Sunteți pe pagina 1din 89

cmyk

COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin

Cuvânt de deschidere

Dr. Napoleon Sãvescu


Preºedinte „Dacia Revival International
Society”

În calitate de fondator ºi preºedinte al Societãþii


“Dacia Revival” salut deschiderea celui de „Al VII-
lea Congres Internaþional de Dacologie:Decebal
2006”.
istorice din însãºi sursã latinã, cotropirea, jefuirea ºi
Organizaþia noastrã deþine un numãr de 6 filiale în
colonizarea Daciei (fie ºi doar a 14%! din teritoriul ei)
România ºi 5 în alte þãri ale lumii, un site pe internet
au fost rezultatul unei acþiuni de agresiune externã, de
(“www.dacia.org”), o publicaþie - “Dacia Magazin”
invadare a pãmânturilor noastre strãmoºeºti (sintagma
– o staþie de televiziune în New York - “Dacia T.V.”;
“Dacia Felix” însemnând, în perioada în care a fost
a sponsorizat, timp de cinci ani, emisiunea sãptãmânalã
formulatã, “Dacia cea rodnic㔠ºi… nicidecum “Dacia
“Noapte Albastr㠔 de la Radio România ºi a
cea Fericitã”, cum a tradus, partizan, Petru Maior!).
organizat ºi susþinut pânã acum ºapte ediþii anuale ale
ªtim astãzi, cã întreaga teorie a “derivãrii limbii
Congresului Internaþional de Dacologie la Bucureºti
române din latin㔠(ca ºi a derivãrii celorlalte limbi
ºi cinci în Statele Unite ale Americii sub patronajul
europene “romanice”) este o flagrantã eroare, în pofida
Institutului de Teologie Ortodoxã din New York, a
faptului cã pe acest neadevãr a fost construitã o
ridicat pe teritoriul României , în ultimii cinci ani, trei
întreagã disciplinã lingvisticã: Romanistica.
monumente: statuia regelui” Burebista” (Orãºtie, jud.
 
Hunedoara), “Niculae Densuºianu” (Densuº, Þara
Mai toþi lingviºtii de autenticã competenþã recunosc
Haþegului, jud. Hunedoara), “Primul mesaj scris din
c㠓limbile romanice” – inclusiv idiomurile latine care
istoria omenirii” (Tãrtãria, jud. Alba).
nu le sunt precursoare, ci surori acestora – au evoluat
Dacã la încheierea lucrãrilor Congresului VI,
în mileniile III ºi II i.d.Hr. dintr-o arip㠓romanicã”,
participanþii au solicitat în unanimitate, ca anul 2006
central ºi est-europeanã, dezvoltatã din straturile mai
sã fie dedicat comemorãrii a 1900 de ani de la
vechi ale Indo-Europenei ºi Paleo-Indo-Europenei,
moartea regelui dac Decebal, Ministerul Culturii ºi
vorbite de o populaþie locatã pe cursul mediu ºi inferior
Cultelor a hotãrât sã dedice naþional ºi internaþional
al Dunãrii, pânã în nordul Mãrii Negre.
Anul Românesc 2006 “Daciei romane”(!?!).
Este o chestiune de elementarã logicã
 Punctul nostru de vedere, supus aprecierii publice
recunoaºterea faptului cã ºi pe “teritoriul de formare”
româneºti, pleacã de la realitatea cã, potrivit datelor
1
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
a rãmas, constant, un nucleu conservativ al î.d.Hr., determinante pentru conturarea perimetrului
caracteristicilor idiomului iniþial . “indoeuropean incipient”, care se aflã pe teritoriul…
A atribui limba urmaºilor acestora, limbii latinilor geto-dacilor!
de pe Tibru, înseamnã a ne întoarce la inepþiile În alte teritorii din “orbis romanus” care au suferit
dicþionarului lui Laurian ºi Massim. o ocupaþie cu sute de ani mai lungã decât teritoriul
La memoriul pe care l-am înaintat Preºedintelui geto-dacic (cum sunt, spre exemplu, Britania- 400
României, în care ceream ca în anul 2006 sã de ani, Grecia- 641 de a “mixat cu invadatorii” ºi nici
comemorãm 1900 de la moartea regelui erou Decebal, nu ºi-au modificat limbile native! Ba chiar mai mult, în
mi-a rãspuns Secretarul de Stat, dl. Virgil ªtefan Italia, romanii nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã,
Niþulescu, din Ministerul Culturii ºi Cultelor; probabil existând azi, acolo, peste 150 de dialecte!
o persoanã bine intenþionatã ºi doctã în domeniul sãu Oare englezii celebreaz㠓Anul Claudius”, francezii
specific de activitate, dar, din nefericire, insuficient “Anul Cezar”, spaniolii “Anul Agripa” , sirienii “Anul
cunoscãtoare a problemei în discuþie. Pompey cel Mare” , egiptenii “Anul Octavianus” ,
israelienii „Anul Titus” etc.?
Adevãrul este cã, înainte de a se consemna în istorie Ar fi ceva de neînchipuit. Ridicol.
“activitãþi italice” (de sorginte greceascã, deci egeeanã Este umilitor ºi de neînþeles faptul cã Ministerul
ºi deloc “europeanã”!) existã un numãr impresionant Culturii forþeazã poporul nostru sã celebreze astãzi
de “culturi preistorice” ºi “incipient istorice”( vezi invazia Daciei de cãtre romani, în loc sã comemoreze
Cucuteni, Gumelniþa, Criº-Starcevo, Hamangia, 1900 de ani de la trecerea în eternitate a ultimului rege
Vincea, L.B.K., etc.), respectiv din mileniile IV ºi III dac al naþiunii noastre, marele Decebal.

2
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

DECEBAL:
PROSLÃVIREA ªI DIMINUAREA LEGENDAREI
FIGURI A REGELUI DACILOR
Prof.TIMOTEI URSU
Consilier Stiintific al Societatii
“DACIA REVIVAL INTERNATIONAL”

Comunicarea face aprecieri critice asupra ultimelor exceptzionala informatzie suplimentara privind orizontul
masuri oficiale prin care, in locul comemorarii a 1900 antic si premedieval al Istoriei Romaniei, si anume
de ani de la lupta de independentza a dacilor regelui depozitele –necunoscute cercetatorilor romani – ale
Decebal in lupta inegala cu invazia legiunilor romane si “hrubelor Bibliotecii Vaticanului” si ampla istoriografie
eroicul sfarsit al conducatorului acestei lupte, s-a preferat germanica si scandinava, care detzin acte revelatoare cu
guvernamental “destinarea” anului cultural romanesc 2006 privire la arealul si implicarea politica a dacilor in epoca
sarbatoririi a 1900 de ani de la… subjugarea pamantului premedievala.
nostru stramosesc de catre un stat strain. Cu privire la personalitatea regelui Decebal, autorul
Se mentioneaza cauzele pentru care, dupa parerea comunicarii nu investigheaza datele privind cele doua
autorului, s-a ajuns la o veritabila “diminuare” a razboaie daco-romane de pe teritoriul Daciei ci elementele
importantzei factorului dacic, a rolului acestuia in orizontul istorice care au condus la aceasta confruntare si care,
antic, a reducerii artificiale a “ariei de habitat” a geto- dupa parerea autorului, contribuie – printr-o investigare
dacilor, toate acestea puse pe seama limitarilor de natura insuficienta – la diminuarea viziunii asupra importantzei
politica impuse istoriografiei romanesti in cele cinci decenii reale a regatului dac, in epoca de inceput a mileniului I
de dominatzie comunista, si care a dus la o reala Autorul prezinta cateva ipoteze personale, de lucru,
incatusare si “lenevire” a cercetarii stiintzifice, limitata privind inscriptzia DECEBALUS PER SCORILO aflata
strict la datele “traditzionale” si cele convenabile pe vasul dezgropat la Gradistea Muncelului si propune o
sistemului politic. Autorul considera ca, din aceleasi investigatzie lingvistica comparativa pentru analizarea
cauze, au fost ignorate doua posibile surse de numelui “DECEBAL”.

3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

2006
ANUL DECEBAL

SEMNIFICAÞIA COMEMORÃRII MARELUI REGE


Conf. univ. G. D. Iscru
Doctor în istorie

Comemorând pe Marele Rege DECEBAL acum - politice a naþiunii.


când se împlinesc 1900 de ani de la trecerea lui la
Dumnezeu - evocãm ºi invocãm pe strãmoºii noºtri Comemorându-l pe Marele Rege DECEBAL, atragem
autentici, traco-geto-dacii, strãvechimea, autohtonia ºi atenþia asupra importanþei pe care civilizaþia traco-geto-
continuitatea lor în urmaºi: naþiunea românã. dacã a avut-o atât pentru urmaºii direcþi - naþiunea
românã - cât ºi pentru geneza civilizaþiilor naþionale în
Cum spunea poetul Nichifor Crainic: “ În doina dulce- Europa ºi nu numai în Europa.
a mamei Dochii/ Alunec din pãrinþi în prunci/ ªi
deschizând pe lume ochii/ În cel de azi sunt cel de În sfârºit, comemorãm un eveniment trist, dar cu
atunci.”. optimismul pe care þi-I dã speranþa. Cãci Statul naþional
geto-dac a fost restaurat de cãtre un strãnepot al lui
Îi evocãm, întâi, spre a ne cere iertare pentru marele DECEBAL, generalul Regalian, dupã aproximativ un
pãcat al atâtor înaintaºi ºi contemporani ai noºtri care veac ºi jumãtate de ocupaþie, Imperiul fiind silit sã-ºi
i-au uitat ºi chiar i-au contestat, celebrând, în schimb, retragã trupele ºi slujbaºii la sud de Dunãre. Geto-dacii,
victoria asupra lor a unui imperiu cotropitor, în anul în continuare, rezistând primului ºoc al migratorilor,
106 d.H., imperiu care le-a distrus Statul naþional condus vor gãsi cu aceºtia un modus vivendi, pânã când românii,
atunci de Marele Rege DECEBAL, dupã care a trecut la cum se vor numi mai târziu urmaºii lor direcþi, ºi-au
jefuirea sistematicã a pãmântului cotropit. Uitarea ºi putut reconstitui Statele naþionale, mai întinse ºi mai
contestarea s-au produs sub presiunea unei idei puternice. Iar Romei imperiale i s-a plãtit “pânã la
periculoase, aceea cã imperiile aduc civilizaþie ºi ultimul bãnuþ”. Este o istorie care urmeazã sã se scrie
ocrotesc popoare, ca ºi sub presiunea unei teze de aici înainte.
neºtiinþifice, teza romanizãrii traco-geto-dacilor.
Ambele, ºi ideea, ºi teza, ºi-au gãsit la noi ºi obedienþi ªi mai avem încã o speranþã. Anume aceea cã,
ºi adepþi care, de la nivelul autoritãþii ºtiinþifice ºi începând din acest an al comemorãrii pentru prima datã
politice, au îndoctrinat fals atâtea generaþii. ªi pentru a durerosului eveniment din Antichitatea noastrã,
aceasta rãmân rãspunzãtori. forurile academice ºi universitare, pe temeiul izvoarelor,
îºi vor regândi opinia ºtiinþificã asupra strãmoºilor
Evocãm acel tragic noºtri autentici, cãci prea mare le-au fost ºi le este
eveniment de acum eroarea ºi pãcatul de a fi slujit o tezã pe care nimeni n-
1900 de ani, gândindu- a demonstrat-o convingãtor, niciodatã, pentru niciun
ne la consecinþele atât teritoriu cotropit atunci, de ImperiuI Roman.
de grave ale distrugerii Mihai Eminescu, care simþea în el un suflet ºi o inimã
Statului naþional geto- de dac, scria despre strãmoºii sãi astfel:
dac ºi învãþând, o dat㠓Era un popor brav acela, care-a impus tribut superbei
în plus, din aceastã împãrãtese de marmurã a lumei: Roma. Era un popor
lecþie a istoriei, ce nobil acela a cârui cãdere te împle de lacrimi, iar nu de
însemneazã menþinerea dispret ºi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de
ºi apãrarea Statului nobleþe, de amor de patrie ºi Iibertate, a fi descendentul
naþional - expresia unui asemenea popor n-a fost ºi nu va fi ruºine
supremã a voinþei niciodatã”.
4
cmyk COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin

De la Charnabon la Decebal. Organizarea


politico-militarã a geto-dacilor
Prof. Viorica Enãchiuc

Lucrarea se referã, în mod special, la organizarea care domneºte peste geþi, la inceputul secolului al V-
politico-militara a geto-dacilor din secolul al V-lea i.e.n. lea i.e.n. ºi succesiunea regilor geto-daci panã la
panã in secolul al II-lea e.n. Decebal, contribuþia lor la organizarea economicã ºi
Daca în secolele XI-VIII î.e.n., în Hallsttat, se trece administrativã a Daciei, a armatei ºi implicarea lor in
la confecþionarea din fier, a armelor de luptã ºi la relaþiile politico-militare cu alte state vecine sau
dublarea fortificaþiilor faþã de epoca bronzului (116 departate.
identificate arheologic în puncte strategice), începând Cercetãrile arheologice atestã consolidarea
cu secolele VI-V i.e.n., în La Tene, se realizeazã noi sistemelor de fortificaþii ºi folosirea de noi tehnici de
tipuri de arme din fier(toporul de lupta si spada cu doua construcþii ale cetãþilor cu zid din piatrã încã din secolul
taiºuri) ºi se intensificã confecþionarea din diferite metale al IV-lea î.e.n. ( Baloteºti- Mehedinþi, Sornum –
a pieselor pentru echipamentul militar (coifuri, Argeº,Cotnari).De asemenea, elaborarea de noi tehnici
cnemide,cãmasi de zale,scuturi, etc.) sau a pieselor de de luptã de cãtre regii daci, în perioada la care ne
harnaºament pentru unitãþile de cavalerie. referim, ºi apararea integritãþii teritoriale a Daciei, au
Izvoarele antice consemneazã numele primului rege, fost recunoscute cu admiraþie de cãtre contemporani.

Tezaurul de la pietroasa ºi importanþa


sa istoricã pentru vechea civilizaþie româneascã
Prof. Viorica Enãchiuc
Tezaurul a fost descoperit în anul 1837, de cãtre 400-450 ºi l-au atribuit ostrogotilor. Arheologul Victor
sãtenii-Ion Lemnaru si Stan Avram -,într-o carierã de Teodorescu, dupã o amplã cercetare asupra tezaurelor
piatrã din Valea Urgoaiei, la 1 km.de satul Pietroasa, 1 si 2 descoperite la ªimleul Silvaniei ºi a tezaurului
judetul Buzãu. Dupã o serie de peripeþii, autoritãþile de la Pietroasa consemneazã pentru prima datã,
Ministerului de Interne au recuperat din tezaurul existent ape anumite piese a simbolurilor paleocrestine.
descoperit doar 12 piese, din aur, însumand o greutate Dupa analiza tuturor studiilor publicate,
de 18,7975 kg ; unele piese erau impodobite,prin coroborarea lor cu datele furnizate de arheologie ºi
montura de pietre preþioase. Tezaurul a fost predat, in izvoarele antice, lucrarea noastrã aduce noi precizãri
anul 1838, Colegiului Sfantului Sava din Bucuresti unde care impun urmatoarele concluzii.Carpii, de neam
mai exista o colectie de obiecte vechi. Cele doua getic, care locuiau pe teritoriul Munteniei ºi sudul
colecþii au constituit baza organizãrii Muzeului de Moldovei, se învecinau în partea de est cu goþii având
Antichitãþi din Bucuresti. ca hotar Nistrul.Vizigoþii au trecut în Imperiul roman
A fost studiat de numeroºi cercetãtori, începand de rãsãrit, prin Dobrogea ºi au fost colonizaþi la
cu arheologul Alex. Odobescu ºi apoi de N. Fettich, hotarele Macedoniei, in anul 375 e.n., iar ostrogotii
C-tin. Daicoviciu, Ecaterina Dunareanu-Vulpe, Mircea au trecut în imperiu la inceputul secolului al V-lea e.n..
Babeº ºi alþii care au propus o primã datare între anii Ostrogotii ºi vizigotii nu au locuit pe teritoriul Moldovei,
250-375 e.n. ºi l-au atribuit vizigoþilor. Arheologii Kurt nu erau creºtini ºi nu au avut in posesie tezaurul de la
Horedt si Radu Harhoiu au datat tezaurul intre anii Pietroasa. Acest tezaur aparþinea carpilor.
5
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

NOI, URMAªII
Prof. Mariana TERRA
Dragi confraþi în convingeri ºi speranþe,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint aceastã s-a sinucis ca sã nu cadã în mâinile romanilor. Dar
confesiune a mea ca fostã profesoarã de românã, eu nu înþeleg ceva: dacã romanii au venit sã ne
latinã ºi francezã în ºcoli bucureºtene ale anilor ’69 supunã, de ce e lãudat Traian?
- ’92. Confesiunea nu mi-a impus-o nimeni ºi nu e Nu voi uita niciodatã rãspunsul:
determinatã de nimic altceva dacât de propria-mi - Draga tatii, tu sã zici cum scrie în carte, dar sã
conºtiinþã. Deoarece conºtiinþa este un dat ºtii cã noi suntem daci, ne tragem din Decebal iar
fundamental, specific fiinþei umane, ºtim cu toþii cã romanii au fost rãi cu dacii.
este greu – dacã nu chiar imposibil – sã pãstrezi - Pãi atunci de ce ni se zice cã noi ne tragem din
totul în sinea ta atunci când simþi cã ai ceva de spus, romani?
ceva care te-ar putea elibera de povara apãsãtoare a - Pentru cã aºa se cere acum ºi tu nu trebuie sã
tãcerii. pui întrebãri de felul ãsta la ºcoalã, cã nu e bine. E
Încã din anii gimnaziului, petrecuþi într-un orãºel secretul nostru. Noi suntem daci, ãsta e secretul
de pe malul Mureºului, am simþit instinctiv cã ceva nostru! Bine?
nu este în ordine în manualele ºcolare de istorie ºi De atunci înainte, ori de câte ori eram intrigatã de
românã. Ni se spunea, printre altele, cã, în timpul ceva, mã confesam tatãlui meu ºi mã simþeam
rãzboiului cu oastea împãratului roman Traian, eliberatã: cuvântul lui avea o greutate mult mai mare
Decebal, vestitul rege dac, a preferat sinuciderea în decât toate informaþiile din manualele ºcolare la un
locul capturãrii. loc.
Îmi amintesc cã am venit acasã ºi l-am întrebat Am pãstrat secretul ani ºi ani de zile, ca pe o
pe tatãl meu: comoarã care nu trebuie vizitatã prea des.
- Tatã, la ºcoalã ni s-a spus cã Traian a venit la Oportunismul acelei triste perioade s-a nascut din
noi, în Dacia, ca sã ne cucereascã þara ºi cã Decebal conformism forþat de împrejurãrile politice...

Decebalus, regele Daciei creºtine ºi noi,


românii de azi
Alexandru STAN
Preºedinte DACIA REVIVAL, Filila ELVEÞIA
În secolul I înainte de Cristos, triburi, pe un spaþiu imens, Vercingetorix în conºtiinþa copilului
regele Burebista apãra hotarele aproximativ 3/4 din suprafaþa Europei francez de azi, cum a intrat ºi cum
Rgatului Dacia, la Nord de Lacul de azi. trãieºte regele Burebista în conºtiinþa
Constanþa, contra invaziilor repetate În orice caz, Sarmizegetusa nu copilului român de azi ?!
ale triburilor germanice venite din intrase în conflict direct cu Roma, Regii din Dacia necreºtinã ºi regii
Scandinavia. graþie diplomaþiei inteligente, paºnice, din Dacia creºtinã, Burebista,
Pentru aceastã operaþiune militarã, a regelui Burebista ºi a administraþiilor Deceneu, Scorilos, Duras, Decebalus,
Burebista a trebuit sã se deplaseze din dacice. Diegis etc., ce mai pot simboliza ei
Dacia Pontica, unde se afla în acel În aceastã perioadã de relativã astãzi, pentru noi, românii din
moment, pânã la Lacul Constanþa stabilitate a regatului Daciei, Imperiul România, pentru românii din
(Bodensee), situat între Elveþia ºi Roman ataca Galia de Sud ºi o Basarabia, pentru cei de la Sud de
Germania de azi. cucerea, Iulius Cezar profitând de o Dunãre?!
Acest imens regat dacic era relativ eroare tacticã a lui Vercingetorix, Ce mai pot semnifica ei pentru
stabil, din punct de vedere politic, conducãtorul-erou al armatei galilor. românii din strãinãtate în 2006 ?
deºi era constituit din numeroase Cum a intrat ºi cum trãieºte Ce mai pot reprezenta ei în
6
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
aceastã perioadã istoricã, Noi mulþumim aici arhitectului conºtiinþe, structuri sociale, structuri
caracterizatã de internet, de SIDA, Cristofi Cerchez, istoricului Nicolae culturale, economice, structuri
de foametea a zeci de milioane de Densusianu pentru cercetãrile lor, în juridice si altele.
copii în Africa, în Asia, de lumea fascinantã a Daciei antice. Ce mai poate simnifica Decebalus
« globalizare » pre-orientatã, de 62 de În aceastã osmozã dintre viaþa pentru copilul român de pe malul
ani de comunism rusesc ºi de complexã din Dacia necreºtinã si apoi Nistrului-Tiras, de la Cernãuþi, de la
comunism românesc, în România ; trecerea treptatã la creºtinism, în Tiraspol, din Maramureºul de Nord,
de manipularea finanþelor si a armatei Dacia creºtinã a secolelor I, II si pâna de la Tisa sau pentru copilul român
celei mai industrializate naþiuni de azi, la sec.VIII, se gãsesc sursele nãscut la Sud de Dunãre sau la
asemãnãtor celei a Imperiului Roman, echilibrului nostru ca neam, ca Milano, la Londra, la Paris, la Roma,
din secolul II ? naþiune în Europa de azi, în lumea de la Washington, la Zürich sau la
Pentru mulþi români pe care eu îi astãzi. Madrid ?!
cunosc personal, trebuie mãrturisit Iar Decebalus este regele dac din Spiritul din Dacia a lui Decebalus
cu durere, cã nimic sau aproape secolul I, II, care a devenit apoi este prezent de asemenea în scrierile
nimic, în afarã de câteva amintiri simbol al Libertãþii pentru români, Sfântului Ioan Casian, ale lui Dionisiu
rãzlete de la ºcoalã sau despre secole de-a rândul. cel Mic, Nicetas de Remesiana sau
profesori de valoare inestimabilã Unde îl gãsim noi pe Decebalus ale preotului Dacicus, în crucea
pentru cultura românã, pe care azi? Daciei, deºi Cultul lui Zalmoxis, cultul
aceºtia i-au avut în ºcolile din Regele Decebalus este prezent în soarelui etc., erau încã prezente în
România… Munþii Carpaþi, în ape, în Tiras-Nistru, conºtiinþele si în obiceiurile tuturor
Si totuºi, dacã noi ne reamintim în Danubius, în Somes, în Naparis, popoarelor Daciei antice.
bine, Decebalus a fost, este ºi va fi în Arges, în Timis, în Repedea, în Decebalus este prezent în versul
simbolul de Libertate al Daciei, de Casimcea, în Cerna, în Ozana, în lui Eminescu, în Coloana Infinitului
demnitate, de inteligenþã aliatã cu Bicaz, în praful drumului pe care noi lui Brâncuºi, în podurile lui Anghel
natura, de tenacitate, de diplomaþie, mergem în România ºi din zona Saligny, în inteligenþa inginerului
de organizare socialã, de culturã a limitrofa României de azi. George Constantinescu, în diplomaþia
dacilor, a geþilor, a costobocilor, a Decebalus este ºi vine în noi prin lui Titulescu, în pianul lui Dinu Lipatti
tira-geþilor, urmaºii pelasgilor, ai mama ºi prin tata. sau al lui Radu Lupu precum ºi în
tracilor. El este prezent în cântecul vioara ºi în nobleþea sufletului lui
Spiritul profund de libertate al ciocârliei, în vuietul valurilor Mãrii, George Enescu sau în vioara lui Liviu
românilor, spiritul de credinþã el este prezent în transpiraþia þãranului Prunaru, astãzi.
creºtinã al românilor de azi, îºi au român care munceºte cinstit Pe Decebalus noi îl gãsim dacã
originile în secolele I ºi II de pãmântul pentru familia lui, precum vrem ºi facem efortul necesar ºi în
creºtinism din Dacia, condusã de ºi în înþelepciunea acestuia. Mircea Eliade, în Emil Cioran, în
regii Scorilos, Duras, Decebalus. Decebalus este în cântecul Alexandru Busuioceanu precum ºi în
Aceastã sete de libertate a copilului român fericit precum ºi în spiritul românilor distruºi de cãtre
românilor de azi îºi are originile deci lacrima lui, tot aºa cum Wilhelm Tell Rusia-URSS, în Fãgãraºii lui Ion
ºi în faptele regelui Decebalus strãluceºte în ochii unui copil elveþian. Gavrilã Ogoranu, în spiritul românilor
precum si în Dacia necreºtinã. Decebalus eºti tu ºi eu pentru atât distruºi de cãtre comuniºtii români din
Regele Decebalus a favorizat ºi ºi atâta cât noi mai sântem România ºi din strãinãtate.
cultivat continuarea instalãrii treptate, binefãcãtori, adicã români, în 2006. Decebalus este prezent la Cetatea
echilibrate ºi armonioase a Sarmizecetusa, la Blidaru, la Costesti,
Creºtinismului în Dacia, creºtinare Decebalus mãsoarã ºi alimenteazã la Fareagu, la Orãºtie, precum si în
începutã deja în anii 50-60, în Dacia setea noastra de Libertate, nevoia toate Davele Sufletului românesc.
Pontica. noastrã de adevãr profund, din Decebalus este în frunza verde de
Pe Columna Daciei de la Roma, Gaetia. pe toate vaile din Basarabia, din
este sculptatã scena în care dacii beau Decebalus mai înseamnã pentru România, el este si în mirosul fainei
din cupa de împãrtãºanie creºtinã, noi, românii din strãinãtate, noþiunea si al prajiturilor care se raspândeste
înaintea ultimului asalt al de acasã, chiar dacã aici comunismul în bucatriile mamelor românce si de
cotropitorilor multinaþionali veniþi de românesc ne-a furat « legal » sau a care copiii se bucura.
la Roma. distrus efectiv, case, rude, cãrþi, Regele Decebalus a condus

7
cmyk

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
popoarele geþilor în plinã perioadã de Dionisiu cel Mic, Nicetas de România în 1918-1920.
expansiune a Imperiului Roman ateu, Remesiana etc. au scris în limba latinã Noi, români din strainatate,
în Dacia de Nord, de Est , simultan ºi nu în slavonã! propunem Ministerului Culturii din
cu expansiunea acestuia în Spania si Toti cei enumerati erau originari Bucuresti, ca în fiecare oras din
în Mesopotamia. din Dacia crestina, ei au fost scoliti, România sa fie numita o Piata
Românii din strãinãtate precum si formati în Dacia crestina si au trait Decebal, o Piata Burebista si câte un
românii din România de azi au nevoie în Dacia si ulterior în alte tari din Bulevard Burebista respectiv
de reperele lor adevãrate, de cele Europa si ele tot de Cultura latina dar Bulevardul Decebal.
încãrcate cu valorile Sufletului nu slavona! În Bucuresti, noi propunem ca
românesc perpetuu. Slavii nu existau înca în Europa, denumirea de Soseaua Kisseleff sa fie
De aceea, administraþiile ei nu erau înca crestinati. înlocuita cu denumirea Bulevardul
bisericilor, cea a Bisericii ortodoxe, Singurele naþiuni rãmase divizate Burebista!
cele ale Bisericilor catolice precum si de comunism si/sau nazism dupã
cele ale Bisericilor protestante din 1990, în Europa, sânt România si El, Decebalus, sarbatoritul de azi
al Congresului de Dacologie VII, a
România trebuie sã promoveze Cehia, prin Basarabia si Slovacia.
fost parte integranta din Unionistii
cercetãrile pentru studierea Culturii Decebalus este si în sufletul lui
români de la 1859 precum si al
din Dacia creºtinã precum ºi sã Pan Halippa.
Unionistilor români de la 1918-20, de
respecte si sã utilizeze terminologia Decebalus s-ar bucura mult de
la Chisinau, Bucuresti, Iasi, Cernauti,
de origine latinã si nu cea de origine ReUnirea românilor din Basarabia cu
Cluj, Brasov, Constanta.
slavã, obicei cultivat mai ales de cãtre România adicã ceea ce a mai rãmas
Zilele acestea, aici la Congresul de
BOR. azi din Dacia dintre Hypannis si Lacul Dacologie, la Bucuresti si apoi la
Promovarea si utilizarea Constanþa. Orastie si apoi acolo unde noi traim
terminologiei de origine slavonã în Regele Burebista simbolizeazã fiecare, sa sarbatorim Regele
bisericile din România de azi Unitatea Daciei între Hypannis-Bug, Decebalus si pe colaboratorii sai fideli,
contribuie la rusificarea Limbii Marea Neagrã la Est ºi Lacul în treburile Daciei.
Române de azi. Constanþa, la Vest. Spre o Renastere a României, a
Si noi românii, nu vrem si nu Alexandru Ioan Cuza reprezintã Basarabiei, prin faptele lui Decebalus
dorim aºa ceva! Unirea Basarabiei cu Muntenia în si ale generalilor lui?!
Sfinþii Dacicus, Ioan Casian, 1859 ºi, tot aºa, Pan Halippa a luptat Cu Sanatate si cu Prietenie pentru
Pãrinte al Bisericii Universale, pentru ReUnirea Basarabiei cu toti.

Generalii lui Decebal


Dan Oltean
Erori istoriografice de intermediari. Niciun studiu nu a a despãrþi în mod absolut acþiunile
abordat în mod exhaustiv situaþia ºi rolul militare din rãzboaiele 101-102 ºi 105-
În istoriografia româneascã de pânã generalilor daci sau romani din cele 106, de cele ulterioare, de cele purtate
acum referitoare la rãzboaiele daco- douã rãzboaie. Astfel, s-a creat o de dacii din provincia Dacia ºi din afara
romane din 101-102 ºi 105-106 existã impresie falsã cã responsabil de toate ei împotiva cotropitorilor romani. Mai
douã erori de interpretare, credem noi, acþiunile militare desfãºurate la nord de ales dacii din afara provinciei cucerite
majore. Mai întîi, ambele rãzboaie sunt Dunãre este doar Decebal sau doar poartã acelaºi tip de agresiuni între anii
prezentate ca niºte acþiuni militare Traian. Unul din obiectivele acestui 117-270 ca ºi dacii din regatul lui
purtate între liderii celor douã armate. studiu este tocmai acela de a analiza Decebal, înainte ca acesta sã fie cucerit
Fie se vorbeºte în mod exclusivist datele istorice care existã despre de romani.
despre armatele dacice sau romane care generalii din tabãra dacicã ºi de a acoperi La fel cum dacii din regatul care-ºi
s-au ciocnit în cele douã confruntãri, într-o oarecare mãsurã golul nefiresc avea capitala la Sarmizegetusa Regia
fie accentul trece subit pe conducãtori: care s-a ivit între soldaþii lui Decebal ºi treceau în repetate rânduri Dunãrea
pe Decebal sau pe Traian. rege, din interpretãrile istorice. îngheþatã ºi pustiau þinuturile romane
Niciun studiu serios nu s-a ocupat A doua eroare majorã este aceea de de la sud de fluviu ucigînd guvernatorii

8
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
provinciilor romane, tot aºa procedau din 170 niºte troglodiþi, niºte jefuitori,
ºi dacii din afara provinciei create de conduºi de “nimeni”- aºa cum încearcã
romani pe teritoriul fostului regat dacic. sã sugereze istoriografia de nuanþã
Dacii din Maramureº, Criºana, nordul latinistã - sau dimpotrivã: trupele lor au
ºi centrul Moldovei atacau în fost bine organizate, bine înarmate ºi
momentele de crizã ale imperiului conduse de militari profesioniºti? Noi
producând devastãri de amploare. În credem cã rãspunsul la aceste întrebãri
plus, aceste adevãrate invazii dacice în nu poate fi decât unul pozitiv, cu atât
provincia întemeiatã de Traian au dus mai mult cu cât, la un interval destul de
la uciderea a nu mai puþin de doi scurt de timp, alþi doi daci, care se
guvernatori ai Daciei romane. remarcã datoritã faptelor de arme, ating
Al doilea obiectiv al studiului nostru funcþii înalte în ierarhia militarã ºi
este acela de a trasa o fireascã legãturã administrativã a imperiului. Este vorba continuare, Decebal poartã tratative cu
de continuitate între acþiunile generalilor de Regalianus ºi de Galerius care devin împãratul Domiþian ºi îi cere, în
daci, conduºi de Decebal, din timpul împãraþi romani. batjocurã, sã fie de acord cu pacea
rãzboaielor cu romanii ºi cele ale dacilor ,“doi oboli de locuitor roman”.
de dupã anul 117. Decebal ca general Evident, confruntãrile nu se opresc,
În mod necesar, luptele dacilor dimpotrivã, Domiþian îl trimite pe
dintre 117-270 au fost purtate tot de Înainte de a ajunge unul dintre cei generalul Cornelius Fuscus, în
generali. O parte dintre aceºti mai importanþi regi ai Daciei ºi de a primãvara anului 87, sã-l atace pe
conducãtori au iniþiat “rãzboiul dacic” veghea de la Sarmizegetusa Regia Decebal chiar la el acasã. Confruntarea
din 117-118, iar ulterior luptele împotriva destinul Daciei, Decebal a fost unul se produce la Tapae, iar romanii sunt
romanilor au fost conduse de urmaºii dintre cei mai iscusiþi generali ai acestor pur ºi simplu exterminaþi. Cornelius
acestor bravi generali. meleaguri. Datoritã abilitãþilor sale Fuscus este ºi el ucis, iar trofeele luate
Pânã acum a existat, la nivelul militare, el a ucis nu mai puþin de doi de daci de la romani vor fi gãsite de
interpretãrilor istorice româneºti, o generali romani ºi a distrus legiunile aceºtia în cetãþile dacice din Munþii
teorie unilateralã, preluatã probabil din comandate de aceºtia. Orãºtiei ºi vor fi recuperate abia în anul
ªcoala Ardeleanã, care punea accentul Iordanes, în lucrarea Getica, ne 102. Prin urmare, Decebal ajunge rege
doar pe rezistenþa romanã din Dacia ºi aminteºte despre acþiunea fulgerãtoare datoritã calitãþilor sale de militar ºi de
care accentua doar perioadele de aºa- purtatã împotriva Moesiei, prilej cu strateg. Înainte de a antrena întreaga
zisã pace ori prosperitate. Nimeni nu care însuºi guvernatorul Oppius forþã a Imperiului Roman împotriva
ºi-a pus problema asupra suferinþelor Sabinus este ucis. Guvernatorul, cel sa, el bate legiunile atât pe propriul
provocate de aceste invazii repetate ale care avea comanda militarã a lor teren, cât ºi în Dacia, ucide doi
dacilor necuceriþi ºi, mai ales, nimeni majoritãþii trupelor din Moesia, este generali romani ºi obþine de la Domiþian
nu a dorit sã explice cine i-a condus pe prins de daci ºi decapitat. Aceastã o pace favorabilã în urma cãreia a
aceºti daci în luptele lor împotriva operaþiune condusã de generalul primit “meºteri pricepuþi în cele mai
imperiului. Una dintre invaziile dacice Decebal se petrecea undeva prin anul diferite meserii folositoare ºi în timp
din imperiu, cea din 170, ajunge pînã 85. Acum regele Duras îi cedeazã tronul de pace ºi în timp de rãzboi” (Dio
în apropierea Atenei. Au fost aceºti daci lui Decebal iar aceasta devine rege. În Cassius, Istoria romanã, 67, 7)

Regele Decebal în textele de la Sinaia


Adrian Bucurescu
Printre marii regi geto-daci, importante, întrucât pâna acum rândul lor, fii de regi, dar trebuiau
pomeniti în tablitele de la Sinaia, Diegio era socotit fratele lui Decebal, confirmati si de Sfatul Vitejilor, ca mai
figureaza la loc din cinste viteazul Vezino - locotenentul lui si mare preot târziu voievozii, confirmati de Divanul
Decebal, alaturi de care sunt pomeniti iar numele surorii nu era cunoscut. Tarii, cu conditia esentiala sa fie de
si fiii sai, Diegio si Vezino, precum si Un izvor antic singular spune ca os domnescc. Aproape sigur,
sora sa, Geopyr. pe tatal lui Diurpaneus, ce era un alt Sterissa a fost fiul lui Coryllus sau
Precizarile facute în textele de la nume al lui Decebal, îl chema Scorilo. DI URPANEUS “Cel Orfan”
Sinaia asupra legaturilor de rudenie Sterissa. Din textele de la Sinaia se era un supranume al lui Decebal, ceea
în familia marelui rege sunt foarte întelege ca regii geto-daci erau, la ce înseamna ca regele Sterissa a
9
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
murit devreme, probabil în vreo lupta în adolescenta, pastor. Dar cum Zeul
si, pentru ca fiul lui era prea mic, ajunsese apoi mare preot si rege si va
domnia i-a fost încredintata lui Duras, fi purtat atunci vesminte sacre, într-
fratele lui Sterissa si unchiul micului unul din textele de la Sinaia se scrie
print. ca Decebal îi întâmpina pe solii
Se stie de la Jordanes ca, dupa romani în costum de ceremonie:
victoria asupra romanilor condusi de “Împaratul Decebal a iesit din palat
Fuscus, Decebal si celelalte capetenii cu luptatorii Daciei, cu sfintii preoti,
au fost numiti ANSES, denumirea acoperit cu valul sacru al Daciei si
dacica a semizeilor sau îngerilor. Afara cu coroana, încrezator în gratia
de acest atribut, în textele de la Sinaia, Zeului Savelo, cu tot neamul în Biblie. Astfel au pierit, poate pentru
Decebal are înca si altele, printre care: preajma lui, condus la întâlnire de totdeauna, multe alte informatii de
“Cel Sfânt”, “Împaratul”, “Singur Diegio si Vezino. Ajungând la domnul, nepretuit referitoare la marele rege ca
Stapânitor” adica “Autocrator”, solul roman s-a închinat lui Decebal. si la altii, care s-au jertfit pentru
“Magnificul”,”Domnul Divin”, “Cel Ostasii l-au înconjurat pe domnul dainuirea neamului nostru. Dar noi îi
Vrednic”. Fuscus ca si pe nespalatii care îl vom învinge pe cei întunecati si îi
Pe Columna lui Traian, toti dacii, slujeau. La joc feciorii s-au prins juram Cerului ca Dacia se va înalta,
inclusiv Decebal, sunt îmbracati la (întrecut). Au fost vegheati la plecarea dupa cum ne îndeamna un cântec de
fel, în costumul national mostenit de din Sarmizegetusa”. lupta, transcris dupa o tablita de la
români, care trebuie sa fi fost si Nu-i vom putea ierta niciodata pe Sinaia, adica de la poalele Kogaionului:
costumul ciobanesc, în amintirea cei care, din prostie sau din rea-vointa, IZNO CYORYO!
faptului ca însusi Zeul Zalmoxis, numit nu au vegheat asupra tablitelor de la SPOVEDI CERIO
la Sinaia si Savelo si Zavelio, fusese, Sinaia, pagini din adevarata noastra DACIA O PYSYRYO!

CODEX ARGENTEUS –
CEL MAI VECHI DOCUMENT SCRIS PREPONDERENT ÎN GETÃ
(DOVEDIT, ÎN SPECIAL PRIN LEXIC)
prof. Maria Criºan

Pentru moment voi supune împãrãþia ºi puterea ºi mãrirea în în 2003) Lecþia a 2-a. p.26-27
cititorului, spre dreapta lui judecatã, vecii vecilor amin]. precum ºi „Culegere de micro studii”
un text bine cunoscut tuturor din Acest text este transliterat în C.A. (Arvin Print, 2004) p. 81-82, unde
Biblia zisã a lui Ulfila ºi anume din limba goticã. [Unui vorbitor de tratez despre limba hititã ºi unde,
rugãciunea TãtãI nostru dupã limba germanã îi va fi lesne sã printre multe alte cuvinte, semnalate
Evanghelia lui Matei VI. 6-12: înþeleagã textul, cãci germana, prin de cãtre Carolus Lundius ca fiind pur
ATTA UN SAR THU IN HIMINAI geticã, este nepoata de fiicã a limbii getice, în cartea Zamolxis primus
WEIHNAI NAMO THEIN, VIMAI gete, aºa cum foarte limpede au Getarum legislator, se regãseºte
THIU DINASSUS THEINS, W clarificat savanþii nordici, idee la care identic ºi în hititã, ba chiar ºi în huritã,
AIRTHAI WILGA THEINS SVE IN eu am aderat.] limbã înruditã cu hitita, cãci mai multã
HIMINA GAl ANA AIRTHAI. HLAIF În rugãciunea Tatãl nostrum avem vreme au avut ºi un regat comun.
UNSAR ANA THANA SINTEINAI 65 de cuvinte din care mai mult de Substantivul ATTA a fost însuºit
GIF UNS HlMMA DAGA. GAH jumãtate (toate cele subliniate) le-am apoi, de elinã, latinã, persanã, arabã,
AFLET UNS THATEl SKULAN putut recunoaºte, chiar la prima turcã (vezi ºi ATTA TURK = tatã al
BIGAIMA SV A SVE, GAl WEIS vedere, cã sunt getice ºi hitite. turcilor, cognomen cãpãtat de
THAI SKULAM UNSARAIM GAl Pentru cuvântul ATTA = tatã, vã Mustafa Kemal ca unul ce pusese
NI BRIGGAIS UNS IN rog sã vedeþi/revedeþi atent STUDII bazele statului turc modem). Deci,
FRAINSTUBN GAH AK LAUSEI de Dacologie II cu subtitlul „Fals cum subliniazã cãrturarul suedez
UNS AF THAMMA UBILIN [UNTE tratat de geto-dac㔠(recomandat mie CAROLUS LUNDIUS, este unul din
THEINA IST TIUDANGARDI, GAH de cãtre Dl. Professor Dr. Florin cele mai vechi cuvinte getice (vezi ºi
MACHS, GAH WULTAUS IN Rotaru, Directorul Editurii Biblioteca LEX ATTINIS) ºi la aproape douã
AIWINS AMEN] [cãci a Ta este Bucureºtilor, unde am publicat cartea secole ºi jumãtate dupã aceea,
10
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
susþinut ºi de hititã. Geticul ATTA a relataezã cã el s-a aflat în posesia sunt cele getice, inclusiv runele -
mai devenit în elinã ºi latinã ºi unor foi deteriorate care ar fi fost dupã cum spun unii autori, da, spun
ADONIS (= tânãrul frumos de care exact aceleaºi care s-ar fi pierdut din eu, dar nu cele pur germanice, ci cele
se îndrãgosteºte Afrodita; în românã CODEX ARGENTEUS (Existã pur getice, deoarece runele s-au
avem „floarea gingaºã”, DEDEÞEL, cercetãtori asidui ai acestui folosit pe teritoriul strãmoºilor noºtri
anemonã în care Afrodita l-ar fi monument literar, printre care ºi pânã în secolul al 12-lea; în bogata
prefãcut, dupã moarte, pe ADONIS, Friedrich Fuld (Ulfilas Gotische prefaþã la CODEX ARGENTEUS
dupã tradiþia autohtonã, regãsit ºi în Bibelubersetzung Die alteste UPSALIENSIS, se subliniazã faptul
ebraicã, în formula de invocare germanische Urkunde - Leipzig, cã forma runelor era diferitã de la
ADONAI (de origine frigianã) pe care 1805) care vorbesc despre un teritoriu la altul ºi cã pe însuºi
o rostesc rabinii în ceremonialul de Moeso8otischen Buchstaben de care acelaºi teritoriu s-au folosit rune
înmormântare, însemnând DOAMNE! s-a slujit efectiv Ulfila în C.A diferite. Foarte interesant de
STÃPÂNE! Aceasta pentru cã Episcopul Ulfila (313 - 383) a trãit semnalat este ceea ce subliniazã ºi
JEHOV AlJAHVE = Dumnezeu, era ºi activat ca prelat pe pãmânt getic - Ancient Scripts. Com.: Gothic este
interzis sã se pronunþe; în afarã de doar bunicii lui se refugiaserã din (citez): Goþii au vorbit o limbã
ADONAI, ei mai rosteau ºi numele Capadocia în MoesialGeþia din cauza germanicã unicã în felul ei ºi legat nu
de ELOHIM, cum foarte corect persecutãrilor împotriva creºtinilor. numai de conceptul de cel mai vechi
semnala ºi Dl. Teleoacã în conferinþa idiom germanic, dovedit ca atare, dar
sa prezentatã la GETICA, la finele Dupã cum am stabilit de peste mai ales prin aceea cã este un idiom
anului 2004. cinci ani pe baze pur raþionale, cu totul aparte din familia limbilor
În mitologia nordicã, acest tãtuc etnosul GOT este totuna cu cel GET, germanice fãrã vreo legãturã
(ATTIN/ATTA a devenit WODAN/ GEÞII s-au numit, dupã sec. al IV- lingvisticã cu vreo altã limbã
WOTAN) ODIN. Trebuie sã lea, preponderent GOÞI, dar în germanicã care a supravieþuit,· la
menþionãm faptul cã prima inscripþie Peninsula Scandinavã, dupã cum o aceasta eu aº mai vrea sã adaug:
hititã a fost descifratã în anul 1917 susþin toþi cãrturarii nordici, ei s-au lucrurile stau altfel pentru cã este
deci, la 6 ani dupã moartea numit Getae din vremuri imemoriale vorba de idiomul getic, în opinia mea,
savantului român N. Densuºianu, aºa pânã în Evul Mediu târziu iar idee susþinutã ºi de limba hititã în
cã nu avea cum sã fie cuprins acest Episcopul Ulfila - subliniazã nordicii care am aflat o mulþime de cuvinte
A TT A - getic/hitit - despre care eu - a creat aºa zisul alphabet gotic din identice cu cele din getã. Lucrurile
am tratat ºi tratez ºi acum - în cel genuin getic ºi cã el a scris stau astfel ºi pentru cã punctul de
lucrarea sa Dacia preistoricã, esenþialmente în geticã, în calitate de plecare a fost limba getã, ca matcã a
publicatã la doi ani dupã dispariþia autor (parþial) al lui C.A., considerat tuturor celorlalte limbi zis indo-
autorului, cum eronat a afirmat cel mai vechi document de limbã europene/ mai curând indo-
Domniºoara Antigona Grecu la germanã ºi care este, în opinia germanice: de subliniat, cel dintâi,
ºedinþa din 5 ianuarie 2005 a noastrã/ºi/ cel mai vechi Document cunoscut mie, a spus-o cãrturarul
Academiei Daco-Române, când eu de limbã getã. suedez CAROLUS LUNDIUS.
am prezentat ~ aceeaºi schiþã). Aºadar, Episcopul
Meritã sã scoatem în evidenþã Ulfila a tradus
faptul cã savantul belgian „Pentateuhul” (inclus în
Bonaventura Vulcanius Brugensis, în C.A), din greacã în
al sãu extrem de preþios tratat De goticã/geticã, adicã în
litteris et lingua Getarum sive limba vorbitã pe
Gothorum, 1597, unde, ca al 2-lea teritoriul unde el a trãit
autor, a publicat ºi alfabetul getic ºi a activat, timp de 40
[primul fusese Joannes Magnus de ani, ca episcop, iar
Gothus, care îl copiase de pe o rocã noi credeam cã acolo s-
uriaºã, subliniazã i.a. cã Episcopul a ºi nãscut, cãci
Ulfila, în traducerea Pentateuhului majoritatea biografilor
(primele cinci cãrþi din V.T.) s-a lui vorbesc cã bunicii lui
folosit de alfabetul getic, de scrierea ar fi fost refugiaþi din
geti cã, aducând simplificãri unor Capadocia în Moesia.
litere - oricine poate constata aceasta Literele/ parte din ele, de
comparând alfabetele. Vulcanius mai care Ulfila se foloseºte,

11
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Scurtã istorie
AROMÂNÃ, MACEDO-ROMÂNÃ, MACEDO-VLAHÃ
Dimu Lascu
Aproape toate civilizaþiile lumii s-au o unitate etnicã româneascã despãrþitã sungur popor de neam traco-dac ºi au
dezvoltat în jurul unor importante fluvii: de fluviu care nu era un hotar, ci o axã trãit ºi trãiesc pe un teritoriu care a fost
a românitãþii (neam românesc pe care Dacia-Mare. Ei sunt singurii bãºtinaºi
Civilizaþia Egipteanã - pe valea îl putem asimila cu un ou cu douã ai acestor locuri, care nu au venit de
Nilului, Civilizaþia Mesopotanianã - pe galbenuºuri într-un albuº foarte diferit nicãieri, ei au fost din totdeauna în
valea Tigru-Eufrat, Civilizaþia Chinezã , slavo-otomano-grec) vechea Europã, motiv pentru care ei
- pe valea Fluviului Galben, Civilizaþia Din pãcate, codiþiile de existenþã , nu au putut fi dezrãdãcinaþi de toate
Indianã - pe Gange. Iar Civilizaþia viaþa de clan, setea de libertate a nãvãlirile care au trecut peste ei.
Europeanã care va începe în zona celui macedonenilor vor cultiva tendinþe Ceea ce defineºte un popor este, în
mai important fluviu european, Dunãrea, individualiste cu manifestãri anarhice, primul rând, limba vorbitã.
se dezvoltã în zona Carpato- care vor împiedica vederi mai largi de Câteva cuvinte din limba pe care o
Danubiano-Pontica - spaþiu ce se formare a unui organ politic unitar, iar vorbesc cei cãrora li se spune
confundã cu un imens site istoric, din inteligenþa ºi vrednicia lor vor fi folosite “vorbitori de vlah㔠în Grecia la Salonic,
pãcate foarte putin cercetat ,de unde la izbînda altora. Tesalia, Pind, în Bulgaria, Albania,
foarte puþine lucruru au iesit la ivealã : O limbã nu dispare pânã nu-i dispar Serbia. (tabelul de mai jos)*
Hamangia ,Cucuteni, Tartaria, Vinga, vorbitorii, aºa cã limba traco-geto-dacã Care român, oriunde s-ar afla el, nu
Cascioarele ºi, bineînþeles, nu a dispãrut, ea este latina vulgarã, sau înþelege oricare dintre aceste cuvinte?
Sarmisegetusa , Sfinxul din Bucegi i se mai poate spune latina dunãreanã, De altfel, aºa se ºi explicã de ce un
Este greu de stabilit în timp ºi în care va deveni, prin evoluþie ºi sintezã, aromân din oricare din þãrile din sudul
spaþiu de unde pânã unde au existat italiana de azi în Peninsula Italicã, Dunãrii, când vine în România, se
aceºti Pellasgi, apoi Traci, Daci, apoi spaniola de azi în Peninsula Ibericã, integreazã cu uºurinþã la orice nivel de
Geþi, Sciþi…dar dacã-i citim cu atenþie franceza de azi în Galia ºi, bineînþeles, învãþãmânt ºi în foarte scurt timp nu-l
pe Homer, Herodot, pe Iordanes, româna ºi aromâna de azi din cadrul poþi deosebi de ceilalþi români.
Carolus Lundius, pe N. Densusianu, pe fostului Imperiu Roman de Rãsãrit unde Datoritã forþei de caracter, conºtiinþa
Marija Chimbutas sau Gordon Childe, a existat ºi rezistat un singur popor latin aromânului este foarte puternicã; de
putem spune cã aici apare prima - poporul român. aceea el spune cu mândrie când se aflã
civilizaþie europeanã, aici s-au îmblânzit Cu puþinã dificultate, aromânii din lângã un alt vorbitor : “Io hiu armân”(eu
pentru prima datã animalele, aici s-a Tesalia ºi Pind…etc, se pot înþelege sunt aromân) adicã nu sunt nici grec
aprins pentru prima datã focul, aici este încã la vorbã cu românii de la Nistru ,nici sârb, nici turc, nici francez, dar
ceea ce specialiºtii au numit “Vechea sau chiar dincolo ºi nu Imperiului ºi mai multã bucurie are când se
Europã”, spaþiu populat în antichitate Roman i se datoreºte acest fapt , cãci întâlneºte cu un român nord –dunãrean
în principal de Dacia ºi Macedonia romanii nu au cãlcat niciodatã în cãruia îi spune :
istoricã. Vom trece în revistã scurta Basarabia.Acest fapt are o singur㠓ª-o hiu armân”.
istorie a acestui spaþiu de la pelasgi la explicaþie ºi anume cã ei (dacii si M u l þ u m e s c
mongoli. macedonenii) au fãcut parte dintr-un º-o hiu armân
...
Macedonenii au fost oameni ai pãrþile corpului uman grade de rudenie animale diverse
înãlþimilor, ei au respirat întotdeauna
libertatea.
capú mamâ câni Dumnidzã
Ei (dupã spusele Epicsopului
Veniamin De Tudela în sec 12) “ au ochiú tati aoie þerú
fost vlahi nestãpâniþi de nimeni.” ureachi frati birbecú lunâ
Aºa se ºi explicã faptul cã Suleiman palmâ verú þapú soari
Magnificul a fost nevoit sã acorde maþî cuscru caprâ luni, martâ
macedone- nenilor autonomie localã guºi cumnatú edú dumânicâ
în sec.16 iar ei au înfiinþat capitanatele coapsâ dziniri iapâ ploai
cu armatoli, ceea ce le-a asigurat ºi pulpâ nora calú neauâ
mai bine pãstrarea limbii, obiceiurilor grumadzú soacrâ vacâ brumâ
ºi religiei. mustãþî nipotú vulpi caºú
Neamul românesc s-a format pe nãri niveastâ lupú þeapâ, aiú
ambele maluri ale Dunãrii unde a existat

12
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

BELAGINELE - dovadã a vechimii valahilor în istorie


Prof. Maria Ciornei

Societate umanã înregistreazã în Belagine este, la origine, un cuvânt despre care vorbesc cei vechi (Tacit-
evoluþia ei, populaþii care s-au distins compus, iar primul termen se referã Ann, 27 ºi Servius-Aen VII-675), au
printr-un înalt nivel al civilizaþiei, la aceeaºi Pelasgi. fost copiate de decemviri la
exprimatã în formele de organizare Prin evidenþierea aplicãrii legilor însãrcinarea senatului.
socio-economicã ºi spiritualã. Pelasgii fonetice , a evoluþiei fireºti a uneia ºi N. Densusianu comparã
sunt consemnaþi în istorie, ca având aceleaºi limbi-pelasgã, valahã, vom prevederile din Lex Valachorum din
cel mai vechi cod de legi scrise din demonstra cã BELAGINELE sunt Þara Fãgãraºului din sec. al XVII-
lumea anticã, numit Belagines (D. LEGILE PELASGILOR, ale lea, cu cele ale celor „XII Tabule
Bãlaºa-Fundaþia Artelor Dor 1998, VALAHILOR, în fapt. Etimologia Romane” ºi conchide: „sunt
pag. 5 ) . cuvântului Belagine, odatã relevatã, identice”.
Herodot (lib. IV c 789) aminteºte riguros ºtiinþific, se constituie ca o altã Scepticii ar putea spune cã valahii
cã un rege al agatârºilor, Anacharsis verigã din lanþul continuitãþii ºi i-au copiat pe romani. Noi aducem
(694 î.e.n) a compus o lucrare în vechimii valahilor, dezlegând noi argumente care aratã cã legile valahe
versuri despre legile sciþilor, dar ele enigme. sunt cele originare.
sunt mult mai vechi. Strabon vorbeºte
de un codice de legi „vechi de 6000 Prestigiul Belaginelor Belaginele - punte peste timp
de ani dupã spusele lor”. Acesta a reieºit ºi din demersul Am gãsit, în demersul nostru de a
Aceste legi erau considerate de nostru de pânã acum; vom releva însã, alcãtui un „Dicþionar Explicativ de
unii autori, divine. Grecii îi numeau importanþa lor prin prezentarea ÎN Antroponime Pelasgo-Române”,
pe pelasgi dioi, precum zeii. ªi legile PREMIERÃ, a revendicãrilor prinse câteva antroponime care conþin în sine
lui Solon, „în mare parte compilaþiuni într-un PACT propus de dacii denumirea Belaginelor, Identificarea
ºi imitaþiuni dupã legile sciþilor din rãsculaþi, romanilor, în anul 117 e.n. lor în limba românã ºi în cea pelasgã
Carpaþi ºi Dunãrea de Jos, erau În spatele fiecãrei revendicãri se aratã cã ecouri milenare ale existenþei
considerate divine ºi strãmoºeºti din evidenþiazã legile strãvechi încãlcate ºi pelasgilor au ajuns pânã azi, aceste
timpuri îndepãrtate. Platon spune cã nemulþumirile îndreptãþite ale nume fiind purtate de vecinii sau de
atenienii îºi revendicau originea din bãºtinaºilor. colegii noºtri.
Atlas ce-ºi avea regatul la N. de
Istru”. (N. Densusianu „Dacia Vechimea Belaginelor Belaginele - legile obºtilor
Preistoricã”, 1913, pag. 879) Existã din timpuri imemoriale - cum valahilor
am mai arãtat. Iordanes spune, pe la Dupã cucerirea Daciei,
Denumirea Belaginelor jumãtatea sec. al VI-lea e. n., cã majoritatea dacilor s-au retras în
Aceasta variazã în funcþie de „existã ºi azi.” ªi Dionisie Exigul (465- munþi cu nobilii ºi cu iniþiaþii lor,
context, având sens ºi formã sensibil 545 e. n), “dac adevãrat”, dupã cum organizându-se dupã legile vechi, în
apropiate; diferenþa este datã de un spune N. Durã („Strãromânul Dionisie condiþiile diferite. Principala formã
fonem. Formele înregistrate vor Exigul ºi opera sa”- rev. „Otodoxia”, ce funcþioneazã este cea a obºtilor.
evidenþia importanþa acestor legi în 1978, pag,7), responsabilul Marii Belaginele devin Legile Obiceiului
existenþa durã a pelasgilor. Unii Arhive Sinodale a Bisericii din Pãmântului. Vom arãta felul în care
cercetãtori, (D. Bãlaºa op. cit. pag. Constantinopole, a avut Belaginele, a funcþioneazã obºtea condusã de
23) le denumesc „Legile frumoase” adãugat ºi tradiþiile orale ºi a format „sfatul bãtrânilor.”
sau „Legile naturii.” (V. Kernbach- un „corpus de legi”. Formaþiunile obºteºti aveau
Universul mitic al românilor, Ed. ªtiinþ. Belaginele sunt menþionate în instituþii proprii, obligaþia de a da
1994). Transilvania, în Þara Româneascã, în oºteni, un for judecãtor particular,
Moldova ºi în þãrile vecine, ca Jus alcãtuit din Oameni Buni.
Etimologia cuvântului Walachie, Lex Antiqua Valachorum, Vom demonstra cã aceleaºi instituþii
“Belagine” Lex et Consuetudo, sau Mos cu acelaºi rol se gãsesc în „Lex
În relevarea etimologiei, avem în Valachorum. Utinensis” sec. VI-VII e.n., care au
vedere mai întâi etimonul lexemului Romanii sunt compilatorii acestor fost copiate dupã un cod „barbar” al
Valah, provenit din cuvântul pelasgus, legi. Cele „XII Tabule Romane”, unei populaþii ce locuia în pãrþile
13
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
Istrului. scrisori de judecatã, zãlojaguri, realiste ºi perfectibile în timp, au
Existenþa legilor obºtilor, ca legi începând din sec. al XVI-lea pânã în asigurat evoluþia întregii omeniri.
strãvechi, o vom arãta aducând în sec. al XIX-lea. Cufundându-ne în adâncimea
sprijin documente, prezentate pentru Vom evidenþia în modul de timpului, auzim ecourile cele mai
Prima Datã, gãsite într-un volum al lui organizare ºi funcþionare al obºtilor, îndepãrtate ale strãmoºilor, care
Tudor ªtefanelli, membru al libertãþile ºi drepturile dacilor de n-au pierit, ci s-au înveºnicit ºi
Academiei Române, intitulat altãdatã, recunoscute ºi respectate ºi ne-au înveºnicit prin limba lor
„Documente din vechiul Ocol al de strãinii ocupanþi, austrieci ºi unguri. melodioasã ºi prin frumuseþea legilor,
Câmpulungului Moldovenesc”(Ed. Civilizaþia superioarã a pelasgilor, care îi unea de Cer ºi-i þinea drept,
Acad. 1915), ce cuprind zapise, danii, organizaþi riguros, dupã legi flexibile, pe Pãmânt.

TEZAURUL LUI DECEBAL


Tripon Camelia
- Asociaþia Club „ªi noi putem reuºi” -

DECEBAL, de la a cãrui trecere îHr.) considerat iniþiatorul unei metode Aºa cum HANNIBAL (246-183
în eternitate se împlinesc 1900 de de purificare ºi de eliberare din ciclul îHr.) are un nume compus din
ani, nu este un nume, ci o denumire reîncarnãrilor. Prin incantaþii ºi o strãvechiul termen anatolian, Hanna
a gradului de evoluþie spiritualã atins alimentaþie vegetarianã cu excluderea („bunic㔠cu sensul de „bun”)[1] ºi
de regele geto-dac, care „a reuºit sã- consumului de ouã (care reprezentau BAL, adicã Bunul Bal sau Bun ca ºi
l depãºeascã pe cel a lui Scorilo” - matricea vieþii) se poate regãsi drumul Bal, tot aºa DECE-BAL înseamnã de
adevãratul sens al expresiei spre origini. Stãrile extatice sunt Zece ori Bal sau al Zecelea Bal. Baal
„Decebalus per Scorilo”. Existã prezentate artistic prin legendara în semiticã se scrie b’l ºi înseamnã
posibilitatea de a demonstra indirect cãlãtorie în lumea lui Hades pentru a domn sau stãpân. Considerat zeu al
(prin conþinutul baladelor ºi basmelor o readuce la viaþã pe Euridice. În vremii ºi cãlãtorind pe nori, el pare
populare) procesul de iniþiere – pânã India, brahmanismul urmãrea asemãnãtor lui Apollo, zeul trac care
la atingerea/realizarea unirii esenþei eliberarea sufletului de karmã ºi astfel cãlãtorea în cer într-un car de foc,
umane cu cea divinã. sã se punã capãt reîncarnãrilor. În dar ºi Dumnezeului biblic care a vorbit
Adevãratul sens al legendarului tradiþia noastrã, starea de beatitudine lui Moise ca ºi tunetul. În concepþia
tezaur este ceva mult mai de preþ se atinge în al „noulea cer”, care poate Kabbalei, existã o înºiruire de îngeri,
decât aurul fizic, acela de aur corespunde nivelului de iniþiere posibil argangheli, serafini, domnii... care
spiritual echivalent luminii divine, de atins. Aceastã cunoaºtere formeazã zece ierarhii cereºti.
lumina fãrã de sfârºit - „Ain sof strãveche a dus la dezvoltarea unor DECEBAL e posibil sã fi ajuns la cel
AUR” (în ebraicã). Este speranþa alt fel de acumulãri decât cele mai înalt nivel. Atingerea primului
transmisã iniþiatic de Zalmoxis materiale. Aºa se face cã în sefirot [2] ar echivala cu finalul iniþierii
elitelor geto-dace cu foarte mult timp mormintele dacice inventarul, în din lumea hindusã, atingerea stãrii de
în urmã; aº spune cã întâi a fost majoritatea cazurilor, nu conþinea nirvana. Aceleaºi consoane B ºi L stau
Zalmoxis (al cãrui nume înseamnã obiecte din aur. Cunoscându-se la baza formãrii numelui mai multor
Eliberarea din „Za”, legãtura ciclului valoarea adevãratã a aurului, acesta a zeitãþi europene închinate luminii
reîncarnãrilor), apoi a fost Apollo fost tezaurificat unitar, în visteria precum: Balder (la germani zeu al
(care prin „uciderea ºarpelui” - statului dac. Aº putea afirma cã acest luminii, însemnând „zi însoritã”), Bel
stãpânirea energiei Kundalini, a atins obicei are ca scop grãbirea evoluþiei (la celþi - aspectul de luminã al zeului
nemurirea, fiind zeificat), iar Orfeu spirituale a populaþiei prin reducerea Lug), Belen-Belenos (la celþi, zeul
este cel care transmite conceptele ataºamentului faþã de cele lumeºti, luminii), Belisama (la celþi, însemna
iniþiatice ale lui Apollo, primind aspect subliniat mai târziu ºi de Iisus: „cea foarte strãlucitoare”) ºi zeiþa din
numele de fiu, firesc spiritual, al „Nu vã strângeþi comori pe pãmânt Cappadocia Bellona (preluatã mai
acestuia. Iatã de ce tradiþiile unde... le sapã ºi le furã hoþii; ci în târziu de romani ca zeiþã a rãzboiului),
esoterice din spaþiul Carpato- cer... pentru cã unde este comoara dar ºi termeni moderni ca blanc (alb,
dunãrean sunt mult mai vechi decât voastrã, acolo va fi ºi inima voastr㔠curat, pur, în francezã), bãlai, bãlaº
practicile regelui trac Orfeu (XIII (Matei 6.19-21) (în românã).

14
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
Forma exotericã a misterelor o dublul rol de a sublinia treptele, dar ºi ce pentru lumea semiticã a însemnat
reprezintã baladele ºi basmele. Spre pericolele unirii (cãsãtoriei dintre cei 10 redus la 1, adicã întregul lui
exemplu, balada „Soarele ºi Luna” doi fraþi). Prin expresiile „de-a stânga Dumnezeu. Acesta este tezaurul lui
este un adevãrat text iniþiatic în care mireasa” (Luna-planetã) ºi „de-a Decebal, cunoaºterea cea mai înaltã
apar primele nouã trepte de iniþiere dreapta mirele” (Soarele-stea) se pe care un om o poate atinge; prin
ca tot atâþia ani de cãutare ale ajunge la acelaºi concept ca în Biblie moartea lui, a pecetluit calea spre
personajului principal - fãrã a gãsi unde: „Mâna Mea (stângã) a întemeiat ADEVÃRUL SUPREM, lãsându-ne
„mireasa spiritualã”, elementul unirii pãmântul, ºi dreapta Mea a întins speranþa cã într-o zi îl vom atinge ºi
iniþiatice. [3] Verbul ebaic DBK [4] cerurile”(Isaia 48.13)[6]. Ca ºi în noi - dãruind lumii noastre Raiul
este interpretat prin unirea dintre unele texte rabinice clasice, unirea Ceresc ºi astfel vom redescoperi
esenþa umanã ºi divinã (DEVEKUT). dintre cele douã esenþe, umanã ºi TEZAURUL lui DECEBAL.
În baladã, se folosesc doi termeni divinã, sau dintre Soare ºi Lunã, este
antagonici, Soarele ºi Luna, simboluri interzisã, rãmânând însã esenþialã; în Referinþe
ale luminii ºi întunericului, echivalenþii Coran, în „ziua Învierii” „se împreunã 1. Dicþionar de mitologie a Orientului
Apropiat Antic, Ed. Artemis, 2005
celor doi arhangheli, Mihail ºi Gavriil, soarele ºi luna”[7], la fel ca în
2. De la om la Dumnezeu de Omraam
a celor douã ape vii ce vor izvorî din versetul 2.7 din Apocalips㠄Celui ce Mikhael Aivanhov, Ed. Prosveta 1994
Ierusalim, sau Ida ºi Pingala din va birui îi voi da sã mãnânce din pomul 3. Balade populare româneºti I, Editura
hindusã[5]. Apar „moº Adam ºi vieþii, care este în raiul lui pentru literaturã, 1964
moaºa Iva” (principiul masculin ºi Dumnezeu”. 4. Cabala - noi perspective Moshe Idel,
feminin) care prezintã raiul celor 105 Decebal conþine rãdãcina BA din Editura Nemira, 2000
5. În lumina Bibliei de Dan Costian,
ºi 103 „Sfinþi ºi ucenici/ Mai mari ºi BALA=putere, BAHAYA=eternitate ºi
Editura Nemira, 1999
mai mici” (care se pot reduce la BHAVA=esenþã (sanscritã). Decebal, 6. Biblia, Ediþia 1942
cifrele 6 ºi 4, rezultând 10) ºi latura ajungând la al ZECELEA nivel, a 7. Coranul, Editura Cartier 1997 Sutra
întunecatã reprezentatã de iad; ele au cunoscut esenþa puterii eterne, ceea Învierii-LXXV -9.

106 1900 DE ANI DE LA RÃZBOAIELE DACO-ROMANE 2006

DECEBALUS, ‘AL DACILOR REGE’


Prof. Ionel Cionchin

Istoria politicã a Daciei a polarizat se ivise: «foarte priceput la planurile Domitianus, învins de marcomani ºi
atenþia unui mare numãr de de rãzboi ºi iscusit în înfãptuirea lor, nevoit sã fugã, trimise în mare grabã
cercetãtori din diverse timpuri ºi a fost ºtiind sã aleagã prilejul pentru a-l ataca o solie la Decebalus, regele dacilor,
concretizatã în apariþia unei pe duºman ºi a se retrage la timp. ºi îi oferi sã încheie cu el un tratat pe
impresionante literaturi ºtiinþifice. De Dibaci în a întinde curse, era un bun care, mai înainte vreme, la cererea
aceea, vom proceda la prezentarea luptãtor ºi se pricepea sã foloseascã lui Decebalus, îl refuzase în câteva
câtorva probleme privitoare la izbânda, dar ºi sã iasã cu bine dintr-o rânduri. Regele acceptã termenii
Decebal (87-106 p.Chr.), marele rege înfrângere. Din aceastã pricinã, multã tratatului (cãci se afla într-o situaþie
al daco-geþilor, personalitate vreme a fost un duºman de temut foarte grea), dar nu a fost de acord
înzestratã cu deosebite calitãþi pentru romani. Numesc aceste sã vinã personal pentru tratative, ci îl
militare, care s-a dovedit la înãlþimea populaþii daci, dupã cum se denumesc trimise pe Diegis… Dupã terminarea
împrejurãrilor hotãrâtoare neamului ei înºiºi ºi dupã numele folosit de ceremoniei, Domitianus aºezã pe
sãu. Cercetãtorii au încercat sã-i romani pentru ei, deºi nu sunt capul lui Diegis o diademã, de parcã
schiþeze portretul fizic, considerându- neºtiutor cã anumiþi scriitori greci îi ar fi cu adevãrat învingãtor ºi i-ar fi
se cã Decebal este prezent pe 6-7 numesc geþi, pe drept sau nu: în ce stat în putere sã aºeze un rege în
scene ale Columnei, cã un bust de la mã priveºte, eu ºtiu cã geþii sunt fruntea statului. Soldaþilor le împãrþi
Vatican ºi altul de la Muzeul Ermitaj populaþia care locuieºte la nord de distincþii ºi bani, iar la Roma trimise,
din Sankt Petersburg l-ar reprezenta Haemus, în apropierea malurilor printre alte trofee, în calitate de
pe faimosul rege. I-a revenit lui Dio Istrului. Domitianus, aºadar, începu învingãtor, ºi o solie din partea lui
Cassius meritul de a-l fi caracterizat o expediþie împotriva lor, dar totuºi Decebalus, împreunã cu o scrisoare
pe regele Decebal ºi neamul din care nu luã în seamã mersul campaniei… care - pretindea Domitianus - exprima

15
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cuvântul regelui, dar care, pe cât I p.Chr., care lipsesc din lista lui În anul 1954, la Grãdiºtea
mergea vorba, fusese plãsmuitã de el. Iordanes. Cercetãtorii considerã cã Muncelului/Sarmizegetusa Regia au
Pentru a-ºi împodobi cortegiul Decebalus ar fi fost fiul regelui fost descoperite ºtampilele
triumfal, aduse o mulþime de obiecte, Scorilo (28/29- 68/69 p.Chr.). DECEBALUS ºi PER SCORILO,
nu luate de la daci (dimpotrivã, Deþinând mai multe funcþii între juxtapuse pe pereþii unui vas de cult.5
cheltuise o groazã de bani pentru a anii 70-103 p.Chr. – pretor, consul,
În loc sã simplifice lucrurile, vasul
obþine tratatul, acordându-i lui guvernator în Britania, administratorul
Decebalus meºteri pricepuþi în cele apeductelor din Roma, Frontinus ne- inscripþionat le-a complicat.
mai diferite meserii folositoare în timp a transmis una din fabulele dacilor: Cercetãtorii au considerat cã
de pace ºi în timp de rãzboi, ca sã nu «Scorylo, conducãtorul dacilor (dux onomasticul Coryllus, consemnat de
mai pomenesc de fãgãduielile cã îi va Dacorum), ºtiind cã poporul roman Iordanes, este acelaºi cu Scorylo,
da mereu alte ajutoare), ci scoase din era dezbinat din pricina rãzboaielor menþionat de Frontinus, ºi Scorilo de
mobilierul aparþinând palatului civile ºi socotind cã nu-i nimerit sã-i pe vasul de la Grãdiºtea Muncelului.
imperial».1 Decebal a fost singurul atace, deoarece datoritã unui rãzboi Filologi ºi istorici au încercat sã
«rege barbar» cãruia i s-a fãcut o din afarã s-ar putea restabili dezlege inscripþia vasului, dupã cum
asemenea prezentare. înþelegerea între cetãþeni, a pus în faþa vom vedea pe larg în cele ce urmeazã.
Originea, familia ºi momentul concetãþenilor sãi doi câini ºi pe când
preluãrii tronului sunt de domeniul se luptau între ei cu îndârjire, le-a 1 Dio Cassius, Istoria Romanã, LXVII,6,
ipotezelor. arãtat un lup. Imediat câinii s-au 1.
Iordanes a menþionat, dupã opera aruncat asupra acestuia, uitând de 2 Iordanes, Getica, 76.
lui Dio Chrysostomus, lista urmaºilor cearta lor. Prin aceastã pildã i-a oprit 3 Frontinus, Stratagemele, I, 10, 4.
sau a principalilor regi de la Burebista pe barbari de la un atac care ar fi adus 4 Dio Cassius, loc. cit.
5 Constantin Daicoviciu ºi colaboratorii,
la Decebal: Deceneus, Comosicus, foloase romanilor».3 ªantierul arheologic Grãdiºtea Muncelului
Coryllus, Dorpaneus. 2 Alte izvoare Dio Cassius afirma cã «Duras care – Blidarul. Rezultatul sãpãturilor din
istorice i-au menþionat ºi pe Scorylo domnise mai înainte, lãsase lui campania anului 1954, în „Studii ºi cercetãri
ºi Duras, conducãtori daci din secolul Decebal de bunã voie domnia».4 de istorie veche, VII, 1-2, 1955, p. 201-204.

Contribuþia Profesorului Iosif Constantin Drãgan


la istoriografia ºi miºcarea dacologicã ºi ca mecena
al culturii române
conf.univ G.D. Iscru
doctor în istorie
Pornind de la aceste cuvinte de facultãþile de profil ºi chiar un Institut civilizaþiei carpato-danubiano-
notorietate - Dacia, dacii -, Dacologia de Dacologie -, sau, mai cuprinzãtor, balcanice. Bulgarii, precum se ºtie,
se putea constitui ca ºtiinþã distinctã de Traco-dacologie, cu o au demult un Institut de Tracologie.
- chiar dacã, în fond, parte a ºtiinþei metodologie integratã. Nici acum nu La noi, din pãcate, miºcarea ºi
istorice româneºti, care sã se este timpul trecut pentru a reflecta istoriografia dacologicã1, în loc sã se
consacre studierii mai în profunzime asupra acestei necesitãþi. Locul cel constituie în chip firesc, cum am
a Evului timpuriu ºi a Antichitãþii mai potrivit, adecvat, al unor spus, s-a constituit ca o replicã la
noastre, a continuitãþii “planului asemenea instituþii este în România - dezinteresul ºi chiar la ostilitatea celor
dacic” care ne-a traversat istoria, a Spaþiu aflat, atunci, în centrul “Vechii care au dirijat forurile ºtiinþifice în
conºtiinþei tradiþionale privind Europe”, aºa cum a fost aceasta materie, sprijiniþi ºi de factorul politic,
ascendenþa traco-geto-dacã a delimitatã de specialiºti. Ceea ce nu aflaþi, de cel puþin douã secole, sub
românilor, precum ºi a importanþei exclude dreptul românilor sud- obedienþa sau presiunea tezei false a
civilizaþiei strãmoºilor noºtri autentici, dunãreni ºi chiar al bulgarilor, romanizãrii traco-geto-dacilor dupã
traco-geto-dacii, la geneza grecilor, albanezilor, jugo-slavilor sã- cucerirea unei pãrþi a Daciei de
civilizaþiilor naþionale pe întreg ºi înfiinþeze catedre ºi institute Imperiul Roman, tez㠓de import”,
continentul european ºi nu numai. Se similare, ca moºtenitori - în ce venitã din Occidentul catolic ºi politic,
puteau înfiinþa catedre speciale în priveºte etnia ºi civilizaþia - ai etniei ºi animat de ideea nocivã cuprinsã în

16
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
cunoscuta sintagmã: “translatia Dacã ar fi sã amintim numai Dar, marcându-l ºi pe prof. Iosif
imperii”, tezã care ºi-a gãsit ºi la noi editarea, în ediþie anastaticã, a Constantin Drãgan, respectiva eroare
partizani în mediul ºtiinþific ºi în cel monumentalei lucrãri a lui George a generat titlul primului volum: Noi,
politic, “motivaþi” prin îndoctrinare Cãlinescu, Istoria literaturii române tracii, 1976, primul dintr-o trilogie
sau pe alte cãi. Nu intrãm aici în de la origini pânã în prezent, aceasta încheiatã în anul 2000, cu volumul:
detalii. ar sugera orientarea ºi dimensiunea Mileniul imperial al Daciei, 1986 ºi
Iatã de ce, atunci când s-a aportului. Cartea, efectiv, a Imperiul romano-trac, 2000. Cu voI.
constituit ºi la noi un Institut de redeschis, în pofida cenzurii ºi II se pãrea cã eroarea era eliminatã,
Tracologie, dar mai ales când a apãrut autocenzurii, epoca abordãrii dar ea revine, ca viziune, în voI. III,
un animator al acestei miºcãri, un specificului naþional, a creaþiei în autorul preferând sã dea un singur
român cu mai mari resurse pentru a spirit naþional, a reconºtientizãrii nume populaþiei covârºitoare a
face, cu adevãrat, ceva, precum drumului unic pe care o valoare Imperiului Roman, ajuns la apogeu
profesorul Iosif Constantin Drãgan, naþionalã are ºansa sã ajungã la sub împãratul Traian dar pornit pe
adepþii miºcãrii ºi istoriografiei traco- nivelul de valoare europeanã sau partea fireascã a cãderii nu mult dupã
dacologice au fost “gratulaþi”, de cãtre universalã. moartea acestuia. Poate, viziunea i-
“confraþii” lor din “sânul” Academiei Ca autor, prof. Iosif Constantin a fost întãritã ºi de realitatea istoricã,
ºi de la Universitate cu apelativul Drãgan, ajutându-se ºi de serviciile stabilitã tot de dânsul, cã jumãtate
“tracomani”. Poate nu toþi au unui Institut ºi al unor Fundaþii,
din împãraþii Imperiului au fost de
“promovat” ºi au “administrat” create ºi finanþate de dânsul, s-a
origine traci, din Tracia; nu, au fost
epitetul. Poate numai dintre aceia pe orientat, cu precãdere, asupra
ºi geþi ºi daci ºi dardani etc. Vol. III,
care lui Bogdan Petriceicu Haºdeu îi rãdãcinilor naþiunii române, asupra
de altfel, se opreºte la ultimul împãrat
plãcea sã-i numeascã: “ºtiinþificii”, strãmoºilor noºtri autentici, traco-
trac, Focas Tracul (602-610).
care excludeau categoric, de la geto-dacii, dar ºi asupra unor situaþii
Altfel, pentru datele, observaþiile
“masa” lor pe toþi cei fãrã ... “blazon”. limitã din viaþa naþiunii - de pildã
ºi interpretãrile autorului - un spirit
Lipsa de interes ºi chiar ostilitatea “momentul” istoric Ion Antonescu,
acestora se menþin, din pãcate, pânã fãrã a neglija ºi alte împrejurãri în atent la tot ce pune în paginã! trilogia
azi. care naþiunea era nedreptãþitã dintr- profesorului I.C.Drãgan rãmâne o
Profesorul Iosif Constantin o parte sau alta! lucare de referinþã în domeniu.
Drãgan, din preaplinul material pe E drept, la început a fost marcat Neputând, probabil, sã scoatã o
care ºi l-a realizat din afaceri a alocat de o eroare ºtiinþificã, comunã însã revistã ºtiinþificã de profil în
o bunã parte, ca mecena, pentru mai tuturor istoricilor Antichitãþii, România, în regimul comunist, prof.
cultura româneascã ºi, cu siguranþã, avându-ºi izvorul chiar în sursele I.C.Drãgan a început (1970),
ar fi alocat ºi mai mult dacã ºi mediul antichitãþii, anume aceea de a editarea, în Italia, a Buletinului “Noi,
oficial - ºtiinþific ºi cel politic - ºi considera cã, de la Herodot “citire”, tracii”, pe care, într-un numãr limitat
înainte dar ºi dupã 1989 - nu l-ar fi tracii ar putea fi etnonimul întregii de exemplare, îl introducea ºi în þarã.
tratat cu suspiciune, rezerve ºi chiar naþiuni din Spaþiul carpato- Buletinul “Noi, tracii” a apãrut pânã
cu ostilitate. Ar fi necesarã o evaluare dunãreano-balcanic. N-ar fi fost în 1995, adicã 22 de ani. Aici s-au
completã a acestui mecena care a deloc rãu sã fi avut un singur etnonim. publicat studii ºtiinþifice, date, reflecþii,
fost, din pãcate, o “pasãre rar㔠Dar izvoarele ne aratã altfel - ºi lor informaþii referitoare la istoria ºi
pentru viaþa noastrã culturalã. trebuie sã le urmãm. Anume, marea civilizaþia strãmoºilor noºtrii, traco-
_________________ ºi unica naþiune pe care noi am numit- geto-dacii. Întrucât în þarã a fost
o a traco-geto-dacilor2, pe un Spaþiu introdus în puþine exemplare ºi se
1
Termenul a fost ales pentru cã aici, întins, cu o limbã ºi o spiritualitate gãseºte greu, o bibliografie a
în Spaþiul acesta, carpato-dunãrean, la unice, cu conºtiinþã de sine ºi voinþã Buletinului, publicatã (in revista
Nord de Dunãre, a fost centrul Daciei politicã, materializate în State “Naþiunea” dar ºi separat, în extras),
Mari a lui Burebista ºi tot de aici Decebal naþionale, “întemeiate” succesiv acolo ar fui utilã. Ar ajuta miºcarea
a pornit efortul de reunificare, ca ºi unde împrejurãrile au permis, a avut dacologicã sã reia unele direcþii de
Regalian mai târziu iar “planul dacic” mult peste 100 de asemenea cercetare jalonate atunci.
ne-a traversat istoria pânã azi. Termenul denumiri, îndeobºte cunoscute, dar În acest cadru deplângem
mai cuprinzãtor, cum am spus deja: în “triada” amintitã noi - ºi nu numai încetarea apariþiei Buletinului, probabil
traco-dacologic - concentreazã în el
noi am ales pe cele mai cunoscute în în urma discuþiei avute de prof. L.C.
întreaga naþiune tracogeto-dacã, a cãrei
epocã ºi în istorie. Sperãm cã aceastã Drãgan cu dl. Gabriel Gheorghe.
moºtenitoare directã este naþiunea
eroare a fost acum înlãturatã. Opera prof. LC.Drãgan, ca autor
românã.

17
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
ºi, deopotrivã, ca mecena pentru danubiano-balcanic, ed. IV-a, Ed. stâncã a primului nostru mare erou
cultura românã onoreazã pe românul Nicolae Bãlcescu, Bucureºti, 2005. martir, care meritã sã priveascã peste
care din preaplinul sãu material a putut veacurile ce vor veni, a fost cu adevãrat
ºi a ºtiut sã aloce timp ºi sã sacrifice Bibliografia ºi consemnarea ei se finalizatã în 2006, an pe care Congresul
bani în interesul unei cauze nobile.Ea impun ca o datorie, de la primele studii al VI-lea de Dacologie, reprezentând în
se constituie ca un exemplu ºi pentru ºi pânã la portretul Marelui Rege esenþã miºcarea ºi istoriografia
alþii într-o vreme în care cultura tinde Decebal, sãpat în stâncã la Porþile de dacologicã, l-a proclamat “Anul
sã devinã o “cenuºãreas㔠în viziunea Fier, unde a apãrut prima civilizaþie a Decebal”, acum, când se împlinesc
oamenilor politici. continentului european, lucrare gânditã 1900 de ani de la urcarea la Zamolxe a
______________ ºi finanþatã de acest mecena al culturii viteazului aflat în plin efort de
2
G.D.Iscru, Traco-geto-dacii, noastre. Poate n-a fost o coincidenþ㠓restaurare” a Daciei Mari a înaintaºului
naþiunea matcã dirz Spaþiul carpato- întâmplãtoare cã amintita sculpturã în sãu, Marele Rege Burebista.

SARMAÞI, GEÞI ªI SARMIGETUZA


aspecte etimologice
c.Branislav Stefanoski – Al Dabija

Cându iaste zbor ti toponimlu (nimorirea) a vâsiljelui atumtsea avem numiroasile monete cu identicâ
Sarmisegetuza, atumtsea s-astalj ma câ ufilisita forma la pelasghyi iaste inscriptsie cai dâtescu di tu camâ ete,
multe vider shi hipoteze ligate di nima “VASIL, VASIAL” tsi e di dip nu nâ da ti ndreptu texturle di pi
shi arâzga etimologhica a aishtui compatibilâ pi tuta atsea cae ma-n sus scrisurle s-li ligâm mash pân di numa
ahârdzit câsâbâ ali Dakie. u dzâsim. shi identitetlu mash al un unic vâsilje.
Ca sustsânire a aishcei mutrire dau Cum ndao di monetile sântu aflate
Nica anlu 1998, tu amea carte: shi ndao fotografiur di dao discoperite tu localitetlu Gradishte
“Pelasghyi; limbâ, carte, numâ, monete di localitetlu “Sarmizeghetusa” (Sarmizeghetusa), a pi unâ di monetile
Tetova, 1998” tu fr: 122\123 am di Turda tu Rumunie. iaste prezentat câsâbâ cu analte
scrisâ, tsitat: Di pi fotografiurle poate ta sâ-s mushate sânâtoase stizme, atsea nj-
veadâ câ pi unâ monetâ scrie “ΑΡΜΙΣ ljau ti ndreptu s-u dau amea
“Zborlu “VASILEVS” iaste formâ ΒΑΣΙΛ” (ARMIS VASIL) a pi alanta interpretatsie, a atsea iaste câ tutunâ
foneticâ cae iaste componatâ di “ΣΑΡΜΙΣ ΒΑΣΙΛ” (SARMIS di tu cae etâ sântu monetile cu
zboarâle fundamentale; “VA + SIAL + VASIL). Cum pi aiste dao, ashitse sh- inscriptsia “ΣΑΡΜΙΣ ΒΑΣΙΛ”
E” yu “VA, V” iasete subliment ti pi multe alte monete di asime shi (SARMIS VASIL) cai sântu aflate tu
“oarâ di yinainâ (futur)”, “SIAL” iaste amalâmâ cai sântu aflate Transilvania atsele reghioane pi nâse totânâ iaste
zborlu pelasg ti “SOARE” a “E” iaste (Rumunie) yutsido iaste scriatâ prezentat “VASILJelu” a câsâbâlui
shcurtata forma di “IASTE, ESTE, E”. “ARMIS” ic⠓SARMIS”. Scrisura “SARMIZ e GHET usa”, cai di altâ
Ashi cându treile zboare “VA + SIAL “SARIMS” di pi moneta (2) sigura câ parte sigurâ câ sh-u-are amintatâ numa
+ E” vâ sâ-s leagâ tu un zbor s-yine iaste mash unâ interpretatsie lingvisticâ di pi aluilji fundatorr “Sarmitslji”
pân di zborlu “VASIALE” cai zbor tu di protoforma “SARMIS”. (Sarmatslji) shi “Ghetslji”, a vâsiljelu
armâneasca limbâ di pi fonetica s- Prezentatile monete cu ndao cai li capitanilja l-irra vâsilje sh-a
tuchiashce tu “VÂSILJE”, a tu greaca explicatsiur li aflai tipârite tu “Dacia “Sarmatslor” sh-a “Ghetslor”.”bitisit
tu “VASILEVS”. Praistorica” di N.Densushianu pi tsitatu.
Ti comparatsie a datiljei explicatsie fr.486,487. Tu datile explicatsiur
u lom tu mutrire titularea a vâsiljadzlor N.Densushianu prubuiashce s-aflâ A tu fr. 162 di tu idyia carte am
di tu alantile limbe, ashi tu limbile slave vârnâ ligâturâ anamisâ di textul di pi scrisâ, tsitat:
vâsiljelu s-tituleadzâ cu zboarâle “Va{a inscriptsiile “SARMIS VASIL” cu
Svetlost” (vasha svetlost) cu simasie numa al vârnui vâsilje cae lipseashce “Tu istoria al N.Densushianu
“Avoastrâ Lunjinâ”. Cându aista s-hib⠓SARMIS” ic⠓ARMIS”, ma astiljem shi ndao alte expuner ligate
titulare u mutrim pit limba pelasghâ shi tu documentile istorike vâsilje cu ahtare pân di numa a Armânjlor, ashitse avem:
pistipsirea a Pelasghyilor tu ambrosia numâ nu-s aflâ. Di altâ parte

18
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
1.Tu “frândza 127; Plnius Hist. laoadzlji Scits ..... vecljilj Aramei”. cai tu aluile scrisurr are alâsatâ câ
nat. VI.19.1.scrie: Skitslji trag di la Traceanjlji di tu
Atsea s-dzâtse câ, di la Plinie (23- Trakie.” bitisit tsitatu.
“Ultra sunt Scytharum 79) u avem informatsia câ laolu a
Skitilor cai li acâtsa pârtsâle di la Dakia
populi.....antiqui (illos) Aramaeos Dupu ghiuvusirea a mamulte
pân la muntile Ural a spetsial pân la
(appellavere)”. pinache di “Arhivile ali Dakie”
muntile Cavcaz shi locurle di anvârligâ,
singurlu ti identitetlu alui u ufilisea numa aflate Sinaia, anligâturâ cu arâzga
tradusa iaste: di “ARAMEI”. Idya putem s-u mutrim etimologhicâ a terminilor
ca: “ Skitslji tu zâmane furâ Aramei”. “Sarmati” shi “Sarmigetuza”, pot
”Naparte (di-n-clo) sântu Aistâ informatsie nâ u da shi Aristotel s-dau una videare completâ.

DECEBAL, EROU ÎNTRE EROII NEAMULUI


SAU UN SIMBOL CONTROVERSAT?
Marin Mihail Giurescu
întinzându-se peste întreg þinutul dintre represalii asupra lui Burebista, care
Tisa ºi Nistru, în longitudine ºi între însã au eºuat, deoarece a fost asasinat.
Dunare ºi Carpaþii nordici, în latitudine,
constituind o adevarata forþa, fapt care La fel a procedat ºi Dicomes,
a trezit îngrijorarea romanilor. sprijinind pe Antonius împotriva lui
C.C.Giurescu ºi Dinu C. Giurescu Octavian Augustus, atrãgându-si
în ISTORIA ROMÂNILOR… publicatã represalii din partea lui Octavian.
de Editura Albatros în anul 1971, la Alþi conducãtori, îºi dãdeau seama
pag. 53, menþioneazã: ,,Dintre toate de puterea romanilor ºi de priimejdiile
popoarele de la Dunarea de jos, romanii pe care le implica provocarea lor,
vazuserã ºi mai ales simþiserã cã cei mai aºa cã aceºtia îndemnau la prudenþã
primejdioºi, prin numãrul lor, prin ºi la evitarea unor acþiuni necugetate.
organizare, prin civilizaþia ºi indeosebi Unul dintre aceºtia a fost Roles, rege
prin sufletul lor, netemãtor de moarte al geþilor din parþile Dobrogei care
Istoricii l-au prezentat pe regele erau dacii”. pentru atitudinea sa faþa de Imperiul
dacilor ºi intr-o posturã ºi în cealaltã, în Din aceste motive împaraþii romani roman, a primit titlul de ,,prieten ºi
funcþie de: poziþia pe care s-au situat, s-au gândit la anihilarea Statului dac, aliat” al romanilor. Roles nu a fost
de concepþia care le-a determinat modul care statea în calea expansiunii singurul ºi istoricul antic Frontius ne-
de gândire, sau în funcþie de interes, Imperiului ºi în felul acesta sã inlature a relatat o pildã vie pe care regale
deoarece activitatea oamenilor, chiar amenintarea. Regii daci, la randul lor, Scorilo, considerat tatãl lui Decebal,
dacã nu e determinatã, este condiþionatã simþind ameninþarea, cãutau cãi de ieºire a dat-o celor care doreau sã atace
de interes. Chiar ºi evoluþia societãþii din situaþie ºi se pregãteau pentru a porvinciile romane din sudul Dunarii.
omeneºti poate fi privitã ºi prin prisma riposta. ,,Scorilo, ºeful dacilor, deºi ºtia cã
interesului. Conducãtorii dacilor dinaintea lui poporul roman e sfâºiat prin luptele
Decebal a ajuns la conducerea Decebal, aveau pãreri diferite în privinþa civile, nu credea totuºi prudent sã
statului dac, într-un moment când atitudinii faþa de romani. încerce un atac, pentru cã îºi dãdea
relaþiile cu Imperiul roman, erau foarte Unii dintre ei s-au amestecat în seama cã un razboi extern ar fi adus din
încordate, sau putem spune, când disputa dintre pretendenþii la nou unirea între paþtile rivale ºi de aceea,
interesele Imperiului roman ºi ale conducerea Imperiului ,, cãutând sã pentru a convinge pe ai sãi, a pus doi
Statului dac deveniserã antagonice, sprijine pe oricine ºi orice putea sã câini sã se lupte între ei ºi când erau mai
adicã se aflau în faza conflictualã. însemne o slãbire a forþelor Romei”. în focul bãtãliei a dat drumul unui lup ºi
Imparaþii romani au vazut în statul Dupa cum spun autorii ,, istoria îndatã, lãsând furia dintre ei, s-au aruncat
dac o ameninþare, atât în timpul lui romanilor” aºa cum a fãcut Burebista asupra lupului; ºi aþa a putut cu aceasta
Burebista, cat ºi în timpul lui Decebal, care l-a sprijinit pe Pompeius împotriva pildâ, sã împiedice nãvala împotriva
care reuºise sã refacã unitatea politicã lui Iulius Cezar. Cezar dupa Victoria romanilor”, pe care intenþionau sã o
a dacilor ca ºi Burebista: autoritatea lui împotriva lui Pompeius, a intenþionat întreprindâ unii dintre conducâtorii

19
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
dacilor. pentru aceleaºi însuºiri el a fost mult timp ultimatumului din 26 iunie 1940, s-a
Tot un istoric antic, Dio Casius, ne pentru romani un potrivnic de temut”. hazardat alãturi de Hitler, la 22 iunie
relateaza cum a ajuns Decebal la In urma acestui citat un alt istoric 1941 într-un rãzboi, care s-a soldat,
conducerea Statului dac, cu care ocazie conchide: pe lângã pierderea multor vieþi ºi cu
ne face ºi o descriere a calitãþilor sau ,,Ajungem în felul acesta la al treilea imense despãgubiri de razboi, fara ca
însuºirilor lui. mare moment din istoria dacilor, la problema pentru care intrase în razboi,
,,Începând un conflict între romani ºi epopeea tragicã a ultimului lor rege, care sã fie rezolvatã; deci un sacrificiu
daci , regele acestora Duras vãzând duce în mormânt odatã cu el, ºi Statul inutil.
greutãþile situaþiei dã de buna voie dac”. Decebal însã, rãmâne pentru noi –
domnia lui Decebal, care era ager în Ne intrebãm , daca Decebal a fost cei care ne considerãm urmaºi ai geto-
planurile de rãzboi ºi în împlinirea lor, ºtia fiul Regelui Scorilo, de ce n-a învãþat din dacilor, a caror þarã, începând de la 24
sã-ºi aleagã timpul când sã nãvãleascã pilda tatãlui sau relatatã de Frontinus? ianuarie 1862, poartã numele
asupra duºmanului, tot aºa de potrivit În zilele noastre ,un personaj tot atât cotropitorilor romani - eroul care ºi-a
ca ºi momentul când sã batã în retragere, de controversat a fost Mareºalul Ion apãrat þara cu preþul vieþii, cutezând
era dibaci în a întinde curse, viteaz în Antonescu, care pentru a elibera sã-l înfrunte pe Traian, împaratul celui
luptã, ºtiind sã se foloseascã înþelept de partea de est a Moldovei (Basarabia), mai mare imperiu din Perioada anticã,
biruinþã ºi sã iasã bine dintr-o înfrângere; anexatã de Uniunea Sovieticã în urma Imperiul roman.

Decebal sau moartea ritualicã a primului martir


din istoria românilor
Oana Patrichi
“Tot cerul e plin de suflete numite genii sau eroi, care trimit oamenilor
visurile ºi semnele de boalã ºi de sãnãtate”
(Diogene Laertios)

Cuvântul zideºte. Prin cuvânt, importanþi. În scena 86 de pe Columna de condiþiile pãcii impuse de Decebal
iubirea zideºte, aºa cum naºterea lui Traian, cãpeteniile triburilor din jurul lui Domiþian, cât de fondurile uriaºe, pe
zideºte. Dar moartea, moartea violentã, Daciei îl lasã pe regele regilor ºi preferã care Roma trebuia sã le plãteascã pentru
doritã ºi trãitã, în clipa supremã, pentru sã devinã clienþii lui Traian. Erau buri, a fortifica poziþia celui mai puternic
destinul celor dragi, poate zidi? Ei bine, sarmaþi roxolani, sciþi de la Bosfor ºi pretins vasal. Este ºi motivul politic, de
o asemenea moarte violentã este chiar daci din nordul Maramureºului suprafaþã, ce a stat la baza invaziei lui
întotdeauna creatoare în plan istoric ºi actual. Apar ºi doi iasigi de pe Tisa, Traian în Dacia. Pentru ca împãratul sã
metafizic. Prin moartea lui pentru foarte supãraþi cã Traian nu a vrut sã le accepte tratatul trãdãrii de cãtre aliaþii
salvarea comunitãþii, eroul renaºte ºi se restituie Criºana de astãzi. Dacã în lui Decebal, era necesar ca vecinii Daciei
eternizeazã pentru generaþiile care se rãzboiul din 101-102, Decebal s-a sã-ºi trimitã chezaºi la Roma dintre cei
succed în devenirea unei naþiuni. bucurat de sprijinul aliaþilor lui, acum mai importanþi membri ai dinastiilor
Acesta a fost ºi destinul lui Durpaneus, rãmâne singur în faþa celei mai puternice locale. Toþi, inclusiv parþii, care l-au
cel aclamat ºi mitizat apoi drept armate din antichitate. trãdat pe Decebal, aveau sã plãteascã
Decebalus, primul mare martir din istoria Traian cel drept este înfãþiºat în cinci scump, cu viaþa sau cu libertatea,
românilor, cel care a avut curajul sã se scene în care împarte bani mercenarilor refuzul de a spijini alianþa propusã de
opunã celei mai mari puteri din pentru capetele dacilor uciºi. Uriaºa geniul politic ºi militar de la
antichitate. Nu întâmplãtor, a rãmas un maºinã de rãzboi a romanilor i-a copleºit Sarmisegetuza.
reper moral subliminal pentru noi, chiar pe daci nu numai printr-o tehnicã
dacã nu avem obiceiul s-o spunem. De militarã superioarã. Traian îi plãtea pe Scenele 101-102 evocã momentele
aceea l-au glorificat poeþii: mercenari dupã numãrul capetelor disperãrii celor asediaþi la
tãiate. Scena 19 aratã un mercenar Sarmisegetuza. Mulþi au considerat cã
Ei sunt romani! Si ce mai sunt? roman, þinând în dinþi un cap de dac. aristocraþii pileaþi se sinucid bând
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt, Acolo unde nu reuºea prin luptã, Roma otravã dintr-un vas. În realitate, dacii
Zamolxe, c-un întreg popor cumpãra supunerea ºi mituia trãdarea. terminaserã ultima rezervã de apã ºi
De zei, i-am intreba: ce vor? Desigur, nu aceasta era Roma lui încercau sã reziste mai departe asediului
ªi nu le-am da nici lor pãmânt, Horaþiu, a lui Virgiliu ºi a lui Lucreþiu. prin luptã ºi prin rugãciuni cãtre Zãul
Cãci ei au cerul lor! Imperiile nu au avut ºi nu au preocupãri Moº, Zalmoxis, aducãtorul de ploi.
pentru moralã, dar au bani pentru Asediul cetãþilor de la Grãdiºtea s-a
Dupã ce Traian a inaugurat podul dezvoltarea culturii. Practica mituirii desfãºurat vara. Sarmisegetuza nu avea
de la Drobeta, în primãvara anului 105, fãcea parte din politica Romei. De altfel, surse proprii de apã. Conform
Decebal rãmâne fãrã aliaþii mai cetãþenii romani nu s-au arãtat indignaþi sãpãturilor arheologice, dacii sãpau

20
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
gropi uriaºe, cu pereþi din piatrã de râu, Scenele 114-115-116 evocã tragedia
în care strângeau apa rezultatã din finalã. Regele este înconjurat de opt
topirea zãpezilor sau apa de ploaie. cãlãreþi romani ºi cade într-un genunchi
Gropile erau sãpate mai frecvent pe la rãdãcina unui stejar. Informaþi de
panta muntelui, în afara zidurilor cetãþii. pileaþii trãdãtori, romanii
Acolo, apa se decanta ºi se pãstra mereu l-au înconjurat din toate pãrþile ºi
proaspãtã. Romanii au tãiat accesul la au nimicit toate gãrzile. Doar el trebuia
aceste cisterne, provocând un adevãrat luat prizonier pentru a fi apoi legat la
coºmar în cetate. carul truiumfal al lui Traian de la Roma.
Prin urmare, dacii nu trãiau doctrina Un comandant roman ridicã degetul
sinuciderii, ca evreii din al doilea rãzboi mare, ceea ce înseamnã cã îi cruþã viaþa.
mondial din Palestina sau ca musulmanii Regele regilor nu acceptã ºi îºi taie gâtul
de astãzi. Idealul rãzboinic al dacilor era cu sica. Meºterii lui Apollodor evocã în
sã moarã în luptã cu invadatorii, iar nu piatrã sinuciderea ritualicã a lui Decebal.
sã se sinucidã. Scenele 101- 102 aratã Spirala din piatrã a lui Apollodor din
cã dacii au luptat pânã la epuizarea Damasc îl prezintã pe Decebal în ºase
ultimei picãturi de apã dintr-un cazan. scene, dar momentul sinuciderii este cel
Prin urmare, nu este vorba de o mai tulburãtor de pe Columnã. Decebal
sinucidere colectivã sau, mai puþin apare ca un bãrbat puternic, este mai
probabil, de o împãrtãºire creºtinã în impunãtor decât Traian, deºi acesta este legat cu mâinile la spate ºi trimis ºi
grup, aºa cum se afirmã uneori. poate fi vãzut în 43 de scene. Regele el pe drumul robilor spre Roma.
Tragedia dacilor nu era provocatã de regilor are o constituþie mai robustã Comandantul roman, care apare în
spaima cã dau piept cu romanii, ci de decât toþi militarii romani care l-au scena 115 ºi care a vrut sã-l cruþe pe
faptul cã nu mai aveau apã, situaþie în împresurat. Decebal, era Tiberius Claudius
care nici lupii lui Decebal nu puteau sã A rãmas calm ºi maiestuos pânã la Maximus. Piatra lui funerarã a fost gãsitã
cedeze. capãt, iar meºterii lui Apollodor au în 1965, la Grammeni, lângã Philippi, în
În acest moment, Decebal pãrãseºte respectat adevãrul istoric, ca sã nu mai Macedonia greceascã. Era orginar din
Sarmisegetuza pentru a organiza vorbim despre valoarea artisticã unicã Panonia, probabil tot dac de origine, care
rezistenþa la Apulum-Alba Iulia, dupã a scenei. Mâna stângã strânge hlamida devenise mercenar roman. S-a stabilit
cum crede Cichorius. În urma lui, regalã, iar marele scut a cãzut lângã la Grammeni dupã ce a fost lãsat la vatrã
mercenarii lui Traian carã tezaurul din piciorul drept. Este una din cele mai ca veteran, unde a ºi murit. În scena
sanctuare. Dupã o luptã îndârjitã, dramatice ºi mai frumoase scene din arta 118, Tiberius a dus capul ºi mâna
Decebal pierde ºi cetatea Apulum-Alba antichitãþii. Trebuie sã precizãm cã dreaptã ale lui Decebal la Ranistorum ºi
Iulia, apoi se îndreaptã spre nordul sculptorii au lucrat dupã modele vii. le-a oferit pe un scut lui Traian, care l-a
Moldovei pentru a cãuta noi aliaþi ºi Apollodor chiar a participat la campanie. ridicat la gradul de decurion. Capul lui
pentru a forma o altã armatã. În scena În scena 117, corpul lui Decebal Decebal a fost expus pe Scãrile Gemonii
113, mercenarii aduc în faþa lui Traian apare decapitat. Mercenarii lui Traian îi de pe râpa Capitoliului, dupã care a fost
mai mulþi pileaþi daci. Ei l-au trãdat pe apucã brutal de mâini pe cei doi copii ai aruncat în Tibru. Despre Ranistorum,
Decebal ºi aratã în ce direcþie a plecat lui Decebal, care îl însoþeau pe rege. Un Maximus ºi germenii trãdãrii la români
regele regilor. comat dac, probabil învãþãtorul copiilor, vom vorbi în cele ce urmeazã.

CAPUL DE LUP - STEAGUL DACILOR


Dr. Mihai Zamfir

Aºa cum este ºi normal, oamenii, în cãrui sens este unul multiplu: heraldic,
existenþa lor cotidianã, trec adesea cu o religios, etnic, etc.
uºurinþã de neimaginat peste adevãrate 3. Este un caz cert de evoluþie
minuni pe care niciodatã nu reuºesc nici simbolisticã în care se poate surprinde
sã le vadã, nici sã le înþeleagã. trecerea de la funcþiile originare spre
O asemenea minune a istoriei structura finalã.
noastre este ºi steagul dacilor, acel 1. Determinanþii mitologici ºi
unicat antic din multe puncte de vedere. religioºi care explicã evoluþia spre acest
1. Este, dupã cunoºtinþa noastrã, steag conduc în modul cel mai ferm
singurul steag care este în acelaºi timp posibil spre identitatea poporului dacic,
ºi trompeta de luptã. Nu existã nicãieri eventuala teorie a simbolului de import, de reprezentare militarã, drapelul dacic
în antichitate un atât de notoriu steag “ca la alþii”, sau “dupã un model trebuie tratat, datoritã multiplelor sale
urlãtor. general” fiind absurde în modul cel mai aspecte evolutive, ca un adevãrat
2. Este, credem noi, singurul caz, evident. fenomen viu, având o simbolisticã ce
din antichitate, de chimerism vexiliar, al Departe de a fi o simplã convenþie aminteºte în multe privinþe fenomenul

21
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
lingvistic alãturi de care participã în mod temporarã a Daciei este un fenomen de fundamentalã pentru istoria noastrã, pe
hotãrâtor la definirea dacilor ca popor. asemenea fãrã precedent. care o datorãm distinsei doamne
În afara argumentãrii celor de mai În fine, dar nu în ultimul rând, profesoare Viorica Enachiuc, eminent
sus, lucrarea pune în discuþie ºi un alt existenþa acestui drapel, chiar dupã ce filolog, istoric-arheolog ºi etnolog.
aspect ignorat copios de istoria noastrã unii aºa-ziºi istorici s-au grãbit sã-i
anticã: regimul drapelului dacic. Opinãm desfiinþeze pe daci cu statul lor cu tot,
Însuºi procesul ieºirii din istorie a
pentru existenþa unui cadru ceremomial este consonantã cu perpetuarea statului
propriu pentru relaþiile popor-drapel, dacilor pânã spre începutul celui de-al acestui drapel este un proces de o mare
rege-drapel, sacerdoþi-drapel. doilea mileniu al epocii noastre, aºa cum importanþã pentru noi, dacii, care azi ne
Existenþa acestui drapel dincolo de reiese din paginile “Codexului spunem (numai Dumnezeu ºtie de ce)
ceea ce numim teritoriul ºi existenþa Rohonczi”, lucrare de o importanþã români.

Inscripþia din Philippi


Doina Mureºan
Aceasta prezentare este bazatã pe pune accent pe faptul cã este o surprizã militaria (recompense militare) în
articolul profesorului american Michael cã aceastã aripã a participat în rãzboiul conecþie cu vexillarius equitum a legiunii
Speidel, intitulat : « Cel care l-a capturat din Partia. Singura explicaþie este cã VII pe un complet nemeritat fundal –
pe Decebal – o nouã inscripþie din aceasta ala a fost formatã deja în Moesia participarea în luptele din Moesia
Phillippi ». O masivã piatrã funerarã a ºi Dacia, unitate care nu existase înainte. Superioarã a acesteia fiind minorã, Dio
venit la luminã în 1965 în câmpiile de Traian a chemat în condiþii foarte grele Cassius 67,7.2). Domiþian a fãcut orice
la Grammeni, un sat lângã anticul trupele pe a cãror experienþã militarã efort sã falsifice «succesul» de a-l fi
Philippi, în Macedonia. Aceastã se putea baza. Deoarece inscripþia nu cucerit pe Decebal, falsuri care au fost
inscripþie în limba latinã aduce precizeazã clar nici funcþia obþinutã de dezminþite dupã moartea lui. Oricum,
informaþii mai detaliate despre cariera Maximus dupã aducerea în faþa acest împãrat a primit binemeritata
militarã a unui soldat roman ºi împãratului a capului lui Decebal, Dr. memoria damnatio. Cu toate cã vexillarius
informaþii noi despre structura ºi modul Speidel face o descriere amãnunþitã a equitum era o funcþie de cavalerie foarte
de funcþionare a armatei romane. Pe rangurilor posibile prin care Maximus înaltã, tot era sub rangul de duplicarius
lângã text, piatra funerarã conþine ar fi putut trece înainte de confruntarea alae, rang pe care Maximus nu l-a primit
douã reliefuri. Autorul studiului atrage cu Decebal. Se aminteºte ºi faptul cã niciodatã. Inscripþia atestã pentru prima
atenþia de la început cã aceastei angajarea unui centurion sau decurion oarã o cavalerie legionarã în timpul lui
descoperiri trebuie sã i se dea o atenþie în forþele auxiliare, direct de cãtre Domiþian. Este foarte important faptul
specialã ºi totodatã este publicatã în împãrat era cu totul neobiºnuitã; dar cã cã acest fel de cavalerie nu a existat
aceastã lucrare. Textul latin este în acest caz, Traian l-a promovat pe începând cu Vespasian, pânã la Hadrian.
urmãtorul : Maximus când deja era el însuºi cu aºezãrile militare.
Ti(berius) Claudius / Maximus, armata lui în Moesia Superioarã. O Aici închei comentariile fãcute pe
vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f(aciendum) singurã motivaþie se poate aprecia : pe baza unor fragmente din eseul
c(uravit), Militavit / eque(s) in leg(ione) lângã faptul cã acest militar avea o profesorului Michael Speidel cu
VII C(laudia) p(ia) f(ideli), fac / tus reputaþie deosebitã ca luptãtor, întrebarea cãtre istoricul Eutropius, care
Qu(a)estor equit(um), singularis legati le dobândidu-ºi ranguri de-a lungul a trãit la jumãtatea secolului al doilea
/ gionis eiusdem, vexil / larius equitum, experienþei, legiunea avea nevoie de un A.D. ºi care a scris succint despre viaþa
item / bello Dacico ob virtu / te(m) donis nou comandant. Fostul comandant al ºi faptele câtorva împãraþi, începând cu
donatus ab im / p(eratore) Domitiano. legiunii a ºaptea, Longinus, în garda Domiþian. « Dupã moartea lui Traian, a
Factus dupli(carius) / a divo Traiano ( !) cãruia a servit Maximus pânã la acel fost fãcut împãrat Aelius Hadrianus . El a
in ala secu(n)d(a) / Pannoniorum, a quo moment, a cãzut în mâinile lui Decabal rechemat armatele din Asiria. A încercat
et fa(c) / tus explorator in bello Da / cico la începutul celui de-al doilea rãzboi ºi, sã facã acelaºi lucru ºi în Dacia, dar l-au
et ob virtute(m) bis donis / donatus bello ca urmare, s-a sinucis. (Dio Casius, oprit de la aceasta prietenii sãi, ca nu
Dacico et / Parthico, et abcode(m) factus 68.12). Chiar dacã în zilele de astãzi cumva sã fie daþi pe mâna barbarilor o
/ decurio in ala eade(m), quod / cepisset încã nu este clarificatã funcþia de mulþime de cetãþeni romani; deoarece
Decebalu(m) et caput / eius pertulisset vexillarius equitum , este cunoscut faptul Traian, dupã cucerirea Daciei, adusese o
ei Ranissto / ro. Missus voluntarius ho / cã era o funcþie foarte înaltã, egalã sau mulþime foarte mare de oameni din toate
nesta missione a Terent[io Scau] / riano, chiar superioarã în optio equitum colþurile lumii romane pentru popularea
consulare [exerci]tus provinciae nov[ae (optima funcþie în cavalerie). Dar aici oraºelor ºi cultivarea ogoarelor: cãci Dacia
?Mes / opotamiae…………] intervine problema adusã de inscripþie. fusese secãtuitã de bãrbaþi în urma
În ala secu(n)d(a) Pannoniorum – Maximus a obþinut acest grad avansat lungului rãzboi cu Decebal. »
acest regiment aparþinea armatei din încã în timpul lui Domiþian, tot în Moesia Nu putem decât sã spunem cã
Moesia Superioarã încã din 88 A.D., Superioarã, unde era centrul de Eutropius nu a avut cunoºtinþe de
aºezatã în apropierea Legiunii VII confruntare, care s-a terminat în 89 A.D. geografie ºi, cu toatã buna lui intenþie
Claudia. Aceasta ala(aripa) a participat Dar este înregistrat de istoricii romani de a flata pe imperialii romani, nu a þinut
la cucerirea Daciei. Autorul studiului faptul cã Domiþian a acordat dona seama de alte surse istorice ºi literare.

22
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

PERSONALITATEA REGELUI-PREOT DECEBAL –


EROIZARE ªI CONSACRARE DIVINÃ
Prof.dr. Zenovie Cârlugea

Asasinarea marelui Burebista a Opiius Sabinus, este ucis. generalul Tettius Iulianus, victoria
marcat, în istoria Daciei, sfârºitul O campanie romanã de proporþii fiind de astã datã de partea romanilor.
celei mai glorioase epoci a regatului împotriva Daciei fiind iminentã, Întrucât împãratul Domiþian –
dac. Marele regat se va împãrþi în bãtrânul preot-rege Duras cedeazã, autointitulat dominus et deus –
patru, apoi în cinci regate, însã dupã aproape douã decenii de suferise înfrângeri în Panonia în
formaþiunea cea mai puternicã va domnie, tronul nepotului sãu Decebal luptele cu triburile germanice ale
continua sã fie în Transilvania, cu (87 – 106 d. Chr.), care se va dovedi evazilor ºi marcomanilor, acesta
capitala la vechea Sarmizegetusa, adevãratul restaurator al Daciei primeºte cu uºurinþã pacea propusã
unde Deceneu îºi exercita atât regale, cãruia istoricul roman Dio de Decebal (ºi negociatã de fratele
calitatea de rex Daciae cât ºi pe aceea Cassius (sec. II-III d. Chr.) îi face acestuia Diegis), prin care regele dac
de pontifex maximus. Regelui-preot un portret memorabil. Redevenind, în primea, conform menþiunii lui Dio
Deceneu i-a urmat cu vrednicie scurt timp, o forþã statalã Cassius, „nu numai însemnate sume
Comosicus, pânã în anul 29 î.e.n., considerabilã în zona Carpaþilor ºi de bani, dar ºi meºteri la felurite
dovedindu-se „cu nimic mai prejos la Dunãre, prezentând pentru lucruri folositoare în timp de pace ºi
decât înaintaºul sãu”, cum Imperiul Roman un real pericol, de rãzboi”. Aºadar, o pace impusã,
consemneazã istoriografia. statul geto-dac – constituit într-o pe care Senatul Romei o va considera
Instaurarea funcþiei de rege-preot „confederaþie de neamuri” opuse drept „ruºinoasã”.
(rex et pontifex maximus) s-a dovedit Romei – îºi consolidase puterea de Dacã Tacitus ºi Dio Chrysostomul
beneficã ºi prosperã pentru Dacia apãrare prin întãrirea vechilor cetãþi susþin cã regele Diurpaneus este cel
regalã transcarpaticã, pãstrându-se (Blidaru, Piatra Roºie) ºi construirea ce l-a învins pe nesãbuitul general
buna tradiþie a modului de viaþã dac, altora, precum ºi prin o nouã Cornelius Fuscus, istoricul Dio
îndeosebi codul sacru al Bellaginelor, organizare a cultului zalmoxian Cassius îi atribuie victoria împotriva
„legile frumoase” zalmoxiene ale (ridicarea de temple ºi altare în acestuia regelui Decebal. Concluzia
înþelepciunii ºi convieþuirii, Sarmizegetusa Basileios ºi alte centre la care au ajuns istoricii noºtri este
transmise, pe cale oralã, din generaþie zonale politico-religioase). aceea c㠄Diurpaneus este unul ºi
în generaþie. În anul 87 d. Chr., împãratul acelaºi cu Decebal”. Denumirea de
Regelui-preot Comosicus i-a Domiþian (care respinsese pe dacii lui DECEBAL nu este decât un
urmat la tron, în anul 29 î.e.n., Scorilo Duras din Moesia, în iarna anului 85- supranomen atribuit lui Diurpaneus
(confirmat arheologic), într-o vreme 86, unde cãzuse ucis guvernatorul în urma strãlucitei victorii de la 85-
când Roma era sfâºiatã de rãzboaiele provinciei, Opiius Sabinus), 86 d. Chr. împotriva lui C. Fuscus.
civile. Politica înþeleaptã a acestuia de reorganizându-ºi armata în Illiricum, Gestul lui Decebal aminteºte de
a nu se amesteca în luptele pentru declanºeazã o ofensivã militarã de regii gali ºi de atâþia conducãtori din
putere de la Roma, a asigurat Daciei proporþii împotriva Daciei. Bãtãlia se antichitate (ºi nu numai), care au
o domnie liniºtitã ºi lungã, vreme de dã la Tapae, unde armata romanã plãtit cu propria soartã, prin gesturi
40 de ani. suferã o clarã înfrângere, iar generalul autosacrificiale, insuccesele militare,
În anul 69 e.n., în scaunul regal Fuscus, comandantul expediþei, va fi campaniile în care îºi angajaserã
al Daciei urca Duras-Diurpaneus, ucis în bãtãlie. armatele. Eroizarea lui Decebalus a
care, renunþând la politica pacifistã a Conform relatãrilor istoricilor supravieþuit multã vreme, dovadã cã
fratelui sãu, face dese incursiuni Orosius (sec. V) ºi Iordanes (sec. Regalian era mândru de obârºia sa
armate transdanubiene, în þinuturile VI), victoria rãsunãtoare a regelui dac dacicã, considerându-se un demn
romane din Moesia, intrând astfel în Diurpaneus i-a adus consacrarea, urmaº al regelui Decebal – „Decebali
conflict cu Imperiul Roman. În iarna acesta fiind supranumit Deceballus – ipsius”. Tot astfel împãratul Galerius
anului 85-86 d. Chr., în urma unor „Cel Viteaz”, „Cel Puternic”. ºi alþi împãraþi romani ce ºi-au
confruntãri între steagurile geto-dace În anul 88, se declanºeazã o nouã atribuit supranomenul de Dacius,
ale regelui Duras ºi armatele romane, ofensivã romanã, avându-l în frunte marcând astfel nobleþea ºi triumful
guvernatorul provinciei Moesia, pe guvernatorul Moesiei Superior, militar.
23
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

THRACO-GETO-DACII ÎN ETERNITATE
Monoteism precreºtin, continuitate ºi contemporaneitate
în istoria ortodoxã
prof. George Nistoroiu

« ... Existã o sete de eternitate


în fiecare om, setea pentru Neamul
ºi Þara lui. Dar existã ºi o alt fel
de eternitate: un salt dincolo de
istorie, prin care o þarã ºi un neam
intrã ºi rãmân în eternitate.»
(Mircea Eliade - România în
eternitate)

Diferitele manuscrise, precum ºi


tãbliþele cerate, atunci când vorbesc
despre legile patemale (naþionale), fac
referire evident la SAMOLSE, despre
care se ºtie cã s-a nãscut pe pãmântul
THRACIEI, fiind un mare profet. “Pe
atunci acolo locuiau GEÞII cei care
în THRACIA erau numiþi GEÞI, au
fost numiþi pe vremea istoricului
Procopius (+562d.hr), GOÞII ºi în de ani ºi atunci i s-a nãscut Peleg. sub Tigsam al II-lea cel Mare, nepot
vremuri ºi mai vechi SCIÞI.” Iar dupã naºterea lui Peleg, Eber în linie directã a regelui Artases
Dupã un vechi manuscris a mai trãit 370 de ani ºi a nãscut fii ºi (Artaxias) - Tigram al-II-lea (95-551
chronicon, aflãm cã: “Sciþii ºi Geþii fiice. id.Hr.) a cucerit Asiria, fãcând din
s-au nãscut din laphet, care mai târziu Peleg a trãit o sutã treizeci de ani Andtiohia a doua capitalã a imperiului
dupã Goþi (Geþi), s-au mai numit ºi ºi i s-a nãscut Ragav, iar dupã sãu. A strãmutat populaþii din oraºele
Sveani”. La superlativele acordate de naºterea lui Ragav, Peleg a mai trãit ciliciene Adana, Mallos, Tarson,
Herodot c㠓cei mai curajoºi ºi mai 209 ani (339 ani) ºi a nãscut fii ºi Salen, Epifaneea ... ºi din oraºele
drepþi dintre thraci” , strãmoºii noºtri fiice. Cappadocia, Cezarea ºi din centrele
câºtigã ºi pe acela de neînvinºi, Seminþia ºi urmaºii lui Peleg (ai elenistice în Armenia Mare.
datoritã mânuirii arcului ºi a sãgeþilor. lui Sem, ai lui Noe): Peleg a nãscut
Sã ne oprim doar asupra câtorva
Diodor din Sicilia ne relateazã cã pe Ragav; Ragav a nãscut pe Serug;
localitãþi al cãror renume a rãmas
SCHIÞII locuiau o insulã numitã Serug a nãscut pe” Nahor; Nahor a
nãscut pe Terah; Terah a nãscut pe etern: Ararat, Cilicia - Tars,
BASILEA. Capadocia, Cezarea.
Avram, Nahor ºi Haran. (Facerea
11,18-26) ARARAT = pãmânt sfânt,
Descendenþa biblicã amintire, creaþie.
a Neamului thracic. Avram devine Avraam (Pãrintele
popoarelor) din care descend: Isaac «Iar în ziua a ºaptea, în ziua a
“Noe era de cinci sute de ani, când
- Iacov – Iuda - Fares (ºi Zara) - douãzeci ºi a ºaptea a lunii acesteia,
i s-au nãscut trei feciori Sem, Ham ºi
Iafet.” (Facerea 5,32). Esram - Aram - Aminadav - Solomon s-a oprit corabia pe Munþii Ararat».
«Sã înmulþeascã Dumnezeu ... (Evanghelia dupã Matei 1, 2-6) (Facerea 8,4 “Þara Ararat” din 2 Regi
(binecuvântarea lui Noe) pe Iafet ºi Din regele - profet DAVID se naºte 19,37 este Armenia).
sã se sãlãºluiascã acesta în corturile peste timp (toate neamurile de la CILICIA = pãmânt rotund, hainã,
lui Sem, iar Canaan sã-i fie Avraam la David sunt 14; de la David pãrãsea, aspru
slugã».(Facerea 9,27) pânã la strãmutarea în Babilon sunt Sfântul Apostol Pavel (fost Saul)
14 neamuri; iar de la strãmutarea în era din neamul lui Veniamin, iar spiþa
Semnificaþia ºi urmaºii Babilon pânã la naºterea lui HRISTOS neamului lui Veniamin, este acesta:
lui Noe. sunt tot 14 neamuri) FECIOARA Avraam a nãscut pe Isaac, care s-a
“Fiii lui Iafet au fost: Gomer, MARIA. cãsãtorit cu Rebeca, fata lui Batuel
Magog, Iavan, Tubal, Meseh ºi Tiras. În secolul I i.H., Armenia atinge Arameul din Mesopotamia ºi sora lui
Eber a trãit o sutã treizeci ºi patru apogeul cuceririlor, devenind imperiu, Laban Arameul. Rebeca a nãscut doi
24
cmyk color
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
gemeni pe: Isav (=pãros, strãmoºul care devine cel mai mare APOSTOL g- (urmaºul lui Noe) ºi seminþia sa,
edoniþilor) ºi pe Iacob (=Dumnezeu al lui IISUS HRISTOS. atestã descendenþa lui Avraam, David,
sã ocroteascã) . Iacob a nãscut 12 CAPADOCIA = Þara Daciei, Fecioara Maria ºi implicit Mântuitorul
feciori între care pe Iosif ºi pe sferã, mânã. nostru Iisus Hristos.
Veniamin, nãscuþi din Rahia, a doua CONCLUZII Altã ramurã a Neamului Thrac vine
soþie a lui Iacob “pãrintele celor 12 Geneza Neamului Thrac este din rãdãcina lui Iafet, a cãrui misiune
Patriarhi”. atestatã biblic, ca fiind între Naþiile divino-istoricã a fost ca, prin spaþiul
Sf. Pavel s-a nãscut în Tars, în primordiale ale Universului creat. hagiografic în creºtinat, sã ofere
CILICIA, într-o castã nobilã, rudã cu Dincolo de elementul sacru- creºtinismului biruinþa universalã, prin
întâiul mucenic ªtefan, ucenic al genetic, este afirmatã ºi vasta sa cei mai de seamã Sfinþi - aleºi, Stâlpi
retorului Gamaliel - fratele filosofului întindere spaþialã. ai Bisericii lui Hristos, Sfinþii Pãrinþi ai
Seneca, trac de origine, ca ºi Pavel, Rãdãcina Neamului Thrac - Pele marilor veacuri creºtine.

EMINESCU ºi
BLESTEMUL LUI DECEBAL ARUNCAT ASUPRA ROMEI
Prof. Stelian Raducanu

Autorul, pornind de la o reflectie intuit ca nu va putea rezista agresiunii


a istoricului J. Carcopino, data ca imperiale, anume ca geto-dacii sa nu
motto si recitind cu atentie creatia aiba odihna pina cind nu vor adduce
“dacologica” a lui Mihai Eminescu, Roma imperiala in ruine, fapt care s-
emite ipoteza ca geniul poetului l-a a intimplat in secolul al V-lea, sub doi
ajutat sa intuiasca sfirsitul Romei regi importanti ai geto-dacilor (goti = chiar lucrari mai noi, care au putut
imperiale, sfirsitul Imperiului ca o geti !), mai intii Alaric (410 d. Hr.) , servi ca baza documentara pentru
implinire a blestemului lui Decebal apoi Teodoric cel Mare (sfirsitul sec planuita sa “Epopee dacica”, din care
asupre acestora. V), proclamat chiar imparat al a realizat doar citeva piese, de
Consideratiile autorului sunt Imperiului dar cu capitala la Ravena importanta deosebita insa. Este o
foarte interesante. Dar D-sa cunoaste (Roma fiind abandonata in ruine). atentionare care deschide calea unei
si izvoare istorice si opera ale unor Fara a conesta geniul lui cercetari viitoare. Caci Eminescu, de
autori repuse recent in valoare de dr. Eminescu, de ce n-am admite ca tot mai multe ori ne uimeste prin stiinta
Gabriel Gheorghe, care se refera la acesta a cunoscut izvoare si lucrari istorica ce se desprinde din creatia
un juramint al lui Decebal, cind a ale antichitatii, ale Evului mediu si sa poetica sau din jurnalistica.

REGELE DECEBAL, DACII, DACIA, ÎN OPERA


LUI DIONISIOU FOTINO
Autori: Vladimir GUSIC, Monica GUSIC, Valentin MÂNDRUÞIU, Lucian OPREA,
Marian VOINEA, Mihai Alin SCARLAT

Se pare cã ultima cronicã, aceea scriitorului George Sion. mulþi alþi cronicari sau oameni de
a cronicarului de limbã greacã, Autorii comunicãrii prezintã culturã.
Dionisiou Fotino ºi intitulat㠄Istoria lucrarea cronicarului grec ca o sursã Cronica lui Fotino furnizeazã
generalã a Daciei sau a Transilvaniei, de date bine întemeiate pe numeroase numeroase date despre seminþii care
Tierrei Muntenesci ºi Moldovei” este dintre lucrãrile istoriografilor clasici au populat spaþiul limitrof dacilor ºi
ultima lucrare de acest gen. Ea a ai antichitãþii greco-romane ca despre care documentele furnizeazã
apãrut în anul 1818 la Bucureºti, în Appian, Dion Cassius ºi chiar doar puþine informaþii. Totodatã,
anul 1859, în traducerea românã a Herodot, Suidas, Seneca, Plutarch ºi meritul cronicii lui Dionisiou Fotino

25
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
este ºi acela cã se extinde pe o prof. dr. Istrati. pe carieni, pe etrusci (tirenieni n.n.),
perioadã îndelungatã: de la Burebista Comunicarea se doreºte a fi epiroþi, ilirieni, italioþii samniþi, osci ºi
ºi perioada destrãmãrii regatului sãu, o pledoarie în a edita „Dacia pe albanezii contemporani, ca ramuri
sub succesorii sãi mânaþi de setea de Preistoric㔠apãrutã în facsimil, într- amestecate ale pelasgilor: „QUOD
putere, pânã la înscãunarea regelui o ediþie bogat adnotatã cu un aparat ERAT DEMONSTRANDUM!”
Decebal, conflictele dacilor cu romanii critic corespunzãtor ºi chiar editarea
în timpul domniei lui Domiþian ºi, în unei opere complete cuprinzând ºi METODA ISTORICÃ
sfârºit, deznodãmântul tragic al opera sa literarã, inclusiv originala COMPARATIVÃ ªI ROLUL
conflictului Daciei cu Imperiul nuvelã istoric㠄Simonida” ca ºi ACESTEIA ÎN CERCETAREA
Roman, campania lui Traian ºi colaborãrile sale la revistele „Familia”, GENEZEI CIVILIZAÞIILOR.
moartea regelui Decebal. În afara „Telegraful Român”, „Orientul Latin” PARALELE PELASGO-TRACO-
Columnei de la Roma, considerãm cã ºi „Federaþiunea”. ILIRICE ªI INDIENE
lucrarea lui Dionisiou Fotino
constituie cea mai grãitoare ºi în spirit O VALOROASÃ LUARE ÎN În domeniul multor evenimente ºi
ºtiinþific conceputã mãrturie despre CONSIDERARE A ISTORIEI perioade istorice învãluite în
regele Decebal, universul dacic ºi PELASGILOR penumbra incertitudinilor, lumina
circumstanþialitatea acestuia. cunoaºterii poate pãtrunde cu
Istoria ancestralei civilizaþii reverberaþii lãmuritoare prin metoda
NICOLAE DENSUªIANU - O pelasgice ne aduce într-un univers din comparativã.
MARE PERSONALITATE ªI UN nefericire mai puþin cunoscut, dar nu Metoda comparativã, în studiul
DESTIN NEDREPT mai puþin pasionant. În aria foarte civilizaþiilor pelasgicã, traco-dacicã,
extinsã a civilizaþiei pelasgice a înflorit iliricã ºi vedicã, poate face incursiuni
Opera „Dacia Preistoricã”, o civilizaþie cotropitã ºi în mare comparative în înþelegerea unor
monumentalã realizare a distinsului mãsurã distrusã, de populaþii mult evenimente istorice, care au marcat
istoric, cercetãtor ºtiinþific, scriitor, inferioare spiritualitãþii pelasgilor, dar istoria pelasgilor ºi geto-traco-ilirilor
Nicolae Densuºianu, este expresia agresive, prãdalnice, rãzboinice. În ºi istoria pre-indo-europeanã a Indiei.
marii sale pasiuni pentru cercetarea „Dacia Preistoricã”, Nicolae Autorii comunicãrii menþioneazã
preistoriei þãrii noastre, precum ºi Densuºianu a acordat un spaþiu cã invazia teritoriilor pelasgice de
expresia unei munci titanice susþinute considerabil analizei acestei civilizaþii. cãtre eleni a fost deosebit de sãlbaticã.
de o erudiþie sinergicã acestei munci. Unii autori au contestat aserþiunile lui Între vestigiile arheologice melenice
Opera „Dacia Preistoric㔠a proiectat Nicolae Densuºianu „a priori”. Citãm, se intercaleazã constant un strat de
asupra istoriei ancestrale a Daciei o în cele ce urmeazã, din ediþia din 1935 cenuºã, expresie a modului devastator
concepþie deosebitã de aceea a unor a prestigioasei enciclopedii „Nouveau în care elenii au nimicit civilizaþia pre-
autori care au creat anumite tipare Petit La Rousse”, un pasaj (pag. elenicã ºi invazia indo-europeanã în
noetice, considerate imuabile, dar pe 1595), care cu certitudine, fãr㠄parti India nu a fost paºnicã, ci a vãtãmat,
care cercetãrile ºi gândirea lui Nicolae pris”, vine sã sprijine concepþia lui uneori, pânã la anihilare, civilizaþiile
Densuºianu le-au fãcut susceptibile Nicolae Densuºianu referitoare la pre-existente. Istoria se repetã, dar
la anumite reconsiderãri ºi reevaluãri. pelasgi… popor strãvechi, care ocupa valenþele axiologice impun alte metode
Autorii comunicãrii analizeazã câteva în perioada preistoricã Grecia, ºi renaºteri.
aspecte ale conceptualitãþii lui Nicolae Arhipelagul (Egeic n.n.), Litoralul
Densuºianu asupra „Daciei Asiei Mici, Italia. Aceastã populaþie CONSIDERAÞIUNI ASUPRA
Preistorice” ºi implicaþiilor acesteia ancestralã nu a constituit, desigur, o CIVILIZAÞIEI PELASGICE, ÎN
pentru cunoaºterea etnogenezei naþiune, invazia elenã a izgonit-o sau OPERA LUI NICOLAE
poporului român, inclusiv ale amplului a supus-o în condiþii de sclavie DENSUªIANU – „DACIA
studiu, ale cãrui date rezultã de pe înaintea cuceririi pãmânturilor lor de PREISTORICÔ
urma chestionarului lansat în 1993 (ºi cãtre greci, pelasgii care erau paºnici
reiterat în 1995, în vederea unei ºi se îndeletniceau cu agricultura au Dintre cercetãtorii istoriei care au
exhaustive cunoaºteri ancestrale din înãlþat, în jurul cetãþilor lor, ziduri studiat cu multã atenþie civilizaþia
istoria poporului român). Subliniem ciclopice, constituite din blocuri ancestralã pelasgicã, se remarcã, prin
soarta ingratã a operei fundamentale enorme de piatrã ºi de facturã aportul sãu bogat în idei bine
a lui Nicolae Densuºianu, a cãrui indestructibilã, deºi nu au fost argumentate, Nicolae Densuºianu. În
creaþie este tipãritã postum abia dupã cimentate. Specialiºtii considerã pe opera sa „Dacia Preistoricã”, el
doi ani de la stingerea din viaþã a traci (foarte probabil, pe drept cuvânt, prezintã o analizã amplã a acestei
Demiurgului acestuia, cu sprijinul ºi pe daci n.n.) pe frigieni, pe lidieni, civilizaþii ancestrale, care cunoscuse

26
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
un înalt grad de înflorire materialã ºi acest mare ºi admirabil popor numai
spiritualã pe o întinsã arie central-sud- în ultima perioadã a istoriei sale,
est-europeanã ºi perimediteraneanã, atunci când independenþa sa politicã
agresatã, fragmentatã ºi chiar distrusã era distrusã aproape peste tot locul ºi
de invaziile unor seminþii mult când numele sãu începe sã disparã.
inferioare civilizaþiei pelasgice, dar Din nefericire, însã, chiar ºi aceste
rãzboinice, ofensive, prãdalnice. Ariile puþine date fragmentare ce ne-au mai
populate de pelasgi s-au restrâns rãmas despre pelasgi, ne sunt
mereu, dar un mesaj asupra existenþei transmise de cei care i-au cucerit, i- de cãtre invadatorii eleni înaintea
lor a rãzbãtut prin trecerea secolelor au distrus, i-au persecutat, i-au cuceririi teritoriilor lor de cãtre
ºi a mileniilor. împrãºtiat ºi în cele din urmã i-au invadatorii greci, pelasgii constituiau
Nicolae Densuºianu pledeazã ºi calomniat… (din capitolul XXXI o populaþie de agricultori paºnici,
argumenteazã, în favoarea cunoaºterii intitulat începuturile poporului pelasg, construiserã oraºe înconjurate de
interesantei ere a civilizaþiei pelasgice subcap. 1 „vechimea rasei pelasge” fortificaþii ciclopice, constituite din
pe temeiul unor dovezi arheologice, (pag. 669). Redãm, în continuare, ºi blocuri mari de piatrã ºi care prin
de istorie comparatã, documentare, fragmentul din „Nouveau Petit La trecerea timpului nu au fost distruse,
lingvistice. Rousse Illustre”, ediþia 1935, Paris deºi ele nu au fost cimentate”.
Redãm, mai jos, ideea directoare (pag. 1595, col. 2), pe care l-au tradus Specialiºtii considerã cã vechii
a autorului „Daciei Preistorice”, care din limba francezã ºi care apare ca traci, frigienii, lidienii, carienii,
sãlãºluieºte la temeiul concepþiei sale un argument peremptoriu în favoarea etruscii (tirenienii n.n.), epiroþii (cuþo-
asupra imperiului strãvechi pelasgic afirmaþiilor mai sus citate ale lui vlahii actuali n.n.), ilirienii, italioþii,
ºi destinului tragic al acestuia, ca ºi Nicolae Densuºianu: „Pelasgii, popor samniþii, oscii ºi albanezii
al locuitorilor sãi, un fragment din foarte vechi, care a ocupat, în contemporani sunt ramuri mai mult
care vine sã ateste, în mod perioada preistoricã Grecia, sau mai puþin amestecate ale
perimptoriu, aserþiunile savantului Arhipelagul, litoralul Asiei Minore ºi pelasgilor.
român. Italia. Aceastã populaþie nu a constituit Autorii fac câteva consideraþiuni
„Puþinele date ce ne-au rãmas o etnie sau o naþiune, ea a fost personale asupra subiectului
asupra pelasgilor”, ne înfãþiºeazã izgonitã sau redusã la stare de sclavie, respectiv.

„TROFEUL SACRU” DE PE DEALUL MONUMENTULUI


Prof. Ionel Cionchin

Parte componentã a spaþiului de la un consens unanim.


etnogenezã româneascã, aparþinând Aºezat în þinutul dintre fluviu ºi
Geþiei lui Dromichaites, þinutul mare, în sud-vestul Dobrogei, pe
dobrogean a fãcut parte încã din cele ºoseaua Constanþa - Ostrov la o
mai vechi timpuri din pãmântul distanþã egalã de 63 de kilometri de
românesc, chiar dacã acesta a fost ambele oraºe, se aflã satul Adamclisi.
supus vremelnic unor stãpâniri Toponimul este o sintagmã cu
strãine. În acest spaþiu a fost înãlþat accepþiunea ‘biserica omului’,
unul din cele mai faimoase, dar ºi formatã din cuvintele turceºti «adam»
dintre cele mai enigmatice ‘om’ ºi «kilise» ‘bisericã’. Alþi
monumente de la Dunãrea de Jos. Se cercetãtori considerã cã sintagma
pune o întreitã întrebare: Când? În ce „adamclisi” ar fi avut accepþiunea de
împrejurãri? Cãrei culturi îi aparþine ‘pãmântul lui Adam’ (Adam –
monumentul? personajul biblic, ºi clis㠑pãmânt’).
Se va gãsi oare rãspuns la aceste Þinutul este o zonã de dealuri ºi
întrebãri? Investigaþia este dificilã, de coline cu vãi acoperite cu pãduri sau
aceastã problematicã ocupându-se plantate cu viþã de vie ºi pomi
personalitãþi de seamã, istorici ºi fructiferi. Pe una din înãlþimi,
filologi români ºi strãini, fãrã a ajunge cunoscutã sub numele de Dealul
27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
Monumentului, se aflã Darius (521-486 a.Chr.); Monumentului de la Adamclisi este
«MONUMENTUL SACRU». Acesta • Monumentul este o construcþie opera artiºtilor geþi, ctitorit de
dominã peisajul înconjurãtor, fiind dacicã, ctitorie a regelui Burebista Dromichaites – regele ºi sacerdotul
observat cu uºurinþã atât de la fluviu (82-44 a.Chr.); Geþiei ºi Moesiei, suzeran al Odrysiei
cât ºi de la mare. Din dreptul localitãþii • Monumentul este o construcþie ºi Traciei. Construit sã imortalizeze
Deleni (fostã Enigea), monumentul se romanã atribuitã lui Augustus; victoria marelui rege get asupra
înfãþiºeazã clar privitorului. • Monumentul este o construcþie regelui macedonean Lysimachos.
Cercetãtorii au stabilit cã monumentul romanã atribuitã împãratului «Monumentul Sacru» a fost simbolul
a fost amplasat într-o zonã de mare Domiþian, comemorând Legiunea a V- luptei pentru libertatea ºi neatârnarea
frecvenþã ºi sensibilitate seismicã, în a Alaudae ºi comandantul acesteia, neamului nostru. Unicat în lume prin
apropierea epicentrului cutremurelor generalul Cornelius Fuscus, cãzuþi pe planul monumentului, prin stilul ºi
prebalcanice al cãror focar se aflã în câmpul de luptã în anul 87; compoziþia arhitecturii, prin reliefurile
regiunea Silistra – Varna, cât ºi la • Monumentul este o construcþie scenice ale metopelor, prin
interferenþa undelor cu epicentrele în romanã atribuitã împãratului Traian simbolurile sale, trofeul constituie
Vrancea (Focºani), Balcani (Târnovo) (98-117), în urma victoriei din apogeul artei traco-getice.
ºi pe coasta ponticã (Cavarna). campania de la Dunãrea de Jos, din Victoria repurtatã de Dromichaites
«TROPAEUM» – în limba greacã iarna anului 101-102; asupra cotropitorului Lysimachos s-
„tropaion” – a fost numele unor • Monumentul este o construcþie a desfãºurat vara – aºa cum rezultã
monumente pe care grecii ºi apoi
romanã, ctitorie a lui Constantin cel din scenele metopelor monumentului,
romanii obiºnuiau sã le ridice slãvind
Mare (306-337); monarhul macedonean a fost obligat
o victorie. Este de reþinut denumirea
• Monumentul este o construcþie sã se predea din cauza lipsei
aºezãrii din apropierea monumentului
romanã atribuitã împãratului Valens. alimentelor ºi, în special, a apei
care nu a purtat niciodatã numele de
Tropaeum Trajani, ci simplu Cititorul poate sã aleagã una din potabile care a sleit oastea sa.
Tropaeum ! cele 7, eventual sã emitã o altã Este posibil ca împãratul Traian
În general, cercetãtorii au emis ipotezã, dacã nu cumva existã deja o sau un alt împãrat sã fi renovat
mai multe ipoteze cu privire la ctitorul altã ipotezã. monumentul pentru a omagia victoria
ºi perioada în care a fost construit Cercetând izvoarele istorice, romanilor asupra dacilor ºi sarmaþilor.
«Monumentului Sacru» de la analizând toate ipotezele emise în Monumentul Sacru de pe Dealul
Adamclisi: diverse timpuri, oferim o soluþie care Monumentului este opera traco-
• Monumentul a fost atribuit pare, de la început, fantasticã: geþilor, de neam valac/pelag, ºi este
perºilor ºi construit în timpul lui «Trofeul Sacru» de pe Dealul mândria poporului daco- românesc.

Ainu de ieri ºi de azi, din Hokaido ºi din “Carpaþi”


Prof. Flaviu Ritziu

Este fascinant sã gãseºti undeva Prezentarea se bazeazã pe studii creºtinã, sfinþi ºi draci, în viaþa de
în Hokaido, o insulã inospitalierã din genetice, documente de ultima orã, toate zilele - oameni buni ºi oameni
nordul Japoniei, o populaþie Ainu, interviuri luate de la persoane care au rãi. Hai sã luãm caracterele ºi
foarte asemãnãtoare în obiceiuri ºi locuit în acel þinut ºi care au cunoscut exemplele bune din istorie, ºi de ce
port cu vechii noºtri daci. aceastã populaþie. nu, sã fim mândri de ele, cum suntem
Statura înaltã, fizionomia Am avut ocazia ºi am discutat cu noi mândri cã suntem urmaºii dacilor.
caucazianã specificã, bãrboºi, câþiva profesori din Japonia care Dacã toatã lumea ar avea caracter,
folosind un alfabet bazat pe 26 de vizitau New York-ul ºi un editor de la probabil cã nu am mai avea rãzboaie.
sunete, în loc de 65,00 de ideograme The Asahi Shimbun- Tokyo. Au avut Probabil cã ne-am pune toate
pe care se bazeazã, practice, scrierea numai vorbe frumoase despre aceastã resursele ºi energia în dezvoltarea
japonezã de azi, cultul ursului ºi a populaþie “ainu”. Spuneau cã i-au tehnicã, spiritualã, telepaticã, etc.
râurilor sfinte ºi alte obiceiuri dacice, cunoscut persoanl iar unul a locuit Dacã toatã lumea ar respecta
aproape cã nici nu mai au nevoie de acolo, printre ei, aproape trei ani. Ainu sfaturile din Biblie, ar fi raiul pe
alte dovezi de afilierã la populaþia sunt oameni blânzi, primitori, cinstiþi, pîmânt. Numai 1% din accidentele de
caucazianã, aºa cum sunt descriºi în demni, curaþi la suflet. maºinã produse nu sunt prevãzute în
American Enciclopedia. Avem în orice religie, ca ºi în cea regulamentul de circulaþie, restul fiind

28
cmyk COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin
produse prin încãlcarea acelor reguli. înþelepciunea ºi calitatea deosebitã a obraz atunci când eºti lovit, prin
Aºa se acumuleazã suferinþa în unui popor. Populaþia Ainu din iertare, nu rãzbunare, ºi sã o faci mai
societate, prin nedreptãþile fãcute de Japonia, ca ºi Dacii din antichitate, ales atunci când de fapt ºi ºtii cã are
unii, prin lipsa de caracter, dar mai ca ºi romanii de azi sunt blânzi, rezultat. Exemplul iertãrii ºi ajutorului
ales prin bunãtatea celui pãgubit de înþelegãtori, cinstiþi, atenþi cu ceilalþi. tãu se rãspândeºte ºi la alþii, ºi unii
a-l lãsa în pace pe rãufãcãtor. Nu treci Noi nu am dus rãzboaie de cucerire, din ei vor fi viitori conducãtori în stat,
pe roºu, pentru cã efectul e imediat, ci de apãrare sau întregire a neamului. dupã cum ºi exemplele lipsite de
te omoarã maºina ce intrã în Sfântul Andrei când a venit pe caracter, furtul, minciuna se vor
intersecþie ºi nu i-ai dat dreptul de a teritoriile Carpato-Dunãrene sã rãspândi ca o molimã. Trebuie sã fii
trece pe verde. Efectul în istorie nu e propovãduiascã Biblia, descoperea ºi bun, drept ºi blând “de nevoie”.
imediat, ci peste o generaþie sau douã, atesta documentar cã nu are ce Vã invitãm la al VII-lea Congres
când noua generaþie uitã distrugerile creºtina, pentru cã populaþia de pe Internaþional de Dacologie, Decebal
rãzboiului precedent ºi calcã zilnic în aceste þinuturi avea deja obiceiuri 2006, unde voi prezenta ultimele
picioare sfaturi biblice de mult creºtine. Religia creºtinã este cercetãri despre aceastã populaþie din
închegate ºi verificate. Aici intervine superioarã prin întoarcerea celuilalt nordul Japoniei.

DACO ARMOS

Pinaca registratâ tu cartea al Transcriptsiâ dupu fonetica a


D-nul. Dan Romalo sum nm.28 textului cu ghrame latine shi Transcriptsiâ orginalâ
ansimnare al cafi un zbor cu numeru
ahoria
Ghiuvusire a textului orghinal Liberâ tradutsire a textullui pi Liberâ tradutsire a textullui pi
dupu seamnile di gramatica limba armân makedonâ limba rumuneascâ

DACO ARMOS; Sonto Romuno ARMIE A DAKILOR; Sântu ARMATA DACA: Sunt Romani
dusaceo sio rotipano Rommânj conduºi de ducele lor a tuturor
facto luteiu cosoa Virgila dush di alorlu comandantu a oastelor
so mociroas og’ila falanghilor care se lupta la castelul
cari s-alumtâ fortificatsia Virgila (fortareaþa)Virgila
cosaceo Borusa
s-u nicuseascâ cu tsi va-s-u Îl vor distruge cu ce îl vor slabi
bacera caseroco slâghiascâ castelul Borusa care este
daco armosa. fortificatsia Borusa care iaste casarma centrala
tsentralâ casarmâ a armatei daca.
Luteiu aparo armiiljei a Dakilor.
se capo Dacebelo Lupta de aparare o conduc
so sinto nobalo. Alumta di apârare u duc În cap Decebelo
capitanlu Dacebelo cu nobilii sai.
cu tuta alui nobilitate.

29
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

9 (52) ZAZEMAWETO NA RIMEPA


Textu orghinal 9 (52)

Transcriptsiâ orginalâ

Prvo }e gi predstavam zapisite so


stilizirana ortografija spored
numeracijata so koja gi imam
predstaveno.
Na samata plo~a ima i drugi zapisi
so stilizirana ortografija, no so ogled
deka analizata ja pravam od
fotografija ne sum vo mo‘nost so
celosna sigurnost pravilno da gi
utvrdam site znaci.

1. TROPEIO SOTIGEOZOGI
2. M (mato) DUAZO DUZATEO
3. COTOPOLO CENUE
4. MATO BOEROBISTO

Transcriptsiâ dupu fonetica a


textului cu ghrame latine shi
Tekst so sli~na sodr‘ina e zapi{an i so stilizirana ortografija na plo~ata ansimnare al cafi un zbor cu nu
10 (10). Po analizata na dvete plo~i davam i paralelna analiza na meru ahorya
dvata teksta.
Ghiuvusire a textului orghinal
dupu seamnile di gramatica

1. Tropeo sotigeozogi (sotsigeozogi)


2. M (mato) Duazo Duzateo
3. Cotopolo Cenue
4. Mato Boerobisto

Istrogeta recavosedeo geno


Rimepucue
mato davo armeoriu rada pue delo
on
Genuclo pue Bisico de Diyo
Zeomo G’ezomito Coroaleo.
Mato lue Segepe Montorazeo on
anceo glotelo
poesto maero biri davo se
Dusateo Geturaseo
on talipico Genuclo se Cotopolo
Ceneo
pan histriano cormio sarmongato.

30
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

REGELE DECEBAL ÎN POEZIA CULTÃ ROMÂNEASCÃ


Prof. dr. Mihai Popescu
Biblioteca Militarã Naþionalã

Alimentatã la focul viu al marilor sã o explorãm împreunã cu dumnea-


probleme care au frãmântat istoria voastrã.
poporului român, poezia cultã româneas- Trebuie sã spunem, de la început, cã
cã nu putea sã ocoleascã filonul de aur al fiecare poet se opreºte asupra unui
slãvirii strãmoºilor, tema dacicã, una din element mai concret sau mai abstract al
temele majore ale întregii literaturi culturii ºi civilizaþiei dacilor, un eveniment
româneºti, dar ºi piatra de temelie a sau un detaliu istoric, cunoscut sau
structurilor mentale arhetipale de care inedit, real sau imaginar, adevãrat sau fals,
suntem mai mult sau mai puþin conºtienþi uneori. Cele mai înãlþãtoare dintre aceste
ºi care se manifestã dincolo de voinþa ºi creaþii poetice sunt cele în care strãmoºii
de intenþiile noastre. “învie” în faþa noastrã sau ne invitã sã
Alãturi de cronicari ºi de istorici, de cãlãtorim cu sufletul în lumea lor.
peste trei secole, de la începuturi la Avem datoria sã atragem atenþia cã
debutanþii din mileniul al treilea, mai mult multe din aceste încercãri poetice pornesc
de o sutã de poeþi români ºi-au asumat de la premiza falsã cã înfrângerea ºi Dachii stãturã:
datoria de onoare de a cinsti originile, distrugerea Regatului Dac de cãtre Minuni fãcurã,
rãdãcinile cele mai adânci ale fiinþei Imperiul Roman ar fi fost un eveniment Cum sunt ºtiute
neamului nostru. pozitiv ºi, prin urmare, benefic pentru În cãrþi trecute;
Tema dacicã a constituit subiectul formarea ºi evoluþia poporului român. Pre chiar romanii,
unor teze de licenþã ºi de doctorat în Dacã am extrapola acest raþionament, ar Lumii tiranii,
istorie ºi în litere (filologie), al unor trebui sã aducem “prinos de glorie ºi de Aºa-i aduse
antologii ºi studii monografice. De recunoºtinþ㔠tuturor împãraþilor “pe care Supt bir îi puse.
exemplu, antologia Dacica, realizatã de lumea nu putea sã-i mai încapã”, de la Minune mare !
Chirata Iorgoveanu-Dumitru ºi “Dariu al lui Istaspe” pânã la cele Romanii, care
publicatã de Editura Minerva din douãsprezece invazii ruseºti din ultimele Purt-atunci nume
Bucureºti, în anul 1978, cuprinde optzeci trei secole. Pare plãcut sã-l însoþim pe Grozav în lume,
ºi cinci de poeþi cu aproape o sutã Gheorghe Asachi (1788-1869), care, ajuns Atât sã scazã:
cincizeci de poeme sau fragmente de la Roma, în faþa Columnei lui Traian, Supt dachi sã cazã.
poeme. În cei douãzeci ºi opt de ani care considerã cã: Dar nu-i minune
au trecut de atunci, s-au adãugat noi Dacã vei pune
creatori ºi noi creaþii. De la Dosoftei la
Un român a Daciei vine la strãbuni, ca Nainte þie
Mircea Florin ªandru, au fost abordate Acea frãþie,
genurile epic, liric ºi dramatic sau o sã sãrute
Þãrna de pe-a lor mormânturi ºi sã-nveþe- Acea unire
împletire a lor, cu versificaþie clasicã,
a lor virtute! ‘Ntr-o glãsuire,
popularã ori în vers liber, ode, imnuri, Cu vitejie,
rugãciuni, psalmi, meditaþii, cântece, Cu vrednicie,
scrisori. De la poeþi aproape necunos- Dar ne întrebãm, despre ce virtute
vorbeºte, a dacilor sau a romanilor ? Aici Fãrã trufie
cuþi astãzi, la poeþi de geniu ºi de talie ——————-
universalã, Eminescu, Arghezi, Blaga suntem nevoiþi sã precizãm cã atitudinea
îngãduitoare, uneori chiar recunoscã- De vei rãspunde
sau Nichita Stãnescu, de la poeme ºi
toare, faþã de aºa-zisa acþiune civilizatoare Cã acum unde
epopei naþionale pânã la scurte poezii Dachii s-ascunde ?
privind rostul nostru în lume, remarcãm a cuceririi romane ºi acceptarea absurdei
teorii a romanizãrii dacilor, concepþia idilicã Ei ar rãspunde:
diversitatea perspectivelor ºi a
a naºterii poporului român din “înfrãþirea Unde-s romanii,
mijloacelor tehnice ºi artistice. Lumii tiranii ?
Tema dacicã a invitat ºi invitã poeþii dintre daci ºi romani”, influenþeazã în mod
negativ autenticitatea trãirii poetice ºi, în Pentru cã marele rege Decebal este
români la o confruntare cu necunoscutul
ultimã instanþã, calitatea însãºi a creaþiei. întruchiparea însãºi a spiritului de libertate
ºi imprevizibilul din noi, cu acel adânc ºi independenþã al strãmoºilor noºtri, este
ocean sau cu acea faþã nevãzutã a lunii, Dacã ar fi sã alegem între erudiþia
pedantã a “latiniºtilor” ºi stângãcia ori firesc sã vedem cã personalitatea sa,
din care creºte, în clipe de furtunã sau în
naivitatea “daciºtilor”, îi preferãm pe evenimente ºi momente ale existenþei sale
amieze de calm, chipul nostru de acum, mãreþe ºi tragice în acelaºi timp, constituie
într-o eternã primenire, într-o nemãsuratã ultimii. Iatã un fragment din Judecatã,
alegere ºi hotãrâre pentru începutul Þãrii elemente care declanºeazã înãlþarea
sete de absolut. Cine suntem, în fond, ne-
Româneºti ºi starea întru care este acum edificiului poetic. Existã multe alte
o spun, pânã la urmã, vârstele poeziei. reprezentari ale lui Decebal în poezia
Astfel îºi încheia scriitorul Paul supt domnia grecilor fanarioþi, leatul 1818,
în care Zilot Românul (1780-1850) româneascã pe care o sã le comentãm pe
Anghel o incursiune în universul
mediteazã la soarta strãmoºilor noºtri: larg.
fascinant al acestei lumi, pe care încercãm
31
cmyk

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

DECEBAL ÎN ISTORIOGRAFIA UNIVERSALÃ


Prof. dr. Mihai Popescu
Biblioteca Militarã Naþionalã
Aºa cum procedaserã în limba greacã, o Istorie romanã, în 80 pentru istorie aduc în actualitate
majoritatea þãrilor cucerite de cãrþi. Exact cãrþile 67 ºi 68, în valoarea artisticã ºi istoricã a
(Cartagina, Peninsula Ibericã, care erau prezentate rãzboaiele dacice Columnei lui Traian. Regele Franþei
Macedonia, Regatele elenistice, ale lui Domiþian ºi Traian, au fost Francisc I a comandat, în 1541,
Galia, Palestina etc.), romanii au pierdute, fragmente din ele, inclusiv prima copie în relief a monumentului,
distrus cetãþile, templele, arhivele ºi impresionantul portret al lui Decebal, însã proiectul a fost început ºi
bibliotecile din Regatul Daciei, astfel fiind reluate în scrierile istoricilor abandonat. Alþi suverani francezi
încât singurele mãrturii directe bizantini Xiphilinos (secolul XI) ºi (Ludovic XIV, Napoleon I, Napoleon
privind înfrângerea Daciei au Zonaras (secolul XII). În secolul IV, III, ultimul realizând o copie
aparþinut învingãtorilor. Dar Rufius Festus ºi Eutropius, amândoi integralã) vor prelua aceastã
majoritatea izvoarelor primare ale istoriografi oficiali ai curþii moºtenire, pe care o vor transmite
confruntãrilor dintre daci ºi romani imperiale (magister memoriae), au ºcolii istorice franceze.
au avut un destin blestemat: rezumat ºi comentat informaþii mai Cãlugãrul spaniol Alphonso
Comentariile (De bello dacico) vechi privind rãzboaiele dacice. Din Ciacono (1540-1599), continuator
Împãratului Traian, întocmite dupã aceeaºi perioadã dateazã peste un mileniu al eforturilor lui
modelul lui Caesar, Getica lui Criton, controversata Istorie augustã, în care Isidor din Sevilla, va publica primul
medicul militar care l-a însoþit pe apar numeroase informaþii despre studiu asupra Columnei lui Traian
împãrat în cele douã campanii, daci ºi rãzboaiele cu dacii. (Historia utriusque belli dacici a
Getica retorului ºi filozofului Dio În secolul VI, notarul get (sau Trajano Caesare Roma, 1576, 1585,
Chrysostomos, care fusese oaspetele got) romanizat Iordannes, scrie 1616), reproducerile grafice
lui Decebal la Sarmizegetusa, cãrþile Getica, cea mai amplã analizã ºi aparþinând, în prima ediþie, lui
care tratau aceste evenimente din interpretare a informaþiilor despre Hieronymus Mutianus, iar în
scrierile lui Appianus, Arrianus ºi strãmoºii noºtri, autorul trãind chiar urmãtoarele douã, lui Pietro Santi
Ammianus Marcellinus s-au pierdut. pe teritoriul vechii Dacii. Studiile Bartoli.
Doar referirile indirecte din textele sale vor fi reluate, dupã mai mult de A urmat o întreagã serie de studii
lui Florus ºi Pliniu cel Tânãr au ajuns o mie de ani, de savanþii nordici, privind istoria dacilor, aparþinând
pânã la noi. cercetaþi cu multã migalã de doamna ºcolilor istorice din Franþa (Edgar
Din fericire, Comentariile lui Maria Criºan. La începutul secolului Quinet, Jules Michelet, Gaston Paris,
Traian au constituit prima carte VII, Sfântul Isidor din Sevilla include W. Froener)), Italia (A, Ubicini)
“ecranizat㔠din istoria lumii, dar ºi a informaþiile despre daci în Germania (Johannes Christian Engel,
poporului român. Columna lui Traian enciclopedia sa intitulatã Jacob Grimm, Theodor Mommsen,
este un “volumen video”, care se Etymologiae (Origini). Ideile sale vor Robert Rösler), Spania, Ungaria (Pal
desfãºoarã ºi astãzi spre înaltul fi reluate ºi amplificate în cartea Hunfalvy) etc.
cerului. “Niciun alt popor, din multele arhiepiscopului Rodrigo Jimenéz de Apariþia Enciclopediei Britanice
învinse ºi absorbite de Imperiul Rada din Toledo, intitulatã Historia (1729), apoi a celei franceze (1751-
Roman, nu se poate lãuda cu faptul Gothica, publicatã în 1243. 1772), a favorizat punerea în circulaþie
cã a vãzut înãlþându-se un monument În afara cronicarilor bizantini ºi studierea informaþiilor privitoare la
mai demn ºi mai durabil al dorinþei amintiþi, informaþiile despre Dacia ºi daci, pe care le gãsim acum în
sale de independenþã”, avea sã scrie, regele Decebal nu au mai fost puse enciclopedii naþionale ºi internaþionale
în anul 1865, Wilhelm Froener, în circulaþie pânã târziu, în perioada din Argentina pânã în Japonia ºi din
muzeograf la Muzeul Louvre din Renaºterii, când românul Nicolaus Canada pânã în Noua Zeelandã.
Paris. Olahus, ajuns episcop primat ºi regent Am consultat peste cincizeci astfel
Multe din textele primare au fost al Ungariei, se mândrea cu strãmoºii de enciclopedii, în care numele lui
reluate fragmentar, comentate sau sãi daci, într-o lucrare tipãritã la Decebal apare ca articol separat, este
rezumate în urmãtoarele secole. În Bruxelles, în anul 1536. Tot în amintit într-un articol despre Dacia
secolul III, consulul Cassius Dio perioada Renaºterii, redescoperirea sau despre daci, ori în articolul
(163-236 d. Hr.) avea sã scrie, în textelor clasice ºi trezirea interesului consacrat istoriei României ºi

32
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
poporului român. În privinþa calitãþii iugoslavã trateazã, în articole aparte, acordatã istoriei vechi diferã de la
ºi profunzimii comentariilor, precum rãzboaiele daco-romane ºi autor la autor.
ºi a spaþiului rezervat, se disting personalitatea de comandant militar Din nefericire, puþinele ºi sãracele
enciclopediile italiene, urmate de cele a regelui Decebal. enciclopedii româneºti prezintã
spaniole, apoi de cele germane ºi Personalitatea lui Decebal este informaþii lacunare ºi interpretãri
franceze. Enciclopediile maghiare, prezentatã cu destulã obiectivitate în eronate (adesea cu bunã ºtiinþã ºi cu
poloneze ºi cele ruseºti (inclusiv monografiile dedicate României rea-credinþã), referitoare la influenþa
sovietice) acordã destulã importanþã elaborate de istorici din Franþa, “civilizatoare” a cuceririi romane ºi
istoriei Daciei ºi regelui Decebal. De Germania, Italia, Spania, Grecia, la rolul important al lui Traian, alãturi
asemenea, enciclopedia militarã Ungaria, Polonia sau Rusia, însã de Decebal, în formarea poporului
sovieticã ºi enciclopedia militarã ponderea calitativã ºi cantitativã român.

BRÂNCUªI ªI “SARMIZEGETUSA SUFLETEASCÔ


Sorana Georgescu-Gorjan
Redactor la revistele “Brâncuºi” ºi “Portal-Mãiastra” din Târgu-Jiu

Studiul de faþã porneºte de la profundã cu divinitatea. Folosirea subliniazã necesitatea analizãrii


cuvintele lui Geo Bogza care vedea parabolei, a exprimãrilor aforistice, temeinice a întregului tezaur de scrieri
în atelierul lui Constantin Brâncuºi concentrarea ideilor în versuri brâncuºiene, în corelaþie cu “vorbele”
un “interior românesc, dac ºi predac, dovedesc legãtura sa organicã cu relatate de interlocutorii sãi, pentru a
pe care Brâncuºi ºi-l durase, ca pe o universul tradiþiilor strãvechi. Se se obþine astfel o imagine realã a
Sarmizegetusa sufleteascã, ale cãrei
exemplificã, prin citate din scrierile profundei gândiri a artistului. Alãturi
ziduri n-aveau sã fie niciodatã
sale, viziunea proprie a artistului de sculpturile sale în piatrã, lemn sau
nãruite.” Pe baza tezaurului de
asupra unor concepte fundamentale marmurã, aceste adevãrate ciopliri în
scrieri brâncuºiene autentice, recent
intrate în circuitul public – Brâncuºi – adevãr, cinste, iubire, fericire, duh, vor îmbogãþi “Sarmizegetusa
inedit, Ed. Humanitas, 2004 – se frumos, muncã, viaþa vãzutã ca o sufleteascã”, inexpugnabilã în veci.
demonstreazã strãvechile rãdãcini ale luptã , modul de a înþelege arta ºi
creaþiei sculptorului care ºi-a pãstrat menirea artistului în societate. În Adresa – str. Vasile Lascar nr. 18,
toatã viaþa înþelepciunea ºi multe din scrierile sculptorului Bucuresti 020501, tel. 3147701,
moralitatea dobândite în satul natal transpare umorul de bunã calitate, e-mail – soranagorjan@yahoo.com
din tãrâmul de legendã al arhaicului autoironia, hazul de
Gorj. necaz, specifice
Contemporanii artistului i-au neamului sãu. Nu este de
perceput legãtura cu arhaicul ºi l-au
neglijat faptul cã
definit ca pe un demiurg. În acest
Brâncuºi a fost pe deplin
studiu se sugereazã transpunerea
tradiþiei dace a mesagerilor la cer în conºtient de propria sa
arhaicele cântece rituale ale zorilor, valoare ºi a afirmat cu
materializate artistic în Coloana tãrie “Orice s-ar zice,
brâncuºianã. Se menþioneazã orice s-ar face, opera lui
interesul lui Brâncuºi pentru Brâncuºi rãmâne pentru
“încatenarea lui Prometeu” în Dacia. timpurile viitoare
singurul pivot solid.
Cugetãrile formulate de sculptor Opera lui Brâncuºi nu
în scris, în românã sau francezã, este o expresie localã, ea
exprimã magistral conºtiinþa este esenþa celei mai
apartenenþei sale la o lume strãveche,
înalte expresii a puritãþii
caracterizatã prin sentimentul
integrãrii în cosmos, comuniunea cu universale.”
o naturã umanizatã ºi o relaþie În concluzie se

33
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Modelul Burebista, un model de înãlþare a unui popor


Nicolae Postolache
Universitatea Spiru Haret

În cele ce urmeazã ne propunem împotriva pãgânilor în ºapte cãrþi), L. a redat cu competenþa ºi obiectivitatea
sã evidenþiem succint caracterul Annaeus Florus (Rezumat....), unui istoric prin formaþie, pentru a
axiologic al personalitãþii neamului Horaþiu (Ode, III) etc, deci izvoare sublinia doar elementele reformatoare
geto-dacic – a cãrui naturã nu poate strãine, privitoare la istoria ºi civilizatoare ale modelului ce poartã
fi explicatã fãrã apelul la valori. strãmoºilor noºtri, izvoare neutre, pecetea lui Burebista. Este un model
Motivul alegerii acestui subiect demne de a li se conferi fãrã rezerve valoric, un reper al evoluþiei geto-
constã ºi în faptul cã o serie de valori, crezarea cuvenitã pentru valoarea lor dacilor, care are forma unui triunghi
cum ar fi respectarea demnitãþii documentarã. echilateral cu laturile ideale: instrucþie,
umane, pe care se întemeiazã Cel care ne dezvãluie sursa educaþie, civilizaþie prin mijloace ºi
civilizaþia actualã, par a fi ameninþate, elementelor componente ale acestui metode adecvate, cum ar fi reducerea
impunându-se o apãrare a lor. model de societate geto-dacicã, în suprafeþei cultivate cu viþã de vie,
Când Herodot scria în Istoriile care primeazã cultivarea valorilor intensificarea instrucþiei, respectarea
sale cã geto-dacii sunt „cei mai viteji psihofizice ºi morale, este renumitul legilor. Model civilizator, ce îl are ca
ºi mai drepþi dintre traci”(IV, 93), el istoric ºi geograf grec Strabon. În autor pe Burebista, considerat „cel
absolutiza la strãmoºii poporului câteva pasaje celebre din Geografia dintâi ºi cel mai mare dintre regii din
român o anumitã specie de valoare, sa, Strabon explicã personalitatea Tracia”. [1]
conform mentalitãþii vremii. regelui dac Burebista (82-44 î. Hr.), Aflarea realitãþii din perspectiva
Ordonându-le astfel, cel arãtând ceea ce a adus el nou pe celor relatate de Strabon este demnã
supranumit Pãrintele Istoriei plan social în raport cu ceea ce de crezare, întrucât documentul
concepea chiar valoarea religioasã exista. provine din lumea grecilor a cãror
reductibilã la valoarea supremã. Astfel, aflãm cã prin mãsuri pãrere despre alte popoare,
În consideraþiile ºi evaluãrile sale, statale adecvate ce alcãtuiesc un considerate barbare, este cunoscutã.
Herodot menþioneazã vitejia ºi spiritul model anume, Burebista s-a strãduit Mãsurile lui Burebista s-au realizat
de dreptate la geto-daci ca ceva ce sã menþinã la un acelaºi nivel întrucât ele erau continuarea unui
exist㠄în sine”, o finalitate a unui evoluþia ºi înaintarea supuºilor sãi proces desfãºurat anterior la sud de
proces. În postura sa de subiect pentru a nu decade cumva din stadiul Dunãre, acolo unde trãiau fraþii de
contemplativ, Herodot doar le prezintã de „cei mai viteji ºi mai drepþi...”, sânge, de limbã, religie ºi culturã ai
posteritãþii ºi nu ne dezvãluie procesul stadiu la care îi cunoscuse Herodot. geto-dacilor: tracii.
în urma cãruia geto-dacii ajunseserã Aceste mãsuri au fost consemnate de Aceste mãsuri, impuse oficial, de
în vremea sa cei mai viteji ºi mai Strabon în Geografia sa (VII, 3, 11) sus în jos, poate coercitiv, au fost însã
drepþi . ca fiind un adevãrat model valoric acceptate unanim, de vreme ce
Dintru început þinem sã precizãm al epocii: autohtonii au convenit sã-ºi reducã
cã toþi regii geto-dacilor, fãrã «Lãsând la o parte trecutul suprafeþele cultivate cu vie. Ele sunt
excepþie, de la Histrianorum ºi îndepãrtat al geþilor, întâmplãrile din mãsurile care au coagulat marea
Dromichaites la Decebal, vreme de vremea noastrã sunt urmãtoarele – putere a lui Burebista, ce se întindea
peste patru sute de ani, s-au îngrijit scria el. pe jumãtatea continentului: din
de cultivarea puterilor psihofizice ºi Ajungând în fruntea neamului sãu, Moravia pânã la Nistru, mai precis
morale ale acestui neam. Ne-o spune care era istovit de rãzboaie dese, getul de la Bug, izvoarele Vistulei, Moravia,
nu doar logica istoricã, dar ne-o Burebista l-a înãlþat atât de mult prin Marea Adriaticã ºi Marea Neagrã.
confirmã în scrierile lor Pausania exerciþii, abþinere de la vin ºi ascultare Pe aceastã suprafaþã au trãit geto-
(Descrierea Greciei), Diodor din faþã de porunci, încât în câþiva ani a dacii lui Burebista, „al doilea popor
Sicilia (Biblioteca Istoricã), Plutarh fãurit un Stat puternic ºi a supus ca mãrime dupã cel indic ºi primul în
(Vieþi paralele, Lisimah, Demetrius, geþilor cea mai mare parte din vitejie” [2].
Antoniu), Trogus Pompeius (Istoria populaþiile vecine. Ba încã a ajuns sã Nu ºtim dacã tãindu-ºi viile, în
lui Filip), Iordanes (Getica), Frontinus fie temut ºi de romani.» vremea lui Burebista sau la îndemnul
(Strategemele), Dio Cassius (Istoria Întrerupem aici relatarea acestui lui Deceneu, dacii au devenit
romanã), Paulus Orosius (Istorii martor al unor evenimente pe care le- neconsumatori de vin. Putem aprecia

34
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
însã cã Burebista, prin reforma moralã Dupã aceastã perioadã Burebista, popoare. Aºezaþi geografic la aceastã
a puterii sprituale a marelui preot încheiatã la anul 44, tot mai puþine încruciºare de drumuri ºi civilizaþii,
Deceneu, a reuºit sã re/instaureze în inscripþii onorifice sau pe plãci votive, în calea tuturor rãutãþilor - cum
construcþia statului sãu configuraþia statui ori alte documente epigrafice, sesiza cronicarul Miron Costin - ,
unor valori care îi asigurau înãlþarea provenind din oraºele aflate pe coasta urmaºii lui Burebista ºi Decebal s-au
la care se referã celebrul citat. apuseanã a Mãrii Negre, pomenesc organizat ºi ei, o singurã datã în Evul
Adoptarea acestor mãsuri ca fiind existenþa aici a unor instituþii (efebii, Mediu, în imperiu: Imperiul
valoroase a presupus o respingere a gerusii, asociaþii), amenajãri Asãneºtilor - ceea ce le explicã cel
non-valorilor, se subînþelege. (stadioane, piscine, hipodromuri ºi mai bine istoria, presãratã cu puþine
Înãlþarea geto-dacilor a însemnat, sãli de gimnasticã, masaj etc) ºi momente de înãlþare ºi de bucurie.
de fapt, disciplinarea lor în masã, nu manifestãri specifice {Jocurile lui În clipele de cumpãnã pentru
numai a nobilimii, eventual corupte, Ares – jocuri polisportive anuale, care poporul român, ca aceastã coroziune
amorale ºi centrifuge. Ea a avut un durau ºase zile, ca ºi cele Olimpice, moralã datoratã corupþiei, ce ameninþã
caracter constructiv atât în plan concursuri atletice, gimnastice ºi reintegrarea noastrã în Europa, aºa
spiritual, religios, cât ºi în plan hipice, numite „agonalii”, celebrate cum meritãm, mãsuri de felul celor
material: a condus la extinderea primãvara ºi toamna în cinstea lui intreprinse de Burebista pentru
teritorialã a acestui neam. Dionysos, adesea la date fixe), semn înãlþarea neamului, aduse formal în
Efectul reformei, al sacrificiului cã reforma de remodelare a vieþii geto- discuþie în acest arc peste timp, sunt
generalizat la scara întregului stat, s- dacilor se rãsfrânsese ºi asupra lor. de mare actualitate. Ele degajã un
a resimþit ºi în reducerea proporþiilor Reînnobilate mereu de timpul sens al vieþii umane în genere, un sens
spectaculare ale unor manifestãri de moral-creºtin, aceste mãsuri s-au valabil pentru toþi, pentru a nu apãrea
inspiraþie elenicã, precum Jocurile lui pãstrat ºi prelungit, dãinuind ºi în în manualele de istorie o nouã
Ares, Agonaliile, Dionysiile sau vremea rãvãºirii plaiurilor noastre de cronologie: epoca de la „«Cei mai viteji
Bachanalele º.a., ºi chiar în atâtea neamuri migratoare în cãutarea ºi mai drepþi..» la «Seminþe bune,
defãimarea lui Dionysos. de locuri pentru a se stabili ca bãieþi!»”.

Decebal ºi Codul japonez al onoarei


Oana Patrichi

Pintea Viteazul, când era pe normele nescrise ale dacilor. Poate este executa de persoane sãnãtoase, din
moarte, a lovit într-o piatrã cu toporul vorba despre inconºtientul colectiv, motive înalte.
ºi a spus: „Atunci s-a mai naºte unul cum apare el la C.G. Jung sau poate fi Pierderea vieþii nu însemna pentru
ca mine, când o ieºi singur toporul un semn de departe. daci o nenorocire, ci era un început,
din stâncã”. ªi de câte ori este vreo Pe Columna lui Traian, este redatã un început al vieþii celei noi, alãturi de
primejdie pentru popor, toporul iese scena sinuciderii lui Decebal: regele, Zalmoxis. Scriitorul Pomponius Mela
puþin afarã ºi se mai naºte un viteaz rãmas singur, dupã ce apãrãtorii sãi spune despre geþi cã sunt „cei mai
care apãrã pe cei sãrmani. „Cum a au murit pentru el ºi fiind înconjurat pregãtiþi pentru moarte”- „ paratissimi
fost prin 1941, când Parascãu din de romani, îºi infige pumnalul în gât. ad mortae Getae”.
Budeºti s-o luptat cu jenderii lui Horti”, ªtie cã dacã este prins, va fi umilit în Prin comparaþie, la japonezi, se
îºi aduc aminte oamenii. faþa lui Traian. Un asemenea act remarcã un „sentiment de încredere
În istoria noastrã, a timpurilor presupune o mare putere de voinþã. seninã în destin, o supunere liniºtitã în
cunoscute, au fost conducãtori drepþi Instituþia sinuciderii nu era aºa de faþa sorþii, o hotãrâre stoicã în faþa
care au fost omorâþi, cum a fost nenaturalã ºi barbarã, dupã cum pare pericolului sau nenorocirii, un dispreþ
Burebista, Pintea, Mihai Viteazul sau la prima vedere. Era impusã de de viaþã ºi o aºteptare a morþii cu
Ion Antonescu. Dar au fost ºi oameni condiþiile istorice. Sinuciderile obiºnuite resemnare”, spune Inazo Nitobe.
care ºi-au luat viaþa pentru onoare, din Europa ºi America, în 99% din Acest sistem de gândire este rezultatul
cum este cazul lui Dapyx din Doborgea cazuri, sunt rezultatul unei stãri influenþei primite de la religia budistã.
sau Decebal. patologice ºi a laºitãþii în faþa vieþii. Totodatã, shintoismul a marcat ºi el
Este surprinzãtor cum codul Sinuciderea la daci sau la luptãtorii spiritul nipon prin ideea devotamentului
luptãtorilor japonezi se aseamãnã cu japonezi cerea mult sânge rece ºi se cãtre suveran ºi cultul strãmoºilor. Cele

35
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

douã religii au format baza Bushido, muºchi pe faþa lui. Când îºi trase afarã
care ar putea fi explicat ca „totalitatea sabia, el se aplecã înainte ºi întinse
normelor pe care nobilii luptãtori erau cãtre noi ceafa. O expresie de durere
obligaþi sã le respecte în viaþa lor zilnicã strãbate pentru prima oarã faþa sa, dar
ºi în profesiunea lor”. De cele mai nu scoase nici un þipãt”. Apoi este
multe ori, bushido este un cod nescris, decapitat de secundul sãu.
sancþionat însã prin reguli severe. Copiii samurailor erau lãsaþi singuri
Dacã un copil japonez plângea din în vãile adânci ale munþilor, erau lipsiþi
cauza unei dureri, mama îi spunea înadins de hranã ºi expuºi la frig, De dor de la mama me.
aºa:”Ce ruºine sã plângi pentru o micã fiindcã aceste mijloace erau socotite El de mânã o lãsat
durere! Ce o sã faci atunci când va ca fiind foarte eficace pentru a obiºnui ªi-n Dunãre s-o þâpat
trebui sã þi se taie mâna din cauza pe copii cu greutãþile. Erau trimiºi la
vreunei rãni primite în rãzboi? Ce vei distanþe mari cu scrisori, fiind sculaþi Sau strigãtura de veselie:
face când vei fi nevoit sã faci hara- înainte de rãsãritul soarelui. Trebuiau „ U, iu, iu, pânã ce-s ziu
kiri?”. sã se întoarcã înainte de începutul Dac-oi muri mort sã ºiu
Moartea prrin sinucidere era ºcolii, petnru a-ºi face lecþiile. Când U, iu, iu, cã ºi-n mormânt
impusã de Bushido când onoarea era decapitarea condamnaþilor se fãcea în Am sã ºuier ºi-am sã cânt.”
distrusã. Dãm aici exemplul unui public, nu numai cã aceºti copii asistau
samurai care a fãcut seppuku pentru la execuþie, dar erau trimiºi în timpul ªi nu în ultimul rând:
a-ºi spãla onoarea în urma unei greºeli: nopþii pentru a lãsa un semn stabilit pe „ Sãraci cãrãrile mele
„Apoi, salutând încã o datã, capul condamnatului. Cum creºte iarba pã ele
vorbitorul ºi-a dat drumul hainelor Sinuciderea în rãzboi era, se pare, Las sã creascã boii o pascã
pânã la brâu ºi a rãmas gol pânã la un fapt obiºnuit ºi la daci. (cum a fost Cine-trãi s-o cosascã
mijlocul corpului. Cu foarte mare grijã, cazul lui Dapyx, în anul 28.î.e.n). De-oi trãi oi cosi eu
dupã cum este obiceiul, el ºi-a aºezat Acest fapt nu micºoreazã aura De-oi muri, nu-mi pare rãu.”
mânecile hainei sale sub genunchi, ca legendarã a lui Decebal, ci o sporeºte. („Sãraci cãrãrile mele”)
sã fie împiedicat de a cãdea pe spate, Un om este cu atât mai valoros cu cât
deoarece un nobil japonez trebuie sã are în spate o tradiþie veche ºi Trebuie sã menþionãm întâmplarea
moarã cazând înainte. Apoi, cu o puternicã. Cel puþin aºa cred japonezii. cu Ota Dokan, constructorul castelului
mânã hotãrâtã, el apucã sabia ce era Concepþia dacicã despre moarte ºi din Tokyo. Asasinul acestuia, în
aºezatã înaintea sa, o privi cu ochi onoare s-a perpetuat pânã aproape de momentul când îl strãpungea cu sabia,
aprinºi, aproape cu drag. Pentru o zilele noastre, dupã cum se vede din cunoscând talentul poetic al victimei,
clipã, el îºi concentrã gândirea pentru folclor. De exemplu, poezia popularã a întovãrãºit lovitura cu o poezie:
cea din urmã datã ºi îºi împlântã vârful Chira Chiralina. Aici este vorba despre „Vai, cât de mult inima noastrã
sabiei adânc în partea stângã a o fatã rãpitã de turci, care cere trebuie sã regrete
mijlocului, trâgând apoi încet sabia de- paznicului sã o lase puþin slobodã: În momentul acesta lumina vieþii”
a lungul abdomenului cãtre partea „Mãi turcuþ, turcuþule Eroul a rãspuns ºi el cu niºte
dreaptã ºi la urmã rãsuci sabia în ranã. Lasã-mã de mânecã versuri:
În timpul acestei operaþiuni foarte Sã-mi clãtesc inelele „În clipele de liniºte
dureroase, nu s-a miºcat niciun Cã-mi curmã degetele Învãþãm sã privim cu dispreþ viaþa”

Mitul dacic în opera lui Lucian Blaga


Nebel Viorica
Argument În opera lui Lucian Blaga, fie c㠄trãieºti” pulsaþia unei vieþi aflatã la
parcurgi poezia, fie cã parcurgi începuturile ei.
„Frunzare se boltesc adânci dramaturgia, „simþi” fantasma Dacist în credinþã, trãindu-ºi
Peste o-ntreagã poveste” „arhitectului mitic” iar sentimentul copilãria în lumea satului, admirator
(În marea trecere) care te stãpâneºte este acela de „lector al tradiþionalismului, format în
in fabula”. Dincolo de versuri, înþelegi perioada expresionismului,
„povestea”, „vezi” atmosfera, colaborator la „Gândirea”, Blaga va

36
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
stiliza experienþele vieþii sale este, prin definiþie, creator ºi cã
transformându-le în „jarul din vatra sensul existenþei este creaþia. Ceea ce
ciobanului” [1 ] . Opera sa devine creeazã Blaga este o Dacie „în vreme
astfel un mit („mit poetic”, „mit de pace”, un popor rãmas undeva în
dramatic” – Eugen Todoran), mitul preistorie coordonându-ºi existenþa
adumbritelor începuturi, mitul dacic. dup㠄legi” moºtenite din
Pare firesc, întrucât ne aflãm într- strãvechime, ignorând cu blândeþe
un spaþiu în care, la sfârºitul „civilizaþia”, pãstrându-ºi identitatea
secolului al XIX-lea, încã se mai ºi „necãutând” noul. Este o „noimã”
pãstreazã vii credinþele populare.[2 ] în tot ceea ce se întâmplã aici.
Perpetuarea în forme vii a unor Aceastã lume, aºa cum spunea Noica,
strãvechi motive mitice ºi practici „nu se vrea vãzutã, nici înþeleasã, ci
ritualice este semnalatã ºi de Mircea doar împlinitã. Existã în viziunea
Eliade[3 ] ca fiind „ existente încã la aceasta româneascã o dulce
þãranii din Europa Centralã ºi Sud- continuitate între fire ºi spirit. Existã
Orientalã la începutul secolului al la noi o curioasã ºi uneori nefilosoficã
XX-lea”. Timpul, în opera blagianã, sete de armonie.” [5 ]
“acasã”, de bine, de echilibru, naºte
este martor al pãstrãrii ºi al Idealul nostalgic al omului antic
certitudinea cã eºti adãpostit,
neschimbãrii. Evoluþie existã, dar ea – o lume de vitejie sãlbaticã, de
“ascuns”, apãrat; satul este o idee,
nu vine decât arareori în contradicþie curãþenie ºi dreptate – apare în
iar zeul este spiritul. Filosofia lui
cu statornicia ºi prelungirea în creaþia lui Blaga ca o „replic㔠, în
devine un fel de legitimare a
prezent a trecutului. Clipã, prezentul plan literar, la fragmentatele ºi
“existenþei creatoare”, dar aceasta
nu este altceva decât un punct cu incompletele ºtiri istorice despre daci.
este condiþionatã: “orice lucru
douã feþe: trecutul ºi viitorul. Diferenþa este cã, în opera sa,
empiric dobândeºte pentru mine o
Blaga coboarã în adâncul termenul vitejie îºi pierde sensul iniþial
importanþã numai ca reprezentant ºi
cauzalitãþii lucrurilor, fãrã însã a-ºi de „luptã rãzboinic㔠preluându-l pe
purtãtor al unei mitologii latente
dori sã le distrugã prin „înþelegere”, acela de „luptã cu viaþa”, iar sãlbatic
(s.n.). Altfel, aº înceta de a fi o
ci contemplându-le doar misterul, trebuie înþeles ca „neîngrãdit, liber,
“existenþã creatoare”.[7 ] Întâlnim aici
ocrotindu-le cu haina cunoaºterii adevãrat, original”. Intre apã ºi
o lume a începuturilor (simbolizatã
luciferice. Ceea ce-l preocupã este pãmânt (ca elemente primordiale) se
prin elemente primordiale ºi gesturi
„semnalarea existenþei” misterului, nu „alcãtuieºte” lumea lui Blaga.
ritualice) pe care poetul o dãruieºte
„descifrarea” lui. Poetul-filosof vede Coborând din „muntele sfânt” sau
cu o fabuloasã forþã de simþire ºi
mitul ca pe o perioadã preistoricã a din peºterã , la marginea pãdurii , în
trãire, o lume care prin „semne ºi
abstracþiunilor filosofice iar literatura timp, se formeazã aºezarea –satul.
gesturi” ne-a transmis peste veacuri
popularã ca pe un spaþiu de culturã Învãluit într-o atmosferã miticã, ce
ecoul nelatin al fiinþei noastre. Este
care ascunde valori ºi intenþii ce te duce cu gândul la începuturi, peste
ceea ce Mircea Vulcãnescu numeºte
depãºesc adesea sfera stilisticã toate se simte duhul zeului ocrotitor,
„sufletul dac”, suflet care apare la
propriu-zisã. Pentru Blaga, elementul care, uneori „apare” purtat de mânã,
ivealã în momentul în care încercãm
fundamental al existenþei este misterul prin pãduri.
sã ne înþelegem trecutul. A înþelege
perceput ca un „necunoscut Întreprinderea noastrã are ca
însã trecutul înseamnã a evidenþia ce
neactual”. Marele Anonim nu-ºi punct de plecare identificarea, ca
a mai rãmas „viu din el în vremea
dezvãluie misterele (veghind ca motive literare în opera lui Blaga, a
noastr㔠(Nietzsche). Experienþele
diferenþialele divine sã nu prolifereze elementelor primordiale vãzute în
trecutului, numite de Blaga
existenþial), aºa încât omul rãmâne complexitatea ipostazelor ºi
personanþe, identificã sufletul,
permanent atras de ele ºi încearcã sã interdependenþei lor. “Desfacerea”
orizontul fizic ºi spiritual al unui
le reveleze prin „plãsmuirile culturii”. operei în motive (apã, pãmânt
popor. Numitã de Mircea Vulcãnescu
Artistul este un creator de lumi [munte, peºterã, pãdure, sat], zeu)
„ispitã dacic㔠aceastã cãutare a
imaginare mânuind, în funcþie de devine necesarã pentru cã poetul
ceea ce este „lãuntric”, „rezidual”
harul sãu, sunetul, culoarea, lumina, prilejuieºte trãiri ºi experienþe
în spiritul nostru, ne-ar duce la o
miºcarea, cuvântul. Dar poetul, în exprimate într-o formã simbolicã. În
singurã concluzie: „Dacã cultura
mod special, „este nu atât un opera lui, apa este o “prezenþã”, un
unui om este , cum zice Valery, ceea
mânuitor, cât un mântuitor al început; pãmântul este “greul” care
ce îi rãmâne dupã ce a uitat totul,
cuvintelor. El scoate cuvintele din te þine legat;[6 ]muntele este o stare –
noi am aparþine lumii trace atunci
starea lor naturalã ºi le aduce în starea starea le libertate, de înãlþare; peºtera
când nu ne-am mai sili sã fim în nici
de graþie” [4 ]. Demersul sãu teoretic este un “semn” al retragerii, al
un alt fel decât cum suntem”.[8 ]
urmãreºte sã demonstreze cã omul meditaþiei; pãdurea este starea de

37
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Pãtrunzând în universal creaþiei “crede” în mituri, omul va continua contemporanului nostru Valeriu Anania – a
blagiene, câþi dintre “cãutãtori” nu vor sã vorbeascã în termenii se vedea în acest sens Greul pãmântului,mit
fi ajuns la capãtul drumului cu acestora”.[11 ] valah în devenire piesã de teatru publicatã
greutatea convingerii cã ei înºiºi sunt în volumul Greul pãmântului, II, Editura
purtãtori ai aceleiaºi “mitologii 1 Lucian Blaga, Discobolulul (Schiþã Eminescu, Bucureºti, 1982, p. 178 - 288
latente”! ªi aceasta pentru cã Blaga pentru un mit) în Elanul insulei, Editura 7 L. Blaga, Din duhul eresului în Elanul
are harul de a deschide perspective Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 53 insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977,
pe cât de simple pe atât de neaºteptate 2 Ioan Petru Culianu, EROS ºi MAGIE p. 181
ºi de a vedea, pentru noi, misterele ºi în Renaºtere, 1484, Editura Nemira,1994, 8 M.Vulcãnescu, Dimensiunea
minunile lumii. Ceea ce aduce poezia p.351 româneascã a existenþei, Editura Fundaþiei
sa este “o experienþã cum literatura 3 Mircea Eliade, De la Zalmoxis la culturale române, Bucureºti, 1991, p.46
noastrã n-a cunoscut de multe ori.”9 Genghis-Han, Editura ªtiinþificã ºi 9 T. Vianu, Scriitori români din secolul
“Din ciocnirea a douã pietre nu se Enciclopedicã, Bucureºti, 1980, p.17 XX, Editura Minerva, Bucureºti, 1986, p.60
naºte o piatrã, ci o scânteie”[10 ]spunea 4 L. Blaga, op. cit., p. 42 10 L. Blaga, Discobolul, în Elanul
Blaga. În cãutarea acestei scântei 5 Constantin Noica, Pagini despre insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977,
luminãtoare de mit, ne încumetãm sã sufletul românesc, Editura Humanitas, p. 38
plecãm convinºi de vorbele poetului Bucureºti, 1991, pg.81 11 L. Blaga, Din duhul eresului, în op.
filosof: “mii de ani dupã ce nu va mai 6 motiv existent ºi în opera cit, p.181

Cu privire la interpretarea inscripþiei: DECEBALUS PER SCORILI,


aºadar, cu genitivul: Decebal fiul lui
Scoril.

“DECEBALUS Dar, în inscripþie, e SCORILO,


adicã forma de dativ-ablativ.
ªi, cum, aici, dativul nu poate fi
luat în calcul, rãmîne, sigur, ablativul.

PER SCORILO” 1
Or, ablativul este cazul
prepoziþional ºi per este, deci,
Aºadar: prepoziþie ºi nu substantiv, iar
Prof. ION FILIPOIU,
Nominativ : SCORILUS***
Bucureºti traducerea ei, în contextul de faþã,
Genitiv : SCORILI
este cea obiºnuitã în invocaþii,
Dativ : SCORILO
Acuzativ : SCORILUM jurãminte, rugãminþi, adicã: „în
Traducãtorii inscripþiei DECE- Vocativ : SCORILE numele”****.
BALUS PER SCORILO, aflatã pe un Ablativ : SCORILO În concluzie, interpretarea
vas descoperit la Grãdiºtea întregului text este, cu certitudine:
Muncelului*, încã n-au cãzut de Considerînd cã per ar înseamna
acord dacã este vorba despre Decebal fiu, construcþia ar trebui sã fie: „Decebal în numele lui Scorilo”.
fiul lui Scorilo sau despre Decebal prin
Scorilo, unii zicînd cã per ar fi, de
fapt, o „coruptelã”, cum ar fi spus
Hasdeu, a substantivului puer „fiu”,
alþii cã ar fi prepoziþia per „prin”**.
Traducerea corectã are o mare
importanþã, pentru cã ea defineºte
filiaþia realã dintre cei doi regi ai Daciei
- Scorilo ºi Decebal - ºi dilema trebuie
ºi poate fi tranºatã definitiv într-un
singur mod: prin analiza morfologicã
a substantivului SCORILO, altfel
spus, prin declinarea sa.

38
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

CIVILIZAÞIA GETO-DACICÃ ÎN CULTURA UNIVERSALÃ


Alexandru Georgescu

Încadrarea în cultura europeanã tehnice deosebite ce se disting cu


a civilizatiei stramosilor nostri trebuie greu de emisiunile oficiale.
sa se sprijine, in principal, pe Descoperirile arheologice
originalitatea culturii geto-dacice care, confirmã superioritatea in
desi sufera in timp influente grecesti, confectionarea uneltelor din fier
romane sau celtice, acestea sunt (plugul geto-dac ce se deosebeste de
preluate in mod creator, imbinate fiind cel celto-roman, coasele ce au fost
cu elementele locale, traditionale. descoperite pe teritoriul Transilvaniei,
Lucrarea de faþã isi propune sa secerile de asemenea, sapele si
demonstreze ca, in cadrul tezaurului sapaligile geto-dacice descoperite
cultural european, un loc de seama sunt asemanatoare de cele folosite de
este ocupat de civilizatia strabunilor taranii nostri astazi), toate acestea
daci, valoarea inestimabila a culturii relevã originalitatea cu care dacii au
lor, materiale ori spirituale fiind creat unelte din fier pentru a putea
perpetuate in cultura urmasilor sai lucra pamantul. Compasul de fier de importante informatii in ceea ce
directi – romanii. la Gradiste relevã, de asemenea, priveste stadiul avansat al
Raportarea civilizatiei geto-dacilor nivelul tehnic ridicat al mesterilor cunostintelor in domeniul astronomiei,
la celti o voi face pentru cã, din toate daco-geti, stadiul acesta avansat al medicinei, plantelor de leac, filosofiei.
popoarele europene ce nu au intrat culturii materiale daco-getice fiind Cunostintele de astronomie ale
sub stapanire romana in sec. I i.e.n., completat si de ceramica dacica de o preotilor daci erau concretizate in cele
din punct de vedere al importantei calitate impresionanta. doua sanctuare de la Sarmizegetusa
daco-getii si celtii ocupa locurile cele Vasele au forme, dimensiuni si de forma circulara, un sistem originar
mai insemnate. ornamente foarte variate in care se si foarte precis de masurare a
Intemeierea statului dac sub regaseste stravechiul fond autohton. timpului.
conducerea lui Burebista exprima cu Ceasca dacica lucrata la mânã, cãnile Cunostintele de medicina aveau la
certitudine superioritatea culturii de lux cu toarta modelata in torsada bazã cuceririle medicinii tracice ale
dacice faþã de cea a celtilor. Din punct si ceramica pictata au motive in relief, carei merite au fost subliniate adesea
de vedere al arhitecturii, aceasta este ceea ce atestã vigoarea si de autorii antici.
superioara celtilor, grandiosul originalitatea culturii geto-dacice. Platon spune in dialogul
complex arhitectural din Muntii O etapa superioara in evolutia unei „Charmides”  ca a invatat de la un
Orastiei este comparabil cu realizari civilizatii este fara indoiala aparitia si medic trac, ucenic al lui Zamolxis ca
ale altor popoare ce aveau o oganizare utilizarea scrisului. Dovezile existente trupul trebuie trata „impreuna cu
statala de secole.(...) conduc la concluzia ca geto-dacii au sufletul” idee de baza si a medicinei
Monumentalitatea si proportiile cunoscut si scrisul. Dio Cassius, actuale.
uriase ale lucrarilor executate de daci vorbeste despre o scrisoare a lui La Sarmizegetusa a fost
in acest loc, relevã o imensa putere Decebal catre Domitian si de o descoperite o trusa ce avea in dotare
de stat si nelimitate resurse materiale. ciuperca primita de Traian in timpul bisturiu, pensete, placa de cenusa
Modul de integrare al culturii primului razboi cu dacii pe care era vulcanica a carei propietate
dacice in contemporaneitate si nivelul incrustat un text cu litere latine. terapeutica era de cicatrizare, de
ei sunt relevate si de volumul si natura De asemenea au fost descoperite asemenea preocuparile pentru igiena
produselor importate. Societatea fragmente de ceramica si blocuri pe publica sunt demonstrate de
geto-dacilor consuma mari cantitati care exista inscriptii.(...) amenajarea cisternelor si conductelor
de produse straine superioare, daco- Tezaurul cunostintelor stiintifice descoperite in Muntii Orastiei.
getii au batut moneda proprie, iar in de care am amintit este amplificat de In ceea ce priveste viata spirituala,
vremea lui Burebista, cand dinarul tezaurul cunostintelor spirituale geto-dacii aveau un sistem religios ce
roman tindea sa devina universal, au relevate in mod realist in lucrarile lui a atras atentia marilor autori antici
emis moneda romana in conditii Platon si Strabon care aduc care au fost profund impresionati de

39
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
complexitatea sa, aratand i n scrierile vede in spiritualitatea romaneasca o Sicilia, atestã intrarea in
lor rolul determinant pe care l-a avut continuitate a spiritualitatii dacilor. universalitate a gândirii daco-getilor.
religia in formarea statului dac Figura centrala a spiritualitatii Având meritul de a contopi
centralizat. stramosilor nostri este cea a lui elementele straine in creatii autentice
Cultul lui Zamolxis, ca si Zamolxis, cel ce promitea de o incontestabila valoare, stiind
miturile, simbolurile si ritualurile nemurirea, ceea ce atestã sa altoiasca in fondul tracic cuceriri
vehiculate de folclorul religios al superioritatea religiei dacice care, ale culturilor cu care au intrat in
romanilor isi cufunda radacinile intr- asa cum considera Vasile Parvan, „ contact, geto-dacii au reusit sa
o lume de valori spirituale care respecta precepte crestine inainte de faureasca o civilizatie uimitoare, de
precede aparitia marilor civilizatii ale crestinsm”. o valoare ce nu poate fi contestata
Orientului Apropiat antic si ale Prezenþa lui Zamolxis printre si care si-a dovedit superioritatea
M editeranei...” Aceasta este marii profeþi ai omenirii alaturi de fata de celelalte culturi existente in
aprecierea lui Mircea Eliade care Moise, in textul lui Diodor din Europa la acea vreme.(...)

DECEBAL – Personalitate marcanta a romanilor

Semnificaþii religioase
ale numelor etnice
Dupã Strabon, dacii se numirã mai multe ipoteze. ca un lup. La numeroasele popoare
daos. O tradiþie conservatã de Se poate mai întâi presupune cã indo-europene emigranþii ºi fugarii
Hesychiusne informeazã cã daos era poporul îºi trage denumirea de la un erau numiþi „lupi”, iar în legile hitite
numele frigian al „lupului”. zeu sau de la un strãmoº mitic care se spunea despre un proscris cã
P.Kreitschmer explicase acest cuvânt s-au manifestat sub forma unui lup. „devenise lup”.
prin rãdãcina dhau- a apãsa, a Asia centralã cunoaºte în mai multe În sfârºit, o a treia ipotezã,
strânge, a sugruma. variante mitul însoþirii dintre un lup susceptibilã de a explica numele
În Moesia Inferior putem gãsi supranatural ºi o prinþesã, dacilor, scoate în evidenþã
oraºul Daous-dava, ce înseamnã însoþitoare care ar fi dat naºtere unui capacitatea de a se transforma ritual
literalmente „oraºul lupilor”. popor. Însã la daci nu avem nici un în lup. O asemenea transformare
Deci dacii se numeau ei înºiºi mai fel de atestare în acest sens. poate fi legatã fie de lycantropia
de mult lupi sau „cei care sunt O a doua ipotezã ni se oferã: dacii propriu-zisã, fenomen foarte
asemenea lupilor”. ºi-ar fi luat numele de la un grup de rãspândit, dar atestat mai ales în zona
Au existat multe triburi care fugari imigranþi veniþi din alte regiuni, balcan-carpaticã, fie de o imitare
aveau numele de lup, atestate în fie tineri certaþi cu legea, dând ritualã a comportamentului ºi
regiuni destul de îndepãrtate ca târcoale ca lupii sau haiducii în jurul aspectului exterior al lupului.
Spania, Irlanda, Anglia, acest satelor ºi trãind din pradã. Acest Iniþierea ritualã dupã modelul lupului
fenomen întâlnindu-se ºi la alte fenomen este atestat în Antichitate caracterizeazã îndeosebi iniþierile
popoare care nu erau de neam indo- ºi Evul Mediu. Este important sã militare ºi prin urmare, confreriile
european. facem distincþie între adolescenþii secrete de rãzboinici. Aceste rituri
Faptul cã un popor îºi trage care erau pe durata perioadei ºi credinþe solidare cu o ideologie
denumirea de la numele unui animal iniþiatice, imigranþii ºi fugarii. Dar tot rãzboinicã au fãcut posibilã asimilarea
are întotdeauna o semnificaþie aceºti tineri se comportau ca „lupii”, fugarilor, a exilaþilor. Pentru a
religioasã. Mai precis acest fapt nu erau numiþi „lupi” sau se bucurau de supravieþui, aceºti proscriºi se
poate fi înþeles decât ca expresie a protecþia unui zeu lup. comportau ca niºte bande de tineri
unui concepþii religioase arhaice. În În timpul probei iniþiatice acel rãzboinici, cu alte cuvinte ca niºte
cazul de faþã putem lua în considerare tânãr trebuia sã trãiascã un an întreg veritabili „lupi”.
40
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

Proporþia divinã în arta autenticã precucuteniana-


Numãrul de Aur de la Isaiia , jud. Iaºi
prof.dr.Vicu Merlan

Simetria perfecta a unor vase, unde Proportia Divina exprimata prin


spirala perfect integratã in metopele Numarul de Aur, nu intervine in mod
încadrate de registrele incizate, direct, ca evidenta masurabila, prin
proporþionalitatea anatomica a zeitelor intermediul pentagonului sau al
si falusurilor, toate corespund unui corpurilor si formelor perfecte,
arhetip cosmic imitat cu maxima frumusetea artei autentice dezvoltata
precautie. Spirala este un exemplu de civilizaþia precucutenianã, ni se
admirabil al perfectiunii, ca expresie dezvaluie prin fractalitate si ordine.
modelatoare a unei Puteri Cereºti care Simbol al ordinii si ciclicitatii
impregneazã armonic toate legitãþile universale, Spirala de Aur este forma
guvernante. ce asigurã o adevarat㠓curgere”
Numarul de Aur ºi Spira se transformatoare a energiei vitale, ca
regãsesc într-o sumedenie de rezonator specific, ca antena
“produse” ale civilizaþiei Precucuteni- captatoare a undelor armonice din
Cucuteni. Univers, ca formã cheie a Curgerii
Numãrul de Aur are valente universale.
rezonatorii si in numerologia sacra Universul complex al formelor
(Seria lui Fibonacci) intalnita cu îmbinã in mod neaºteptat fractalitatea fractalitate sunt mai dificil de
precadere in continutul tezaurului ºi regularitatea. Unele forme aflându- încadrat, dar frumuseþea lor încantã
statuar de la Isaiia si Poduri. Acolo se la limita dintre regularitate ºi ochiul oricãrui specialist.

SCRISUL ÎN LUMEA DACICÃ


Mihalache Maria Alexandra

Încã din secolul trecut, în ruinele romani în zidul cetãþii Sarmizegetusa. capetelor, scoabelor pentru legãturile
Sarmizegetusei se descoperise un Aceastã împrejurare îngãduie longitudinale, cât ºi cele pentru
fragment de vas cu ºtampila PER acceptarea ipotezei potrivit cãreia legãturi laterale.
SCORILO ºi, tot atunci, câteva blocurile proveneau dintr-o Din ce constau aceste inscripþii ºi
blocuri de calcar pe care erau construcþie aflatã în marginea dinspre cum apar ele pe blocuri?
incizate litere greceºti. vale a terasei a X-a ºi tot ea a fãcut Astãzi, sunt cunoscute aproape
Sãpãturile sistematice aveau sã imposibilã reconstruirea ordinii 100 de blocuri de calcar cu litere
ducã la gãsirea multor altor blocuri iniþiale a blocurilor, implicit a sãpate în ele ºi este posibil sã mai
cu litere sãpate în ele ºi sã elucideze posibilelor inscripþii de pe ele. Acum aparã ºi altele, unele chiar din
cuvintele PER SCORILO, despre este cert cã nu se poate vorbi despre emplectonul zidului roman al cetãþii.
care se credea cã fuseserã imprimate un parapet din blocuri Dar, în afarã de douã blocuri cioplite
pe o þiglã sau pe o cãrãmidã. paralelipipedice cu litere sãpate în aidoma celor obiºnuite din zidurile
Din nefericire, toate blocurile cu ele, ridicat în faþa zidului de terasã, dacice ºi a unui fragment de lespede,
inscripþii au fost gãsite cãzute între ci despre o construcþie de tip toate celelalte sunt paralelipipedice ,
altarul de andezut ºi zidul de susþinere platformã, pentru cã multe dintre adicã au ºase feþe perfect ecarisate
a terasei a X-a sau reutilizate de blocuri pãstreazã atât lãcaºurile ºi, cum s-a spus, în partea superioarã
41
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
au orificii pentru capetele scoabelor aveau un atare scop, pentru cã, sigur, puþin interes a stârnit de-acum
de fier. Într-un singur caz s-au gãsit pe douã blocuri avem de-a face cu celebrul vas cu inscripþia
litere incizate ºi pe latura cu lãcaºurile monograme, poate ale meºterului DECEBALVS PER SCORILO. Un
pentru scoabe; în toate celelalte, ele constructor. Cu alte cuvinte, este cert fragment al acesteia fusese gãsit în
se aflã, în mod obiºnuit, pe una dintre cã nici una dintre ipotezele avansate secolul trecut, celelalte în cursul
laturile lungi , laterale ºi, de câteva nu este valabilã în toate situaþiile, sãpãturilor sistematice.
ori, pe o astfel de laturã ºi pe una dar fiecare dintre ultimele douã îºi Pe forma sa conicã (înalt de 0,
scurtã, de la capãtul blocului, dar are partea ei de plauzibilitate. Poate 73, cu diametrul gurii de 1, 26, al
totdeauna în partea superioarã a feþei o descoperire viitoare sã aducã, la fundului de numai 0, 06 m) ºi datoritã
blocului, ceea ce exclude posibilitatea fel ca în alte chestiuni o vreme orificiilor practicate în douã grupuri
continuãrii “textului” de pe un bloc insolubile, lãmuririle indispensabile. de câte douã sub buza îngroºatã,
pe altul situate lateral. Dar, indiferent de soluþia sau de vasul constituie un unicat în ceramica
În stadiul actual al cercetãrilor, soluþiile aºteptate, se impune dacicã . Dacã poziþia sa fireascã era
doar prima ºi ultima dintre ipoteze concluzia scrisului cu litere greceºti cu gura în sus , atunci se utiliza fie
pot fi luate în considerare, cu ºi latine la Sarmizegetusa , la fel ca atârnat, fie sprijinit pe un support.
precizarea cã tãlmacirea semnificaþiei ºi în alte locuri din Dacia. Forma este asemãnãtoare, nu
cifrice a literelor este adesea În acest context, nu este lipsitã de identicã, unor vase de mici
imposibilã ºi, oricum, nesigurã, din interes nici constatarea cã litere din dimensiuni, confecþionate din argint,
pricina inexistenþei unei reguli precise alfabetul elen sau latin, ca ºi sigle dar o atare apropiere poate fi doar
la ordinea literelor pentru redarea inexistente în ele s-au gãsit incizate întâmplãtoare. Sub buzã, în pasta
cifrelor în alfabetul grecesc. Semne dupã ardere pe unele vase ceramice, cruda a vasului, s-au aplicat de patru
de pietrar pot fi, în sensul marcãrii inclusiv pictate, ºi chiar pe unelte ori câte douã ºtampile, una cu
lotului de blocuri destinat unei de fier. Acestea credem cã reprezintã, cuvântul DECEBALVS, cealaltã cu
construcþii sau, mai degrabã, unei mai degrabã, semne de proprietate. cuvintele PER SCORILO, ambele
asize. Nu se poate afirma însã cã toate Toate sunt indiciile cunoaºterii scrise retrograde, iar a doua
literele sau grupurile de litere incizate scrisului în lumea dacicã. Nu mai imprimata rãsturnat.

Dacã doriþi un abonament la


DACIA MAGAZIN
Trimiteþi prin mandat poºtal suma
de 250 000 lei pe adresa Daniela
Gridan 2700 Orãºtie Piaþa
Victoriei 20.
Veþi primi începînd cu luna
urmãtoare douãsprezece numere
ale publicaþiei noastre.
Vã rugãm sã specificaþi pe mandat
adresa poºtalã corectã la care
doriþi sã primiþi revista.

42
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

Casa Europeanã ºi Farmacia Dacicã


ing. Dumitru Vochesc

Romania va intra în Uniunea au avut în vedere aceastã aloe este SeptervivumTechtorum sau
Europeanã ºi va duce cu ea multe româneascã (de climã temperatã) Septervivum Ruthenicum, din
tradiþii care vor îmbogãþi patrimonial Majoritatea celor care au adus Ramura Crasulaceae.
comun. Una din acestea va fi ºi plantele din Africa, au remarcat însã Denumirea uzualã, din catalogul
Farmacia Dacicã pe care o vom gãsi cã bãºtinaºii foloseau planta ca totem, plantelor de leac, este Urechelnita,
deja acolo prin bunãvoinþa urmaºilor amplasatã desupra intrãrii în colibe, fiind în special un leac pentru urechi.
lui Zamolxis. pentru a-i feri de forþele malefice. Se mai numeºte : prescure,
Plantele de leac din farmacia Folosirea plantei ca totem, înseamnã prescurarita, urechiuºe, verziºoara,
dacicã erau recunoscute în toatã cã ea era consideratã cu puteri iarba ciutei, iarba împãratului, iarba
lumea veche, iar astãzi niºte firme ca miraculoase fiind folositã vreme grasã, iarba urechii, tata mielului,
Hofigal ºi Fares, ne fac cinste cu îndelungatã, cu aporturi benefice. iarba de stâncã. I se mai spune
produsele lor. Existã însã o plantã Aceastã constatare ne-a atras urechea iepurelui, urechiuºa de
miraculoasã care a rãmas de la daci, atenþia ºi nouã. Aceastã plantã creºte stâncã, jintira, barba caprii,salata de
am pãstrat-o cu toatã cinstea, dar nu aproape pe fiecare casã de român. Ea iarnã, tata caprei.
se cunoaºte prea bine în farmacia se panteazã o data cu acoperiºul casei Cu privire la terapia cu aceastã
verde. Este vorba de de o specie de ºi trãieºte cât casa, fãrã îngrijiri plantã, paleta este foarte largã: de la
“Aloe” autohtonã. speciale, fãrã a-i pãsa de seceta verilor tratamentul cancerului, la tratarea
Planta Aloe, cunoscutã de la sau de gerul iernii, rãmânând mereu infecþiilor, antiinflamator, cicatrizant,
începuturile istoriei, a început sã verde. În copilãria mea, am fost de astringent, hemostatic, refacerea
devinã celebrã în ultima sutã de ani, multe ori tratat, mai ales de afecþiunile celularã, opreºte înmulþirea
a început sã fie folositã industrial ºi digestive. O frunzã proaspãtã se freca microbilor.
sã fie comercializatã în toatã lumea într-o lingurã cu þuicã tare, se bea ºi O problemã care nu trebuie
în ultimii 50 de ani. [ 1] vindecarea era rapidã ºi sigurã. neglijatã este faptul cã, intrând în
S-au identificat cca 250 de specii, La noi , care eram aproape de epoca modernã, cu multe farmacii,
majoritatea africane ºi s-au cultivat cetatea dacicã de la Grãdiºtea de mulþi nu mai cunosc virtuþile
în America pe plantaþii uriaºe. Valcea, fiecare casã pãstra cu cinste terapeutice ale acestei plante, totuºi
Produsele medicale pe bazã de aloe planta pe acoperiº. Mai târziu, am o cultivã, o pun pe casã ca ºi
au cuprins aproape întregul spectru observat cã în jurul altor cetãþi dacice, africanii, ca totem, pentru alungarea
al produselor farmaceutice ºi se povestirile erau asemãnãtoare, dar mai relelor ºi pentru norocul casei.
foloseºte la scarã industrialã, ales, aloea de pe acoperiº era aceeaºi. Este cazul sã ne ocupãm mai mult
beneficiind de o reþea de distribuþie, Când am observat cã, în aceste locuri de aceastã farmacie a casei. Medicii
reclamã ºi protecþie industrialã se folosea la înmormantare stalpul trebuie sã cultive aceastã plantã ºi sã
modernã. În acest scop, a fost creat dacic, în formã de Coloana Infinitului, o recomande competent ºi complet
în 1981, Consiliul ªtiinþific a lui Brâncuºi, mi-am dat seama cã pacienþilor lor. Trebuie sã învãþãm sã
Internaþional pentru Aloe, pentru tradiþia pãstrãrii acestei plante pe casã, folosim planta proaspãtã, mai eficace
protejarea acestei industrii, “ poate fi tot atât de veche ca ºi stâlpul decât prodsele din aloe, ambulate ºi
impotriva producãtorilor necinstiþi ºi funerar, respectiv ea s-ar pãstra de la patentate. S-o recomandãm întregii
a concurenþei neloiale.” daci. lumi ca moºtenire a noastrã de la
Trebuie remarcat însã cã sucul de Participând la Congresul de Farmacia Dacicã, dupã patentul lui
aloe se degradeazã în câteva ore, dacologie din anul 2005, am hotãrât Zamolxis.
pierzând cam 95% din calitãþile împreuna cu alþi colegi sã dãm mai Este interesant de ºtiut care este
benefice, astfel încât, utilizarea este multã atenþie acestei probleme. Am aria de rãspândire a tradiþiei de a creºte
limitatã numai la zonele unde planta aflat cã planta este foarte rãspânditã planta pe acoperiºuri ºi ar trebui
creºte în mod natural. Este ºi cazul în România ºi în Republica Moldova. realizatã o hartã commpletã. Dupa
nostru, unde medicina popularã Ea poartã însã denumiri diferite, felul cum dacii s-au rãspândit, ne
româneascã a folosit-o maceratã în dovadã a vechimii ei ºi a ariei de putem aºtepta sã o gãsim în toatã
miere ºi vin. [ 2] rãspândire. Europa ºi America. Meritã sã
Menþionãm cã marii cultivatori nu Denumirea ºtiinþificã, în latineºte, menþionãm cã Aeticus Dunãreanul a

43
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
scris cartea lui “Cosmographia” prin doua ore [ 2 ] Aloe vera conþine un ore), pierzându-si drastic din calitãþile
anul 400, dupã ce a fãcut o cãlãtorie complex extraordinar de bogat de curative (aproximativ 95% din
în jurul lumii, strãbãtând Africa, substanþe dar, pentru început, putem principiile active sunt oxidate si
Europa, America ºi, din Alaska, prin spune cã douã sunt cele mai atacate de microorganisme).
Japonia, China, India, Mesopotamia, importante: aloina, situatã imediat sub Acest fapt a fãcut ca utilizarea
întorcându-se dupã cinci ani în Aetica, coaja frunzei, un lichid galben lãptos aloei sã fie limitatã numai la zonele
Dobrogea noastrã, cu 1000 de ani cu gust amar, folosit de secole ca unde planta creºte în mod natural.
înaintea lui Columb. laxativ (utilizat sub formã de praf) Cu toate acestea, tradiþiile
Multe mai avem de aflat. gelul de aloe, un lichid vâscos situat diferitelor popoare menþioneaza
în interiorul frunzelor. efectul vindecãtor extraordinar al
Bibliografie: [ 1 ] Secretul Principalul dezavantaj care a fãcut plantei de aloe si oferã metode
succesului meu: Aloe Vera Adina ca folosirea aloei sã nu fie atât de empirice de conservare a principiilor
Maria Secara.; Mihai Stoian. rãspânditã pe cât este de eficientã în active conþinute în plantã. Dintre
[ 2 ] Asul Verde. –leacuri de la tratarea atâtor afecþiuni, a fost acestea, menþionãm medicina
cititori. instabilitatea accentuatã a gelului populara romaneasca care cunoaºte
[ 3 ] Dacia Magazin-august- extras din frunze. Dupã tãierea unei un remediu naturist din aloe (variantã
septembrie 2005 pag.28. frunze, sucul obþinut prin stoarcerea din regiunea temperatã) maceratã în
acesteia se oxideazã foarte rapid (dacã miere si vin, remediu folosit cu succes
O minune care dureazã numai nu este prelucrat în decurs de douã în numeroase

Voroneþ, capsula timpului


Silviu Dragomir

Mulþi cercetãtori considerã cazul pus în discuþie - acela al bisericã moldoveneascã proiectându-
penuria de informaþii scrise privitoare mãnãstirii Voroneþ. se pe fundalul verde închis al
la spiritualitatea geto-dacilor o urmare pãdurilor ºi pe albastrul potolit al
a unor interdicþii de ordin ritualic. Impresii de la Voroneþ cerului. Ochiul se va opri cu bucurie
Anume de a nu fi consemnate prin Am vizitat Voroneþul în mai multe pe liniile liniºtite ale arhitecturii ei, care
scris alte date în afarã de socotelile rânduri ºi de fiecare datã am fost se încadreazã armonic ºi pitoresc în
curente, de tipul rãboj. Dealtfel, acest tulburat de o anume impresie generalã peisajul dimprejur”. Ceea ce am
tabu este pus ºi pe seama celþilor, cu cu anumite semnifiaþii contradictorii, remarcat ºi noi (v. mai sus).
care strãmoºii noºtri fuseserã în absconse. Iar, referitor la nonconformismul
contact multe secole. Nu va trebui Monumentul, în general se observat în prezentarea iconograficã,
uitat cã asemenea popoare dispuneau încadreazã perfect în mediul ambiant, am ales sã citez o somitate în materie,
de o castã de preoþi care, pe lângã fãrã stridenþe sau afiºãri pe Grigore Nandriº (Umanismul
practicile lor curente (tãmâduiri, spectaculoase, relevând în ansamblu picturii murale Postbizantine -
interpretãri, preziceri º.a.), mai aveau o veche tradiþie româneascã, aceea pag.80): “Iconografia româneascã nu
ºi sarcina de a transmite peste de a nu împieta asupra mediului. a acceptat decât foarte târziu, abia
generaþii cumulãrile de cunoºtinþe ale Detaliile, însã, apar destul de prin secolul al XVIII-lea, ºi foarte
neamului. contradictorii. Asta, deoarece puþine teme inspirate din apocrife ºi
Iar asta trebuia realizat doar pe cale încadrarea zugrãvelii în vechile, folclor ºi acestea doar în
verbalã, prin incantaþii memorizate. rigidele ºi cunoscutele canoane reprezentãrile din pridvoare sau de pe
Se pare cã, în timp, înaintând în bisericeºti este fãcutã cu o mult prea zidurile exterioare ale bisericilor”. Or,
diversificare, s-a ivit ºi necesitatea largã ºi evidentã îngãduinþã faþã de o noi ne aflãm la Voroneþ în plin secol
realizãrii unor sanctuare de situaþie normalã, ceea ce poate stârni XV iar pictura abundã aici în referiri
tezaurizare, unde sã se depoziteze – îndreptãþite întrebãri care, toate, cer laice de neînþeles pentru o ctitorie de
ca într-o veritabilã capsulã a timpului unele rãspunsuri pe mãsurã. un asemenea rang. Cât despre
- întreaga acumulare de cunoºtinþe, Referitor la o naturalã încadrare explicaþia datã de unii ghizi locali,
acea sintezã a vieþuirii de neam -, a aºezãmântului în mediu a scris ºi prin care se afirmã cã pictura
pentru ca astfel ea sã fie transmisã Wladyslaw Podlacha (v. Pictura exterioarã a bisericii ar fi fost
urmaºilor de peste veac. muralã în Bucovina· Lvow, 1912): abãtutã de la canoanele stricte pentru
Cu o asemenea opera magna se “Cãlãtorind prin regiunea de coline a a servi ca material didactic ºcolarilor
pare cã avem de-a face ºi aici, în Bucovinei, vei întâlni o modestã instruiþi Ia mãnãstire, ea ni se pare
44
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
absolut hilarã prin netemeinicia ei. Acelaºi V. Podlacha afirmã la un preluate din ... Kabbala: a) Zidirea
ªi, tocmai din aceastã contradicþie moment dat: “În faþa noastrã nu avem mãnãstirii a durat - ne-o spune
aparentã a rezultat revelaþia existenþei opera unei singure persoane, ci pisania! - între 26 mai ºi 14 septembrie,
unui posibil panteon al vieþii culturale, moºtenirea multor generaþii”. Cealaltã adicã 111 zile (!). b) Anul construirii
întocmai ca un summum al referire am gãsit-o la Henri Focillon a fost 1488 de la Naºtere (observaþi
spiritualitãþii moldovene , ceea ce a (L’Illustraiion - Paris, 1929) care începutul perfect al unei serii
avut, desigur, un deosebit rol în menþiona: “Alãturi de aceste biserici matematice), sau 6996 de la Facere
menþinerea treazã a fãcliei conºtiinþei ºi de aceste comori. care depind de (remarcaþi simetria curioasã, care te
naþionale în acele frãmantate vremuri comenzile voievozilor ºi de gustul lor duce cu gândul la practicile magice:
de rãscruce ale neamului nostru. schimbãtor, existã o forþã imemorialã Legarea ºi Dezlegarea!). c) Sã mai
ce se exprimã ºi ea prin mijlocirea unei adãugãm cã munca de zidire a pornit
O veritabilã capsulã a timpului arte care tãlmãceºte aspiraþiile într-o luni de dimineaþã - 26 mai 1488
Ipoteza cã Voroneþul ar fi putut profunde ºi permanente ale sufletului - ºi nu oricând, ci în “ziurel de ziuã”
servi ºi el acelei tendinþe specific naþional”. Chiar dacã aceastã ultimã (!). Sigur cã asemenea date nu sunt
umane, anume de a încifra esenþa observaþie are un caracter mai larg, neapãrat relevante, dar ele ne introduc
cunoºtinþelor cumulate panã la un de generalizare, nu pot sã nu remarc într-o epocã în care anumite
moment dat - prin ceea ce astãzi observaþia luatã în sensul strict, ce construcþii mai importante (v. Putna
numim “capsula timpului” - nu am slujeºte ideii pe care o abordãm în sau Curtea de Argeº) erau demarate
mai întâlnit-o expusã sau analizatã; continuare. numai dupã anumite tipicuri pe care
dar, în orice caz..., ea nu trebuie nici Spre a degaja materialul ce tradiþia le-a consemnat. ªi nu
sã ne sperie ºi nici sã ni se parã total urmeazã, consacrat unor subcapitole întâmplãtor se proceda astfel, ci pentru
aberantã -, îndepãrtându-ne de la o fixe, axate pe o singurã idee, þin sã a le da acea aurã inefabilã a
analizã a ei. Civilizaþia umanã este mai subliniez aici, în start, doar cateva Permanenþei. Dealtfel, nu spun aici
plinã de asemenea cazuri. date mai generale. Întemeierea noutãþi în ceea ce priveºte simbolistica
În speþã, am gãsit douã interesante mãnãstirii se bazeazã pe date care fantasticã a numerelor, ca ºi a literelor,
referiri la subiectul propus. parcã s-ar circumscrie unor proceduri care se practica în epocã.

DE LA SIGIBIDA LA GROJDIBODU
Conf. univ. dr. Nicu Vintilã
Teritoriul actual al localitãþii monezi din epoca elenisticã ºi localitatea Dolni Vadin din Bulgaria.
Grojdibodu din jud. Olt situatã pe ulterioare, demonstreazã vechimea Tot aici împãratul Hadrian va
malul Dunãrii între oraºul Corabia ºi acestei aºezãri în calea invadatorilor împroprietãri, în anul 129, mai mulþi
comuna Bechet, riveranã fostei bãlþi care au folosit ca punct accesibil de veterani care au luptat în rãzboaiele
Potelu, este plin de vestigii istorice trecere peste Dunãre zona localitãþii romane timp de peste 25 de ani ºi a
cu o vechime care merge pânã în Grojdibodu cum este cunoscutã emis o diplomã militar㠓Honestae
epoca paleoliticului. denumirea din documentele secolului missionis” în acest sens.
Descoperiri vechi ºi noi, 16 dar ºi a altei denumiri antice ºi Demn de relevat este ºi faptul cã,
întâmplãtoare, nicidecum sistema- romane, anume Sigibida. pe teritoriul acestei localitãþi, existã
tizate - deoarece nimeni nu s-a aplecat La Grojdibodu, romanii au 25 de mãguri, de tumuli, identice cu
cu atenþie asupra acestui teritoriu - construit primul pod peste Dunãre din altele din toatã lumea ºi care nu au
au demonstrat existenþa ºi conti- cele 8 care au fost construite în total putut fi explicate pentru ce au fost
nuitatea unei populaþii cu vechime pe þãrmul sudic al Daciei, la Dunãre. construite, de cine ºi în ce perioadã.
milenarã. Podul a fost construit în anii 86- În dreptul satului Grojdibodu,
Urmele ceramice, unelte de silex 87 e.n. de împãratul Domiþian, pod Dunãrea a avut douã braþe, despãrþite
ºi os, de bronz ºi fier aflate în fostele peste care a trecut generalul Fuscus de un prund, denumit dintotdeauna
aºezãri din incinta bãlþii Potelu susþin cu armata sa ºi a fost înfrânt ºi ucis “Prundul Vãdinului” probabil de la
ideea vieþuirii în zonã. de Decebal pe Olt, mai sus de localitatea Vadin de pe malul bulgãresc
Amfore greceºti, vase de Râmnicu Vâlcea. ºi care, prin secolele 17-18, s-a unit
incineraþie ºi de folosinþã Urmele podului se aflã ºi în cu þãrmul românesc prin colmatarea
gospodãreascã, topoare de piatrã, prezent pe malul drept al Dunãrii în braþului dinspre acest mal, devenind

45
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
teritoriu al þãrii noastre ºi care a asemenea cetãþi sau întãrituri, este zonã, dar sigur a existat aici.
generat un conflict între locuitorii din adevãrat, din pãmânt, deoarece nu Este o ipotezã îndrãzneaþã, dar aºa
Grojdibod cu paºa turcesc de la Vadin existã zone cu piatrã în acele locuri au fost calificate ºi comunicãrile mele
ºi care a fost rezolvat de Domnul Þãrii decât la peste 200 kilometri depãrtare, anterioare despre diploma militarã sau
Româneºti ºi Sultanul de la Istambul spre nord. podul roman din anii 86-87 care,
în favoarea noastrã, fiind primul În lucrarea sa “De Aedificia”, ulterior, au fost confirmate prin probe
document istoric ce demonstreazã Procopius din Cezarea vorbind despre de netãgãduit ºi sunt sigur cã, în
principiul creãrii drepturilor reale din cetãþile, peste 50 la numãr, restaurate situaþia unor cercetãri de specialitate,
punct de vedere juridic pe calea de augustul sãu stãpân, Iustinian, în se pot descoperi ºi urmele acestei
accesiunii ºi aluviunii. secolul VI e.n., aminteºte cã în zona cetãþi sau aºezãri întãrite. Oricum,
Cercetãri recente care au refãcut despre care vorbim, lângã malul Sigibida a existat în acest loc la
geografic itinerariul parcurs de fluviului, se afla o fortãreaþã veche, Grojdibodu.
Alexandru Macedon în anul 335 i.e.n. numitã a hunilor, “localitate, probabil Pronunþia cuvântului scris pe
în zona tracilor, peste Dunãre, au o rãmãºiþã a formaþiunii politice de vasul din care provine ciobul, în
stabilit cu precizie cã locul pe unde dupã moartea lui Atila ºi care poate fi exprimarea actualã, este Sigibida, dar
au trecut Dunãrea armatele presupusã în faþa actualului lac limba greacã veche ºi modernã nu
macedonene a fost în dreptul satului Potelu” unde erau douã întãrituri de cuprinde sunetul -gi- (ca în limbile
Grojdibodu, peste ostrovul din ambele pãrþi ale fluviului Istrus ºi latine) ºi atunci s-ar citi Sighibida.
mijlocul Dunãrii, numit “Prundul anume Palatiolum în Illyria ºi Sigibida Σ = aceastã literã este denumitã
Vãdinului” deoarece aici a existat de cealaltã parte, împãratul restaurând în limba greacã epsilon, adic㠓s” latin
dintotdeauna un vad de trecere peste aceste posturi, care se ruinaserã cu sau chiar grec.
Dunãre, vad din care provine ºi timpul ºi, în felul acesta, a oprit Ι = se citeºte la fel ca în limbile
toponimicul satului Grojdibodu, adicã nãvãlirile barbarilor de acolo. romanice tot i.
“Vadul Vitelor” aºa cum am precizat Ion Ghica, în “Scrisori cãtre V. Γ = acest semn grafic reprezintã
în altã comunicare, preluat din Alecsandri”, în scrisoarea VIII, litera “G” identic cu semnul g din
interpretarea Institutului de Slavistic㠓Generalul Coletti la 1835”, limbile slavone, preluat prin sec. VIII
din Bucureºti ºi Academia Bulgarã de într-un dialog reprodus în aceastã de Chiril ºi Metodiu ce au alcãtuit
la Sofia. scrisoare, scrie despre localitatea alfabetul chirilic datoritã persecuþiilor
În documente scrise în limba Grojdibodu (Grosdipod) unde era împãratului bizantin Focus care
greacã veche se vorbeºte de o cetate antica Sigibida ºi unde s-au gãsit impunea scrierea numai în limba
numitã Sigibida care a existat în tablele de aramã ale lui Hadrian. greacã.
aceastã zonã, nefiind identificatã pânã Numai din aceste scrieri s-ar putea Pentru a evita persecuþiile, au
în prezent, dar cei care trebuiau s-o trage concluzia cã pe malurile înalte alcãtuit alfabetul chirilic de la “Chiril”
facã au considerat cã ar fi una ºi de 6-8 metri ale fostei bãlþi ºi care în combinând litere greceºti cu litere
aceeaºi cu Sucidava de la Celeiu, deºi antichitate au fost ale Dunãrii, a putut latine ºi litere slavone.
zona cuprinsã între Celeiu ºi Bechet exista una sau mai multe fortãreþe,  = reprezintã litera “B” din greacã
a fost un permanent teatru de lupte cetãþi, întãrituri sau castre dintre care ºi latinã.
pe malul stâng al Dunãrii pentru în mod sigur una era Sigibida, nume ∆ = este semnul grecesc delta,
apãrarea Daciei. de origine traco-dacicã ce ne poate adicã litera D din greacã, latinã ºi, mai
Mãrturie stau câmpuri pline de duce în istorie cu mult înainte de târziu, chirilicã ºi slavã.
oseminte care nu au toate o formã de epoca romanã. A = este universal valabil cu litera
organizare specificã înhumaþiei, ci pot Preocupat în ultimii ani de a A.
genera ideea cã provin din multe culege materiale istorice ºi informaþii Cele ºapte semne grafice de pe
bãtãlii care au avut loc în zonã. despre localitatea Grojdibodu ºi ciobul de lut se pot aprecia cã fac
De asemenea, este demn de implicit a zonei, printre resturile parte din cele opt litere care alcãtuiesc
reþinut cã pe malul bulgãresc în acestã ceramice care provin din neolitic pânã cuvântul Sigibida, denumirea cetãþii
zonã au existat 5 sau 6 cetãþi romane în zilele noastre, am descoperit un care a existat la Grojdibodu în
ºi antice destul de mari ºi însemnate ciob de vas de lut ars incomplet sau antichitate.
care nu aveau alt rol decât de a se ars prea mult, fiind de culoare cenuºie Cuvântul Sigibida se terminã cu
apãra de atacurile “barbarilor”, cum ºi pe care este înscris cuvântul litera d, litera a fiind sãpatã mai jos, o
îi numeau pe daci în acele perioade, ?iÃiBDA în limba greacã veche ºi ipotezã fiind cã spaþiul nu a permis
ori putem afirma cã ºi pe malul care, tradus, înseamnã Sigibida, scrierea cuvântului întreg, deoarece
românesc au existat în corespondenþã cetate neidentificatã ca aºezare în în continuare a fost scris sau desenat

46
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
altceva ori a fost o toartã de vas. Forma vasului a fost destul de sau o ardere mai puternicã, ambele
Scrierea a fost efectuatã ulterior mare, deoarece concavitatea procedee generând o argilã de
confecþionãrii vasului, acest lucru ciobului dã o circumferinþã mare culoare cenuºie sau neagrã.
reieºind din modul cum au fost pentru vasul iniþial ºi se pare cã a Pasta de lut provine din zona
scrijelite literele cu un obiect dur, fost din partea de jos a vasului, localã ºi este formatã din luturi
probabil de silex. având în vedere cã grosimea aluvionare care existã în acel loc
Dacã s-ar fi scris în pastã moale acestuia este diferitã, mai subþire în inundabil al luncii Dunãrii.
de lut, literele ar fi avut o altã partea de sus ºi mai groasã în partea Aceastã urmã de vas care poartã
înfãþiºare ºi ar fi ieºit în relief de jos. denumirea unei aºezãri geto-dacice
marginile literelor iar ºanþul sãpat ar Culoarea lutului ars este cenuºie, ne duce cu gândul la timpul scurs
fi avut altã formã ºi adâncime. ceea ce denotã o ardere incompletã de la Sigibida la Grojdibodu.

Sincretismul Mamei Zeilor/Mamei Mari/Reei/CIBELEI


cu SIBILA conservat în spaþiul
carpatic de azi. Sinteza CIBELE-SIBILA
prin matrici lingvistice hidro-oro-toponimice.
Cazul M-þii ÞIBLEª-LÃPUª
Dr. Valer Scridonesi-Cãlin,
Universitatea Bucureºti

topograficã în unele regiuni ale Sibila trebuind sã se regãseascã pe


1. Premize densuºianiene
Carpaþilor. O veche reminiscenþã hãrþi (vechi sau noi) ori în monografii
[“ Dacia preistoricã”, 1913, cap.
Xll (par. 9 ºi 12)]/ <Dp> despre sanctuarele Mamei Zeilor, (geomorfologice, geografice,
unde se consultau, odatã, oracolele etnografice etc,), chiar în zonele
(1)”În pãrþile din N-ul lstrului...
cultul divinitãþii telurice sau al Mamei sale.” indicate în <Dp>. Þibleº/Cibele-Sibila
(4) “ În pãrþile de N ale reprezintã un nucleu lingvistic de
Mari a fost preponderent încã din cele
mai depãrtate timpuri anteistorice. Cu Transilvaniei, între vechiul district al identificat, definind o arie geologico-
Maramureºului ºi Nãsãudului, cel mai geograficã habitualã cu densitate mare
deosebire pe teritoriul Daciei, Rhea
sau Cibele asimilatã cu Gaea a fost o înalt munte poartã numele de Þibleº de informaþii hidro-oro-toponimice
* [ * Alte douã vârfuri de munþi dintre legate direct de cele douã personaje.
divinitate de primã ordine. Mamei
Mari sau Rheei îi erau cu deosebire comitatul Bistrþa-Nãsãud ºi j. Neamþ Zona Maramureº/Bistriþa-Nãsãud
se numesc Þibleºul Mare ºi Þibleºul conþine M-þii Þibleº/M-þii Lãpuº, cu
consacrate înãlþimile munþilor,
izvoarele,râurile ºi peºterile.” Mic] ... Tot în aceastã regiune, unde Þibleº/Cibleº (1839 m), respectiv
ni se prezintã urme de mãnãstiri vechi Sibila (mai greu de identificat).
(2) “ ... originea numelui de Cybele
a rãmas pânã astãzi o enigmã istoricã dispãrute, se afla ºi vârful Sibilei ºi Identificarea pârâului Sibila pe harta
valea Sibila ... Un alt munte ... în j. munþilor Lãpuº (ca Stibila) sau direct
... Încã din cele mai depãrtate timpuri,
Gaeea sau Mama Zeilor. .. a fost Gorj poartã numele de Sibile”. ca Sibila (pe harta vecinãtãþii cu
munþil Gutâi) ºi a vf. Sibilei (“ Þara
veneratã ºi ca divinitate profeticã ...
preoþii ºi preotesele Mamei Mari Matricea Iigvisticã ÞibleºlCibele- Lãpuºului”, Gr. Posea, 1962, p.67),
Sibila ºi Bela-Bila marcat pe hãrþile vechi de 25-30 ani
practicau ... arta divinaþiunii ºi ºtiinþele
medicale primitive. “ Analiza enunþurilor (1-4) din ca vf. Arºiþa (1002 m), asigurã
<Dp> afirmã un sincretism al Mamei conservarea adevãrului afirmat în
(3) “ Numele de Cybele, atât dupã
formã, cât ºi dupã sens, este identic Zeilor / Mamei Mari / Reei/ Cibelei <Dp>. Aºa apare o axã vf.Þibleº - vf
cu Sibila, perechea lingvisticã Cibele- Sibiln într-o matrice lingvisticã hidro-
cu termenul de Sibylla, un cuvânt ce
înseamnã <“profeþitoare”>. Acest Sibila putând fi remarcatã în (3-4), orotoponimicã, de fixat în orizontul
din (4) perechea Þibleº temporal documentabil la 40.000-
termen s-a mai pãstrat încã pânã
astãzi cu o numire obscurã (maramureºenii pronunþã Cibleº!)- 35.000 de ani prin locuirea Peºterii

47
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cu Oase (din NE10 loc.Lãpuº), dupã Sibilei îi revin cele mai multe versantul vestic rodnean, mai existã
cele mai noi cercetãri, cele ADN-ice, “onoruri” hidro-oro-toponimice de oronimul Arºiþa Sãbii, la nord de
asupra oaselor de homo sapiens [v. pus în evidenþã, dacã apelãm la pârâul Valea Rea/Valea Reea ºi de
J. Shreeve” National Geographic atributele numite în <Dp> pentru Obcina Valea Rea/Reea, avându-l în
(România), nr. 3 (martie) 2006, pAI- Sibila Roºiianã [zona Zãrand S pe pomenitul DI. Tebeleº, iar în E
53 (harta ADN a migraþiei umane (Mãrrneºti-Hãlmagiu)] stabilite de peºtera Jgheaullui Zalion
pA5)], urcând apoi pânã la civilizaþia Densuºianu ca: Lãpuºata/Libyssa, (PreatuIUf’f,almoxis-ul/Salmocsis-ul
materialã Suciu din epoca bronzului Gerghithia/Gurguiata, Albunea, rodnean. Recunoaºtem prin atributul
(sec.15-l4 î.Hr.), pentru zona Lãpuº. Amalthea/Hãlmagi, Aidoneus/Iadolina Sãbii pe Saba-foarte vechea denumire
Pentru zona Þibleº, orizontul temporal etc. Cu Lãpuºata, Sibila apare în popularã ºi biblicã a Sibilei, dupã cum
este cuprins între paleolotic (Uriu) ºi numele Lãpuº (munþi, râu, luncã, prezenþa Reei/Cibelei este, de
neolitic (5000-3000 î.Hr, valea Zãgrii) depresiune, Þara, sat, târg, Dobricu asemenea, foarte marcatã ºi
ºi epoca bronzului (Agrieº, Petriºor). Lãpuºului, mãnãstire) ºi foarte remarcabilã. O bogatã reþea de nume
Informaþiile despre Cibele în zona important, atributul Libyssa prezent Baba (pârâu, deal, vale, Faþa) se
munþii Þibleº/munþii Lãpuº sunt ca toponimul Libotin ºi oronimul genitiveazã/dativeazã în jurul DI.
acaparate de subzona Þibleº (munþi, Dosul Libotinului. Gerghithia apare pe Tebeleº,accentuînd-o pe RhealCibele.
vârf, râu, vale), cu excepþia top. lângã pârâul Min/Men-get ca: DI. În NE-ul extrem al masivului Þibleº,
Groºii Þibleºului din subzona Lãpuº. Gherdiceu, muchia ºi pârâul pârâul Idiºor (afl. al Boicu) se
Linia de demarcaþie m-þii Þibleº/m-þii Gârdiºoara (aft. al Minget-Menget), învecineazã cu pârâul Fiad (la
Lãpuº este datã de pârâul nu mai puþin, vf. Gurguiatu (1048 m), Tzvoare), iar un pârâu BILEasa
MingetuiMinghetui/Mengetui Albunea apãrând ca Izvor Alb (afl. al întreabã dacã e vorba de SiBILA sau
Menghetu (nãscând râul Suciu), dar Lãpuº) cu izvor pe partea sudicã a de CiBELE/CiBILE, dându-i dreptate
punând în evidenþã pe MIN/MEN - Vf Roºia (1212 m), pe partea nordicã lui Densuºianu, când sugereazã (fãrã
zeul (bãrbat) al Lunii, de care era a Vf Roºia curgând Pârâul Roºia pe a o scrie direct) sincretismul CIBELE-
însoþitã zeiþa CYBELE, detaliu extrem lângã Mãnãstirea Roºia U. SIBILA . Avem astfel ºi premiza cã
de important necuprins în <Dp>. De Maramureº), aceste trei Roºia perechea CIBELE-SIBILA va deveni
asemenea, oronimele ºi vf. Min/Men- indicând-o pe Sibila Roºiianã ulterior, pe documentele topografice,
get ºi culmea Min/Men-getului, dar (Erithreanã), iar atributul Iadolina ca perechea BELA-BILA (cum dovedesc
ºi un alt pârâu Minget/Menget (afl. al Piatra Iederii ºi pârâu Iedera (afl. al hãrþile Carpaþilor, detaliaþi pe masive
Râoaiei). Alt detaliu, la fel de Lãpuº-ului). Toate acestea, numai în muntoase), astfel matricea lingvisticã
important, este top. Sita (sanscrit- subzona Lãpuº (munþi, depresiune, Cibele-Sibila fiind înlocuitã cu
ramayan) de sub culmea sudicã Þarã), ca ºi cum, mai ales aici, la matricea hidro-oro-toponimicã Bela-
Þibleº, în bustrofedon, Atis - “picioarele” vestice ale Þibleº/Cibleº- Bila
“favoritul Cibelei “ (Dp>. p.262), ca ului/Cibelei,a propovãduit Sibila, ºi
ºi cum s-a dorit aceastã secretizare. încã, tocmai, cea Roºiianã! Atributul Concluzie
Tot legate de Cibele sunt toponimele Amalthea/Hãlmagiu îl putem afla în Spaþiul Carpatic a fost cartat de
Zagra si Poienile Zagrei, respectiv subzona m-þii Þibleº prin toponimul preotese ºi preoþi ai vremurilor ce
hidronimul Valea Zagrei, legate de zeul Hãlmãsãu (j. BN) situat la trei km de oficiau credinþa în Mama Zeilor /
Zagreus/Dionysos (dar ºi de arianul toponimul Sita (-Atis). Tot subzona Mama Mare / Reea / Cibele,
Munþii Zagros din actualullran), care Þibleº, mai prezintã Sibila, dar ca sincretismul Cibele-Sibila fiind o
se interfereazã în cultul Cibelei. Iadolinã, în partea NE prin consecinþã fireascã a acþiunii dintru
Prezenþa cea mai direct cibelinã în hidronimele Fiad ºi Fiadþel (afluenþi început a cartãrii ce s-a fãcut sub
subzona Þibleº este datã.de oronimul ai Sãlãuþei), respectiv toponimele Fiad supravegherea “perechii primare a
DI. Belei (546 m) din partea SEticã a ºi Fiad-vale, precum ºi oronimele întregii antichitãþi Zalmoxis/
masivuliu Þibleº la NV de toponimul Obcina Fiad ºi Obcina Fiadului (886 Salmocsis-Gebeleizis (Cibele a zis)”,
Salva (v. “ Mahabharata”, Ed. Paralela m). Aceeaºi parte NE mai este pe Gebeleizis avându-I documentat pe
45,2005, p.27) ºi de vecinul rodnean puternic sibilinã, prin oronimele hãrþi, în forma oronimului munte
de peste Sãlãuþa DI. Tebeleº (678 m), Muntele Sãbii ºi Mãgura Sãbii (1114 Geabelea în masivul Leaota, respectiv
la rându-i cu vecin þibleºan-vedic m), respectiv hidronimul Valea Sãbii, ca toponim Geabelea (înlocuit ca
ªurila (853 m) peste aceeaºi SãIãuþa toate la V de Sãlãuþa, pe versantul Rudari) în j.Argeº, la picioarele
(diminutivare de la vedic Salaya). þibleºesc. La E de Sãlãuþa, pe Leaotei.

48
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

MITUL SARABHA ÎN SIMBOLISTICA TEZAURULUI


DE LA AGIGHIOL
Gheorghe ªeitan

Unul dintre cele mai mai puternic al românilor de la europenizate, sedentare ori
reprezentative tezaure pentru arta Dunãrea de Jos, numit Basaraba, este migratoare.
traco-geticã, tezaurul de la Agighiol, atât de vechi, încât poate fi gãsit în Important de reþinut este faptul
socotit a fi o nestematã arheologicã, secolul VII î.e.n. cã, în limba sanscritã, cuvântul
îºi aºteaptã de 73 de ani monografia Atât Nicolae Densuºianu, cât ºi sarabha, având ca echivalent în
la care are dreptul, o interpretare care B.P.Haºdeu, au sesizat cã în Istoria limba pali sarabha, desemneaza un
sã-l scoatã din enigmistica în care bizantinã a lui Chalcocondyla, Dan, cervideu fabulos cu opt picioare în
este cantonat, o încercare de nepotul de frate al lui Mircea cel loc de patru.
pãtrundere în simbolistica sa Bãtrân, era numit „fiul lui Saraba”, În Maharabata, Sarabha
decorativã. în loc de Basaraba.3 desemneazã un Asura, a cãrui
Tezaurul amintit ni se pare a fi cu Ambii istorici, pornind de la încarnare este regele-ermit Paurava7,
atât mai important cu cât el poate formulãri de genul – „Basaraba iar în Purana, Asura Sarabha este un
stabili o punte de legãturã între lumea voievod, fiul preabunului Basaraba monstru redutabil cu opt picioare,
geto-dacicã anticã ºi societatea voievod”, gãsite în inscripþiile vechi, mai puternic decat un leu, ºi
feudalã româneascã, ceea ce afirmã cã Basaraba a fost nu doar un adversarul lui Viºnu. Scoþând în
demonstreazã implicit, continuitatea, nume voievodal, ci un titlu sacru evidenþa rolul religios al cerbului,
permanenþa. Interpretat corect, acest pentru domnitorul þãrii. M.Eliade trece în revistã diferitele
tezaur este în mãsurã sã taie nodul valorizãri ale mitului sarabha.
gordian al unei probleme care-i Saraba în Dacia Hiperboreanã El este când încarnarea unui
frãmântã de mult pe istoricii români Vasile Lovinescu a arãtat cã Boddhisatva, când un Asura, adicã la
de bunã credinþã, ºi anume originea întemeierea statelor medievale o fiinþã divinã ºi demonicã, când un
dacicã a familiei domnitoare româneºti nu este decât aspectul animal cãlãuzã, ce obligã prinþii la
Basaraba.1 exterior al unei reînnoiri tradiþionale sãvârºirea unui ritual de întemeiere.
Vom arãta în cele ce urmeazã, dacice. Sarabha a fost pus în legãturã, pe
fãrã teama de a greºi, cã numele de Basaraba constituie numele unei rând, cu luarea în posesie a unui
Saraba însemna pentru geto-daci un caste si nu al unei familii domnitoare, teritoriu nou sau întemeierea unui
motiv mitologic cunoscut de ei, în care a existat în Dacia Hiperboreana. regat, întemeierea unui oraº, obþinerea
strânsã legãturã cu legenda Din traducerea textului lui Iordanes suveranitãþii universale, o experienþã
întemeierii statale a monarhului (Getica) care spune c㠄primii dintre decisivã sau conversiune religioasã.
sacerdot care apare pe tezaurul de la ei erau Sarabi terrei, dintre care se În literatura indianã veche, existã o
Agighiol. consacrau regi si preoþi”, se poate scriere intitulatã chiar
deduce cã Sarabii cumulau ambele „Sarabhamingajataka”, de unde aflãm
Despre Zarabos - Sarabi la funcþii, cea sacerdotalã ºi cea regalã. cum unui rege i se aratã un Sarabha
Saraba Tradiþia hiperboreanã a unui centru pentru a-l învãþa Legea, adicã,
Nicolae Densuºianu a gãsit în spiritual universal în Dacia presupune sanscrita, dharma.
Getica lui Iordaneº un citat în care, existenþa unui monarh universal, un
dupã opinia sa, Basaraba apare sub Rege al Lumii, care era ºi zeu, numit Sarabha, reprezentat pe cupele
forma trunchiatã de Zarabos : „ Saraba.5 de argint al tezaurului geto-
primum Zarabos Tereos, deinde dacic de la Agighiol, judeþul
vocitatos Pileatos hos, qui inter eos Saraba la indo-europeni Tulcea
generosi exabant :ex quibus eis Prin intermediul unui studiu al lui Descoperit în anul 1931, în movila
(Getis) et reges, et sacerdotes Mircea Eliade 6 , putem pãtrunde în lui Uþã, tezaurul de la Agighiol, judeþul
ordinabantur.”2 miezul problemei mitologice Sarabha, Tulcea, cuprinde mai multe obiecte
Pe aceastã bazã, Densuºianu - subiect abordat în scrierile vedice în de valoare, din argint ºi aur, decorate
coroborând ºi cu alte date - ajunge la literatura buhdistã, în literatura ºi antropomorf ºi zoomorf.
concluzia cã neamul cel mai nobil ºi folclorul altor popoare indianizate ori Pe cele trei vase de argint, sub

49
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
formã de cupã, dominã o unitate mitologicã de înalt rafinament. dacicã de dinaintea lui Burebista.
decorativã reprezentând un cerb cu • Tradiþia sacerdotal-regalã s-a
opt picioare, având coarnele sub Sarabha ºi Bha-Sarabha pãstrat nealteratã la daci ºi ea a ieºit
forma unui ax central, cu mai multe În limba sanscritã, particula la suprafaþã dupã un mileniu de la
ramuri pe ambele pãrþi. „bha” sintetizeazã mai multe sensuri agresiunea romanã, de data aceasta
Pe cupe se mai aflã diferite desene : a strãluci , a apãrea , a se manifesta, sub o hainã creºtinã.
reprezentând o pasãre rãpitoare ce a pãrea, a avea darul sã, a trece drept, • Nu existã nicio rupturã între
seamãnã mai degrabã cu un cocoº a arãta ca. 9 Prin urmare, Bha- societatea feudalã valahã ºi societatea
prinzând cu ghearele un iepure, Sarabha înseamn㠄a pãrea, a trece geto-dacicã, iar cei care au vãzut în
caprine obiºnuite cu patru picioare, drept, a arãta ca Sarabha.” numele Basarabha o etimologie
un animal fabulos, probabil un Bha- Sarabha nu poate fi decât cumanã au greºit.
dragon, aflat pe spatele unui porc ºi monarhul întelept care îºi cãlãuzeºte • Regele înmormântat la Agighiol
altele. norodul, precum un sarabha, spre un - Tulcea în sec. VI î.e.n. a fãcut
Ceea ce ne intereseazã cel mai teritoriu mirific, care, în sens istoric, parte din casta Sarabha, dovadã fiind
mult este acest cervideu cu opt constituie mitul întemeierii statale, reprezentarea mitului în cauzã pe
picioare cunoscute, dupã cum am iar în sens religios înseamnã obiectele de argint ce i-au aparþinut.
arãtat mai sus, sub numele de eliberarea de suferinþele existenþei. • Basaraba este un cuvânt compus
sarabha. Iatã descrierea facutã de Voievodul este cel care te conduce spre din bha si sarabha însemnând „Cel
arheologul Dimitrie Berciu a acestei celãlalt mal, fãcãtorul de vad, acel asemeni unui Sarabha”.
decoraþiuni de pe cupele de argint: târtankara cãlãuz㠖 monarh. • A existat pe teritoriul Daciei, în
pentru vasul nr.1, „Animalul de la Dintotdeauna, regii geto-daci, perioada hiperboreanã, un centru
mijloc este un cerb care are coarneºe urmând pe Zamolxis, rege ºi zeu, au spiritual universal condus de un
bogat desfãºurate ºi acoperite cu fost ºi cãlãuze religioase. Însuºi monarh-sacerdot, numit Bha-
pãtrãþele ºi are opt picioare. Desigur, Neagoe Basarab a primit numele de Sarabha.
este vorba de o exagerare, care va fi simbolul înþelepciunii, numit în • Cuvântul cosoarba , din limba
avut o oarecare semificaþie.”; pentru dacic㠄naga” (ºarpe), iar voievodul românã aratã ca avem de-a face cu
vasul 2, „Animalul central care moldovean ªtefan a fost supranumit un mit autohton al unei populaþii
formeazã unitatea decorativã ªtefan cel Mare ºi Sfânt. În limba sedentare, constructori de case. Este
principalã, reprezintã un þap cu opt românã, pe lângã omonimul ºi încã un argument cã aici s-au format
picioare... toponimul Basarabha, mai avem ºi marile mituri indo-europene ºi cã
Pe partea opusã a vasului, în cuvântul cosoroaba, însemnând Dacia a fost centru de civilizaþie a
dreptul primului animal cu opt fiecare dintre bârnele aºezate indo - europenilor.
picioare, se aflã un altul,cu acelaºi orizontal deasupra pereþilor casei, în
numãr de picioare ºi cu corpul lungul acoperiºului, pentru a susþine *
acoperit cu decor similar aceluia de cãpriorii. 1
De reþinut forma Basaraba - ºi nu
pe coarne”; pentru vasul aflat în Asemãnarea dintre coarnele Basarab - este cea care se întâlneºte în cronici
posesia Metropolitan Museum din cervideelor ºi structura de lemn a ºi hrisoave, deci cea corectã
New – York, „Primul animal care ne acoperiºului caselor la români este
2
N. Densusianu, Dacia
preistorica,Ed.Meteor,2000,p.56
atrage atenþia este cerbul cu opt evidentã : cosoroaba seamãnã cu 3
B.P.Haºdeu, Istoria criticã a
picioare, deja amintit.” coarnele unui sarabha, pe când românilor.Ed.Minerva,1984,pg.94-138 ºi
Însumând, pe cele trei cupe de cãpriorii seamãnã cu coarnele unui celelalte
argint ale tezaurului ,sarabha, cerb obiºnuit. Un neam constructor 4
V.Lovinescu – Dacia
cervideul fabulos cu opt picioare, este de case nu putea fi unul migrator, Hiperboreanã,Ed.Rosmarin,1996,p.58
reprezentat de patru ori, ceea ce-i ceea ce ne îndreptãþeºte sã credem cã 5
V. Lovinescu greºeºte crezând cã
conferã calitatea de simbol acest mit este unul autohton, extrem Basarabia este o formã coruptã din Ban-
de vechi, precum am arãtat. Saraba
dominant. Aºadar, mitul sarabha este 6
M.Eliade, De la Zalmoxis la Genghis –
atestat în Dacia ºi arheologic, nu Han, Ed.ªtiinþifica ºi
doar lingvistic, deºi el nu a tras Câteva concluzii : Enciclopedica,Bucureºti,1980,p.137
atenþia pânã în prezent. Cele opt 7
Puerava – Paorava este un nume
picioare ale cerbului de pe cupele de • Existenþa unei caste sacerdotal- propriu armânesc, adicã dacic. O familie de
argint nu reprezintã nicio exagerare regale, numitã Bha-Sarabha în armâni numitã Puerava se aflã în prezent în
artisticã, aºa cum credea D.Berciu, societatea dacicã, se susþine nu doar Tulcea
ci o ilustrare a cerbului sarabha, care lingvistic, ci ºi arheologic.
8
N.Berciu, Arta traco-geticã, Ed.
Academiei, 1969, p.33
a fost o legendã daco- hiperboreanã, • Voievodul Basaraba nu trebuie 9
Daniela Icze – Dicþionar sanscrit –
ceea ce demonstreazã o culturã cãutat în evul mediu, ci în perioada
român, Ed. Universitãþii Bucureºti.

50
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

ARMELE DACILOR
Stoica Vasile

Arheologia a demonstrat cã a crânceni, cu arcurile ºi sãgeþile lor TOPOR, cu noduri în locul de


existat o diversitate tipologicã a muiate în venin, aleargã în continuu prindere pe mâner.
mijloacelor de luptã care cuprindea: spionând în jurul murilor cetãþii,
praºtia, arcul cu sãgeþi, lancea toporul cãlãrind pe caii lor ce abia mai pot CUÞITUL
mãciuca, diferite tipuri de sabie, respira; adeseori înlãuntrul Ca ºi securea, cuþitul era în acelaºi
cuþitul de luptã, coiful, cãmaºa de împrejmuirii murilor ºi pe mijlocul timp ºi unealtã dar ºi armã, motiv
zale, genunchiere ºi care de luptã. strãzilor, noi adunam de pe jos sãgeþile pentru care a fost foarte folosit. Se
Clasificarea se poate face în arme ce zboarã pe deasupra porþilor, purta în teacã, la chimir ºi avea multe
pentru lupta de la distanþã ºi arme forme:
închise fãrã nici un folos; în afarã,
pentru lupta corp la corp. Armele de 1. cuþite cu lama latã, dreaptã ºi
nimic nu este sigur, iar cetãþuia situatã
atac erau sabia curbã, sabia dreaptã, tãiº convex
pe colina de la Tomis de abia se mai
lancea lungã, lancea scurtã, mãciuca, 2. cuþite cu lama îngustã, muchie
poate apãra în contra incursiunii
ciocanul de luptã, buzduganul, praºtia convexã ºi tãiº drept. Din aceste
ºi arcul cu sãgeþi iar pentru apãrare geþilor”. cuþite derivã tipurile de cuþite dacice,
casca, scutul, cãmaºa de zale ºi zaua Armamentul care predomina în cu tãiº aproape ca al cosorului de vie,
întreagã. Luptãtorul era echipat oastea dacicã aratã cã majoritatea reprezentat des pe monumente ºi
simplu: un suman cu mâneci lungi, luptãtorilor erau oameni luaþi de la foarte folosit de daci
încins la mijloc, o mantie aruncatã pe muncile câmpului ºi abia apoi soldaþi: 3. cuþitul cu lama în formã de ”s”,
umeri prinsã cu o agrafã ºi un derivate din cuþitele din perioada
pantalon încreþit ºi bãgat în SECUREA bronzului
încãlþãminte. ºefii (tarabostesii) A fost gânditã nu numai ca 4. cuþite cu mânerul de fier
purtau suman cu centiron cu unealtã, cât mai ales ca armã, cu îmbrãcat în lemn sau os ºi terminat
ornamente de aur ºi argint ºi o manta mânerul prelung îmbrãþiºat de muche în formã de bulb sau buton. O
cu ciucuri, pantaloni ºi pe cap cãciula ºi cunoscutã sub numele de CATEIA. categorie aparte o reprezintã cuþitele-
rãsfrântã. Este prezentã pe Columna sub trei cosor specifice dacilor, foarte eficace
În luptele defensive, dacii forme de astã datã fãrã prelungirea în lupta corp la corp. Sunt arme
preferau lupta cu gherila care obosea muchiei pe mâner, dar cu tãiºul lat în foarte late ºi cu vârful brusc încovoiat
armata adversã pânã la bãtãlia având lama de 20-30 cm. Mânerul de
formã de cornul lunii ºi legãtura lamei
decisivã, în plus obiceiul pãstrat pânã lemn prinde coada cosorului prin
cu teaca gâtuitã.
târziu în Þãrile Române de a pârjoli înfigere dar ºi cu ajutorul unui inel de
Se cunosc patru tipuri principale
câmpurile din faþa duºmanului ºi de a fier.
de securi:
otrãvi apa din fântâni, pentru a reduce 1. SECUREA DE LUPTÃ
resursele alimentare ale inamicului, le SPADELE
SCYTICÃ, despre care anticii spun
crea avantaje considerabile. De Spadele scurte aveau o lungime
cã ar fi avut proprietatea
asemenea se foloseau tactici de de cca. 0,50 cm din care mânerul
bumerangului de a se întoarce la cel
intimidare a duºmanului (scrisori de cam 12-15 cm cu tãiº dublu.
care a aruncat-o. Aceastã secure îºi
ameninþare) precum ºi de inducere în Aceste spade serveau la tãiat prin
are originea în securea de luptã geticã
eroare (se spunea cã Decebal a tãiat lovire de sus în jos. În timp sub
din bronzul IV.
la liziera unei pãduri arborii de statul influenþa celticã lamele spadelor au
2. SECUREA-TOPOR, cu tãiºul
unui om ºi îmbrãcându-i în haine „a ajuns la lungimi considerabile de pânã
lat ºi rotunjit, cu gura de înmãnuºare
creat” o armatã numeroasã). Nici de la un metru ºi o lãþime de 5-6 cm.
pãtratã dar fãrã urechea caracteristicã
tentativele de asasinat nu sunt strãini „celturilor”.
regii daci. În ultima instanþã cetãþile, SABIA CURBÃ
3. SECUREA DE LUPTÃ
refugiile supreme, erau astfel Armã caracteristicã dacicã cu
TURTITÃ, cu tãiºul lat ºi rotunjit, cu
construite încât „geþii erau vulnerabili” vârful treptat îngustat ºi curbatã în
muchea prelungitã în formã de ciocan
(Sidonius Appolinaris). În aceastã formã de secerã ºi cu un singur tãiº
subþire. Aceastã secure delicatã a fost
privinþã, aflãm în elegiile lio Ovidiu pe partea concavã. Tipurile mai mici
folositã aproape exclusiv pentru luptã.
urmãtoarele pasaje: „Geþii, inamicii cei se mânuiau cu o mânã dar cele mari
4. SECUREA DE TIP CIOCAN-

51
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cu douã. Aceste arme de calitate au ales la aruncat fie cu mâna, fie mai Un alt tip de sãgeatã era cea
fost produse în numãr foarte mare des cu balista. folositã de baliste care erau mai grele
astfel încât aproape toþi bãrbaþii valizi ºi mai masive.
erau înarmaþi unitar ba au fost ºi ARCUL Trebuie amintit cã dacii mai
exportate la celþi, sarmaþi ºi baºtarni. Arcul ca armã ofensivã a fost foloseau ca armã lansatoare ºi Praºtia
folosit atât de pedestrime cât mai ales cu care aruncau pietre sau plumbi
LÃNCILE de cavalerie. Simbioza fericitã dintre ascuþiþi la ambele capete.
Se fabricau într-o puzderie de cãlãrimea geto-dacã ºi arc le-a adus
forme ºi modele de la mici vârfuri de luptãtorilor un bun renume în lumea SCUTUL
þepuºã la fiare enorme de lãnci de 50 anticã europeanã. Vârful de bronz sau
Era alcãtuit dintr-o micã parte de
cm, de la forme simple fãrã aripi pânã fier, triunghiular, turtit ºi cu doi pinteni
metal, respectiv mãnuºa interioarã ºi
la forme care copiazã frunza de salcie tot triunghiulari, mult prelungiþi în jos,
umbo-ul exterior, iar corpul de lemn
sau dafin, de la forme de simple lãnci ca niºte spini laþi aveau la bazã o teacã
cãptuºit cu piele. Forma cea mai des
de împuns la darde de aruncat ºi pânã de prins lemnul în ea ºi mai rar un
la forme complexe cu fierul în formã cui de înfipt în varga de lemn. întâlnitã era cea ovalã de mari
de flacãrã. La capãtul de jos Orientativ se gãsesc trei tipuri de dimensiuni ºi mai rar rotund ºi mic,
majoritatea erau prevãzute cu un vârfuri de sãgeþi: dar ambele variante erau bogat
pinten ascuþit de fier pentru a putea 1. vârf cu pinteni ornamentate. Dezvoltarea davelor, a
fi înfipte în pãmânt împotriva 2. vârf cu aripi ca al lãncilor atelierelor, a extragerii ºi prelucrãrii
cavaleriei. 3. vârf cu coaste, de profil materiilor prime cu valenþe strategice,
helicoidal în trei muchii; este a meºteºugarilor în general a facilitat
SULIÞA neîndoielnic cã sãgeþile swe dotarea armatei cu mijloace de luptã
Este de fapt o lance mai micã ºi înveninau, nu rareori, cu venin de suficiente ajungându-se ºi la
mai scurtã folositã la împuns dar mai viperã sau altã otravã. exportarea acestora în exterior.

DACISM ªI LITERATURÃ
Lucia Olaru Nenati

La ediþiile precedente ale acestui semnificaþiilor pe care le-au atribuit titlul ºarjat semnat de Odobescu:
congres mi-am concentrat acestora. Dacã asupra unor astfel de Fumuri arheologice scornite din lulele
comunicãrile asupra legãturii dintre texte apãrute în epocã, precum, de preistorice de un om care nu
Eminescu, (preocuparea mea pildã, conferinþa lui Haºdeu Perit-au fumeazã. Apariþia unui op ce se
constantã!) ºi universul dacic, dacii, ca ºi scrierile pe aceastã temã datoreazã cercetãtorului ºi
încercând a produce ºi câteva nuanþe ale lui Bolintineanu, Alecsandri, eminescologului Nicolae Georgescu,
mai puþin cunoscute, lucru foarte Asachi, s-a aplecat în primul rînd ne ajutã sã cunoaºtem azi aceastã
anevoios în acest areal unde totul a Eminescu, acela care va fi citit laturã neºtiutã, sã înþelegem
fost spus de multe ori ºi în multe desigur geografia grecului Strabon ºi dimensiunile reale ale „misiei
feluri. Unii îºi vor fi amintind ºi de încã alte surse, ceea ce i-a permis sã- arheologice” a lui Bolliac ºi sã tragem
acea tulburãtoare coincidenþã a gãsirii ºi contureze ca topos mental o o linie de legãturã cu preocupãrile
sub casa copilãriei poetului de la geografie a unei Dacii ideale - cãci pentru originile dacice ale altor literaþi
Ipoteºti, cu prilejul sãpãturilor iniþiate asta a fost ea pentru marele poet- români de odinioarã ºi din vremea mai
pentru reconstituirea acesteia, gînditor!, voi mai aduce acum în apropiatã nouã.
efectuate pe când eram muzeograf al atenþie ºi alte contribuþii de acest fel Unul dintre aceºtia din urmã este,
aºezãmântului, a unei aºezãri dacice ale literaþilor români. Astfel se pentru mulþi, un nume necunoscut,
ºi a unei amfore (reprodusã contureazã activitatea unui mare datoritã împrejurãrilor în care s-a
fotografic în publicaþia congresului), jurnalist român, preocupat pînã la desfãºurat existenþa sa: în exil ºi, mai
fapt de o simbolisticã aparte aflatã obsesie ºi de arheologie, dar azi ales, în deplinã ºi înverºunatã veghere
sub semnul unui mai larg necunoscut în aceastã ipostazã, a mai multor dictaturi ca nu cumva
determinism, aproape ocult. scriitorul pe care-l numãrã Eminescu sã i se afle valoarea ºi sã fie aºezat la
Acum voi reveni concentrând în inventarul sãu din poemul Epigonii, locul care i se cuvine, adicã în istoria
semnificaþiile acelei laturi, dar lãrgind Cezar Bolliac, cel pe care unii confraþi literaturii române. Numele lui este
aria cãtre preocupãrile altor scriitori din epocã îl ironizau pentru aceastã Vasile Posteucã ºi a fost un pribeag
români pentru originile dacice ºi a obsesie, precum se poate vedea din român bucovinean, vinovat doar de
52
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
prea multã ºi pateticã iubire pentru Cele scrise de el despre originile din dorinþa de-a ne revela propria
valorile noastre profunde, trãitor peste dacice ca ºi despre alte momente de identitate, (ceea ce am fãcut deja în
ocean, autor al unor cãrþi ce adie a foc ale diacroniei naþionale, le cele precedente!), cât pentru a
capodopere; preþuit ca atare de considerãm demne de a fi aduse la contribui la revelarea unora ce nu mai
Mircea Eliade, întemeietor al luminã cu acest prilej, drept care ne pot face singuri acest lucru ºi care
Câmpului Românesc din Canada, înscriem ºi în acest an printre meritã din plin a fi cunoscuþi de cãtre
nemurit tot acolo în bronz de statuie. cuvântãtorii acestui congres, nu atât lumea de azi.

DECEBAL, STRÃMOªII ªI URMAªII LUI


Michaela Al. Orescu

Originea gintei latine priscã lui Telephus, aparþinea unei regiuni a domnit peste massageþi în vremea lui
(pelasgo-traco-arimicã) s-a aflat în Scythiei numit㠄Hylea” (Silvosa), Cyrus. 1) Sbar(g)abithes - patronim
Spaþiul Carpatic ºi Hercules, fiul lui termen care indicã regiunile muntoase Sbarab-Sbarabita – Sbarabiscus -
Zeus ºi al Armanei (Alcmena fãcea ºi pãduroase ale Daciei vechi, mai Sbarabescus.
parte din aceastã gintã). Mare erou al târziu Transilvania ºi Þara Spargapithes era numele dinastiei
pelasgilor, el apare în listele regilor Româneascã. regale a agathyrºilor.
pãstori egipteni, ca Arim. Vechii Tradiþiile argonautice au Reluând din scrierea pierdutã a lui
germanici îl numeau Almannus iar menþionat cytaeii, locuitorii regatului Dion Chrisostomos “Getica”,
etruscii, Ercle. În cântecele epice ale vast al lui Aietes, rege al colchilor ºi
Iordanes spune cã toþi regii dacilor
poporului român, Hercules este numit rege peste o mare parte a Schytiei, la
erau din neamul Zarabilor-Bazarabiior.
“fecior de Râmlean”. În inscripþiile Marea Heagrã, „Cytaea terra”3) regele
In „Istoria bizantin㔠a lui
romane, el apãrea cu numele de Aietes numindu-se ºi Kitaios ºi având
Chalcocondyla, Dan, voievodul Tãrii
“Hercoles Romanillianus”. Cea mai capitala lângã Istrul meridional.
veche tradiþie despre Hercules a fost Locuitorii Moesiei, peste care domnea Româneºti, (a.1444) era numit ºi “fiul
transmisã de Dionysios din Telephus, se numeau „citei”. Din lui Saraba”.2)
Halicarnas 1) dupã care, în urma aceeaºi familie pelasgo-scito-arimicã În istoria poporului român de la
aventurii lui Hercules cu turmele lui au descins cei care s-au aºezat în Dunãrea mijlocie, neamul cel mai
Gerion (aflat în Spaþiul Carpatic), Peninsula Italicã: calablrii, siculii, vechi, cel mai nobil ºi cel mai puternic
eroul are, împreunã cu Echidna, appulii, ºi latinii (anteriori latinilor a fost cel al Basarabilor, din care se
hiperboreana fiicã a regelui Faunus, romani). alegeau în Evul Mediu, vechii Bani ai
patru fii, care vor pune fiecare, bazele Din Agathyrsos, fiul lui Hercules, Severinului, ai Craiovei, domnii Þãrii
unui neam (popor): Agathyrsus, au descins urmãtorii regi: Româneºti.3)
Gelonus, Scythes ºi Latinuss- Spargapithes Dupã izvoarele istorice italiene,
Telephus. Gelonii locuiau dincolo de c.694 î.H. ,rege al agathyrºilor de sârbeºti ºi poloneze, Basarabii au
Borysthene, pânã la Urali; Telephus- lângã râul Maris (Mureº) Transilvania domnit ºi au dat numele Basarabiei.
Latinus ºi-a aºezat poporul în Lycos (Lupul) 660 î.H ªi Þara Româneascã se numea
Peninsula Italicã. Gnuru 627 î.H Basarabia. În Evul Mediu, Basarabii
Dion Chrysostomos (a cãrui Anacharsis c.594 î.H. S a u l i o s domneau ºi în Þara Haþegului,
operã a folosit-o Iordanes scriind (frate)c,594 î.H rege celebru filosof,
numindu-se cnezi, în Banat ºi Oltenia
“Despre originea ºi faptele Geþilor”2) om de legi scit, în timpul lui Darius -
- Bani, în Þara Româneascã -
) spunea cã Telephus fusese un rege atacator Spargapithes Idanthyrsus
voievozi, în Fãgãraº ºi în Omlaº -
al geþilor, având un regat foarte extins, Sparab-Basarab rege agathirs,
domni ºi duci. 4)
incluzând Moesia pânã la gurile Is- thursanul de la Muntele Ida-Troia
trului, mãrginit la apus cu Istria, la rege agathirs 508-506 î.H. „Udriºte Nãsturel, în stihurile sale
sud cu Macedonia ºi la nord cu Istrul, Herodot a întocmit acest tablou din Pravila tipãritã la Govora în
Iordanes menþionând: Moesia, Illiria, genealogic, menþionând apoi doi regi a.1640, numeºte dinastia Basarabilor
Dalmaþia, Pannonia ºi Noricum. Spargapithes, în sec.VII î.H. ºi : ”casã prea luminatã ºi preaanticã”.5)
Herodot spune cã Echidna, respectiv sec.V î.H. Un al treilea rege Decebal, regele dacilor, se înscrie
hiperboreana din þara arimilor, mama Spargapithes, fiul reginei Tomiris, a între aceºti strãmoºi ºi aceºti urmaºi.

53
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

COLUMNA TRAIANA
Michael Al. Orescu

Monument istoric dar ºi de artã, P(atriae) de excavaþie. Mai mult, învãþatul


construit ca o cronicã în imagini AD DECLARANDUM italian Giuseppe Lugli pretinde cã
desfãºurate în spiralã pe o bandã care QVANTAE ALTITVDINIS acesta era scopul iniþial al columnei.
o înconjoarã, Columna Traianã este MONS ET LOCVS TAN TIS Cã în timpul lucrãrilor, poate chiar
o operã remarcabilã care celebreazã, OPER IBVS Apollodor ºi-a dat seama de
peste milenii, cele douã rãzboaie ale SIT EGESTUS absurditatea unei coloane uriaºe dar
împãratului Traian, purtate împotriva în traducere: netede, neoferind ochiului nimic
dacilor, care reprezentau o forþã ºi un atractiv (!), s-ar fi hotãrât ca fusul
pericol, în acelaºi timp, pentru SENATUL ªI POPORUL columnei sã fie împodobit cu
Imperiul Roman. ROMAN basoreliefurile atât de evocatoare ! Cã
Construitã la ordinul împãratului ÎMPÃRATULUI CAESAR FIUL un anume formalism rigid al
ºi sub conducerea lui Apollodor din DIVINULUI NERVA romanilor n-ar fi îngãduit ca hotãrârea
Damasc, la ea au colaborat mai mulþi NERVA TRAIAN AUGUST de a ilustra columna, eventual
artiºti, timp de câþiva ani. ÎNVINGÃTORUL GERMANILOR necuprinsã în decretul iniþial al
Corpul coloanei de marmurã, cu ÎNVINGÃTORL DACILOR, Senatului, sã aparã în inscripþie,” tot
înãlþimea de 39,83 m., reprezintã prin MARE PONTIF aºa dupã cum nu se spune niciun
basoreliefuri, istoria celor douã INVESTIT PENTRU A XVII cuvânt despre faptul cã monumentul
rãzboaie de cucerire a Daciei de cãtre OARÃ CU PUTERE DE TRIBUN, a devenit mormântul împãratului care
Traian. SALUTAT PENTRU îi poruncise”.l)
Pe soclul columnei, Senatul A ªASEA OARÃ CA Inscripþia dateazã din anul 113
Roman a pus o inscripþie care dateazã ÎNVINGÃTOR, CONSUL când a fost inauguratã columna, iar
din anii 113 d.H., când a fost PENTRU A ªASEA OARÃ împãratul a decedat la 117 ºi inscripþia
inauguratã columna, iar la anul 117 PÃRINTE nu a mai fost completatã.
ea a devenit mormântul împãratului AL PATRIEI, SE Este absurd sã se considere cã
Traian. O urnã de aur, conþinând DEMONSTREAZÃ CE ÎNÃLÞIME Senatul n-a intenþionat sã închine
cenuºa împãratului, a fost amplasatã A MUNTELUI ªI A LOCULUI A columna împãratului Traian ºi luptelor
într-o încãpere din soclul columnei. FOST EXCAVATÃ PRIN lui victorioase împotriva dacilor, ci a
Pentru construirea Forului lui EFORTURI ATÂT DE MARI. vrut sã marcheze doar efortul fãcut
Traian, s-a sãpat o ºa care lega pentru realizarea Forului ºi a Colinei.
Colina Quirinal de Colina Capitoliului. Considerãm cã interpretarea justã Traian a supus definitiv Dacia (iar
Este probabil cã înãlþimea acestui a inscripþiei este aceasta din traducere, dinastia regilor daci s-a încheiat o datã
loc corespundea înãlþimii de 39,83 m. deoarece columna a fost dedicatã cu Decebal) ºi a ordonat realizarea
a columnei. împãratului Traian, a fost ridicatã la columnei tocmai ca sã glorifice ºi sã
Inscripþia de deasupra intrãrii, ordinul sãu ºi ea are înãlþimea munte- ilustreze luptele sale cu redutabilii
inscripþie sãpatã în marmurã, cu litere lui (colinei) care a fost excavat. daci, ilustrare care s-a dovedit
monumentale, aratã astfel: Sensul inscripþiei nu a fost înþeles necesarã, dupã pierderea sau
corect, sensul fiind: SENATUL ªI ocultarea celor mai multe documente
SENATVS POPVLVSQVE POPORUL ROMAN dedicã scrise despre cele douã rãzboaie ale
ROMANVS ÎMPARATULUI CAESAR... lui Traian cu dacii ºi chiar
IMP(eratori) CAESARI DIVI Interpretarea inscripþiei de cãtre COMENTARII DESPRE RÃZBOIUL
NERVAE F(ilio) unii cercetãtori a generat concluzii de- DACIC, scrise de el însuºi, acestea
NERVAE TRAIANO AVG(usto) a dreptul “dezarmante” ºi anume cã dispãrând.
GERM(anico) â aceastã operã istoricã ºi de artã Triumful organizat cu mare
DACICO PONTIF(ici) romanã, cronicã în imagini a pompã ºi Columna Traianã nu cons-
MAXIMO TRIB(unicia) rãzboaielor purtate de împãratul tituiau o povarã a Senatului ºi a
PORT(estate) XVII IMP(eratori) Traian cu dacii ar fi fost ridicatã poporului roman, Traian aducând la
VI CO(n)S(uli) VI P(atri) numai pentru a da mãsura lucrãrilor Roma aurul lui Decebal.

54
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

PE URMELE LUI ZALMOXE – CARPATIA


Prof. Maria Piºtãnilã

Lucrarea de faþã se încadreazã în coordonarea aceluiaºi Al. ªtefan. Spaþiul “multicultural” în care
programul ºtiinþific al Congresului, la Menþionez cã nu am ales întâmplãtor trãiesc ºi muncesc, mã obligã ºi, cu
secþiunea 2. – Cultura ºi civilizaþia aceastã carte spre a fi prezentatã unui îngãduinþa d-voastrã, îmi rezerv
dacicãreflectatã în mitologie, public avizat ºi ales, ca cel în faþa dreptul de a explica, la momentul
credinþe, tradiþii, folclor, medicinã, cãruia îmi voi susþine dizertaþia, oportun, ºi afirmaþia ºi ghilimelele.
literaturã ºi artã ºi are trei pãrþi: cartea înscriindu-se perfect în Tot ca un argument în favoarea
1. Consideraþii generale privind tematica Congresului. prezenþei mele la acest Congres de
alegerea cãrþii, care dã ºi titlul lucrãrii, Câteva argumente în acest sens Dacologie, stã ºi revolta mea la
precum ºi argumentele ce au stat la sunt aºadar necesare. Filolog de rãspunsul pe care D-l Napoleon
baza deciziei mele de a veni la Congres formaþie, în cei 40 de ani de carierã Sãvescu, l-a primit de la Ministerul
cu o prezentare de carte. didacticã, am devenit un apãrãtor al Culturii ºi Cultelor, la scrisoarea
2. Prezentarea propriu-zisã. lecturii ºi al cãrþii. Aºa am cãzut pradã
Domniei Sale, din 09.12.2005,
3. Consideraþii finale. cãrþii lui Al. ªtefan, care vorbeºte
adesatã Prea Fericitului Pãrinte
despre Dacia Hiperboreanã, pe care
Teoctist. Acel rãspuns m-a
Cartea PE URMELE LUI autorul o numeºte ““rima civilizaþie
nemulþumit profund ºi m-a determinat
ZALMOXE – CARPATIA este scrisã de pe Pãmânt” (p. 2), având în
sã mã alãtur tuturor celor care nu
de Alexandru ªtefan, român trãitor pe componenþã 33 de regate cu o singurã
“pupã poala lui Traian” !
meleaguri elene, ºi pe care cu ajutorul capital㠖 Carpatia. Aceastã carte, în
opinia mea, este o dovadã În concluzie: cartea “Pe urmele lui
lui D-zeu, cu acceptul autorului ºi cu
binecuvântarea pãrintelui meu incontestabilã a faptului cã în noi, Zalmoxe – Carpatia” se deschide
duhovnic, mã voi învrednici sã o românii, zac comori ce nu pot fi nici cititorului credincios; ea nu angajeazã
prezint la al 7-lea Congres ascunse nici furate. cititorul decât la trezire a conºtiinþei
Internaþional de Dacologie: “Decebal Voi încerca sã argumentez ideile de sine; face apel la înþelepciunea din
2006”. exprimate în carte, precum ºi cele de noi în faþa evidenþei. Lectura acestei
Aºa înþeleg sã mã fac ºi eu pãrtaºã cercetare mai atentã, de descoperire cãrþi poate fi o piatrã de încercare, o
la rezidirea spiritualã a neamului ºi valorificare a tezaurului strãmoºesc ispitã nepãcãtoasã, o bucurie pe care
nostru românesc, ºi sã aduc o fãrâmã pe care cartea le susþine, atât cu numai o rugãciune fierbinte ne-o
de bucurie ºi o razã de luminã printre ajutorul opiniilor obþinute de la diverºi poate procura.
participanþii la acest Congres. cititori (elevi, dascãli, simpli þãrani, Cu toate cã dacii nu au fost un
Prezentarea cãrþii va fi însoþitã ºi istorici, artiºti, preoþi etc.), cât ºi cu popor de cotropitori (cuceritori), eu
de o mini-expoziþie a revistei “Fãclia propriile-mi capacitãþi de percepere sper sã v㠓cuceresc” cu aceastã
lumii”, ce apare la Cluj-Napoca, sub a mesajului cãrþii. carte de suflet.

O NOUÃ DOVADÃ DESPRE ORIGINEA


DACICÃ A TOPONIMULUI RÂMNIC
Prof. gradul I, Vasile Roman

La al VI-lea Congres Internaþional Ocniþa), cât ºi pe existenþa în o salã de lecturã devenitã muzeu, pe
de Dacologie, am prezentat vocabularul nostru activ, în multe pereþii laterali, au fost descoperite,
comunicarea „Râmnic – toponim de zone din Oltenia a cuvântului Reb. sub straturile de zugrãvealã, mai multe
origine dacicã”. Ipoteza se baza pe Anul acesta, 2006, am fost informat hãrþi pictate (frescã), inclusiv harta
inscripþia REB de pe cinci fragmente de profesorul Gheorghe Vieru, care Þãrii Româneºti datând din secolul al
ceramice descoperite, în perioada a condus o delegaþie a Inspectoratului XV-lea sau al XVI-lea. Mi-a arãtat ºi
1972 – 1980, pe ºantierul arheologic ªcolar Judeþean Vâlcea în Austria, cã o fotografie pe care, suprapunând
din Buridava dacicã (Cosota – la Biblioteca Landului Salzburg, într- lupa pe punctul indicat, am citit Rem.

55
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
Constat cã oraºului nostru nu i se limba slavonã, care era la noi limbã pe harta veche a Þãrii Româneºti.
spune nici Ribnic ºi nici Rebnic, cum oficialã în cancelarii ºi biserici pânã Consoana m a cuvântului Rem, din
l-a întâlnit profesorul univ. dr. docent la mijlocul secolului al XIX-lea. În punct de vedere al pronunþãrii face
Aurelian Sacerdoþeanu în exemplele menþionate, cuvântul parte din grupul de sunete b, m, p.,
documentele vechi ºi nici Râmnic, a traco-dacic REB, plus sufixul –nic, care se numeºte bilabial (la pronunþare
cãrui etimologie, unii filologi ºi istorici transcris cu alfabet chirilic (ºi nu participã ambele buze spre deosebire
o considerã încã de origine slavã. Ci, tradus în limba slavonã) au dat de alte sunete labio-dentale, guturale,
pur ºi simplu, Rem. Rebnic, Ribnic sau Râbnic, iar siflante, vibrante, palatale etc., care
Noua denumire Rem a oraºului cuvântul Rem, scris cu alfabet latin, se articuleazã într-un anumit punct
nostru Râmnic descoperitã pe harta plus sufixul –nic a dat Remnic, al canalului vorbitor). Sunetul bilabial
Þãrii Româneºti veche de aproape Rimnic sau Râmnic, pãstrându-se, b din Reb a fost substituit (involuntar)
600 de ani, confirmã ipoteza emisã astfel, sensul ºi forma originarã daco- de sunetul m din Rem, deci
de noi privind provenienþa românã pânã în zilele noastre. aparþinând aceluiaºi grup bilabial de
toponimului Râmnic din Se desprinde ºi o a doua idee: cele sunete b, m, p. Asemenea alternanþe
antroponimul dacic REB. Dupã douã rãdãcini, REB ºi Rem, au de sunete (c/g, g/c, b/p, p/b, m/b, b/
universitarul arheolog Dumitru coexistat, adaptându-se legilor ºi m) se mai întâlnesc ºi astãzi,
Berciu, inscripþia REB semnificã canoanelor fonologiei care au îndeosebi, în limba românã vorbitã.
numele unui personaj important, „o guvernat evoluþia limbii române.
cãpetenie, un ºef” ºi, adãugãm noi, • Rebnic a dat în limba românã,
***
un ºef cu mare autoritate ºi influenþã mai întâi, Ribnic (A. Sacerdoþeanu),
Rebnic, Ribnic ºi Râmnic, sau
în rândul dacilor autohtoni din similar evoluþiei fonetice a cuvintelor
Remnic, Rimnic ºi Râmnic sunt
moment ce amintirea ºi numele lui s- tempus>timp, bene>bine,
derivate ale aceluiaºi cuvânt dacic
au perpetuat pânã în zilele noastre. denarus>dinar, mentem>minte,
Reb sau Rem, cãruia i s-a adãugat
Pentru ilustrare, redãm un fragment dentem>dinte etc. ºi, sub influenþa
sufixul –nic.
din studiul „A. Sacerdoþeanu, limbii slave, >Rãbnic sau Râbnic,
Se poate trage concluzia, fãrã
Originea ºi condiþiile social – desemnând unul dintre cele mai
drept de tãgadã, cã toponimul Râmnic
economice ale dezvoltãrii vechiului pitoreºti ºi mai interesante oraºe ale
oraº Râmnicu-Vâlcea”, în Buridava, þãrii, RÂMNIC. este cert de origine geto-dacã, ºi nu
vol. I, 1972 pag. 38. • Se cuvine sã prezentãm în slavã = peºte, cum susþin unii slaviºti
„Cea dintâi atestare documentarã favoarea noii ipoteze ºi alte aspecte pe baza teoriilor clasice
în limba slavonã a oraºului Râmnic ale moºtenirii lingvistice. De pildã, se nefundamentate ºtiinþific: cuvântul
este din 20 mai 1388 ºi se referã la considerã cã aparþin acestei moºteniri slav Râba + sufixul –nic ar fi dat
râul cu acest nume în redacþia Ribnic, dacice sufixele atât de frecvente ºi Râbanic (v. Comarnic) ºi nu Râmnic.
care este veche ºi dominantã, formele caracteristic româneºti: -esc Ori, în toate documentele, vechi ºi
Rãbnic ºi Râmnic fiind mai noi. Este (omenesc, crãiesc…), -eºte noi, nu se întâlneºte forma slavã
probabil cã râul a luat numele de la (bãrbãteºte, trupeºte…); probabil ºi „Râbanic” pentru toponimul
oraº… mai sus fiind cunoscut ca râul -nic, sufix extrem de productiv în „Râmnic”.
Olãneºtilor ºi uneori Cheia. Prioritatea sensul participãrii la îmbogãþirea Cititorului dornic de a descoperi
hidronimului asupra toponimului (ºi vocabularului limbii române cu ºi alte dovezi despre originea dacicã
invers) va continua sã fie discutatã cuvinte aparþinând diferitelor etnii: a toponimului Râmnic le recomandãm
atâta vreme cât nu se cunoaºte geto-dacã ºi latinã: puternic, zilnic, cãrþile, studiile ºi articolele pe care le-
originea cuvântului”: „Na Rîbniþeh localnic, amarnic, datornic, casnic…; am publicat în ultimii ani: „Mãrturii ºi
vodeniþa” (1388); „Vâ oraºi slav: vârstnic, darnic, obraznic, evocãri. Din istoria culturii vâlcene”,
glagolemago Rîbnic” (1389), platnic, zadarnic...; bulgar: slugarnic, ediþia a II-a, 2003, „Râmnic – toponim
„Rîbniþe na Oltî”, pus alãturi de apã: grabnic…; maghiar: hotarnic… etc., de origine dacic㔠2004, ºi în
„Vodu Rîbniceskoiu” (1392); „Na este tot o moºtenire dacicã. publicaþiile: „Râmnic”, „Columna”,
Rîbniþe” (1402-3) „zã hotari • În procesul de comunicare oral㠄Renaºterea”, „Viaþa Vâlcii”,
Ribniþkom” (1440); „Ot Ribnik” sau scrisã, s-au produs ºi încã se mai „Monitorul de Vâlcea” ºi „Dacia
(1475); „Rãbniku” (1478).” produc unele fenomene lingvistice Magazin” – 22, mai – iunie, 2005,
Reþinem ideea cã savantul Aurelian specifice cuvintelor traco-dacice ºi cuprinzând lucrãrile celui de al VI-
Sacerdoþeanu a publicat textele despre latine, valabile, în cazul nostru, ºi lea Congres Internaþional de
Râmnic scrise cu alfabet chirilic în pentru Rem, numele oraºului nostru Dacologie.
56
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

ORIGINEA DACICÃ A NUMELUI MARAMUREª


Prof. dr. Nuþu Roºca

Numele Maramureº a trezit de 2. Tisa inferioarã s-a numit, într- Tisa s-a numit Mureºul Mare, spre a
mult timp interesul cercetãtorilor. un timp din antichitate, Mureº, fapt o deosebi de afluentul s㠖Mureºul.
Numeroºi istorici ºi lingviºti au dovedit de Istoriile lui Herodot ºi de De la Iorga reþinem cã numele
încercat sã explice originea lui. S-a Geografia lui Strabon. Maramureº vine „din moºtenirea
pornit de la descoperirile de noastrã dacicã”. Hidronimul
arheologie, de la lucrãrile lui Herodot, 3. Numele Mureº, purtat de râul Maramureº s-a format din douã
Strabon, Iordanes, Philemo, Pliniu cel care astãzi se numeºte Tisa, este mai cuvinte comune dacice: mara = Mare
Bãtrân, de la studiile de istorie dacicã vechi decât numele Tisa cu mai bine + mariº > apã, râu > Mureº = Mare
ºi de toponimie. Analizând temeinicia de un mileniu, fapt dovedit de Râu = Râul Mare = Maramureº. Acest
datelor de la care au plecat, valoarea lucrãrile lui Herodot ºi Iordanes. nume l-a avut în vechime Tisa
ipotezelor lansate ºi a argumentelor
superioarã ºi numele corespunde
de susþinere, ne-am putut da seama 4. Numele Mureº, care provine de
semantic. Acesta este cel mai mare
de contribuþia pe care a adus-o la cuvântul comun din limba dacicã -
râu al þinutului. Cu timpul, acest nume
fiecare cercetãtor în parte, precum mariº - ºi însemneazã apã, era purtat
a trecut asupra þinutului, iar asupra
ºi de stadiul, în ansamblu, la care a ºi de Tisa ºi de Mureº, dovadã cã îl
râului s-a extins numele Tisa din
ajuns soluþionarea problemei privitoare avem ºi în hidronimul Maramureº
la numele Maramureº. purtat în vechime de Tisa superioarã. partea inferioarã a marelui râu. De
Dupã cercetãri penetrante a unui aici avem toponimul Þara
bogat material, am ajuns la 5. Un râu din Maramureº, afluent Maramureºului, Terra Maramoru-
urmãtoarele consideraþii finale: al Izei, se numeºte, în documente siensis. Tot aºa si-au luat numele de
medievale, Maramureº, dovadã cã la râuri ºi alte þãri: Da la Lãpuº Þara
1. Numele Maramureº are o istorie vechiul nume al acestui râu s-a Lãpuºului, de la Moldova Þara
îndelungatã ºi o evoluþie complexã cu pãstrat asupra unuia din izvoarele lui. Moldovei, de la Bârsa Þara Bârsei ºi
mai multe faze. De la Onciul am reþinut precizarea cã altele.

REZONANÞE DACE ÎN MENTALITATEA POPORULUI ROMÂN


Frand㺠Ilie-Simion

“Iar noi locului ne þinem, fie o datorie sfântã pentru oricine,dar oamenii le pãstreazã ºi acum ca pe
Cum am fost aºa mai ales pentru noi cei ce trãim pe niºte odoare sfinte ºi
rãmânem” acest meleag binecuvântat de la miraculoase,transmiþându-le cu limbã
( M. Eminescu) Carpaþi ºi gurile Dunãrii, unde s-a de moarte urmaºilor. Acest fapt
plãmãdit civilizaþia europeanã încã din confirmã oarecum conservatorismul
Aºa cum spunea Lucian Blaga, neolitic cu referinþele culturale ale genetic al rãdãcinii viþei neamului
existã douã lucruri care apasã asupra Gânditorului de la Hamangia sau ale nostru statornic de milenii pe aceeaºi
omenirii ºi fãrã de care nu se poate celebrelor tãbliþe de la Tãrtãria. Din arie geograficã. Din aceastã regiune
trãi: aerul ºi istoria. Pornind de la pãcate, istoricii au insistat destul de vastã ce cuprinde Carpaþii ºi Peninsula
aceastã realitate, constatãm cã atunci puþin pe cercetarea ºi punerea în Balcanicã, din rãdãcina traco-geto-
când cineva abordezã perspectiva valoare a acelor vechi vestigii, dacã au roit ramurile popoarelor
viitorului, este obligat sã rãspundã la permiþând interpretãri ºi teorii europene de mai târziu ºi, poate, chiar
douã întrebãri: “cine e?” ºi “de unde tendenþioase ºi potrivnice a unor popoare asiatice. Dintr-o limbã
vine?”. Numai pe baza acelor adevãrului.Din acele epoci vechi, la comunã s-au desprins dialecte care,
rãspunsuri se poate trasa planul noi, în þinutul Reghinului, în mai cu timpul, s-au individualizat în
mersului înainte. Din aceastã multe localitãþi au fost descoperite teritorii mai restrânse. Astfel,
cauzã,cunoaºterea istoriei ar trebui sã topoare din piatrã perforatã, pe care strãmoºii noºtri daci s-au desprins

57
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
direct din rãdãcina de bazã a acelui pãrul atât la femei, cât ºi la bãrbaþi. ieºitul turmelor la pãºune,
mare neam purtând pecetea geneticã De la aceiaºi strãbuni am moºtenit ºi confirmându-se de fiecare datã cã
pe structura biologicã caracteristicã unele particularitãþi ale hranei ºi îndeletnicirea de crescãtori de animale
rasei albe, cu statura mijlocie, pãrul medicina popularã. In acest sens, a fost moºtenitã ºi transmisã prin
ºaten sau negru ºi ochii cãprui.Aceste meritã sã remarcãm concluziile milenii. Prin aceastã îndeletnicire,
caractere ne-au fost transmise nouã trimisului împãratului Iosif al II-lea omul spaþiului carpatic a avut ºi a
peste secole ºi milenii ºi nicio în þinuturile transilvane care, înaintea pãstrat legãtura directã cu natura care
conjuncturã istoricã nu le-a putut vizitei acestuia, îl informa despre l-a rãsplãtit cu bogãþiile ei ºi l-a
ºterge. Astfel, dragostea de cântec ºi ponderea însemnatã a lactatelor ºi a pedepsit doar atunci când s-a depãrtat
joc,face ca ºi astãzi sã ne putem produselor naturiste în alimentaþia de ea, tratând-o cu dispreþ.
mândri cu adevãrate nestemate din românilor, toate contribuind la În încheiere, mai menþionez cã
aceastã comoarã. Cornul de taur sau fertilitatea acestui neam. Pe lângã despre demultul existenþei noastre, nu
de zimbru pe care strãmoºii noºtri îl acestea,credinþa în nemurirea vorbesc numai pietrele,pe care bine
purtau în lupte sau la vânãtoare a sufletului, rãmasã vie în întregul le-a remarcat Paul Mac Kendrik, ci
rãmas în obiceiul bucinatului la turcã spaþiu carpato-danubian, vine sã ºi aceste caractere de care am vorbit
din seara de Crãciun, iar Serbãrile încununeze cu o adevãratã filozofie aici. Lumea se schimbã mereu ºi pe
Dionisiace se regãsesc în Obiceiul popularã bocetul ºi jocurile de priveghi cãrãrile pe care am cutreierat în
Plugarului care animã pleiada care fac parte din ceremonialul copilãrie, constatãm mai târziu cã a
sãrbãtorilor noastre de primãvarã. La petrecerii mortului. Am auzit destui crescut iarba, dar iatã cã puterea
fel sânt povestile despre potop sau bãtrâni care îºi doreau moartea, genei noastre strãmoºeºti a rezistat
despre Baba Dochia, care izvorãsc din percepând-o ca pe o mântuire, iar mileniilor. Alte neamuri au fost tentate
acelaºi izvor strãmoºesc. Acum în faptul de a nu întrista venirea morþii sau silite sã migreze pe alte locuri,dar
mileniul trei al erei creºtine, am vãzut îl regãsim în cuvintele: “Bine cã l-a noi am rãmas statornici ca pãmântul
în satul Sãcalul de Pãdure, judeþul luat Dumnezeu” , spuse tot cu ocazia cu câmpiile, cu munþii ºi cu codri sãi.
Mureº, bãtrâni îmbrãcaþi în straiele pomenirii mortului. De la aceiaºi ªi pentru cã acest congres poartã
aceluiaºi port ca al dacilor de pe strãbuni am mostenit ºi acel grad de numele vestitului rege Decebal, citez
columna traianã, iar în satul Idicel duplicitate cu ajutorul cãruia astãzi se din Dio Casius câteva însuºiri ale
Pãdure, din acelaºi judeþ, existã încã migreazã atât de uºor de la un partid marelui om: ,,Priceput în cunoºtinþa
multe garduri de nuiele, construite la altul sau uºurinþa datoritã cãreia, rãzboiului ºi dibaci în mânuirea lui,
dupã modelul dacic. În aceeaºi ordine în campaniile electorale, cineva îºi înþelegând când sã loveascã ºi când
de idei, se încadreazã ºi construcþiile vinde votul. Dar acestea nu pot sã se retragã, meºter în aºternerea
din bârne prezente în multe locuri de echivala dorul ducului, ce îi cuprinde curselor ºi iute la faptã, ºtiutor a se
la noi,ceramica modelatã direct,fãrã primãvara pe ciobanii din zonele folosi de izbândã cât ºi a îndrepta
roata olarului sau modelele de purtat submontane, care aºteaptã cu emoþie înfrângerea”.

Testamentul Zalmoxian Dacoromân


Gheorghe Gavrilã Copil

Studiul, 45 de pagini, a fost fermecat ºi poemul Mioriþa. În fãrã de moarte ajunge ºi el pe tãrâmul
prezentat pentru prima datã în urmã rândurile ce urmeazã, câteva extrase celãlalt, unde dobândeºte viaþa eternã.
cu 35 de ani în cadrul Cercului din studiu, pe marginea primelor douã Atras în lume de dorul pãrinþilor, se
Deceneu pentru studierea limbii ºi basme. întoarce pe pãmânt, unde îºi pierde
scrierii dacilor. Nu mai existã nicio Fata de împãrat din Povestea nemurirea.
îndoialã cã deschide un nou domeniu porcului pleacã dupã Fãt-Frumos Fata de împãrat pãtrunde în lumea
de cercetare în cultura dacoromânã. (dupã ce îi arsese pielea de porc). cealaltã, unde cautã Mânãstirea de
Doar lipsa unei mediatizãri adecvate Ajunge la o cãsuþã, pe niºte locuri Tãmâie. κi va purta sarcina, pruncul
a întârziat ºansa cercetãrii tezaurului unde “pasãre mãiastrã nu mult aºteptat, în lumea cealaltã. Va
folcloric sub un alt unghi. Studiul vine…necum om pãmântean”. Pe naºte în al patrulea an. Zalmoxe a stat
are în vedere basmele Povestea celãlalt tãrâm. Purtatã de iubire. Nu într-o altã lume, nevãzutã, într-o
Porcului, Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi ascultase sfatul cel bun. Fãt-Frumos peºterã, trei ani, în al patrulea
viaþã fãrã de moarte, Porcul cel din Tinereþe fãrã batrâneþe ºi viaþã reapãrând, dãruind oamenilor lumina.

58
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
Iisus, dupã trei ani de misiune între Împãrãþia lui Dumnezeu. Iisus ne generaþie în generaþie, purtãtoare, la
oameni, a stat trei zile în lumea învaþã cã aceasta este în sinea modul spiritual,al sarcinii pruncului
morþilor, a treia zi înviind. ªi duppã noastrã, omul fiind templul acestei mult aºteptat. Despre naºterea fiicei
alte zile, trece în lumea cealaltã, a vieþii împãrãþii. de împãrat textul liturgic pãstrat în
eterne, la Tronul Ceresc, care, în Fata de împãrat nu e purtãtoare tiparul imuabil al basmului ne spune:
basm pare a fi Mânãstirea de Tãmâie, de prunc pãmântesc, ci spiritual, într- “ªi ea a nãscut pruncul fãrã a simþi
unde ajunsese Fãt-Frumos. Fata de un ciclu de studii ºi experienþe de câtuºi de puþin durerile facerii.” ªi
împãrat, în lumea cealaltã, nu aflã patru ani. Descoperã Podul Minunat Fecioara Maria l-a nãscut pe pruncul
unde este Mânãstirea de Tãmâie, nici (Calea), podul ºi castelul fericirii sale, Iisus fãrã dureri, rãmânând întru
de la Sfânta Miercuri, nici de la în cealaltã lume, în cea spiritualã. feciorie. Iar conceperea pruncului în
Sfânta Vineri, nici de la Sfânta Iisus, ºtim, este Calea, Adevãrul ºi lumea pãmânteascã de cãtre
Duminecã, aceasta spunându-i: “Cã Viaþa. Împãratul de dincolo (Fãt Frumos),
aici este capãtul unei lumi Basmele liturgice dacoromâneºti din lumea nevãzutã, nu este
necunoscute, încã ºi mie ºi oricât ai preced timpul vieþii ºi activitãþii lui Iisus esenþialmente diferitã de conceperea
pruncului Iisus de cãtre Sfântul Duh,
voi tu ºi oricine altul sã mai meargã Hristos.
în pântecele Fecioarei Maria.
înainte de aici, este cu neputinþã.” De În calea fetei de împãrat se
Împãratul Mânãstirii de Tãmâie este
fapt, fiica de împãrat nu aflã, nu poate interpune Talpa Iadului, în a lui Iisus
Fãt Frumos. Cã pruncul a fost
afla, încã, Mânastirea de Tãmâie, se interpune Lucifer.
plãmãdit într-un chip nepãmântesc,
perntru cã spiritul ei este umbrit de Fata de împãrat, la Mânastirea de ni se atestã prin fecioria permanentã
pãcat. Din lumea nepãmânteanã, din Tãmâie, va întâlni podul ºi castelul a tânãrului Fãt (feciorie) Frumos,
fiinþele ce ascultau de Sfânta mântuirii sale, va întâlni pe însuºi Fãt reliefatã atât prin numele de Fãt, cât
Duminecã, Ciocârlanul ( o fiinþã bunã Frumos, Împãratul eternei iubiri. Al ºi prin calificativul de Frumos. Chiar
ºi binefãcãtoare, care, mânatã de dor, fericirii. Atributul esenþial nou- cuvântul mânãstire , din Mãstirea de
ajunsese mai departe, într-o altã stare, testamentar al divinitaþii este iubirea. Tãmâie, indicã aºa ceva. În
superioarã spiritual, la Mânãstirea de Dumnezeu este însãºi aceastã iubire. Testamentul Zalmoxian Dacoromân,
Tãmâie, cu preþul unor eforturi, cu Sibilele, fecioarele preotese ale cãlugãria, feciorii cãlugãri ºi fecioarele
sacrificiu - îºi frânsese piciorul), vechilor temple, aºteptau ca una din cãlugãriþe îºi aveau o statornicã
ºtiind drumul, o ajutã sã ajungã la ele sã nascã pe mântuitorul lumii. tradiþie. ªi în Noul Testament fecioria
Mãnãstirea de Tãmâie. Însoþiã de Patru ani (sau pânã în al patrulea este la loc central, Fecioara Maria,
ciocârlan, cãlãtoreºte un an de zile, an), fecioarele Testamentului Iisus Cristos. ªi în vremile noi
pânã la gura unei peºteri. Pânã la Zalmoxian Dacoromân erau, din testamentare.

TEOLOGIA ZAMOLXIANÃ, KOGAIONUL


ªI SPECIFICUL ROMÂNESC UNIC
Iulian Gavriluþã

„ Orice am face. Ori cine am fi, înþelepciune ºi vitejie aparte. Vom merge, este un zero absolut, care vine
oriunde ºi oricând ne definim prin prezenta pe scurt aceste baze ºi din zero absolut ºi se îndreaptã tot
acestea trei: HRISTOS, rãdãcini puternice pline de spre un zero absolut - adicã un nimeni
APROAPELE ªI ROMÂNIA, pe înþelepciune, isteþime ºi frumos, enorm!”
coordonatele lor creºtem sau rãmânând ca, în altã ocazie, sã Pr.Iulian Gavriluþã, “Cugetãri
descreºtem” reluãm mai pe larg ºi mai în adânc duhovniceºti” - Jurnal teologic I
Lucrarea de faþã vrea sã arate aceste demonstraþii.
predispoziþia neamului nostru la Afirmãm ca o concluzie (I). Introducere
îmbrãþiºarea unicã a creºtinismului. temeinicã: coordonata dacicã- mai Pânã în a doua jumãtate a
ªi de unde unicã? Din faptul cã mult decât cea romanã - este esenþa mileniului al II lea I.Hs., triburile
suntem moºtenitori ai unui neam sufletului românesc. trace, dordonii fondeazã Troia, tracii
strãvechi(cca. 4578 de ani), cu o ahei ºi dorienii fãuresc lumea greacã,
credinþã henoteistã (într-o divinitate Motto: „Cine nu ºtie ce este, iar traco ilirii ajung în Italia de azi[1].
unicã, revelat㠖 ca ºi evreii), cu o pentru ce este, de unde vine ºi încotro Pânã în mileniul al III-lea, se vorbeºte

59
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
de „ pretraci”, dupã aceastã datã ºi lumea fiilor sãi, atunci putem zice cã (V). Încheiere
cea mai mare parte a primei jumãtãþi avem prima menþionare a „firului roºu”
a mileniului II sunt numiþi„traci a strãvechilor noºtri strãmoºi. În “Voi care mergeþi sã îngenuchiaþi
strãvechi”, iar locuitorii spaþiului capitolul 10 din Facere, Biblia la morminte vedeþi-i aºa cum au murit
Carpato-Dunãrean de la sfârºitul pomeneºte neamul lui Iafet (fiu al lui ca sã înþelegeþi ce suflet s-a îngropat
epocii bronzului pânã la Hallstatul Noe din care se trag strãmoºii noºtri la temelia României ºi sã respiraþi
mijlociu, cca sec. XIV-VIII Î.Hs, în dacii) care primeºte moºtenire actuala teribilul duh al morþii lor care e viaþa
denumirea de „ geto-daci vechi”. Europã. Mai departe descendenþii lui noastrã.” - agrãia Nichifor Crainic.
Începând cu secolul al VII-lea Î.Hs., Iafet, Magog-sciþii, Tiras-tracii [35]
se poate vorbi despre geto-daci, moºtenesc astfel bãtrânul continent în “Românul absolut” - Þuþea Petre
respectiv geþii de la Dunãrea de Jos. întregimea sa. A doua pomenire în Biblie spunea: “ Întotdeauna când gândesc
În sfârºit, din secolul al VII-lea pânã este la Cartea II Macabei capitolul 4, în spiritul poporului român mã mut
la începutul sec. I I.Hs ºi de dacii din 47 unde se spune: ” ªi pe Menelau, cu arme ºi bagaje în viitor...” [36],
Transilvania, Criºana ºi Banat.[2] Din capul a toatã rãutatea. L-a scos Deci se cuvine sã rostim peste
„ Honograful” scris de Caldei la anul nevinovat; iar pe nenorociþii aceia care veacuri o “Rugãciune de Searã: ”Rugã
3360 de la Creaþie (pe vremea lui mãcar ºi la sciþi, de ºi-ar fi spus pricina
aducem Þie, Hristoase, sã pãstrezi
Avraam Patriarhul) tradus în limba s-ar fi slobozit nevinovaþi…” [3]
România ºi pe români la pieptul Tãu
greacã de Gheorghe Chedrinul din În concluzie, prima menþiune a
pacinic ºi sã-i încãlzeºti cu Duhul Cel
Constantinopol în anul 1000, iar în strãmoºilor noºtri este datatã acum 4578
Sfânt ca dupã seara necredinþei ºi a
chirilicã în anul 1837, se desprinde de ani (2572+2006=4578), iar a doua
întunericului sã rãsarã ºi soarele
pomenirea neamului strãmoºilor menþionare este de 2181 ani
noºtri. Dacã anul I al lumii este (2006+175=2181), deoarece Cartea II dreptãþii în dimineaþa neamului, ca sã
considerat anul ieºirii lui Adam din Rai Macabei a fost scrisã aproximativ între te slãvim ºi în “Ruga de Dimineaþã”
ºi anul 2572, anul cînd Noe împarte anii 175-161 Î.Hs. Amin!”

ANIVERSAREA UNEI VICTORII A DANSULUI


ªI CÂNTECULUI POPULAR GETO-DAC
Marin-Mihail Giurescu

O datã cu comemorarea a 1900 formaþiile a 42 de þãri, venite din toate


de ani de la cotropirea DACIEI de colþurile lumii, pentru a se întrece la
cãtre Imperiul Roman ºi moartea acest concurs internaþional care, prin
regelui erou DECEBAL, se cuvine sã larga participare, s-a transformat într-
aniversãm ºi victoria din anul 1935 a o adevãratã întrecere mondialã.
dansului ºi cântecului popular geto- Anul trecut s-au împlinit 70 de ani,
dac, ce s-a contopit în jocul numit iar anul acesta se împlinesc 71 de ani
Cãluºul. de când þara noastrã, care nu are
CÃLUªUL, dansul viguros al importanþã cum se numeºte astãzi,
strãmoºilor noºtri geto-daci, dar care în trecut s-a numit DACIA,
rãzbãtând prin milenii, a reuºit prin s-a acoperit de glorie, datoritã
echipa de cãluºari din Pãdureþi-Argeº, cãluºarilor argeºeni din fosta comunã
sã uimeascã întreaga lume prin Pãdureþi de pe valea râului Cotmeana,
Londra în 1935.
frumuseþea ºi farmecul acestui joc, care astãzi aparþine de comuna Lunca
De o asemenea faimã s-a mai
cu ocazia Festivalului organizat de Corbului, situatã la 25 km sud - vest
bucurat þara noastrã doar atunci când
ENGLISH FOLK DANCE and de Piteºti, pe ºoseaua Pieºti - Slatina,
echipa femininã de gimnasticã a ieºit
SONG SOCIETY (Societatea englezã iar numele acestei comune, de care
campioanã mondialã, pe timpul Nadiei
de dans ºi cântec popular), ce s-a puþini auziserã, a devenit dintr-o datã
Comãneci ºi când fotbaliºtii de le
desfãºurat în anul 1935, în arenele cunoscut ºi a rãmas legat de numele
Steaua au câºtigat cupa campionilor
ROYAL ALBERT HALL din Londra echipei de cãluºari; cãluºarii din
europeni.
ºi sã se situeze pe primul loc între Pãdureþi-Argeº, care au ieºit primii la
60
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
Cãluºul, la originile sale milenare,
era practicat la un ceremonial religios
legat de cultul unor fãpturi mitice
numite iele sau zâne rele, care se
rãzbunau pe cei care nu le respectau,
în care unii oameni mai cred ºi astãzi.
Conform tradiþiei, acestui cult vechi
îi corespunde astãzi Sãrbãtoarea
Rusaliilor ºi de aceea cãluºul este
asociat acestei sãrbãtori.
CINE A AVUT IDEEA
„SCHIMBÃRII NUMELUI ÞÃRII,
DIN ROMÂNIA ÎN DACIA”, ÎN
PERIOADA ANILOR 1970-1980 ?
AUGUSTIN DEAC ACUZAT PE
NEDREPT DE PROFESORUL
LUCIAN BOIA ?
Harta Daciei dupã Ptolemeu
„În numãrul 2 al revistei DACIA
Magazin, din februarie-martie 2003, menþionat. deoarece a constituit o acuzaþie la care
la pagina 2, a apãrut, în cadrul Dupã ce se referã la acuzaþiile Augustin Deac nu a rãspuns,
rubricii POLEMICI, sub titlul „Sã ne aduse Congreselor de dacologie ºi rãmânând în continuare o problemã
rupem de trecut (opinia „ºtiinþificilor” iniþiatorului acestora, Dr. Napoleon nelãmuritã.
de la Facultatea de Istorie Bucureºti), Sãvescu, revine la acuzaþiile ce i se Nu cunosc motivele care l-au
rãspunsul prof. dr. Augustin Deac la aduc persoanei sale, din care citãm; reþinut sã se disculpe fiindcã, dupã
acuzaþiile profesorului universitar „Nici subsemnatul profesor Augustin câte ºtiu, cunoºtea din anul 1978 cine
Lucian Boia, din interviul cu ziaristul Deac nu scapã de observaþii critice a fost autorul acestei idei, care a avut,
Ovidiu Nahoi, publicat în ziarul fiind considerat „stâlp al politizãrii dupã cum vom vedea, o formulare
Evenimentul Zilei nr. 2787 din 2001, istoriei în vremea regimului cu totul diferitã faþã de felul cum a
acuzaþii aduse, atât Congreselor de comunist”, adaugã Lucian Boia, fost redatã în fraza subliniatã,
dacologie ºi iniþiatorului acestora, dr. pentru c㠄prin anii 70-80 a început formulare care a schimbat înþelesul
Napoleon Sãvescu, cât ºi autorului sã se ocupe, nu de greve ºi ilegaliºti, acestei idei.
articolului din DACIA Magazin, ci de originile poporului român. Astãzi, Augustin Deac nu ne mai
Augustin Deac. Acest domn Deac a intrat în legãturã poate rãspunde ºi deoarece asupra
Augustin Deac a pornit în acest cu Iosif Constantin Drãgan care acestei afirmaþii planeazã un semn de
articol, aºa cum se deduce, de la susþinea teza conform cãreia dacii întrebare, voi încerca sã lãmuresc
îndemnul sau recomandarea reprezentau cea mai mare civilizaþie situaþia care s-a creat, ca unul care
profesorului Lucian Boia: „Sã ne a antichitãþii. De altfel, tot domnul mã simt implicat.
rupem de trecut ºi sã ne canalizãm Deac a avut atunci ideea schimbãrii Pentru a face luminã în aceastã
forþele spre modernizare”, care a numelui þãrii din România în Dacia”. situaþie, consider necesar sã mergem
determinat ºi titlul articolului Am subliniat aceastã ultimã frazã puþin pe firul evenimentelor.

DECEBAL, UN EXEMPLU ATEMPORAL DE EROISM


Mantarlian Simona

Intervalul de timp cuprins între modificare, de-a lungul acestui timp, puþin estompat prin dezinformare ºi
anul 106 ºi anul curent, 2006, riscã în mentalitatea colectivã ºi modul de pierderea preþuirii adevãratelor valori,
sã rãmânã în opinia publicã nu mai viaþã al omului contemporan. ªi nu de cãtre majoritatea oamenilor.
mult decât o cifrã rotundã, o este greu de demonstrat faptul cã Lucrarea de faþã îºi propune sã
coincidenþã numericã, lucru care modelul superior este cel aparþinând însumeze argumentele principale care
scoate în evidenþã o dramaticã strãmoºilor, model pierdut sau cel susþin necesitatea noastrã de a gãsi

61
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
un model moral în persoana regelui al romanilor”. fiindcã cei care aveau sã îl
Decebal ºi importanþa comemorãrii Decebal e continuatorul unui înfãptuiascã au fost bãnuiþi ºi prinºi.
sacrificiului sãu eroic, prin ºir de predecesori remarcabili, Putem observa cã, de-a lungul
desemnarea ºi respectarea anului consemnaþi în scrierile antice precum istoriei, gustul pentru strategii
curent ca Anul Decebal. Burebista, Deceneu, Comosicus, inteligente ºi imprevizibile în luptele
Cercetarea necesarã elaborãrii Scorilo, Duras/Diurpaneus. Astfel, el cu duºmanii a fost moºtenit ºi de
studiului s-a bazat pe toate acele urmeazã vechea tradiþie pe care o domnitorii medievali care au obþinut
izvoare istorice (la care am avut perfecþioneazã aducându-i contribuþii numeroase victorii în acest fel.
acces) care imortalizeazã imaginea notabile. Pe plan diplomatic, Decebal
regelui Decebal: izvoare scrise Despre poporul dac, în anticipeazã, de asemenea, politica la
anterioare, contemporane dar ºi fruntea cãruia se afla Decebal, Dio care vor apela ºi domnitorii medievali,
posterioare domniei regelui dac, ºi Chrysostomos (care fusese în Dacia dându-ºi seama de importanþa
izvoare artistice, dintre care cea mai în 98) noteazã: „Am ajuns la niºte strategicã ºi geograficã a Daciei ºi de
cunoscutã sursã, oferind o prezentare oameni întreprinzãtori, care nu aveau faptul cã de libertatea acesteia depinde
exhaustivã a evenimentelor de la rãgazul sã asculte cuvântãri, ci erau ºi libertatea statelor vecine (am putea
începutul secolul al II-lea este agitaþi ºi tulburaþi, ca niºte cai de afirma, având acestea în vedere, cã
columna. cursã înainte de plecare, nerãbdãtori Decebal îºi dã seama, încã din
Informaþiile despre sã treacã vremea, cai pe care râvna antichitate, de valoarea Daciei ca
rãzboaiele purtate de Decebal au ºi înfocarea îi fac sã loveasc㠄poartã a Europei”). Regele dac
avut de înfruntat o istorie vitregã, pãmântul cu copitele. Acolo la ei adreseazã un apel popoarelor vecine,
de-a lungul cãreia s-au pierdut mai puteai sã vezi peste tot sãbii, paloºe, propunându-le sã adere la alianþa
multe surse chiar decât cele pãstrate, lãnci, toate locurile fiind pline de cai, antiromanã, atenþionându-le c㠄dacã
dintre care numai câteva sunt arme ºi oameni înarmaþi.” Decebal a îl vor mai pãrãsi pe dânsul, ºi ei vor
Dacicele (Traian), Geticele (Criton) dat dovadã de abilitãþi militare, fi în primejdie, cã mai uºor ºi mai
sau cãrþile care tratau despre mobilizând armata ºi ocupându-se de sigur îºi vor pãstra libertatea
rãzboaiele dacice din Istoria romana instruirea tacticã ºi psihologicã a ajutându-l în luptã, înainte ca el sã fi
de Appianus. luptãtorilor daci, a reuºit sã suferit vreo nenorocire. Însã privind
În urma studierii scrierilor transforme un mod de luptã adânc nepãsãtori cum sunt nimiciþi dacii, mai
care însã s-au pãstrat , aparþinând înrãdãcinat în conºtiinþa lor, bazat pe pe urmã vor ajunge ei înºiºi robi, cãci
lui Dio Cassius, Pliniu cel Tânãr, Dio un atac vertiginos, în lupta vor rãmâne fãrã aliaþi”(Dio Cassius,
Chrysostomos, putem concluziona cã organizatã, presupunând o riguroasã LXVIII, 11, 2). Coaliþia militarã
imaginea lui Decebal corespunde disciplinã. De calitatea lui Decebal de antiotomanã, a cãrei încercare de
portretului conducãtorului ideal, pe priceput strateg militar þin ºi capcanele creare a fost din iniþiativa lui Decebal,
care Marcus Tullius Cicero l-a pe care le întinde romanilor, câteodatã nu s-a realizat, vecinii Daciei fie
teoretizat în lucrarea sa intitulatã De inamicii cãzând pradã ingenioaselor simþind cã libertatea lor nu era
Republica, influenþatã de scrierile lui idei ale lui Decebal. Meritã sã ameninþatã, fie râvnind la teritorii din
Platon. Conform teoretizãrii lui menþionãm dintre acestea cursa Dacia.
Cicero, structura personalitãþii întinsã lui Cornelius Fuscus, pe care Decebal dã dovadã de
umane ideale este tripartitã, cele trei îl lasã sã se aventureze în munþi ºi îl eroism ºi demnitate pânã în ultima
dimensiuni esenþiale fiind : cea atacã pe neaºteptate; modalitatea clipã a vieþii, preferând pãrãsirea lumii
militarã, cea politicã ºi cea umanã. ingenioasã prin care a împiedicat acesteia cu onoare, precum solii care
Cel mai elocvent exemplu în acest campania condusã de Tettius Iulianus erau trimiºi la Zalmoxis. Regele
sens, este cunoscuta caracterizare sã ajungã pânã la Capitalã, ºi anume Decebal renunþã la o viaþã care i-ar fi
fãcutã de Dio Cassius (LXVIII, 14) tãierea copacilor la înãlþimi umane ºi adus umilinþã ºi preferã durerea
lui Decebal: „Era foarte priceput în aºezarea armelor pe trunchiuri, astfel morþii, o durere mai uºor de suportat
ale rãzboiului ºi iscusit la faptã, ºtiind încât acestea sã parã a fi soldaþi; cât decât cea provocatã de a accepta sã-
sã aleagã prilejul pentru a-l ataca ºi faptul cã Decebal era la un pas de ºi vadã þara înfrântã. Dacii erau
pe duºman ºi a se retrage la timp. a-l omorâ pe Traian, prin trimiterea conºtienþi de nemurirea sufletului,
Abil în a intinde curse, era viteaz în unor dezertori ca sã încerce sã îl astfel în viziunea lor moartea trupului
luptã, ºtiind a se folosi cu dibacie de omoare, având în vedere cã în acea nu însemna sfârºitul. Moartea în
o victorie ºi a scãpa cu bine dintr-o perioadã împãratul roman primea pe luptã, chiar ºi datoratã unei sinucideri
înfrângere, pentru care lucruri el a oricine vroia sã-i vorbeascã. Planul din onoare, era apreciatã în toatã
fost mult timp un potrivnic de temut din urmã nu a fost însã îndeplinit, lumea anticã, spre deosebire de

62
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
viziunea pe care o are lumea modernã unul descoperit la La Graufesenque antichitãþii nu este cu nimic mai prejos
asupra sinuciderii, pe care o refuzã redã cea din urmã scenã a vieþii lui faþã de importanþa pe care au avut-o
chiar dacã aceasta ar preveni în unele Decebal, cu o claritate maximã. alþi oponenþi ai Romei, precum
cazuri umilinþa ºi dezonoarea. Scena Aceeaºi scenã apare imortalizatã ºi în Hannibal, Jugurta sau Mithridate.
trecerii lui Decebal pe tãrâmul lui izvoarele scrise, la Dio Cassius ºi Imaginea regelui Decebal
Zalmoxis este ilustratã de scena CXLV Pliniu cel Tânãr. întruchipeazã importante valori
a columnei, de o stelã funerarã Având în vedere aceste umane, datoria noastrã fiind sã o
aparþinând lui Ti. Claudius Maximus, aspecte, ce constituie numai o parte pãstrãm mereu vie, nemuritoare,
descoperitã la Grammeni (lângã a unei interminabile liste de considerând-o un etalon pentru
anticul Philippi), ºi de o serie de vase argumente, putem afirma cã stabilirea sau revizuirea principiilor
galice de terra sigilata, dintre care importanþa lui Decebal în istoria noastre morale.

O variantã târzie a scrierii getice


Dr. Iosif Niculescu

Deoarece pânã acum, în afara sensul latin al semnului grafic. Spre a reuºi în aceastã lucrare,
inscripþiei ceramice: „Decebal per Am însoþit prezentarea acestor trebuie sã-þi întinzi rãdãcinile
Scorilos”, nu s-a mai gãsit altã neobiºnuite semne de un comentariu absorbante de viaþã, cât mai adânc în
mãrturie scrisã aparþinând limbii daco- în care am încercat o descifrare a tradiþia care, prin prezenþa ei, asigurã
getice. Cât despre scrierea geticã, acestui concept grafic ºi aflarea unei succesul unei culturi.
alfabet getic, în afarã de cel redat de asemãnãri ipotetice cu Cu o condiþie: sã existe o tradiþie.
I. Taylor, nu se mai cunoaºte altul stenodactilografia modernã. Ori poporul român, spre deosebire de
decât cel raportat de Vulcanius Prin faptul cã nici unul din aceste majoritatea populaþiilor conlocuitoare
Brugensis la 1597. semne nu se aflã în scrierea pe care în spaþiul carpatic, are o tradiþie care
Într-un mic opuscul purtând acest a folosit-o Ulfila în Biblia sa, am merge mult înapoia epocii în care
titlu, autorul ne redã trei tipuri de presupus cã ele au apãrut dupã ce oamenii îºi pregãteau, spre a fi
scriere geticã, pe care susþine cã le-a Ulfila ºi-a încheiat opera sau cã au comestibilã, carnea, punându-o la
aflat într-un manuscris al unui autor fost prezente într-un alt spaþiu sãrat sub ºeile cailor. Spre a
anonim. Cel de-al doilea din cele 3 geografic getic, ºtiut fiind cã geþii au transforma aceastã presupunere în
tipuri prezentate este cel descifrat în fost prezenþi în mai multe spaþii datã certã, istoricã, trebuie sã facem
„Codex argenteus”, rãmãºiþa Bibliei geografice. Ne-am gândit la spaþiul un efort deosebit de a identifica
tradusã în jur de 450 p.H. de hispanic, de unde I. Mionnet a copiat elementele constitutive originale ale
Episcopul Ulfila. Partea pãstratã din în peniþã, la 1802, toate cele aflate ca strãmoºilor noºtri cunoscuþi în istorie
aceastã traducere, denumit㠄Codex monezi ºi medalii pe pãmântul spaniol ca daco-geþi, chiar dacã numele lor
argenteus” se aflã în prezent la Upsala, pânã la acea datã. în mod eronat a fost pronunþat ca goþi
în Suedia. Constatarea comunã astãzi a sau schimbat cu acela de valachi.
În acelaºi volum se mai aflã tendinþei generale de lepãdare a Societatea aceasta, Congresul
raportate, într-un capitoi separat, ºi tradiþiei, imprimatã de civilizaþia Internaþional Dacia Revival din anul
o serie de elemente grafice, însoþite americanã, a stârnit în Europa o 2006, în faþa cãreia am onoarea a
de scurte comentarii, în care sunt reacþie de protest, izvorâtã din expune cele ce vor urma, îºi cinsteºte
reproduse niºte semne, neobiºnuite conºtiinþa cã o culturã, asemenea unui existenþa tocmai datoritã acestui nobil
ca formã, grupate în douã secþiuni, arbore, îºi menþine existenþa, viaþa sa îndemn de a se ocupa de
în care distingem un prim grup care numai dacã reuºeºte a-ºi trage seva transformarea tradiþiei daco-getice
se referã la gruparea de elemente fixe din adâncurile unei tradiþii, pe care într-o realitate culturalã, într-un
de vorbire (prepoziþia, conjuncþii ºi trebuie sã o cultive, sã o facã a fi patrimoniu viu.
adverbe) purtând în dreptul fiecãrui funcþionalã ºi prin aceasta prezent Îndeletnicirea scrierii a marcat
semn semnificaþia în limba latinã ºi permanentã în conºtiinþa urmaºilor specia umanã în aptitudinea
un al doilea grupaj de semne care sãi. Aceastã necesitate imprimã transformãrii sunetului în element
fiecare reprezintã semne definitorii ale caracterul combativ pe care trebuie vizual. Aceastã vizualizare a sunetului
funcþiilor ºi numelor imperiale sã-I îmbrace toate acþiunile celor care a stat, alãturi de vorbirea articulatã,
romane, de asemeni având alãturate vor sã creeze culturã. la baza însuºirilor care au însoþit de

63
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
la început fiinþa umanã, a fi fiind definitoriu este ideea pe care texte (texte sau inscripþii) în limba
elemente constitutive ale acestei perfecþioniºtii în ale scrisului getic geticã ºi cu scrierea geticã, altele
existenþe vii prin creaþie ºi nu fruct au avut-o de a reda, printr-un decât Codex-ul argenteus. Lipsa
al unei evoluþii. Omul a vorbit, singur semn grafic, formule acestor semne din acel Codex ne
adicã a scos sunete articulate spre lingvistice, alcãtuite din categoria aratã cã ele au fost introduse fie
a putea comunica cu cei din jur, celor fixe, dar cu valoare semanticã, dintr-o altã arie a culturii getice*,
pentru cã aºa a fost construit ab reuºind ca printr-un singur semn sã fie dupã scrierea acelui Codex. În
iniþio. M ai apoi, a purces la redea nu numai un singur cuvânt,
speranþa cã romanii nu vor fi reuºit
vizualizarea sunetului articulat, a ci chiar o întreagã propoziþie
a distruge tot ceea ce a provenit din
cuvântului, cãruia i-a imprimat definitorie a unei subtilitãþi de
aceastã categorie de manifestãri
caracterul care arãta existenþa în vorbire. Dupã cum am spus mai
conºtiinþa lui a ceea ce azi numim înainte, singura posibilã comparaþie culturale a spiritului getic, am
memorie. Mecanismul de vizualizare în limbajul ºi scrierea modernã o prezentat aceastã curiozitate a
a îmbrãcat mai multe forme ºi s-a putem gãsi în stenodactilografie, a scrierii getice, ca sã fie cunoscutã
constituit într-o preocupare cãreia epocã de glorie a apus prin ºi folositã la eventuale descoperiri
permanentã de a fi perfecþionat ºi noile modalitãþi oferite de tehnica arheologice, pe care le dorim ºi care
deci a fi transformat într-o unealtã computerelor. Cunoaºterea acestor sunt necesare pentru definirea
care sã fie cât mai uºor de mânuit semne ar putea sã-ºi afle, pe lângã identitãþii spirituale getice ºi
de orice fiinþã umanã. interesul istoric, ºi o aplicare completarea patrimoniului tradiþiei
Ceea ce este important ºi practicã în eventualitatea cã s-ar afla noastre ancestrale.

REZUMAT

CETATEA SARRA - SARRAAND - ªI MARII SACERDOÞI


AI RELIGIEI ZAMOLXIENE
Cercetãtori: TI. Ardelean ºi C.D. Avram

La retragerea gheþarilor din civilizaþiile apuse, prezente ºi astãzi ºi largi. În zonã, activitatea Marilor
Europa, mil. XIII î.e.n., oamenii erau în activitãþi, toponimici ºi limba Sacerdoþi s-a afirmat prin apariþia
sãlbateci. Pentru salvarea acestora, în vulgarã a þãranilor ce trãiesc în spaþiul culturii Criº, Tisa, Villanova, drumuri
Golful Criºului Alb s-a ivit o misiune fostei Cetãþi Sarra). internaþionale, târgurile internaþionale,
supercivilizatã. Aceasta a ridicat Cetatea ºi-a schimbat numele de sute de locuri în care s-au aflat
cetatea Sarra-Ziridava-Sarraand, a câteva oari: pe timpul romanilor: monede în antichitate ºi mileniul I e.n.
numit un grup ocult care sã se ocupe Deu-Sarra ºi Sarra-and, dupã (Izv. Istorice: Muzee, Harta lui
de civilizarea omenirii ºi pe marii creºtinare: Sarra, dupã venirea Ptolemeu, Pallas Nagy Lexikona).
Sacerdaþi ai religiei zamolxiene (Marii ungurilor: Zarand, dupã anul 1920 Identitatea dintre piesele arheologice
Sarra-ra) cãrora le-a furnizat Zãrand (Izvoare istorice: Ist. Rom. ºi Vechiul Testament a facilitat
informaþii teoretice ºi aplicative despre Ed. Acad. 1960, Codex Rohonczi, creºtinarea Marilor Sacerdoþi Ra din
creaþie ºi viaþã (Izvoare istorice: Harta Pallas Nagy Lexikona). Autoritatea cetatea Sarra, astfel ºi prin influenþa
Dacia Anticã, piesele arheologice din statalã a cetãþii Sarra se întinde între acestora asupra popoarelor Europei
subteranele cetãþii, toponimici, Cadex râurile Tisa – ªtrei - Criºul Negru ºi Centrale acestea au trecut la
Rohonczi pentru titlul “Marii Mureº, inclusiv asupra spaþiului creºtinism (Izv. Istorice: Piesele
SaraRa”). Civilizarea s-a realizat prin Cetãþii Sarmizgetusa (Izvoare arheologice, Biblia, Codex Rohonczi).
misionari ºi triburile plecate de sub istorice: monede emise de daci în mil. Rezultã: dacii nu au dispãrut ºi nici
autoritatea acestei cetãþi (Izvoare I î.e.n., Cronica “Gesta nu pot sã disparã. Cetatea Sarra-
istorice: obiecte din muzee, lucrãri Hungarorum”, Codex Rohonczi). andului este una din multiplele dovezi
scrise despre obiecte, podoabe, Portul de astãzi este identic cu cel ale permanenþei ºi continuitãþii dacilor
îmbrãcãminte, obiceiuri, denumiri în din anul 1166: cãciulã, izmene lungi pe teritoriul Daciei.

64
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

Bazinul hidrografic al Dunãrii –


hidronime ºi toponime româneºti
Mihai Bocioacã
Institutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor, Bucureºti, România

Rezumat Dunãrii, s-au descoperit cele mai vechi hidrografice arii întinse cu hidronime
unelte pentru practicarea agriculturii, ºi toponime româneºti, un întreg þinut
Bazinul hidrografic al Dunãrii este care s-au datat la 8175 î.C. sincron de la graniþa ceho-slovacã se numeºte
al doilea ca mãrime din Europa, dupã cu cele din Asia Micã, dupã cum, Valašske Kralovstvy - Regatul Valah,
Volga, are suprafaþa de 805.300 km2 argumentat, susþine V. Enãchiuc. sau localitãþi ca Trnava, Valašska Bela,
ºi un debit mediu multianual de 6.490 Ca dovadã a continuitãþii de locuire º.a.
m3/s la Ceatal Izmail. ºi de limbã, în tot acest bazin Cel mai mare afluent este Sava,
Izvorãºte din Munþii Pãdurea hidrografic, a populaþiei ariene sau care are debitul mediu de 1.564 m3/s,
Neagrã, landul Baden-Würtemberg, carpato-istriene, care sunt strãmoºii are acelaºi nume cu Sfânul Sava Gotul,
Germania Federalã, de la confluenþa românilor, facem cunoscut cã numele român din pãrþile Buzãului, care a fost
râurilor Brigach ºi Brege, la “Dunãrea” înseamna, de fapt, Apa martirizat la începutul secolului IV, prin
Donaueschingen, ( ieºirea Dunãrii) Dacilor, care curge ºi îºi culege toþi înecare în râul Buzãu.
care la rândul lor îºi au obârºia în afluenþii sãi din spaþiile locuite de ei. În bazinul hidrografic al Dravei
apropiere de Furtwangen, de sub Amintim cã, la obârºia sa, sunt o sunt o multitudine de hidronime
vârful Kesselberg 1015 m, primul, iar mulþime de hidronime ºi toponime româneºti ca Mura sau Mur, dar în
celãlalt de sub vârful Furtwänglehof, româneºti ca: râurile Alb, Berner Alb, tot spaþiul ex-iugoslav aceste nume
unde, mai nou, este notat Donauquelle Murg, un întreg þinut se numeºte sunt foarte numeroase, la fel cu cele
- izvorul Dunãrii, lângã Schönwald ºi Hotzenwald sau Pãdurea hoþilor, iar
din nordul Munþilor Balcani.
se varsã în Marea Neagrã, prin Delta localitãþi ca: Albbrück, Stadt Albstadt,
Toate acestea ne aratã cã populaþia
Dunãrii. Ulm, Passau - în Germania, Melk -
primordialã geticã/goticã sau dacicã,
Fluviul Dunãrea este cel mai în Austria ºi pe tot cursul sãu,
numitã de alþii valahã, vlahã, morlacã,
cunoscut, fiind menþionat în confirmã acest fapt ºi în întreg bazinul
strãmoaºa românilor, a fost aceea care
documente, încã din antichitate, de sãu hidrografic vom gãsi afluenþi mai
a numit râurile ºi localitãþile dupã limba
mulþi autori. Grecii numeau cursul sãu mari sau mai mici ºi localitãþi cu nume
lor, nu numai din bazinul hidrografic
inferior, adicã de la Porþile de Fier pânã româneºti sau uºor modificate.
al Dunãrii. Aceºtia fiind un neam
la vãrsare, Ister/ Istru/Hister/ Pe râul Inn (numele plantei textile)
Danaistru, fiind cunoscut ºi sub care izvorãºte din Elveþia, existã ºi azi sedentar pe aproape tot spaþiul Europei
numele de Okeanos Potamos, adicã o populaþie care vorbeºte o limbã ºi nu numai, era cel mai vechi
Râul Ocean, iar în izvoarele latine- româneascã arhaic㠖 romanºii - care practicant al agriculturii, a dãruit
romane era numit Danubius. sunt conºtienþi de originea lor comunã migratorilor loc de aºezare, cea mai
Acest bazin hidrografic este cu a românilor, au nume de Ion sau mare parte a lexicului lor, modul de
leagãnul culturii ºi civilizaþiei mondiale, Maria, hidronime, toponime, folclor ºi producþie al hranei, uneltele de muncã
aici gãsindu-se cele mai vechi urme obiceiuri asemãnãtoare. ºi, putem spune fãrã teama de a greºi,
ale activitãþii umane, iar la Cuina Afluenþii din Cehia ºi Slovacia: le-a împrumutat toatã civilizaþia ºi
Turcului, comuna Dubova, de pe valea Morava, Vah, Hron, au în bazinele lor cultura.

LIMBA GETO – DACÃ, O LIMBÃ VECHE


Mioara Cãluºiþã-Alecu

Ca sã învãþãm cum sã studiem dupã numele unui conducãtor vestit Ca sã poatã exprima clar
limba geto-dacã, sã ne aplecãm al ei. În Europa, numele þãrii a venit, învãþãturile sfinte, înþelepþii hinduºi ºi-
asupra celei mai vechi limbi bine prin filierã greacã. Fluviului Sindu au studiat limba, ºi-au disciplinat-o ºi
cunoscute azi: limba sanscritã. (Indus), grecii i-au spus Hindu ºi de au creat gramatica. Limba ºi-au
Þara s-a numit la început la el au numit poporul - hindus ºi þara numit-o sama scrita – cea mai
Aryavarat sau Aryavrat, apoi Bharata, - India. disciplinatã, ordonat㠖. Primul

65
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cuvânt s-a redus prin nazalizare ºi scris în circa 20 de feluri (niciodatã Codexul în latina medievalã, limbã de
numele limbii a devenit samscrita. Cum Burebista scris cu u), la fel al lui Ceneu circulaþie universalã la acea vreme în
europenii nazalizeazã numai dupã n, au (Deceneu). Diverºii scribi nu-ºi mare parte din Europa. Dar latina
numit-o sanscrita, limba învãþãturilor însuºiserã reguli de vorbire ºi scriere clasicã este mai aproape de românã
sfinte hinduse. universal admise. Aceasta explicã decât limba din Codex. Astfel, de pildã,
Limba sanscritã devenise o limbã dificultatea de a deduce precis, dupã se spunea cã valahii erau organizaþi pe
moartã înainte de întemeierea Romei ºi terminaþiile cuvintelor ºi diferitele litere, lãnci. În latina clasicã lancea era numitã
continua sã fie utilizatã numai de regulile gramaticale ºi fonetice ale limbii hasta, cuvânt cãruia, în românã, îi
învãþaþi. Dupã Amita Bhose, sanscrita geto-dace. corespunde oastea; dar în Codex,
are 47 de sunete, dupã tradiþia yoga, În cartea Dharma hindusã, tradusã lancea se numea telant. Un mitropolit
50. Nu are ã, î ,j ,þ, z dar are vocalele din englezã de George Anca ºi apãrutã care era legat de lumea bizantinã, deci
a, i, u lungi ºi scurte; are patru feluri la editura Bibliotheca, Târgoviºte, 2000, cunoºtea alfabetele latin, grec, poate ºi
de d ºi t , trei feluri de n, douã de º... se spune cã limba sanscritã este pe cel glagolitic, a folosit o scriere
Sanscrita foloseºte o scriere silabicã: intuitivã ºi uºor de învãþat. Mã întreb arhaicã greu de descifrat? Este foarte
un semn pentru o consoanã urmatã de cât de corect o vorbeau oamenii de rând posibil cã exemplarul din Codex
o vocalã ºi o ligaturã, pentru un grup – analfabeþii –, care nu au lãsat scrieri? Rahonczi a ajuns la noi transcris codat
de consoane... Cum reuºeau sã punã substantivul spre a fi ferit de distrugere, într-o vreme
În limba sanscritã, sunt multe corect la unul din cele 8 cazuri ale
în care, aºa cum scria Dimitrie
denumiri pentru apã (apã de bãut, apã declinãrilor din limba sanscritã?
Cantemir în „Descrierea Moldovei”,
curgãtoare, apã nãvalnicã, apã de În „Dacia Preistoric㔠(XLI, 6), N.
Mitropolitul Teochist, diacon al lui
ploaie...), pentru cer, pãmânt, soare... Densuºianu cita din Isidor, cã latina
Maxim din Efes, bulgar de neam, ca sã
Aºa cum se deduce din cartea prisca nu avea formã regulatã ºi stabilã
stârpeascã aluatul papistaºilor din
Cronica getã apocrifã pe plãci de cum se poate vedea din carmina
Biserica Moldoveneascã, l-a sfãtuit pe
plumb, publicatã de Dan Romalo, la saliorum.
Alexandru cel Bun sã izgoneascã din
editura Alcor, Bucureºti, 2005, limba Nu cumva, în vechime, în India ºi
geto-dacilor era veche, avea mai multe în Italia, oamenii neînvãþaþi vorbeau o þarã nu numai oamenii de altã lege, dar
feluri de scrieri, poate aparþinând la limbã cu gramaticã ºi foneticã confuze ºi literele latineºti ºi sã punã în locul lor
triburi diferite sau chiar unor grupe de ca cea a textelor de pe plãcile de plumb? pe cele slavoneºti.
iniþiaþi, din mai multe epoci. Dacã citim cartea Codex Rahonczi, Cronica getã apocrifã pe plãci de
Atunci când au scris textele de pe transliteratã ºi tradusã de Viorica plumb ºi Codex Rahonczi sunt douã
plãcile de plumb, geto-dacii începuserã Enãchiuc, apãrutã la editura Alcor, cãrþi reprezentative pentru istoria
sã se încadreze în uzanþele din acea Bucureºti, 2000, textul din limba latinã noastrã. Inscripþiile pe plãci de plumb
vreme ºi sã foloseascã ºi alfabetul pare cã nu ridicã probleme asemenea marcheazã încercarea geto-dacilor de
grecesc adaptat limbii lor. Ei au introdus textelor de pe plãcile de plumb. a se încadra în viaþa ºi scrierea
semne pentru ce ºi ge, evident Cercetatã mai atent, cartea Vioricãi contemporanã lor, Codexul aratã o
neasimilabile nici unor sunete greceºti; Enãchiuc este rezultatul unei munci încercare de ferire prin ocultare a
au folosit douã semne diferite pentru o titanice de transliterare verificare ºi documentelor vechi.
ºi i, trei pentru t ºi z. Este logic sã precizare a terminaþiilor dupã regulile Ambele cãrþi dovedesc clar cã
deducem cã ele trebuiau sã indice mai gramaticale, încadrarea textului în istoria oficialã, pe care o învãþãm la
multe moduri de a pronunþa aceste evenimentele istorice din acea vreme ºi ºcoalã, nu este corectã. Noi nu
sunete, dar din studiul plãcilor nu se interpretarea figurilor. cunoaºtem încã adevãrata noastrã
poate desluºi. Numele Boerebista apare Un mitropolit al valahilor a scris istorie.

ÎN DRUM SPRE ADEVÃR


Mioara Cãluºiþã-Alecu
A fost odatã ca niciodatã este o nerezolvatã. adevãr ºi uitau cã n-au înþeles esenþa.
expresie absurdã! Cã dacã n-ar fi, nu Dumnezeu, Brahman dupã tradiþia Când Hristos a înlãturat zeii, oamenii
s-ar povesti hindusã, este unul; nu se poate spune au cerut ajutorul sfinþilor.
aratã cã acest ab – din ceva – surd – despre El decât cã existã. Ca sã se Absurdul din unele tradiþii
amestecat, neclar – existã încã. apropie de El, oamenii I-au creat niºte româneºti aminteºte cã ele reprezintã
Ceea ce omul nu a înþeles, nu a emanaþii mai umane: zeii, care le o îndrumare, nu un capãt de drum.
clarificat, constituie o problemã dãdeau iluzia cã sunt aproape de Occidentalii evitau aluziile la probleme
66
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
nerezolvate, orientalii recurgeau la simboliza energia teluricã ridicatã de mamei-Pãmânt, sau ocultau unele
simbolism. ºarpe în vãzduh ºi transmisã lupului, taine ale iniþiaþilor?
ªi dacii au venerat simbolul. totemul luptãtorilor? Aºa cum reiese din inscripþiile de
Coarnele bourului din tradiþia dacã ºi Probele pe care trebuia sã le treacã pe plãcile de plumb, publicate de Dan
moldoveneascã erau considerate de Fãt-Frumos simbolizau pe cele Romalo în Cronica getã apocrifã pe
Romulus Vulcãnescu coarne de impuse candidatului la iniþiere, axarea plãci de plumb, geto-dacii au avut
consacrare, deoarece erau asociate ºi acestuia pe drumul spre adevãr, pentru multe feluri de scrieri. Douã dintre
crucilor din vârful unor biserici a-ºi însuºi forþa teluric㠜akti, ele au fost descifrate. Se vor lãmuri
româneºti. În fapt ele prezentau cele simbolizatã prin marea zeiþã din toate? Câte informaþii ºi exprese
douã petale ale centrului de energie tradiþia hindusã, prin Ileana simbolice conþin?
cakra (pronunþã ceacra) âjña din Cosânzeana din basmele româneºti? În textele de pe plãcile de plumb,
fruntea omului, aþa cum reiese din În Povestea porcului, numele de Decebal apãrea scris Dacibal, adicã
tradiþiile hinduse ºi yoga. La fel aura porc oculteazã pe acela de mistreþ. Dacul Puternic sau Regele Daciei aºa
era emanatã de cakra sahasrâra din Acest cuvânt este format din cum cita N. Densuºianu dupã Dio
creºtetul capului, emanaþie care tindea rãdãcinele: a misiunii-mis, a Cassius. (În vechea arianã, baal a
spre duhul suprem. Se spunea cã transcenderii-tre ºi a strãpungerii-þ. În însemnat puternic, conducãtor, rege).
aceste cakra activate de unii iniþiaþi tradiþia hindusã îi corespunte œveta Sinuciderea acestui Dac Puternic a
erau vãzute de unii oameni cu varaha (mistreþul alb) simbol al unei marcat în istoria noastrã intrarea
proprietãþi paranormale. Ca simbol al kalpa – perioad㠖 din istoria omenirii. forþatã, prin îngenuchere, a dacilor
superitãþii lor, prin activatea centrelor În basmul Moºul ºi Baba, Baba era în imperiul universal de atunci, dar
energetice, în trecut, unii oameni ºi- rea, absurdã, era legãtura cu Pãmântul dacii ºi-au pãstrat tradiþiile în sufletul
au pus coarne, ºi mai apoi, când au care împiedica înãlþarea, Moºul lor. Astãzi, de bunã voie, ne strãduim
apãrut oameni cu sahasrâra activatã, spiritual, blând era inactiv. sã intrãm în Uniunea Europeanã. Ne
ºi-au pus coroanã. Valahia Neagrã, tradiþia voievodului vom pãstra tradiþiile sau vom renunþa
Oare Dracul, steagul dacilor, Negru prin numele lor indicau culoarea sã fim noi înºine?

MOARTEA REGELUI DECEBAL –


SINUCIDERE SAU AUTOSACRIFICIU?
Ec. Zoia Carlugea
Prof. dr. Zenovie Carlugea

Dacã ideea de sacrificiu constituie absolut, cãruia înºiºi zeii îi erau apeductice...
însãºi esenþa religiei dacice ºi dacã favorabili (Selena, Aurora), Este important de observat cã
avem în vedere cã Decebal facilitându-i demersul campaniei artistul a sculptat cele douã clãdiri
întruchipa, deopotrivã, calitatea de rex militare (zeul fluviului Danubius îºi rotunde ºi cele cinci patrulatere, adicã
dacôrum ºi pe aceea de pontifex retrage apele, pentru ca împãratul ºi incinta sacrã a Sarmizegetusei, cãci
maximus, într-un cuvânt zis, de rege- soldaþii sã poatã trece!)... aºezarea civilã a cetãþii nu avea ziduri
preot, atunci gestul final al morþii Scena 145 de pe Columnã de piatrã.
acestuia ni se lãmureºte cu întreaga înfãþiºeazã, la capãtul celei mai lungi Avem redatã în scena 119
lui încãrcãturã spiritualã. frize de pe spirala basoreliefatã, aºa- incendierea incintei sacre, iar în scena
Imaginea regelui dac Decebal ce numita „sinucidere” a lui Decebal, iar 120 sinuciderea preoþilor (13 pileati
se înjunghie pentru a nu fi luat scena 120 sinuciderea preoþilor daci ºi 5 comati beau dintr-un vas), pe
prizonier de soldaþii romani, inseratã (ºi nu împãrþirea „ultimelor rezerve când în scena 122 avem basoreliefaþi
în frizele Columnei lui Traian, a fãcut de apã”, aºa cum a fost comentatã 17 comati ºi 2 pileati pãrãsind în fugã
carierã în istoriografia anticã ºi de C. Daicovici ºi istoricii naþional- cetatea! Aºadar, nu toþi slujitorii
modernã. Ea convenea de minune comuniºti), de vreme ce cetatea altarelor ºi pileaþii din cetate au fost
istoriografului sculptor, a cãrui fusese incendiatã, iar Sarmizegetusa animaþi de ideea autosacrificiului...
intenþie era glorificarea romanilor ºi avea izvoare în chiar incinta cetãþii, Revenind la gestul autosacrificial
prezentarea împãratului ca biruitor nefiind nevoie de amenajãri al marelui rege-preot Decebal, vom
67
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
constata cã, spre deosebire de toþi supãrarea zeilor ºi a salva poporul pe cel mai vaºnic rãzboinic dacã nu
autorii care au reflectat, în mod dac?” (Lucian Blaga, „Getica”, în tot prin intermediul unui gest plin de
raþionalist, gestul regelui printr-o Izvoade, Editura „Minerva”, 1972, p. cruzime? Cum i-ar fi acceptat zeul
motivaþie profanã, de gest eroic 85.). cerului sufletul în împãrãþia sa dacã
(aceea de a nu se preda romanilor Aºadar, am avea de a face nu atât Decebalus, fiind pus sã aleagã între
pentru a fi umilit), filosoful Lucian cu un „gest eroic”, cât cu un act de viaþa trupului ºi cea a sufletului, ar fi
Blaga aduce o nouã semnificaþie a autosacrificiu, de implorare a zeului, ales-o pe prima? Regele ar fi fost laº
gestului sacrificial. de salvare a poporului dac supus
doar dacã nu s-ar fi sinucis. Fiindcã
Comparând gestul regelui-preot mâniei divine.
a fãcut-o, el ºi-a salvat sufletul, iar
Decebal cu acela al unor ºefi de Întruchipând nu doar calitatea de
mai târziu, în epoca lui Hadrian, destui
triburi celtice, care se sinucideau rege (rex dacôrum), ci ºi pe aceea de
dupã înfrângere „pentru ca prin jertfa mare preot (pontifex maximus), care soldaþi de origine dacicã îºi iau ca
lor sã îmblânzeascã supãrarea unor fãcuse din Sarmizegetusa un centru nume titulatura eroului lor. Decebalus
zei ºi pentru ca astfel zeii sã se îndure spiritual puternic al întregii Dacii, cu va fi eroizat postum în vremea când
cel puþin de cei care rãmâneau în noi temple de andezid ºi altare de capitala provinciei, Ulpia Traiana, va
urmã”, Lucian Blaga se întreabã sacrificiu, Decebal s-a vãzut pus sã primi numele de Sarmizegetusa.”
retoric: „De ce n-am vedea ºi în aleagã între viaþa trupului ºi cea a (Dan Oltean, Religia dacilor, Editura
sinuciderea lui Decebal o jertfã sufletului: Saeculum I.O., Bucureºti, 2002, p.
magicã adusã de el pentru a domoli „Cum l-ar fi primit zeul rãzboiului 125.).

REGELE DECEBAL ÎN VIZIUNEA LUI MIHAI EMINESCU


PROF. DR. Zenovie Cârlugea
Ec. Zoia Cârlugea

Dupã ce ideile cronicarilor ºi Memento mori, Daciei legendare ºi berlinezã) ori într-un ciclu de zece
marilor noºtri umaniºti (Ureche, eroice. Va fi cântatã imaginea Dochiei, poeme ce-ºi propunea sã evoce
Costin, Constantin Cantacuzino, D. a urmãririi acesteia de cãtre câteva personalitãþi istorice
Cantemir) privind romanitatea imperatorul Traian (din care au rãmas reprezentative, de la Grachus
poporului ºi latinitatea limbii se puþine versuri), dar ºi figura marelui (episodul 1) la Napoleon (episoadele
îmbolnãviserã de „elefantiazã”, cum poet roman relegat la Tomis, în 9 ºi 10), între care al doilea poem al
zice Blaga, sub pana istoricilor ºi proiectata dram㠄Ovidiu în Dacia”. ciclului era intitulat „Decebal”.
filologilor ªcolii Ardelene, a venit Apoi epoca creºtinãrii Daciei într-o Mult mai coerentã este intenþia
rândul preromanticilor ºi romanticilor dramã clasic㠄Crucea-n Dacia sau epopeii din care s-a pãstrat „Planul
din secolul al XIX-lea sã restaureze Joe ºi Crist”, având ca model piesa lui Decebal” în patru cânturi. Aici
„istoria” naþionalã, aducând în prim- Polyeucte a lui Corneille. poetul urma sã evoce, conform
plan imaginea Daciei legendare ºi ªi epopeea nu s-ar fi oprit aici, conspectului lãsat în manuscris, mai
eroice. cãci ar fi urmat epoca Daciei creºtine întâi Dacia legendarã („Zeii Daciei –
Dintre toþi scriitorii români de supuse migraþiilor barbare, apoi aºa- Dochia, vrãjitoare tânãrã”) ºi pe Ogur
pânã atunci, Eminescu este acela zisul „Dodecameraon românesc”, cântãreþul, însufleþind la luptã
care, în vizionare ºi grandioase adicã un ciclu de 12 piese de teatru, „Poporul Dacic” („Cântul I”), apoi
structuri ale imaginarului romantic, având ca subiect dinastia Muºatinilor Roma, pregãtirile de rãzboi ºi trecerea
“fusese fulgerat de ideea unei epopei coborâtori din marii Basarabi… podului de peste Dunãre („Cântul al
dacice”. (G. Cãlinescu, Opera lui Între toate aceste ample proiecte doilea”), rãzboaiele daco-romane ºi
Mihai Eminescu, I, Editura Minerva, de epopee naþionalã, figura marelui „Episodul: Traian ºi Dochia” („Cântul
Bucureºti, 1976, p. 54). rege-preot Decebal se pare cã l-a al 3”) ºi, în sfârºit, imaginea
Epopeea daco-romanã a lui obsedat, de vreme ce au rãmas, în cântãreþului Ogur, care „povesteºte
Eminescu înainta cãtre epoca lui manuscrisele poetului, pagini întregi, zeilor nordici nenorocirea Daciei”,
Decebal, prin câteva poeme, dedicând dedicate unei epopei în patru cânturi viziunea Walhallei, hotãrârea de rãzboi
apoi nu mai puþin de 104 strofe din intitulate „Planul lui Decebal”, fie într- a Nordului ºi „pornirea popoarelor
totalul de 218, câte are poemul o dram㠄Decebal” (datând din epoca barbare” („Cântul al 4”).
68
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
În altã însemnare, poetul renunþã Pace. Tarabostii. Triumf. Dacicus.” popoarelor lumii împotriva Romei
la viziunile ºi împrumuturile Conspectul pentru „Al doilea („Popoarele pornesc în contra
mitologice ºi se axeazã strict pe rãzboi” menþioneazã: figura Romei”).
evenimentele istorice, consemnând, ambiþiosului Traian, podul de peste Întâmpinând idolatria aliatului
într-un conspect, faptele de arme ale Dunãre, construit de Apollodor, o Iaromir (declarat „amicul” ºi
lui Decebal: nãvãlirea din anul 86 în luptã a lui Decebal cu iazigii, alianþa „supusul” Romei), cu rezerve,
Moesia ºi uciderea generalului Oppius încheiatã cu regele parþilor (aliaþi ai Decebal constatã cã acesta ori nu-i
Sabinus, apoi cunfruntarea cu dacior), generalul roman Longin cunoaºte cu adevãrat pe romani, ori
Cornelius Fuscus (ucis) ºi dezastrul cãruia regele Decebal îi cere þara pânã îi place sã se înºele, cãci romanii au
armatei romane. Urmeazã notatã la Dunãre ºi despãgubiri de rãzboi, rãmas în istorie „neschimbaþi prin rãu
confruntarea cu Tertius Iulianus ºi confruntarea armatã la care iau parte ºi nici prin bine”.
retragerea acestuia „prin pãdurile germani, sarmaþi, mauretani din Lybia Deºi nearticulat estetic, în
germanice”. „Decebal capãtã-o pace liberã. Drama proiectatã Decebal, din fragmentarismul sãu dispersat,
nouã ca învingãtor – 90”, iar care (în mss. 2241, f. 148-180) au poemul Decebal rãmâne, în fond, o
împãratul Domiþian serbeazã la Roma rãmas pagini întregi de versuri „foarte dezbatere de idei, înnobilând
un „triumf fals”. Apare apoi zeiþa interesante ºi foarte frumoase” 1 , ne personalitatea regelui Decebal cu aura
germanicã Freya, soþia lui Wotan, dezvãluie atât un plan bine unui erou excepþional de epopee
„care aratã vasãzicã interesul documentat al scrierii, cât ºi o viziune anticã, viziunea poetului resimþindu-
Walhallei pentru treburile getice” (G. poeticã de ansamblu asupra epocii ºi se atât de umbre ºi neliniºti
Cãlinescu). personalitãþii regelui dac. romantice, cât mai ales de reflecþii
Primul rãzboi daco-roman este Dupã victoria asupra iazigilor asupra ideii de predestinare a
vãzut de poet astfel: „102. Bãtut la („Azi oastea noastrã a învins iazigii”), popoarelor ºi asupra acelui fatum ce
Tapae. Sora lui Decebal e prinsã. în urma cãreia Iaromir este luat dominã viaþa unor individualitãþi
Vulturii legiunilor lui Fuscus luate. prizonier, Decebal prevede ridicarea exponenþiale.

Cultul morþilor-moºtenire geto-dacã

Moºii de varã
Dr Laurentiu Chiþimia
Dr Elena Chiþimia Armenescu
Medic, scriitor ºi publicist

Meleagurile vechii Dacii sunt sãrbãtorilor ºi ritualurilor precreºtine, numele de câºlegi sau cârnelegi, cad
locuite azi de români, popor care, de- celor creºtine. totdeauna sâmbãta dinaintea lãsatului
a lungul vremurilor, a cunoscut mai Existã cel puþin douãzeci de zile de sec (carne) de postul Paºtelui
multe denumiri, aºa cum rezultã din pe an, consacrate comemorãrii, 2) Moºii de paresimi- cad
numeroase studii. Locuitorii au fost pomenirii ºi aducerii ofranelor pentru totdeauna la 9 martie, de mucenici,
numiþi geþi, daci, valahi, fiind urmaºii cei “adormiþi” ºi repauzaþi nu numai ziua pomenirii celor 40 de martiri
atâtor generaþii care se înlãnþuie de curând, ci pentru toþi morþii creºtini
neîntrerupt pânã în timpuri familiei. 3) Moºii de varã- Rusaliile sau
imemoriale, chiar antedeluviene, ºi au Aceastã pomenire ºi jertfã Pogorârea Sf Duh
o credinþã nestrãmutatã în continuarea (sacrificiu), constã în împãrþirea 4) Moºii de toamnã, de Sâ-
“vieþii” dupã moarte. Credinþa într- (trimiterea) de hran㠖colaci, Medru, adicã Sf. Dumitru
un singur zeu- monoteismul- ºi cozonaci, prãjituri - ºi bãuturã, vase
aceastã convingere de dãinuire a ºi obiecte pentru prepararea sau Moºii de varã
sufletului dupã moarte au corespuns servitul bucatelor. Una din cele mai mari sãrbãtori
ºi corespund creºtinismului, fapt care Cele mai importante sãrbãtori sunt: ale verii, Moºii de Rusalii, sãrbãtoare
a condus la asimilarea ºi suprapunerea 1) Moºii de iarnã, cunoscuþi sub aºteptatã atât de morþi cât ºi de vii,

69
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cu tot fastul cuvenit, o întâlnim în Se dau de pomanã colaci, portul, sãrbãtorile comemorative ale
toatã splendoarea manifestãrii ei în cozonaci, prãjituri, oale, farfurii, ceºti, strãMOªILOR , cu întreaga
sens material, magic (cãluºul se joacã pahare, linguri, furculiþe, fructe ºi moºtenire culturalã pe care ne-o
în aceste zile) ºi religios, pe toatã flori, însoþite de rostirea numelui celui oferã folclorul ºi tradiþia, asigurã
întinderea þãrii, inclusiv în Basarabia. îngropat ºi de evocarea unor unicitatea unui popor antic viu, cu
Cimitirele au mormintele proaspãt întâmplãri din viaþa lui (ei). toate obiceiurile strãvechi practicate
aranjate, îngrijite, unde alãturi de De reþinut cã femeile nu mãnâncã ºi azi, nealterate de timp, încât putem
plante perene rezistente la îngheþ, atât din primele fructe ale fiecãrui spune
florile sãdite în primele zile ale sezon, cât ºi mâncare, în ziua când
primãverii, acum înflorite aºteaptã ca împart, pânã nu dau mai întâi de Tu strãnepotul atâtor viteji ce
într-o explozie de bucurie sã vinã pomanã, pânã când nu-i evocã, adicã dorm sub grui
cineva din fiecare familie la cãpãtâi îi pomenesc, pline de pioºenie, pe Te dãruieºti muncii, credinþei te
(la capul morþilor), lângã cruce, cu strãbunii lor. supui
produse din gospodãria ºi Sãrbãtoarea dureazã trei zile, iar Iubeºti tot ce e viaþã, cântecul
pãmânturile întreþinute de ei altãdatã. în sudul þãrii ºi o sãptãmânã, timp în te înalþã spre Zeu
În straie de sãrbãtoare, cu faþa care are loc Târgul de moºi, unde Zamolxis te vegheazã de sus,
luminatã de zâmbete sau reculegere, lumea se distreazã ºi cumpãrã sau din cerul tãu.
femeile însoþite de copii, merg la vinde obiecte ºi produse. ( din vol Memoria
cimitir în dimineaþa zilei de Rusalii. La fel de puternice ca graiul ºi statuilor)

UNELE ELEMENTE DE ECOLOGIE ÎN CONFRUNTARI ARMATE


ÎN SPAÞIUL DE CIVILIZATIE GETO-DACIC
Colonel(r.) Viorel Ciobanu
Student Catalin Ciobanu
 
Este cunoscut faptul ca, în neîntrecuti cultivatori de pamânturi elementele naturale îi ajutau.
lumea veche, era cu neputinta sa si buni gospodari, chiar daca Istoria ne pune si în fata altor
se declanseze un conflict armat, locuiau în adaposturi improvizate, momente de acest fel, când padurile,
fara ca natura sa fie implicata, platind din aceasta cauza, uneori, mlastinile, lacurile, luncile, dealurile
implorata si chemata în ajutor sa cu moartea schimbarile bruste ale si muntii, trecatorile si vaile,
„îsi dea obolul” ei de tarie si nadejde naturii si anotimpurilor. anotimpurile, vremea si noaptea
ostilor care se confruntau. Fiecare În nenumarate alte episoade deveneau aliati împotriva dusmanilor
beligerant spera sa-si asigure conflictuale, atunci când dispropozitia si împreuna cu alte forte ale naturii,
ajutorul naturii, întorcând-o în dintre formatiunile luptatoare ale ale universului, contribuiau la victorie,
acelasi timp, contra inamiculul. dacilor si cele adverse era prea mare, suplinind si compensând diferentele
Au intrat deja în legenda virtutile inteligentii conducatori autohtoni se de dimensiuni -tehnica si umana, fata
ostasesti ale geto-dacilor, ca buni îmbarbatau si credeau în victorie, de armata adversa.
si abili luptatori, dar si ca buni urmarind semnele naturii. Daca Pe aceste meleaguri se manifesta
cunoscatori ai secretelor naturii, acestea erau favorabile, nadejdea lor o grija deosebita pentru alegerea
datorita comportamentului adaptiv, în puterea naturii de a-i apara sau de animalelor de lupta, selectionate atent
apreciat astfel pentru ca ei „învatau a le facilita biruinta, devenea doar dintre acelea care dovedeau
atât din fiecare biruinta, cât si poate hotarâtoare pentru declansarea rezistenta, viteza si un mare atasament
mai ales si din fiecare înfrângere” actiunii. fata de stapân, animale „inteligente”,
. De pilda, izvoarele istorice Multe erau aceste semne, dar usor de dresat. Dacii posedau cu
confirma ca scitii nu aveau nici poate este suficient sa ne amintim prisosinta astfel de exemplare. Caii lor
case, nici cetati ,nici forturi, nici doar reprezentativa aparitie a de lupta trebuiau sa „stie” sa cada
ziduri, nici zagazuri, pentru ca „îsi curcubeului sau semnificatia (fara a fi loviti), sa reziste la foame si
purtau casa cu ei”, precum melcul tunetului, toamna târziu sau chiar si la sete zile în sir, sa mearga pe gheata
, dar erau neîntrecuti arcasi calari, iarna. Atunci nu mai ezitau, porneau lacurilor si a Dunarii, sa regaseasca
neîntrecuti crescatori de vite, lupta cu deosebit curaj si parca toate drumul spre casa, în cazul în care

70
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
stapânii lor se rataceau sau erau raniti aplicarii unor tertipuri militare de acest extraordinara a geto-dacilor,
ori omorâti. De asemenea, caii dacilor gen. inteligenta lor nativa de a se adapta
simteau si prevesteau pericolele Mai sunt si alte exemple conditiilor dinamice de mediu, de a
naturale si apropierea dusmanilor, de consemnate de istorie referitoare la folosi si transmite forta spirituala si
la departari impresionante, cabrându- utilizarea unor leacuri, „de fiecare zi”, stiinta, creatii materiale de lupta si
se, sforaind sau nechezând cu cu multa îndemânare de „vrajitori” si traditionale, fapt care a contribuit
subînteles. magi, ca mijloace de anihilare a puterii poate decisiv la supravietuirea
Dar si alte animale, de exemplu dusmanilor, strecurându-li-se în acestora în conditii istorice vitrege.
câinii, erau utilizati pentru mâncare sau apa seva de plante Probabil si din aceasta cauza
descoperirea si urmarirea dusmanilor, nocive, somnifere, iritante etc. sau aspectele de eco-morala ale geto-
pentru apararea taberelor de odihna miresme de flori, în aparenta placute
dacilor reflectau echilibru si masura,
si refacere sau pentru prinderea unor si îmbietoare, dar având efect
barbatie si demnitate, puritate si
iscoade infiltrate în dispozitivele inhibitor, de blocare sau de distrugere
omenie - atribute care s-au perpetuat
proprii. Astfel, cei mai robusti, mai a sistemului imunitar al organismului.
prin generatii si vremuri pâna în zilele
docili si mai rezistenti câini constituiau De aceea nu este o întâmplare
un ajutor nepretuit, atât în actiunile descoperirea, la medicul grec noastre. Din asemenea stramosi, din
razboinice, cât si în activitati Diosculides, contemporan lui Nero, asemenea caracteristici psiho-
gospodaresti. a unui mare numar de nume daco- volitionale si atitudinale, înnobilate de
Chiar si Decebal, încercând sa getice de ierburi si buruieni incontestabila determinare ancestrala
abata atentia romanilor de la cucerirea medicinale, cunoscut fiind faptul ca dobândita prin scurta, dar temeinica
capitalei sale, a utilizat o stratagema si leacurile si descântecele lui convietuire cu romanii si îmbratisata
de mare viclenie, taind copacii „de un Zamolxis se faceau cu unele din de o natura ocrotitoare,
stat de om” si îmbracându-i ca aceste ierburi, exemplul cel mai binefacatoare, au rezultat marile
soldati, le-a creat romanilor impresia cunoscut fiind fumigatia cu samânta virtuti morale si biologice ale
unei armate numeroase care îi de cânepa, care avea darul de a poporului român.
întâmpina, fapt care a dus la esuarea narcotiza pe cei care inhalau fumul Iatã deci cum, de-a lungul timpului
atacului si la retragerea acestora. producând acelasi efect ca al unei betii ºi al istoriei, interferenþa multivaloricã
Astfel de evenimente s-au petrecut cu alcool concentrat. naturã-om sau om-naturã ºi-a gãsit
frecvent pe Valea Timisului, Valea Pe buna dreptate, istoriografia în acest areal geografic o sublimare
Cernei ori Valea Jiului, acolo unde nationala si europeana consemneaza ºi o esenþializare umanã la cele mai
conditiile naturale erau favorabile la loc de seama capacitatea înalte dimensiuni bio-structurale.

LIMBA TRACO-GETÃ ÎN IZVOARELE EPIGRAFICE


Dr. Afrodita Carmen Cionchin

La începutul mileniului III, în era mobilizeazã pentru a-ºi expune valorile dacicã «nici nu se poate vorbi» – dupã
globalizãrii, întregul neam românesc, istorice, materiale ºi spirituale, ºi, în pãrerea majoritãþii cercetãtorilor
dar în special tinerii, trebuie sã mod necesar, pentru conservarea strãini ºi a celor români aflaþi în slujba
cunoascã istoria poporului, sã ºtie limbii ºi culturii daco-româneºti. discreditãrii propriei istorii. Conºtienþi
cine am fost, pentru a înþelege ce Între marile enigme ale neamului de misiunea noastrã, vom încerca sã
suntem ºi, implicit, cine vom fi ! Sã nostru, un loc de frunte îl ocupã prezentãm «scrierea Tãrtãria», prima
încercãm sã ne redescoperim istoria, limba ºi scrierea traco-geto-dacilor. scriere din lume, ºi impactul pe care
ºtiut fiind faptul cã supravieþuirea Catalogatã când limbã satem, când l-a avut în principalele scrieri apãrute
noastrã pe pãmântul ancestral, pe care kentum, ba chiar una intermediarã în epoca veche. Necontestând
zeii l-au hãrãzit ºi care nu întâmplãtor între cele douã grupãri, limba traco- romanizarea care s-a realizat numai
a fost numit «Grãdina Maicii daco-getã este consideratã o limbã asupra unor limbi, idiomuri, dialecte
Domnului», a fost socotit drept barbarã dispãrutã în negura ºi graiuri înrudite cu latina, am reuºit
«miracolul românesc». Încercând sã timpurilor sau, cu bunãvoinþa unor sã «dezlegãm» unele din inscripþiile
intre în marea familie a popoarelor cercetãtori, conservatã în circa 160- traco-geto-dacilor ºi sã demonstrãm
europene (deºi se pare cã noi am fost 180 de cuvinte «dãruite» limbii cã limba lor – o limbã pelasg㠖 n-a
primii europeni) ºi a lumii, românii se române. Despre o eventualã scriere dispãrut, ci s-a conservat în limba
71
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

// ËÁÓ // ËÅÔÅÄ // ËÅÄ //


ÅÐÉÄÁÊÁÔÑÏÓÏÅÂÁÃÏÓÅÓÁÓ
// Å //
ÅÔÅÓÁÉÑÅÊÏÁ // ÂËÁÂÁÅÃ

Textul este în «scriptio continua»


cu «alfabet boustrophedon» de tip
est-ionian, pe baza cãruia inscripþia a
fost datatã în secolul al VI-lea a.Chr.3
Cercetãtorul bulgar Vladimir
Gheorghiev a considerat cã sunt 56
de semne grafice ºi, grupându-le sub
o altã formã:
ÅÂÁÑÆÅÓÁÓÍÇÍÅÔÅÓÁ
ÉÃÅÊÁÍÂËÁÂÁÇÃÍ
ÍÕÁÓËÍÅÔÅÄÍÕÅÄÍÅÉÍÄÊÁÔÑÓ
traduce astfel textul: «Ebar, (fiul)
românã ºi dialectele sale: daco- epigrafic trac. Fãrã îndoialã cã avem
lui Zesas, eu trãit-am aici 58 de ani:
românã, macedo-românã, megleno- de a face aici cu mormântul unui
nu strica aceasta (mormântul sau
românã ºi istro-românã. nobil rãzboinic get, dupã cum ne
cadavrul), nu-l pângãri pe însuºi cel
Pornind de la premisa cã limba dovedesc, de altfel, atât resturile de
mort, ca sã nu þi se întâmple ºi þie la
pelasgã/strãvechea valacã a fost limba armurã, cât ºi scutul ºi lancea gãsite
fel»4 .
«zeilor», din care s-a desprins acolo» 1 . Interesantã este ºi opinia
Alþi cercetãtori au emis diverse
euroindiana comunã ºi limbile sale, am tracologului Hristo M. Danov: «Dupã
ipoteze privind descifrarea inscripþiei,
ajuns la concluzia cã româna, prin pãrerea noastrã este posibil ca aceastã
nici una nereuºind sã se impunã.
traco-daco-getã, este moºtenitoarea inscripþie sã provinã realmente din
Interesantã este ipoteza inginerului
modernã a acestui idiom strãvechi. epoca arhaicã, eventual cel mai târziu
G.B. Stefanoski care, folosind limba
Limba traco-daco-getã a fost înruditã din primele decenii ale epocii clasice.
macedo-românã/armânã, a propus o
cu latina, în baza criteriului Apreciem aceasta de la forma literelor
variantã a inscripþiei funerare:
euroindian, dar în principal ca douã ºi de la faptul cã s-a folosit scrierea
Lasã, dacã stai o veºnicie întins
ramuri ale aceleiaºi limbi pelasge, în bustrofedon, ceea ce indicã o
pe scândurã (blanã) este mare
strãvechea valacã, prima ca o limbã perioadã foarte timpurie. Astfel,
durere pentru rude, poate vei ieºi
popularã, iar cea de a doua – limba inscripþia de la Kiolmen trebuie
azi ca sã ai o viaþã precum ai avut-
marilor poeþi latini. consideratã drept cel mai vechi text
o aici. Vlava trãieºte (este vie). Cu
Între inscripþiile din secolele VI- trac din interiorul Bulgariei, redat cu
durere în suflet îþi spun sã ieºi
V a.Chr., considerate cu certitudine litere greceºti. Dupã pãrerea primilor
astãzi afarã ºi-þi doresc sã ai o viaþã
de origine traco-geticã, se numãrã sãi editori, acest text reprezintã o
precum / Vlava ºi cu mine vom
documentul trac de la Kiolmen, inscripþie de pe mormântul unui bãrbat
veni. Sunt în stare etate (bãtrân),
moneda traco-macedoneanã din 500 de origine daco-moesicã sau tracã.
dã-mi, hei dã-mi o scândurã
a.Chr. ºi inscripþiile de pe fialele traco- Satul Kiolmen ºi hotarul sãu, în care
(blanã) pentru asta5 .
getice din secolul V a.Chr. s-a gãsit mormântul ºi inscripþia, se
Fãrã a contesta aportul
În anul 1965, pe o înãlþime de aflã nu departe de trecãtoarea Vãrbiþa,
cercetãtorilor la descifrarea
lângã aºezarea Kiolmen (districtul adicã tot în regiunea moesicã, dar la
enigmaticului document, am emis o
ªumen, Bulgaria) a fost descoperit un frontiera dintre Moesia ºi Tracia.
altã ipotezã verosimilã, pe care o vom
mormânt tumular de incineraþie cu Tocmai de aceea, în limba folositã în
prezenta în cadrul Congresului.
cistã dreptunghiularã, acoperit de trei inscripþie se reflectã în mod just
Din descifrarea textului inscripþiei,
lespezi de piatrã, una purtând o influenþa reciprocã ºi chiar amestecul
se constatã:
inscripþie traco-daco-getã cu litere dintre limba daco-moesicã ºi tracã»2 .
a. Inscripþia a fost scrisã cu
eline. Lespedea de piatrã funerarã se Textul inscripþiei, publicat de V.
caractere eline (greceºti) în limba
aflã la muzeul din Preslav, Bulgaria. Beševliev, conþine 52 de litere ºi 7
strãveche valacã/pelasgã. Dacã se
«Acest monument unic /…/ dateazã semne de punctuaþie:
acceptã cã au existat etnonimele de
din secolul al VI-lea î.e.n. ºi prin
trac ºi get, ar rezulta cã limba
urmare este cel mai vechi document

72
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
acestora a fost strãvechea valacã/ fiica limbei latineºti, adicã aceii V a.Chr., dar ºi alte mesaje transmise
pelasgã, aºa cum se dovedeºte prin corecte, totuºi de vom vrea grãi oblu, de înaintaºi.
descifrarea textului inscripþiei. limba româneascã e mama ceii
b. Limba strãveche valacã/pelasgã latineºti»6 . 1 Manfred Oppermann, Tracii între
era frapant de asemãnãtoare cu latina. c. Textul inscripþiei, scris în urmã arcul carpatic ºi Marea Egee, Editura
Unele cuvinte ale inscripþiei sunt mai cu mai bine de 2500 de ani în limba Militarã, Bucureºti, 1988, p. 120.
2 Hristo M. Danov, Tracia anticã,
vechi decât cele latineºti. Limba strãveche valacã, este uºor de citit Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,
strãveche valac㠖 pelasga – era o pentru actualii vorbitori ai limbii Bucureºti, 1976, p. 191.
limbã popularã, naturalã, pe când nu române – valachii moderni (poate mai 3 Ion Horaþiu Criºan, Spiritualitatea
apãruserã «mari poeþi, fãuritorii latinei uºor decât pentru un englez care geto-dacilor, Editura Albatros, Bucureºti,
1986, p. 297.
literare». De altfel, la sfârºitul citeºte un text vechi englez ºi chiar
4 Vladimir Gheorghiev, Trakite i tehniiat
secolului al VI-lea a.Chr., Roma mai uºor decât pentru grecul modern ezik, Sofia, 1977, p. 129, apud M.
trecea de la regalitate la republicã iar care încearcã sã-l citeascã pe Homer). Oppermann, op. cit., p. 222.
limba latinã nu depãºise þinutul Cunoscând limba în care au fost 5 G.B. Stefanoski, Limba traco-dac㠖
Latium. Se adevereºte afirmaþia lui scrise inscripþiile neamului nostru, fondul limbilor indo-europene, Editura
Mirton, 1995, pp. 56-60.
Petru Maior fãcutã în urmã cu douã vom încerca sã descifrãm moneda 6 Petru Maior, Istoria pentru
secole: «De acie, mãcar cã ne-am traco-macedoneanã emisã în anul 500 începuturile Românilor în Dacia, vol. II,
deprins a zice cã limba româneascã e a.Chr., fialele traco-getice din secolul Editura Albatros, Bucureºti, 1971, p. 57.

CREDINÞA ÎN DUMNEZEU ªI SFÂNTA CRUCE PE PÃMÂNT TRAC


ªI EGIPTEAN (MIL. III – I î.H.)
Naºterea Igiptiei Iglesia – ortodoxã de rit rãsãritean
Gh. V. CÎRLAN

„Nu vã mândriþi cu puterea Argonauticele, Ed. Minerva, 1987, „Evoluþia este legea Vieþii. Numãrul
voastrã, cãci nimeni nu ºtie ce i se Buc, p. 131), a „ fugit, pe ascuns, în este legea Universului. Unitatea este
poate intâmãla în viitor, ºi nici ce Samotrace, apoi în Egipt, unde la legea lui DUMNEZEU”.
urmãreºte Dumnezeu atunci când Memfis a întocmit legenda sacr㠖 Pitagora (sec VI î.H.) la 18 ani ºi-
loveºte...” cum însuºi spune la pag 130 în care a adus aminte ce-i spusese un
(Filosof Kagemni, Egipt, 2837 spune c㠄Noi facem cerul sã plângã hierofant al templului lui Adonai (a
î.H.) (plou㠖 dacã ne rugãm! n.n) ºi Domnului) din Liban, mamei sale,
înveselim pãmântul; ºi asemeni unor Partenisa: „ O, femeie din Ionia, fiul
pietre preþioase, noi purtãm în inimile tãu va fi mare prin înþelepciune, însã
Credinþa în Dumnezeu ºi Sf. noastre lacrimile tuturor fiinþelor adu-þi aminte cã dacã grecii mai au
Cruce este atestatã documentar în anii (dragi – n.n) ca sã le prefacem în încã ªtiinþa Zeilor, ºtiinþa despre
2837, 2637, 2500, 2271, 2440, 1430 surâsuri. Dumnezeu moare în noi; ºi Dumnezeu, Unic nu se aflã decât în
– 1353 î.H. , din vreamea lui Orfeu, tot în noi renaºte El” (v. Ed. Schure, Egipt”. Înþelepþii Egiptului au spus în
a lui Pitagora (530 î.H) când Marii iniþiaþi, Ed. Lotus, Buc, 1994, cei 12 ani, c㠄 Omul însuºi face parte
întemeiazã ªcoala Pitagoreicã la p. 167). Tot Orfeu a afirmat: „ din naturã, simbolizatã prin Mama
Crotona în susul Italiei, apoi urmaºi Dumnezeu este Unul ºi toteauna Terra (Mama Pãmântului) „ Din ea
ai sãi vor fi întâlniþi pânã în sec. XVI asemeni Lui însuºi. El domneºte tu ai ieºit. Din nimic nu poate ieºi
d.H. în Carpaþi ºi Balcani. (v. Sorin pretutindeni. Însã zeii sunt nenumãraþi cineva sau ceva. Sufletul vine din apã
Boaru, Fenomenul românesc, ed. ºi diferiþi, cãci divinitatea este veºnicã sau din foc, ori din amândouã...
Porto Franco, Galaþi) ºi nesfârºitã... Prin aceste spirite Cunoaºte-te pe tine însuþi, dar ºi
Eduard Schure ne spune cã, divine – respirã, acþioneazã ºi apare Natura înconjurãtoare ce se regãseºte
„Orferu – fiul lui Apollon, din Bistonia, DUMNEZEU” (p. 175) în cele trei lumi: lumea naturalã,
parte a Traciei, unde locuiau Ciconii Peste circa un mileniu, a trãit lumea umanã ºi lumea divinã a omului
cu mioare multe”, „Orfeu, drag fu Pitagora, un alt mare iniþiat în ºi a Universului, a microcosmosului
adus pe lume de Calliope si Oiagru, templele Egiptului, care a cunoscut ºi a macrocosmusului, care este ea
Crai(rege) al Bistoniei” (V.Orfeu), credinþa în DUMNEZEU UNIC: însãºi o trinitate. Cosmosul, domicat

73
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
ºi pãtruns de Dumnezeu, forma singurã fiinþã, forþã creatoare ºi frumos?!...” (v. Ernest Barnea,
Tetrada sfântã, imensul ºi radioasã ( bucuroas㠖 n.n.)” (ed. Nunta În Þara Oltului, în rev. Sec.
neprihãnitul simbol: Izvor al Naturii Shure, op. cit, p. 226 – 227). XX nr. 313-315. Buc, 1987, pp. 81-
ºi model al Zeilor!”... „ Se zice cã ªi mai plastic exprima acest 96)
Bãrbatul, negãsindu-l pe Dumezeu concept o þãrancã analfabetã din Tracii cunoºteau ºi ei pe
nici în ºtiinþã, nici în religie, Îl cautã Drãguºi, Þara Oltului, Nordul Dumnezeu ºi Sf. Cruce, cãci asta ne
cu disperare în femeie. Dar atât Munþilor Fãgãraº: „ ...Când iese aratã Mozaicul cu Cruce de la Partoº
bãrbatul cât ºi femeia, îl vor gãsi pe mirele ºi mireasa (pe poarta casei (Alba Iulia) sau Bãlgrad (Transilvania
Dumnezeu în ei înºiºi ºi unul pe pãrinteºti n.n.) frumos rânduiþi, se din sec al XV-lea Î.H.), care ne trimite
celãlalt „ prin iubire adâncã ºi prin bucurã ºi lumea, se bucurã ºi la tezaurul de la Hinova (Turnu
iniþiere, prin contopirea lor într-o Dumnezeu. Ce-i ca nunta de Severin) din sec. XVI – XV Î.H.

DACII ªI CONDUCÃTORII LOR AU LÃSAT URME


ªI SEMNE CARE AU AJUNS PÂNÃ ÎN PREZENT
Prof.Criºan Ioana

Rãdãcinile noastre sunt foarte adânc bârne, îmbinate la colþuri în “Coadã de Verificând pãrerea localnicilor, aflãm
înfipte în acest pãmânt milenar, apãrat rândunicã”, fãrã cuie, având cã aceºtia susþin cã aºa au aflat din
cu sângele vãrsat de eroii noºtri pentru reprezentate spirala, cercul, volutele, strãbuni, de la moºii ºi strãmoºii lor.
a-ºi pãstra glia ºi vatra strãbunã. viþa de vie, frunza de stejar ,crucea, Dup㠄Dicþionarul explicativ al limbii
Din cele mai vechi timpuri, strãmoºii doi ºerpi încolãciþi, române”, cuvântul „HO” este un strigãt
traco-geto-daci ne-au sãdit în suflet X-ul, liniile scurte paralele, pe bârna cu care sunt oprite vitele, mai ales caii,
,,înþelepciunea divinã primordialã, care care este marginea uºii ºi unghiul pe având înþelesul „stai !, opreºte-te !”.
se aflã în fiecare din noi în stare bârna de sub geam. Pentru locuitorii din Valea
latentã“. Ea trebuie activatã. Activarea Biserica “ Înãlþarea Domnului” din Gurghiului, aceastã opinie este cea care
se face pe calea inimii, nu pe cale Reghin, construitã în 1910 ºi al cãrei este acceptatã, faþã de aceea de origine
raþionalã. Înþelepciunea ne-a fost paroh este protopopul oraºului, preotul slavã a cuvântului „Hodac”.
transmisã prin adevãratele proverbe Teodor Beldeanu, are în picturã ºi Primele dovezi arheologice atestând
pline de învãþãturi, prin mituri ºi legende, sculpturã toate semnele patrimoniale cã aici au locuit oameni încã din timpuri
dar ºi prin arhitectura tradiþionalã strãmoºeºti de o rarã frumuseþe. strãvechi sunt vârfurile de sãgeþi ºi
specificã gospodãriilor þãrãneºti, care Urmele dacilor la Hodac. toporul de piatrã ºlefuitã, descoperite
au pãstrat câte ceva din casa dacului. Localitatea Hodac este situatã pe lângã peºtera Irina, din apropierea satului
Marea Înþelepciune ºi-a avut lãcaºul pitoreasca vale a Gurghiului, la o Adrian, toporaºul din piatrã descoperit
originar pe teritoriul fostului stat geto- altitudine de 700 de metri, pe cursul la Pietroasa-Isticeu, cel descoperit pe
dac. mijlociu al râului Gurghiu ºi râul Isticeu, pârâul Bucin din Ibãneºti, sau alte
Semnele dacilor la Reghin. Poarta la poalele Munþilor Gurghiu ºi la 18 asemenea vestigii. În acest sens, Valeriu
Muzeului Etnografic din Reghin are kilometri de Municipiul Reghin. Lazãr, în Repertoriul arheologic al
înscrise pe ea semne ale dacilor: Adevãrata denumire a comunei judeþului Mureº, mai menþioneazã ºi alte
simbolul dacilor, ºarpele, spirala dublã, Hodac, devenitã legendã transmisã din descoperiri asemenãtoare, printre care
cercul, rozeta, unghiul, voluta ºi generaþie în generaþie, spun bãtrânii, se numãrã fragmente ceramice din
intersecþia. provine de la cuvântul ,,HO”, de origine epoca bronzului ºi un vas de lut din
Biserica de lemn din Reghin dacicã, care a fost folosit la delimitarea epoca fierului, descoperite în Gurghiu.
(cunoscutã ca fiind biserica lui Petru graniþei nordice a Imperiului Roman: Sub poalele Dealului Sãrat, în direcþia
Maior), monument istoric datând de la “HO – DAC’’, adicã ,,HO” = pânã aici localitãþilor Comori ºi Orºova, pe locul
1725, la care a slujit Petru Maior prin (Imperiu Roman), iar “DAC” = de aici, unde a fost gura Gurghiului, au fost
1790, când era ºi protopop la dacii. descoperite fragmente ceramice din
Gurghiu.În prezent,renovatã ºi Etnologii considerã cuvântul epoca bronzului ºi o unealtã în formã
întreþinutã de preotul paroh protopopul “Hodac” de origine slavã: “hod” = cale triunghiularã, din opal.
Ilie Damian, ea pãstrezã semne dacice. ºi sufixul ,,ac” = cale de refugiu în Vestigii descoperite în valea
Strãmoºii construiau casele din pãduri ºi munþi. Gurghiului pot fi vãzute la:
74
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
- Muzeul judeþean Mureº: oalã cu 1453 - Possesio sen villa Hodak împliniri prin faptele lor de vitejie,
trei torþi, urnã decoratã, vas bombat, [2], dreptate, credinþã ºi adevãr, fãrã sã
vas mic cu douã torþi, capac de vas - 1469 - Hodac Banffy [3], 1723 - doreascã niciodatã ceva ce nu le
toate din epoca Latene, descoperite în Hudac C. K. aparþine, ci doar apãrându-ºi pãmântul,
vatra localitãþii Caºva, obiecte din Concluzii. Dacii au lãsat urmaºilor neamul ºi graiul, ceea ce le-a fost dãruit
bronz, de la Jabeniþa; semne ºi urme care vorbesc de la sine de DUMNEZEU de la începutul lumii.
- Muzeul Unirii, Alba Iulia: ciocan ºi au ºtiut sã trãiascã aproape de DECEBAL, acest viteaz dac, a
din bronz, descoperit în localitatea Dumnezeu care i-a ajutat sã creeze o rãmas un simbol al sentimentului de
Adrian; societate divinã aproape perfectã, în dreptate, de libertate pentru apãrarea
- Muzeul Naþional Budapesta: vârfuri care trãiau în armonie cu întreaga spaþiului pe care l-au locuit dacii de
de sãgeþi ºi un vârf de lance din bronz, naturã ºi cu tot Universul. milenii, a graiului, a datinilor ºi a
descoperite în vatra localitãþii Glãjãrie. Cred cã românii ar trebui sã se credinþei strãbune.
Cu toate descoperirile de mare întoarcã la Dumnezeu, care i-a unit ºi
valoare arheologicã, încã din epoca i-a ajutat în cele mai grele încercãri, [1] Interviul a fost preluat din Formula AS,
bronzului, localitatea Hodac este atestatã pentru a-ºi pãstra identitatea spiritualã. nr. 671 / 2005
documentar foarte târziu. Astfel, se Aceºti cârmuitori ai neamului [2] Istoria familiei Csanki, vol. II, pag. 708
gãsesc consemnãri în : românesc au scris istoria marilor [3] Istoria familiei Csanki, vol. II, pag. 34

SFÂNTA CRUCE
Prof. Margareta Cristian
Motto: “ Cultura este motorul timp ce cealaltã faþã a ei este luminatã La Echinocþiul de toamnã, Soarele
civilizaþiei omenirii” de Soare. intrã în zodia Cumpenei, la Rãsãrit apare
(Cristera) Axa planetei face o miºcare Constelaþia Balanþei. Pe Orizont se
În miºcarea de Revoluþie a Terrei precesionalã descriind, într-un plan, împlineºte Crucea. Planeta începe un
corelatã cu miºcarea de Rotaþie în jurul litera X iar în spaþiu - douã pâlnii puse nou ciclu de viaþã o datã cu începutul
propriei axe, traiectoria descrisã de þara cap în cap. În lunile decembrie – unei spire din traiectoria ei spiralatã în
Carpaþilor este o Cruce. Iatã cã acest ianuarie, Costelaþia Casiopeea se vede jurul Soarelui, cãtre Vega (Planºele II
semn este de când Pãmântul ºi a fost din România ca un M mare de tipar. ºi III).
cunoscut de oameni încã înainte de Este important de reþinut deoarece la Miºcarea aparentã a României pe
venirea la trup a Fiului lui Dumnezeu, Solstiþiul de varã nu se mai vede aºa. orbita elipsoidalã a Terrei descrie cifra
Iisus, Mântuitorul Nostru (Planºa I). La aceastã datã, suprafaþa României se 8 vãzutã de pe Vega. Cifra 8 este cifra
Deci, cunoscãtorii acestui semn înainte îndreaptã cãtre Soare, astfel cã în ziua Maicii Domnului (Planºa I).
de întruparea lui Iisus, din anul O sau de Sânziene ( ), omul, muntele, stâlpul Acest pamânt – România -
din 5508 de la Facere, erau creºtini, în etc. nu au umbrã. Rezultã cã razele formeazã Sfânta Cruce, de aceea
fapt. Soarelui cad perpendicular pe suprafaþa “poporul român s-a nãscut creºtin”1.
Solstiþiul de iarnã marcheazã României, dupã care, datoritã miºcãrii
începutul creºterii luminii diurne ºi precesionale pereche cu cea de la 1
G.D.Iscru - “Zalmoxis ºi Iisus sau dreapta
descreºterea perioadei nocturne. In solstiþiul de iarnã, ziua dã înapoi ca credinþã milenarã a neamului românesc”, revista
“Rãdãcini”, Anul II, nr. 4, aprilie 2003.
fapt, noaptea este umbra planetei, în Racul.

DECEBAL - ULTIMUL REGE ZALMOXIAN


Conf.univ.dr. Ion D. Dunãreanu

Lucrarea se bazeazã pe studii Principalele idei-cadru ale lucrãrii civilizaþii, aºa cum aratã documentat
aprofundate, realizate de autor pe sunt urmãtoarele: în studiile ei savanta Maria Gimbutas,
parcursul a peste 15 ani ºi este · Dacia a fost dintru început parte bazându-se pe achiziþii arheologice.
centratã pe demonstrarea veridicitãþii integrantã a unei strãlucite civilizaþii · Caracteristicile definitorii ale
unor afirmaþii ale specialiºtilor în care cuprindea acestei civilizaþii rezidã în
dacologie referitoare la trecutul Europa ºi teritorii din actuala Asie, urmãtoarele:
nostru, în context european. situându-se în centrul acestei -fundamentul ei spiritual,
75
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
decurgînd din legãtura nemijlocitã cu ca tip diametral opus de civilizaþie; se regãseºte la nicio altã limbã
divinitatea, obiectivatã într-un sistem -Decebal a fost ultimul rege europeanã.
de organizare social-politicã bazatã pe european care a avut menirea sã În majoritatea cazurilor acestor
legile lui Zalmoxe (cf. lucrãrii menþinã organizarea socio-politicã congruenþe, se observã o intervenþie
„Zamolxis,Primus Getarum bazatã pe legile lui Zalmoxe. Nereuºita savantã de mare fineþe asupra
Legislator”). La cel de-al VI-lea efortului sãu n-ar trebui privitã ca o structurii cuvintelor, în maniera
Congres de Daciologie (2005), am înfrângere, încetarea luptei având mai descrisã de Nicolae Densuºianu în
prezentat teza potrivit cãreia numele degrabã caracteristica unei replieri pe „Dacia preistoricã”. Încã este greu de
Zalmoxe constituie un nume generic, alte dimensiuni spaþio-temporale; înþeles raþiunea acestei intervenþii ºi
desemnând o instituþie, ºi nu o -în frunte cu Decebal, dacii au lãsat doar abordarea temei în dezbateri de
persoanã. Voi aduce noi argumente urmaºilor factorul cel mai important tipul congreselor de dacologie ar putea
în susþinerea acestei teze, bazate pe ºi sigur de continuitate, premizã a lãmuri misterul. Pentru noi este
o interpretare semanticã proprie a regãsirii la capãtul istoriei, la important, deocamdatã, faptul cã,
unor ideograme, vechi de peste 5000 reîntâlnirea cu Zalmoxe - limba. odatã conºtientizând procedeul
de ani; · Existã o legãturã congenitalã între pelasgic de prelucrare a cuvintelor
limbii originare, putem identifica cu
-caracterul unitar al limbii, daci, traci ºi pelasgi, orice încercare
uºurinþã elementele comune ale limbii
multitudinea dialectelor proprii de regionalizare distinctã, rigidã a
dacoromâne ºi ale altor limbi - precum
diferitelor populaþii permiþând acestora neavând niciun suport. Un
albaneza, daneza, engleza, finlandeza,
comunicarea facilã între acestea; argument de importanþã esenþialã în
franceza, germana, greaca, irlandeza,
-viaþa oamenilor, caracterizatã sprijinul acestei teze rezidã în
islandeza, norvegiana, suedeza ; araba,
prin confort deplin, se baza pe caracterul unitar al limbii acestei
urdu ; japoneza; quechua º.a.,
cunoaºterea ºi valorificarea eficientã civilizaþii, unitate în diversitate care
elemente care, aºa cum rezultã din
a unor adevãruri simple referitoare la permitea comunicarea între diversele studiile autorului, nu sunt latine, ci pre-
naturã ºi relaþia om-naturã, ceea ce grupuri etnice, deºi fiecare avea un latine. Aceastã uºurãtate pare a sugera
fãcea sã lipseascã preocupãrile legate dialect propriu pentru comunicarea caracterul intenþional al prelucrãrilor
de producþia materialã la scarã mare intracomunitarã. Este îndreptãþit sã operate de pelasgi, în perspectiva
ºi posesia bunurilor; afirmãm cã dialectele limbii originare revenirii, istoriceºte, la civilizaþia
-o datã cu expansiunea romanã în pelasg-traco-dacice s-au conturat originarã.
Europa ºi Asia, civilizaþia pelasgo- istoriceºte, în consecinþa experienþei · Privitã din acest unghi, integrarea
traco-dacã, devenitã þinta obsedantã specifice de viaþã, fãrã ca acest proces europeanã ar trebui înþeleasã ca re-
a acestei expansiuni, intrã într-un sã impieteze asupra caracterului unitar integrare, proces care ar trebui sa se
proces istoric de dispariþie treptatã. al limbii comune. fundamenteze pe un corp unitar de legi
Dacia, ultimul crâmpei nealterat al ei, · Cel mai frapant aspect al limbii de felul celor zalmoxiene, precum ºi
a rezistat datoritã menþinerii legãturii strãmoºilor noºtri daci rezidã în aceea pe recuperarea limbii originare
cu divinitatea. În consecinþa unei cã ea cuprinde comune. În acest sens, studiul
cauzalitãþi ce nu poate fi explicatã azi, cuvinte prezente actualmente în comparativ al limbii dacoromâne ºi al
aceastã legãturã a fost distrusã. Faptul toate limbile ºi idiomurile europene, celorlalte limbi poate contribui
a constituit premiza decisivã care a precum ºi în unele limbi ale populaþiilor substanþial la redefinirea ºi realizarea
permis Romei sa aneantizeze Dacia, asiatice ºi amerindiene, aspect care nu unitãþii europene.

Din Dacia creºtinã în Galia :


Sfântul Ioan Casian (360-435), getul creºtin,
Pãrinte al Bisericii Universale
“Conferinþe spirituale” : “Despre cele trei renunþãri”
Conferinþa cu Abba Pafnutiu, în Egipt.
Alexandru Stan
SwissEngineering, Elveþia
Astãzi, noi vom trãi câteva originari din Dacia pontica crestina, Dupã un lung voiaj în deºertul
momente de fericitã gândire ºi simþire þinute în Egiptul creºtin în jurul anilor Sciti, ei au gãsit în sfârºit pe abba
creºtinã, continuând colaþiunile celor 390-400 dupã Isus Cristos. Pafnutiu, cunoscut prin sfinþenia vieþii
doi geþi creºtini, Gherman ºi Casian, lui, prin înþelepciunea ºi prin viaþa sa
76
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
izolatã, pe care o ducea de zeci de Casian prezintã apoi, exemplul lui transmite tinerilor geþi creºtini,
ani, în rugãciune ºi în contemplaþie. Abraham ºi cel al lui David. Gherman (Germanus) ºi Casian ºi
Dupã ce i-a primit cu bine pe Cele trei renunþãri se gãsesc în despre cele trei feluri de bogãþii, care
tinerii Gherman ºi Casian, el i-a lãudat cele trei cãrþi ale lui Solomon ºi sânt prezentate în Sfintele Scrieri. 
pentru efortul lor de a fi pãrãsit Dacia, anume : prima, noi o gãsim în «Pãrãsind aceste bogãþii vãzute ale
spre a cãuta învãþãturile lui Isus «Pildele» ; prin ea sunt combãtute lumii, noi le îndepãrtãm fiindcã ele nu
Cristos, la anahoreþii de pe malurile dorinþele trupeºti ºi viciile pãmânteºti. sânt ale noastre, ci sânt strãine de noi,
Nilului, în deºertul Sciti, abba A doua renunþare noi o gãsim în oricât ne-am lauda noi cã ele au fost
Pafnutiu a început sã le transmitã «Eccleziastul», unde sânt numite câstigate prin munca noastrã, sau cã
învãþãturile trãite de el personal. deºertãciune “toate cele care se le avem prin moºtenire de la pãrinþi.
Existã trei feluri de vocaþii ºi trei petrec sub soare”. Cãci, precum am spus, nimic nu este
feluri de renunþãri. A treia renunþare se gãseste în al nostru, în afarã de ceea ce
Prima vocaþie sau chemare vine «Cântarea cântãrilor» unde mintea se posedãm în sufletul nostru ºi în inima
de la Dumnezeu, a doua este mijlocitã uneºte cu cuvântul lui Dumnezeu, noastrã ºi care nu ne poate fi luat de
de om iar a treia are ca izvor prin contemplarea celor cereºti, trãind nimeni.»
trebuinþa. dincolo de toate cele vãzute. ªi : …»De aici se înþelege bine cã
Astfel sunt enumerate exemplele David ne spune (citez) : «Cã eu noi precum mergem pe calea
chemãrii lui Abraham, a fericitului sânt locuitor pe pãmânt ºi strãin, la mântuirii chemaþi de Spiritul
Antoniu, pe drumul lui Cristos. fel ca ºi toþi pãrinþii mei» Domnului, la fel noi ajungem la
A doua chemare se produce în om Casian scrie, transmiþând cu desãvârºirea supremei fericiri conduºi
atunci când exemplele sfinþilor sau modestie, grija, atenþie, discreþie, de înþelepciunea ºi lumina Lui.»
faptele lor aprind în sufletul omului, învãþãtura lui Isus Cristos, prin
dorinta salvãrii, a mântuirii. cuvintele lui abba Pafnutiu : «Aºadar Gherman sau Germanus îl
Al treilea fel de chemare este cel noi vom merita sã obþinem adevãrata întreaba apoi pe abba Pafnutiu : „Dar
care vine de la trebuinþã, când legaþi desãvârºire a celei de-a treia renunþãri în ce constã libera alegere ºi faptul
de bogãþiile ºi de plãcerile acestei lumi, atunci când mintea noastrã, cã noi sântem de laudã prin inteligenþa
noi ajungem sã ne gândim din nou la neîntunecatã de nici o grãsime a noastrã, dacã Dumnezeu începe ºi
Dumnezeu, la învãþãturile Lui. trupului, ci curãþitã prin slefuri foarte terminã tot ceea ce trebuie pentru
Apoi sânt prezentate mai multe pricepute, prin neîncetata meditaþie desãvârºirea noastrã ?»
exemple concrete ºi cel al lui Iuda asupra celor divine ºi prin cuget
precum ºi cel opus acestuia, al spiritual, trecând prin toate cele Acesta îi rãspunde : «Aþi avea
Sfântului Apostol Paul precum ºi mai pãmânteºti, va ajunge la cele dreptate sã vã puneþi aceastã
multe alte exemple. nevãzute….Virtutea ºi încrederea în întrebare, dacã ar exista în orice
Astfel “totul depinde de sfârºit” aceastã lucrare nu o va cãpãta decât lucrare ºi ºtiinta numai începutul ºi
ºi anume de felul cum noi înþelegem acela care, prin propria lui experienþã, sfârºitul ºi n-ar fi ºi un mijloc
sã trãim, sã evoluãm, în raport cu va primi cele pe care le-am spus.» despãrþitor. Astfel, precum noi ºtim
învãþãturile creºtine ale lui Isus Sau : cã ocaziile de mântuire le aduce
Cristos. «Aºadar, deloc nu ne va folosi Dumnezeu în felurite chipuri, la fel
Cele trei renunþãri, scrie Casian, renunþarea trupeascã ºi, într-un fel, este în puterea noastrã sã servim, cu
aºa cum ele au fost transmise de plecarea din Egipt, schimbând numai mai multã sau mai puþinã încordare,
tradiþia pãrinþilor creºtini, de la sursa locul, dacã n-am fost în stare sã ocaziile aduse de Dumnezeu.» 
Sfintelor Scrieri, noi toþi, trebuie sã obþinem ºi în suflet renunþarea, care Si el continua : «Se cade sã ºtim
le îndeplinim cu tot zelul. este mai sublimã ºi mai folositoare» bine cã, practicând cu toatã puterea
Prima renunþare este cea prin care ªi iar : noastrã orice virtute, noi nu putem
noi dispreþuim orice bogãþie ºi mãrire «Trebuie sã ne grãbim, aºadar, cu în nici un chip ajunge la desãvârºire
a lumii, a doua este cea prin care noi toatã strãduinþa ca ºi omul nostru numai prin zelul ºi prin înþelepciunea
respingem obiceiurile, viciile ºi interior sã alunge ºi sã împrãºtie tot noastrã ºi cã nu este de ajuns omului
atracþiile vechi ale sufletului ºi ale avutul viciilor sale, pe care le-a strâns ca numai prin sârguinþa sa ºi prin
trupului iar a treia renunþare este cea în viaþa de mai înainte. Acest avut este strãdaniile sale sã se ridice la înalta
prin care noi contemplãm numai cele al nostru propriu, legat strâns de corp rãsplatã a fericirii, dacã el n-are ºi
viitoare ºi prin care sã ajungem sã ºi de suflet.» ajutorul lui Dumnezeu, care-i
dorim cele care nu se vãd, renunþând conduce inima spre ceea ce este
la toate cele prezente ºi vizibile. Abba Pafnutiu le vorbeºte/ bine.»

77
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
«Niciodatã oamenii sfinþi n-au Dumnezeu. Trebuie sã mãrturisim harul, graþia lui Dumnezeu, credinþa
fost siguri cã ei vor gãsi prin propria cã toate se fac ºi se îndeplinesc cu noastrã creºtinã de fiecare zi precum
lor inteligenþã drumul drept, care sã- voia sau cu îngãduinþa Lui, cu rolul important al faptelor noastre
i ducã la virtute ºi la înfãptuirea ei, lãmurirea cã binele se îndeplineºte bune, de fiecare zi, în raport cu Planul
ci ei l-au cerut mai degrabã prin cu voinþa ºi cu ajutorul lui Dumnezeu, lui Dumnezeu pentru noi.
rugãciuni cãtre Dumnezeu, zicând : iar rãul cu îngãduinþa Lui, atunci când Astfel, noi am primit acest mesaj
«Îndrumeazã-mã în adevãrul Tãu» ocrotirea divinã ne pãrãseºte din cauza creºtin în credinþa dreaptã, prin
sau «Condu în faþa Ta drumul meu» netrebniciei ºi a învârtoºãrii inimii intermediul lui abba Pafnutiu din
Abba Pafnutiu spune lui Gherman noastre þi îngãduie sã fim stãpâniþi de Egipt, prin colaborarea lui Gherman
ºi lui Casian «Se cuvine sã credem diavol sau de patimi ruºinoase.» ºi Casian ºi prin scrisul Sfântului
cu nestrãmutatã convingere cã nimic Abba Pafnutiu ne transmite nouã Ioan Casian, din Dacia pontica
nu se pertrece pe aceastã lume fãrã mesajul de echilibru minunat între creºtinã.

Repere etimologice transilvane ºi vechile dovezi dacice


Decebal-Radu Ciurchea

În aceastã lucrare, evidenþiem: antica Sargetia (poate Sãrgâþa, Someºul Cald ºi Someºul Rece. De
(a) importanþa fonemelor Sargâþa – în toponimicele actuale), ar asemenea, credem cã din motive
“sighet” – confluenþã ºi “sãrmaº”- trebui sã fie un pârâu sãrat în triumfaliste, Traian ºi anturajul au vrut
sãrãturã care aparent formeazã apropierea unei cetãþi ºi acolo ar sã zicã Sarmis în loc de Someº, cãci
numele Sarmizegetusa, presupusa trebui cãutat tezaurul lui Decebal (de nu le plãcea cum sunã Someº-sighet/
capitalã a regelui Decebal precum ºi fapt trebuie sã evidenþiem o necro- Someº-segetuza.
(b) formarea numelor de familie polã, cãci Dio Cassius menþioneazã Avem deci 2 ipoteze pentru
transilvane pornind de la satul de cã tezaurul era amestecat cu vest- confluenþa a douã râuri Someº
origine. minte) ºi nu confluenþa a douã râuri (Sarmis):
Aceste cuvinte au rãmas în sãrate, a cãror salinitate a dispãrut în 1. Lângã Dej (conflueþa Someºului
limbajul pãstorilor locali români timp. Mare cu Someºul Mic). Existã mai
(valahi), pentru care aceste notiuni Sã considerãm acum semnificaþia multe sãrmaºuri însã nu s-a gãsit un
geografice sunt esenþiale în orientarea cuvântului “sighet”, care înseamnã castru roman din 106 AD ºi nici cetate
geograficã ºi de aceea au rãmas confluenþã: dacicã.
intacte în timp. Szeged în Ungaria - confluenþa 2. Confluenþa Someºului Cald cu
Sãrmaº înseamnã apã sãratã ºi Mureºului cu Tisa Someºul Rece la Gilãu, lângã Cluj.
este un fonem foarte frecvent în Sighisoara (diminutiv) - conflu- Aici gãsim si un pârâu numit Sãrata,
Transilvania, care este platoul Mãrii enþa dintre Tarnava Micã ºi ªes care ar putea fi antica Sargetia a lui
Sarmatice. In present, avem: Sãliºte, Sighetu Marmatiei - confluenþa Dio Cassius. Existã o cetate de piatrã,
Sãrata, Sãrãtura, Sãrãþel, Sãrãþeni, dintre Tisa ºi Iza între Vlaha ºi Tauþi, numit㠓Cetatea
Sãrile, Sãrmaº (5), Sãrmãºel, Sighetu Silvaniei (near Zalau) Fetei” – insuficient investigatã
Sãrmãºag. Diminutivele sunt confluenþa dintre Crasna ºi Zalau arheologic, probabil fiind atribuitã
necesare pentru a distinge eventualele Sighii (plural, scris SIBIU pe hãrþi unui alt erou român, Gelu, învins de
izvoare din acelaºi areal pastoral. Nu – o alterare incompetenta a numelui unguri în 895 AD. Existã un castru
am gãsit (încã) Sãrgeþel, Sãrmãgel original), confluenþa mai multor roman din 106 AD construit de
sau Sãrmãgâþa (cautând Sargetia lui afluenþi ai râului Cibin. Traian. Istoriografia maghiarã
Traian). Presupunem cã Sãrmãgâþa Am obþinut astfel, din surse relateaza cã, mai sus de Vlaha, în
a fost rebotezatã Sânmarghita (lângã antice, douã cuvinte dacice, sugerând grãdina grofului Mihacs, s-au gãsit 4
Dej). Sãrmãtau este imposibil, cã limba românã actualã este de fapt schelete ‘gepide’. De fapt sunt niste
deoarece “tãu” desemneazã o apã aceeaºi cu vechea limbã dacã foarte veritabili tumuli, aºteptaþi din
curgãtoare. Prin urmare, Sarmis/ (considerând desigur evoluþia naturalã povestirea lui Dio Cassius, vizibili din
Sãrmaº ar trebui sã fie un pârâu, a limbii). satelit. In plus, satul Vlaha din aceastã
trecând peste un depozit salin; In Ardeal avem patru râuri Someº: configuratie geograficã sugereazã
conform descrierii lui Dio Cassius, Someºul Mare, Someºul Mic, matricea vechiului voievodat
78
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
transilvan – valah – al geþilor bazileici. n-ar avea sens dacã armata romanã Ar putea fi deci fieful de origine al lui
La Dãbâca, la 30 de kilometri s-ar fi aflat la Orãºtie, la 300 de Decebal, adicã atât Decebal cât ºi
depãrtare atât de Gilãu cât ºi de Cluj- kilometri distanþã. Prin urmare, Gelu au stãpânit ambele citadele, aflate
Napoca se mai gãseºte o cetate de credem cã am identificat configuraþia la 30 de kilometri distanþã. Ambele
piatrã, de asemenea atribuitã realã a ultimei bãtãlii a regelui dac. localitãþi au câte un pârâu, numit
voievodului Gelu. Bãcilã (din Baci, lângã Cluj) ar fi simptomatic Luna, Luna de Sus ºi
Menþionãm cã în Transilvania atunci numele actual al anticului Luna de Jos, care au erodat dealul
numele de familie se formeazã trãdãtor al secretului tezaurului. potrivit pentru cetate ºi bãltesc în jurul
pornind de la satul de origine, în timp Istoricii maghiari, care au sãu, fãcându-l greu de asediat. La
ce prenumele este dat la botez. Astfel, valorificat în jurul anului 1870 Dãbâca a apãrut una dintre primele
Ioan Gilãoan este Ioan din Gilãu iar descoperirile arheologice din Cluj ºi arhiepiscopii din Ardeal.
Ioan Calborean este Ion din Calbor. împrejurimi, menþioneazã cã în cursul Aceastã configuratie geograficã,
Astfel, Gelou poate fi numele de rãscoalei din 168 AD, “un trib est propusã pentru Sarmisegetusa, apare
familie al eroului nostru din secolul german ‘victovoloke’ s-a aºezat în
astfel în acord cu descrierea lui
IX. Pentru Dabâca, numele valea Someºului în regiunea Daciei
Strabon despre getii basileici-deci cu
localnicilor este format ca Dãbalã. Porolissensis”; interpretãm aceastã
ritual avansat de înmormântare
Astfel obþinem originea numelui menþiune ca pe o dovadã cã valahii
precum ºi cu descrierea campaniei lui
ultimului rege dac ºi a satului sãu natal, noºtri erau acolo – la Vlaha – pe care
Traian de cãtre Dio Cassius:
care probabil a generat Decebalus. De au încercat s-o recucereascã - ºi n-
retinut cã celebra ºtampil㠓Da_balus au reuºit - în 168 ( romanii scriind: (1) sighetul (Someºurilor)
per Scorilo” nu permite inserarea victo voloke). În plus, în anul 2004, (2) citadela sorei lui Decebal –
secventei “ce” ci numai a unui singur la Vlaha s-au gãsit 200 (douã sute) Cetatea Fetei,
caracter, probabil “r” - Dorna este un de morminte ale rãzboinicilor ‘gepizi’. (3) situarea într-o zonã deluroasã,
sat aproape de Dãbâca. Reamintim Dabâca a jucat un important rol (4) pârâul sãrat,
cã, atunci când Decebal s-a simþit administrativ în evul mediu, fiind (5) devierea pârâului sãrat pentru
învins ºi a încercat sã iasã din capitala unui comitat. Deºi la cetate modelarea tumulilor
încercuire, a fost prins aproape de (fieful Clarei de Dãbâca, soþia lui (6) prezenþa hainelor înpreunã cu
Moigrad/Porolissum - lângã Cluj dupã (Nicolae) Alexandru I - fiul lui Basarab tezaurul - normalã la un mormânt
autorii unguri, la maxim 60 de I) mai curge încã vechiul izvor, nu voievodal (tumul al geþilor/goþilor
kilometri depãrtare de Cluj, ceea ce avem nici un sighet ºi nici un sãrmaº. bazileici) – grãdina Mihacs.

LA 1900 DE ANI DE LA COTROPIREA


DACIEI DE CÃTRE IMPERIUL ROMAN
Marin-Mihail Giurescu

La 1900 de ani de la cotropirea numele cotropitorilor romani, iar unii un impact atât de puternic încât,
DACIEI de cãtre Imperiul Roman, dintre cei care trãiesc alãturi de noi, supravieþuitorii sã nu-ºi mai
vorbim de Dacia la timpul trecut; de se considerã urmaºi ai romanilor ºi aminteascã nici cine sunt, ori au
ce oare? Consideraþi normalã aceastã îºi spun români sau rumâni. intervenit alte cauze, în decursul
situaþie? Ne întrebãm dacã nu cumva timpului, care au dus la aceastã
Dacia, þara pe care strãmoºii înfrângerea dacilor în cel de-al doilea situaþie?
noºtri geto-daci, împreunã cu regele rãzboi cu romanii din anul 106- când, Pentru a afla adevãrul sau pentru
lor erou Decebal, au apãrat-o acum Decebal a fost nevoit sã-si punã capat a ne lãmuri în aceastã privinþã, e
1900 de ani cu preþul vieþii lor zilelor pentru a nu cãdea viu în mâinile necesar sã mergem pe firul
împotriva cotropitorilor romani, þara romanilor ºi Statul dac a fost evenimentelor.
în care trãim noi astãzi, noi cei care desfiinþat, iar partea centralã a Daciei ªtim cã dacii nu s-au împãcat cu
ne considerãm urmaºii acestora, nu a fost cotropitã ºi transformatã în stãpânirea romanilor ºi au luptat tot
mai are din anul 1862 numele ce l-a provincie romanã, fara a-i schimba timpul pentru a se elibera ºi rãscoalele
avut în trecut, ci se numeºte numele; cu care prilej a fost jefuitã dacilor au durat, cu mici întreruperi,
ROMANIA (ROMÂNIA) de la de tot ce a avut mai bun,- sã fi avut pânã la pãrãsirea Daciei ºi ele sunt

79
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
menþionate în mai toate cãrþile de început vechiul drapel al dacilor. Cu „refacerii Daciei” a fost fãcutã de
istorie. armata sa formatã din daci, luptând cãtre Principele Transilvaniei,
Au existat ºi încercãri de refacere sub stindard dacic, a obþinut o mare Sigismund Bathory. Acesta, ajungând
a Daciei chiar în timpul stãpânirii victorie împotriva perºilor, imortalizatã în anul 1581 la conducerea
romane. Este cunoscutã încercarea pe arcul sãu de triumf de la Salonic, Transilvaniei, care reuºise în 1540 sã-
lui Ingenuus din anul 258, din timpul capitala de acum a Imperiului”. ºi cucereacã autonomia faþã de
împãratului Gallienus, precum ºi Dupã abandonare, Imperiul Ungaria, intenþiona sã uneascã
încercarea lui Regalianus, considerat Roman nu s-a mai redresat ca sã Principatele sub conducerea sa ºi sã
strãnepot al regelui Decebal, ºi a soþiei poatã reveni în Dacia ºi, în anul 395, se intituleze „Regele Daciei”.
sale Sulpicia, care au decretat împãratul Teodosius a împãrþit Prin tratatele de vasalitate pe care
independenþa Statului dac cu 12 ani imperiul la cei doi fii ai sãi; lui Honorius le-a încheiat în anul 1595 cu Mihai
înainte ca împãratul Aurelian sã i-a revenit partea de apus cu capitala Viteazul, domnul Vlahiei, ºi cu ªtefan
decretaze retragerea legiunilor militare la Ravena, iar lui Arcadius partea de Rãzvan, domnul Moldovei, el a reuºit
ºi personalului de ocupaþie din rãsãrit cu capitala la Constantinopol. pe cale paºnicã, sã aducã cele trei
provincia romanã Dacia în anul 271. În anul 476, dupã douã secole de Principate sub conducerea sa,
Datoritã faptului cã o datã cu la pãrãsirea Daciei, Imperiul Roman realizând în mod formal prima Unire
retragerea legiunilor militare ºi a de apus a cãzut ºi istoricii au a Principatelor.
personalului de ocupaþie s-au mai considerat cã, o datã cu prãbuºirea Prin tratatul umilitor impus lui
retras ºi unii daci care îi sprijiniserã lui, s-a încheiat ºi Perioada anticã sau Mihai, l-a provocat pe acesta care,
pe romani ºi nu s-au mai simþit în sclavagistã. pentru a spãla ruºinea umilirii, a
siguranþã dupã plecarea legiunilor În perioada care a urmat, Evul reuºit, însã pe calea armelor în anul
romane, împãratul Aurelian a numit mediu sau Perioada feudalã, pe 1600, sã înfãptuiascã el o unire la
aceastã parte a Moesiei „Dacia sua” teritoriul Daciei au luat fiinþã, ca-n modul real, dar deºi a fost consideratã
adica Dacia lui Aurelian, nu Romania, toatã Europa, state de tip feudal de istorici „prima Unire a
aºa cum a fost denumitã mai târziu precum: Moldavia, Transilvania, Principatelor”, spre regretul nostru a
Tracia ºi mai apoi ºi Dacia, de cãtre Valahia, Sirfia (Dobrogea), ai cãror fost tot de scurtã duratã.
filoromanii din þara noastrã. locuitori se asemãnau prin grai, Din exemplele menþionate reiese
Aceastã situaþie a fost favorizatã religie, obiceiuri, port ºi altele, cã pânã în a doua jumãtate a secolului
de criza în care intrase Imperiul elemente care dovedeau originea lor al XVII-lea, domnitorii Principatelor
Roman din cauza „anarhiei militarilor” comunã; erau de fapt urmaºii daco- au fost animaþi de ideea originii
care s-a declanºat în anul 235 când a geto-tracilor, autohtonii acestui autohtone a locuitorilor din Principate
fost asasinat ultimul împãrat din teritoriu. ºi de aceea au luptat pentru „refacerea
dinastia severilor, Severus Alexander Domnitorii Principatelor ºi-au dat Daciei”, însã visul acestor principi nu
ºi care a durat pânã în anul 284 când seama de aceastã realitate încã din se putea îndeplini deoarece
a ajuns împãrat Diocleþian care a secolul XV, când unii dintre ei, ca de împrejurãrile politice din Europa erau
reuºit sã punã capãt stãrii de anarhie. pildã: Iancu de Hunedoara ºi ªtefan nefavorabile.
La începutul secolului IV când a cel Mare au încercat sã unescã Începând din a doua jumãtate a
ajuns împarat al Imperiului Roman eforturile Principatelor în coaliþii de secolului al XVII-lea, când cronicarii
geto-dacul Galeriu I (305-311), luptã comunã împotriva pericolului moldoveni Grigore Ureche ºi Miron
G.D. Iscru în lucrarea TRACO- otoman care devenise tot mai Costin au lansat teoria latinitãþii
GETO-DACII, editia III-a, citeazã ameninþãtor. poporului nostru, cu renumitul slogan
din Lactantius, la pagina 196: „a În secolul XVI, când Principatele „DE LA RÂM NE TRAGEM din
declarat cã este duºmanul numelui de ajunseserã în stãpânirea Imperiului nobila obârºie a Romei”, teorie
roman ºi cã vrea sã schimbe titulatura Otoman, unii domnitori au încercat preluatã ºi propagatã cu mai multã
Imperiului roman cu aceea de Imperiu sã le aducã sub aceeaºi conducere în vehemenþã de protagoniºtii ªcolii
dacic” ºi în continuare spune: ideea „refacerii Daciei”, deoarece latiniste din Transilvania: Samuil
Continuând dupã Eusebiu din considerau cã prin unirea lor într-un Micu, Gheorghe ªincai ºi Petru
Caesarea, pãrintele istoric Dumitru singur stat, lupta pentru eliberarea de Maior, gândirea exponenþilor politici
Balaºa este de pãrere c㠄într-adevar sub stãpânirea otomanã, va avea mai ºi culturali ai claselor conducãtoare
Galeriu-Ler împãrat din colindele mult succes; se nãscuse deci din Principate s-a schimbat datoritã
populare - a schimbat numele „conºtiinþa unitãþii etnice ºi dorinþa de Curentului latinist care se formase,
Imperiului roman în Imperiul dacic unificare politicã”. fapt care a echivalat cu începutul unei
ºi a dat armatelor sale încã de la Prima încercare de unire în ideea noi romanizãri; „a doua romanizare a

80
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
dacilor ºi a Daciei” (vezi Marin – îndoctrinare a tineretului, începând voinþa necesarã..
Mihail Giurescu – „Renaºterea chiar din clasele primare, îndoctrinare Cei care încearcã sã acrediteze
Daciei(de la Dacia la ROMANIA asemãnãtoare cu îndoctrinarea ideea cã numele de român, în înþelesul
(ROMÂNIA) – a doua romanizare a religioasã. Generaþiile îndoctrinate cu de astãzi, este un vechi etnonim, nu
Daciei)” în Dacia magazin nr. 22 din aceastã teorie au devenit refractare fac altceva decât sã dea apã la moarã
mai iunie 2005, pag. 83-84 ºi „Imnul la adevãrata concepþie privind latiniºtilor. Termenul de român este
dacilor”, pag. 89-90). originea poporului ºi a graiului sãu, echivoc ºi ar trebui sã-l abandonãm
„Generaþia revoluþionarã fapt care l-a fãcut pe Mihai Eminescu fie ºi numai pentru faptul cã ne
paºoptistã”, care a condus lupta sã spunã: „Aici totul trebuie oarecum aminteºte de cotropirea Daciei de
pentru Unirea Principatelor ºi dacizat!”. cãtre Imperiul Roman. Aceºtia trebuie
eliberarea lor de sub dominaþia Constat cu pãrere de rãu cã mulþi sã înþeleagã cã renaºterea Daciei nu
strãinã, a fost aminatã de concepþia dintre cei care se strãduiesc azi prin înseamnã romanism, aºa cã
latinistã privind originea poporului ºi comunicãrile susþinute sau publicate, recomand, ca mãcar acum la 1900
a graiului sãu, fapt ce a determinat sã demonstreze c㠄nu suntem de ani, sã folosim în locul termenului
atribuirea numelui de ROMANIA urmaºii Romei”, nu se pot dezbãra de România, termenul de þara noastrã
(ROMÂNIA) în locul celui vechi de de numele ei blestemat. Asta denotã , iar în loc de poporul român, poporul
DACIA, care s-ar fi cuvenit noului cã n-au înþeles pânã acum cã nostru ºi graiul nostru, pentru limba
Stat ce se formase la 24 ianuarie 1859, termenul de „român” din graiul nostru românã, evitând în felul acesta
prin unirea celor douã Principate: actual vine de la termenul de „roman folosirea acestor termeni, care nu ne
Moldova ºi Valahia, care timp de trei (romanus)” aºa cum spun chiar fac cinste, pânã când þara noastrã îºi
ani purtaserã denumirea de iniþiatorii teoriei latiniste (filoromanii) va recãpãta în mod oficial numele pe
„Principatele Unite”. din þara noastrã: Grigore Ureche ºi care l-a avut în trecut.
De atunci s-a tot bãtut monedã pe Miron Costin, de la care a plecat tot Rãmâne sã vedem dacã efortul pe
latinitatea poporului nostru ºi a graiului rãul, pe care cu greu îl mai putem care îl facem noi, azi, va fi încununat
sãu, fãcându-se o adevãratã îndrepta, doar numai dacã va exista de succes.

ORGANIZAREA ARMATEI GETO -


DACE ÎN TIMPUL LUI DECEBAL
Stoica VASILE

Întreaga istoriografie este de a scãpa cu bine dintr-o înfrângere; Cavaleria dacilor era de 2 feluri:
acord cã începuturile formãrii pentru care lucruri el a fost mult timp uþoarã þi grea. Cavaleria uþoarã era –
poporului român trebuie plasate în pentru romani un potrivnic de temut.” pe cât se poate – liberã de greutãþi, în
perioada rãzboaielor daco-romane. Formele de organizare, care sunt de armatã numai cu arcuri þi sãgeþi, sãbii
Dacã despre împãratul roman Traian regulã greu de surprins arheologic, þi topoare fãrã scuturi þi fãrã suliþe.
se cunosc mult mai multe lucruri, se desprind lesne, dacã se recurge la Cãlãreþii daci nu aveau pe caii lor nici
Imperiul Roman atingând în timpul informaþii ºi date referitoare la modul ºa, nici plocat. Pentru rãzboi, ei nu
domniei sale cea mai mare întindere, cum a fost conceputã þi realizatã aveau trebuinþã de pregãtiri multe; ei
viteazul rege dac Decebal nu a fost apãrarea perimetrului locuit de erau în tot momentul gata de plecare
atât de glorificat în cronici, deþi este comunitãþile umane. þi gata de luptã. Arma principalã a
una dintre marile personalitãþi istorice dacilor, în cavalerie þi în pedestrime,
ale acestor meleaguri. Totuºi, o PUTEREA ARMATÃ a fost arcul. Cu arcurile lor, ce bãteau
excepþionalã descriere i-a fãcut A DACILOR departe, ei acopereau pe inamici cu o
istoricul grec Dio Cassius: “Decebal Puterea armatã a dacilor, pânã la ploaie de sãgeþi. Arcurile dacilor erau
era priceput în ale rãzboiului þi iscusit cucerirea þãrii de cãtre romani, era solide ºi uºoare, formate din coarne
la faptã, þtiind când sã nãvãleascã þi compusã din cavalerie þi pedestrime de animale, împreunate la mijloc cu
când sã se retragã la timp, meþter în însã forþa principalã a populaþiunilor o bucatã dreaptã, iar coarda arcului
a întinde curse, viteaz în luptã, þtiind gete de lângã Dunãre þi Marea Neagrã era din vânã de cal. Cavaleria grea
a se folosi cu dibãcie de o victorie þi a constat în cavalerie. era compusã din trupe ce purtau

81
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
catafracte sau lorice. La unele din rãzboi, cu forþe sporite, chiar a ajuns În ofensivã aveau predilecþie pentru
trupele acestea, cãlãreþii ºi caii erau la Sarmizegetusa, dar capitala Daciei dispozitivul în formã de unghi cu
acoperiþi cu lorice sau cu armuri peste nu a fost cuceritã decât prin trãdare vârful înainte, cu scopul de a
întreg corpul. Loricele dacilor aveau þi cu eforturi deosebite. strãpunge falangele, cohortele sau
forma unui pieptar sau cãmãþi þi manipulele þi a le disocia forþele pentru
acopereau numai pieptul, spatele, CONCEPÞIA ªI MODUL DE a le nimici din pãrþi laterale. În apãrare,
coatele þi pântecele pânã la genunchi. LUPTÃ recurgeau la dispozitivul în formã de
Incontestabil, în cadrul acestei Situat în locuri de ispititor potcoavã cu flancurile avansate cu
organizãri militare un rol de seamã belºug, poporul dac ºi-a elaborat de scopul participãrii a cât mai multor
revenea clasei nobiliare, care furniza timpuriu o gândire ºi o artã militarã forþe la lovirea simultanã þi pe o
atât comandanþii militari, cât ºi propice apãrãrii. În acest scop s-a adâncime cât mai mare a inamicului.
excelente trupe. Se afirma c㠔în afara recurs la organizarea þi ducerea În toate aceste dispozitive, însã,
pericolului roman regele cãuta reazim apãrãrii strategice pentru a provoca luptãtorul dac avea în juru-i suficient
puternic în aceastã nobilime, cetele pierderi forþelor inamice, uneori la spaþiu pentru libera miºcare ºi acþiune.
de luptãtori fiindu-i aduse de ea”. distrugeri pe mari adâncimi pe Dispunerea fortificaþiilor în teren,
Ceea ce putem afirma, cu toatã direcþiile de înaintare ale inamicului, structura ºi varietatea dispozitivelor
siguranþa, este faptul cã Tarabostes aplicând ceea ce posteritatea a numit de luptã aratã o temeinicã þi justã
deþineau monopolul conducerii “tehnica pãmântului pârjolit”. La daco- cunoaþtere a terenului þi avantajelor
armatei, þinând seama ºi de alegerea, geþi, modul obiºnuit de luptã era amenajãrilor genistice. În timpul
dintre ei, a regilor. Este sigur cã þi hãrþuiala dar la trebuinþã angajau lupta bãtãliilor de apãrare a cetãþilor,
demnitãþile superioare ce þineau de cel mai adesea în dispozitiv în formã apãrãtorii aruncau asupra asediatorilor
administrarea propriu-zisã a regatului de panã. Când se luptau în retragere bolovani de mare greutate, plumb
dac erau exercitate tot de cãtre contra cavaleriei inamice, alergau topit, oale þi butoaie pline cu smoalã
tarabostes. Este însã interesantã rãspândiþi înainte, se comasau în fierbinte, seu ºi alte substanþe
menþiunea cã grija pentru fortificaþii plutoane ºi se apãrau, reuþind prin inflamabile, suliþe ºi sãgeþi incendiare.
– nu putem preciza dacã le comandau aceastã tehnicã sã îþi reducã Se foloseau de asemenea pe scarã
sau se îngrijeau doar de ridicarea lor pierderile. Adesea recurgeau la atacuri mare þi catapulte þi baliste, atât în
– era încredinþatã numai celor care nocturne, cunoþteau bine serviciul de luptele duse în jurul fortificaþiilor , cât
se aflau în jurul regelui, ceea ce poate santinelã inamic þi þineau întotdeauna ºi în luptele în câmp deschis când
sã ateste o stratificare în cadrul clasei lângã ei caii înþeuaþi ºi gata de luptã erau transportate pe care cu douã roþi.
nobiliare. În ceea ce îi priveþte pe aceþti sau fugã. În timpul apãrãrii, felul de În ce priveºte cucerirea cetãþilor,
supraveghetori ai agriculturii, este luptã consta în hãrþuiri permanente strategii daci au recurs la procedeul
foarte probabil cã ei se îngrijeau de cu scopul de a-l slãbi pe inamic ºi de asediului, prin care se urmãrea
adunarea contribuþiilor în armatã, a-l aduce în poziþii dezavantajoase de încercuirea þi izolarea garnizoanelor
datorate statului þi atât de necesare în luptã. Întrebuinþau frecvent cursele adversarului. În timpul asediului,
vremuri grele, strânse în cantitãþi de- ºi înºelãciunile recurgând la tot felul alãturi de armele individuale, foloseau
a dreptul impresionante. Se cuvine de stratageme. În timpul acþiunilor de catapulte de mare putere, berbeci din
remarcat, totuºi cã tarabostes nu se ripostã, geto-dacii, folosind terenul stejar cu cap de bronz sau fier. Geto-
puteau manifesta despotic faþã de împãdurit, preparau lovituri þi dacii au mai folosit ºi falces murales
popor, care avea încã solide drepturi manevre bine întocmite pe care le cu care scoteau pietre din ziduri ºi
politice þi în vremea statului dac. O alternau cu atacuri neaþteptate, fie în perforatoare de ziduri numite
datã cu fãurirea marelui regat, zona vadurilor, fie în zone strâmte. terebrac, de fapt un berbec cu vârf
Burebista putea sã ridice în caz de Cavaleria avea atât rolul de cercetare ascuþit.
rãzboi o armatã de 200.000 de soldaþi cât þi pe acela de legãturã între diferite Dacii trãind la graniþa cu cel mai
aºa cum ne spune Strabon. Pe vremea corpuri militare. mare imperiu al antichitãþii, într-un
lui Decebal, numãrul soldaþilor din Dar principala acþiune a cãlãreþilor spaþiu geografic aflat la intersecþia
armatã a scãzut sub 100.000 þi în era lupta de hãrþuire, luptã în care traseelor triburilor migratoare, ºi dupã
primul rãzboi din 101 – 102 e.n., o dupã aruncarea suliþei ºi descãrcarea un mod de viaþã mereu în contact cu
armatã romanã de 150.000 de soldaþi, arcului, cãlãreþul se repezea înapoi animalele sãlbatice îl îndreptãþeau pe
specializatã în cuceriri nu a reuþit sã pentru a scãpa de lovitura duþmanului Lucian sã spun㠓de câte ori am privit
înfrângã armata dacicã. În al doilea þi pentru a reveni dintr-o altã direcþie. þara geþilor, i-am vãzut rãzboindu-se”.

82
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

DECEBAL SAU DACIA ETERNÃ


Gheorghe Gavrilã Copil
Cuvânt spre luare aminte rugãciunea Te Deum, în original, nici Niceta de Remesiana, este parte
Nu se poate! Dumnezeule sfânt, în Sfânta Liturghie ºi nici în manualele constitutivã nu numai în Liturghia
partea din Sfânta Liturghie, intitulatã Pe ºcolare. În textul latin se vãd ca într-o Ortodoxã în limba românã, ci este
tine Doamne Te lãudãm, este parte din oglindã, atât limba românã literarã de cântat ºi de catolici ºi de luterani. ªi
Sfânta Liturghie strãmoºeascã, dacicã, azi, cât ºi aspectul ei vorbit, popular. În bietul popor român nu ºtie ce
în limba noastrã maternã, în latina cartea mea, Deceneu, apãrutã în 1995, rugãciune a dãruit întregii lumi
scrisã, Te Deum, rãspândit în toate îngemãnatã în spirit cu cea de faþã, creºtine! Dar unde a existat un Te
bisericile Daciei secolului al IV-lea. ªi cititorul va gãsi destule exemple Deum, pãstrat pânã azi, nu mai existã,
deºi ierarhia bisericii ºtie, poporul român elocvente. în cultura scrisã dacicã ºi alte
habar nu are ºi nici puhoiul de intelectuali Cine are interesul sã nu avem creaþii? Nu cumva nici ele nu sunt
români. ªi ne strigã ungurii ºi slavii cã conºtiinþa continuitãþii noastre de în manualele ºcolare ºi universitare,
unde am fost noi în mileniul întâi. Iar limbã ºi etnie? Iar acest text sacru, în limba literarã de atunci ºi în cea
ierarhia bisericii noastre nu a pãstrat alcãtuit de Sfântul episcop dac de azi, din aceleaºi motive oculte!

FIINÞA ROMÂNEASCÃ DINTR-O


NOUÃ PERSPECTIVÃ LINGVISTICÃ
Adrian LESENCIUC
Cunoaºtem prea bine ironia lui încadrat, deja definit? Originea limbii spiritului românesc se trage tocmai din
Cioran la adresa lui Noica, trimiterea la române este un caz clasat. Cine l-a pus tulburarea apelor limpezi ale originii. “O
“sentimentul paraguayan al fiinþei”. Sã atunci pe Noica sã scormoneascã tragedie sfârºeºte un destin sau o
fie oare greºitã, atunci, calea spre dovezi ale spiritului? Sau, mai înainte, istorie(…). Cu poporul român s-a
universal prin naþional? Sã încercãm cine l-a pus pe Blaga sã rup㠓matricea petrecut un fapt extraordinar: o
atunci o cale logicã, propusã de filosoful româneasc㔠de devenirea linearã a tragedie a constituit începutul unui nou
de la Paltiniº, prin “Scrisori despre istoriei unui popor care se trage din destin pentru el.” noteazã Anton
logica lui Hermes”: “adjectivele filosofiei “ginta nobilã latinã”? Sau cine l-a împins Dumitriu. Un fenomen neobiºnuit,
sunt mai limpezi decât substantivele ei” pe Cantemir sã creioneze portretul într-o altã logicã a derulãrilor faþã de
.Sã fie mai limpede adjectivul moral al unui popor, atât de asemãnãtor clasica istorie, care ne înhamã la
“românesc” decât însuºi “sentimentul”, cu portretul fãcut de Herodot geþilor, cauzalitãþi. Un fenomen care ne duce
substantivul? Sau ce poate fi acel în cartea a 4-a din “Istorii”? ªi poate cu gândul, mai degrabã, la complexele
“sentiment românesc al fiinþei” dacã nu cã lucrurile mergeau spre limpezire structuri disipative ºi la teoria
calea însãºi (ºi fac aici trimitere la dacã nu se gãseau mai întâi Nicolae catastrofei (R. Thom). Tot Dumitriu
metafora ºenilei din “Scrisori…”, Densuºianu, istoricul, ºi apoi deschide perspectiva: “(…) între
drumul spre casã cu tot cu casa, ºi cu matematicianul (ºi logicianul) Anton cuceritori ºi cuceriþi s-a stabilit o
adverbul-limpede “acas㔠inclus)? Dumitriu sã caute justificãri despre osmozã naturalã, poate, dupã cum ne
Latiniºtii gãsesc calea logicã a originii atributul Terra mirabilis dincolo de nobila spun unii filologi, ºi prin apropierea
limbii dupã logica lui Ares. Cine sã se descendenþã. Cât de limpede este acum limbilor”. Aºadar, dacii ºi romanii sã fi
mai complice cu logica dinamicã a lui adjectivul “românesc” în condiþiile în vorbit limbi apropiate, limbi surori? Sã
Hermes, vorbind despre un spaþiu deja care latiniºtii considerã cã alienarea cercetãm deci, documente.

MOARTEA LUI DECEBAL


Prof. Margareta Cristian

Motto: “Viata curge in Sus” un civilizatia terestra. Dacii au fost Omul Decebal era rege si mare
Cristera foarte puternici in bunatate. Toata preot in acelasi timp. Capacitatile sale
cunoasterea o inchinau Dumnezeului senzoriale si extrasenzoriale il ajutau
In spirala timpului momentul Unic, Viu si Adevarat si intregii Lui sa comunice cu tot ce-l inconjura: de
caderii Daciei ocupa un rol important Creatii. la piatra, plante, animale, oameni,

83
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
nori, Luna, Soare, stele, TOT. Aceste al Luminii necreate si mai stia ca avea prietenul sau din copilarie, generalul
capacitati l-au facut sa fie sef de puterea sa conduca poporul pe Calea Dobre si il roaga pe acesta sa-i ia viata.
promotie al Academiei de Spiritualitate de Lumina.
din Carpati, pe locul doi fiind fratele Stia, asa cum il invatase mama sa, Generalul Dobre, in vesmintele
sau Diegis si pe al treilea loc mare ca regele este parintele poporului, este regale ramane ultimul dac in viata din
preot Vezina.* (Determinari simbolul Daciei Libere. Puterea regelui intregul grup, si ranit, cu ultimele
inforenergetice) trebuia daruita neamului sau, neamului puteri, scoate rapid pumnalul si razand
Inainte de a pleca la Zalmoxe, in care s-a nascut, pamantului care l- biruitor si-l infige in gat.
regele Decebal se pregateste, face tot a zamislit. In nici un caz nu trebuia sa Iata ce au vazut martorii romani ai
posibilul sa puna in aplicare sfaturile ajunga in mainile strainilor si nici sa se acestei scene sculptate pe Columna de
de taina primite de la mama lui sinucida, deoarece le spusese Andrei la Roma.
Smaranda, si tot ce a invatat la ca lui Zalmoxe nu-i place jertfa umana. Capul lui Decebal ramane vesnic
Academia de Inalta Spiritualitate din Decebal hotaraste sa aplice ultima pe pamantul sacru al Daciei veghind
Carpati.. strategie de lupta posibila: schimba la trezirea Fortei Neamului, slujitor al
El stia ca trupul sau este lucrator hainele cu insemnele regale cu Dumnezeului Unic, Viu si Adevarat.

Catrinta, element al portului romanesc stravechi


Muzeograf LIVIA RUSU
Muzeul Etnografic Reghin
Catrinta piesa de port de forma Compozitia ornamentala este cea margele. Pe marginile laterale au
dreptunghiulara, purtata la costum care individualiziaza catrinta atat prin aplicatie de dantela, iar la poale se
femeiesc peste poale, in fata si in ornamentica, cat si prin cromatica, termina cu franjuri, ciucuri sau
spate sau numai in spate, cu surt in in functie de varsta purtatoarei sau dantela.
fata s-a purtat in zona Vaii Gurghiului, de ocazia in care era purtata Daca trupul catrintei, aproximativ
pe Valea Superioara a Muresului si in .Tehnicile folosite pentru realizarea trei patrimi din suprafata totala este
Campia Transilvaniei. decorului sunt si ele diferite; in in general sobru de culoare albastru
Se incadreaza in tipologia general se inbina tehnicile de tesut cu inchis (vanat sau mnieru), negru sau
costumului cu camasa cu ciupag si broderia, realizanduse motive mov, partea ornamentata se
catrinta cu trup vanat, costumul cel organizate in registre dispuse simetric caracterizeaza prin policromie. O
mai bogat in elemente de veche traditie pe verticala fata de un registru bogata gama de culori si nuante, o
autohtona, care are o arie de raspandire central. cromatica armonioasa, vie,
mult mai mare, incepand din Muntii Majoritatea motivelor sunt luminoasa, dar in acelasi timp
|Apuseni pana la Somesul Superior. autohtone, zonale sau inprumutatea echilibrata, dau un aspect deosebit de
Oameni harnici si intreprinzatori, din zonele limitrofe, in general motive Frumos acestor piese.
locuitorii zonei situate intre Reghin geometrice, intregite de cele fitomorfe Structura campurilor decorative,
si Deda s-au dovedit a fi pastratori aii geometrizate sau cele liber desenate, creomatica si ornamentele, au adanci
vechilor traditii, obiceiuri stramosesti, organizate in benzi orizontale paralele, radacini in stravechea cultura de
dar si a unui foarte frumos port dispuse alternativ. substrat traco-iliric, in increngatura
traditional, remarcabil prin orna- Catrintele de sarbatoare erau mai geto-dacica, dar si in sensul
mentica, cromatica, eleganta si bogat ornamentatate, iar decorul era predominat geometrizant al stilului
rafinament. complectat de galoane de fir, paiete, artei populare romanesti.

EROII DACIEI ÎN MUZICA ROMÂNEASCÃ CULTÃ


               prof. univ. dr. Carmen Stoianov decan al Facultatii de Muzica, Universitatea Spiru Haret

Daca la nivelul creatiei universale secole (sec. XVII - XIX), in creatia creatii de secol XX dar realizate in
de teatru liric pe subiecte legate de romaneasca de opera,doar 5 titluri atrag maniere stilistice diverse. Ceea ce le
Dacia antica, de Decebal, de eroii ei sau atentia asupra preocuparii uneste este filonul mitico-istoric al
confruntarile cu Roma exista mai mult compozitorilor de a reinvia inspiratiei, aflate sub semnul jertfei si
de 10 titluri compuse in rastimpul a 3 spiritualitatea stramosilor nosti, toate al evolutiei spirituale, de la “Traian si

84
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
Dochia” la figurile simbolice singulare axez pe sondarea si reliefarea conceptiei DECEBAL de Gheorghe Dumitrescu
ale lui Decebal si Zamolxe, totul  dramaturgice a doi compozitori romani (1975) si ZAMOLXE de Liviu
raportandu-se la orizontul existential al contemporani, prin creatii ce ii definesc Glodeanu (1968-1969), ambele pe
tracului Orfeu. si ii diferentiaza stilistic, dar care ii unesc libretul propriu al compozitorilor,
Din aceste mai putin de 10 ore de sub semnul aceleiasi profuinde ambele prezentate scenic si imprimate
muzica am considerat oportun sa ma spiritualitati:am in vedere operele Electrecord.

„SÎMBRA” – UN CUVÎNT DE REZONANÞÃ DACICÃ?


Eugen Holban

„Dacã s-ar întreba cineva de ce dãm economice, sociale, estetice, ei”. Satele în care apare cuvîntul sîmbrã
atîta importanþã cîtorva cuvinte distractive, în care participã întreaga cu semnificaþia de potrivealã a
romîneºti –spunea Constantin Noica- obºte a satului”. însãmînþãrilor se gãsesc –cu unele
am rãspunde: pentru cã aceasta este O cercetare minuþioasã efectuatã în excepþii- pe colinele Covurlui,
partea noastrã de cer”… sudul Moldovei a confirmat cele extinzîndu-se pînã dincolo de tîrgul
Numãrul cuvintelor cunoscute din menþionate în dicþionare, dar numai Fãlciu, judeþul Iaºi. În partea de vest, la
limba geto-dacilor este foarte redus. parþial. În zona Vrancei asocierea se poalele colinelor Tutovei, cuvîntul a
Din acest motiv ºi cercetarea face într-adevãr de cãtre crescãtorii de fost gãsit sporadic, pînã aproape de
etimologiilor întîmpinã mari dificultãþi oi în vederea întocmirii unei stîni. Mãrãºeºti.
deºi este sigur cã printre cuvintele În cea mai mare parte a satelor din Cercetãri mult mai reduse ca
strãvechi cu origine necunoscutã se zona Covurlui, cuvîntul a fost folosit intensitate efectuate ºi în judeþele Iaºi,
mai aflã unele capabile sã îmbogãþeascã frecvent pînã acum aproximativ 50 de Bacãu, Suceava ºi Bistriþa Nãsãud
acest fond. Între cuvîntul sîmbrã, cu ani în cu totul alt sens ºi anume, de (Valea Zagrei) nu ne-au relevat sensul
de TIMP OPTIM. Judeþele amintite nu
etimologie necunoscutã, frecvent timpul cel mai potrivit semãnãrii
ºi-au epuizat însã sursele de informare.
folositã în trecut, în Moldova, cerealelor. Timpul arãturilor ºi
Afirmînd cã prin aceastã
Transilvania ºi Banat ºi cuvîntul însãmînþãrii cerealelor este împãrþit aici
semnificaþie necunoscutã pînã acum ce
sîmbure, inclus în fondul geto-dacic, în trei sîmbre: Sîmbra I cînd se se referã la timpul optim pentru
existã oarecare asemãnare foneticã însãmînþeazã floarea-soarelui ºi semãnatul seminþei –probabil
uºor sesizabilã, dar sensurile lor sunt mazãrea; Sîmbra a II-a cînd se îmsîmburirea- sîmbrã se apropie de
atît de diferite, încît nu se poate discuta însãmînþeazã orzul ºi ovãzul ºi Sîmbra cuvîntul sîmbure, de fapt tot o sãmînþã
despre o înrudire. Cuvîntul sîmbrã este a III-a cînd se însãmînþeazã porumbul, sau un miez al lucraãrilor, nu credeam
menþionat în toate dicþionarele noastre meiul, dovleceii, pepenii etc. cã greºim prea mult.
în sensul de tovãrãºie, asociere (în „Sîmbra –spun ei- este aºa… cum Dacã etimonul va fi sau nu integrat
special la arat, la pãºunatul vitelor etc.). sã spun cînd trebuie sã semãnãm fondului de cuvinte geto-dacice, rãmîne
În cartea „Þara Oaºului” (Cultura sãmînþa. Porumbul trebuie semãnat în în sarcina unor cercuri viitoare.
materialã) Gh. Focºa spune c㠄Sîmbra sîmbra lui”. Deosebit pentru limba noastrã este
oilor este o sãrbãtoare pastoral㠄Sîmbra orzului, adicã timpul lui. faptul cã prin introducerea acestui nou
strãveche ºi complexã ce se desfãºoarã Dacã nu l-ai însãmînþat în sîmbra lui, sens, sfera semanticã a sîmbrei se
deodatã cu deplasarea turmelor de varã. nu e bun, n-ai fãcut nimic”. „Orice lãrgeºte, localizînd-o totodatã mult mai
Obicei cu semnificaþii multiple, sãmînþã se bag㠖în pãmînt- la sîmbra temeinic în spaþiul românesc.

Câteva cuvinte despre TRACI în Rapsodiile lui Homer


Prof Maria Criºan

Consider util a da acestã notiþã la Homer doar o singurã datã, în faptul cã tracii au luptat la Troia ca
despre traci care sunt o parte din Cântul al 2-lea al Iliadei, versul 739, aliaþi ai troienilor, dar ca ºi cei mai
strãmoºii noºtri, pentru cã mai sunt în acuzativ singular, sub forma de Î(= numeroºi ºi ca cei mai viteji, astfel
încã intelectuali români care neagã pe valahul cel blond), în schimb, încât, nu rareori Homer îi numeºte
existenþa lor. despre traci, rapsodul pomeneºte de chiar troieni, confundându-se cu ei.
Dacã etnia valacã este pomenitã peste treizeci de ori, aceasta ºi pentru Ne place sau nu aceastã etnie,

85
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
pomenitã, dupã Homer (trac de lui din exil (2, 9, 45; 3, 6, 32; 3, 6, ºi tot prinþ trac)].
origine) - ºi de Herodot ºi de 35; 4, 6, 29; 1, 7, 14; 4, 7, 45...) ca Meriones este fiul lui Molos din
Thucidide (care ºi el era trac de zeu important al geþilor, geþii fiind ºi Creta, un erou foarte curajos, prieten
origine) ºi de imensa majoritate a ei traci, cum spune Herodot (sau, cu Idomeneu (Il. 2, 651; 7, 165; 17,
istoricilor ºi geografilor care le-au poate invers, tracii fiind ºi ei geþi, cãci 610; 23, 112, etc.), cel din ordinul
urmat - ºi care a fost o parte din etnia getã/hititã pare sã fie cea mai cãruia Dicktys Cretensis, -
strãmoºii noºtri, - ea a fost o relitate veche - mileniul trei î.e.n. Dintre mai înmormântat alãturi de Idomeneu în
indubitabilã. mulþi regi/prinþi traci, participanþi la Knossos (Insula Creta) - dupã cum
ÈòÝî, áêïò, Rãzboiul Troian, cel mai des reiese ºi din inscripþia de pe
în dialectul atic, menþionaþi sunt Anténor ºi Akamáa. mormântul lui, a scris Efemeridele
Èòçßî, ßêïò Anténor, de pildã, este pomenit, i.a. Rãzboiului Troian, cu litere feniciene,
în cel ionic, la plural ºi în Il. 3, 148; 7, 347-348; 3, 148 ºi dar în greceºte; papirusul descoperit
frecvent apãrând Poarta Scheianã, de niºte ciobani, profanatori de
ïß ÈòÜêåò/ÈòÞêåò, cãci, ca punct strategic, era cea mai
desemneazã, ca substantiv, etnosul, morminte, le-au înmânat
importantã poartã a Troiei fiind cea proprietarului oilor - Praxide - care,
individul/indivizii trac-i. mai monumentalã (ca ºi, mai apoi, cea
Ca adjectiv, ca grafie identic cu la rândul lui, a fãcut totul sã-i parvinã
a Upsalei). lui Nero. Împãratul apoi, a dat ordin
substantivul, înseamnã, - în afarã de Anténor este acel rege care a
tracic ºi pãr creþ, de om sau animal lui Cornelius Nepos sã le traducã în
construit cea de a 2-a cetate Troia,
(oaie). latineºte, ceea ce s-a ºi înfãptuit.
în nordul Italiei, numitã mai târziu
Despre TRACIA ca þarã Faptul cã Dictys Cretensis ºi Dares
Patavium ºi, în cele din urmã, Padua,
Phryguis, - participanþi la Rãzboiul
ÈòÝêç, dupã cum ne relateazã Plinius (1, 53,
troian ºi autori ai Efemeridelor sunt
aflãm din Il.2,845; 11; 22; 23; 230 - 1), subliniind cã el se nãscuse la Troia,
mai puþin cunoscuþi decât Homer,
cã este o regiune situatã la nord de cetate numitã Patavium în vremea sa.
este pentru cã poemele homerice
Helada, învecinatã la sud cu Peneios (Prima cetate Troia, construitã dupã
distrugerea celei autentice, a fost cea fuseserã date la ivealã sub tiranul
(azi Salamvria) ºi Marea Mediteranã.
din Sicilia ridicatã de ºi ortacii sãi ºi Pisistrate - adicã în sec. VII î.e.n., în
E drept cã nu mi se oferã limitele
ale cãrei ruine se mai vãd ºi astãzi). vreme ce Jurnalul lui Dictys, dupã
exacte ale ei, dar din Il. 2, 845 aflãm
Regele/prinþul trac Akamás, fiu al cum vedem, opt secole mai târziu.
o serie de pãrþi ale acestei þãri: Pieria,
lui Tezeu (Il.2,823,844) era considerat Jurnalele celor doi - Dictys ºi Dares
Ematia, Paeonia, cu populaþii
cel mai înþelept ºi cel mai curajos sunt cuprinse în BIBLIOTHECA
paeoniene ºi ciconiene (un rest al
dintre toþi prinþii traci, participanþi la HISTORICA al lui Diodor din Sicilia,
pelasgilor); ca munþi ni se
menþioneazã Haemusul ºi Athosul, ca Rãzboiul Troian (Il. 3, 148 f.f.; 7, 347; suplinind cãrþile V-XI care oricum
râu Axios (azi Ossa) cf. Il. 14, 227. 6, 31), însuºi numele sãu - poreclã, lipseau, dau au fost publicate ºi
Þara este foarte bogatã în vite ºi viþã cel de Akamás, însemnând neostoitul. separat sub titlul DICTYS
de vie (Il.11, 222 ºi 9, 72); ea este ºi Un alt prinþ, numit tot Akamás, CRETENSIS, DARES PHRYGIUS
lãcaºul vânturilor, de unde ºi firea conducãtor al dardanilor, fusese fiul ET HOMERUS BELLI TROIANI
asprã a locuitorilor ei, dar ºi a bãrbãþiei lui Anténor ºi ucis de Meriones (Il. 2, SCRIPTORES PRAECIPUI...
lor. Tracia este dupã Homer (Il. 13, 283 etc.); [(un altul, numit identic BASILEAE, PER PETRUM PERNA,
301, ºi Od.8, 361) locul de baºtinã a fusese fiul lui Eusoros ºi ucis de Aiax 1573, iar cartea se aflã ºi la Biblioteca
zeului rãzboiului Ares/Marte; acelaºi Telamonianul (Il. 2, 841; 5, 462 ºi Academiei din Bucureºti la Cabinetul
lucru susþine ºi Ovidiu în Scrisorile 6,8) ºi a mai fost ºi un al 4-lea Akamás de Carte rarã, la cota: I 339190.

CIVILIZATIA LEMNULUI – SCRIEREA PE LEMN RABOJ -


PUPAZEE(PISTOLNICE)
Istoric-cercetator Gheorghe Serbana

Spatiul Traco-geto-dac/roma- Cind spunem colac peste pupaza, de rezistenta este o pupaza de peste
nesc, a fost, timp indelungat, un spatiu este ceva rau, insa colac peste pupat 900 de ani vechime, din comuna
al rabojului – scrierea/notarea pe de zee(zine) este ceva normal. Acesta Harsesti, satul Batia, ce reprezinta o
lemn. este matriarhatul existent si azi. Piesa femeie in costum popular, iar talpa

86
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
cu inscris (sigiliu), pentru colacul adusa zeei – zilei, (MAMEI placute din metal sau vase de metal
zilei(zeei), boboroada, bradosi sau MARIMANDRA). si ceramica.
colindete. Cind sint evenimente mari, se dau In 1877, in timpul Razboiului
Mai tirziu, au aparut inscrisuri pe colaci zilei (zanei) (sa dai colac zilei) pentru Independenta, un abalar, un
aceste pupeze. satean din Harsesti, Valea Codmenei
si sint depusi la troite).
Pe pupaza veche se poate observa (Valea Uriasilor), a tinut evidenta unui
sarpelede pe plexul statuetei Cu privire la pupezele expuse va
battalion, cu scriere pe verticala,
(pupezei). indemn la meditatie. Lumea geto- orizontala si dextro, pe placuta de
Colacul „stampilat“ era ofranda dacilor a avut scrierea pe piatra si lemn – un adevarat initiat.

REGNUM DECEBALII – CEI DIN NEAMUL CALULUI


De George V. Grigore

DECEBAL - un nume si un rege suparare!“), semn-simbol al Cabalinii (de unde si Cabala, Caloianul)
care a facut sa se infioare TROIANULUI – Munte al Cerului – si chiar COLUMNA TROIANA, care
conducatorii marelui imperiu Roman, Piramida rasturnata peste noi – Gaura anagramat inseamna UN OM CAL –
care a adus la granita dunareana, Neagra Cosmica Distrugatoare si TROIANA, ce se ridica si astazi, dupa
danubiana sau istriana un numar de Creatoare, Apolinica si Artesiana. 2000 de ani – protejata de o forta
legiuni romane nejustificat de mare, Ce l-a facut pe Traian, cel uitat nestiuta – deasupra capitalei latine,
o forta necunoscuta ce a atras de istorie si fals mentinut in folclorul infasurata ca un Sarpe Naja Rege ce
dintotdeauna strainii spre acest romanesc - datorita confuziei dintre se ridica spre bolta – Scara a Cerului,
pamant romanesc, dacic, get, trac, TROIAN si TRAIAN – sa caute aur Surub al miscarii ce ne apropie de
moldav, transilvan, dobrogean, sub Tatanile Lumii, sub Polul Get, a Lumea Lui Dumnezeu si desfiinteaza
crisan, muresan, fagarasan, fost starea de faliment general in care piciorul Pocalului (A – POCAL –
banatean, oltean, siretean, se afla Imperiul Roman si dorinta de LIPSA), aducand Fiala si Patera,
basarabean, cadrilateral, ragatean, a muta la Roma “ Taina Lumii “ aflata PANTEONUL sau LUMEA ZEILOR
almajan, oosean, maramuresean, la Sarmisegetusa, sau Centrul de peste noi ?
ardelean, sau cum s-a numit el peste Putere Spirituala Mondiala. Pentru a satisface si pe cei
veacuri din cele mai vechi timpuri: ” Aurul tezaurului dacic “ a salvat pasionati de Dan Brown pun si
Tara de dincolo de negura “ sau ” starea de desfrau imperiala si a facut intrebarea: ce legatura este intre “
TARA ZEILOR. sa se inalte noi monumente ale unei Codul lui Leonardo da Vinci “ si
Niciodata pana la conducatorul religii furate, religie care isi mentine Decebal?
Traian marele imperiu roman nu a scaunul de domnie in peninsula in Dar legatura cu Staretia Sionului,
indraznit sa se avante spre tara forma de SICA - sabia curbata a Rennes-le Chateau, Templierii,
Carpatina de dincolo de Istru. Au dacilor sicani stabiliti in Sicilia , semn Francmasonii, Iluminatii, Roza-
ocolit prin Panonia spre a atinge tacut al semilunei Taur Ceresc ce se crucienii, Ordinul Fratiei Polare,
granite triburilor galice si cele afla dincolo de Praporul ce desparte Graalul, Sinarhia, Staretia Galilor,
germanice, au cautat noi teritorii in Vazutele de Nevazute. Societatea Alpha-Galates, Sarpele
Asia si Africa, dar nu au trecut apa Dar ce legatura este intre Decebal Rosu, si alte fratii si organizatii mai
sfanta a fluviului cu “ cap “ de trident si Basarab? Ce legatura duce mai mult sau mai putin secrete?
( IS – TRI, sau “ Sunt TREI intr- departe spre marea familie Taina Lumii noastre Materiale se
unul “ ), cel ce purta “ marca “ lui conducatoare a Musatinilor ? Ce este afla aici: DE CE ? BAAL ? sau ZECE
DAN ( “ Dan – UBIUS”, de unde Casta IO, cine erau Tracizii, Cavalerii PENTRU ROMANIA, semnul lui IO
DAN – E – MARCA, sau Dar – DAN Danubieni, Cavalerii Traci,Sagetatorii, sau Jupiter – Fugerul Imateriei, Negru
– ia, Dar – DAN - ele), numita si Centaurii, Dioscurii, Sfantul Voda sau Vidul Cosmic, Coarnele
“DUNA CEA REA“ (Dunarea, cu Gheorghe – Purtatorul de Biruinta, Fat Cerbului Fermecat-Solomonit sau
expresia “Ma fac Dunare de – frumos, Calul troian, Calul – Om, Radacina noastra din Cer.

87
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Sinuciderea regelui Decebal, o falsã interpretare


Dumitru Radoi
REZUMAT CONGRES gãsim în scrierile lui Dio Cassius ºi noastrã, pare a fi plauzibilã,
Pliniu cel Tânãr care, într-una din considerãm cã, în aºteptarea unor noi
Deºi au trecut 1900 de ani de la scrisori (LX III, 14), spune clar: “ izvoare, ar trebui sã ne luãm unele
cucerirea Daciei de cãtre romani, se Decebal a alungat din cetatea sa de rezerve. ªtim cã dacii erau luptãtori
pune ºi azi, tulburãtoarea întrebare: scaun ºi din viaþã”; deci fugãrit ºi care nu se temeau de moarte. Luptau,
cum a murit regele Decebal? Pornind omorât, dar autorul nu oferã detalii cum se spune, pânã la ultima suflare.
de la scenele cunoscute, toþi istoricii (cum ar fi sinuciderea regelui, dar pe Cãci numai moarte în luptã, nu
au susþinut teza sinuciderii acestuia imaginea cunoscutã nu se vede sica sinuciderea, le asigura –credeau ei –
pentru a nu cãdea viu în mâna în carnea gâtului, cu sângele gâlgâind. urcarea la Zamolxis. Sã-ºi fi permis
inamicului. Chiar dacã am menþine ipoteza Marele lor Rege o excepþie? Sã mai
Confirmarea uciderii în luptã o sinuciderii lui Decebal, care, în logica reflectãm.

“DECEBAL – icoana pãmântului””


repere iconografice
istoric Olivia Tulbure Strachinã

Reconstituirea integralã a ºi la soluþii “inovatoare” mai puþin la o scarã mai mare, ca o piesã unicã
Columnei lui Traian a fost o necesitate “ortodoxe”. Metoda prioritarã aplicatã de sine stãtãtoare, ce este expusã în
ºi o datorie de conºtiinþã. a fost desenul. Tehnologic, desenele Colecþia particularã pe care am
Pregãtirea profesionalã de istoric au fost realizate prin tehnicã denumit-o “Daruri Strãbune” din
arhivist- restaurator ºi facsimilist fotograficã ºi metaloplastie,în satul unde m-am nãscut, Habic,
specializat în epoca medievalã, ceea ºtraifuri fragmentare ce constituie judeþul Mureº, piesa respectivã fiind
ce a presupus implicit ºi cunoºterea registrele frizei spiralate pe toatã gânditã ca un mijloc util de informare
tuturor limbilor în care s-au redactat înãlþimea coloanei (vezi ilustraþiile ce teoreticã ºi practicã, constituindu-se
documentele realizate în aceastã se referã la lucrarea executatã de la urma urmei ca un “bun cultural”
perioadã, mi-a dat ocazia sã refac prin mine). de colecþie.
tehnici manuale o parte din tezaurul Pãnã la urmã, am ales realizarea Reconstituirea ºi analiza columnei
izvoarelor istorice din þarã ºi ei din 5 module demontabile, relativ nu poate fi nici pe departe consideratã
strãinãtate ce este expus în prezent uºoare, din lemn de tei ºi stejar, lemnul încheiatã. În viitor este necesarã
în peste 30 de muzee din România. fiind un material ce mi-a permis studierea altor detalii referitoare la:
Aceasta a fost premiza de plecare realizarea volumetriei generale dar ºi • formaþiunile dacice de luptã.
pentru executarea celei mai complexe incizarea detaliilor de la baza columnei • elementele de preheraldicã ºi
lucrãri din domeniu: realizarea unei sau din vârf ,fiind ºi un suport posibil vexilologie.
copii la o scarã mai micã a Columnei pentru celelalte tehnici alese. Înãlþime • costumaþia de luptã.
lui Traian de la Roma. Pe durata a totalã este de 2.50m. Aprofundând • ornamentaþia tradiþionalã.
10ani am reuºit sã duc la bun sfârºit acest subiect a cãrei realizare practic㠕 aedificiile militare, civile ºi sacre
realizarea acestui grandios proiect. a durat atâþia ani ºi din considerente prezente în fundal.
Soluþia finalã a rezultat în urma financiare, nefiind susþinutã de nici o • prezenþa femeilor ºi copiilor pe
unor numeroase experimente ºi autoritate din domeniu de la vremea columnã.
investigaþii realizate din aproape în respectivã, deci, numai din resursele • precizãri cartografice pe teren
aproape. Având în vedere contextul proprii, am continuat totuºi în conformitate cu cerinþele
tehnologic de la data executãrii ei, cu documentarea ºi experimentarea prin arheologice ºi în lumina ultimelor
limitele de rigoare impuse, am recurs realizarea unui fragment din columnã descoperiri arheologice.

88

S-ar putea să vă placă și