunt
fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna

107. In majoritatea cazurilor, etiologia


osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
108. Care din semnele de mai jos le gasim
intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
109. Cum pregatim preoperator colonul?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de
oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de
tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
110. La cat timp dupa operatie se reia in
mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului
digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
pansamentului?
a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
si antisepsie
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore
de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea
hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei

114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon


va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
d. administrare de purgative saline
115. Cand se executa infasarea sub forma
de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care
se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la
nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la
nivelul barbiei si nasului
116. In cazul electrocutarii, local, se produc
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
117. In cazul unei plagi infectate, cand
bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem
gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom.

BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL


NR.
NTREBARII

RSPUNS

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

A
F
A
A
F
A
A
F
A
F
F
A
A
A

A
1

2
3
4
5
B
1
2
3
4
5

a
b
c
e

1
2

a,b
c

3
4

b
a

5
6
7
8
9

b,d
a
a,b,d
a,b,d
b

10

11

a,d

c
d
e
b
a

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


BIBLIOGRAFIE
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
TESTUL II- ASOCIERI

NR.
PAGIN
140
140
140
140
51
51
50
49
51
322
323
324
250
134
137

Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir


Nursing 1150 de teste ,2003.
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.

132

S.Daschievici- Chirurgie, 2007


S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
TESTUL III - GRILA
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

132
133
133
134
342

OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri


pentru asistenti medicali, 2004
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

48

132
132
132
132

249
37
249
37
250
250
342
563
131

575

12
13
14
15

a,b
d
b,c,d
a

564
564
570
38

b,d,e
c
a,d
a,d
c,e
a
a,d
b,c,d
a,b,d
b
a
a,b,d
d
b,c
c,d
b
a,b,c,d,e
c,d
a,b,d
c,d
c
b
a
b,d
b,d
c
c,d
b,c
d
b
b,c,d

S.Daschievici- Chirurgie, 2007


S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

16

17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

a,b,c,d,e
b,c,e
c
c
b
b
c
b
b
b,d,e,f
b,c
b
a,c

S.Daschievici- Chirurgie, 2007


S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

564
631
630
132
137
250
251
342
342
419
248
565
248

66
249
322
322
342
343
345
419
419
421
131
341
563
564
565
251
251
250
323
323
323
131
321
321
414
416
422
248
131
321
342
421

61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91

b
a,b,c
a,c
b
b,c
b,c
c
c
a,b
c
c,d
a,c
a,c
b,c,d
c
b,d
a
c
b,c
a
b
b
a
b
d
b,c
c
a,d
b,d
d
a

92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110

c
a,d
a,d
c
a,b
b
a,c,e
a,c
c
a,c
b
b,c
a,b,c,d
b,d
a,c
b
a,c
b,d
c

S.Daschievici- Chirurgie, 2007


S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

418
577
630
132
345
418
132
577
630
344
322
418
630
574
344
323
250
137
631
638
634
324
630
342
417
632
324
417
574
634
66
133
343
416
573
636
133
342
630
416
634
134
416
632
324
415
134
250
574
631

111
112
113
114
115
116
117

b,c
d
a,c,d
a,c
a,b
c
a

S.Daschievici- Chirurgie, 2007


S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

323
343
418
631
324
345
136

MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I
Notai adevrat cu A sau cu F fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

F.O.

stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si


simptomelor unor boli

2.

Semiologie

document medical si medico legal

3.

Transfuzie

examen radiologic

4.

Fractura in lemn verde

soc hemoragic

5.

Cefalee

a. E b.

durere de cap

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

Hematom intracranian

A.

contuzie cerebrala

2.

Abolirea starii de
constienta post traumatism
cranio cerebral

B.

respiratie paradoxala

3.

Volet costal

C.

trepanatie a craniului

4.

Durere in punct fix +


crepitatii osoase

D.

fractura

5.

LCR limpede la punctia


rahidiana

comotie cerebrala

C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1. Pneumotorax traumatic

A.

capelina

2. Hemotorax masiv

B.

manitol 20%

3. Edem cerebral

C.

punctie exploratorie +radiografie

4. Pansarea unei plagi la

D.

tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie


acuta

E.

defribilator electric, stimulator electrosistolic,


electrocardioscop

nivelul capului

5. Trusa pentru reanimare


cardiaca

D. Asociai noiunile din cele dou coloane

1. Incizie

A.

imobilizare prelungita

2. Hipotrofie musculara

B.

luxatii

3. Ruptura de ligamente

C.

sectionarea unui tesut

4. Hemartroza

D.

prezenta de sange in articulatii

5. Atele Cramer

E.

folosite pentru imobilizarea provizorie a


fracturilor

E. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

Atele Cramer

A.

pretratamentul socului incepe la locul


accidentului si se continua pe parcursul
transportului

2.

Fractura

B.

intreruperea partiala sau totala a continuitatii


unui os

3.

Soc traumatic

C.

segmentele osoase sunt acoperite integral de


piele

4.

Fracturi inchise

D.

folosite pentru imobilizarea provizorie a


fracturilor

5.

Leziune medulara la
nivelul C6C7

E.

paralizia membrelor inferioare

F. Asociai noiunile din cele dou coloane


G.

1.

Accidentatii inconstienti (in


stare de coma)

A.

pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

2.

Bandaj circular in jurul


fruntii

B.

pozitie orizontala cu capul mai declin

3.

Transportul unui accidentat


constient cu epistaxis

C.

transportul se face in pozitie laterala sau


ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare

4.

Ranitii cu lipotimie

D.

capastrul

5.

Imobilizarea provizorie a
mandibulei

E.

plagile regiunii frontale

Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

Soc hemoragic

A.

pierderile depasesc peste 30% din masa


circulanta

2.

Prevenirea socului operator

B.

poate duce la edem pulmonar acut

3.

Utilizarea oxigenului in

C.

anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie

4.

Oxigenoterapie

5. Dilacerare cerebrala

D.

metoda adjuvanta in resuscitarea cardiorespiratorie, avand ca scop cresterea


presiunii partiale a O2 in aerul inspirat

E.

leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a


substantei cerebrale

H. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.
2.

Aparat respirator
Pielea

A.

pneumonie hipostatica

B.

tromboze

3.

Aparatul digestiv

C.

deformari articulare

Aparatul circulator

D.

incetinirea tranzitului

Aparatul locomotor

E.

escare de decubit

I. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

Contuzie medulara

A.

la locul rupturii apare o adancitura


determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv

2.

Ruptura musculara

B.

leziune mai grava a coloanei vertebrale, in


care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei

3.

Fractura costala

C.

insuficienta respiratorie acuta manifestata


prin cianoza si tahipnee

4.

Fractura pluricostala cu
volet costal

D.

durere ce se intensifica in timpul miscarilor


respiratorii sau ale bratelor

5.

Soc decompensat

tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si


depresibil, transpiratii reci

J. Asociai noiunile din cele dou coloane

1.

Plaga penetranta
abdominala

A.

este police in cocos de pusca sau cap de


rata

2.

Luxatie scapulo-humerala

B.

cea mai frecventa luxatie

3.

Luxatia policelui

C.

sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal

4.

Scoaterea firelor de sutura


postoperator

D.

cu cat ne indepartam de cord cu atat firele


se scot mai tarziu

5.

Dupa o interventie
chirurgicala bolnavul
urineaza

E.

spontan dupa 4-6 ore

Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune
mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul
luxatiilor sunt:
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele
articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteoarticulare mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
a. fractura in lemn verde
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale
organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si
osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
complete doar:

a. fractura in varf de clarinet


b. fractura in lemn verde
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se
accentueaza cand miscam fragmentele
osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de
dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul
focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
si lezeaza unele organe din cavitatea
respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respectiv
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este
indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite

14. Pentru fixarea unui pansament la


nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea
tonusului in general poate aparea la bolnavii
imobilizati datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament
necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a
articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei
articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea
regiunii articulare
c. febra
20. In cazul unei fracturi, deformarea
regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in
contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de
continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
22. Masurile de prim ajutor la locul
accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata
provizoriu
b. se va administra un calmant pentru
combaterea durerii

c. oxigenoterapie
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un
bandaj
c. se va face un pansament compresiv
24. In cazul fracturilor deschise se practica
urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine,
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril, se face imobilizarea
provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul
se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
27. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
28.Care din urmatoarele probleme este
prioritara in cazul unui pacient care a suferit
o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
29.La ce se refera suportul psihic oferit de
asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de membru
fantoma,care poate fi ignorat in cazul
protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti

31. Ruptura musculara se manifesta prin


urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
gipsat este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
34. Care din urmatoarele semne nu apar in
luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la
nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul
aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
38. In cazul unui pacient cu extensie,
tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie
de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii
membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
39. Cum se va proceda in cazul unor parti
sectionate la nivelul mainii:

a. se alipesc cele doua segmente


b. se recupereaza imediat segmentele, se
spala cu apa de la robinet, se inveleste intro compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie
cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta
medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
minute
42.Care din urmatoarele semne releva
aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza
degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale
degetelor
43. In timpul mobilizarii active asistenta va
urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
45. Care este prima masura luata de
asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament
compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a
coapsei drepte

46. Care din urmatoarele probleme vor face


parte din planul de ingrijire intocmit de
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei
activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de
limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
49. Respiratia paradoxala este
caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe
urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale
ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a
segmentelor osoase afectate
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
unor mase musculare, distrugerea unor
nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
52. Care este ordinea corecta in acordarea
primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu,
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii

b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,


transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu,
antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
53. Principiile care stau la baza unui bun
pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
suficient de bine strans dar fara sa produca
constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la
spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea
fracturii , imobilizare provizorie, transport la
spital
55. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
caracterizeaza prin:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu
caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios
care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
57. Care din semnele de mai jos nu sunt
specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si
echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala,
atitudine vicioasa

d.durere vie, impotenta functionala ,


crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in
prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I- ADEVARAT /FALS
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE

PAGINA

1.

S. Daschievici-Chirurgie 2007

369

2.

S. Daschievici-Chirurgie 2007

308

3.

S. Daschievici-Chirurgie 2007

320

4.

S. Daschievici- Chirurgie 2007

312

5.

72

6.

F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a


omului sanatos
S. Daschievici-Chirurgie 2007

7.

75

8.

F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a


omului sanatos
S. Daschievici- Chirurgie 2007

9.

S. Daschievici- Chirurgie 2007

770

10.

S. Daschievici-Chirurgie 2007

770

NR
INTREBARE

369

768

TESTUL II- ASOCIEREA


A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.
C
1.
2.
3.
4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.
E

B
A
D
C
E

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007

488
487
399
369
499

C
A
B
D
E

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007

732
729
752
370-371
728

D
C
B
A
E

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007

754
753
731
317
51

C
A
B
D
E

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale

212
379
364
365
350

1.
2.
3.
4.
5.
F
1.
2.
3.
4.
5.
G
1.
2.
3.
4.
5.
H
1.
2.
3.
4.
5.
I
1.
2.
3.
4.
5.
J
1.
2.
3.
4.
5.

D
B
A
C
E

L. Titirca Urgente medico-chirurgicale


L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale

350
312
264
312
283

C
E
A
B
D

L. Titirca Urgente medico-chirurgicale


L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale

290
291
291
290
293

A
C
B
D
E

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale

399
401
453
402
280

A
E
D
B
C

Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului


Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului
Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului
Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului
Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului

1129
1129
1129
1129
118-119

B
A
D
C
E

S. Daschievici- Chirurgie 2007


S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007

745
750
751
752
752

C
B
A
D
E

758
763
764
619
618

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

c
a
b
c
a
c
a
c
b
c
c
b
c
c
b

S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
S. Daschievici- Chirurgie 2007
S. Daschievici-Chirurgie 2007
TESTUL III- GRILA
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007

364
365
365
376
369
373
369
369
370
376
305
303
309
317
379

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

a,b
a.b
a,b
a,b
a
a,b
a,b
a,b
a
a
a si c

27

a,e

28
29
30
31
32

c
a,b,c
c
c
a

33

34
35
36

c
c
d

37
38
39
40

a,c
a,b,c
b,d
c

41
42

b
b

43
44

a
a

45

46
47
48
49
50

a,b,c,d
a,b,c,d
a,b
c
a

S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

362
363
364
365
370
371
374
374
374
1131
18

idem
idem
idem

22
29
18
359
22

S. Daschievici Chirurgie-2007
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
S. Daschievici Chirurgie-2007
S. Daschievici Chirurgie-2007
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

idem
idem
idem
C. Borundel- Manual de Medicina
interna pentru cadre medii
idem
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
idem
C. Borundel- Manual de Medicina
interna pentru cadre medii
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

idem
idem
idem
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie

20

367
763
760
25
25
28
321
137
921
25
25
918
19
22
8
20
752
363

51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61

c
a
a
a
a si b
a
d
b si d
a
c
d

S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie

304
307
310
374
357
361
365
379
29
380
386

MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.

8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu


HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2
3
4

Angina streptococica
Perioada de incubatie in rujeola
Masca Filatov
Streptococ hemolitic grup A

Semn Pastia-Grozovici

A
B
C
D

10-11 zile
scarlatina
penicilina
hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
c. E d. angina streptococica

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3

Rubeola
Febra+catar oculo nazal+
adenopatie
Eruptie pruriginoasa

4
5

Dizenterie
Risus sardonicus

A
B
C
D
e. E

varicela
varsaturi, colici abdominale, scaune
diareice, muco-sanguinolente
efect teratogen asupra produsului de
conceptie
tetanos
rubeola

C. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3

Difterie
R. Dick
IDR la PPD

R. Widal

Examene serologice

A
B
C

scarlatina
R. Schick
se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
D
punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
g. E h. febra tifoida

D.Asociai noiunile din cele dou coloane

E. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

Seroprofilaxie
Produse alimentare intens
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
Cale de transmitere digestiva
Icter
Test Elisa

A
B

toxiinfectie alimentara
hepatita A

C
D
E

utilizarea serurilor in scop profilactic


test imunoenzimatic
coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor

F. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

Semnul Koplik
Meningita cerebrospinala
1 Medulocultura
Raze ultraviolete
Hidrazida acidului izonicotinic
2 (HIN)Controlul bacteriologic
(coprocultura) periodic la
B.C.G.
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3
Cloramina 0,5 %
4
Imunizare activa
5
Imunizare pasiva

A
B

meningococ
recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
masura ce se ia pentru a evita
C A rujeola
transmiterea tuberculosis
infectiilor pe cale digestiva
D
Mycobacterium
B
dezinfectarea termometrelor
E
bacilul Calmette-Guerin
C
D
a. E

metoda de dezinfectare a aerului


seruri, imunoglobuline
vaccin , profilaxie

Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Tratamentul anginei streptococice consta
in administrarea de:
a. penicilina
b. tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa
produsa de:
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b. stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:
a. micropapuloasa, aspra la pipait
b. micropapuloasa, catifelata la pipait

c. veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
a. Grozovici Pastia, cu elemente purpurice
dispuse linear la nivelul plicei cotului si
inghinal
b. Koplik puncte mici albe inconjurate de o
mica areola rosu-aprins, localizate pe
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul
lingual

5. Angina rosie + febra + eruptie


micropapuloasa pe trunchi, respectand fata,
va sugereaza:
a. varicela
b. rujeola
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
a. 3-6 zile
b. 8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
a. da descuamatie furfuracee precoce, in
lambouri tardive
b. nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie
foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :
a. efectul teratogen asupra sarcinii in
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
congenitale
b. complicatiile toxice, septice
postinfectioase
c. evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
caracteristici:
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta
la confluare
b. micropapuloasa, pe fond congestiv
c. maculopapuloasa, cu tendinte la
confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :
a. 2-3 sapatamani
b. 1-2 saptamani
c. 1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie
sunt simptome care sugereaza :
a. rujeola
b. rubeola
c. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :
a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
sub numele de :
a. oreion

b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
abdominale, scaune diareice, defineste :
a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15. Scaune numeroase,
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
febra, stare toxica, subliniaza sindromul
clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea
dizenteriei il au :
a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu trismus
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic
pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie
20. Rasul sardonic apare in:
a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
de debut prin:
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
22. Perioada eruptiva din rujeola se
caracterizeaza prin:

a. cresterea mare a febrei


b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond
congestiv, aspra la pipait
23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
24. Rujeola eruptiva :
a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit
25. Manifestarile de dependenta la un
pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt :
a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate
26. Interventiile asistentei medicale la un
pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
c. imobilizarea pacientului in perioada
eruptiva

27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :


a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de
varsaturi, transpiratii
c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
fugace si febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune
internarea obligatorie in spital
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
cardinal in rubeola este :
a. poliadenopatia
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual
30. Pneumonia pneumococica este
caracterizata prin urmatoarele simptome :

a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine


precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi
toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
discreta infectie rinofarigiana
31. Antibioticul de electie, in tratamentul
pneumoniei pneumococice este :
a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu
antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au
cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au
cazut toate crustele
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
cea mai potrivita interventie de ingrijirenursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale
membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
spatelui

37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie


alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
se face :
a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflgge
c. prin mainile murdare duse la gura
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
42. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
43. Cunoasterea profilului imun al
bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
44. Pentru scaderea amoniemiei, se
administreaza
in
perfuzie
lenta,
intravenoasa, solutii care contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
45.Starea confuzionala, delirul si
halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
a. coma de gr.I

b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
46. Dupa diminuarea icterului, pentru
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
47. In perioada de ascensiune a icterului
este indicat in toate cazurile :
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

NR
NTREBARII

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
REZOLVAREA
BIBLIOGRAFIA

1
2
3
4
5
6
7

A
F
A
F
A
A
F

8
9
10

A
F
A

PAGINA

L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate


pacientilor de catre asistentii medicali

idem
idem
idem
idem
idem

253
277
280
278
279
285
68

L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor


vol III

73
79
291

idem
idem
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1.

2.

3.
4.

B
E

5.

B
1.

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase

335

2.
3.
4.

E
A
B

idem
idem

335
338
284

5.
C
1.

D
B

L. Titirca- Ingrijiri special acordate


pacientilor de catre asistentii medicali

262

2.
3.

A
C

idem
idem

262
263

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase
L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

88

idem

278
88

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase
L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

L. Titirca- Ingrijiri special acordate


pacientilor de catre asistentii medicali
M. Voiculescu- Boli infectioase vol II

281

278

576

4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.

E
D

idem
idem

262
262

C
A
B
E
D

idem
idem
idem
idem
idem

266
266
267
268
268

1.
2.
3.
4.
5.
F
1.

C
A
B
E
D

idem
idem
idem
idem
idem

271
284
286
288
288

334

2.

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase
Gh. Dimache si D. Panaitescu Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala

3.
4.
5.

B
D
E

idem
idem
idem

135
162
164

TESTUL III- GRILA


F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

3
4
5
6
7

a
c
c
b
c

idem
idem
idem
idem

8
9
10
11
12
13
14

a
a
a
b
c
a
b

idem
idem
idem
idem
idem
idem

15

16
17
18
19
20

b
b
a
b
c

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase

L. Titirca-Ingrijiri special acordate


pacientilor de catre asistentii medicali
M. Voiculescu- Boli infectioase
vol II

idem
idem
idem
idem
idem

115

88
277
278
278
278
281
334
335
335
335
335
338
176
284
477
481
481
572
576
576

21

a,c

L. Titirca-Ingrijiri special acordate


pacientilor de catre asistentii medicali

281

22
23
24
25
26
27
28

a,b
b
b,c
a,b
a,b
a,b
a,b

idem
idem
idem
idem
idem
idem

281
281
281
281
282
281
335

29
30

a,b
b,c

idem

31

32

33
34
35

a,b si d
b
c si d

idem
idem
Idem

253
280
280

36

297

37

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase
L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

38
39
40

a,b , c
a,b,c
a

idem
idem

266
257
167

41
42
43
44
45
46
47

b
a
c
a
b
b
a

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

F. Caruntu- Vademecum de boli


infectioase
L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

C. Bocarnea -Boli infectioase si


epidemiologie-

335
43
131
280

285

175
169
173
175
172
174
174

MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 1530 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1.
2
3

Glicemia
Testul tolerantei la glucoza pe cale
orala
Rezerva alcalina

A
B
C

150 ml din urina emisa in 24 de ore


2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din

Glicozuria

Toleranta la glucide

cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.


Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1.
2
3
4
5

Zaharul, fructele uscate, strugurii,


prunele
Painea, cartofii, pastele fainoase
Pestele, ouale, carnea
Insulina
Solutie glucozata hipertona 10-20%

A
B
C
D
E

Alimente permise cantarite in regimul


alimentar din DZ
Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
Coma hiperglicemica
Coma hipoglicemica
Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ

Testul III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o
dereglare:
a) acut;
b) cronic;
c) mixt.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului
include factori:
a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a i b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea
triad simptomatic:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a) afectarea metabolismului bazal;
b) hiperglicemie i glicozurie;
c) creterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
a) diabet esenial i neesenial;
b) diabet insulinodependent i diabet
insulinoindependent;
c) diabet major i diabet minor.
6.Dintre complicaiile diabetului cea mai
important este:
a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetic.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:

a) diabet zaharat de tip juvenil (intre


0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de
maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult
(intre 22-30 ani).
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
dinamica aciunii lor insuline:
a) cu aciune rapid (scurt);
b) lente;
c) intermediare;
d) premixte.
9.Insulina cristalin are aciune:
a) intermediar;
b) lent;
c) rapid.
10.Insulinele lente, cele care intr in aciune
in 90-120 minute, au o durat a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
absorbtia glucidelor concentrate este
insotita de senzatia de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
12.Glicemia postprandiala poate atinge in
mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl

13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se


caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
15.Coma umeda ce apare la un diabet este
coma:
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
16.Coma diabetica hiperosmolara se
caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza
prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
18.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
19.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
20.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) maninil
b) manitol
c) marisang
21.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
22.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
NURSING

23. Glicoreglarea reprezint echilibrul


mecanismelor hipo- i hiperglicemiante.
Factorii hiperglicemiani sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
24. Semnele de recunoatere a comei
hiperglicemice sunt:
a)
tremurturi, piele uscat;
b)
piele uscat, tremurturi,
greuri, vrsturi;
c)
greuri, vrsturi, piele
uscat, instalare lent.
25.Pacientul cu diabet zaharat este o
persoan care necesit:
a)
ntreruperea activitii
profesionale;
b)
desfurarea activitii
respectnd indicaiile de regim i
tratament;
c)
nu are restricii privind efortul
fizic.
26.n diabetul zaharat insulinodependent
doza de insulin/24 h se stabilete n
funcie de glicozuria exprimat n grame
astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
27.Care tip de insulina se poate administra
prin injecii subcutanate, intramusculare i
intravenoase?
a)
insulina cristalin, actrapid;
b)
insulina semilent MC;
c)
insulina lent MC.
28.Pacientului cruia i s-a administrat
insulina cristalin i se recomand:
a)
s mnnce n.urmtoarele
15-30 de minute;
b)
s mnnce dup una-dou
ore;
c)
nu are importan cnd va
mnca.
29.Alimentele permise cntrite n diabetul
zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
a)
fructele;
b)
brnza;
c)
zarzavaturile;
d) finoasele;
e) carnea;
f) oul.

30.Comei hipoglicemice i sunt


caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
este reprezentat de:
a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
32.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.

34.La un bolnav de diabet zaharat


urmtoarele alimente sunt permise fr
restricii:
a) carnea, petele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) cacavalul, branza topit.
35.La un bolnav cu diabet zaharat
urmtoarele alimente trebuiesc cantrite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele finoase, mmliga;
c) carnea, mezelurile.
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vit;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
37.La un bolnav cu diabet cantrirea
alimentelor se face:
a) pentru painea prjit, dup
prjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de
coacere;
c) pentru legumele fierte, dup
tratamentul termic.
38.Glicozuria este cantitatea de zahr
prezent in:
a) urin;
b) LCR;
c) plasm.
39.Glicozuria se clasific in 2 categorii:

a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontan;
d) glicozuria din 48 h.
40. Comei hiperglicemice ii sunt
caracteristice urmtoarele elemente cu
excepia:
a) hipotensiune arterial;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
d) halen acetonic.

41.S.C., elev in varst de 16 ani, este


internat cu com hiperglicemic in spital.
Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la
internare?
a) inregistrarea observaiilor fcute;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui i urinei pentru
analize.
42.Care este motivul pentru care se instituie
tratamentul cu insulina i cu soluii
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecie i are un
nivel sczut de glucoza in sange;
b) este incontient i prezint acidoz;
c) are un nivel ridicat al glucozei in
sange i prezint deshidratare.
43.La externare mama intreab asistenta
medical dac copilul su diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va
rspunde asistenta?
a) mierea conine glucoza i nu are
valoare caloric foarte mare;
b) mierea este un zahr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridic valoarea glicemiei din sange, i
nu are voie s o foloseasc.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gard de ctre soie, care a relatat c soul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
muli ani, cu tratament oral - sulfamide i
diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slbiciune cu grea, nelinite,

transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o


criz hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a
sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC


Diabetul zaharat

NR.
INTREBARE
1.

RASPUNS
CORECT
A

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE

PAGINA
411

A
F
A
A
F
A
A
F
F

Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

1.
2.
3.
4.
5.

B
D
E
A
C

idem
idem
idem
idem
idem

412
412
412
413
413

1.
2.
3.
4.
5.

B
A
E
C
D

idem
idem
idem
idem
idem

415
415
415
416
416

415
415
414
415
415
412
415
413
413

TESTUL III- GRILA


MEDICINA INTERNA
1.
b
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

a,b,d
c
b
b
c
a,b
a,b,c
c
b
b

1555 teste de evaluare continua in nursing


coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicina interna M. Mincu

135
135
135
135
135
136
136
136
136
136
430

12.
13.

b
b,c

14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
NURSING
23

a,c
b
c
b
c
b
a
a
c

24
25
26
27
28
29
30
31

c
b
c
a
a
b,e,f
b
b

32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44

a,b
c
a,d
a,b
a,c
b
a
a,c
c
b
c
c
a,b,c

Medicina interna M. Mincu


Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,
Editura Romprint, Brasov, 2003
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

430
53

1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,


Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
1555 teste de evaluare continua in nursing
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

75

53
53
53
53
53
53
53
53
53

76
76
76
76
76
76
76
39
39
40
45
45
45
45
137
136
141
141
141
141
141

MODUL 41 DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals

1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.


2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe ideea
de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale ntrun stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale, bazate
pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de a
hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1.

Binefacerea

Veracitatea

1.

Deontologia

Suicidul

Clonarea

Euthanasia

Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau


insela pe altii

Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si


confidentialitatea
3
Fidelitatea
C
Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4
Paternalismul
D
Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5
Autonomia
E
Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
B. Asociai noiunile din cele dou coloane

5
Avortul
Testul III
Indicai rspunsurile corect

Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin


intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul
organizatiilor profesionale care devin instanta de
elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie

1. Etica este disciplina ce se ocup de:


a) sistemul valorilor;
b) normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i
realizare n via a acestora.
2. Morala este o form de reglementare:
a) a convieuirii sociale;

b) a comportamentului uman;
c) ambele.
3. Deontologia este definit ca:
a) parte a eticii care studiaz problema
datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele

morale.
4. Valoarea moral este:
a) o credin;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiii de
familie, filosofii politice, educative i
religioase cu care se identific cineva;
c) ambele.
5. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri
de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o urmeze
sau sa o aleaga;
b) ambele.
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace
avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de asi conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
7. Care din urmatoarele principii etice se
defineste ca obligatia de a spune adevarul
si de a nu-i minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
8. Binefacerea este principiul etic care se
traduce prin:
a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
obtina ceea ce le este benefic si a
reduce riscurile daunatoare fizic si
psihic.
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali
cuprinde urmatoarele capitole:
a) asistenta medicala si persoana
ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
10. Codul de etica arata:
a) acceptarea responsabilitatii
profesionale;
b) increderea pe care o investeste
societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
11. Problemele intalnite in practica
nursingului sunt:
a) de ordin legal;
b) de ordin moral;

c) ambele.
12. Pentru realizarea unei relatii functionale
de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite
pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale
asistentei medicale.
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi
dezvaluite in anumite situatii:
a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.
14. Conform Codului de Etica, asistenta
medicala are abilitatea de a aplica in
practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul
formarii sale ca profesionist.
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
obligate sa:
a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa
aline suferinta.
16. In ingrijirea paliativa asistenta va
respecta drepturile pacientului:
a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat,
confidentialitate.
17. Abuzul grava incalcare a indatoririlor
fata de familie se defineste ca fiind:
a) parasirea, alungarea sau lasarea
fara ajutor a uneia sau mai multor
persoane din familie fata de care
persoana care paraseste are obligatia
de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a
obligatiilor de intretinere prevazute de
lege;
c) supunerea la rele tratamente care
pot duce chiar la crime.
18. Suicidul reprezint:
a) un act contient pe care individul la svrit pentru a se vtma i
care s-a soldat cu moartea;
b) un act intenionat autodistructiv
care duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete
fatal prin moarte.

19. Fazele procesului suferinei descrise de


Parkes n pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a)
durerea acut;
b)
ocul;
c)
construirea de noi
presupuneri;
d)
descurajare, singurtate;
e)
indiferenta
20. Primul cod deontologic pentru medici a
fost:
a)
jurmntul lui Hipocrate;
b)
jurmntul lui Florance
Nightingale;
c)
codul lui Hamurabi.
21. Sunt recunoscute de lege urmtoarele
drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
23. Cand intr-o comunicare exista
neconcordanta intre mesajul verbal si
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
25. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.

BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL


NR.
INTREBARE
1.

RASPUNS
CORECT
A

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

A
A
A
A
F
A
A
A
F

A
1.

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE

PAGINA

1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria


Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL II- ASOCIERI

29

37

8
91
155
194
163

2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.

A
B
E
D

Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,


Asociatia de Nursing
idem
idem
idem
idem

B
D
A
C
E

idem
idem
idem
idem
idem

1.

a,b,c

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

c
a,b,c
c
c
a,b,c
b
a,b,c
a,b
c
c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c

TESTUL III- GRILA


1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

29
30
30
30
30
30
30
30
30

45
45
42
39

26
26
26
26
27
27
27
27
27
28
28
28
28
29
28
28
28

18.
19.
20.
21.
22.

a,b,c
e
a
a,b,c
c

23.

24.

a,b,c,d

25.

idem
idem
idem
idem
Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing

29
29
29
29
12,13
97
163
155

MODULUL 45 - GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1
2
3
4

Amenoree
Menoragie
Oligomenoree
Dismenoree

A
B
C
D

Metroragie

menstruatie dureroas
intervale lungi ntre menstre
absena menstruaiei
hemoragii neregulate survenite
ntre 2 menstre succesive
hemoragii menstruale prelungite

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2

Sarcina extrauterina
Cancer uterin

A
B

sange rosu deschis


sange negricios

3
4
5

Fibrom uterin
Cancer mamar
Infectie gonococica

Testul III
Indicai rspunsurile corect

C
D
E

sange spalacit
leucoree galben verzuie
secretie memelonara sanghinolenta

1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller)


detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale
colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea
trompelor uterine.
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii
uterine;
b) examen radiologic al corpului si
istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru
evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta
pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are
caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si
fosele iliace, iradiaza catre vulva,
vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru
cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare
unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa,
galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange
menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua
ore inainte;

b) cu doua zile inainte se intrerupe


tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru
prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
a) sa respecte controalele medicale
periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu
parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal
in perioada postoperatorie se realizeaza
astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa
interventii chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe
perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa
reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe
perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie consta
in :
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;

c) masurarea TA, pulsului.


18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE I NURSING N


GINECOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR. DE PAGINA
INTREBARII
1
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
2
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
3
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
4.
F
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
5
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
6
F
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
7
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
8
F
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
9
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
TESTUL II - ASOCIERI
A
1
C
Ghid de nursing
141
2
E

3
B

4
A

5
D

B
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

B
C
A
E
D
a
b
b
b
a,b
a
b,c
c
b
b
a,b
a,b
a
c
b,c
b,d
a,b
a,c
b,c
a

1150 de teste nursing


Ghid de nursing

TESTUL III- GRILE


1150 teste de nursing-cap.2.62

Ghid de nursing

101
141-314

100

141

MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals
1.
2.
3.
4.

Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.


Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de
obstetric , dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2

Disgravidie precoce
Disgravidie tardiv

A
B

Avort

Placenta Praevia

Infecie puerperal

contracii uterine, dureri pelvine, metroragie


anxietate, hemoragie vaginal ce apare n
repaus ,fr durere
vrsturi abundente , repetate, scdere n
greutate
febr, tahicardie,modificarea aspectului i
mirosului lohiilor
edeme , HTA, albuminurie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3
4
5

Lohii sanguinolente
Lohii serosanguinolente
Lohii seroase
Retenie de lohii
Infecii ale glandei mamare

A
B
C
D
E

Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1.
n timpul sarcinii apar modificri
morfofuncionale ,pe care asistenta
medical trebuie s le cunoasc:

pn la sfritul primei sptmni de lehuzie


pn la sfrsitul perioadei de lehuzie
subinvoluie uterin
conformaie anormal a mamelonului
primele 2-3 zile de lehuzie

a.

modificri generale ale


organismului;
b.
modificri locale la nivelul
aparatului genital feminin;
c.
ambele.

2.
a.
b.
c.
3.
a.
b.
c.

4.
a.
b.
c.
5.
a.

b.
c.
6.

a.
b.
c.
7.
a.
b.
c.
8.
a.
b.
c.
9.
a.
b.
c.

Metabolismul se modific n timpul


sarcinii astfel:
crete;
scade;
se menine constant.
Aparatul cardiovascular sufer cele
mai multe modificri n timpul sarcinii:
crete ritmul cardiac;
scade volumul sanguin;
crete presiunea venoas n
membrele inferioare, crete
coagulabilitatea sngelui , predispunnd
la tromboz.
La nivelul aparatului excretor apar
urmtoarele modificri n sarcin:
oligurie;
polakiurie, oligurie;
poliurie, polakiurie.
La nivelul glandei mamare n timpul
sarcinii se produc:
creteri de volum ale snilor
cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i
modificri pigmentare;
apare secreia lactat;
apare secreia de colostru.
Pentru stabilirea diagnosticului de
sarcin prin testul imunologic se
recolteaz :
urina femeii gravide;
5ml snge venos;
snge capilar.
Semnul obiectiv cel mai important
pentru stabilirea vrstei sarcinii este:
data ultimei menstruaii;
nlimea fundului uterin;
primele micri fetale.
Problemele gravidei legate de sarcin
pot fi:
alterarea confortului,
manifestat prin greuri ,vrsturi;
alterarea eliminrilor urinare,
manifestat prin polakiurie;
deficit de cunotine privind
autongrijirea.
La sfritul lunii a III-a uterul este
situat astfel:
ca organ pelvin;
la nivelul ombilicului;
la jumtatea distanei
ombilic- simfiza pubian.

10.

Stabilirea vrstei sarcinii se face lund


n considerare urmtoarele criterii:
a.
data ultimei menstruaii,
nlimea fundului uterin, data primelor
micri fetale, data raportului sexual
fecundant;
b.
data ultimei menstruaii i a
primelor micri fetale;
c.
data ultimei menstruaii i
nlimea fundului uterin.
11.
Pentru asistarea naterii n condiii de
asepsie se urmrete :
a.
mediu ambiant dezinfectat,
materiale i instrumente sterile;
b.
mediu ambiant dezinfectat,
dezinfecia persoanei care asist
naterea;
c.
mediu ambiant dezinfectat,
materiale i instrumente sterile,
dezinfecia persoanei care asist
naterea, dezinfecia parturientei.
12.
Cu ocazia consultaiilor prenatale ,
asistenta medical aplic urmtoarele
intervenii autonome:
a.
msoar TA,puls, greutate
corporal , nlimea fundului uterin;
b.
administreaz tratamentul cu
preparate de Fe i Ca ;
c.
educ gravida cu privire la
autongrijire.
13.
n perioada de pretravaliu ,interveniile
asistentei medicale constau n :
a.
asigurarea igienei gravidei;
b.
golirea vezicii urinare, clism
evacuatoare;
c.
urmrirea ritmicitii
contraciilor uterine i a BCF-urilor.
14.
n primele dou ore dup natere,
lehuza poate prezenta ca manifestri
normale:
a.
oboseal, tendin la somn,
bradicardie;
b.
tahicardie,hipotensiune
arterial;
c.
uter dur , contractat.
15.
Mobilizarea lehuzei cu natere
eutocic , fr intervenii obstetricale se
face astfel:
a.
precoce, n primele 6-12 ore;
b.
la 2 zile dup natere;

c.

nu prezint importan timpul


cnd se mobilizeaz.
16.
Pentru alimentaia lehuzei se fac
urmtoarele recomandri:
a.
s consume lichide n primele
24 ore;
b.
s evite alimentele flatulente;
c.
nu sunt restricii alimentare.
17.
Gravidei cu disgravidie precoce ,
asistenta medical i acord urmtoarele
ngrijiri:
a.
supravegheaz pierderile de
snge din punct de vedere cantitativ i
caliatativ;
b.
observ aspectul
tegumentelor , msoar TA, greutatea
corporal;
c.
asigur repausul total la pat.
18.
Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul
gravidei cu disgravidie tardiv se
recomand :
a.
regim hiposodat;
b.
asigurarea unui regim
desodat cu reducerea lichidelor;
c.
internarea gravidei n spital
pentru supraveghere.
19.
Manifestrile de dependen : edeme,
HTA, albuminurie se ntlnesc n :
a.
disgravidie precoce;
b.
disgravidie tardiv;
c.
iminen de avort.
20.
D-na M.V, 30 de ani, este luz cu
operaie cezarian de dou zile. Se
constat c involuia uterin este de 1,5
cm. Cum apreciai aceasta:
a.
normal;
b.
subinvoluie;
c.
rapid.
21.
n primul trimestru de sarcin gravida
poate prezenta ca manifestri:
a.
sialoree;
b.
scdere n greutate;
c.
greuri ,vrsturi.
22.
Urmtoarele manifestri ale gravidei
ne pot face s suspectm nceperea
travaliului:
a.
durerile epigastrice;
b.
pierderea dopului gelatinos;
c.
apariia contraciilor uterine
dureroase.
23.
Perioadele naterii sunt :

a.

dilataia , angajarea craniului,


delivrena , luzia;
b.
dilataia , expulzia ftului,
delivrena,consolidarea hemostazei;
c.
angajarea craniului,
coborrea craniului n excavaie,degajarea
la strmtoarea inferioar.
24.
Circumferina abdominal la o gravid
la termen are aproximativ:
a.
75 cm;
b.
95cm;
c.
125cm
25.
Diagnosticul pozitiv al sarcinii n
trimestrul II se pune pe :
a.
micri active fetale;
b.
btile cardiace fetale;
c.
ecografie.
26.
Data naterii se poate calcula :
a.
DUM + 10 zile + 9 luni;
b.
DUM 10zile + 9 luni;
c.
DUM + 280 zile.
(DUM
data ultimei menstruaii)
27.
Consultaiile periodice prenatale
pentru o gravid fr risc obstetrical se
efectueaz n primele 6 luni de sarcin:
a.
bilunar;
b.
sptmnal;
c.
lunar.
28.
Prin hidramnios se nelege o cantitate
de lichid amniotic:
a.
mic( sub 500 ml) ;
b.
normal;
c.
mare( peste 2000 ml).
29.
Prima consultaie prenatal urmrete:
a.
verificarea diagnosticului de
sarcin;
b.
stabilirea bilanului de
sntate al femeii;
c.
pregtirea femeii n vederea
asistrii naterii.
30.
Pentru depistarea activitii cardiace
fetale i pentru msurarea fluxului sanguin
n vasele ombilicale se folosete ca
investigaie:
a.
ecografia;
b.
auscultaia Dopller;
c.
amnioscopia.
31.
Fenomenele specifice perioadei de
lehuzie sunt:
a.
lohiile, secreia lactat;
b.
involuia uterin;

c.

vrsturile.

32.

n trimestrul III , gravida cu sarcin


normal poate prezenta urmtoarele
manifestri determinate de adaptarea
organismului la sarcin:
a.
dispnee;
b.
constipaie ;
c.
insomnie.
33.
Interveniile specifice asistentei
medicale acordate gravidei cu disgravidie
precoce sunt urmatoarele, cu excepia:
a.
observarea atent a
tegumentelor i mucoaselor;
b.
meninerea unei stri
nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c.
reducerea srii din
alimentaie.
34.
n travaliu gravida poate prezenta
urmtoarele semne:
a.
contracii uterine dureroase,
ritmice, cu frecven i intensitate
crescnd;
b.
ruperea membranelor;
c.
contracii uterine dureroase,
rare.
35.
ngrijirea luzei cu operaie cezarian
cuprinde urmtoarele laturi:
a.
ngrijirea snilor;
b.
ngrijirea igienic i urmrirea
evoluiei aparatului genital;
c.
ngrijiri acordate operaiei pe
abdomen.
36.
a.
b.
c.
37.

Furia laptelui se manifest prin :


semne locale;
semne generale;
ambele.

n cazul apariiei ragadelor( fisuri


mamelonare) se recomand:
a.
punerea snului respectiv n
repaus;
b.
aezarea la sn a nounscutului ct mai des;
c.
golirea snului prin muls cu
un dispozitiv special.

BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC


Nr.
ntrebare

Rspuns

Bibliografie

Pagina

1
2
3
4
5
6
7
8

A
F
A
A
F
A
A
F

TESTUL I- ADEVRAT / FALS


1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

99
99
99
99
99
99
99
202

9
10
11

A
F
A

12

A
1

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre


asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

220

2
3
4
5

e
a
b
d

idem
idem
idem

221
222
223
123

B
1

Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.


Georgeta Aurelia Balt, 1988

124

124

3
4
5

b
c
d

idem
idem
idem

1
2
3
4
5
6
7

c
a
a,c
c
a,c
a
b

8
9
10
11
12

a,b,c
c
a
c
a,c

idem
idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
TESTUL II- ASOCIERE

Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.


Georgeta Aurelia Balt, 1988

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre


asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
TESTUL III- GRIL
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008

223
205
111
221

124
123
225
94
95
95
95
95
95
115
96
96
96
97
97

13
14

a,b,c
a,c

15
16
17
18
19
20
21

a
a,b
b
b,c
b
a
a,c

22
23
24

b,c
b
b

25

a,b,c

26
27

a,c
c

28

29

a,b

30
31

b
a,b

32

a,b,c

33
34

c
a,b

35
36

a,b,c
c

37

a,c

1150 teste nursing L.Titirc, 2008


ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

97
216

idem
idem

132
132
113

Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.


Georgeta Aurelia Balt, 1988
Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea,1997

idem
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea,1997
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

idem
idem
idem
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008

97
98
98
98
98
98
206

131
131
204
131
205
203
123
210
212
213
224
125
225

MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.

2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea


tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
2
3
4
5

icter fiziologic al nou


nscutului
criza genital
involuia cordonului
ombilical
febra tranzitorie a n.
nscutului
meconiu

glande mamare tumefiate

B
C

urina , scaun normal colorate


scaun verzui eliminat dup natere

mumificarea treptat a bontului ligaturat

ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
bont ombilical
A
periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nounscut
2
lanugo
B
nitrat de Ag 1%
3
vernix caseosa
C
alcool 70 grade
4
scdere fiziologic n
D
substan gras pe tegumente
greutate
5
profilaxia oftalmiei
E
dup eliminarea meconiului
gonococice

Testul III
Indicai rspunsurile corecte
1. Perioada de nou-nscut este
cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmresc:
a) reflexele arhaice;

b) frecvena cardiac;
c) micrile respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la natere;
f) tonicitatea muscular.
3. Alimentaia la sn a nou-nscutului
este corect s fie instituit:
a) dup 24 ore;

b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.
4. n asfixia albastr a nou-nscutului
se acord urmtoarele ngrijiri , cu
excepia:
a) Se efectueaz respiraie
artificial;
b) Se dezobstrueaz cile
respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n
poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie
artificial.
e) Se administreaz oxigen.
5. Principalul icter al nou-nscutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul
sprijinit i tapotat uor pe spate
pentru favorizarea eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.
7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt:
a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.
8. Alimentaia artificial const n :
a) alimentarea sugarului n primele
3-4 luni cu un alt lapte dect cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mam i un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
9. Dezavantajele alimentaiei artificiale
sunt :
a) intolerana la lapte;
b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor
digestive.
10. Recoltarea scaunului pentru
coprocultur la copil se efectueaz
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
introdus prin anus i rect;

c) se administreaz purgativ salin


i se recolteaz scaunul ntr-un
recipient curat i uscat.
11. Indicaiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp
dup supt;
c) curba ponderal staionar sau
n scdere;
12. Meconiul este:
a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule
descuamate de culoare verde.
13. Primo-profilaxia TBCse face n
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
14. Prima vaccinare BCG se face n
maternitate:
a) la toi nou-nscuii , fr
excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu
greutate peste 2500 g n primele
4-8 zile.
15. La un sugar de 7 luni n convulsii ,
cu temperatura de 40 grade C, se
acord urmtoarele ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10
fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor
antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o
tablet per os.
16. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai
cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.
17. Reflexul de supt i de deglutiie
lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
c) la prematurii cu greutate sub
1500 g.

18. Prematurii de gradul III i IV sunt


alimentai :
a) cu biberonul;
b) la sn;
c) cu linguria;
d) prin gavaj.
19. Carena de vitamina D la sugar i
copilul mic se numete:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.
20. Msurarea temperaturii la copilul 0-3
ani se face:
a) n rect, cu termometru individual
lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu
termometru special.
21. n boala diareic acut sugarul
prezint:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
22. Temperatura copilului msurat n
rect este:
a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n
axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul feiser al sugarului se
previne prin:
a) aplicarea de unguente
protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare
scaun, aplicare de unguent
protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de
corp.
24. Prima vaccinare antihepatitic se
efectueaz :
a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.
25. Diversificarea alimentaiei sugarului
presupune:
a) introducerea de noi alimente ,n
afar de lapte , la vsta de 3-4
luni;

b) alimentarea sugarului cu diferite


regimuri alimentare;
c) introducerea n alimentaie a
sucurilor de fructe.
26. Regimul de via al femeii care
alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct
de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru
sugar.
27. Principiile diversificrii alimentaiei la
copil sunt urmtoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a
sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi
o dat;
e) primul aliment este obligatoriu
finosul n late.
28. La nou- nscut i sugarul n primele
luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
urmtoarele:
a) infecii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale oral.
30. Cauzele vrsturilor pot fi
urmtoarele , cu excepia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.
31. Cea mai frecvent form de anemie
nlnit la sugar este:
a) anemie posthemoragic;
b) anemie feripriv prin caren de
fier exogen;
c) anemie hemolitic.
32. Locul de elecie al injeciei
intramusculare la sugar este:

a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.
33. Supa de legume poate fi primit de
sugar cnd e sntos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
34. n icterul fiziologic :
a) se administreaz obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu
gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.
35. Criza genital a nou-nscutului
necesit :
a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.
36. Primii dini apar n jurul vrstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
37. O contraindicaie a supei de morcov
este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.
38. Curirea unui biberon folosit se
ncepe cu:
a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical l
efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.
40. Copilul prezint enurezis cnd nu-si
controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.
41. La ce vrst este mai frecvent
debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenial comun se
ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;

b) n primele zile dup natere;


c) la vrsta de 1 an.
43. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
44. Poziia care trebuie asigurat
copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
45. ngrijirile plgii ombilicale care
prezint granulom se realizeaz
prin:
a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamid n plag.
46. n caz de gangren umed a plgii
ombilicale se indic:
a) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
b) atingerea bontului cu o
compres nmuiat n tinctur de
iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.

BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC


NR.
NTREBARE

RSPUNS

1
2
3
4
5
6

A
F
F
A
A
F

7
8
9
10

A
F
A
F

BIBLIOGRAFIE

NR.
PAGIN

TESTUL I- ADEVRAT / FALS


1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997

idem
idem
idem
idem

25
25
25
33
TESTUL II- ASOCIERE

A
1

2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

c
a,e
c
d
b
b
b,c
a
a,c
b
b,c

125
125
125
125
125
25

Puericultur i pediatrie-Manual pentru


colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

21

A
D
E
C

idem
idem
idem
idem

21
21
21
25

C
A
D
E
B

idem
idem
idem
idem
idem

21
25
19
21
25

TESTUL III- GRIL


1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
Proceduri de nursing
1150 teste nursing L.Titirc, 2008

113
114
114
114
115
115
115
116
116
208
116

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33

b
a
c
b,c,d
b
c
d
b
a
b,c
c
c
b
a
a,b,c
a,b,c
c
a,b,d
c
b
a
b

1150 teste nursing L.Titirc, 2008


1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
Puericultur i pediatrie-Manual pentru
colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

117
117
117
117
119
119
119
120
120
121
121
121
121
121
122
122
122
123
123
124
124
72

34

Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,


Liliana Rogozea , 1997

144

35
36
37

b
a
b

idem
idem

144
144
80

38
39
40
41
42
43
44
45
46

b
b
c
b
b
c
c
b,c
a,b,c

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

Puericultur i pediatrie-Manual pentru


colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

1150 teste nursing L.Titirc, 2008


Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988

80
107
107
146
147
163
219
120
137

MODULUL 48- NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Pneumoencefalografie
2
EEG
3
Puncie rahidian

A
B
C

LCR
Anosmie
Afazie

Articularea cuvintelor

Aer

Lipsa mirosului

Activitate bioelectric a creierului

A
B
C

Hemiplegie
Tulburare vizuala
Vrsturi spontane

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
Epilepsie
2
Com
3
Mers cosind

4
5

Diplopie
Hipertensiune intracranian

C. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
Paraplegie
2
Obnubilare
3
Epilepsie
4
Cecitate
5
Scotom

D
E

Convulsii tonico-clonice
Scala Glasgow

A
B
C
D
E

Aur
Cmp vizual
Timp,spaiu
Membre inferioare .
Pierderea vederii

Testul III
Indicai rspunsurile corecte
1.Pneumoencefalografia reprezint:
a)examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene,folosind ca substan de
contrast aerul;
b) examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene ,folosind ca substan de
contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizeaz imagini
ale circulaiei cerebrale.
2.Pentru efectuare
pneumoencefalografiei,asistenta va pregti
urmatoarele materiale:
a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tvia renal,soluii
dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezint:
a) nregistrarea biocurenilor produi de
creier;
b)nregistrarea biocurenilor produi de
muchi;
c)examen radiologic al coninutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul
necesit urmtoarele pregtiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)splarea prului;
c)intreruperea medicaiei sedative sau
excitante.
5.Urmtoarele manifestri de dependen
sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii:
a)tremurturile,convulsiile;
b)ataxia static i locomotorie;
c)monoplegia.

6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:


a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.n leziunile nervului I cranian,pacientul
prezint ca problem de dependen:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriaz.
8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele
caracteristici:
a)au totdeauna coninut alimentar;
b)sunt spontane,n jet,neprecedate de
greuri;
c)sunt precedate de greuri.
9.Problemele pacientului cu maladie
Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilitii;
b)eliminri necontrolate de urin;
c)euforie;
d)alterarea comunicrii verbale i n scris.
10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie
pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
b)alimentaia bogat n glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Interveniile asistentei n faza
tonicoclonic a crizei epileptice sunt
urmtoarele ,in afar de:
a)se descleteaz dinii,se pune un rulou
ntre dini;
b)se lrgesc hainele prin descheierea
nasturilor;

c)se aeaz apratori laterale la paturi


pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului n timpul crizei
epileptice pot fi :
a)oprirea respiraiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.n comoia cerebral,pacientul prezint:
a)stare comatoas profund;
b)pierderea contienei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.n traumatismele craniocerebrale n care
se scurge LCR prin nas,urechi,plag
cranian,se va proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea
ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.n acordarea primului ajutor unui pacient
cu traumatism cranian se fac urmtoarele
manevre,n afar de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea strii de contien;
c)examinarea plgilor craniene;
d)evidenierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint
ca manifestri de dependen specifice:
a)hipotensiune arterial;
b)ameeli,vrsturi,urmate
de
stare
comatoas;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor n cazul
AVC se ncepe astfel:
a)imediat dup producerea accidentului;
b)cu miscri pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Poziia n pat a pacientului comatos
neintubat n perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
19.n stabilirea cii de alimentare a
pacientului operat pe craniu se va ine
seam n primul rnd de:
a)preferinele pacientului;
b)prezena reflexului de deglutiie;
c)starea de contien a pacientului.
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va
aplica pacientului urmtoarele intervenii
autonome:
a)linitete pacientul,l educ pentru a evita
micrile n pat;

b)limiteaz consumul de lichide;


c)instaleaz perfuzie cu soluie de
Manitol,Glucoz.
21.Problemele pacientului n fazele tardive
ale sclerozei in plci sunt:
a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
22.Pentru stabilirea gradului de com se
utilizeaz scala Glasgow,care const n:
a)examinarea reaciei oculare la diveri
stimuli;
b)examinarea controlului eliminrilor;
c)examinarea rspunsului verbal,motor la
un stimul.
23.ngrijirea mucoaselor oculare la un
pacient comatos const n:
a)instilarea soluiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compres
mbibata n ser fiziologic;
c)instilarea lacrimilor artificiale.
24.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui
pacient comatos i se va da poziia :
a)decubit lateral cu membrele inferioare
flectate pe abdomen;
b)eznd,susinut de dou persoane;
c)decubit lateral cu brbia n piept i
membrele inferioare flectate pe abdomen.
25.Starea de com se definete astfel:
a)pierderea parial sau total a contienei;
b)pierderea parial sau total a contienei
cu alterarea funciilor vitale;
c)pierderea
parial
sau
total
a
contienei,motilitii,sensibilitii
cu
conservarea celor mai importante funcii
vegetative.
26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
manifest prin:
a)ambliopie,amauroz;
b)ngustarea cmpului vizual;
c)ambele.
27.Pacientul care prezint paralizia nervului
facial are ca manifestri de dependen:
a)asimetrie facial;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
28.Obiectivele
imediate
ale
ngrijirii
pacientului cu HTIC constau n :
a)meninerea funciilor vitale si vegetative in
limite fiziologice;
b)prevenirea complicaiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.

29.Convulsia reprezint:
a)pierderea contienei;
b)micri neateptate ale membrelor
inferioare;
c)contracii musculare urmate de relaxare.
30.Pareza reprezint:
a)contractur muscular;
b)diminuarea forei musculare;
c)rigiditate vascular.
31.Hemiplegia reprezint:
a)absena forei musculare;
b)paralizie generalizat;
c)paralizia unei jumti de corp.
32.Paraplegia reprezint:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia prii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
33.Lezarea nervului acustico-vestibular
produce:
a)lipsa posibilitii de a fluiera;
b)tulburri de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
34.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a)febr;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
35.Tremurtura degetelor minii la un
parkinsonian seamn cu:
a)micarea de pendulare;
b)micarea de numrare a banilor;
c)micarea de ntors ceasul.
36.Tremurtura picioarelor la un
parkinsonian imit:
a)micarea de pedalare;
b)micarea de batere a msurilor muzicale;
c)micarea de balansare.
37.Narcolepsia reprezint:
a)nevoia brusc de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durat peste limitele normale.
38.Pacientul cu parkinson prezint:
a)tremurtur;
b)rigiditate;
c)mers ncet cu pai mici.
39.Accesul
epileptic
major
are
ca
manifestri:
a)relaxare sfincterian;
b)incontinen de fecale;
c)mucarea limbii.
40.n timpul crizei grand-mall pacientul
prezint :
a)pierderea contienei;
b)risc de accidente;

c)alterarea
percepiei
senzitive
i
senzoriale.
41.n AVC semnele de debut sunt:
a)vertij;
b)cefalee occipital;
c)valori tensionale crescute.
42.La pacienii cu AVC nu efectum:
a)trecerea rapid n ortostatism;
b)micri brute necontrolate ale capului;
c)transport pe distane mari.
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei
craniene a pacientului:
a)prul lung l vom lega pe cretet;
b)ndeprtm obiectele radioopace;
c)dezbrcm regiunea de examinat.
44.Asistenta medical menine mandrenul
acului spinal n timpul punciei lombare:
a)steril;
b)nesteril;
c)l depune n sacul colector.
45.Dup efectuarea punciei occipitale:
a)se asigur 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15
minute;
c)se asigur pacientului repaus fizic 60
minute.
46.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip
afazic se poate efectua prin:
a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c)nceperea precoce a interveniilor de
reeducare;
d)efectuarea unor exerciii
pentru
denumirea diferitelor obiecte.
47.Capacitatea de autoservire general
const n:
a)igien personal;
b)activiti manuale diverse;
c)mbrcat-dezbrcat.
48.Retraciile musculo-tendinoase pot fi
evitate prin:
a)meninerea
corect
a
membrelor
paralizate;
b)meninerea
poziiilor
de
flexie
a
genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c)evitarea micrii.
49.Pacientul cu deficit motor parial se
imbrac:
a)ncepnd cu membrul sntos;
b)ncepnd cu membrul plegic;
c)nu conteaz.
50.Pentru a restabili mobilizarea unui
pacient ct mai repede posibil dup un AVC
(parez)cea mai important aciune este :

a)poziionarea
corect
a
membrului
respectiv;
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale
membrului respectiv;
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n
10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
51.Comunicarea ineficient la nivel motor
se manifest prin :
a)stare comatoas;
b)pareze i paralizii;
c)obnubilare.
52.Obiectivele ngrijirii pacientului care
comunic deficitar la nivel senzorial i motor
sunt:
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
b)orientarea lui n timp si spaiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.
53.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.
54.Puncia lombar se execut de ctre:
a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.

BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC

NR.
NTREBARE

RSPUNS

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

F
A
A
A
A
A
A

9.
10.
11.

A
A
F

12.

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE
L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
S. Dachievici- Chirugie
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
Idem
Idem
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali, 2002
Idem
TESTUL II - ASOCIERI

NUMR
PAGIN
310
319
319-320
320
316
315
106
320
302
325
62
62

A
1

L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor


de catre asistentii medicali,2003

302

2
3
4
5

e
a
c
b

idem
idem
idem
idem

305
306
319
318

1
2
3
4
5

d
e
a
b
c

idem
idem
idem
idem
idem

316
328
308
313
313

1
2
3
4
5

d
c
a
e
b

idem
idem
idem
idem
idem

319
320
316
318
311

TESTUL III- GRILA


Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003

104

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

b
a
b,c
b
b
a
b
a,d
a,c
a
a,b
b
c

Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003


Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003

104
104
104
104
104
105
105
105
105
105
105
105
105

MODULUL 49-PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10.
Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1

Comunicarea eficienta

2
3
4

Respectul
Dialogul cu bolnavul
Gesturi scurte, repetate
involuntar fara necesitate
obiectiva
Mimica

B
C
D

tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si


experientelor pacientului
sursa principala de informatie
ticuri
transmitere de mesaje simple, clare, precise din
punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2

Hipoestezia
Iluziile gustative si olfactive

3
4
5

Hiperprosexia
Amnezie
Gandirea

A
B

C
D
k. E

perceperea eronata a gustului si mirosului


cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
pierderea totala a memoriei
functia cea mai complexa a creierului

C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1
2
3

Fuga de idei
Agorafobie
Oxifobia

4
5

Euforia
Anorexie

A
B
C

teama de spatii deschise sau locuri publice


frica de obiecte ascutite
bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
D
scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

D. Asociai noiunile din cele dou coloane


1

2
3
4
5

Instinct de aparare

activitate psihica orientata spre


atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
Vointa
B
impulsivitate
Lipsa de stapanire a comportamentului
C
instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar
supravietuirea acestuia
Insomnia
D
transsexualitate
Tulburare in care un individ este genetic sio. E p. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil

E. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2

3
4
5

Atacul de panica
Raspunsul la expunerea unui
eveniment traumatic care
implica vatamare corporala,
amenintarea cu moartea etc.
Schizofrenia
Suprimarea voluntara a
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
Risc de suicid
q.

A
B

sindrom de stres posttraumatic


boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative

C
D

suicid
dependenta de droguri

este un inalt nivel de anxietate marcat prin


sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

F. Asociai noiunile din cele dou coloane


1

Amfetamina

clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

2
3
4
5

Hiperpirexia la adultii
consumatori de droguri
Violenta

B
C

Probleme de ingrijire ale unui


D
pacient depresiv
Anorexie
s. E

1 Alimentatie inadecvata prin


deficit se corecteaza
2 Combaterea constipatiei
3 Comunicarea eficienta
4 Starea de indiferenta si de
absenta a emotiilor
5 Bulimie

cearceafuri umede
drog psihostimulent al SNC
inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
lipsa poftei de mancare

se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa


spuna ce-l preocupa
B
se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
C
apatie
D
pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
conformitate cu necesitatile organismului
u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente

G. Asociai noiunile din cele dou coloane

H. Asociai noiunile din cele dou coloane


1
2
3

Pierderea posibilitatii de a vorbi


sau de a intelege limbajul vorbit
in urma unei leziuni corticale
Compulsie
Ecolalie

Impulsivitate

Panica

Testul III
Indicai rspunsurile corecte

comportament ritualic pe care un individ se simte


obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
constiinta si e contrar dorintelor sale
B
afazie
C
repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
D
stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit

1.Vrsta de debut a schizofreniei, este n


majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) dup 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2.Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n
tratamentul delirium-ului tremens, fiind
necesare:
a) formrii protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaiei sanguine;
d) diurezei.
3.Dieta bogat n proteine i vitamine,
previne distrugerea crui organ care
detoxific alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plmnii.
4.Pacientul care umple spaiile albe din
memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii i lipsite de consecven:
a) confabuleaz;
b) minte;
c) are halucinaii.
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la
degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
6.La anamnez, pacientul i exprim
convingerea ferm c va fi omort de ctre
securitate, acest exemplu ilustreaz:
a) halucinaie;
b) idee delirant de autoacuzare;
c) delir de persecuie.
7.Starea timic manifestat cel mai frecvent
de ctre schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timic;
b) tristee, depresie;
c) apatie, detaare emoional, ostilitate,
negativism.
8.Repetarea frazelor pe care ceilali le-au
spus, se numete:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
9.Fraza sunt bolnav deoarece
prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu
laser, chiar cnd scot televizorul din priz,
exemplific:
a) gndirea autist;
b) iluzia;

c) ideea delirant de influen exterioar.


10.Indicai rspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice poteneaz
efectele alcoolului;
b) se indic asocierea alcoolului i a
antidepresivelor triciclice, pentru
accelerarea vindecrii depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea
antidepresivelor triciclice.
11.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai
multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare
interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
12.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
13.Indicai ce metod contraceptiv ar fi
util la o tnr epileptic, tratat cu
Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
14. Haloperidolul este contraindicat la
pacienii cu:
a. boala Parkinson;
b. demen senil;
c. boala Alzheimer.
15. Care din urmatoarele principii de
nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
explicatie pentru fiecare comportament
16. Atributiile asistentei medicale in sectia
de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin
supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de
criza
17. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica

18. Ce elemente caracterizeaz eclampsia?


a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterial;
e. apare dup 45 de zile de la natere;
f. apare numai dup a patra sarcin.
19. Care din urmatoarele probleme sunt
specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si
prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme
emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul :
anxietate, manie, singuratate, tristete
20. Boala Parkinson caracterizata prin
triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari
psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
21. Sindromul discordant este
carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demen;
22. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana
bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se
transpune in lumea experientelor si trairile
lor
23. Ce presupune observarea de catre
asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor
psihopatologice ce ar putea fi importante in
vederea aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce
supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie
pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de
autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
b. fuga de idei

c. tulburari ale constientei precum


obnubilare, stupoare
25. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
26. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
27. Ipohondria este:
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai
destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat
de toate nenorocirile lumii
28. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei
cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente
rotunde
29. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
30. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor
exteroceptive
31. Percepia senzorial fals, n absena
unui obiect real, semnific:
a. halucinaie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
32. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta si activitate fara
scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv

c. protejarea pacientului de agresiunile


zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
34. Care din urmatoarele particularitati de
ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de
la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati
recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si
non-verbala a sentimentelor pacientului, se
evita discutiile in contradictoriu
35. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita
frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului
asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
36. In postpartumul precoce, pot aprea:
a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stri depresive, cu idei de autoliz;
c. idei de infanticid i tendine de suicid n
doi (mama i nou-nscutul).
37. Manifestarile clinice datorate efectului
alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
38. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului
regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare,
pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
39. In cazul cenestopatiilor care din
urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au
corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii
visceroceptive ca de exemplu sarcina
fantoma
40.Care din urmatoarele afirmatii este
adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor
craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al
traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer
Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:

a. promovarea autoingrijirii si dobandirea


independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu
terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
comunicarii
42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
43.Care din urmatoarele semne/simptome
se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
44. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri
familiei
c. profanarea cadavrelor
46. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste
sentimentul propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a exprimarii
creative, a sanatatii psiho biologice
47. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient
unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un
obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o
anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau
depresie
48. Fobia este:
a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon

49. Dezorientarea este:


a. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa identifice relatia propriului eu
cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala
datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
54. Prevenirea izolarii unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala

c. identificarea cauzei care a determinat


schimbarea comportamentului
55. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus
ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi

BAREM CORECTARE PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE


NR
INTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.
C
1.
2.
3.
4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.
E
1.
2.
3.
4.
5.
F
1.

RASPUNS

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


BIBLIOGRAFIE

PAGINA

A
F
A
A
F
A
A
F
A
F

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
TESTUL II- ASOCIERI

33
34
35
36
41
50
60
75
86
103

D
A
B
C
E

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

21
25
31
33
32

C
A
B
D
E

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

36
37
39
40
41

C
A
B
E
D

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

41
50
42
44
45

C
A
B
E
D

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

45
46
47
47
46

E
A
B
C
D

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie


Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

51
54
57
68
70

Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

118

1
2

a
b

3
2.
4
3.
5
4.
6
5.
7
G
8
1.
9
10
2.
11
3.
12
13
4.
14
5.
15
H
16
1.
17
2.
18
3.
19
4.
20
5.
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54

b
A
a
D
a,b, c
C
c
E
c
c
D
c
b
B
a
A
b
b
C
a
E
a,b
a,b,c
B
a
A
a, b, c
C
a,b,c
E
a
D
a
a
a
a,b,c
a
a
a
b
c
a
a
a
a,b,c
a,b, c
a
a,b,c
a,b,c
a
a, b
a, c
a, b, c
b
a
c
a
c
b
a
a
b
b
c
c
a

55

TESTUL III- GRILA


A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A.
AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
A.
AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescusi psihiatrie
L.TitircaIngrijiriNeurologie
special acordate
A. AnghelescuNeurologie
psihiatrie
pacientilor
de catre
asistentiisimedicali
A.
AnghelescuNeurologie
si
psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C.
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
L.Titirca- Ingrijiri special acordate
C. Marceanin psihiatrie
pacientilor
deIngrijiri
catre asistentii
medicali
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. MarceanCrin
Marcean-Ingrijiri
Ingrijiriininpsihiatrie
psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A.
AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
A.
AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
L. TitircaIngrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie

275
226
221
118
199
120
220
60
275
45
275
275
336
275
275
63
21
337
21
288
131
286
131
20
16
130
222
132
236
133
22
135
246
136
274
24
28
32-34
36
42
43
45
47
195
196
50
57
61
86
236
90
90
196
242
98
206
241
207
208
137
134
134
133
130
45
83
84
338
275

MODUL 51 CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE


TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n
toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric
faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei.
8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este
caracteristic pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1.
2.
3.
4.
5.

Traumatism cranian
Traumatism toracic
Traumatism al coloanei vertebrale
Traumatism al fetei
Traumatism abdominal

A
B
C
D
E

Sezand cu capul aplecat in fata


Decubit dorsal cu capul intr-o parte
Sezand cu spatele sprijint
Decubit dorsal cu genunchii flectati
Decubit dorsal pe un plan dur

Durere retrosternala sau precordiala


care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu o lovitura de
pumnal
Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare

B. Asociai noiunile din cele dou coloane


1.

Pneumotoraxul spontan

Infarctul miocardic acut

Edemul pulmonar acut

Criza de astm bronsic

Angina pectorala

Testul III
Indicai rspunsurile corecte

Durere retrosternala sau precordiala


care dureaza 2-3 minute pana la 1015 minute si cedeaza la nitroglicerina

MEDICIN INTERN
1. Starea de colaps periferic poate fi
recunoascuta datorita:
a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii
puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectorala consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.

8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;

b) prezenta aerului in cavitatea


pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta
respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
11. Tratamentul in insuficienta
respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in
insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm
bronsic se administreaza:
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate
pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in
hiperextensie si membrele in extensie.
16. Hemoptizia poate fi difereniat de
hematemez prin faptul c hemoptizia:
a) conine resturi alimentare;
b) sngele este aerat;
c) apare n timpul unui efort de
vrstur.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:

a) D;
b) C;
c) K.
CHIRURGIE
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase
la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
19.Cand este indicata ressucitarea
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
20.Care din semnele de mai jos nu le
intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
21.Care din manoperele de mai jos
trebuie prima intreprinsa in cursul
resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
22.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre

trebuie sa facem pentru a impiedica


caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
23..In cazul unor traumatisme mari
ale masivului facial, cu fracturi ale
piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se
efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
24.Dupa asigurarea libertatii cailor
respiratorii si executarea
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
25.Care din semnele de mai jos le
avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele
periferice;

c) pierderea cunostintei, abolirea


reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
26.Care sunt etapele tratamentului
stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardiorespiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
27.Cum se realizeaza masajul
cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
28.Care sunt semnele unui masaj
cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
29.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in
atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;

d) cresterea ritmului cardiac si a


tensiunii arteriale.
31.Care sunt indicatiile defibrilarii
electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac extern eficient, cordul nusi reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
32.Care din semnele de mai jos ne
conduc la abandonarea resuscitarii
cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
33.Care din simptomele de mai jos le
intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
34.Care sunt factorii care agaveaza
ischemia la nivelul extramitatilor
degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale,
consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
35.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei
gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.

36.Ce fenomene generale putem


intalni in degeraturile de gradul III si
IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.

37.Care din elementele de mai jos


intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
38.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea
sistemului nervos si a
organismului.
39.Ce modificari hemodinamice se
produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
40.In ce tip de soc avem valori
normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.

41.Ce obiective trebuie sa


urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
42.Care sunt principalele obiective in
tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
43.Ce fenomene vom gasi intr-un
soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in
primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom
avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
44.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.

45.In ce tipuri de soc este indicate


administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
46.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de
soc.
47.Care sunt conditiile de incetare a
terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea
pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care
devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
NURSING
48.Manifestrile de dependent prezentate
de pacientul cu hemoragie intern sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial,
bradicardie.
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
a) prevenirea complicaiilor - paralizii,
hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c) reducerea durerii.
50.Pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.

51.Tratamentul de urgent n cazul unei


fracturi de coast vizeaz:
a) imobilizarea ct mai solid a
fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie
eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
52.Transportul unui accidentat cu fractur
de coloan vertebral se face:
a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa
obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.
53.Manifestarile de dependenta ce
caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) midriaz, oprirea respiraiei i
circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate,
cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.
54.Respiraia artificial se poate realiza la
locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gur la gur,
gur la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
este aezat:
a) n decubit lateral stng;
b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.
56.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
a) n 1/3 medie a sternului;
b) n 1/3 superioar a sternului;
c) n 1/3 inferioar a sternului.
57.Controlul eficienei manevrelor de
resuscitare cardiorespiratorie se face la
dou minute de la nceperea reanimrii prin:
a) cercetarea pulsului la artera
carotid;
b) cercetarea pulsului la artera
pedioas;
c) observarea micrilor cutiei
toracice.
58.Arsura electric prezint urmtoarele
caracteristici:
a) este rotund sau ovalar, puin
dureroas;
b) apare la locul de intrare a
curentului electric;
c) ambele.

59.Pentru acordarea corect a primului


ajutor n electrocutare se are n vedere:
a) s fie acordat n primele 5 min de
la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu
mna neprotejat;
c) sursa de curent se ndeprteaz
cu orice obiect n timp util.
60.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz
metan, sunt gsite n stare de incontien
dou persoane. Care este prima msur
luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la
locul de munc: explozia unei instalaii.
Asistenta sosit cu salvarea constat
prezena arsurilor la fa, mini, antebrae.
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
Execut imediat:
a) dezbrcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeelor arse ale
minilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
62.Parametrii de apreciere a gravitii unei
arsuri sunt:
a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor
vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea
arsurii.
63.Toaleta chirurgical primar a arsurii are
drept scop:
a) ndeprtarea zonelor arse i a
corpilor strini;
b) aplicare soluiilor antibiotice;
c) prevenirea infeciilor.
64.Salonul n care e supravegheat i ngrijit
pacientul cu arsuri necesit urmtoarele
condiii:
a) temperatur 23-24 C;
b) temperatur 23-24 C, lenjerie
steril de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) meninerea cldurii corpului;
b) meninerea micrii;
c) ambele.
66.Pentru epurarea toxicului ingerat
voluntar sau accidental se procedeaz
astfel:
a) se provoac vrstura;
b) se administreaz antidoturi

specifice;
c) se efectueaz spltur gastric
n primele ore;
d) se administreaz antidoturi
generale.
67.n intoxicaiile cu substane
necunoscute se utilizeaz pentru
neutralizarea toxicului urmtoarele
antidoturi:
a) alcool etilic;
b) crbune animal;
c) ap albuminoas.
68.Pacientul cu hemoragie acut se
transport n poziie:
a) eznd, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
69.n
insuficiena
respiratorie
acut
oxigenoterapia se aplic n toate formele
respectnd urmtoarele principii:
a) dezobstruarea cilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o
lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o
lungime egal cu distana dintre tragus
i fosa nazal;
e) stabilirea debitului pe minut.
70.Permeabilizarea cilor respiratorii n
obstruciile subglotice se realizeaz:
a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa
Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit
dorsal cu capul n hiperextensie.
71.Obiectivele interveniilor de urgen n
criza de astm bronic constau n:
a) asigurarea i meninerea n poziie
eznd a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
72.Conduita de urgen n criza de astm
bronic const n:
a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare i antialergice.
73.Manifestrile de dependen n
insuficiena respiratorie acut a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.

74.Conduita de urgen n colapsul vascular


al copilului const n:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice i instituirea unei perfuzii.
75.Accesul eclamptic n faza de convulsii
tonice se caracterizeaz prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a
muchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.
76.n fracturile de coloan cervical se
aplic urmtoarele msuri de urgen:
a) fixare suplimentar pe targa a capului
fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat
n jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.
77.n intoxicaiile cu substane
organofosforate asistenta medical
pregtete ca antidot specific:
a) crbune animal;
b) atropin;
c) ap bicarbonat 10%.
78.Problemele pacientului cu intoxicaie cu
ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.
79.n cazul unui accident colectiv de munc
pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medical
folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte)
victimele.
80.n cazul unui accident colectiv sunt primii
crora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;
b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.
81.Pentru a verifica dac o persoan
incontient respir poi aciona astfel:
a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i
simi respiraia pe obrazul tu;
c) ambele.

82.Semnele specifice prezenei unui corp


strin n cile respiratorii superioare
sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.
83.Primul ajutor n cazul corpilor strini
supraglotici const n:
a) prinderea victimei din spate cu
pumnul n regiunea epigastric i
apsarea regiunii (manevra Heimlich);
b) aezarea victimei
n decubit lateral
stng;
c) aplicarea unei
lovituri interscapular.
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
const n:
a) minimalizarea situaiei existente a
pacientului;
b) explicarea manevrelor
de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaiei
existente a pacientului.
85.Dac o persoan accidentat este
incontient trebuie mai intai:
a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.
86.In cazul in care o persoan este gsit
czut intr-un garaj inchis, cu un motor de
main funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;
b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.
87.Misiunea asistentei medicale la locul
unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapid a situaiei;
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
d) transportul accidentailor cu orice mijloc
de locomoie.
88.Care este atitudinea corect la locul
accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
89.In cazul unui pacient politraumatizat
prioritatea in acordarea primului ajutor
const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii
superioare;

c) imobilizarea fracturilor osoase.


90.Primul ajutor in caz de arsur const in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare
steroide.
91.Degeraturile de gradul I se
caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
92.Care sunt factorii care favorizeaz
degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul
electrocutrii:
a) se efectueaz resuscitarea
cardiorespiratorie ca prim msur;
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi
se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transport victima la spital.
94.Care din urmtoarele manevre se
practic in cazul mucturilor de arpe
veninos:
a) incizia i excizia esutului cutanat in zona
lezat;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraie local i administrare de ser
antiveninos.
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
intoxicaie acut const in:
a) efectuarea unei splaturi gastrice i
provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie
artificial i administrare de antidot.
96.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a
efectua spltura gastric este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
b) s catigi increderea pacientului;
c) s cunoti natura substanei ingerate.
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
provizorie pentru artera temporal
superficial,se face prin compresiune
direct pe:
a) regiunea preauricular;
b) marginea inferioar a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.

98.In acordarea primului ajutor unui


accidentat cu fractur de coloan vertebral
se evit
flectarea capului pe torace i a toracelui pe
abdomen pentru c se poate produce:
a) oc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secionarea mduvei
spinrii.
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
prezint:
a) respiraie superficial, puls filiform,
hipotensiune arterial contient pierdut;
b) respiraie profund, puls tahicardie, stare
de incontien;
c) respiraie oprit, puls absent, stare de
incontien, paloare midriaz, relaxare
sfincterian.
100.In resuscitarea respiratorie prima
manevr este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilitii cilor
respiratorii;
c) insuflaia aerului gur la gur.
101.Care este timpul limit de aciune in
reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
102.Pentru respiraia gur la gur sau gur
la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea
poziie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie.
103.In edemul pulmonar acut pacientul se
aeaz in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
corpului;
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la
marginea patului.
104.Pentru interveniile de urgen in
edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
a) instrumente pentru sangerare i
oxigenoterapie;
b) medicaie tonic cardiac;
c) trusa pentru traheostomie.
105.In starea de oc indiferent de cauza sa
se produce:

a) perturbarea circulaiei i a proceselor


metabolice la nivelul esuturilor;
b) tulburri renale;
c) tulburri respiratorii.
106.Starea de colaps vascular se
recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
palide i reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
107.Criza de angin pectoral dureaz in
general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
108.Durerea coronarian ce survine la efort,
emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i
care cedeaz la nitroglicerin este
caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.
109.Unul din semnele pneumotoraxului
este:
a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul
respiraiei.
110.Pacientul incontient, comatos, poate fi
transportat in poziie:
a) decubit dorsal tar pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.

111.In care poziie trebuie transportat un


comatos cerebral:
a) poziia decubit dorsal;
b) poziia decubit ventral;
c) poziia semiezand;
d) poziia decubit lateral (de siguran).
112.Care sunt simptomele caracteristice
care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
113.Existena hemiplegiei in cadrul comelor
semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
114.Semnul caracteristic al sindromului
meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
115.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur
cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap
distilat.
116.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini esofagieni este:
a) provocarea de vrsturi pentru
eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin
prin procedee oarbe.

BAREM DE CORECTARE CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE


NR.
INTREBARE
1.

RASPUNS
CORECT
A

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

F
A
A
F
A
A
F
A
F

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

PAGINA
141
141
141
141
141
141
141
141
141
141

NR.
INTREBARE
A
1.

RASPUNS
CORECT

2.
3.
4.
5.
B
1.

C
E
A
D

2.
3.
4.
5.

A
B
D
E

MEDICINA INTERNA
1.
c
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
CHIRURGIE
18

c
b
b
b
b
b
b
a
b
a
c
c
a
b
b
b,c
b,d

19
20
21
22
23
24
25

a,c
d
a
b,d
c
a,c,d,e
b,c,d

TESTUL II- ASOCIERI


BIBLIOGRAFIE

PAGINA

1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,


Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem

137

Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia


Titirca, Editura Medicala, 1999
idem
idem
idem
idem
TESTUL III - GRILA

32

Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,


Editura Romprint, Brasov, 2003
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

137
137
137
137

42,43
37
25
79,81
54
42
42
44
42
42
42
41
41
41
41
38
38
37
39
36
36
460
460
461
461
461
461
463
465

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
NURSING
48
a,b
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74

a,c
c
b,c
a,b
c
a,b
b
c
a,c
c
a,b
b
b,c
c
c
b
c
a,c
b,c
c
a,c,d,e
a,b
a,b
b,c
a,b
b,c,d

a,c,d
b,d
a,c,d
c,d
a,b
c,d
a,c,d
b,c
b,d
b
b,d
b,c
a,d
a,c,d
b,d
b,c
b,c,e
a,c,d
a,c,d
a,d
b,d
a,c,d

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

465
466
466
467
467
467
351
351
351
348
351
415
415
415
416
416
418
418
419
421
421
422
132
132
132
132
133
133
133
133
133
134
134
134
134
135
135
135
136
136
136
136
136
137
137
137
137
138
138

75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85

a,b,c
a,b
b
a,b,c
c
b
c
a,b,c
a,c
b
c

86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116

c
a,b,c
b
b
a
a
c
b,c
a,b,c
a
c
a
c
c
b
a
c
c
a,b
a,c
a
b
a
c
b
b,d
a
b
a
a
b

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
1555 teste de evaluare continua in nursing
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem

138
138
139
139
139
139
139
139
140
140
209
209
209
209
210
210
210
210
211
211
211
211
211
212
213
213
213
213
214
214
214
214
214
214
214
215
215
215
215
215
216
216

1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE


BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.

2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:


Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29);
Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29);
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29);
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29);
nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29);
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29);
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29);
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului
2 puncte(pag. 29);
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29);
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple,
cale de administrare) 2 puncte(pag. 29);
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag.
29).

Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura


Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ


BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)

3. Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n
lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct
(pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura


Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE


BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct
(pag.233)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)

Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei


precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
4. ngrijirea pacientului dup tehnic:
Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct
(pag.234)
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini
1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i
acuz dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura


Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului
pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat
aceast examinare 1 punct (pag.228)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la
acest anestezic 1 punct (pag 228)

La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,


ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i
scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene 2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul
unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) 1 punct (pag.229)
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZBAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)


1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte.
2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)
3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni
accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau
cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf,
coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)

5. ngrijirea pacientului dup puncie:


Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)

Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura


Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie,


semne, intervenii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5
puncte
2. Definete luzia imediat - 1 punct
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz
hemostaza
3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
4. Precizeaz interveniile asistentei medicale :
masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine
1punct i formarea globului de siguran 1 punct
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct

transport luza la salon 1 punct

Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii medicali,
Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical Romneasc2008

7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA


DE NATERE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 1015 cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
nclzit; - 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infarea cu scutece sterile 1 punct

13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n


condiii de protecie termic. - 1 punct
14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitareCoordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia
1988.

8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII


BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine
linitirea aparintorilor 1 punct
3. mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele
dentare la copilul cu dini - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct
5. Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate :
decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdus n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau
IM -1 punct
8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct
9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct
10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct
11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul
etiologic - 1 punct
13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va
asigura lenjerie curat-1 punct
14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia
tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte

Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali Lucreia


Titirc Editura Medical Bucureti , 2012

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 1015 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean
Pag 138-139

10. PRECIZAI ACCIDENTELE/INCIDENTELE N CAZUL TRANSFUZIEI DE SNGE I


MSURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183

11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA


BAREM CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45

12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE


COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte

2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau


Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 17713. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA PROVIZORIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Scopul 5 puncte (pag.349):
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
Diminueaza durerea 1punct;
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.

3.
Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura 2 punct;
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct;
Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1
punct;
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)

Total = 20 puncte.

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE


EPILEPSIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei

crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 1520 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.

15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA


PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p

5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte


- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte

16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII


(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct.
aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct.
hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8):
pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;

artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;


artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala
posterioara iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt.
bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui
i culoarea sngelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia
esuturilor situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune
digital, pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct
dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a
cel puin 2 din cele 3 enunuri).
compresiunea asupra nervilor
gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine
dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou

Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE

CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE


- Editura Medical, Bucureti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI
-pag.240-245

17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN TIERE DE


ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la
enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional)
3. Examenul obiectiv al plgii -1 pct
cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct
examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct
scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii
generale-3 pct.
oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct
Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen
Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale
Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii:
- Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii
- Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului
- Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident)
- Pansarea plgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct

18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) 2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii 1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct

19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct

20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct

21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA


BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
Coma diabetica 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC


BAREM DE CORECTARE
1.
2.
3.
4.
5.

Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
Pozitie sezand ( 1 punct )
Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )

medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )


bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte

asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte

24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p)
se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p,
se noteaz aspectul tegumentelor-1p,
se noteaz zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p)
se asigur confortul pacientului-1p
se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p
se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p
se menin tegumentele uscate-1p

4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)


saltele speciale-1p
perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p
5. Alimentaie i hidratare (2 p)
alimente bogate n proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p

Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentaleCoordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-268-270

25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I MSURI DE


PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Definiia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p)
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenteral(1p)
4. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p)
coagularea sngelui pe ac sau branul (1p)
5. Msuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p)

se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la


acul de puncie (1p)
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p)
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)

Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-134-136

26.CONDUITA DE URGEN N OC ANAFILACTIC


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Anunarea medicului-1pct
3. Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci)
-mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct)
-menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul
,fr cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct
daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct
dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
n caz de bronhoconstricie sever(1 pct)

Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)

Bibliografie
Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.270-271

27.COLICA RENAL: SEMNE SPECIFICE I CONDUITA DE URGEN


BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinite, agitaie, anxietate (1 pct)
poziie antalgic (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaii locale de caldur (1 pct),
- administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct)
internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)

Bibliografie
Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.115

CUPRINS

1. BAZELE TIINEI NURSINGULUI


2. FIINA UMAN I NURSINGUL
3. TEHNICI I INVESTIGAII DE NURSING
4. PROTECIE I SECURITATE N MUNC
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE I NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE I NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERAL I NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
15. GINECOLOGIE I NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE I NURSING SPECIFIC
20. CONDUIT N URGENE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZ/ESEU