Sunteți pe pagina 1din 3

DISCURSUL MASS MEDIA

 MASS MEDIA

 Societatea contemporană a fost marcată de etapele evoluției mijloacelor de


comunicare în masă

 Mass media este recunoscută acum ca

“a patra putere în stat”

Discursurile mass media influențează discursul politic, au impact cultural și pot determina
schimbări în discursul social (știrile, analizele politice, reportajele sociale, etc.)

 Discursul mediatic desemnează o realitate complexă a lumii contemporane, el exprimă


realitatea socială

 Analiza acestui tip de discurs implică distribuirea atenției în mai multe direcții

interdisciplinaritatea abordării

 Metode de analiză

 La nivel textual

observații/analize ale comunicării verbale și non-verbale implicate într-un discurs de analiză


politică, reclamă, știre, etc

 La nivelul discursului

textele mass media sunt create de jurnaliști și înțelese de către public

 La nivel socio-cultural

discursul mediatic este un factor important în consolidarea stabilității sociale dar și în


realizarea unui acces real al publicului la toate sferele socialului, chiar și la cele marginale
( referitoare la etnie, religie, minoritate sexuală, etc.)

 Poziția centrală deținută de mass media în societatea contemporană este susținută și


de faptul că principalul fenomen observabil în acest univers al comunicării este
suprapunerea/ convergența mijloacelor și a discursurilor

 Televiziunea digitală – televiziune + computer

 Tabloidele – televiziune + presa scrisă

 Emisiuni gen ”revista presei” – presă + TV

CERCETAREA INTERDISCIPLINARĂ – metode din sociologie, antropologie, semiotică, lingvistică

 Tendințe
în
jurnalismul contemporan

• Favorizarea perspectivei

• Personalizarea, imprimarea unui ton afectiv, favorizarea comunicării, a stabilirii unei


relații, mai mult decât realizarea unui schimb de informații
• Mutația de la discursul informativ, specific modern, la cel postmodern – complex,
polimorf, polifonic

 modern

 4 nuclee narative

CONFLICT- război, apărare, securitate națională/internațională

PROGRES – economie, industrie, buget

COMPETIȚIE – domenii variate, de la sport la cultură

ACCIDENTE – dezastre, anomalii, fapte extraordinare, inovații

 postmodern

 Expansiunea informațiilor vizând ”dezvoltarea personală” – cunoștințe utile pentru o


viață mai bună, succes profesional și social, familial, etc.

 Favorizarea convivialității, a armoniei în relațiile interumane

 Publicul-țintă este înțeles ca public consumator de ”entertainment”, de un anume fel de


distracție/petrecerea plăcută a timpului – infotainment

 Discursuri centrate asupra identității – proliferarea discursului vizând un anumit


lifestyle

 în trecut era valorizată perspectiva rațională, abstractizată

 acum este favorizată cea vizând interesul uman, căutarea obiectivității fiind înlocuită
de interesul pentru investigarea faptelor și a impactului acestora.

 Statutul jurnalistului

 În epoci totalitare, jurnalistul are rolul de a eficientiza discursul propagandistic

 În societăți democratice, el este un mediator între eveniment și informație

 Diverse roluri – rol distant- căutarea neutralității

- rol de implicare - presa de scandal, ziarele de partid

 Fenomene particulare

 Jurnaliștii din țările post-comuniste își extind excesiv rolul – apropiere de planul
profetic, asumarea statutului de scriitor, devin adepți ai unui anumit segment politic-
statut pseudo-independent

 Se observă asumarea unor competențe multiple (juridice,economice, politice, culturale)

 Asumarea unui rol diplomatic (Irak, Darfur, Indonezia, etc)

 Tentația patetismului, a exagerării, a hiperbolei

 Mass media

 Are o serie de roluri bine determinate în democrațiile contemporane:


 Agent al societății civile

 Stimulent al dialogului între indivizi/instituții

 Spațiu de reflectare al unei imagini reale prezentului