Sunteți pe pagina 1din 89

cmyk

COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin

Cuvânt de deschidere

Dr. Napoleon Sãvescu


Preºedinte „Dacia Revival International
Society”

În calitate de fondator ºi preºedinte al Societãþii


“Dacia Revival” salut deschiderea celui de „Al VII-
lea Congres Internaþional de Dacologie:Decebal
2006”.
istorice din însãºi sursã latinã, cotropirea, jefuirea ºi
Organizaþia noastrã deþine un numãr de 6 filiale în
colonizarea Daciei (fie ºi doar a 14%! din teritoriul ei)
România ºi 5 în alte þãri ale lumii, un site pe internet
au fost rezultatul unei acþiuni de agresiune externã, de
(“www.dacia.org”), o publicaþie - “Dacia Magazin”
invadare a pãmânturilor noastre strãmoºeºti (sintagma
– o staþie de televiziune în New York - “Dacia T.V.”;
“Dacia Felix” însemnând, în perioada în care a fost
a sponsorizat, timp de cinci ani, emisiunea sãptãmânalã
formulatã, “Dacia cea rodnic㔠ºi… nicidecum “Dacia
“Noapte Albastr㠔 de la Radio România ºi a
cea Fericitã”, cum a tradus, partizan, Petru Maior!).
organizat ºi susþinut pânã acum ºapte ediþii anuale ale
ªtim astãzi, cã întreaga teorie a “derivãrii limbii
Congresului Internaþional de Dacologie la Bucureºti
române din latin㔠(ca ºi a derivãrii celorlalte limbi
ºi cinci în Statele Unite ale Americii sub patronajul
europene “romanice”) este o flagrantã eroare, în pofida
Institutului de Teologie Ortodoxã din New York, a
faptului cã pe acest neadevãr a fost construitã o
ridicat pe teritoriul României , în ultimii cinci ani, trei
întreagã disciplinã lingvisticã: Romanistica.
monumente: statuia regelui” Burebista” (Orãºtie, jud.
 
Hunedoara), “Niculae Densuºianu” (Densuº, Þara
Mai toþi lingviºtii de autenticã competenþã recunosc
Haþegului, jud. Hunedoara), “Primul mesaj scris din
c㠓limbile romanice” – inclusiv idiomurile latine care
istoria omenirii” (Tãrtãria, jud. Alba).
nu le sunt precursoare, ci surori acestora – au evoluat
Dacã la încheierea lucrãrilor Congresului VI,
în mileniile III ºi II i.d.Hr. dintr-o arip㠓romanicã”,
participanþii au solicitat în unanimitate, ca anul 2006
central ºi est-europeanã, dezvoltatã din straturile mai
sã fie dedicat comemorãrii a 1900 de ani de la
vechi ale Indo-Europenei ºi Paleo-Indo-Europenei,
moartea regelui dac Decebal, Ministerul Culturii ºi
vorbite de o populaþie locatã pe cursul mediu ºi inferior
Cultelor a hotãrât sã dedice naþional ºi internaþional
al Dunãrii, pânã în nordul Mãrii Negre.
Anul Românesc 2006 “Daciei romane”(!?!).
Este o chestiune de elementarã logicã
 Punctul nostru de vedere, supus aprecierii publice
recunoaºterea faptului cã ºi pe “teritoriul de formare”
româneºti, pleacã de la realitatea cã, potrivit datelor
1
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
a rãmas, constant, un nucleu conservativ al î.d.Hr., determinante pentru conturarea perimetrului
caracteristicilor idiomului iniþial . “indoeuropean incipient”, care se aflã pe teritoriul…
A atribui limba urmaºilor acestora, limbii latinilor geto-dacilor!
de pe Tibru, înseamnã a ne întoarce la inepþiile În alte teritorii din “orbis romanus” care au suferit
dicþionarului lui Laurian ºi Massim. o ocupaþie cu sute de ani mai lungã decât teritoriul
La memoriul pe care l-am înaintat Preºedintelui geto-dacic (cum sunt, spre exemplu, Britania- 400
României, în care ceream ca în anul 2006 sã de ani, Grecia- 641 de a “mixat cu invadatorii” ºi nici
comemorãm 1900 de la moartea regelui erou Decebal, nu ºi-au modificat limbile native! Ba chiar mai mult, în
mi-a rãspuns Secretarul de Stat, dl. Virgil ªtefan Italia, romanii nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã,
Niþulescu, din Ministerul Culturii ºi Cultelor; probabil existând azi, acolo, peste 150 de dialecte!
o persoanã bine intenþionatã ºi doctã în domeniul sãu Oare englezii celebreaz㠓Anul Claudius”, francezii
specific de activitate, dar, din nefericire, insuficient “Anul Cezar”, spaniolii “Anul Agripa” , sirienii “Anul
cunoscãtoare a problemei în discuþie. Pompey cel Mare” , egiptenii “Anul Octavianus” ,
israelienii „Anul Titus” etc.?
Adevãrul este cã, înainte de a se consemna în istorie Ar fi ceva de neînchipuit. Ridicol.
“activitãþi italice” (de sorginte greceascã, deci egeeanã Este umilitor ºi de neînþeles faptul cã Ministerul
ºi deloc “europeanã”!) existã un numãr impresionant Culturii forþeazã poporul nostru sã celebreze astãzi
de “culturi preistorice” ºi “incipient istorice”( vezi invazia Daciei de cãtre romani, în loc sã comemoreze
Cucuteni, Gumelniþa, Criº-Starcevo, Hamangia, 1900 de ani de la trecerea în eternitate a ultimului rege
Vincea, L.B.K., etc.), respectiv din mileniile IV ºi III dac al naþiunii noastre, marele Decebal.

2
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

DECEBAL:
PROSLÃVIREA ªI DIMINUAREA LEGENDAREI
FIGURI A REGELUI DACILOR
Prof.TIMOTEI URSU
Consilier Stiintific al Societatii
“DACIA REVIVAL INTERNATIONAL”

Comunicarea face aprecieri critice asupra ultimelor exceptzionala informatzie suplimentara privind orizontul
masuri oficiale prin care, in locul comemorarii a 1900 antic si premedieval al Istoriei Romaniei, si anume
de ani de la lupta de independentza a dacilor regelui depozitele –necunoscute cercetatorilor romani – ale
Decebal in lupta inegala cu invazia legiunilor romane si “hrubelor Bibliotecii Vaticanului” si ampla istoriografie
eroicul sfarsit al conducatorului acestei lupte, s-a preferat germanica si scandinava, care detzin acte revelatoare cu
guvernamental “destinarea” anului cultural romanesc 2006 privire la arealul si implicarea politica a dacilor in epoca
sarbatoririi a 1900 de ani de la… subjugarea pamantului premedievala.
nostru stramosesc de catre un stat strain. Cu privire la personalitatea regelui Decebal, autorul
Se mentioneaza cauzele pentru care, dupa parerea comunicarii nu investigheaza datele privind cele doua
autorului, s-a ajuns la o veritabila “diminuare” a razboaie daco-romane de pe teritoriul Daciei ci elementele
importantzei factorului dacic, a rolului acestuia in orizontul istorice care au condus la aceasta confruntare si care,
antic, a reducerii artificiale a “ariei de habitat” a geto- dupa parerea autorului, contribuie – printr-o investigare
dacilor, toate acestea puse pe seama limitarilor de natura insuficienta – la diminuarea viziunii asupra importantzei
politica impuse istoriografiei romanesti in cele cinci decenii reale a regatului dac, in epoca de inceput a mileniului I
de dominatzie comunista, si care a dus la o reala Autorul prezinta cateva ipoteze personale, de lucru,
incatusare si “lenevire” a cercetarii stiintzifice, limitata privind inscriptzia DECEBALUS PER SCORILO aflata
strict la datele “traditzionale” si cele convenabile pe vasul dezgropat la Gradistea Muncelului si propune o
sistemului politic. Autorul considera ca, din aceleasi investigatzie lingvistica comparativa pentru analizarea
cauze, au fost ignorate doua posibile surse de numelui “DECEBAL”.

3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

2006
ANUL DECEBAL

SEMNIFICAÞIA COMEMORÃRII MARELUI REGE


Conf. univ. G. D. Iscru
Doctor în istorie

Comemorând pe Marele Rege DECEBAL acum - politice a naþiunii.


când se împlinesc 1900 de ani de la trecerea lui la
Dumnezeu - evocãm ºi invocãm pe strãmoºii noºtri Comemorându-l pe Marele Rege DECEBAL, atragem
autentici, traco-geto-dacii, strãvechimea, autohtonia ºi atenþia asupra importanþei pe care civilizaþia traco-geto-
continuitatea lor în urmaºi: naþiunea românã. dacã a avut-o atât pentru urmaºii direcþi - naþiunea
românã - cât ºi pentru geneza civilizaþiilor naþionale în
Cum spunea poetul Nichifor Crainic: “ În doina dulce- Europa ºi nu numai în Europa.
a mamei Dochii/ Alunec din pãrinþi în prunci/ ªi
deschizând pe lume ochii/ În cel de azi sunt cel de În sfârºit, comemorãm un eveniment trist, dar cu
atunci.”. optimismul pe care þi-I dã speranþa. Cãci Statul naþional
geto-dac a fost restaurat de cãtre un strãnepot al lui
Îi evocãm, întâi, spre a ne cere iertare pentru marele DECEBAL, generalul Regalian, dupã aproximativ un
pãcat al atâtor înaintaºi ºi contemporani ai noºtri care veac ºi jumãtate de ocupaþie, Imperiul fiind silit sã-ºi
i-au uitat ºi chiar i-au contestat, celebrând, în schimb, retragã trupele ºi slujbaºii la sud de Dunãre. Geto-dacii,
victoria asupra lor a unui imperiu cotropitor, în anul în continuare, rezistând primului ºoc al migratorilor,
106 d.H., imperiu care le-a distrus Statul naþional condus vor gãsi cu aceºtia un modus vivendi, pânã când românii,
atunci de Marele Rege DECEBAL, dupã care a trecut la cum se vor numi mai târziu urmaºii lor direcþi, ºi-au
jefuirea sistematicã a pãmântului cotropit. Uitarea ºi putut reconstitui Statele naþionale, mai întinse ºi mai
contestarea s-au produs sub presiunea unei idei puternice. Iar Romei imperiale i s-a plãtit “pânã la
periculoase, aceea cã imperiile aduc civilizaþie ºi ultimul bãnuþ”. Este o istorie care urmeazã sã se scrie
ocrotesc popoare, ca ºi sub presiunea unei teze de aici înainte.
neºtiinþifice, teza romanizãrii traco-geto-dacilor.
Ambele, ºi ideea, ºi teza, ºi-au gãsit la noi ºi obedienþi ªi mai avem încã o speranþã. Anume aceea cã,
ºi adepþi care, de la nivelul autoritãþii ºtiinþifice ºi începând din acest an al comemorãrii pentru prima datã
politice, au îndoctrinat fals atâtea generaþii. ªi pentru a durerosului eveniment din Antichitatea noastrã,
aceasta rãmân rãspunzãtori. forurile academice ºi universitare, pe temeiul izvoarelor,
îºi vor regândi opinia ºtiinþificã asupra strãmoºilor
Evocãm acel tragic noºtri autentici, cãci prea mare le-au fost ºi le este
eveniment de acum eroarea ºi pãcatul de a fi slujit o tezã pe care nimeni n-
1900 de ani, gândindu- a demonstrat-o convingãtor, niciodatã, pentru niciun
ne la consecinþele atât teritoriu cotropit atunci, de ImperiuI Roman.
de grave ale distrugerii Mihai Eminescu, care simþea în el un suflet ºi o inimã
Statului naþional geto- de dac, scria despre strãmoºii sãi astfel:
dac ºi învãþând, o dat㠓Era un popor brav acela, care-a impus tribut superbei
în plus, din aceastã împãrãtese de marmurã a lumei: Roma. Era un popor
lecþie a istoriei, ce nobil acela a cârui cãdere te împle de lacrimi, iar nu de
însemneazã menþinerea dispret ºi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de
ºi apãrarea Statului nobleþe, de amor de patrie ºi Iibertate, a fi descendentul
naþional - expresia unui asemenea popor n-a fost ºi nu va fi ruºine
supremã a voinþei niciodatã”.
4
cmyk COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin

De la Charnabon la Decebal. Organizarea


politico-militarã a geto-dacilor
Prof. Viorica Enãchiuc

Lucrarea se referã, în mod special, la organizarea care domneºte peste geþi, la inceputul secolului al V-
politico-militara a geto-dacilor din secolul al V-lea i.e.n. lea i.e.n. ºi succesiunea regilor geto-daci panã la
panã in secolul al II-lea e.n. Decebal, contribuþia lor la organizarea economicã ºi
Daca în secolele XI-VIII î.e.n., în Hallsttat, se trece administrativã a Daciei, a armatei ºi implicarea lor in
la confecþionarea din fier, a armelor de luptã ºi la relaþiile politico-militare cu alte state vecine sau
dublarea fortificaþiilor faþã de epoca bronzului (116 departate.
identificate arheologic în puncte strategice), începând Cercetãrile arheologice atestã consolidarea
cu secolele VI-V i.e.n., în La Tene, se realizeazã noi sistemelor de fortificaþii ºi folosirea de noi tehnici de
tipuri de arme din fier(toporul de lupta si spada cu doua construcþii ale cetãþilor cu zid din piatrã încã din secolul
taiºuri) ºi se intensificã confecþionarea din diferite metale al IV-lea î.e.n. ( Baloteºti- Mehedinþi, Sornum –
a pieselor pentru echipamentul militar (coifuri, Argeº,Cotnari).De asemenea, elaborarea de noi tehnici
cnemide,cãmasi de zale,scuturi, etc.) sau a pieselor de de luptã de cãtre regii daci, în perioada la care ne
harnaºament pentru unitãþile de cavalerie. referim, ºi apararea integritãþii teritoriale a Daciei, au
Izvoarele antice consemneazã numele primului rege, fost recunoscute cu admiraþie de cãtre contemporani.

Tezaurul de la pietroasa ºi importanþa


sa istoricã pentru vechea civilizaþie româneascã
Prof. Viorica Enãchiuc
Tezaurul a fost descoperit în anul 1837, de cãtre 400-450 ºi l-au atribuit ostrogotilor. Arheologul Victor
sãtenii-Ion Lemnaru si Stan Avram -,într-o carierã de Teodorescu, dupã o amplã cercetare asupra tezaurelor
piatrã din Valea Urgoaiei, la 1 km.de satul Pietroasa, 1 si 2 descoperite la ªimleul Silvaniei ºi a tezaurului
judetul Buzãu. Dupã o serie de peripeþii, autoritãþile de la Pietroasa consemneazã pentru prima datã,
Ministerului de Interne au recuperat din tezaurul existent ape anumite piese a simbolurilor paleocrestine.
descoperit doar 12 piese, din aur, însumand o greutate Dupa analiza tuturor studiilor publicate,
de 18,7975 kg ; unele piese erau impodobite,prin coroborarea lor cu datele furnizate de arheologie ºi
montura de pietre preþioase. Tezaurul a fost predat, in izvoarele antice, lucrarea noastrã aduce noi precizãri
anul 1838, Colegiului Sfantului Sava din Bucuresti unde care impun urmatoarele concluzii.Carpii, de neam
mai exista o colectie de obiecte vechi. Cele doua getic, care locuiau pe teritoriul Munteniei ºi sudul
colecþii au constituit baza organizãrii Muzeului de Moldovei, se învecinau în partea de est cu goþii având
Antichitãþi din Bucuresti. ca hotar Nistrul.Vizigoþii au trecut în Imperiul roman
A fost studiat de numeroºi cercetãtori, începand de rãsãrit, prin Dobrogea ºi au fost colonizaþi la
cu arheologul Alex. Odobescu ºi apoi de N. Fettich, hotarele Macedoniei, in anul 375 e.n., iar ostrogotii
C-tin. Daicoviciu, Ecaterina Dunareanu-Vulpe, Mircea au trecut în imperiu la inceputul secolului al V-lea e.n..
Babeº ºi alþii care au propus o primã datare între anii Ostrogotii ºi vizigotii nu au locuit pe teritoriul Moldovei,
250-375 e.n. ºi l-au atribuit vizigoþilor. Arheologii Kurt nu erau creºtini ºi nu au avut in posesie tezaurul de la
Horedt si Radu Harhoiu au datat tezaurul intre anii Pietroasa. Acest tezaur aparþinea carpilor.
5
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

NOI, URMAªII
Prof. Mariana TERRA
Dragi confraþi în convingeri ºi speranþe,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint aceastã s-a sinucis ca sã nu cadã în mâinile romanilor. Dar
confesiune a mea ca fostã profesoarã de românã, eu nu înþeleg ceva: dacã romanii au venit sã ne
latinã ºi francezã în ºcoli bucureºtene ale anilor ’69 supunã, de ce e lãudat Traian?
- ’92. Confesiunea nu mi-a impus-o nimeni ºi nu e Nu voi uita niciodatã rãspunsul:
determinatã de nimic altceva dacât de propria-mi - Draga tatii, tu sã zici cum scrie în carte, dar sã
conºtiinþã. Deoarece conºtiinþa este un dat ºtii cã noi suntem daci, ne tragem din Decebal iar
fundamental, specific fiinþei umane, ºtim cu toþii cã romanii au fost rãi cu dacii.
este greu – dacã nu chiar imposibil – sã pãstrezi - Pãi atunci de ce ni se zice cã noi ne tragem din
totul în sinea ta atunci când simþi cã ai ceva de spus, romani?
ceva care te-ar putea elibera de povara apãsãtoare a - Pentru cã aºa se cere acum ºi tu nu trebuie sã
tãcerii. pui întrebãri de felul ãsta la ºcoalã, cã nu e bine. E
Încã din anii gimnaziului, petrecuþi într-un orãºel secretul nostru. Noi suntem daci, ãsta e secretul
de pe malul Mureºului, am simþit instinctiv cã ceva nostru! Bine?
nu este în ordine în manualele ºcolare de istorie ºi De atunci înainte, ori de câte ori eram intrigatã de
românã. Ni se spunea, printre altele, cã, în timpul ceva, mã confesam tatãlui meu ºi mã simþeam
rãzboiului cu oastea împãratului roman Traian, eliberatã: cuvântul lui avea o greutate mult mai mare
Decebal, vestitul rege dac, a preferat sinuciderea în decât toate informaþiile din manualele ºcolare la un
locul capturãrii. loc.
Îmi amintesc cã am venit acasã ºi l-am întrebat Am pãstrat secretul ani ºi ani de zile, ca pe o
pe tatãl meu: comoarã care nu trebuie vizitatã prea des.
- Tatã, la ºcoalã ni s-a spus cã Traian a venit la Oportunismul acelei triste perioade s-a nascut din
noi, în Dacia, ca sã ne cucereascã þara ºi cã Decebal conformism forþat de împrejurãrile politice...

Decebalus, regele Daciei creºtine ºi noi,


românii de azi
Alexandru STAN
Preºedinte DACIA REVIVAL, Filila ELVEÞIA
În secolul I înainte de Cristos, triburi, pe un spaþiu imens, Vercingetorix în conºtiinþa copilului
regele Burebista apãra hotarele aproximativ 3/4 din suprafaþa Europei francez de azi, cum a intrat ºi cum
Rgatului Dacia, la Nord de Lacul de azi. trãieºte regele Burebista în conºtiinþa
Constanþa, contra invaziilor repetate În orice caz, Sarmizegetusa nu copilului român de azi ?!
ale triburilor germanice venite din intrase în conflict direct cu Roma, Regii din Dacia necreºtinã ºi regii
Scandinavia. graþie diplomaþiei inteligente, paºnice, din Dacia creºtinã, Burebista,
Pentru aceastã operaþiune militarã, a regelui Burebista ºi a administraþiilor Deceneu, Scorilos, Duras, Decebalus,
Burebista a trebuit sã se deplaseze din dacice. Diegis etc., ce mai pot simboliza ei
Dacia Pontica, unde se afla în acel În aceastã perioadã de relativã astãzi, pentru noi, românii din
moment, pânã la Lacul Constanþa stabilitate a regatului Daciei, Imperiul România, pentru românii din
(Bodensee), situat între Elveþia ºi Roman ataca Galia de Sud ºi o Basarabia, pentru cei de la Sud de
Germania de azi. cucerea, Iulius Cezar profitând de o Dunãre?!
Acest imens regat dacic era relativ eroare tacticã a lui Vercingetorix, Ce mai pot semnifica ei pentru
stabil, din punct de vedere politic, conducãtorul-erou al armatei galilor. românii din strãinãtate în 2006 ?
deºi era constituit din numeroase Cum a intrat ºi cum trãieºte Ce mai pot reprezenta ei în
6
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
aceastã perioadã istoricã, Noi mulþumim aici arhitectului conºtiinþe, structuri sociale, structuri
caracterizatã de internet, de SIDA, Cristofi Cerchez, istoricului Nicolae culturale, economice, structuri
de foametea a zeci de milioane de Densusianu pentru cercetãrile lor, în juridice si altele.
copii în Africa, în Asia, de lumea fascinantã a Daciei antice. Ce mai poate simnifica Decebalus
« globalizare » pre-orientatã, de 62 de În aceastã osmozã dintre viaþa pentru copilul român de pe malul
ani de comunism rusesc ºi de complexã din Dacia necreºtinã si apoi Nistrului-Tiras, de la Cernãuþi, de la
comunism românesc, în România ; trecerea treptatã la creºtinism, în Tiraspol, din Maramureºul de Nord,
de manipularea finanþelor si a armatei Dacia creºtinã a secolelor I, II si pâna de la Tisa sau pentru copilul român
celei mai industrializate naþiuni de azi, la sec.VIII, se gãsesc sursele nãscut la Sud de Dunãre sau la
asemãnãtor celei a Imperiului Roman, echilibrului nostru ca neam, ca Milano, la Londra, la Paris, la Roma,
din secolul II ? naþiune în Europa de azi, în lumea de la Washington, la Zürich sau la
Pentru mulþi români pe care eu îi astãzi. Madrid ?!
cunosc personal, trebuie mãrturisit Iar Decebalus este regele dac din Spiritul din Dacia a lui Decebalus
cu durere, cã nimic sau aproape secolul I, II, care a devenit apoi este prezent de asemenea în scrierile
nimic, în afarã de câteva amintiri simbol al Libertãþii pentru români, Sfântului Ioan Casian, ale lui Dionisiu
rãzlete de la ºcoalã sau despre secole de-a rândul. cel Mic, Nicetas de Remesiana sau
profesori de valoare inestimabilã Unde îl gãsim noi pe Decebalus ale preotului Dacicus, în crucea
pentru cultura românã, pe care azi? Daciei, deºi Cultul lui Zalmoxis, cultul
aceºtia i-au avut în ºcolile din Regele Decebalus este prezent în soarelui etc., erau încã prezente în
România… Munþii Carpaþi, în ape, în Tiras-Nistru, conºtiinþele si în obiceiurile tuturor
Si totuºi, dacã noi ne reamintim în Danubius, în Somes, în Naparis, popoarelor Daciei antice.
bine, Decebalus a fost, este ºi va fi în Arges, în Timis, în Repedea, în Decebalus este prezent în versul
simbolul de Libertate al Daciei, de Casimcea, în Cerna, în Ozana, în lui Eminescu, în Coloana Infinitului
demnitate, de inteligenþã aliatã cu Bicaz, în praful drumului pe care noi lui Brâncuºi, în podurile lui Anghel
natura, de tenacitate, de diplomaþie, mergem în România ºi din zona Saligny, în inteligenþa inginerului
de organizare socialã, de culturã a limitrofa României de azi. George Constantinescu, în diplomaþia
dacilor, a geþilor, a costobocilor, a Decebalus este ºi vine în noi prin lui Titulescu, în pianul lui Dinu Lipatti
tira-geþilor, urmaºii pelasgilor, ai mama ºi prin tata. sau al lui Radu Lupu precum ºi în
tracilor. El este prezent în cântecul vioara ºi în nobleþea sufletului lui
Spiritul profund de libertate al ciocârliei, în vuietul valurilor Mãrii, George Enescu sau în vioara lui Liviu
românilor, spiritul de credinþã el este prezent în transpiraþia þãranului Prunaru, astãzi.
creºtinã al românilor de azi, îºi au român care munceºte cinstit Pe Decebalus noi îl gãsim dacã
originile în secolele I ºi II de pãmântul pentru familia lui, precum vrem ºi facem efortul necesar ºi în
creºtinism din Dacia, condusã de ºi în înþelepciunea acestuia. Mircea Eliade, în Emil Cioran, în
regii Scorilos, Duras, Decebalus. Decebalus este în cântecul Alexandru Busuioceanu precum ºi în
Aceastã sete de libertate a copilului român fericit precum ºi în spiritul românilor distruºi de cãtre
românilor de azi îºi are originile deci lacrima lui, tot aºa cum Wilhelm Tell Rusia-URSS, în Fãgãraºii lui Ion
ºi în faptele regelui Decebalus strãluceºte în ochii unui copil elveþian. Gavrilã Ogoranu, în spiritul românilor
precum si în Dacia necreºtinã. Decebalus eºti tu ºi eu pentru atât distruºi de cãtre comuniºtii români din
Regele Decebalus a favorizat ºi ºi atâta cât noi mai sântem România ºi din strãinãtate.
cultivat continuarea instalãrii treptate, binefãcãtori, adicã români, în 2006. Decebalus este prezent la Cetatea
echilibrate ºi armonioase a Sarmizecetusa, la Blidaru, la Costesti,
Creºtinismului în Dacia, creºtinare Decebalus mãsoarã ºi alimenteazã la Fareagu, la Orãºtie, precum si în
începutã deja în anii 50-60, în Dacia setea noastra de Libertate, nevoia toate Davele Sufletului românesc.
Pontica. noastrã de adevãr profund, din Decebalus este în frunza verde de
Pe Columna Daciei de la Roma, Gaetia. pe toate vaile din Basarabia, din
este sculptatã scena în care dacii beau Decebalus mai înseamnã pentru România, el este si în mirosul fainei
din cupa de împãrtãºanie creºtinã, noi, românii din strãinãtate, noþiunea si al prajiturilor care se raspândeste
înaintea ultimului asalt al de acasã, chiar dacã aici comunismul în bucatriile mamelor românce si de
cotropitorilor multinaþionali veniþi de românesc ne-a furat « legal » sau a care copiii se bucura.
la Roma. distrus efectiv, case, rude, cãrþi, Regele Decebalus a condus

7
cmyk

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
popoarele geþilor în plinã perioadã de Dionisiu cel Mic, Nicetas de România în 1918-1920.
expansiune a Imperiului Roman ateu, Remesiana etc. au scris în limba latinã Noi, români din strainatate,
în Dacia de Nord, de Est , simultan ºi nu în slavonã! propunem Ministerului Culturii din
cu expansiunea acestuia în Spania si Toti cei enumerati erau originari Bucuresti, ca în fiecare oras din
în Mesopotamia. din Dacia crestina, ei au fost scoliti, România sa fie numita o Piata
Românii din strãinãtate precum si formati în Dacia crestina si au trait Decebal, o Piata Burebista si câte un
românii din România de azi au nevoie în Dacia si ulterior în alte tari din Bulevard Burebista respectiv
de reperele lor adevãrate, de cele Europa si ele tot de Cultura latina dar Bulevardul Decebal.
încãrcate cu valorile Sufletului nu slavona! În Bucuresti, noi propunem ca
românesc perpetuu. Slavii nu existau înca în Europa, denumirea de Soseaua Kisseleff sa fie
De aceea, administraþiile ei nu erau înca crestinati. înlocuita cu denumirea Bulevardul
bisericilor, cea a Bisericii ortodoxe, Singurele naþiuni rãmase divizate Burebista!
cele ale Bisericilor catolice precum si de comunism si/sau nazism dupã
cele ale Bisericilor protestante din 1990, în Europa, sânt România si El, Decebalus, sarbatoritul de azi
al Congresului de Dacologie VII, a
România trebuie sã promoveze Cehia, prin Basarabia si Slovacia.
fost parte integranta din Unionistii
cercetãrile pentru studierea Culturii Decebalus este si în sufletul lui
români de la 1859 precum si al
din Dacia creºtinã precum ºi sã Pan Halippa.
Unionistilor români de la 1918-20, de
respecte si sã utilizeze terminologia Decebalus s-ar bucura mult de
la Chisinau, Bucuresti, Iasi, Cernauti,
de origine latinã si nu cea de origine ReUnirea românilor din Basarabia cu
Cluj, Brasov, Constanta.
slavã, obicei cultivat mai ales de cãtre România adicã ceea ce a mai rãmas
Zilele acestea, aici la Congresul de
BOR. azi din Dacia dintre Hypannis si Lacul Dacologie, la Bucuresti si apoi la
Promovarea si utilizarea Constanþa. Orastie si apoi acolo unde noi traim
terminologiei de origine slavonã în Regele Burebista simbolizeazã fiecare, sa sarbatorim Regele
bisericile din România de azi Unitatea Daciei între Hypannis-Bug, Decebalus si pe colaboratorii sai fideli,
contribuie la rusificarea Limbii Marea Neagrã la Est ºi Lacul în treburile Daciei.
Române de azi. Constanþa, la Vest. Spre o Renastere a României, a
Si noi românii, nu vrem si nu Alexandru Ioan Cuza reprezintã Basarabiei, prin faptele lui Decebalus
dorim aºa ceva! Unirea Basarabiei cu Muntenia în si ale generalilor lui?!
Sfinþii Dacicus, Ioan Casian, 1859 ºi, tot aºa, Pan Halippa a luptat Cu Sanatate si cu Prietenie pentru
Pãrinte al Bisericii Universale, pentru ReUnirea Basarabiei cu toti.

Generalii lui Decebal


Dan Oltean
Erori istoriografice de intermediari. Niciun studiu nu a a despãrþi în mod absolut acþiunile
abordat în mod exhaustiv situaþia ºi rolul militare din rãzboaiele 101-102 ºi 105-
În istoriografia româneascã de pânã generalilor daci sau romani din cele 106, de cele ulterioare, de cele purtate
acum referitoare la rãzboaiele daco- douã rãzboaie. Astfel, s-a creat o de dacii din provincia Dacia ºi din afara
romane din 101-102 ºi 105-106 existã impresie falsã cã responsabil de toate ei împotiva cotropitorilor romani. Mai
douã erori de interpretare, credem noi, acþiunile militare desfãºurate la nord de ales dacii din afara provinciei cucerite
majore. Mai întîi, ambele rãzboaie sunt Dunãre este doar Decebal sau doar poartã acelaºi tip de agresiuni între anii
prezentate ca niºte acþiuni militare Traian. Unul din obiectivele acestui 117-270 ca ºi dacii din regatul lui
purtate între liderii celor douã armate. studiu este tocmai acela de a analiza Decebal, înainte ca acesta sã fie cucerit
Fie se vorbeºte în mod exclusivist datele istorice care existã despre de romani.
despre armatele dacice sau romane care generalii din tabãra dacicã ºi de a acoperi La fel cum dacii din regatul care-ºi
s-au ciocnit în cele douã confruntãri, într-o oarecare mãsurã golul nefiresc avea capitala la Sarmizegetusa Regia
fie accentul trece subit pe conducãtori: care s-a ivit între soldaþii lui Decebal ºi treceau în repetate rânduri Dunãrea
pe Decebal sau pe Traian. rege, din interpretãrile istorice. îngheþatã ºi pustiau þinuturile romane
Niciun studiu serios nu s-a ocupat A doua eroare majorã este aceea de de la sud de fluviu ucigînd guvernatorii

8
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
provinciilor romane, tot aºa procedau din 170 niºte troglodiþi, niºte jefuitori,
ºi dacii din afara provinciei create de conduºi de “nimeni”- aºa cum încearcã
romani pe teritoriul fostului regat dacic. sã sugereze istoriografia de nuanþã
Dacii din Maramureº, Criºana, nordul latinistã - sau dimpotrivã: trupele lor au
ºi centrul Moldovei atacau în fost bine organizate, bine înarmate ºi
momentele de crizã ale imperiului conduse de militari profesioniºti? Noi
producând devastãri de amploare. În credem cã rãspunsul la aceste întrebãri
plus, aceste adevãrate invazii dacice în nu poate fi decât unul pozitiv, cu atât
provincia întemeiatã de Traian au dus mai mult cu cât, la un interval destul de
la uciderea a nu mai puþin de doi scurt de timp, alþi doi daci, care se
guvernatori ai Daciei romane. remarcã datoritã faptelor de arme, ating
Al doilea obiectiv al studiului nostru funcþii înalte în ierarhia militarã ºi
este acela de a trasa o fireascã legãturã administrativã a imperiului. Este vorba continuare, Decebal poartã tratative cu
de continuitate între acþiunile generalilor de Regalianus ºi de Galerius care devin împãratul Domiþian ºi îi cere, în
daci, conduºi de Decebal, din timpul împãraþi romani. batjocurã, sã fie de acord cu pacea
rãzboaielor cu romanii ºi cele ale dacilor ,“doi oboli de locuitor roman”.
de dupã anul 117. Decebal ca general Evident, confruntãrile nu se opresc,
În mod necesar, luptele dacilor dimpotrivã, Domiþian îl trimite pe
dintre 117-270 au fost purtate tot de Înainte de a ajunge unul dintre cei generalul Cornelius Fuscus, în
generali. O parte dintre aceºti mai importanþi regi ai Daciei ºi de a primãvara anului 87, sã-l atace pe
conducãtori au iniþiat “rãzboiul dacic” veghea de la Sarmizegetusa Regia Decebal chiar la el acasã. Confruntarea
din 117-118, iar ulterior luptele împotriva destinul Daciei, Decebal a fost unul se produce la Tapae, iar romanii sunt
romanilor au fost conduse de urmaºii dintre cei mai iscusiþi generali ai acestor pur ºi simplu exterminaþi. Cornelius
acestor bravi generali. meleaguri. Datoritã abilitãþilor sale Fuscus este ºi el ucis, iar trofeele luate
Pânã acum a existat, la nivelul militare, el a ucis nu mai puþin de doi de daci de la romani vor fi gãsite de
interpretãrilor istorice româneºti, o generali romani ºi a distrus legiunile aceºtia în cetãþile dacice din Munþii
teorie unilateralã, preluatã probabil din comandate de aceºtia. Orãºtiei ºi vor fi recuperate abia în anul
ªcoala Ardeleanã, care punea accentul Iordanes, în lucrarea Getica, ne 102. Prin urmare, Decebal ajunge rege
doar pe rezistenþa romanã din Dacia ºi aminteºte despre acþiunea fulgerãtoare datoritã calitãþilor sale de militar ºi de
care accentua doar perioadele de aºa- purtatã împotriva Moesiei, prilej cu strateg. Înainte de a antrena întreaga
zisã pace ori prosperitate. Nimeni nu care însuºi guvernatorul Oppius forþã a Imperiului Roman împotriva
ºi-a pus problema asupra suferinþelor Sabinus este ucis. Guvernatorul, cel sa, el bate legiunile atât pe propriul
provocate de aceste invazii repetate ale care avea comanda militarã a lor teren, cât ºi în Dacia, ucide doi
dacilor necuceriþi ºi, mai ales, nimeni majoritãþii trupelor din Moesia, este generali romani ºi obþine de la Domiþian
nu a dorit sã explice cine i-a condus pe prins de daci ºi decapitat. Aceastã o pace favorabilã în urma cãreia a
aceºti daci în luptele lor împotriva operaþiune condusã de generalul primit “meºteri pricepuþi în cele mai
imperiului. Una dintre invaziile dacice Decebal se petrecea undeva prin anul diferite meserii folositoare ºi în timp
din imperiu, cea din 170, ajunge pînã 85. Acum regele Duras îi cedeazã tronul de pace ºi în timp de rãzboi” (Dio
în apropierea Atenei. Au fost aceºti daci lui Decebal iar aceasta devine rege. În Cassius, Istoria romanã, 67, 7)

Regele Decebal în textele de la Sinaia


Adrian Bucurescu
Printre marii regi geto-daci, importante, întrucât pâna acum rândul lor, fii de regi, dar trebuiau
pomeniti în tablitele de la Sinaia, Diegio era socotit fratele lui Decebal, confirmati si de Sfatul Vitejilor, ca mai
figureaza la loc din cinste viteazul Vezino - locotenentul lui si mare preot târziu voievozii, confirmati de Divanul
Decebal, alaturi de care sunt pomeniti iar numele surorii nu era cunoscut. Tarii, cu conditia esentiala sa fie de
si fiii sai, Diegio si Vezino, precum si Un izvor antic singular spune ca os domnescc. Aproape sigur,
sora sa, Geopyr. pe tatal lui Diurpaneus, ce era un alt Sterissa a fost fiul lui Coryllus sau
Precizarile facute în textele de la nume al lui Decebal, îl chema Scorilo. DI URPANEUS “Cel Orfan”
Sinaia asupra legaturilor de rudenie Sterissa. Din textele de la Sinaia se era un supranume al lui Decebal, ceea
în familia marelui rege sunt foarte întelege ca regii geto-daci erau, la ce înseamna ca regele Sterissa a
9
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
murit devreme, probabil în vreo lupta în adolescenta, pastor. Dar cum Zeul
si, pentru ca fiul lui era prea mic, ajunsese apoi mare preot si rege si va
domnia i-a fost încredintata lui Duras, fi purtat atunci vesminte sacre, într-
fratele lui Sterissa si unchiul micului unul din textele de la Sinaia se scrie
print. ca Decebal îi întâmpina pe solii
Se stie de la Jordanes ca, dupa romani în costum de ceremonie:
victoria asupra romanilor condusi de “Împaratul Decebal a iesit din palat
Fuscus, Decebal si celelalte capetenii cu luptatorii Daciei, cu sfintii preoti,
au fost numiti ANSES, denumirea acoperit cu valul sacru al Daciei si
dacica a semizeilor sau îngerilor. Afara cu coroana, încrezator în gratia
de acest atribut, în textele de la Sinaia, Zeului Savelo, cu tot neamul în Biblie. Astfel au pierit, poate pentru
Decebal are înca si altele, printre care: preajma lui, condus la întâlnire de totdeauna, multe alte informatii de
“Cel Sfânt”, “Împaratul”, “Singur Diegio si Vezino. Ajungând la domnul, nepretuit referitoare la marele rege ca
Stapânitor” adica “Autocrator”, solul roman s-a închinat lui Decebal. si la altii, care s-au jertfit pentru
“Magnificul”,”Domnul Divin”, “Cel Ostasii l-au înconjurat pe domnul dainuirea neamului nostru. Dar noi îi
Vrednic”. Fuscus ca si pe nespalatii care îl vom învinge pe cei întunecati si îi
Pe Columna lui Traian, toti dacii, slujeau. La joc feciorii s-au prins juram Cerului ca Dacia se va înalta,
inclusiv Decebal, sunt îmbracati la (întrecut). Au fost vegheati la plecarea dupa cum ne îndeamna un cântec de
fel, în costumul national mostenit de din Sarmizegetusa”. lupta, transcris dupa o tablita de la
români, care trebuie sa fi fost si Nu-i vom putea ierta niciodata pe Sinaia, adica de la poalele Kogaionului:
costumul ciobanesc, în amintirea cei care, din prostie sau din rea-vointa, IZNO CYORYO!
faptului ca însusi Zeul Zalmoxis, numit nu au vegheat asupra tablitelor de la SPOVEDI CERIO
la Sinaia si Savelo si Zavelio, fusese, Sinaia, pagini din adevarata noastra DACIA O PYSYRYO!

CODEX ARGENTEUS –
CEL MAI VECHI DOCUMENT SCRIS PREPONDERENT ÎN GETÃ
(DOVEDIT, ÎN SPECIAL PRIN LEXIC)
prof. Maria Criºan

Pentru moment voi supune împãrãþia ºi puterea ºi mãrirea în în 2003) Lecþia a 2-a. p.26-27
cititorului, spre dreapta lui judecatã, vecii vecilor amin]. precum ºi „Culegere de micro studii”
un text bine cunoscut tuturor din Acest text este transliterat în C.A. (Arvin Print, 2004) p. 81-82, unde
Biblia zisã a lui Ulfila ºi anume din limba goticã. [Unui vorbitor de tratez despre limba hititã ºi unde,
rugãciunea TãtãI nostru dupã limba germanã îi va fi lesne sã printre multe alte cuvinte, semnalate
Evanghelia lui Matei VI. 6-12: înþeleagã textul, cãci germana, prin de cãtre Carolus Lundius ca fiind pur
ATTA UN SAR THU IN HIMINAI geticã, este nepoata de fiicã a limbii getice, în cartea Zamolxis primus
WEIHNAI NAMO THEIN, VIMAI gete, aºa cum foarte limpede au Getarum legislator, se regãseºte
THIU DINASSUS THEINS, W clarificat savanþii nordici, idee la care identic ºi în hititã, ba chiar ºi în huritã,
AIRTHAI WILGA THEINS SVE IN eu am aderat.] limbã înruditã cu hitita, cãci mai multã
HIMINA GAl ANA AIRTHAI. HLAIF În rugãciunea Tatãl nostrum avem vreme au avut ºi un regat comun.
UNSAR ANA THANA SINTEINAI 65 de cuvinte din care mai mult de Substantivul ATTA a fost însuºit
GIF UNS HlMMA DAGA. GAH jumãtate (toate cele subliniate) le-am apoi, de elinã, latinã, persanã, arabã,
AFLET UNS THATEl SKULAN putut recunoaºte, chiar la prima turcã (vezi ºi ATTA TURK = tatã al
BIGAIMA SV A SVE, GAl WEIS vedere, cã sunt getice ºi hitite. turcilor, cognomen cãpãtat de
THAI SKULAM UNSARAIM GAl Pentru cuvântul ATTA = tatã, vã Mustafa Kemal ca unul ce pusese
NI BRIGGAIS UNS IN rog sã vedeþi/revedeþi atent STUDII bazele statului turc modem). Deci,
FRAINSTUBN GAH AK LAUSEI de Dacologie II cu subtitlul „Fals cum subliniazã cãrturarul suedez
UNS AF THAMMA UBILIN [UNTE tratat de geto-dac㔠(recomandat mie CAROLUS LUNDIUS, este unul din
THEINA IST TIUDANGARDI, GAH de cãtre Dl. Professor Dr. Florin cele mai vechi cuvinte getice (vezi ºi
MACHS, GAH WULTAUS IN Rotaru, Directorul Editurii Biblioteca LEX ATTINIS) ºi la aproape douã
AIWINS AMEN] [cãci a Ta este Bucureºtilor, unde am publicat cartea secole ºi jumãtate dupã aceea,
10
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
susþinut ºi de hititã. Geticul ATTA a relataezã cã el s-a aflat în posesia sunt cele getice, inclusiv runele -
mai devenit în elinã ºi latinã ºi unor foi deteriorate care ar fi fost dupã cum spun unii autori, da, spun
ADONIS (= tânãrul frumos de care exact aceleaºi care s-ar fi pierdut din eu, dar nu cele pur germanice, ci cele
se îndrãgosteºte Afrodita; în românã CODEX ARGENTEUS (Existã pur getice, deoarece runele s-au
avem „floarea gingaºã”, DEDEÞEL, cercetãtori asidui ai acestui folosit pe teritoriul strãmoºilor noºtri
anemonã în care Afrodita l-ar fi monument literar, printre care ºi pânã în secolul al 12-lea; în bogata
prefãcut, dupã moarte, pe ADONIS, Friedrich Fuld (Ulfilas Gotische prefaþã la CODEX ARGENTEUS
dupã tradiþia autohtonã, regãsit ºi în Bibelubersetzung Die alteste UPSALIENSIS, se subliniazã faptul
ebraicã, în formula de invocare germanische Urkunde - Leipzig, cã forma runelor era diferitã de la
ADONAI (de origine frigianã) pe care 1805) care vorbesc despre un teritoriu la altul ºi cã pe însuºi
o rostesc rabinii în ceremonialul de Moeso8otischen Buchstaben de care acelaºi teritoriu s-au folosit rune
înmormântare, însemnând DOAMNE! s-a slujit efectiv Ulfila în C.A diferite. Foarte interesant de
STÃPÂNE! Aceasta pentru cã Episcopul Ulfila (313 - 383) a trãit semnalat este ceea ce subliniazã ºi
JEHOV AlJAHVE = Dumnezeu, era ºi activat ca prelat pe pãmânt getic - Ancient Scripts. Com.: Gothic este
interzis sã se pronunþe; în afarã de doar bunicii lui se refugiaserã din (citez): Goþii au vorbit o limbã
ADONAI, ei mai rosteau ºi numele Capadocia în MoesialGeþia din cauza germanicã unicã în felul ei ºi legat nu
de ELOHIM, cum foarte corect persecutãrilor împotriva creºtinilor. numai de conceptul de cel mai vechi
semnala ºi Dl. Teleoacã în conferinþa idiom germanic, dovedit ca atare, dar
sa prezentatã la GETICA, la finele Dupã cum am stabilit de peste mai ales prin aceea cã este un idiom
anului 2004. cinci ani pe baze pur raþionale, cu totul aparte din familia limbilor
În mitologia nordicã, acest tãtuc etnosul GOT este totuna cu cel GET, germanice fãrã vreo legãturã
(ATTIN/ATTA a devenit WODAN/ GEÞII s-au numit, dupã sec. al IV- lingvisticã cu vreo altã limbã
WOTAN) ODIN. Trebuie sã lea, preponderent GOÞI, dar în germanicã care a supravieþuit,· la
menþionãm faptul cã prima inscripþie Peninsula Scandinavã, dupã cum o aceasta eu aº mai vrea sã adaug:
hititã a fost descifratã în anul 1917 susþin toþi cãrturarii nordici, ei s-au lucrurile stau altfel pentru cã este
deci, la 6 ani dupã moartea numit Getae din vremuri imemoriale vorba de idiomul getic, în opinia mea,
savantului român N. Densuºianu, aºa pânã în Evul Mediu târziu iar idee susþinutã ºi de limba hititã în
cã nu avea cum sã fie cuprins acest Episcopul Ulfila - subliniazã nordicii care am aflat o mulþime de cuvinte
A TT A - getic/hitit - despre care eu - a creat aºa zisul alphabet gotic din identice cu cele din getã. Lucrurile
am tratat ºi tratez ºi acum - în cel genuin getic ºi cã el a scris stau astfel ºi pentru cã punctul de
lucrarea sa Dacia preistoricã, esenþialmente în geticã, în calitate de plecare a fost limba getã, ca matcã a
publicatã la doi ani dupã dispariþia autor (parþial) al lui C.A., considerat tuturor celorlalte limbi zis indo-
autorului, cum eronat a afirmat cel mai vechi document de limbã europene/ mai curând indo-
Domniºoara Antigona Grecu la germanã ºi care este, în opinia germanice: de subliniat, cel dintâi,
ºedinþa din 5 ianuarie 2005 a noastrã/ºi/ cel mai vechi Document cunoscut mie, a spus-o cãrturarul
Academiei Daco-Române, când eu de limbã getã. suedez CAROLUS LUNDIUS.
am prezentat ~ aceeaºi schiþã). Aºadar, Episcopul
Meritã sã scoatem în evidenþã Ulfila a tradus
faptul cã savantul belgian „Pentateuhul” (inclus în
Bonaventura Vulcanius Brugensis, în C.A), din greacã în
al sãu extrem de preþios tratat De goticã/geticã, adicã în
litteris et lingua Getarum sive limba vorbitã pe
Gothorum, 1597, unde, ca al 2-lea teritoriul unde el a trãit
autor, a publicat ºi alfabetul getic ºi a activat, timp de 40
[primul fusese Joannes Magnus de ani, ca episcop, iar
Gothus, care îl copiase de pe o rocã noi credeam cã acolo s-
uriaºã, subliniazã i.a. cã Episcopul a ºi nãscut, cãci
Ulfila, în traducerea Pentateuhului majoritatea biografilor
(primele cinci cãrþi din V.T.) s-a lui vorbesc cã bunicii lui
folosit de alfabetul getic, de scrierea ar fi fost refugiaþi din
geti cã, aducând simplificãri unor Capadocia în Moesia.
litere - oricine poate constata aceasta Literele/ parte din ele, de
comparând alfabetele. Vulcanius mai care Ulfila se foloseºte,

11
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Scurtã istorie
AROMÂNÃ, MACEDO-ROMÂNÃ, MACEDO-VLAHÃ
Dimu Lascu
Aproape toate civilizaþiile lumii s-au o unitate etnicã româneascã despãrþitã sungur popor de neam traco-dac ºi au
dezvoltat în jurul unor importante fluvii: de fluviu care nu era un hotar, ci o axã trãit ºi trãiesc pe un teritoriu care a fost
a românitãþii (neam românesc pe care Dacia-Mare. Ei sunt singurii bãºtinaºi
Civilizaþia Egipteanã - pe valea îl putem asimila cu un ou cu douã ai acestor locuri, care nu au venit de
Nilului, Civilizaþia Mesopotanianã - pe galbenuºuri într-un albuº foarte diferit nicãieri, ei au fost din totdeauna în
valea Tigru-Eufrat, Civilizaþia Chinezã , slavo-otomano-grec) vechea Europã, motiv pentru care ei
- pe valea Fluviului Galben, Civilizaþia Din pãcate, codiþiile de existenþã , nu au putut fi dezrãdãcinaþi de toate
Indianã - pe Gange. Iar Civilizaþia viaþa de clan, setea de libertate a nãvãlirile care au trecut peste ei.
Europeanã care va începe în zona celui macedonenilor vor cultiva tendinþe Ceea ce defineºte un popor este, în
mai important fluviu european, Dunãrea, individualiste cu manifestãri anarhice, primul rând, limba vorbitã.
se dezvoltã în zona Carpato- care vor împiedica vederi mai largi de Câteva cuvinte din limba pe care o
Danubiano-Pontica - spaþiu ce se formare a unui organ politic unitar, iar vorbesc cei cãrora li se spune
confundã cu un imens site istoric, din inteligenþa ºi vrednicia lor vor fi folosite “vorbitori de vlah㔠în Grecia la Salonic,
pãcate foarte putin cercetat ,de unde la izbînda altora. Tesalia, Pind, în Bulgaria, Albania,
foarte puþine lucruru au iesit la ivealã : O limbã nu dispare pânã nu-i dispar Serbia. (tabelul de mai jos)*
Hamangia ,Cucuteni, Tartaria, Vinga, vorbitorii, aºa cã limba traco-geto-dacã Care român, oriunde s-ar afla el, nu
Cascioarele ºi, bineînþeles, nu a dispãrut, ea este latina vulgarã, sau înþelege oricare dintre aceste cuvinte?
Sarmisegetusa , Sfinxul din Bucegi i se mai poate spune latina dunãreanã, De altfel, aºa se ºi explicã de ce un
Este greu de stabilit în timp ºi în care va deveni, prin evoluþie ºi sintezã, aromân din oricare din þãrile din sudul
spaþiu de unde pânã unde au existat italiana de azi în Peninsula Italicã, Dunãrii, când vine în România, se
aceºti Pellasgi, apoi Traci, Daci, apoi spaniola de azi în Peninsula Ibericã, integreazã cu uºurinþã la orice nivel de
Geþi, Sciþi…dar dacã-i citim cu atenþie franceza de azi în Galia ºi, bineînþeles, învãþãmânt ºi în foarte scurt timp nu-l
pe Homer, Herodot, pe Iordanes, româna ºi aromâna de azi din cadrul poþi deosebi de ceilalþi români.
Carolus Lundius, pe N. Densusianu, pe fostului Imperiu Roman de Rãsãrit unde Datoritã forþei de caracter, conºtiinþa
Marija Chimbutas sau Gordon Childe, a existat ºi rezistat un singur popor latin aromânului este foarte puternicã; de
putem spune cã aici apare prima - poporul român. aceea el spune cu mândrie când se aflã
civilizaþie europeanã, aici s-au îmblânzit Cu puþinã dificultate, aromânii din lângã un alt vorbitor : “Io hiu armân”(eu
pentru prima datã animalele, aici s-a Tesalia ºi Pind…etc, se pot înþelege sunt aromân) adicã nu sunt nici grec
aprins pentru prima datã focul, aici este încã la vorbã cu românii de la Nistru ,nici sârb, nici turc, nici francez, dar
ceea ce specialiºtii au numit “Vechea sau chiar dincolo ºi nu Imperiului ºi mai multã bucurie are când se
Europã”, spaþiu populat în antichitate Roman i se datoreºte acest fapt , cãci întâlneºte cu un român nord –dunãrean
în principal de Dacia ºi Macedonia romanii nu au cãlcat niciodatã în cãruia îi spune :
istoricã. Vom trece în revistã scurta Basarabia.Acest fapt are o singur㠓ª-o hiu armân”.
istorie a acestui spaþiu de la pelasgi la explicaþie ºi anume cã ei (dacii si M u l þ u m e s c
mongoli. macedonenii) au fãcut parte dintr-un º-o hiu armân
...
Macedonenii au fost oameni ai pãrþile corpului uman grade de rudenie animale diverse
înãlþimilor, ei au respirat întotdeauna
libertatea.
capú mamâ câni Dumnidzã
Ei (dupã spusele Epicsopului
Veniamin De Tudela în sec 12) “ au ochiú tati aoie þerú
fost vlahi nestãpâniþi de nimeni.” ureachi frati birbecú lunâ
Aºa se ºi explicã faptul cã Suleiman palmâ verú þapú soari
Magnificul a fost nevoit sã acorde maþî cuscru caprâ luni, martâ
macedone- nenilor autonomie localã guºi cumnatú edú dumânicâ
în sec.16 iar ei au înfiinþat capitanatele coapsâ dziniri iapâ ploai
cu armatoli, ceea ce le-a asigurat ºi pulpâ nora calú neauâ
mai bine pãstrarea limbii, obiceiurilor grumadzú soacrâ vacâ brumâ
ºi religiei. mustãþî nipotú vulpi caºú
Neamul românesc s-a format pe nãri niveastâ lupú þeapâ, aiú
ambele maluri ale Dunãrii unde a existat

12
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

BELAGINELE - dovadã a vechimii valahilor în istorie


Prof. Maria Ciornei

Societate umanã înregistreazã în Belagine este, la origine, un cuvânt despre care vorbesc cei vechi (Tacit-
evoluþia ei, populaþii care s-au distins compus, iar primul termen se referã Ann, 27 ºi Servius-Aen VII-675), au
printr-un înalt nivel al civilizaþiei, la aceeaºi Pelasgi. fost copiate de decemviri la
exprimatã în formele de organizare Prin evidenþierea aplicãrii legilor însãrcinarea senatului.
socio-economicã ºi spiritualã. Pelasgii fonetice , a evoluþiei fireºti a uneia ºi N. Densusianu comparã
sunt consemnaþi în istorie, ca având aceleaºi limbi-pelasgã, valahã, vom prevederile din Lex Valachorum din
cel mai vechi cod de legi scrise din demonstra cã BELAGINELE sunt Þara Fãgãraºului din sec. al XVII-
lumea anticã, numit Belagines (D. LEGILE PELASGILOR, ale lea, cu cele ale celor „XII Tabule
Bãlaºa-Fundaþia Artelor Dor 1998, VALAHILOR, în fapt. Etimologia Romane” ºi conchide: „sunt
pag. 5 ) . cuvântului Belagine, odatã relevatã, identice”.
Herodot (lib. IV c 789) aminteºte riguros ºtiinþific, se constituie ca o altã Scepticii ar putea spune cã valahii
cã un rege al agatârºilor, Anacharsis verigã din lanþul continuitãþii ºi i-au copiat pe romani. Noi aducem
(694 î.e.n) a compus o lucrare în vechimii valahilor, dezlegând noi argumente care aratã cã legile valahe
versuri despre legile sciþilor, dar ele enigme. sunt cele originare.
sunt mult mai vechi. Strabon vorbeºte
de un codice de legi „vechi de 6000 Prestigiul Belaginelor Belaginele - punte peste timp
de ani dupã spusele lor”. Acesta a reieºit ºi din demersul Am gãsit, în demersul nostru de a
Aceste legi erau considerate de nostru de pânã acum; vom releva însã, alcãtui un „Dicþionar Explicativ de
unii autori, divine. Grecii îi numeau importanþa lor prin prezentarea ÎN Antroponime Pelasgo-Române”,
pe pelasgi dioi, precum zeii. ªi legile PREMIERÃ, a revendicãrilor prinse câteva antroponime care conþin în sine
lui Solon, „în mare parte compilaþiuni într-un PACT propus de dacii denumirea Belaginelor, Identificarea
ºi imitaþiuni dupã legile sciþilor din rãsculaþi, romanilor, în anul 117 e.n. lor în limba românã ºi în cea pelasgã
Carpaþi ºi Dunãrea de Jos, erau În spatele fiecãrei revendicãri se aratã cã ecouri milenare ale existenþei
considerate divine ºi strãmoºeºti din evidenþiazã legile strãvechi încãlcate ºi pelasgilor au ajuns pânã azi, aceste
timpuri îndepãrtate. Platon spune cã nemulþumirile îndreptãþite ale nume fiind purtate de vecinii sau de
atenienii îºi revendicau originea din bãºtinaºilor. colegii noºtri.
Atlas ce-ºi avea regatul la N. de
Istru”. (N. Densusianu „Dacia Vechimea Belaginelor Belaginele - legile obºtilor
Preistoricã”, 1913, pag. 879) Existã din timpuri imemoriale - cum valahilor
am mai arãtat. Iordanes spune, pe la Dupã cucerirea Daciei,
Denumirea Belaginelor jumãtatea sec. al VI-lea e. n., cã majoritatea dacilor s-au retras în
Aceasta variazã în funcþie de „existã ºi azi.” ªi Dionisie Exigul (465- munþi cu nobilii ºi cu iniþiaþii lor,
context, având sens ºi formã sensibil 545 e. n), “dac adevãrat”, dupã cum organizându-se dupã legile vechi, în
apropiate; diferenþa este datã de un spune N. Durã („Strãromânul Dionisie condiþiile diferite. Principala formã
fonem. Formele înregistrate vor Exigul ºi opera sa”- rev. „Otodoxia”, ce funcþioneazã este cea a obºtilor.
evidenþia importanþa acestor legi în 1978, pag,7), responsabilul Marii Belaginele devin Legile Obiceiului
existenþa durã a pelasgilor. Unii Arhive Sinodale a Bisericii din Pãmântului. Vom arãta felul în care
cercetãtori, (D. Bãlaºa op. cit. pag. Constantinopole, a avut Belaginele, a funcþioneazã obºtea condusã de
23) le denumesc „Legile frumoase” adãugat ºi tradiþiile orale ºi a format „sfatul bãtrânilor.”
sau „Legile naturii.” (V. Kernbach- un „corpus de legi”. Formaþiunile obºteºti aveau
Universul mitic al românilor, Ed. ªtiinþ. Belaginele sunt menþionate în instituþii proprii, obligaþia de a da
1994). Transilvania, în Þara Româneascã, în oºteni, un for judecãtor particular,
Moldova ºi în þãrile vecine, ca Jus alcãtuit din Oameni Buni.
Etimologia cuvântului Walachie, Lex Antiqua Valachorum, Vom demonstra cã aceleaºi instituþii
“Belagine” Lex et Consuetudo, sau Mos cu acelaºi rol se gãsesc în „Lex
În relevarea etimologiei, avem în Valachorum. Utinensis” sec. VI-VII e.n., care au
vedere mai întâi etimonul lexemului Romanii sunt compilatorii acestor fost copiate dupã un cod „barbar” al
Valah, provenit din cuvântul pelasgus, legi. Cele „XII Tabule Romane”, unei populaþii ce locuia în pãrþile
13
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
Istrului. scrisori de judecatã, zãlojaguri, realiste ºi perfectibile în timp, au
Existenþa legilor obºtilor, ca legi începând din sec. al XVI-lea pânã în asigurat evoluþia întregii omeniri.
strãvechi, o vom arãta aducând în sec. al XIX-lea. Cufundându-ne în adâncimea
sprijin documente, prezentate pentru Vom evidenþia în modul de timpului, auzim ecourile cele mai
Prima Datã, gãsite într-un volum al lui organizare ºi funcþionare al obºtilor, îndepãrtate ale strãmoºilor, care
Tudor ªtefanelli, membru al libertãþile ºi drepturile dacilor de n-au pierit, ci s-au înveºnicit ºi
Academiei Române, intitulat altãdatã, recunoscute ºi respectate ºi ne-au înveºnicit prin limba lor
„Documente din vechiul Ocol al de strãinii ocupanþi, austrieci ºi unguri. melodioasã ºi prin frumuseþea legilor,
Câmpulungului Moldovenesc”(Ed. Civilizaþia superioarã a pelasgilor, care îi unea de Cer ºi-i þinea drept,
Acad. 1915), ce cuprind zapise, danii, organizaþi riguros, dupã legi flexibile, pe Pãmânt.

TEZAURUL LUI DECEBAL


Tripon Camelia
- Asociaþia Club „ªi noi putem reuºi” -

DECEBAL, de la a cãrui trecere îHr.) considerat iniþiatorul unei metode Aºa cum HANNIBAL (246-183
în eternitate se împlinesc 1900 de de purificare ºi de eliberare din ciclul îHr.) are un nume compus din
ani, nu este un nume, ci o denumire reîncarnãrilor. Prin incantaþii ºi o strãvechiul termen anatolian, Hanna
a gradului de evoluþie spiritualã atins alimentaþie vegetarianã cu excluderea („bunic㔠cu sensul de „bun”)[1] ºi
de regele geto-dac, care „a reuºit sã- consumului de ouã (care reprezentau BAL, adicã Bunul Bal sau Bun ca ºi
l depãºeascã pe cel a lui Scorilo” - matricea vieþii) se poate regãsi drumul Bal, tot aºa DECE-BAL înseamnã de
adevãratul sens al expresiei spre origini. Stãrile extatice sunt Zece ori Bal sau al Zecelea Bal. Baal
„Decebalus per Scorilo”. Existã prezentate artistic prin legendara în semiticã se scrie b’l ºi înseamnã
posibilitatea de a demonstra indirect cãlãtorie în lumea lui Hades pentru a domn sau stãpân. Considerat zeu al
(prin conþinutul baladelor ºi basmelor o readuce la viaþã pe Euridice. În vremii ºi cãlãtorind pe nori, el pare
populare) procesul de iniþiere – pânã India, brahmanismul urmãrea asemãnãtor lui Apollo, zeul trac care
la atingerea/realizarea unirii esenþei eliberarea sufletului de karmã ºi astfel cãlãtorea în cer într-un car de foc,
umane cu cea divinã. sã se punã capãt reîncarnãrilor. În dar ºi Dumnezeului biblic care a vorbit
Adevãratul sens al legendarului tradiþia noastrã, starea de beatitudine lui Moise ca ºi tunetul. În concepþia
tezaur este ceva mult mai de preþ se atinge în al „noulea cer”, care poate Kabbalei, existã o înºiruire de îngeri,
decât aurul fizic, acela de aur corespunde nivelului de iniþiere posibil argangheli, serafini, domnii... care
spiritual echivalent luminii divine, de atins. Aceastã cunoaºtere formeazã zece ierarhii cereºti.
lumina fãrã de sfârºit - „Ain sof strãveche a dus la dezvoltarea unor DECEBAL e posibil sã fi ajuns la cel
AUR” (în ebraicã). Este speranþa alt fel de acumulãri decât cele mai înalt nivel. Atingerea primului
transmisã iniþiatic de Zalmoxis materiale. Aºa se face cã în sefirot [2] ar echivala cu finalul iniþierii
elitelor geto-dace cu foarte mult timp mormintele dacice inventarul, în din lumea hindusã, atingerea stãrii de
în urmã; aº spune cã întâi a fost majoritatea cazurilor, nu conþinea nirvana. Aceleaºi consoane B ºi L stau
Zalmoxis (al cãrui nume înseamnã obiecte din aur. Cunoscându-se la baza formãrii numelui mai multor
Eliberarea din „Za”, legãtura ciclului valoarea adevãratã a aurului, acesta a zeitãþi europene închinate luminii
reîncarnãrilor), apoi a fost Apollo fost tezaurificat unitar, în visteria precum: Balder (la germani zeu al
(care prin „uciderea ºarpelui” - statului dac. Aº putea afirma cã acest luminii, însemnând „zi însoritã”), Bel
stãpânirea energiei Kundalini, a atins obicei are ca scop grãbirea evoluþiei (la celþi - aspectul de luminã al zeului
nemurirea, fiind zeificat), iar Orfeu spirituale a populaþiei prin reducerea Lug), Belen-Belenos (la celþi, zeul
este cel care transmite conceptele ataºamentului faþã de cele lumeºti, luminii), Belisama (la celþi, însemna
iniþiatice ale lui Apollo, primind aspect subliniat mai târziu ºi de Iisus: „cea foarte strãlucitoare”) ºi zeiþa din
numele de fiu, firesc spiritual, al „Nu vã strângeþi comori pe pãmânt Cappadocia Bellona (preluatã mai
acestuia. Iatã de ce tradiþiile unde... le sapã ºi le furã hoþii; ci în târziu de romani ca zeiþã a rãzboiului),
esoterice din spaþiul Carpato- cer... pentru cã unde este comoara dar ºi termeni moderni ca blanc (alb,
dunãrean sunt mult mai vechi decât voastrã, acolo va fi ºi inima voastr㔠curat, pur, în francezã), bãlai, bãlaº
practicile regelui trac Orfeu (XIII (Matei 6.19-21) (în românã).

14
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
Forma exotericã a misterelor o dublul rol de a sublinia treptele, dar ºi ce pentru lumea semiticã a însemnat
reprezintã baladele ºi basmele. Spre pericolele unirii (cãsãtoriei dintre cei 10 redus la 1, adicã întregul lui
exemplu, balada „Soarele ºi Luna” doi fraþi). Prin expresiile „de-a stânga Dumnezeu. Acesta este tezaurul lui
este un adevãrat text iniþiatic în care mireasa” (Luna-planetã) ºi „de-a Decebal, cunoaºterea cea mai înaltã
apar primele nouã trepte de iniþiere dreapta mirele” (Soarele-stea) se pe care un om o poate atinge; prin
ca tot atâþia ani de cãutare ale ajunge la acelaºi concept ca în Biblie moartea lui, a pecetluit calea spre
personajului principal - fãrã a gãsi unde: „Mâna Mea (stângã) a întemeiat ADEVÃRUL SUPREM, lãsându-ne
„mireasa spiritualã”, elementul unirii pãmântul, ºi dreapta Mea a întins speranþa cã într-o zi îl vom atinge ºi
iniþiatice. [3] Verbul ebaic DBK [4] cerurile”(Isaia 48.13)[6]. Ca ºi în noi - dãruind lumii noastre Raiul
este interpretat prin unirea dintre unele texte rabinice clasice, unirea Ceresc ºi astfel vom redescoperi
esenþa umanã ºi divinã (DEVEKUT). dintre cele douã esenþe, umanã ºi TEZAURUL lui DECEBAL.
În baladã, se folosesc doi termeni divinã, sau dintre Soare ºi Lunã, este
antagonici, Soarele ºi Luna, simboluri interzisã, rãmânând însã esenþialã; în Referinþe
ale luminii ºi întunericului, echivalenþii Coran, în „ziua Învierii” „se împreunã 1. Dicþionar de mitologie a Orientului
Apropiat Antic, Ed. Artemis, 2005
celor doi arhangheli, Mihail ºi Gavriil, soarele ºi luna”[7], la fel ca în
2. De la om la Dumnezeu de Omraam
a celor douã ape vii ce vor izvorî din versetul 2.7 din Apocalips㠄Celui ce Mikhael Aivanhov, Ed. Prosveta 1994
Ierusalim, sau Ida ºi Pingala din va birui îi voi da sã mãnânce din pomul 3. Balade populare româneºti I, Editura
hindusã[5]. Apar „moº Adam ºi vieþii, care este în raiul lui pentru literaturã, 1964
moaºa Iva” (principiul masculin ºi Dumnezeu”. 4. Cabala - noi perspective Moshe Idel,
feminin) care prezintã raiul celor 105 Decebal conþine rãdãcina BA din Editura Nemira, 2000
5. În lumina Bibliei de Dan Costian,
ºi 103 „Sfinþi ºi ucenici/ Mai mari ºi BALA=putere, BAHAYA=eternitate ºi
Editura Nemira, 1999
mai mici” (care se pot reduce la BHAVA=esenþã (sanscritã). Decebal, 6. Biblia, Ediþia 1942
cifrele 6 ºi 4, rezultând 10) ºi latura ajungând la al ZECELEA nivel, a 7. Coranul, Editura Cartier 1997 Sutra
întunecatã reprezentatã de iad; ele au cunoscut esenþa puterii eterne, ceea Învierii-LXXV -9.

106 1900 DE ANI DE LA RÃZBOAIELE DACO-ROMANE 2006

DECEBALUS, ‘AL DACILOR REGE’


Prof. Ionel Cionchin

Istoria politicã a Daciei a polarizat se ivise: «foarte priceput la planurile Domitianus, învins de marcomani ºi
atenþia unui mare numãr de de rãzboi ºi iscusit în înfãptuirea lor, nevoit sã fugã, trimise în mare grabã
cercetãtori din diverse timpuri ºi a fost ºtiind sã aleagã prilejul pentru a-l ataca o solie la Decebalus, regele dacilor,
concretizatã în apariþia unei pe duºman ºi a se retrage la timp. ºi îi oferi sã încheie cu el un tratat pe
impresionante literaturi ºtiinþifice. De Dibaci în a întinde curse, era un bun care, mai înainte vreme, la cererea
aceea, vom proceda la prezentarea luptãtor ºi se pricepea sã foloseascã lui Decebalus, îl refuzase în câteva
câtorva probleme privitoare la izbânda, dar ºi sã iasã cu bine dintr-o rânduri. Regele acceptã termenii
Decebal (87-106 p.Chr.), marele rege înfrângere. Din aceastã pricinã, multã tratatului (cãci se afla într-o situaþie
al daco-geþilor, personalitate vreme a fost un duºman de temut foarte grea), dar nu a fost de acord
înzestratã cu deosebite calitãþi pentru romani. Numesc aceste sã vinã personal pentru tratative, ci îl
militare, care s-a dovedit la înãlþimea populaþii daci, dupã cum se denumesc trimise pe Diegis… Dupã terminarea
împrejurãrilor hotãrâtoare neamului ei înºiºi ºi dupã numele folosit de ceremoniei, Domitianus aºezã pe
sãu. Cercetãtorii au încercat sã-i romani pentru ei, deºi nu sunt capul lui Diegis o diademã, de parcã
schiþeze portretul fizic, considerându- neºtiutor cã anumiþi scriitori greci îi ar fi cu adevãrat învingãtor ºi i-ar fi
se cã Decebal este prezent pe 6-7 numesc geþi, pe drept sau nu: în ce stat în putere sã aºeze un rege în
scene ale Columnei, cã un bust de la mã priveºte, eu ºtiu cã geþii sunt fruntea statului. Soldaþilor le împãrþi
Vatican ºi altul de la Muzeul Ermitaj populaþia care locuieºte la nord de distincþii ºi bani, iar la Roma trimise,
din Sankt Petersburg l-ar reprezenta Haemus, în apropierea malurilor printre alte trofee, în calitate de
pe faimosul rege. I-a revenit lui Dio Istrului. Domitianus, aºadar, începu învingãtor, ºi o solie din partea lui
Cassius meritul de a-l fi caracterizat o expediþie împotriva lor, dar totuºi Decebalus, împreunã cu o scrisoare
pe regele Decebal ºi neamul din care nu luã în seamã mersul campaniei… care - pretindea Domitianus - exprima

15
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
cuvântul regelui, dar care, pe cât I p.Chr., care lipsesc din lista lui În anul 1954, la Grãdiºtea
mergea vorba, fusese plãsmuitã de el. Iordanes. Cercetãtorii considerã cã Muncelului/Sarmizegetusa Regia au
Pentru a-ºi împodobi cortegiul Decebalus ar fi fost fiul regelui fost descoperite ºtampilele
triumfal, aduse o mulþime de obiecte, Scorilo (28/29- 68/69 p.Chr.). DECEBALUS ºi PER SCORILO,
nu luate de la daci (dimpotrivã, Deþinând mai multe funcþii între juxtapuse pe pereþii unui vas de cult.5
cheltuise o groazã de bani pentru a anii 70-103 p.Chr. – pretor, consul,
În loc sã simplifice lucrurile, vasul
obþine tratatul, acordându-i lui guvernator în Britania, administratorul
Decebalus meºteri pricepuþi în cele apeductelor din Roma, Frontinus ne- inscripþionat le-a complicat.
mai diferite meserii folositoare în timp a transmis una din fabulele dacilor: Cercetãtorii au considerat cã
de pace ºi în timp de rãzboi, ca sã nu «Scorylo, conducãtorul dacilor (dux onomasticul Coryllus, consemnat de
mai pomenesc de fãgãduielile cã îi va Dacorum), ºtiind cã poporul roman Iordanes, este acelaºi cu Scorylo,
da mereu alte ajutoare), ci scoase din era dezbinat din pricina rãzboaielor menþionat de Frontinus, ºi Scorilo de
mobilierul aparþinând palatului civile ºi socotind cã nu-i nimerit sã-i pe vasul de la Grãdiºtea Muncelului.
imperial».1 Decebal a fost singurul atace, deoarece datoritã unui rãzboi Filologi ºi istorici au încercat sã
«rege barbar» cãruia i s-a fãcut o din afarã s-ar putea restabili dezlege inscripþia vasului, dupã cum
asemenea prezentare. înþelegerea între cetãþeni, a pus în faþa vom vedea pe larg în cele ce urmeazã.
Originea, familia ºi momentul concetãþenilor sãi doi câini ºi pe când
preluãrii tronului sunt de domeniul se luptau între ei cu îndârjire, le-a 1 Dio Cassius, Istoria Romanã, LXVII,6,
ipotezelor. arãtat un lup. Imediat câinii s-au 1.
Iordanes a menþionat, dupã opera aruncat asupra acestuia, uitând de 2 Iordanes, Getica, 76.
lui Dio Chrysostomus, lista urmaºilor cearta lor. Prin aceastã pildã i-a oprit 3 Frontinus, Stratagemele, I, 10, 4.
sau a principalilor regi de la Burebista pe barbari de la un atac care ar fi adus 4 Dio Cassius, loc. cit.
5 Constantin Daicoviciu ºi colaboratorii,
la Decebal: Deceneus, Comosicus, foloase romanilor».3 ªantierul arheologic Grãdiºtea Muncelului
Coryllus, Dorpaneus. 2 Alte izvoare Dio Cassius afirma cã «Duras care – Blidarul. Rezultatul sãpãturilor din
istorice i-au menþionat ºi pe Scorylo domnise mai înainte, lãsase lui campania anului 1954, în „Studii ºi cercetãri
ºi Duras, conducãtori daci din secolul Decebal de bunã voie domnia».4 de istorie veche, VII, 1-2, 1955, p. 201-204.

Contribuþia Profesorului Iosif Constantin Drãgan


la istoriografia ºi miºcarea dacologicã ºi ca mecena
al culturii române
conf.univ G.D. Iscru
doctor în istorie
Pornind de la aceste cuvinte de facultãþile de profil ºi chiar un Institut civilizaþiei carpato-danubiano-
notorietate - Dacia, dacii -, Dacologia de Dacologie -, sau, mai cuprinzãtor, balcanice. Bulgarii, precum se ºtie,
se putea constitui ca ºtiinþã distinctã de Traco-dacologie, cu o au demult un Institut de Tracologie.
- chiar dacã, în fond, parte a ºtiinþei metodologie integratã. Nici acum nu La noi, din pãcate, miºcarea ºi
istorice româneºti, care sã se este timpul trecut pentru a reflecta istoriografia dacologicã1, în loc sã se
consacre studierii mai în profunzime asupra acestei necesitãþi. Locul cel constituie în chip firesc, cum am
a Evului timpuriu ºi a Antichitãþii mai potrivit, adecvat, al unor spus, s-a constituit ca o replicã la
noastre, a continuitãþii “planului asemenea instituþii este în România - dezinteresul ºi chiar la ostilitatea celor
dacic” care ne-a traversat istoria, a Spaþiu aflat, atunci, în centrul “Vechii care au dirijat forurile ºtiinþifice în
conºtiinþei tradiþionale privind Europe”, aºa cum a fost aceasta materie, sprijiniþi ºi de factorul politic,
ascendenþa traco-geto-dacã a delimitatã de specialiºti. Ceea ce nu aflaþi, de cel puþin douã secole, sub
românilor, precum ºi a importanþei exclude dreptul românilor sud- obedienþa sau presiunea tezei false a
civilizaþiei strãmoºilor noºtri autentici, dunãreni ºi chiar al bulgarilor, romanizãrii traco-geto-dacilor dupã
traco-geto-dacii, la geneza grecilor, albanezilor, jugo-slavilor sã- cucerirea unei pãrþi a Daciei de
civilizaþiilor naþionale pe întreg ºi înfiinþeze catedre ºi institute Imperiul Roman, tez㠓de import”,
continentul european ºi nu numai. Se similare, ca moºtenitori - în ce venitã din Occidentul catolic ºi politic,
puteau înfiinþa catedre speciale în priveºte etnia ºi civilizaþia - ai etniei ºi animat de ideea nocivã cuprinsã în

16
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
cunoscuta sintagmã: “translatia Dacã ar fi sã amintim numai Dar, marcându-l ºi pe prof. Iosif
imperii”, tezã care ºi-a gãsit ºi la noi editarea, în ediþie anastaticã, a Constantin Drãgan, respectiva eroare
partizani în mediul ºtiinþific ºi în cel monumentalei lucrãri a lui George a generat titlul primului volum: Noi,
politic, “motivaþi” prin îndoctrinare Cãlinescu, Istoria literaturii române tracii, 1976, primul dintr-o trilogie
sau pe alte cãi. Nu intrãm aici în de la origini pânã în prezent, aceasta încheiatã în anul 2000, cu volumul:
detalii. ar sugera orientarea ºi dimensiunea Mileniul imperial al Daciei, 1986 ºi
Iatã de ce, atunci când s-a aportului. Cartea, efectiv, a Imperiul romano-trac, 2000. Cu voI.
constituit ºi la noi un Institut de redeschis, în pofida cenzurii ºi II se pãrea cã eroarea era eliminatã,
Tracologie, dar mai ales când a apãrut autocenzurii, epoca abordãrii dar ea revine, ca viziune, în voI. III,
un animator al acestei miºcãri, un specificului naþional, a creaþiei în autorul preferând sã dea un singur
român cu mai mari resurse pentru a spirit naþional, a reconºtientizãrii nume populaþiei covârºitoare a
face, cu adevãrat, ceva, precum drumului unic pe care o valoare Imperiului Roman, ajuns la apogeu
profesorul Iosif Constantin Drãgan, naþionalã are ºansa sã ajungã la sub împãratul Traian dar pornit pe
adepþii miºcãrii ºi istoriografiei traco- nivelul de valoare europeanã sau partea fireascã a cãderii nu mult dupã
dacologice au fost “gratulaþi”, de cãtre universalã. moartea acestuia. Poate, viziunea i-
“confraþii” lor din “sânul” Academiei Ca autor, prof. Iosif Constantin a fost întãritã ºi de realitatea istoricã,
ºi de la Universitate cu apelativul Drãgan, ajutându-se ºi de serviciile stabilitã tot de dânsul, cã jumãtate
“tracomani”. Poate nu toþi au unui Institut ºi al unor Fundaþii,
din împãraþii Imperiului au fost de
“promovat” ºi au “administrat” create ºi finanþate de dânsul, s-a
origine traci, din Tracia; nu, au fost
epitetul. Poate numai dintre aceia pe orientat, cu precãdere, asupra
ºi geþi ºi daci ºi dardani etc. Vol. III,
care lui Bogdan Petriceicu Haºdeu îi rãdãcinilor naþiunii române, asupra
de altfel, se opreºte la ultimul împãrat
plãcea sã-i numeascã: “ºtiinþificii”, strãmoºilor noºtri autentici, traco-
trac, Focas Tracul (602-610).
care excludeau categoric, de la geto-dacii, dar ºi asupra unor situaþii
Altfel, pentru datele, observaþiile
“masa” lor pe toþi cei fãrã ... “blazon”. limitã din viaþa naþiunii - de pildã
ºi interpretãrile autorului - un spirit
Lipsa de interes ºi chiar ostilitatea “momentul” istoric Ion Antonescu,
acestora se menþin, din pãcate, pânã fãrã a neglija ºi alte împrejurãri în atent la tot ce pune în paginã! trilogia
azi. care naþiunea era nedreptãþitã dintr- profesorului I.C.Drãgan rãmâne o
Profesorul Iosif Constantin o parte sau alta! lucare de referinþã în domeniu.
Drãgan, din preaplinul material pe E drept, la început a fost marcat Neputând, probabil, sã scoatã o
care ºi l-a realizat din afaceri a alocat de o eroare ºtiinþificã, comunã însã revistã ºtiinþificã de profil în
o bunã parte, ca mecena, pentru mai tuturor istoricilor Antichitãþii, România, în regimul comunist, prof.
cultura româneascã ºi, cu siguranþã, avându-ºi izvorul chiar în sursele I.C.Drãgan a început (1970),
ar fi alocat ºi mai mult dacã ºi mediul antichitãþii, anume aceea de a editarea, în Italia, a Buletinului “Noi,
oficial - ºtiinþific ºi cel politic - ºi considera cã, de la Herodot “citire”, tracii”, pe care, într-un numãr limitat
înainte dar ºi dupã 1989 - nu l-ar fi tracii ar putea fi etnonimul întregii de exemplare, îl introducea ºi în þarã.
tratat cu suspiciune, rezerve ºi chiar naþiuni din Spaþiul carpato- Buletinul “Noi, tracii” a apãrut pânã
cu ostilitate. Ar fi necesarã o evaluare dunãreano-balcanic. N-ar fi fost în 1995, adicã 22 de ani. Aici s-au
completã a acestui mecena care a deloc rãu sã fi avut un singur etnonim. publicat studii ºtiinþifice, date, reflecþii,
fost, din pãcate, o “pasãre rar㔠Dar izvoarele ne aratã altfel - ºi lor informaþii referitoare la istoria ºi
pentru viaþa noastrã culturalã. trebuie sã le urmãm. Anume, marea civilizaþia strãmoºilor noºtrii, traco-
_________________ ºi unica naþiune pe care noi am numit- geto-dacii. Întrucât în þarã a fost
o a traco-geto-dacilor2, pe un Spaþiu introdus în puþine exemplare ºi se
1
Termenul a fost ales pentru cã aici, întins, cu o limbã ºi o spiritualitate gãseºte greu, o bibliografie a
în Spaþiul acesta, carpato-dunãrean, la unice, cu conºtiinþã de sine ºi voinþã Buletinului, publicatã (in revista
Nord de Dunãre, a fost centrul Daciei politicã, materializate în State “Naþiunea” dar ºi separat, în extras),
Mari a lui Burebista ºi tot de aici Decebal naþionale, “întemeiate” succesiv acolo ar fui utilã. Ar ajuta miºcarea
a pornit efortul de reunificare, ca ºi unde împrejurãrile au permis, a avut dacologicã sã reia unele direcþii de
Regalian mai târziu iar “planul dacic” mult peste 100 de asemenea cercetare jalonate atunci.
ne-a traversat istoria pânã azi. Termenul denumiri, îndeobºte cunoscute, dar În acest cadru deplângem
mai cuprinzãtor, cum am spus deja: în “triada” amintitã noi - ºi nu numai încetarea apariþiei Buletinului, probabil
traco-dacologic - concentreazã în el
noi am ales pe cele mai cunoscute în în urma discuþiei avute de prof. L.C.
întreaga naþiune tracogeto-dacã, a cãrei
epocã ºi în istorie. Sperãm cã aceastã Drãgan cu dl. Gabriel Gheorghe.
moºtenitoare directã este naþiunea
eroare a fost acum înlãturatã. Opera prof. LC.Drãgan, ca autor
românã.

17
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
ºi, deopotrivã, ca mecena pentru danubiano-balcanic, ed. IV-a, Ed. stâncã a primului nostru mare erou
cultura românã onoreazã pe românul Nicolae Bãlcescu, Bucureºti, 2005. martir, care meritã sã priveascã peste
care din preaplinul sãu material a putut veacurile ce vor veni, a fost cu adevãrat
ºi a ºtiut sã aloce timp ºi sã sacrifice Bibliografia ºi consemnarea ei se finalizatã în 2006, an pe care Congresul
bani în interesul unei cauze nobile.Ea impun ca o datorie, de la primele studii al VI-lea de Dacologie, reprezentând în
se constituie ca un exemplu ºi pentru ºi pânã la portretul Marelui Rege esenþã miºcarea ºi istoriografia
alþii într-o vreme în care cultura tinde Decebal, sãpat în stâncã la Porþile de dacologicã, l-a proclamat “Anul
sã devinã o “cenuºãreas㔠în viziunea Fier, unde a apãrut prima civilizaþie a Decebal”, acum, când se împlinesc
oamenilor politici. continentului european, lucrare gânditã 1900 de ani de la urcarea la Zamolxe a
______________ ºi finanþatã de acest mecena al culturii viteazului aflat în plin efort de
2
G.D.Iscru, Traco-geto-dacii, noastre. Poate n-a fost o coincidenþ㠓restaurare” a Daciei Mari a înaintaºului
naþiunea matcã dirz Spaþiul carpato- întâmplãtoare cã amintita sculpturã în sãu, Marele Rege Burebista.

SARMAÞI, GEÞI ªI SARMIGETUZA


aspecte etimologice
c.Branislav Stefanoski – Al Dabija

Cându iaste zbor ti toponimlu (nimorirea) a vâsiljelui atumtsea avem numiroasile monete cu identicâ
Sarmisegetuza, atumtsea s-astalj ma câ ufilisita forma la pelasghyi iaste inscriptsie cai dâtescu di tu camâ ete,
multe vider shi hipoteze ligate di nima “VASIL, VASIAL” tsi e di dip nu nâ da ti ndreptu texturle di pi
shi arâzga etimologhica a aishtui compatibilâ pi tuta atsea cae ma-n sus scrisurle s-li ligâm mash pân di numa
ahârdzit câsâbâ ali Dakie. u dzâsim. shi identitetlu mash al un unic vâsilje.
Ca sustsânire a aishcei mutrire dau Cum ndao di monetile sântu aflate
Nica anlu 1998, tu amea carte: shi ndao fotografiur di dao discoperite tu localitetlu Gradishte
“Pelasghyi; limbâ, carte, numâ, monete di localitetlu “Sarmizeghetusa” (Sarmizeghetusa), a pi unâ di monetile
Tetova, 1998” tu fr: 122\123 am di Turda tu Rumunie. iaste prezentat câsâbâ cu analte
scrisâ, tsitat: Di pi fotografiurle poate ta sâ-s mushate sânâtoase stizme, atsea nj-
veadâ câ pi unâ monetâ scrie “ΑΡΜΙΣ ljau ti ndreptu s-u dau amea
“Zborlu “VASILEVS” iaste formâ ΒΑΣΙΛ” (ARMIS VASIL) a pi alanta interpretatsie, a atsea iaste câ tutunâ
foneticâ cae iaste componatâ di “ΣΑΡΜΙΣ ΒΑΣΙΛ” (SARMIS di tu cae etâ sântu monetile cu
zboarâle fundamentale; “VA + SIAL + VASIL). Cum pi aiste dao, ashitse sh- inscriptsia “ΣΑΡΜΙΣ ΒΑΣΙΛ”
E” yu “VA, V” iasete subliment ti pi multe alte monete di asime shi (SARMIS VASIL) cai sântu aflate tu
“oarâ di yinainâ (futur)”, “SIAL” iaste amalâmâ cai sântu aflate Transilvania atsele reghioane pi nâse totânâ iaste
zborlu pelasg ti “SOARE” a “E” iaste (Rumunie) yutsido iaste scriatâ prezentat “VASILJelu” a câsâbâlui
shcurtata forma di “IASTE, ESTE, E”. “ARMIS” ic⠓SARMIS”. Scrisura “SARMIZ e GHET usa”, cai di altâ
Ashi cându treile zboare “VA + SIAL “SARIMS” di pi moneta (2) sigura câ parte sigurâ câ sh-u-are amintatâ numa
+ E” vâ sâ-s leagâ tu un zbor s-yine iaste mash unâ interpretatsie lingvisticâ di pi aluilji fundatorr “Sarmitslji”
pân di zborlu “VASIALE” cai zbor tu di protoforma “SARMIS”. (Sarmatslji) shi “Ghetslji”, a vâsiljelu
armâneasca limbâ di pi fonetica s- Prezentatile monete cu ndao cai li capitanilja l-irra vâsilje sh-a
tuchiashce tu “VÂSILJE”, a tu greaca explicatsiur li aflai tipârite tu “Dacia “Sarmatslor” sh-a “Ghetslor”.”bitisit
tu “VASILEVS”. Praistorica” di N.Densushianu pi tsitatu.
Ti comparatsie a datiljei explicatsie fr.486,487. Tu datile explicatsiur
u lom tu mutrire titularea a vâsiljadzlor N.Densushianu prubuiashce s-aflâ A tu fr. 162 di tu idyia carte am
di tu alantile limbe, ashi tu limbile slave vârnâ ligâturâ anamisâ di textul di pi scrisâ, tsitat:
vâsiljelu s-tituleadzâ cu zboarâle “Va{a inscriptsiile “SARMIS VASIL” cu
Svetlost” (vasha svetlost) cu simasie numa al vârnui vâsilje cae lipseashce “Tu istoria al N.Densushianu
“Avoastrâ Lunjinâ”. Cându aista s-hib⠓SARMIS” ic⠓ARMIS”, ma astiljem shi ndao alte expuner ligate
titulare u mutrim pit limba pelasghâ shi tu documentile istorike vâsilje cu ahtare pân di numa a Armânjlor, ashitse avem:
pistipsirea a Pelasghyilor tu ambrosia numâ nu-s aflâ. Di altâ parte

18
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
1.Tu “frândza 127; Plnius Hist. laoadzlji Scits ..... vecljilj Aramei”. cai tu aluile scrisurr are alâsatâ câ
nat. VI.19.1.scrie: Skitslji trag di la Traceanjlji di tu
Atsea s-dzâtse câ, di la Plinie (23- Trakie.” bitisit tsitatu.
“Ultra sunt Scytharum 79) u avem informatsia câ laolu a
Skitilor cai li acâtsa pârtsâle di la Dakia
populi.....antiqui (illos) Aramaeos Dupu ghiuvusirea a mamulte
pân la muntile Ural a spetsial pân la
(appellavere)”. pinache di “Arhivile ali Dakie”
muntile Cavcaz shi locurle di anvârligâ,
singurlu ti identitetlu alui u ufilisea numa aflate Sinaia, anligâturâ cu arâzga
tradusa iaste: di “ARAMEI”. Idya putem s-u mutrim etimologhicâ a terminilor
ca: “ Skitslji tu zâmane furâ Aramei”. “Sarmati” shi “Sarmigetuza”, pot
”Naparte (di-n-clo) sântu Aistâ informatsie nâ u da shi Aristotel s-dau una videare completâ.

DECEBAL, EROU ÎNTRE EROII NEAMULUI


SAU UN SIMBOL CONTROVERSAT?
Marin Mihail Giurescu
întinzându-se peste întreg þinutul dintre represalii asupra lui Burebista, care
Tisa ºi Nistru, în longitudine ºi între însã au eºuat, deoarece a fost asasinat.
Dunare ºi Carpaþii nordici, în latitudine,
constituind o adevarata forþa, fapt care La fel a procedat ºi Dicomes,
a trezit îngrijorarea romanilor. sprijinind pe Antonius împotriva lui
C.C.Giurescu ºi Dinu C. Giurescu Octavian Augustus, atrãgându-si
în ISTORIA ROMÂNILOR… publicatã represalii din partea lui Octavian.
de Editura Albatros în anul 1971, la Alþi conducãtori, îºi dãdeau seama
pag. 53, menþioneazã: ,,Dintre toate de puterea romanilor ºi de priimejdiile
popoarele de la Dunarea de jos, romanii pe care le implica provocarea lor,
vazuserã ºi mai ales simþiserã cã cei mai aºa cã aceºtia îndemnau la prudenþã
primejdioºi, prin numãrul lor, prin ºi la evitarea unor acþiuni necugetate.
organizare, prin civilizaþia ºi indeosebi Unul dintre aceºtia a fost Roles, rege
prin sufletul lor, netemãtor de moarte al geþilor din parþile Dobrogei care
Istoricii l-au prezentat pe regele erau dacii”. pentru atitudinea sa faþa de Imperiul
dacilor ºi intr-o posturã ºi în cealaltã, în Din aceste motive împaraþii romani roman, a primit titlul de ,,prieten ºi
funcþie de: poziþia pe care s-au situat, s-au gândit la anihilarea Statului dac, aliat” al romanilor. Roles nu a fost
de concepþia care le-a determinat modul care statea în calea expansiunii singurul ºi istoricul antic Frontius ne-
de gândire, sau în funcþie de interes, Imperiului ºi în felul acesta sã inlature a relatat o pildã vie pe care regale
deoarece activitatea oamenilor, chiar amenintarea. Regii daci, la randul lor, Scorilo, considerat tatãl lui Decebal,
dacã nu e determinatã, este condiþionatã simþind ameninþarea, cãutau cãi de ieºire a dat-o celor care doreau sã atace
de interes. Chiar ºi evoluþia societãþii din situaþie ºi se pregãteau pentru a porvinciile romane din sudul Dunarii.
omeneºti poate fi privitã ºi prin prisma riposta. ,,Scorilo, ºeful dacilor, deºi ºtia cã
interesului. Conducãtorii dacilor dinaintea lui poporul roman e sfâºiat prin luptele
Decebal a ajuns la conducerea Decebal, aveau pãreri diferite în privinþa civile, nu credea totuºi prudent sã
statului dac, într-un moment când atitudinii faþa de romani. încerce un atac, pentru cã îºi dãdea
relaþiile cu Imperiul roman, erau foarte Unii dintre ei s-au amestecat în seama cã un razboi extern ar fi adus din
încordate, sau putem spune, când disputa dintre pretendenþii la nou unirea între paþtile rivale ºi de aceea,
interesele Imperiului roman ºi ale conducerea Imperiului ,, cãutând sã pentru a convinge pe ai sãi, a pus doi
Statului dac deveniserã antagonice, sprijine pe oricine ºi orice putea sã câini sã se lupte între ei ºi când erau mai
adicã se aflau în faza conflictualã. însemne o slãbire a forþelor Romei”. în focul bãtãliei a dat drumul unui lup ºi
Imparaþii romani au vazut în statul Dupa cum spun autorii ,, istoria îndatã, lãsând furia dintre ei, s-au aruncat
dac o ameninþare, atât în timpul lui romanilor” aºa cum a fãcut Burebista asupra lupului; ºi aþa a putut cu aceasta
Burebista, cat ºi în timpul lui Decebal, care l-a sprijinit pe Pompeius împotriva pildâ, sã împiedice nãvala împotriva
care reuºise sã refacã unitatea politicã lui Iulius Cezar. Cezar dupa Victoria romanilor”, pe care intenþionau sã o
a dacilor ca ºi Burebista: autoritatea lui împotriva lui Pompeius, a intenþionat întreprindâ unii dintre conducâtorii

19
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
dacilor. pentru aceleaºi însuºiri el a fost mult timp ultimatumului din 26 iunie 1940, s-a
Tot un istoric antic, Dio Casius, ne pentru romani un potrivnic de temut”. hazardat alãturi de Hitler, la 22 iunie
relateaza cum a ajuns Decebal la In urma acestui citat un alt istoric 1941 într-un rãzboi, care s-a soldat,
conducerea Statului dac, cu care ocazie conchide: pe lângã pierderea multor vieþi ºi cu
ne face ºi o descriere a calitãþilor sau ,,Ajungem în felul acesta la al treilea imense despãgubiri de razboi, fara ca
însuºirilor lui. mare moment din istoria dacilor, la problema pentru care intrase în razboi,
,,Începând un conflict între romani ºi epopeea tragicã a ultimului lor rege, care sã fie rezolvatã; deci un sacrificiu
daci , regele acestora Duras vãzând duce în mormânt odatã cu el, ºi Statul inutil.
greutãþile situaþiei dã de buna voie dac”. Decebal însã, rãmâne pentru noi –
domnia lui Decebal, care era ager în Ne intrebãm , daca Decebal a fost cei care ne considerãm urmaºi ai geto-
planurile de rãzboi ºi în împlinirea lor, ºtia fiul Regelui Scorilo, de ce n-a învãþat din dacilor, a caror þarã, începând de la 24
sã-ºi aleagã timpul când sã nãvãleascã pilda tatãlui sau relatatã de Frontinus? ianuarie 1862, poartã numele
asupra duºmanului, tot aºa de potrivit În zilele noastre ,un personaj tot atât cotropitorilor romani - eroul care ºi-a
ca ºi momentul când sã batã în retragere, de controversat a fost Mareºalul Ion apãrat þara cu preþul vieþii, cutezând
era dibaci în a întinde curse, viteaz în Antonescu, care pentru a elibera sã-l înfrunte pe Traian, împaratul celui
luptã, ºtiind sã se foloseascã înþelept de partea de est a Moldovei (Basarabia), mai mare imperiu din Perioada anticã,
biruinþã ºi sã iasã bine dintr-o înfrângere; anexatã de Uniunea Sovieticã în urma Imperiul roman.

Decebal sau moartea ritualicã a primului martir


din istoria românilor
Oana Patrichi
“Tot cerul e plin de suflete numite genii sau eroi, care trimit oamenilor
visurile ºi semnele de boalã ºi de sãnãtate”
(Diogene Laertios)

Cuvântul zideºte. Prin cuvânt, importanþi. În scena 86 de pe Columna de condiþiile pãcii impuse de Decebal
iubirea zideºte, aºa cum naºterea lui Traian, cãpeteniile triburilor din jurul lui Domiþian, cât de fondurile uriaºe, pe
zideºte. Dar moartea, moartea violentã, Daciei îl lasã pe regele regilor ºi preferã care Roma trebuia sã le plãteascã pentru
doritã ºi trãitã, în clipa supremã, pentru sã devinã clienþii lui Traian. Erau buri, a fortifica poziþia celui mai puternic
destinul celor dragi, poate zidi? Ei bine, sarmaþi roxolani, sciþi de la Bosfor ºi pretins vasal. Este ºi motivul politic, de
o asemenea moarte violentã este chiar daci din nordul Maramureºului suprafaþã, ce a stat la baza invaziei lui
întotdeauna creatoare în plan istoric ºi actual. Apar ºi doi iasigi de pe Tisa, Traian în Dacia. Pentru ca împãratul sã
metafizic. Prin moartea lui pentru foarte supãraþi cã Traian nu a vrut sã le accepte tratatul trãdãrii de cãtre aliaþii
salvarea comunitãþii, eroul renaºte ºi se restituie Criºana de astãzi. Dacã în lui Decebal, era necesar ca vecinii Daciei
eternizeazã pentru generaþiile care se rãzboiul din 101-102, Decebal s-a sã-ºi trimitã chezaºi la Roma dintre cei
succed în devenirea unei naþiuni. bucurat de sprijinul aliaþilor lui, acum mai importanþi membri ai dinastiilor
Acesta a fost ºi destinul lui Durpaneus, rãmâne singur în faþa celei mai puternice locale. Toþi, inclusiv parþii, care l-au
cel aclamat ºi mitizat apoi drept armate din antichitate. trãdat pe Decebal, aveau sã plãteascã
Decebalus, primul mare martir din istoria Traian cel drept este înfãþiºat în cinci scump, cu viaþa sau cu libertatea,
românilor, cel care a avut curajul sã se scene în care împarte bani mercenarilor refuzul de a spijini alianþa propusã de
opunã celei mai mari puteri din pentru capetele dacilor uciºi. Uriaºa geniul politic ºi militar de la
antichitate. Nu întâmplãtor, a rãmas un maºinã de rãzboi a romanilor i-a copleºit Sarmisegetuza.
reper moral subliminal pentru noi, chiar pe daci nu numai printr-o tehnicã
dacã nu avem obiceiul s-o spunem. De militarã superioarã. Traian îi plãtea pe Scenele 101-102 evocã momentele
aceea l-au glorificat poeþii: mercenari dupã numãrul capetelor disperãrii celor asediaþi la
tãiate. Scena 19 aratã un mercenar Sarmisegetuza. Mulþi au considerat cã
Ei sunt romani! Si ce mai sunt? roman, þinând în dinþi un cap de dac. aristocraþii pileaþi se sinucid bând
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt, Acolo unde nu reuºea prin luptã, Roma otravã dintr-un vas. În realitate, dacii
Zamolxe, c-un întreg popor cumpãra supunerea ºi mituia trãdarea. terminaserã ultima rezervã de apã ºi
De zei, i-am intreba: ce vor? Desigur, nu aceasta era Roma lui încercau sã reziste mai departe asediului
ªi nu le-am da nici lor pãmânt, Horaþiu, a lui Virgiliu ºi a lui Lucreþiu. prin luptã ºi prin rugãciuni cãtre Zãul
Cãci ei au cerul lor! Imperiile nu au avut ºi nu au preocupãri Moº, Zalmoxis, aducãtorul de ploi.
pentru moralã, dar au bani pentru Asediul cetãþilor de la Grãdiºtea s-a
Dupã ce Traian a inaugurat podul dezvoltarea culturii. Practica mituirii desfãºurat vara. Sarmisegetuza nu avea
de la Drobeta, în primãvara anului 105, fãcea parte din politica Romei. De altfel, surse proprii de apã. Conform
Decebal rãmâne fãrã aliaþii mai cetãþenii romani nu s-au arãtat indignaþi sãpãturilor arheologice, dacii sãpau

20
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
gropi uriaºe, cu pereþi din piatrã de râu, Scenele 114-115-116 evocã tragedia
în care strângeau apa rezultatã din finalã. Regele este înconjurat de opt
topirea zãpezilor sau apa de ploaie. cãlãreþi romani ºi cade într-un genunchi
Gropile erau sãpate mai frecvent pe la rãdãcina unui stejar. Informaþi de
panta muntelui, în afara zidurilor cetãþii. pileaþii trãdãtori, romanii
Acolo, apa se decanta ºi se pãstra mereu l-au înconjurat din toate pãrþile ºi
proaspãtã. Romanii au tãiat accesul la au nimicit toate gãrzile. Doar el trebuia
aceste cisterne, provocând un adevãrat luat prizonier pentru a fi apoi legat la
coºmar în cetate. carul truiumfal al lui Traian de la Roma.
Prin urmare, dacii nu trãiau doctrina Un comandant roman ridicã degetul
sinuciderii, ca evreii din al doilea rãzboi mare, ceea ce înseamnã cã îi cruþã viaþa.
mondial din Palestina sau ca musulmanii Regele regilor nu acceptã ºi îºi taie gâtul
de astãzi. Idealul rãzboinic al dacilor era cu sica. Meºterii lui Apollodor evocã în
sã moarã în luptã cu invadatorii, iar nu piatrã sinuciderea ritualicã a lui Decebal.
sã se sinucidã. Scenele 101- 102 aratã Spirala din piatrã a lui Apollodor din
cã dacii au luptat pânã la epuizarea Damasc îl prezintã pe Decebal în ºase
ultimei picãturi de apã dintr-un cazan. scene, dar momentul sinuciderii este cel
Prin urmare, nu este vorba de o mai tulburãtor de pe Columnã. Decebal
sinucidere colectivã sau, mai puþin apare ca un bãrbat puternic, este mai
probabil, de o împãrtãºire creºtinã în impunãtor decât Traian, deºi acesta este legat cu mâinile la spate ºi trimis ºi
grup, aºa cum se afirmã uneori. poate fi vãzut în 43 de scene. Regele el pe drumul robilor spre Roma.
Tragedia dacilor nu era provocatã de regilor are o constituþie mai robustã Comandantul roman, care apare în
spaima cã dau piept cu romanii, ci de decât toþi militarii romani care l-au scena 115 ºi care a vrut sã-l cruþe pe
faptul cã nu mai aveau apã, situaþie în împresurat. Decebal, era Tiberius Claudius
care nici lupii lui Decebal nu puteau sã A rãmas calm ºi maiestuos pânã la Maximus. Piatra lui funerarã a fost gãsitã
cedeze. capãt, iar meºterii lui Apollodor au în 1965, la Grammeni, lângã Philippi, în
În acest moment, Decebal pãrãseºte respectat adevãrul istoric, ca sã nu mai Macedonia greceascã. Era orginar din
Sarmisegetuza pentru a organiza vorbim despre valoarea artisticã unicã Panonia, probabil tot dac de origine, care
rezistenþa la Apulum-Alba Iulia, dupã a scenei. Mâna stângã strânge hlamida devenise mercenar roman. S-a stabilit
cum crede Cichorius. În urma lui, regalã, iar marele scut a cãzut lângã la Grammeni dupã ce a fost lãsat la vatrã
mercenarii lui Traian carã tezaurul din piciorul drept. Este una din cele mai ca veteran, unde a ºi murit. În scena
sanctuare. Dupã o luptã îndârjitã, dramatice ºi mai frumoase scene din arta 118, Tiberius a dus capul ºi mâna
Decebal pierde ºi cetatea Apulum-Alba antichitãþii. Trebuie sã precizãm cã dreaptã ale lui Decebal la Ranistorum ºi
Iulia, apoi se îndreaptã spre nordul sculptorii au lucrat dupã modele vii. le-a oferit pe un scut lui Traian, care l-a
Moldovei pentru a cãuta noi aliaþi ºi Apollodor chiar a participat la campanie. ridicat la gradul de decurion. Capul lui
pentru a forma o altã armatã. În scena În scena 117, corpul lui Decebal Decebal a fost expus pe Scãrile Gemonii
113, mercenarii aduc în faþa lui Traian apare decapitat. Mercenarii lui Traian îi de pe râpa Capitoliului, dupã care a fost
mai mulþi pileaþi daci. Ei l-au trãdat pe apucã brutal de mâini pe cei doi copii ai aruncat în Tibru. Despre Ranistorum,
Decebal ºi aratã în ce direcþie a plecat lui Decebal, care îl însoþeau pe rege. Un Maximus ºi germenii trãdãrii la români
regele regilor. comat dac, probabil învãþãtorul copiilor, vom vorbi în cele ce urmeazã.

CAPUL DE LUP - STEAGUL DACILOR


Dr. Mihai Zamfir

Aºa cum este ºi normal, oamenii, în cãrui sens este unul multiplu: heraldic,
existenþa lor cotidianã, trec adesea cu o religios, etnic, etc.
uºurinþã de neimaginat peste adevãrate 3. Este un caz cert de evoluþie
minuni pe care niciodatã nu reuºesc nici simbolisticã în care se poate surprinde
sã le vadã, nici sã le înþeleagã. trecerea de la funcþiile originare spre
O asemenea minune a istoriei structura finalã.
noastre este ºi steagul dacilor, acel 1. Determinanþii mitologici ºi
unicat antic din multe puncte de vedere. religioºi care explicã evoluþia spre acest
1. Este, dupã cunoºtinþa noastrã, steag conduc în modul cel mai ferm
singurul steag care este în acelaºi timp posibil spre identitatea poporului dacic,
ºi trompeta de luptã. Nu existã nicãieri eventuala teorie a simbolului de import, de reprezentare militarã, drapelul dacic
în antichitate un atât de notoriu steag “ca la alþii”, sau “dupã un model trebuie tratat, datoritã multiplelor sale
urlãtor. general” fiind absurde în modul cel mai aspecte evolutive, ca un adevãrat
2. Este, credem noi, singurul caz, evident. fenomen viu, având o simbolisticã ce
din antichitate, de chimerism vexiliar, al Departe de a fi o simplã convenþie aminteºte în multe privinþe fenomenul

21
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
lingvistic alãturi de care participã în mod temporarã a Daciei este un fenomen de fundamentalã pentru istoria noastrã, pe
hotãrâtor la definirea dacilor ca popor. asemenea fãrã precedent. care o datorãm distinsei doamne
În afara argumentãrii celor de mai În fine, dar nu în ultimul rând, profesoare Viorica Enachiuc, eminent
sus, lucrarea pune în discuþie ºi un alt existenþa acestui drapel, chiar dupã ce filolog, istoric-arheolog ºi etnolog.
aspect ignorat copios de istoria noastrã unii aºa-ziºi istorici s-au grãbit sã-i
anticã: regimul drapelului dacic. Opinãm desfiinþeze pe daci cu statul lor cu tot,
Însuºi procesul ieºirii din istorie a
pentru existenþa unui cadru ceremomial este consonantã cu perpetuarea statului
propriu pentru relaþiile popor-drapel, dacilor pânã spre începutul celui de-al acestui drapel este un proces de o mare
rege-drapel, sacerdoþi-drapel. doilea mileniu al epocii noastre, aºa cum importanþã pentru noi, dacii, care azi ne
Existenþa acestui drapel dincolo de reiese din paginile “Codexului spunem (numai Dumnezeu ºtie de ce)
ceea ce numim teritoriul ºi existenþa Rohonczi”, lucrare de o importanþã români.

Inscripþia din Philippi


Doina Mureºan
Aceasta prezentare este bazatã pe pune accent pe faptul cã este o surprizã militaria (recompense militare) în
articolul profesorului american Michael cã aceastã aripã a participat în rãzboiul conecþie cu vexillarius equitum a legiunii
Speidel, intitulat : « Cel care l-a capturat din Partia. Singura explicaþie este cã VII pe un complet nemeritat fundal –
pe Decebal – o nouã inscripþie din aceasta ala a fost formatã deja în Moesia participarea în luptele din Moesia
Phillippi ». O masivã piatrã funerarã a ºi Dacia, unitate care nu existase înainte. Superioarã a acesteia fiind minorã, Dio
venit la luminã în 1965 în câmpiile de Traian a chemat în condiþii foarte grele Cassius 67,7.2). Domiþian a fãcut orice
la Grammeni, un sat lângã anticul trupele pe a cãror experienþã militarã efort sã falsifice «succesul» de a-l fi
Philippi, în Macedonia. Aceastã se putea baza. Deoarece inscripþia nu cucerit pe Decebal, falsuri care au fost
inscripþie în limba latinã aduce precizeazã clar nici funcþia obþinutã de dezminþite dupã moartea lui. Oricum,
informaþii mai detaliate despre cariera Maximus dupã aducerea în faþa acest împãrat a primit binemeritata
militarã a unui soldat roman ºi împãratului a capului lui Decebal, Dr. memoria damnatio. Cu toate cã vexillarius
informaþii noi despre structura ºi modul Speidel face o descriere amãnunþitã a equitum era o funcþie de cavalerie foarte
de funcþionare a armatei romane. Pe rangurilor posibile prin care Maximus înaltã, tot era sub rangul de duplicarius
lângã text, piatra funerarã conþine ar fi putut trece înainte de confruntarea alae, rang pe care Maximus nu l-a primit
douã reliefuri. Autorul studiului atrage cu Decebal. Se aminteºte ºi faptul cã niciodatã. Inscripþia atestã pentru prima
atenþia de la început cã aceastei angajarea unui centurion sau decurion oarã o cavalerie legionarã în timpul lui
descoperiri trebuie sã i se dea o atenþie în forþele auxiliare, direct de cãtre Domiþian. Este foarte important faptul
specialã ºi totodatã este publicatã în împãrat era cu totul neobiºnuitã; dar cã cã acest fel de cavalerie nu a existat
aceastã lucrare. Textul latin este în acest caz, Traian l-a promovat pe începând cu Vespasian, pânã la Hadrian.
urmãtorul : Maximus când deja era el însuºi cu aºezãrile militare.
Ti(berius) Claudius / Maximus, armata lui în Moesia Superioarã. O Aici închei comentariile fãcute pe
vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f(aciendum) singurã motivaþie se poate aprecia : pe baza unor fragmente din eseul
c(uravit), Militavit / eque(s) in leg(ione) lângã faptul cã acest militar avea o profesorului Michael Speidel cu
VII C(laudia) p(ia) f(ideli), fac / tus reputaþie deosebitã ca luptãtor, întrebarea cãtre istoricul Eutropius, care
Qu(a)estor equit(um), singularis legati le dobândidu-ºi ranguri de-a lungul a trãit la jumãtatea secolului al doilea
/ gionis eiusdem, vexil / larius equitum, experienþei, legiunea avea nevoie de un A.D. ºi care a scris succint despre viaþa
item / bello Dacico ob virtu / te(m) donis nou comandant. Fostul comandant al ºi faptele câtorva împãraþi, începând cu
donatus ab im / p(eratore) Domitiano. legiunii a ºaptea, Longinus, în garda Domiþian. « Dupã moartea lui Traian, a
Factus dupli(carius) / a divo Traiano ( !) cãruia a servit Maximus pânã la acel fost fãcut împãrat Aelius Hadrianus . El a
in ala secu(n)d(a) / Pannoniorum, a quo moment, a cãzut în mâinile lui Decabal rechemat armatele din Asiria. A încercat
et fa(c) / tus explorator in bello Da / cico la începutul celui de-al doilea rãzboi ºi, sã facã acelaºi lucru ºi în Dacia, dar l-au
et ob virtute(m) bis donis / donatus bello ca urmare, s-a sinucis. (Dio Casius, oprit de la aceasta prietenii sãi, ca nu
Dacico et / Parthico, et abcode(m) factus 68.12). Chiar dacã în zilele de astãzi cumva sã fie daþi pe mâna barbarilor o
/ decurio in ala eade(m), quod / cepisset încã nu este clarificatã funcþia de mulþime de cetãþeni romani; deoarece
Decebalu(m) et caput / eius pertulisset vexillarius equitum , este cunoscut faptul Traian, dupã cucerirea Daciei, adusese o
ei Ranissto / ro. Missus voluntarius ho / cã era o funcþie foarte înaltã, egalã sau mulþime foarte mare de oameni din toate
nesta missione a Terent[io Scau] / riano, chiar superioarã în optio equitum colþurile lumii romane pentru popularea
consulare [exerci]tus provinciae nov[ae (optima funcþie în cavalerie). Dar aici oraºelor ºi cultivarea ogoarelor: cãci Dacia
?Mes / opotamiae…………] intervine problema adusã de inscripþie. fusese secãtuitã de bãrbaþi în urma
În ala secu(n)d(a) Pannoniorum – Maximus a obþinut acest grad avansat lungului rãzboi cu Decebal. »
acest regiment aparþinea armatei din încã în timpul lui Domiþian, tot în Moesia Nu putem decât sã spunem cã
Moesia Superioarã încã din 88 A.D., Superioarã, unde era centrul de Eutropius nu a avut cunoºtinþe de
aºezatã în apropierea Legiunii VII confruntare, care s-a terminat în 89 A.D. geografie ºi, cu toatã buna lui intenþie
Claudia. Aceasta ala(aripa) a participat Dar este înregistrat de istoricii romani de a flata pe imperialii romani, nu a þinut
la cucerirea Daciei. Autorul studiului faptul cã Domiþian a acordat dona seama de alte surse istorice ºi literare.

22
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

PERSONALITATEA REGELUI-PREOT DECEBAL –


EROIZARE ªI CONSACRARE DIVINÃ
Prof.dr. Zenovie Cârlugea

Asasinarea marelui Burebista a Opiius Sabinus, este ucis. generalul Tettius Iulianus, victoria
marcat, în istoria Daciei, sfârºitul O campanie romanã de proporþii fiind de astã datã de partea romanilor.
celei mai glorioase epoci a regatului împotriva Daciei fiind iminentã, Întrucât împãratul Domiþian –
dac. Marele regat se va împãrþi în bãtrânul preot-rege Duras cedeazã, autointitulat dominus et deus –
patru, apoi în cinci regate, însã dupã aproape douã decenii de suferise înfrângeri în Panonia în
formaþiunea cea mai puternicã va domnie, tronul nepotului sãu Decebal luptele cu triburile germanice ale
continua sã fie în Transilvania, cu (87 – 106 d. Chr.), care se va dovedi evazilor ºi marcomanilor, acesta
capitala la vechea Sarmizegetusa, adevãratul restaurator al Daciei primeºte cu uºurinþã pacea propusã
unde Deceneu îºi exercita atât regale, cãruia istoricul roman Dio de Decebal (ºi negociatã de fratele
calitatea de rex Daciae cât ºi pe aceea Cassius (sec. II-III d. Chr.) îi face acestuia Diegis), prin care regele dac
de pontifex maximus. Regelui-preot un portret memorabil. Redevenind, în primea, conform menþiunii lui Dio
Deceneu i-a urmat cu vrednicie scurt timp, o forþã statalã Cassius, „nu numai însemnate sume
Comosicus, pânã în anul 29 î.e.n., considerabilã în zona Carpaþilor ºi de bani, dar ºi meºteri la felurite
dovedindu-se „cu nimic mai prejos la Dunãre, prezentând pentru lucruri folositoare în timp de pace ºi
decât înaintaºul sãu”, cum Imperiul Roman un real pericol, de rãzboi”. Aºadar, o pace impusã,
consemneazã istoriografia. statul geto-dac – constituit într-o pe care Senatul Romei o va considera
Instaurarea funcþiei de rege-preot „confederaþie de neamuri” opuse drept „ruºinoasã”.
(rex et pontifex maximus) s-a dovedit Romei – îºi consolidase puterea de Dacã Tacitus ºi Dio Chrysostomul
beneficã ºi prosperã pentru Dacia apãrare prin întãrirea vechilor cetãþi susþin cã regele Diurpaneus este cel
regalã transcarpaticã, pãstrându-se (Blidaru, Piatra Roºie) ºi construirea ce l-a învins pe nesãbuitul general
buna tradiþie a modului de viaþã dac, altora, precum ºi prin o nouã Cornelius Fuscus, istoricul Dio
îndeosebi codul sacru al Bellaginelor, organizare a cultului zalmoxian Cassius îi atribuie victoria împotriva
„legile frumoase” zalmoxiene ale (ridicarea de temple ºi altare în acestuia regelui Decebal. Concluzia
înþelepciunii ºi convieþuirii, Sarmizegetusa Basileios ºi alte centre la care au ajuns istoricii noºtri este
transmise, pe cale oralã, din generaþie zonale politico-religioase). aceea c㠄Diurpaneus este unul ºi
în generaþie. În anul 87 d. Chr., împãratul acelaºi cu Decebal”. Denumirea de
Regelui-preot Comosicus i-a Domiþian (care respinsese pe dacii lui DECEBAL nu este decât un
urmat la tron, în anul 29 î.e.n., Scorilo Duras din Moesia, în iarna anului 85- supranomen atribuit lui Diurpaneus
(confirmat arheologic), într-o vreme 86, unde cãzuse ucis guvernatorul în urma strãlucitei victorii de la 85-
când Roma era sfâºiatã de rãzboaiele provinciei, Opiius Sabinus), 86 d. Chr. împotriva lui C. Fuscus.
civile. Politica înþeleaptã a acestuia de reorganizându-ºi armata în Illiricum, Gestul lui Decebal aminteºte de
a nu se amesteca în luptele pentru declanºeazã o ofensivã militarã de regii gali ºi de atâþia conducãtori din
putere de la Roma, a asigurat Daciei proporþii împotriva Daciei. Bãtãlia se antichitate (ºi nu numai), care au
o domnie liniºtitã ºi lungã, vreme de dã la Tapae, unde armata romanã plãtit cu propria soartã, prin gesturi
40 de ani. suferã o clarã înfrângere, iar generalul autosacrificiale, insuccesele militare,
În anul 69 e.n., în scaunul regal Fuscus, comandantul expediþei, va fi campaniile în care îºi angajaserã
al Daciei urca Duras-Diurpaneus, ucis în bãtãlie. armatele. Eroizarea lui Decebalus a
care, renunþând la politica pacifistã a Conform relatãrilor istoricilor supravieþuit multã vreme, dovadã cã
fratelui sãu, face dese incursiuni Orosius (sec. V) ºi Iordanes (sec. Regalian era mândru de obârºia sa
armate transdanubiene, în þinuturile VI), victoria rãsunãtoare a regelui dac dacicã, considerându-se un demn
romane din Moesia, intrând astfel în Diurpaneus i-a adus consacrarea, urmaº al regelui Decebal – „Decebali
conflict cu Imperiul Roman. În iarna acesta fiind supranumit Deceballus – ipsius”. Tot astfel împãratul Galerius
anului 85-86 d. Chr., în urma unor „Cel Viteaz”, „Cel Puternic”. ºi alþi împãraþi romani ce ºi-au
confruntãri între steagurile geto-dace În anul 88, se declanºeazã o nouã atribuit supranomenul de Dacius,
ale regelui Duras ºi armatele romane, ofensivã romanã, avându-l în frunte marcând astfel nobleþea ºi triumful
guvernatorul provinciei Moesia, pe guvernatorul Moesiei Superior, militar.
23
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

THRACO-GETO-DACII ÎN ETERNITATE
Monoteism precreºtin, continuitate ºi contemporaneitate
în istoria ortodoxã
prof. George Nistoroiu

« ... Existã o sete de eternitate


în fiecare om, setea pentru Neamul
ºi Þara lui. Dar existã ºi o alt fel
de eternitate: un salt dincolo de
istorie, prin care o þarã ºi un neam
intrã ºi rãmân în eternitate.»
(Mircea Eliade - România în
eternitate)

Diferitele manuscrise, precum ºi


tãbliþele cerate, atunci când vorbesc
despre legile patemale (naþionale), fac
referire evident la SAMOLSE, despre
care se ºtie cã s-a nãscut pe pãmântul
THRACIEI, fiind un mare profet. “Pe
atunci acolo locuiau GEÞII cei care
în THRACIA erau numiþi GEÞI, au
fost numiþi pe vremea istoricului
Procopius (+562d.hr), GOÞII ºi în de ani ºi atunci i s-a nãscut Peleg. sub Tigsam al II-lea cel Mare, nepot
vremuri ºi mai vechi SCIÞI.” Iar dupã naºterea lui Peleg, Eber în linie directã a regelui Artases
Dupã un vechi manuscris a mai trãit 370 de ani ºi a nãscut fii ºi (Artaxias) - Tigram al-II-lea (95-551
chronicon, aflãm cã: “Sciþii ºi Geþii fiice. id.Hr.) a cucerit Asiria, fãcând din
s-au nãscut din laphet, care mai târziu Peleg a trãit o sutã treizeci de ani Andtiohia a doua capitalã a imperiului
dupã Goþi (Geþi), s-au mai numit ºi ºi i s-a nãscut Ragav, iar dupã sãu. A strãmutat populaþii din oraºele
Sveani”. La superlativele acordate de naºterea lui Ragav, Peleg a mai trãit ciliciene Adana, Mallos, Tarson,
Herodot c㠓cei mai curajoºi ºi mai 209 ani (339 ani) ºi a nãscut fii ºi Salen, Epifaneea ... ºi din oraºele
drepþi dintre thraci” , strãmoºii noºtri fiice. Cappadocia, Cezarea ºi din centrele
câºtigã ºi pe acela de neînvinºi, Seminþia ºi urmaºii lui Peleg (ai elenistice în Armenia Mare.
datoritã mânuirii arcului ºi a sãgeþilor. lui Sem, ai lui Noe): Peleg a nãscut
Sã ne oprim doar asupra câtorva
Diodor din Sicilia ne relateazã cã pe Ragav; Ragav a nãscut pe Serug;
localitãþi al cãror renume a rãmas
SCHIÞII locuiau o insulã numitã Serug a nãscut pe” Nahor; Nahor a
nãscut pe Terah; Terah a nãscut pe etern: Ararat, Cilicia - Tars,
BASILEA. Capadocia, Cezarea.
Avram, Nahor ºi Haran. (Facerea
11,18-26) ARARAT = pãmânt sfânt,
Descendenþa biblicã amintire, creaþie.
a Neamului thracic. Avram devine Avraam (Pãrintele
popoarelor) din care descend: Isaac «Iar în ziua a ºaptea, în ziua a
“Noe era de cinci sute de ani, când
- Iacov – Iuda - Fares (ºi Zara) - douãzeci ºi a ºaptea a lunii acesteia,
i s-au nãscut trei feciori Sem, Ham ºi
Iafet.” (Facerea 5,32). Esram - Aram - Aminadav - Solomon s-a oprit corabia pe Munþii Ararat».
«Sã înmulþeascã Dumnezeu ... (Evanghelia dupã Matei 1, 2-6) (Facerea 8,4 “Þara Ararat” din 2 Regi
(binecuvântarea lui Noe) pe Iafet ºi Din regele - profet DAVID se naºte 19,37 este Armenia).
sã se sãlãºluiascã acesta în corturile peste timp (toate neamurile de la CILICIA = pãmânt rotund, hainã,
lui Sem, iar Canaan sã-i fie Avraam la David sunt 14; de la David pãrãsea, aspru
slugã».(Facerea 9,27) pânã la strãmutarea în Babilon sunt Sfântul Apostol Pavel (fost Saul)
14 neamuri; iar de la strãmutarea în era din neamul lui Veniamin, iar spiþa
Semnificaþia ºi urmaºii Babilon pânã la naºterea lui HRISTOS neamului lui Veniamin, este acesta:
lui Noe. sunt tot 14 neamuri) FECIOARA Avraam a nãscut pe Isaac, care s-a
“Fiii lui Iafet au fost: Gomer, MARIA. cãsãtorit cu Rebeca, fata lui Batuel
Magog, Iavan, Tubal, Meseh ºi Tiras. În secolul I i.H., Armenia atinge Arameul din Mesopotamia ºi sora lui
Eber a trãit o sutã treizeci ºi patru apogeul cuceririlor, devenind imperiu, Laban Arameul. Rebeca a nãscut doi
24
cmyk color
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
gemeni pe: Isav (=pãros, strãmoºul care devine cel mai mare APOSTOL g- (urmaºul lui Noe) ºi seminþia sa,
edoniþilor) ºi pe Iacob (=Dumnezeu al lui IISUS HRISTOS. atestã descendenþa lui Avraam, David,
sã ocroteascã) . Iacob a nãscut 12 CAPADOCIA = Þara Daciei, Fecioara Maria ºi implicit Mântuitorul
feciori între care pe Iosif ºi pe sferã, mânã. nostru Iisus Hristos.
Veniamin, nãscuþi din Rahia, a doua CONCLUZII Altã ramurã a Neamului Thrac vine
soþie a lui Iacob “pãrintele celor 12 Geneza Neamului Thrac este din rãdãcina lui Iafet, a cãrui misiune
Patriarhi”. atestatã biblic, ca fiind între Naþiile divino-istoricã a fost ca, prin spaþiul
Sf. Pavel s-a nãscut în Tars, în primordiale ale Universului creat. hagiografic în creºtinat, sã ofere
CILICIA, într-o castã nobilã, rudã cu Dincolo de elementul sacru- creºtinismului biruinþa universalã, prin
întâiul mucenic ªtefan, ucenic al genetic, este afirmatã ºi vasta sa cei mai de seamã Sfinþi - aleºi, Stâlpi
retorului Gamaliel - fratele filosofului întindere spaþialã. ai Bisericii lui Hristos, Sfinþii Pãrinþi ai
Seneca, trac de origine, ca ºi Pavel, Rãdãcina Neamului Thrac - Pele marilor veacuri creºtine.

EMINESCU ºi
BLESTEMUL LUI DECEBAL ARUNCAT ASUPRA ROMEI
Prof. Stelian Raducanu

Autorul, pornind de la o reflectie intuit ca nu va putea rezista agresiunii


a istoricului J. Carcopino, data ca imperiale, anume ca geto-dacii sa nu
motto si recitind cu atentie creatia aiba odihna pina cind nu vor adduce
“dacologica” a lui Mihai Eminescu, Roma imperiala in ruine, fapt care s-
emite ipoteza ca geniul poetului l-a a intimplat in secolul al V-lea, sub doi
ajutat sa intuiasca sfirsitul Romei regi importanti ai geto-dacilor (goti = chiar lucrari mai noi, care au putut
imperiale, sfirsitul Imperiului ca o geti !), mai intii Alaric (410 d. Hr.) , servi ca baza documentara pentru
implinire a blestemului lui Decebal apoi Teodoric cel Mare (sfirsitul sec planuita sa “Epopee dacica”, din care
asupre acestora. V), proclamat chiar imparat al a realizat doar citeva piese, de
Consideratiile autorului sunt Imperiului dar cu capitala la Ravena importanta deosebita insa. Este o
foarte interesante. Dar D-sa cunoaste (Roma fiind abandonata in ruine). atentionare care deschide calea unei
si izvoare istorice si opera ale unor Fara a conesta geniul lui cercetari viitoare. Caci Eminescu, de
autori repuse recent in valoare de dr. Eminescu, de ce n-am admite ca tot mai multe ori ne uimeste prin stiinta
Gabriel Gheorghe, care se refera la acesta a cunoscut izvoare si lucrari istorica ce se desprinde din creatia
un juramint al lui Decebal, cind a ale antichitatii, ale Evului mediu si sa poetica sau din jurnalistica.

REGELE DECEBAL, DACII, DACIA, ÎN OPERA


LUI DIONISIOU FOTINO
Autori: Vladimir GUSIC, Monica GUSIC, Valentin MÂNDRUÞIU, Lucian OPREA,
Marian VOINEA, Mihai Alin SCARLAT

Se pare cã ultima cronicã, aceea scriitorului George Sion. mulþi alþi cronicari sau oameni de
a cronicarului de limbã greacã, Autorii comunicãrii prezintã culturã.
Dionisiou Fotino ºi intitulat㠄Istoria lucrarea cronicarului grec ca o sursã Cronica lui Fotino furnizeazã
generalã a Daciei sau a Transilvaniei, de date bine întemeiate pe numeroase numeroase date despre seminþii care
Tierrei Muntenesci ºi Moldovei” este dintre lucrãrile istoriografilor clasici au populat spaþiul limitrof dacilor ºi
ultima lucrare de acest gen. Ea a ai antichitãþii greco-romane ca despre care documentele furnizeazã
apãrut în anul 1818 la Bucureºti, în Appian, Dion Cassius ºi chiar doar puþine informaþii. Totodatã,
anul 1859, în traducerea românã a Herodot, Suidas, Seneca, Plutarch ºi meritul cronicii lui Dionisiou Fotino

25
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
este ºi acela cã se extinde pe o prof. dr. Istrati. pe carieni, pe etrusci (tirenieni n.n.),
perioadã îndelungatã: de la Burebista Comunicarea se doreºte a fi epiroþi, ilirieni, italioþii samniþi, osci ºi
ºi perioada destrãmãrii regatului sãu, o pledoarie în a edita „Dacia pe albanezii contemporani, ca ramuri
sub succesorii sãi mânaþi de setea de Preistoric㔠apãrutã în facsimil, într- amestecate ale pelasgilor: „QUOD
putere, pânã la înscãunarea regelui o ediþie bogat adnotatã cu un aparat ERAT DEMONSTRANDUM!”
Decebal, conflictele dacilor cu romanii critic corespunzãtor ºi chiar editarea
în timpul domniei lui Domiþian ºi, în unei opere complete cuprinzând ºi METODA ISTORICÃ
sfârºit, deznodãmântul tragic al opera sa literarã, inclusiv originala COMPARATIVÃ ªI ROLUL
conflictului Daciei cu Imperiul nuvelã istoric㠄Simonida” ca ºi ACESTEIA ÎN CERCETAREA
Roman, campania lui Traian ºi colaborãrile sale la revistele „Familia”, GENEZEI CIVILIZAÞIILOR.
moartea regelui Decebal. În afara „Telegraful Român”, „Orientul Latin” PARALELE PELASGO-TRACO-
Columnei de la Roma, considerãm cã ºi „Federaþiunea”. ILIRICE ªI INDIENE
lucrarea lui Dionisiou Fotino
constituie cea mai grãitoare ºi în spirit O VALOROASÃ LUARE ÎN În domeniul multor evenimente ºi
ºtiinþific conceputã mãrturie despre CONSIDERARE A ISTORIEI perioade istorice învãluite în
regele Decebal, universul dacic ºi PELASGILOR penumbra incertitudinilor, lumina
circumstanþialitatea acestuia. cunoaºterii poate pãtrunde cu
Istoria ancestralei civilizaþii reverberaþii lãmuritoare prin metoda
NICOLAE DENSUªIANU - O pelasgice ne aduce într-un univers din comparativã.
MARE PERSONALITATE ªI UN nefericire mai puþin cunoscut, dar nu Metoda comparativã, în studiul
DESTIN NEDREPT mai puþin pasionant. În aria foarte civilizaþiilor pelasgicã, traco-dacicã,
extinsã a civilizaþiei pelasgice a înflorit iliricã ºi vedicã, poate face incursiuni
Opera „Dacia Preistoricã”, o civilizaþie cotropitã ºi în mare comparative în înþelegerea unor
monumentalã realizare a distinsului mãsurã distrusã, de populaþii mult evenimente istorice, care au marcat
istoric, cercetãtor ºtiinþific, scriitor, inferioare spiritualitãþii pelasgilor, dar istoria pelasgilor ºi geto-traco-ilirilor
Nicolae Densuºianu, este expresia agresive, prãdalnice, rãzboinice. În ºi istoria pre-indo-europeanã a Indiei.
marii sale pasiuni pentru cercetarea „Dacia Preistoricã”, Nicolae Autorii comunicãrii menþioneazã
preistoriei þãrii noastre, precum ºi Densuºianu a acordat un spaþiu cã invazia teritoriilor pelasgice de
expresia unei munci titanice susþinute considerabil analizei acestei civilizaþii. cãtre eleni a fost deosebit de sãlbaticã.
de o erudiþie sinergicã acestei munci. Unii autori au contestat aserþiunile lui Între vestigiile arheologice melenice
Opera „Dacia Preistoric㔠a proiectat Nicolae Densuºianu „a priori”. Citãm, se intercaleazã constant un strat de
asupra istoriei ancestrale a Daciei o în cele ce urmeazã, din ediþia din 1935 cenuºã, expresie a modului devastator
concepþie deosebitã de aceea a unor a prestigioasei enciclopedii „Nouveau în care elenii au nimicit civilizaþia pre-
autori care au creat anumite tipare Petit La Rousse”, un pasaj (pag. elenicã ºi invazia indo-europeanã în
noetice, considerate imuabile, dar pe 1595), care cu certitudine, fãr㠄parti India nu a fost paºnicã, ci a vãtãmat,
care cercetãrile ºi gândirea lui Nicolae pris”, vine sã sprijine concepþia lui uneori, pânã la anihilare, civilizaþiile
Densuºianu le-au fãcut susceptibile Nicolae Densuºianu referitoare la pre-existente. Istoria se repetã, dar
la anumite reconsiderãri ºi reevaluãri. pelasgi… popor strãvechi, care ocupa valenþele axiologice impun alte metode
Autorii comunicãrii analizeazã câteva în perioada preistoricã Grecia, ºi renaºteri.
aspecte ale conceptualitãþii lui Nicolae Arhipelagul (Egeic n.n.), Litoralul
Densuºianu asupra „Daciei Asiei Mici, Italia. Aceastã populaþie CONSIDERAÞIUNI ASUPRA
Preistorice” ºi implicaþiilor acesteia ancestralã nu a constituit, desigur, o CIVILIZAÞIEI PELASGICE, ÎN
pentru cunoaºterea etnogenezei naþiune, invazia elenã a izgonit-o sau OPERA LUI NICOLAE
poporului român, inclusiv ale amplului a supus-o în condiþii de sclavie DENSUªIANU – „DACIA
studiu, ale cãrui date rezultã de pe înaintea cuceririi pãmânturilor lor de PREISTORICÔ
urma chestionarului lansat în 1993 (ºi cãtre greci, pelasgii care erau paºnici
reiterat în 1995, în vederea unei ºi se îndeletniceau cu agricultura au Dintre cercetãtorii istoriei care au
exhaustive cunoaºteri ancestrale din înãlþat, în jurul cetãþilor lor, ziduri studiat cu multã atenþie civilizaþia
istoria poporului român). Subliniem ciclopice, constituite din blocuri ancestralã pelasgicã, se remarcã, prin
soarta ingratã a operei fundamentale enorme de piatrã ºi de facturã aportul sãu bogat în idei bine
a lui Nicolae Densuºianu, a cãrui indestructibilã, deºi nu au fost argumentate, Nicolae Densuºianu. În
creaþie este tipãritã postum abia dupã cimentate. Specialiºtii considerã pe opera sa „Dacia Preistoricã”, el
doi ani de la stingerea din viaþã a traci (foarte probabil, pe drept cuvânt, prezintã o analizã amplã a acestei
Demiurgului acestuia, cu sprijinul ºi pe daci n.n.) pe frigieni, pe lidieni, civilizaþii ancestrale, care cunoscuse

26
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
un înalt grad de înflorire materialã ºi acest mare ºi admirabil popor numai
spiritualã pe o întinsã arie central-sud- în ultima perioadã a istoriei sale,
est-europeanã ºi perimediteraneanã, atunci când independenþa sa politicã
agresatã, fragmentatã ºi chiar distrusã era distrusã aproape peste tot locul ºi
de invaziile unor seminþii mult când numele sãu începe sã disparã.
inferioare civilizaþiei pelasgice, dar Din nefericire, însã, chiar ºi aceste
rãzboinice, ofensive, prãdalnice. Ariile puþine date fragmentare ce ne-au mai
populate de pelasgi s-au restrâns rãmas despre pelasgi, ne sunt
mereu, dar un mesaj asupra existenþei transmise de cei care i-au cucerit, i- de cãtre invadatorii eleni înaintea
lor a rãzbãtut prin trecerea secolelor au distrus, i-au persecutat, i-au cuceririi teritoriilor lor de cãtre
ºi a mileniilor. împrãºtiat ºi în cele din urmã i-au invadatorii greci, pelasgii constituiau
Nicolae Densuºianu pledeazã ºi calomniat… (din capitolul XXXI o populaþie de agricultori paºnici,
argumenteazã, în favoarea cunoaºterii intitulat începuturile poporului pelasg, construiserã oraºe înconjurate de
interesantei ere a civilizaþiei pelasgice subcap. 1 „vechimea rasei pelasge” fortificaþii ciclopice, constituite din
pe temeiul unor dovezi arheologice, (pag. 669). Redãm, în continuare, ºi blocuri mari de piatrã ºi care prin
de istorie comparatã, documentare, fragmentul din „Nouveau Petit La trecerea timpului nu au fost distruse,
lingvistice. Rousse Illustre”, ediþia 1935, Paris deºi ele nu au fost cimentate”.
Redãm, mai jos, ideea directoare (pag. 1595, col. 2), pe care l-au tradus Specialiºtii considerã cã vechii
a autorului „Daciei Preistorice”, care din limba francezã ºi care apare ca traci, frigienii, lidienii, carienii,
sãlãºluieºte la temeiul concepþiei sale un argument peremptoriu în favoarea etruscii (tirenienii n.n.), epiroþii (cuþo-
asupra imperiului strãvechi pelasgic afirmaþiilor mai sus citate ale lui vlahii actuali n.n.), ilirienii, italioþii,
ºi destinului tragic al acestuia, ca ºi Nicolae Densuºianu: „Pelasgii, popor samniþii, oscii ºi albanezii
al locuitorilor sãi, un fragment din foarte vechi, care a ocupat, în contemporani sunt ramuri mai mult
care vine sã ateste, în mod perioada preistoricã Grecia, sau mai puþin amestecate ale
perimptoriu, aserþiunile savantului Arhipelagul, litoralul Asiei Minore ºi pelasgilor.
român. Italia. Aceastã populaþie nu a constituit Autorii fac câteva consideraþiuni
„Puþinele date ce ne-au rãmas o etnie sau o naþiune, ea a fost personale asupra subiectului
asupra pelasgilor”, ne înfãþiºeazã izgonitã sau redusã la stare de sclavie, respectiv.

„TROFEUL SACRU” DE PE DEALUL MONUMENTULUI


Prof. Ionel Cionchin

Parte componentã a spaþiului de la un consens unanim.


etnogenezã româneascã, aparþinând Aºezat în þinutul dintre fluviu ºi
Geþiei lui Dromichaites, þinutul mare, în sud-vestul Dobrogei, pe
dobrogean a fãcut parte încã din cele ºoseaua Constanþa - Ostrov la o
mai vechi timpuri din pãmântul distanþã egalã de 63 de kilometri de
românesc, chiar dacã acesta a fost ambele oraºe, se aflã satul Adamclisi.
supus vremelnic unor stãpâniri Toponimul este o sintagmã cu
strãine. În acest spaþiu a fost înãlþat accepþiunea ‘biserica omului’,
unul din cele mai faimoase, dar ºi formatã din cuvintele turceºti «adam»
dintre cele mai enigmatice ‘om’ ºi «kilise» ‘bisericã’. Alþi
monumente de la Dunãrea de Jos. Se cercetãtori considerã cã sintagma
pune o întreitã întrebare: Când? În ce „adamclisi” ar fi avut accepþiunea de
împrejurãri? Cãrei culturi îi aparþine ‘pãmântul lui Adam’ (Adam –
monumentul? personajul biblic, ºi clis㠑pãmânt’).
Se va gãsi oare rãspuns la aceste Þinutul este o zonã de dealuri ºi
întrebãri? Investigaþia este dificilã, de coline cu vãi acoperite cu pãduri sau
aceastã problematicã ocupându-se plantate cu viþã de vie ºi pomi
personalitãþi de seamã, istorici ºi fructiferi. Pe una din înãlþimi,
filologi români ºi strãini, fãrã a ajunge cunoscutã sub numele de Dealul
27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
Monumentului, se aflã Darius (521-486 a.Chr.); Monumentului de la Adamclisi este
«MONUMENTUL SACRU». Acesta • Monumentul este o construcþie opera artiºtilor geþi, ctitorit de
dominã peisajul înconjurãtor, fiind dacicã, ctitorie a regelui Burebista Dromichaites – regele ºi sacerdotul
observat cu uºurinþã atât de la fluviu (82-44 a.Chr.); Geþiei ºi Moesiei, suzeran al Odrysiei
cât ºi de la mare. Din dreptul localitãþii • Monumentul este o construcþie ºi Traciei. Construit sã imortalizeze
Deleni (fostã Enigea), monumentul se romanã atribuitã lui Augustus; victoria marelui rege get asupra
înfãþiºeazã clar privitorului. • Monumentul este o construcþie regelui macedonean Lysimachos.
Cercetãtorii au stabilit cã monumentul romanã atribuitã împãratului «Monumentul Sacru» a fost simbolul
a fost amplasat într-o zonã de mare Domiþian, comemorând Legiunea a V- luptei pentru libertatea ºi neatârnarea
frecvenþã ºi sensibilitate seismicã, în a Alaudae ºi comandantul acesteia, neamului nostru. Unicat în lume prin
apropierea epicentrului cutremurelor generalul Cornelius Fuscus, cãzuþi pe planul monumentului, prin stilul ºi
prebalcanice al cãror focar se aflã în câmpul de luptã în anul 87; compoziþia arhitecturii, prin reliefurile
regiunea Silistra – Varna, cât ºi la • Monumentul este o construcþie scenice ale metopelor, prin
interferenþa undelor cu epicentrele în romanã atribuitã împãratului Traian simbolurile sale, trofeul constituie
Vrancea (Focºani), Balcani (Târnovo) (98-117), în urma victoriei din apogeul artei traco-getice.
ºi pe coasta ponticã (Cavarna). campania de la Dunãrea de Jos, din Victoria repurtatã de Dromichaites
«TROPAEUM» – în limba greacã iarna anului 101-102; asupra cotropitorului Lysimachos s-
„tropaion” – a fost numele unor • Monumentul este o construcþie a desfãºurat vara – aºa cum rezultã
monumente pe care grecii ºi apoi
romanã, ctitorie a lui Constantin cel din scenele metopelor monumentului,
romanii obiºnuiau sã le ridice slãvind
Mare (306-337); monarhul macedonean a fost obligat
o victorie. Este de reþinut denumirea
• Monumentul este o construcþie sã se predea din cauza lipsei
aºezãrii din apropierea monumentului
romanã atribuitã împãratului Valens. alimentelor ºi, în special, a apei
care nu a purtat niciodatã numele de
Tropaeum Trajani, ci simplu Cititorul poate sã aleagã una din potabile care a sleit oastea sa.
Tropaeum ! cele 7, eventual sã emitã o altã Este posibil ca împãratul Traian
În general, cercetãtorii au emis ipotezã, dacã nu cumva existã deja o sau un alt împãrat sã fi renovat
mai multe ipoteze cu privire la ctitorul altã ipotezã. monumentul pentru a omagia victoria
ºi perioada în care a fost construit Cercetând izvoarele istorice, romanilor asupra dacilor ºi sarmaþilor.
«Monumentului Sacru» de la analizând toate ipotezele emise în Monumentul Sacru de pe Dealul
Adamclisi: diverse timpuri, oferim o soluþie care Monumentului este opera traco-
• Monumentul a fost atribuit pare, de la început, fantasticã: geþilor, de neam valac/pelag, ºi este
perºilor ºi construit în timpul lui «Trofeul Sacru» de pe Dealul mândria poporului daco- românesc.

Ainu de ieri ºi de azi, din Hokaido ºi din “Carpaþi”


Prof. Flaviu Ritziu

Este fascinant sã gãseºti undeva Prezentarea se bazeazã pe studii creºtinã, sfinþi ºi draci, în viaþa de
în Hokaido, o insulã inospitalierã din genetice, documente de ultima orã, toate zilele - oameni buni ºi oameni
nordul Japoniei, o populaþie Ainu, interviuri luate de la persoane care au rãi. Hai sã luãm caracterele ºi
foarte asemãnãtoare în obiceiuri ºi locuit în acel þinut ºi care au cunoscut exemplele bune din istorie, ºi de ce
port cu vechii noºtri daci. aceastã populaþie. nu, sã fim mândri de ele, cum suntem
Statura înaltã, fizionomia Am avut ocazia ºi am discutat cu noi mândri cã suntem urmaºii dacilor.
caucazianã specificã, bãrboºi, câþiva profesori din Japonia care Dacã toatã lumea ar avea caracter,
folosind un alfabet bazat pe 26 de vizitau New York-ul ºi un editor de la probabil cã nu am mai avea rãzboaie.
sunete, în loc de 65,00 de ideograme The Asahi Shimbun- Tokyo. Au avut Probabil cã ne-am pune toate
pe care se bazeazã, practice, scrierea numai vorbe frumoase despre aceastã resursele ºi energia în dezvoltarea
japonezã de azi, cultul ursului ºi a populaþie “ainu”. Spuneau cã i-au tehnicã, spiritualã, telepaticã, etc.
râurilor sfinte ºi alte obiceiuri dacice, cunoscut persoanl iar unul a locuit Dacã toatã lumea ar respecta
aproape cã nici nu mai au nevoie de acolo, printre ei, aproape trei ani. Ainu sfaturile din Biblie, ar fi raiul pe
alte dovezi de afilierã la populaþia sunt oameni blânzi, primitori, cinstiþi, pîmânt. Numai 1% din accidentele de
caucazianã, aºa cum sunt descriºi în demni, curaþi la suflet. maºinã produse nu sunt prevãzute în
American Enciclopedia. Avem în orice religie, ca ºi în cea regulamentul de circulaþie, restul fiind

28
cmyk COLOR

nr. 33 iunie 2006 DACIA


magazin
produse prin încãlcarea acelor reguli. înþelepciunea ºi calitatea deosebitã a obraz atunci când eºti lovit, prin
Aºa se acumuleazã suferinþa în unui popor. Populaþia Ainu din iertare, nu rãzbunare, ºi sã o faci mai
societate, prin nedreptãþile fãcute de Japonia, ca ºi Dacii din antichitate, ales atunci când de fapt ºi ºtii cã are
unii, prin lipsa de caracter, dar mai ca ºi romanii de azi sunt blânzi, rezultat. Exemplul iertãrii ºi ajutorului
ales prin bunãtatea celui pãgubit de înþelegãtori, cinstiþi, atenþi cu ceilalþi. tãu se rãspândeºte ºi la alþii, ºi unii
a-l lãsa în pace pe rãufãcãtor. Nu treci Noi nu am dus rãzboaie de cucerire, din ei vor fi viitori conducãtori în stat,
pe roºu, pentru cã efectul e imediat, ci de apãrare sau întregire a neamului. dupã cum ºi exemplele lipsite de
te omoarã maºina ce intrã în Sfântul Andrei când a venit pe caracter, furtul, minciuna se vor
intersecþie ºi nu i-ai dat dreptul de a teritoriile Carpato-Dunãrene sã rãspândi ca o molimã. Trebuie sã fii
trece pe verde. Efectul în istorie nu e propovãduiascã Biblia, descoperea ºi bun, drept ºi blând “de nevoie”.
imediat, ci peste o generaþie sau douã, atesta documentar cã nu are ce Vã invitãm la al VII-lea Congres
când noua generaþie uitã distrugerile creºtina, pentru cã populaþia de pe Internaþional de Dacologie, Decebal
rãzboiului precedent ºi calcã zilnic în aceste þinuturi avea deja obiceiuri 2006, unde voi prezenta ultimele
picioare sfaturi biblice de mult creºtine. Religia creºtinã este cercetãri despre aceastã populaþie din
închegate ºi verificate. Aici intervine superioarã prin întoarcerea celuilalt nordul Japoniei.

DACO ARMOS

Pinaca registratâ tu cartea al Transcriptsiâ dupu fonetica a


D-nul. Dan Romalo sum nm.28 textului cu ghrame latine shi Transcriptsiâ orginalâ
ansimnare al cafi un zbor cu numeru
ahoria
Ghiuvusire a textului orghinal Liberâ tradutsire a textullui pi Liberâ tradutsire a textullui pi
dupu seamnile di gramatica limba armân makedonâ limba rumuneascâ

DACO ARMOS; Sonto Romuno ARMIE A DAKILOR; Sântu ARMATA DACA: Sunt Romani
dusaceo sio rotipano Rommânj conduºi de ducele lor a tuturor
facto luteiu cosoa Virgila dush di alorlu comandantu a oastelor
so mociroas og’ila falanghilor care se lupta la castelul
cari s-alumtâ fortificatsia Virgila (fortareaþa)Virgila
cosaceo Borusa
s-u nicuseascâ cu tsi va-s-u Îl vor distruge cu ce îl vor slabi
bacera caseroco slâghiascâ castelul Borusa care este
daco armosa. fortificatsia Borusa care iaste casarma centrala
tsentralâ casarmâ a armatei daca.
Luteiu aparo armiiljei a Dakilor.
se capo Dacebelo Lupta de aparare o conduc
so sinto nobalo. Alumta di apârare u duc În cap Decebelo
capitanlu Dacebelo cu nobilii sai.
cu tuta alui nobilitate.

29
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

9 (52) ZAZEMAWETO NA RIMEPA


Textu orghinal 9 (52)

Transcriptsiâ orginalâ

Prvo }e gi predstavam zapisite so


stilizirana ortografija spored
numeracijata so koja gi imam
predstaveno.
Na samata plo~a ima i drugi zapisi
so stilizirana ortografija, no so ogled
deka analizata ja pravam od
fotografija ne sum vo mo‘nost so
celosna sigurnost pravilno da gi
utvrdam site znaci.

1. TROPEIO SOTIGEOZOGI
2. M (mato) DUAZO DUZATEO
3. COTOPOLO CENUE
4. MATO BOEROBISTO

Transcriptsiâ dupu fonetica a


textului cu ghrame latine shi
Tekst so sli~na sodr‘ina e zapi{an i so stilizirana ortografija na plo~ata ansimnare al cafi un zbor cu nu
10 (10). Po analizata na dvete plo~i davam i paralelna analiza na meru ahorya
dvata teksta.
Ghiuvusire a textului orghinal
dupu seamnile di gramatica

1. Tropeo sotigeozogi (sotsigeozogi)


2. M (mato) Duazo Duzateo
3. Cotopolo Cenue
4. Mato Boerobisto

Istrogeta recavosedeo geno


Rimepucue
mato davo armeoriu rada pue delo
on
Genuclo pue Bisico de Diyo
Zeomo G’ezomito Coroaleo.
Mato lue Segepe Montorazeo on
anceo glotelo
poesto maero biri davo se
Dusateo Geturaseo
on talipico Genuclo se Cotopolo
Ceneo
pan histriano cormio sarmongato.

30
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

REGELE DECEBAL ÎN POEZIA CULTÃ ROMÂNEASCÃ


Prof. dr. Mihai Popescu
Biblioteca Militarã Naþionalã

Alimentatã la focul viu al marilor sã o explorãm împreunã cu dumnea-


probleme care au frãmântat istoria voastrã.
poporului român, poezia cultã româneas- Trebuie sã spunem, de la început, cã
cã nu putea sã ocoleascã filonul de aur al fiecare poet se opreºte asupra unui
slãvirii strãmoºilor, tema dacicã, una din element mai concret sau mai abstract al
temele majore ale întregii literaturi culturii ºi civilizaþiei dacilor, un eveniment
româneºti, dar ºi piatra de temelie a sau un detaliu istoric, cunoscut sau
structurilor mentale arhetipale de care inedit, real sau imaginar, adevãrat sau fals,
suntem mai mult sau mai puþin conºtienþi uneori. Cele mai înãlþãtoare dintre aceste
ºi care se manifestã dincolo de voinþa ºi creaþii poetice sunt cele în care strãmoºii
de intenþiile noastre. “învie” în faþa noastrã sau ne invitã sã
Alãturi de cronicari ºi de istorici, de cãlãtorim cu sufletul în lumea lor.
peste trei secole, de la începuturi la Avem datoria sã atragem atenþia cã
debutanþii din mileniul al treilea, mai mult multe din aceste încercãri poetice pornesc
de o sutã de poeþi români ºi-au asumat de la premiza falsã cã înfrângerea ºi Dachii stãturã:
datoria de onoare de a cinsti originile, distrugerea Regatului Dac de cãtre Minuni fãcurã,
rãdãcinile cele mai adânci ale fiinþei Imperiul Roman ar fi fost un eveniment Cum sunt ºtiute
neamului nostru. pozitiv ºi, prin urmare, benefic pentru În cãrþi trecute;
Tema dacicã a constituit subiectul formarea ºi evoluþia poporului român. Pre chiar romanii,
unor teze de licenþã ºi de doctorat în Dacã am extrapola acest raþionament, ar Lumii tiranii,
istorie ºi în litere (filologie), al unor trebui sã aducem “prinos de glorie ºi de Aºa-i aduse
antologii ºi studii monografice. De recunoºtinþ㔠tuturor împãraþilor “pe care Supt bir îi puse.
exemplu, antologia Dacica, realizatã de lumea nu putea sã-i mai încapã”, de la Minune mare !
Chirata Iorgoveanu-Dumitru ºi “Dariu al lui Istaspe” pânã la cele Romanii, care
publicatã de Editura Minerva din douãsprezece invazii ruseºti din ultimele Purt-atunci nume
Bucureºti, în anul 1978, cuprinde optzeci trei secole. Pare plãcut sã-l însoþim pe Grozav în lume,
ºi cinci de poeþi cu aproape o sutã Gheorghe Asachi (1788-1869), care, ajuns Atât sã scazã:
cincizeci de poeme sau fragmente de la Roma, în faþa Columnei lui Traian, Supt dachi sã cazã.
poeme. În cei douãzeci ºi opt de ani care considerã cã: Dar nu-i minune
au trecut de atunci, s-au adãugat noi Dacã vei pune
creatori ºi noi creaþii. De la Dosoftei la
Un român a Daciei vine la strãbuni, ca Nainte þie
Mircea Florin ªandru, au fost abordate Acea frãþie,
genurile epic, liric ºi dramatic sau o sã sãrute
Þãrna de pe-a lor mormânturi ºi sã-nveþe- Acea unire
împletire a lor, cu versificaþie clasicã,
a lor virtute! ‘Ntr-o glãsuire,
popularã ori în vers liber, ode, imnuri, Cu vitejie,
rugãciuni, psalmi, meditaþii, cântece, Cu vrednicie,
scrisori. De la poeþi aproape necunos- Dar ne întrebãm, despre ce virtute
vorbeºte, a dacilor sau a romanilor ? Aici Fãrã trufie
cuþi astãzi, la poeþi de geniu ºi de talie ——————-
universalã, Eminescu, Arghezi, Blaga suntem nevoiþi sã precizãm cã atitudinea
îngãduitoare, uneori chiar recunoscã- De vei rãspunde
sau Nichita Stãnescu, de la poeme ºi
toare, faþã de aºa-zisa acþiune civilizatoare Cã acum unde
epopei naþionale pânã la scurte poezii Dachii s-ascunde ?
privind rostul nostru în lume, remarcãm a cuceririi romane ºi acceptarea absurdei
teorii a romanizãrii dacilor, concepþia idilicã Ei ar rãspunde:
diversitatea perspectivelor ºi a
a naºterii poporului român din “înfrãþirea Unde-s romanii,
mijloacelor tehnice ºi artistice. Lumii tiranii ?
Tema dacicã a invitat ºi invitã poeþii dintre daci ºi romani”, influenþeazã în mod
negativ autenticitatea trãirii poetice ºi, în Pentru cã marele rege Decebal este
români la o confruntare cu necunoscutul
ultimã instanþã, calitatea însãºi a creaþiei. întruchiparea însãºi a spiritului de libertate
ºi imprevizibilul din noi, cu acel adânc ºi independenþã al strãmoºilor noºtri, este
ocean sau cu acea faþã nevãzutã a lunii, Dacã ar fi sã alegem între erudiþia
pedantã a “latiniºtilor” ºi stângãcia ori firesc sã vedem cã personalitatea sa,
din care creºte, în clipe de furtunã sau în
naivitatea “daciºtilor”, îi preferãm pe evenimente ºi momente ale existenþei sale
amieze de calm, chipul nostru de acum, mãreþe ºi tragice în acelaºi timp, constituie
într-o eternã primenire, într-o nemãsuratã ultimii. Iatã un fragment din Judecatã,
alegere ºi hotãrâre pentru începutul Þãrii elemente care declanºeazã înãlþarea
sete de absolut. Cine suntem, în fond, ne-
Româneºti ºi starea întru care este acum edificiului poetic. Existã multe alte
o spun, pânã la urmã, vârstele poeziei. reprezentari ale lui Decebal în poezia
Astfel îºi încheia scriitorul Paul supt domnia grecilor fanarioþi, leatul 1818,
în care Zilot Românul (1780-1850) româneascã pe care o sã le comentãm pe
Anghel o incursiune în universul
mediteazã la soarta strãmoºilor noºtri: larg.
fascinant al acestei lumi, pe care încercãm
31
cmyk

DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

DECEBAL ÎN ISTORIOGRAFIA UNIVERSALÃ


Prof. dr. Mihai Popescu
Biblioteca Militarã Naþionalã
Aºa cum procedaserã în limba greacã, o Istorie romanã, în 80 pentru istorie aduc în actualitate
majoritatea þãrilor cucerite de cãrþi. Exact cãrþile 67 ºi 68, în valoarea artisticã ºi istoricã a
(Cartagina, Peninsula Ibericã, care erau prezentate rãzboaiele dacice Columnei lui Traian. Regele Franþei
Macedonia, Regatele elenistice, ale lui Domiþian ºi Traian, au fost Francisc I a comandat, în 1541,
Galia, Palestina etc.), romanii au pierdute, fragmente din ele, inclusiv prima copie în relief a monumentului,
distrus cetãþile, templele, arhivele ºi impresionantul portret al lui Decebal, însã proiectul a fost început ºi
bibliotecile din Regatul Daciei, astfel fiind reluate în scrierile istoricilor abandonat. Alþi suverani francezi
încât singurele mãrturii directe bizantini Xiphilinos (secolul XI) ºi (Ludovic XIV, Napoleon I, Napoleon
privind înfrângerea Daciei au Zonaras (secolul XII). În secolul IV, III, ultimul realizând o copie
aparþinut învingãtorilor. Dar Rufius Festus ºi Eutropius, amândoi integralã) vor prelua aceastã
majoritatea izvoarelor primare ale istoriografi oficiali ai curþii moºtenire, pe care o vor transmite
confruntãrilor dintre daci ºi romani imperiale (magister memoriae), au ºcolii istorice franceze.
au avut un destin blestemat: rezumat ºi comentat informaþii mai Cãlugãrul spaniol Alphonso
Comentariile (De bello dacico) vechi privind rãzboaiele dacice. Din Ciacono (1540-1599), continuator
Împãratului Traian, întocmite dupã aceeaºi perioadã dateazã peste un mileniu al eforturilor lui
modelul lui Caesar, Getica lui Criton, controversata Istorie augustã, în care Isidor din Sevilla, va publica primul
medicul militar care l-a însoþit pe apar numeroase informaþii despre studiu asupra Columnei lui Traian
împãrat în cele douã campanii, daci ºi rãzboaiele cu dacii. (Historia utriusque belli dacici a
Getica retorului ºi filozofului Dio În secolul VI, notarul get (sau Trajano Caesare Roma, 1576, 1585,
Chrysostomos, care fusese oaspetele got) romanizat Iordannes, scrie 1616), reproducerile grafice
lui Decebal la Sarmizegetusa, cãrþile Getica, cea mai amplã analizã ºi aparþinând, în prima ediþie, lui
care tratau aceste evenimente din interpretare a informaþiilor despre Hieronymus Mutianus, iar în
scrierile lui Appianus, Arrianus ºi strãmoºii noºtri, autorul trãind chiar urmãtoarele douã, lui Pietro Santi
Ammianus Marcellinus s-au pierdut. pe teritoriul vechii Dacii. Studiile Bartoli.
Doar referirile indirecte din textele sale vor fi reluate, dupã mai mult de A urmat o întreagã serie de studii
lui Florus ºi Pliniu cel Tânãr au ajuns o mie de ani, de savanþii nordici, privind istoria dacilor, aparþinând
pânã la noi. cercetaþi cu multã migalã de doamna ºcolilor istorice din Franþa (Edgar
Din fericire, Comentariile lui Maria Criºan. La începutul secolului Quinet, Jules Michelet, Gaston Paris,
Traian au constituit prima carte VII, Sfântul Isidor din Sevilla include W. Froener)), Italia (A, Ubicini)
“ecranizat㔠din istoria lumii, dar ºi a informaþiile despre daci în Germania (Johannes Christian Engel,
poporului român. Columna lui Traian enciclopedia sa intitulatã Jacob Grimm, Theodor Mommsen,
este un “volumen video”, care se Etymologiae (Origini). Ideile sale vor Robert Rösler), Spania, Ungaria (Pal
desfãºoarã ºi astãzi spre înaltul fi reluate ºi amplificate în cartea Hunfalvy) etc.
cerului. “Niciun alt popor, din multele arhiepiscopului Rodrigo Jimenéz de Apariþia Enciclopediei Britanice
învinse ºi absorbite de Imperiul Rada din Toledo, intitulatã Historia (1729), apoi a celei franceze (1751-
Roman, nu se poate lãuda cu faptul Gothica, publicatã în 1243. 1772), a favorizat punerea în circulaþie
cã a vãzut înãlþându-se un monument În afara cronicarilor bizantini ºi studierea informaþiilor privitoare la
mai demn ºi mai durabil al dorinþei amintiþi, informaþiile despre Dacia ºi daci, pe care le gãsim acum în
sale de independenþã”, avea sã scrie, regele Decebal nu au mai fost puse enciclopedii naþionale ºi internaþionale
în anul 1865, Wilhelm Froener, în circulaþie pânã târziu, în perioada din Argentina pânã în Japonia ºi din
muzeograf la Muzeul Louvre din Renaºterii, când românul Nicolaus Canada pânã în Noua Zeelandã.
Paris. Olahus, ajuns episcop primat ºi regent Am consultat peste cincizeci astfel
Multe din textele primare au fost al Ungariei, se mândrea cu strãmoºii de enciclopedii, în care numele lui
reluate fragmentar, comentate sau sãi daci, într-o lucrare tipãritã la Decebal apare ca articol separat, este
rezumate în urmãtoarele secole. În Bruxelles, în anul 1536. Tot în amintit într-un articol despre Dacia
secolul III, consulul Cassius Dio perioada Renaºterii, redescoperirea sau despre daci, ori în articolul
(163-236 d. Hr.) avea sã scrie, în textelor clasice ºi trezirea interesului consacrat istoriei României ºi

32
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
poporului român. În privinþa calitãþii iugoslavã trateazã, în articole aparte, acordatã istoriei vechi diferã de la
ºi profunzimii comentariilor, precum rãzboaiele daco-romane ºi autor la autor.
ºi a spaþiului rezervat, se disting personalitatea de comandant militar Din nefericire, puþinele ºi sãracele
enciclopediile italiene, urmate de cele a regelui Decebal. enciclopedii româneºti prezintã
spaniole, apoi de cele germane ºi Personalitatea lui Decebal este informaþii lacunare ºi interpretãri
franceze. Enciclopediile maghiare, prezentatã cu destulã obiectivitate în eronate (adesea cu bunã ºtiinþã ºi cu
poloneze ºi cele ruseºti (inclusiv monografiile dedicate României rea-credinþã), referitoare la influenþa
sovietice) acordã destulã importanþã elaborate de istorici din Franþa, “civilizatoare” a cuceririi romane ºi
istoriei Daciei ºi regelui Decebal. De Germania, Italia, Spania, Grecia, la rolul important al lui Traian, alãturi
asemenea, enciclopedia militarã Ungaria, Polonia sau Rusia, însã de Decebal, în formarea poporului
sovieticã ºi enciclopedia militarã ponderea calitativã ºi cantitativã român.

BRÂNCUªI ªI “SARMIZEGETUSA SUFLETEASCÔ


Sorana Georgescu-Gorjan
Redactor la revistele “Brâncuºi” ºi “Portal-Mãiastra” din Târgu-Jiu

Studiul de faþã porneºte de la profundã cu divinitatea. Folosirea subliniazã necesitatea analizãrii


cuvintele lui Geo Bogza care vedea parabolei, a exprimãrilor aforistice, temeinice a întregului tezaur de scrieri
în atelierul lui Constantin Brâncuºi concentrarea ideilor în versuri brâncuºiene, în corelaþie cu “vorbele”
un “interior românesc, dac ºi predac, dovedesc legãtura sa organicã cu relatate de interlocutorii sãi, pentru a
pe care Brâncuºi ºi-l durase, ca pe o universul tradiþiilor strãvechi. Se se obþine astfel o imagine realã a
Sarmizegetusa sufleteascã, ale cãrei
exemplificã, prin citate din scrierile profundei gândiri a artistului. Alãturi
ziduri n-aveau sã fie niciodatã
sale, viziunea proprie a artistului de sculpturile sale în piatrã, lemn sau
nãruite.” Pe baza tezaurului de
asupra unor concepte fundamentale marmurã, aceste adevãrate ciopliri în
scrieri brâncuºiene autentice, recent
intrate în circuitul public – Brâncuºi – adevãr, cinste, iubire, fericire, duh, vor îmbogãþi “Sarmizegetusa
inedit, Ed. Humanitas, 2004 – se frumos, muncã, viaþa vãzutã ca o sufleteascã”, inexpugnabilã în veci.
demonstreazã strãvechile rãdãcini ale luptã , modul de a înþelege arta ºi
creaþiei sculptorului care ºi-a pãstrat menirea artistului în societate. În Adresa – str. Vasile Lascar nr. 18,
toatã viaþa înþelepciunea ºi multe din scrierile sculptorului Bucuresti 020501, tel. 3147701,
moralitatea dobândite în satul natal transpare umorul de bunã calitate, e-mail – soranagorjan@yahoo.com
din tãrâmul de legendã al arhaicului autoironia, hazul de
Gorj. necaz, specifice
Contemporanii artistului i-au neamului sãu. Nu este de
perceput legãtura cu arhaicul ºi l-au
neglijat faptul cã
definit ca pe un demiurg. În acest
Brâncuºi a fost pe deplin
studiu se sugereazã transpunerea
tradiþiei dace a mesagerilor la cer în conºtient de propria sa
arhaicele cântece rituale ale zorilor, valoare ºi a afirmat cu
materializate artistic în Coloana tãrie “Orice s-ar zice,
brâncuºianã. Se menþioneazã orice s-ar face, opera lui
interesul lui Brâncuºi pentru Brâncuºi rãmâne pentru
“încatenarea lui Prometeu” în Dacia. timpurile viitoare
singurul pivot solid.
Cugetãrile formulate de sculptor Opera lui Brâncuºi nu
în scris, în românã sau francezã, este o expresie localã, ea
exprimã magistral conºtiinþa este esenþa celei mai
apartenenþei sale la o lume strãveche,
înalte expresii a puritãþii
caracterizatã prin sentimentul
integrãrii în cosmos, comuniunea cu universale.”
o naturã umanizatã ºi o relaþie În concluzie se

33
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Modelul Burebista, un model de înãlþare a unui popor


Nicolae Postolache
Universitatea Spiru Haret

În cele ce urmeazã ne propunem împotriva pãgânilor în ºapte cãrþi), L. a redat cu competenþa ºi obiectivitatea
sã evidenþiem succint caracterul Annaeus Florus (Rezumat....), unui istoric prin formaþie, pentru a
axiologic al personalitãþii neamului Horaþiu (Ode, III) etc, deci izvoare sublinia doar elementele reformatoare
geto-dacic – a cãrui naturã nu poate strãine, privitoare la istoria ºi civilizatoare ale modelului ce poartã
fi explicatã fãrã apelul la valori. strãmoºilor noºtri, izvoare neutre, pecetea lui Burebista. Este un model
Motivul alegerii acestui subiect demne de a li se conferi fãrã rezerve valoric, un reper al evoluþiei geto-
constã ºi în faptul cã o serie de valori, crezarea cuvenitã pentru valoarea lor dacilor, care are forma unui triunghi
cum ar fi respectarea demnitãþii documentarã. echilateral cu laturile ideale: instrucþie,
umane, pe care se întemeiazã Cel care ne dezvãluie sursa educaþie, civilizaþie prin mijloace ºi
civilizaþia actualã, par a fi ameninþate, elementelor componente ale acestui metode adecvate, cum ar fi reducerea
impunându-se o apãrare a lor. model de societate geto-dacicã, în suprafeþei cultivate cu viþã de vie,
Când Herodot scria în Istoriile care primeazã cultivarea valorilor intensificarea instrucþiei, respectarea
sale cã geto-dacii sunt „cei mai viteji psihofizice ºi morale, este renumitul legilor. Model civilizator, ce îl are ca
ºi mai drepþi dintre traci”(IV, 93), el istoric ºi geograf grec Strabon. În autor pe Burebista, considerat „cel
absolutiza la strãmoºii poporului câteva pasaje celebre din Geografia dintâi ºi cel mai mare dintre regii din
român o anumitã specie de valoare, sa, Strabon explicã personalitatea Tracia”. [1]
conform mentalitãþii vremii. regelui dac Burebista (82-44 î. Hr.), Aflarea realitãþii din perspectiva
Ordonându-le astfel, cel arãtând ceea ce a adus el nou pe celor relatate de Strabon este demnã
supranumit Pãrintele Istoriei plan social în raport cu ceea ce de crezare, întrucât documentul
concepea chiar valoarea religioasã exista. provine din lumea grecilor a cãror
reductibilã la valoarea supremã. Astfel, aflãm cã prin mãsuri pãrere despre alte popoare,
În consideraþiile ºi evaluãrile sale, statale adecvate ce alcãtuiesc un considerate barbare, este cunoscutã.
Herodot menþioneazã vitejia ºi spiritul model anume, Burebista s-a strãduit Mãsurile lui Burebista s-au realizat
de dreptate la geto-daci ca ceva ce sã menþinã la un acelaºi nivel întrucât ele erau continuarea unui
exist㠄în sine”, o finalitate a unui evoluþia ºi înaintarea supuºilor sãi proces desfãºurat anterior la sud de
proces. În postura sa de subiect pentru a nu decade cumva din stadiul Dunãre, acolo unde trãiau fraþii de
contemplativ, Herodot doar le prezintã de „cei mai viteji ºi mai drepþi...”, sânge, de limbã, religie ºi culturã ai
posteritãþii ºi nu ne dezvãluie procesul stadiu la care îi cunoscuse Herodot. geto-dacilor: tracii.
în urma cãruia geto-dacii ajunseserã Aceste mãsuri au fost consemnate de Aceste mãsuri, impuse oficial, de
în vremea sa cei mai viteji ºi mai Strabon în Geografia sa (VII, 3, 11) sus în jos, poate coercitiv, au fost însã
drepþi . ca fiind un adevãrat model valoric acceptate unanim, de vreme ce
Dintru început þinem sã precizãm al epocii: autohtonii au convenit sã-ºi reducã
cã toþi regii geto-dacilor, fãrã «Lãsând la o parte trecutul suprafeþele cultivate cu vie. Ele sunt
excepþie, de la Histrianorum ºi îndepãrtat al geþilor, întâmplãrile din mãsurile care au coagulat marea
Dromichaites la Decebal, vreme de vremea noastrã sunt urmãtoarele – putere a lui Burebista, ce se întindea
peste patru sute de ani, s-au îngrijit scria el. pe jumãtatea continentului: din
de cultivarea puterilor psihofizice ºi Ajungând în fruntea neamului sãu, Moravia pânã la Nistru, mai precis
morale ale acestui neam. Ne-o spune care era istovit de rãzboaie dese, getul de la Bug, izvoarele Vistulei, Moravia,
nu doar logica istoricã, dar ne-o Burebista l-a înãlþat atât de mult prin Marea Adriaticã ºi Marea Neagrã.
confirmã în scrierile lor Pausania exerciþii, abþinere de la vin ºi ascultare Pe aceastã suprafaþã au trãit geto-
(Descrierea Greciei), Diodor din faþã de porunci, încât în câþiva ani a dacii lui Burebista, „al doilea popor
Sicilia (Biblioteca Istoricã), Plutarh fãurit un Stat puternic ºi a supus ca mãrime dupã cel indic ºi primul în
(Vieþi paralele, Lisimah, Demetrius, geþilor cea mai mare parte din vitejie” [2].
Antoniu), Trogus Pompeius (Istoria populaþiile vecine. Ba încã a ajuns sã Nu ºtim dacã tãindu-ºi viile, în
lui Filip), Iordanes (Getica), Frontinus fie temut ºi de romani.» vremea lui Burebista sau la îndemnul
(Strategemele), Dio Cassius (Istoria Întrerupem aici relatarea acestui lui Deceneu, dacii au devenit
romanã), Paulus Orosius (Istorii martor al unor evenimente pe care le- neconsumatori de vin. Putem aprecia

34
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
însã cã Burebista, prin reforma moralã Dupã aceastã perioadã Burebista, popoare. Aºezaþi geografic la aceastã
a puterii sprituale a marelui preot încheiatã la anul 44, tot mai puþine încruciºare de drumuri ºi civilizaþii,
Deceneu, a reuºit sã re/instaureze în inscripþii onorifice sau pe plãci votive, în calea tuturor rãutãþilor - cum
construcþia statului sãu configuraþia statui ori alte documente epigrafice, sesiza cronicarul Miron Costin - ,
unor valori care îi asigurau înãlþarea provenind din oraºele aflate pe coasta urmaºii lui Burebista ºi Decebal s-au
la care se referã celebrul citat. apuseanã a Mãrii Negre, pomenesc organizat ºi ei, o singurã datã în Evul
Adoptarea acestor mãsuri ca fiind existenþa aici a unor instituþii (efebii, Mediu, în imperiu: Imperiul
valoroase a presupus o respingere a gerusii, asociaþii), amenajãri Asãneºtilor - ceea ce le explicã cel
non-valorilor, se subînþelege. (stadioane, piscine, hipodromuri ºi mai bine istoria, presãratã cu puþine
Înãlþarea geto-dacilor a însemnat, sãli de gimnasticã, masaj etc) ºi momente de înãlþare ºi de bucurie.
de fapt, disciplinarea lor în masã, nu manifestãri specifice {Jocurile lui În clipele de cumpãnã pentru
numai a nobilimii, eventual corupte, Ares – jocuri polisportive anuale, care poporul român, ca aceastã coroziune
amorale ºi centrifuge. Ea a avut un durau ºase zile, ca ºi cele Olimpice, moralã datoratã corupþiei, ce ameninþã
caracter constructiv atât în plan concursuri atletice, gimnastice ºi reintegrarea noastrã în Europa, aºa
spiritual, religios, cât ºi în plan hipice, numite „agonalii”, celebrate cum meritãm, mãsuri de felul celor
material: a condus la extinderea primãvara ºi toamna în cinstea lui intreprinse de Burebista pentru
teritorialã a acestui neam. Dionysos, adesea la date fixe), semn înãlþarea neamului, aduse formal în
Efectul reformei, al sacrificiului cã reforma de remodelare a vieþii geto- discuþie în acest arc peste timp, sunt
generalizat la scara întregului stat, s- dacilor se rãsfrânsese ºi asupra lor. de mare actualitate. Ele degajã un
a resimþit ºi în reducerea proporþiilor Reînnobilate mereu de timpul sens al vieþii umane în genere, un sens
spectaculare ale unor manifestãri de moral-creºtin, aceste mãsuri s-au valabil pentru toþi, pentru a nu apãrea
inspiraþie elenicã, precum Jocurile lui pãstrat ºi prelungit, dãinuind ºi în în manualele de istorie o nouã
Ares, Agonaliile, Dionysiile sau vremea rãvãºirii plaiurilor noastre de cronologie: epoca de la „«Cei mai viteji
Bachanalele º.a., ºi chiar în atâtea neamuri migratoare în cãutarea ºi mai drepþi..» la «Seminþe bune,
defãimarea lui Dionysos. de locuri pentru a se stabili ca bãieþi!»”.

Decebal ºi Codul japonez al onoarei


Oana Patrichi

Pintea Viteazul, când era pe normele nescrise ale dacilor. Poate este executa de persoane sãnãtoase, din
moarte, a lovit într-o piatrã cu toporul vorba despre inconºtientul colectiv, motive înalte.
ºi a spus: „Atunci s-a mai naºte unul cum apare el la C.G. Jung sau poate fi Pierderea vieþii nu însemna pentru
ca mine, când o ieºi singur toporul un semn de departe. daci o nenorocire, ci era un început,
din stâncã”. ªi de câte ori este vreo Pe Columna lui Traian, este redatã un început al vieþii celei noi, alãturi de
primejdie pentru popor, toporul iese scena sinuciderii lui Decebal: regele, Zalmoxis. Scriitorul Pomponius Mela
puþin afarã ºi se mai naºte un viteaz rãmas singur, dupã ce apãrãtorii sãi spune despre geþi cã sunt „cei mai
care apãrã pe cei sãrmani. „Cum a au murit pentru el ºi fiind înconjurat pregãtiþi pentru moarte”- „ paratissimi
fost prin 1941, când Parascãu din de romani, îºi infige pumnalul în gât. ad mortae Getae”.
Budeºti s-o luptat cu jenderii lui Horti”, ªtie cã dacã este prins, va fi umilit în Prin comparaþie, la japonezi, se
îºi aduc aminte oamenii. faþa lui Traian. Un asemenea act remarcã un „sentiment de încredere
În istoria noastrã, a timpurilor presupune o mare putere de voinþã. seninã în destin, o supunere liniºtitã în
cunoscute, au fost conducãtori drepþi Instituþia sinuciderii nu era aºa de faþa sorþii, o hotãrâre stoicã în faþa
care au fost omorâþi, cum a fost nenaturalã ºi barbarã, dupã cum pare pericolului sau nenorocirii, un dispreþ
Burebista, Pintea, Mihai Viteazul sau la prima vedere. Era impusã de de viaþã ºi o aºteptare a morþii cu
Ion Antonescu. Dar au fost ºi oameni condiþiile istorice. Sinuciderile obiºnuite resemnare”, spune Inazo Nitobe.
care ºi-au luat viaþa pentru onoare, din Europa ºi America, în 99% din Acest sistem de gândire este rezultatul
cum este cazul lui Dapyx din Doborgea cazuri, sunt rezultatul unei stãri influenþei primite de la religia budistã.
sau Decebal. patologice ºi a laºitãþii în faþa vieþii. Totodatã, shintoismul a marcat ºi el
Este surprinzãtor cum codul Sinuciderea la daci sau la luptãtorii spiritul nipon prin ideea devotamentului
luptãtorilor japonezi se aseamãnã cu japonezi cerea mult sânge rece ºi se cãtre suveran ºi cultul strãmoºilor. Cele

35
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

douã religii au format baza Bushido, muºchi pe faþa lui. Când îºi trase afarã
care ar putea fi explicat ca „totalitatea sabia, el se aplecã înainte ºi întinse
normelor pe care nobilii luptãtori erau cãtre noi ceafa. O expresie de durere
obligaþi sã le respecte în viaþa lor zilnicã strãbate pentru prima oarã faþa sa, dar
ºi în profesiunea lor”. De cele mai nu scoase nici un þipãt”. Apoi este
multe ori, bushido este un cod nescris, decapitat de secundul sãu.
sancþionat însã prin reguli severe. Copiii samurailor erau lãsaþi singuri
Dacã un copil japonez plângea din în vãile adânci ale munþilor, erau lipsiþi
cauza unei dureri, mama îi spunea înadins de hranã ºi expuºi la frig, De dor de la mama me.
aºa:”Ce ruºine sã plângi pentru o micã fiindcã aceste mijloace erau socotite El de mânã o lãsat
durere! Ce o sã faci atunci când va ca fiind foarte eficace pentru a obiºnui ªi-n Dunãre s-o þâpat
trebui sã þi se taie mâna din cauza pe copii cu greutãþile. Erau trimiºi la
vreunei rãni primite în rãzboi? Ce vei distanþe mari cu scrisori, fiind sculaþi Sau strigãtura de veselie:
face când vei fi nevoit sã faci hara- înainte de rãsãritul soarelui. Trebuiau „ U, iu, iu, pânã ce-s ziu
kiri?”. sã se întoarcã înainte de începutul Dac-oi muri mort sã ºiu
Moartea prrin sinucidere era ºcolii, petnru a-ºi face lecþiile. Când U, iu, iu, cã ºi-n mormânt
impusã de Bushido când onoarea era decapitarea condamnaþilor se fãcea în Am sã ºuier ºi-am sã cânt.”
distrusã. Dãm aici exemplul unui public, nu numai cã aceºti copii asistau
samurai care a fãcut seppuku pentru la execuþie, dar erau trimiºi în timpul ªi nu în ultimul rând:
a-ºi spãla onoarea în urma unei greºeli: nopþii pentru a lãsa un semn stabilit pe „ Sãraci cãrãrile mele
„Apoi, salutând încã o datã, capul condamnatului. Cum creºte iarba pã ele
vorbitorul ºi-a dat drumul hainelor Sinuciderea în rãzboi era, se pare, Las sã creascã boii o pascã
pânã la brâu ºi a rãmas gol pânã la un fapt obiºnuit ºi la daci. (cum a fost Cine-trãi s-o cosascã
mijlocul corpului. Cu foarte mare grijã, cazul lui Dapyx, în anul 28.î.e.n). De-oi trãi oi cosi eu
dupã cum este obiceiul, el ºi-a aºezat Acest fapt nu micºoreazã aura De-oi muri, nu-mi pare rãu.”
mânecile hainei sale sub genunchi, ca legendarã a lui Decebal, ci o sporeºte. („Sãraci cãrãrile mele”)
sã fie împiedicat de a cãdea pe spate, Un om este cu atât mai valoros cu cât
deoarece un nobil japonez trebuie sã are în spate o tradiþie veche ºi Trebuie sã menþionãm întâmplarea
moarã cazând înainte. Apoi, cu o puternicã. Cel puþin aºa cred japonezii. cu Ota Dokan, constructorul castelului
mânã hotãrâtã, el apucã sabia ce era Concepþia dacicã despre moarte ºi din Tokyo. Asasinul acestuia, în
aºezatã înaintea sa, o privi cu ochi onoare s-a perpetuat pânã aproape de momentul când îl strãpungea cu sabia,
aprinºi, aproape cu drag. Pentru o zilele noastre, dupã cum se vede din cunoscând talentul poetic al victimei,
clipã, el îºi concentrã gândirea pentru folclor. De exemplu, poezia popularã a întovãrãºit lovitura cu o poezie:
cea din urmã datã ºi îºi împlântã vârful Chira Chiralina. Aici este vorba despre „Vai, cât de mult inima noastrã
sabiei adânc în partea stângã a o fatã rãpitã de turci, care cere trebuie sã regrete
mijlocului, trâgând apoi încet sabia de- paznicului sã o lase puþin slobodã: În momentul acesta lumina vieþii”
a lungul abdomenului cãtre partea „Mãi turcuþ, turcuþule Eroul a rãspuns ºi el cu niºte
dreaptã ºi la urmã rãsuci sabia în ranã. Lasã-mã de mânecã versuri:
În timpul acestei operaþiuni foarte Sã-mi clãtesc inelele „În clipele de liniºte
dureroase, nu s-a miºcat niciun Cã-mi curmã degetele Învãþãm sã privim cu dispreþ viaþa”

Mitul dacic în opera lui Lucian Blaga


Nebel Viorica
Argument În opera lui Lucian Blaga, fie c㠄trãieºti” pulsaþia unei vieþi aflatã la
parcurgi poezia, fie cã parcurgi începuturile ei.
„Frunzare se boltesc adânci dramaturgia, „simþi” fantasma Dacist în credinþã, trãindu-ºi
Peste o-ntreagã poveste” „arhitectului mitic” iar sentimentul copilãria în lumea satului, admirator
(În marea trecere) care te stãpâneºte este acela de „lector al tradiþionalismului, format în
in fabula”. Dincolo de versuri, înþelegi perioada expresionismului,
„povestea”, „vezi” atmosfera, colaborator la „Gândirea”, Blaga va

36
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
stiliza experienþele vieþii sale este, prin definiþie, creator ºi cã
transformându-le în „jarul din vatra sensul existenþei este creaþia. Ceea ce
ciobanului” [1 ] . Opera sa devine creeazã Blaga este o Dacie „în vreme
astfel un mit („mit poetic”, „mit de pace”, un popor rãmas undeva în
dramatic” – Eugen Todoran), mitul preistorie coordonându-ºi existenþa
adumbritelor începuturi, mitul dacic. dup㠄legi” moºtenite din
Pare firesc, întrucât ne aflãm într- strãvechime, ignorând cu blândeþe
un spaþiu în care, la sfârºitul „civilizaþia”, pãstrându-ºi identitatea
secolului al XIX-lea, încã se mai ºi „necãutând” noul. Este o „noimã”
pãstreazã vii credinþele populare.[2 ] în tot ceea ce se întâmplã aici.
Perpetuarea în forme vii a unor Aceastã lume, aºa cum spunea Noica,
strãvechi motive mitice ºi practici „nu se vrea vãzutã, nici înþeleasã, ci
ritualice este semnalatã ºi de Mircea doar împlinitã. Existã în viziunea
Eliade[3 ] ca fiind „ existente încã la aceasta româneascã o dulce
þãranii din Europa Centralã ºi Sud- continuitate între fire ºi spirit. Existã
Orientalã la începutul secolului al la noi o curioasã ºi uneori nefilosoficã
XX-lea”. Timpul, în opera blagianã, sete de armonie.” [5 ]
“acasã”, de bine, de echilibru, naºte
este martor al pãstrãrii ºi al Idealul nostalgic al omului antic
certitudinea cã eºti adãpostit,
neschimbãrii. Evoluþie existã, dar ea – o lume de vitejie sãlbaticã, de
“ascuns”, apãrat; satul este o idee,
nu vine decât arareori în contradicþie curãþenie ºi dreptate – apare în
iar zeul este spiritul. Filosofia lui
cu statornicia ºi prelungirea în creaþia lui Blaga ca o „replic㔠, în
devine un fel de legitimare a
prezent a trecutului. Clipã, prezentul plan literar, la fragmentatele ºi
“existenþei creatoare”, dar aceasta
nu este altceva decât un punct cu incompletele ºtiri istorice despre daci.
este condiþionatã: “orice lucru
douã feþe: trecutul ºi viitorul. Diferenþa este cã, în opera sa,
empiric dobândeºte pentru mine o
Blaga coboarã în adâncul termenul vitejie îºi pierde sensul iniþial
importanþã numai ca reprezentant ºi
cauzalitãþii lucrurilor, fãrã însã a-ºi de „luptã rãzboinic㔠preluându-l pe
purtãtor al unei mitologii latente
dori sã le distrugã prin „înþelegere”, acela de „luptã cu viaþa”, iar sãlbatic
(s.n.). Altfel, aº înceta de a fi o
ci contemplându-le doar misterul, trebuie înþeles ca „neîngrãdit, liber,
“existenþã creatoare”.[7 ] Întâlnim aici
ocrotindu-le cu haina cunoaºterii adevãrat, original”. Intre apã ºi
o lume a începuturilor (simbolizatã
luciferice. Ceea ce-l preocupã este pãmânt (ca elemente primordiale) se
prin elemente primordiale ºi gesturi
„semnalarea existenþei” misterului, nu „alcãtuieºte” lumea lui Blaga.
ritualice) pe care poetul o dãruieºte
„descifrarea” lui. Poetul-filosof vede Coborând din „muntele sfânt” sau
cu o fabuloasã forþã de simþire ºi
mitul ca pe o perioadã preistoricã a din peºterã , la marginea pãdurii , în
trãire, o lume care prin „semne ºi
abstracþiunilor filosofice iar literatura timp, se formeazã aºezarea –satul.
gesturi” ne-a transmis peste veacuri
popularã ca pe un spaþiu de culturã Învãluit într-o atmosferã miticã, ce
ecoul nelatin al fiinþei noastre. Este
care ascunde valori ºi intenþii ce te duce cu gândul la începuturi, peste
ceea ce Mircea Vulcãnescu numeºte
depãºesc adesea sfera stilisticã toate se simte duhul zeului ocrotitor,
„sufletul dac”, suflet care apare la
propriu-zisã. Pentru Blaga, elementul care, uneori „apare” purtat de mânã,
ivealã în momentul în care încercãm
fundamental al existenþei este misterul prin pãduri.
sã ne înþelegem trecutul. A înþelege
perceput ca un „necunoscut Întreprinderea noastrã are ca
însã trecutul înseamnã a evidenþia ce
neactual”. Marele Anonim nu-ºi punct de plecare identificarea, ca
a mai rãmas „viu din el în vremea
dezvãluie misterele (veghind ca motive literare în opera lui Blaga, a
noastr㔠(Nietzsche). Experienþele
diferenþialele divine sã nu prolifereze elementelor primordiale vãzute în
trecutului, numite de Blaga
existenþial), aºa încât omul rãmâne complexitatea ipostazelor ºi
personanþe, identificã sufletul,
permanent atras de ele ºi încearcã sã interdependenþei lor. “Desfacerea”
orizontul fizic ºi spiritual al unui
le reveleze prin „plãsmuirile culturii”. operei în motive (apã, pãmânt
popor. Numitã de Mircea Vulcãnescu
Artistul este un creator de lumi [munte, peºterã, pãdure, sat], zeu)
„ispitã dacic㔠aceastã cãutare a
imaginare mânuind, în funcþie de devine necesarã pentru cã poetul
ceea ce este „lãuntric”, „rezidual”
harul sãu, sunetul, culoarea, lumina, prilejuieºte trãiri ºi experienþe
în spiritul nostru, ne-ar duce la o
miºcarea, cuvântul. Dar poetul, în exprimate într-o formã simbolicã. În
singurã concluzie: „Dacã cultura
mod special, „este nu atât un opera lui, apa este o “prezenþã”, un
unui om este , cum zice Valery, ceea
mânuitor, cât un mântuitor al început; pãmântul este “greul” care
ce îi rãmâne dupã ce a uitat totul,
cuvintelor. El scoate cuvintele din te þine legat;[6 ]muntele este o stare –
noi am aparþine lumii trace atunci
starea lor naturalã ºi le aduce în starea starea le libertate, de înãlþare; peºtera
când nu ne-am mai sili sã fim în nici
de graþie” [4 ]. Demersul sãu teoretic este un “semn” al retragerii, al
un alt fel decât cum suntem”.[8 ]
urmãreºte sã demonstreze cã omul meditaþiei; pãdurea este starea de

37
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006

Pãtrunzând în universal creaþiei “crede” în mituri, omul va continua contemporanului nostru Valeriu Anania – a
blagiene, câþi dintre “cãutãtori” nu vor sã vorbeascã în termenii se vedea în acest sens Greul pãmântului,mit
fi ajuns la capãtul drumului cu acestora”.[11 ] valah în devenire piesã de teatru publicatã
greutatea convingerii cã ei înºiºi sunt în volumul Greul pãmântului, II, Editura
purtãtori ai aceleiaºi “mitologii 1 Lucian Blaga, Discobolulul (Schiþã Eminescu, Bucureºti, 1982, p. 178 - 288
latente”! ªi aceasta pentru cã Blaga pentru un mit) în Elanul insulei, Editura 7 L. Blaga, Din duhul eresului în Elanul
are harul de a deschide perspective Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 53 insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977,
pe cât de simple pe atât de neaºteptate 2 Ioan Petru Culianu, EROS ºi MAGIE p. 181
ºi de a vedea, pentru noi, misterele ºi în Renaºtere, 1484, Editura Nemira,1994, 8 M.Vulcãnescu, Dimensiunea
minunile lumii. Ceea ce aduce poezia p.351 româneascã a existenþei, Editura Fundaþiei
sa este “o experienþã cum literatura 3 Mircea Eliade, De la Zalmoxis la culturale române, Bucureºti, 1991, p.46
noastrã n-a cunoscut de multe ori.”9 Genghis-Han, Editura ªtiinþificã ºi 9 T. Vianu, Scriitori români din secolul
“Din ciocnirea a douã pietre nu se Enciclopedicã, Bucureºti, 1980, p.17 XX, Editura Minerva, Bucureºti, 1986, p.60
naºte o piatrã, ci o scânteie”[10 ]spunea 4 L. Blaga, op. cit., p. 42 10 L. Blaga, Discobolul, în Elanul
Blaga. În cãutarea acestei scântei 5 Constantin Noica, Pagini despre insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977,
luminãtoare de mit, ne încumetãm sã sufletul românesc, Editura Humanitas, p. 38
plecãm convinºi de vorbele poetului Bucureºti, 1991, pg.81 11 L. Blaga, Din duhul eresului, în op.
filosof: “mii de ani dupã ce nu va mai 6 motiv existent ºi în opera cit, p.181

Cu privire la interpretarea inscripþiei: DECEBALUS PER SCORILI,


aºadar, cu genitivul: Decebal fiul lui
Scoril.

“DECEBALUS Dar, în inscripþie, e SCORILO,


adicã forma de dativ-ablativ.
ªi, cum, aici, dativul nu poate fi
luat în calcul, rãmîne, sigur, ablativul.

PER SCORILO” 1
Or, ablativul este cazul
prepoziþional ºi per este, deci,
Aºadar: prepoziþie ºi nu substantiv, iar
Prof. ION FILIPOIU,
Nominativ : SCORILUS***
Bucureºti traducerea ei, în contextul de faþã,
Genitiv : SCORILI
este cea obiºnuitã în invocaþii,
Dativ : SCORILO
Acuzativ : SCORILUM jurãminte, rugãminþi, adicã: „în
Traducãtorii inscripþiei DECE- Vocativ : SCORILE numele”****.
BALUS PER SCORILO, aflatã pe un Ablativ : SCORILO În concluzie, interpretarea
vas descoperit la Grãdiºtea întregului text este, cu certitudine:
Muncelului*, încã n-au cãzut de Considerînd cã per ar înseamna
acord dacã este vorba despre Decebal fiu, construcþia ar trebui sã fie: „Decebal în numele lui Scorilo”.
fiul lui Scorilo sau despre Decebal prin
Scorilo, unii zicînd cã per ar fi, de
fapt, o „coruptelã”, cum ar fi spus
Hasdeu, a substantivului puer „fiu”,
alþii cã ar fi prepoziþia per „prin”**.
Traducerea corectã are o mare
importanþã, pentru cã ea defineºte
filiaþia realã dintre cei doi regi ai Daciei
- Scorilo ºi Decebal - ºi dilema trebuie
ºi poate fi tranºatã definitiv într-un
singur mod: prin analiza morfologicã
a substantivului SCORILO, altfel
spus, prin declinarea sa.

38
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

CIVILIZAÞIA GETO-DACICÃ ÎN CULTURA UNIVERSALÃ


Alexandru Georgescu

Încadrarea în cultura europeanã tehnice deosebite ce se disting cu


a civilizatiei stramosilor nostri trebuie greu de emisiunile oficiale.
sa se sprijine, in principal, pe Descoperirile arheologice
originalitatea culturii geto-dacice care, confirmã superioritatea in
desi sufera in timp influente grecesti, confectionarea uneltelor din fier
romane sau celtice, acestea sunt (plugul geto-dac ce se deosebeste de
preluate in mod creator, imbinate fiind cel celto-roman, coasele ce au fost
cu elementele locale, traditionale. descoperite pe teritoriul Transilvaniei,
Lucrarea de faþã isi propune sa secerile de asemenea, sapele si
demonstreze ca, in cadrul tezaurului sapaligile geto-dacice descoperite
cultural european, un loc de seama sunt asemanatoare de cele folosite de
este ocupat de civilizatia strabunilor taranii nostri astazi), toate acestea
daci, valoarea inestimabila a culturii relevã originalitatea cu care dacii au
lor, materiale ori spirituale fiind creat unelte din fier pentru a putea
perpetuate in cultura urmasilor sai lucra pamantul. Compasul de fier de importante informatii in ceea ce
directi – romanii. la Gradiste relevã, de asemenea, priveste stadiul avansat al
Raportarea civilizatiei geto-dacilor nivelul tehnic ridicat al mesterilor cunostintelor in domeniul astronomiei,
la celti o voi face pentru cã, din toate daco-geti, stadiul acesta avansat al medicinei, plantelor de leac, filosofiei.
popoarele europene ce nu au intrat culturii materiale daco-getice fiind Cunostintele de astronomie ale
sub stapanire romana in sec. I i.e.n., completat si de ceramica dacica de o preotilor daci erau concretizate in cele
din punct de vedere al importantei calitate impresionanta. doua sanctuare de la Sarmizegetusa
daco-getii si celtii ocupa locurile cele Vasele au forme, dimensiuni si de forma circulara, un sistem originar
mai insemnate. ornamente foarte variate in care se si foarte precis de masurare a
Intemeierea statului dac sub regaseste stravechiul fond autohton. timpului.
conducerea lui Burebista exprima cu Ceasca dacica lucrata la mânã, cãnile Cunostintele de medicina aveau la
certitudine superioritatea culturii de lux cu toarta modelata in torsada bazã cuceririle medicinii tracice ale
dacice faþã de cea a celtilor. Din punct si ceramica pictata au motive in relief, carei merite au fost subliniate adesea
de vedere al arhitecturii, aceasta este ceea ce atestã vigoarea si de autorii antici.
superioara celtilor, grandiosul originalitatea culturii geto-dacice. Platon spune in dialogul
complex arhitectural din Muntii O etapa superioara in evolutia unei „Charmides”  ca a invatat de la un
Orastiei este comparabil cu realizari civilizatii este fara indoiala aparitia si medic trac, ucenic al lui Zamolxis ca
ale altor popoare ce aveau o oganizare utilizarea scrisului. Dovezile existente trupul trebuie trata „impreuna cu
statala de secole.(...) conduc la concluzia ca geto-dacii au sufletul” idee de baza si a medicinei
Monumentalitatea si proportiile cunoscut si scrisul. Dio Cassius, actuale.
uriase ale lucrarilor executate de daci vorbeste despre o scrisoare a lui La Sarmizegetusa a fost
in acest loc, relevã o imensa putere Decebal catre Domitian si de o descoperite o trusa ce avea in dotare
de stat si nelimitate resurse materiale. ciuperca primita de Traian in timpul bisturiu, pensete, placa de cenusa
Modul de integrare al culturii primului razboi cu dacii pe care era vulcanica a carei propietate
dacice in contemporaneitate si nivelul incrustat un text cu litere latine. terapeutica era de cicatrizare, de
ei sunt relevate si de volumul si natura De asemenea au fost descoperite asemenea preocuparile pentru igiena
produselor importate. Societatea fragmente de ceramica si blocuri pe publica sunt demonstrate de
geto-dacilor consuma mari cantitati care exista inscriptii.(...) amenajarea cisternelor si conductelor
de produse straine superioare, daco- Tezaurul cunostintelor stiintifice descoperite in Muntii Orastiei.
getii au batut moneda proprie, iar in de care am amintit este amplificat de In ceea ce priveste viata spirituala,
vremea lui Burebista, cand dinarul tezaurul cunostintelor spirituale geto-dacii aveau un sistem religios ce
roman tindea sa devina universal, au relevate in mod realist in lucrarile lui a atras atentia marilor autori antici
emis moneda romana in conditii Platon si Strabon care aduc care au fost profund impresionati de

39
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
complexitatea sa, aratand i n scrierile vede in spiritualitatea romaneasca o Sicilia, atestã intrarea in
lor rolul determinant pe care l-a avut continuitate a spiritualitatii dacilor. universalitate a gândirii daco-getilor.
religia in formarea statului dac Figura centrala a spiritualitatii Având meritul de a contopi
centralizat. stramosilor nostri este cea a lui elementele straine in creatii autentice
Cultul lui Zamolxis, ca si Zamolxis, cel ce promitea de o incontestabila valoare, stiind
miturile, simbolurile si ritualurile nemurirea, ceea ce atestã sa altoiasca in fondul tracic cuceriri
vehiculate de folclorul religios al superioritatea religiei dacice care, ale culturilor cu care au intrat in
romanilor isi cufunda radacinile intr- asa cum considera Vasile Parvan, „ contact, geto-dacii au reusit sa
o lume de valori spirituale care respecta precepte crestine inainte de faureasca o civilizatie uimitoare, de
precede aparitia marilor civilizatii ale crestinsm”. o valoare ce nu poate fi contestata
Orientului Apropiat antic si ale Prezenþa lui Zamolxis printre si care si-a dovedit superioritatea
M editeranei...” Aceasta este marii profeþi ai omenirii alaturi de fata de celelalte culturi existente in
aprecierea lui Mircea Eliade care Moise, in textul lui Diodor din Europa la acea vreme.(...)

DECEBAL – Personalitate marcanta a romanilor

Semnificaþii religioase
ale numelor etnice
Dupã Strabon, dacii se numirã mai multe ipoteze. ca un lup. La numeroasele popoare
daos. O tradiþie conservatã de Se poate mai întâi presupune cã indo-europene emigranþii ºi fugarii
Hesychiusne informeazã cã daos era poporul îºi trage denumirea de la un erau numiþi „lupi”, iar în legile hitite
numele frigian al „lupului”. zeu sau de la un strãmoº mitic care se spunea despre un proscris cã
P.Kreitschmer explicase acest cuvânt s-au manifestat sub forma unui lup. „devenise lup”.
prin rãdãcina dhau- a apãsa, a Asia centralã cunoaºte în mai multe În sfârºit, o a treia ipotezã,
strânge, a sugruma. variante mitul însoþirii dintre un lup susceptibilã de a explica numele
În Moesia Inferior putem gãsi supranatural ºi o prinþesã, dacilor, scoate în evidenþã
oraºul Daous-dava, ce înseamnã însoþitoare care ar fi dat naºtere unui capacitatea de a se transforma ritual
literalmente „oraºul lupilor”. popor. Însã la daci nu avem nici un în lup. O asemenea transformare
Deci dacii se numeau ei înºiºi mai fel de atestare în acest sens. poate fi legatã fie de lycantropia
de mult lupi sau „cei care sunt O a doua ipotezã ni se oferã: dacii propriu-zisã, fenomen foarte
asemenea lupilor”. ºi-ar fi luat numele de la un grup de rãspândit, dar atestat mai ales în zona
Au existat multe triburi care fugari imigranþi veniþi din alte regiuni, balcan-carpaticã, fie de o imitare
aveau numele de lup, atestate în fie tineri certaþi cu legea, dând ritualã a comportamentului ºi
regiuni destul de îndepãrtate ca târcoale ca lupii sau haiducii în jurul aspectului exterior al lupului.
Spania, Irlanda, Anglia, acest satelor ºi trãind din pradã. Acest Iniþierea ritualã dupã modelul lupului
fenomen întâlnindu-se ºi la alte fenomen este atestat în Antichitate caracterizeazã îndeosebi iniþierile
popoare care nu erau de neam indo- ºi Evul Mediu. Este important sã militare ºi prin urmare, confreriile
european. facem distincþie între adolescenþii secrete de rãzboinici. Aceste rituri
Faptul cã un popor îºi trage care erau pe durata perioadei ºi credinþe solidare cu o ideologie
denumirea de la numele unui animal iniþiatice, imigranþii ºi fugarii. Dar tot rãzboinicã au fãcut posibilã asimilarea
are întotdeauna o semnificaþie aceºti tineri se comportau ca „lupii”, fugarilor, a exilaþilor. Pentru a
religioasã. Mai precis acest fapt nu erau numiþi „lupi” sau se bucurau de supravieþui, aceºti proscriºi se
poate fi înþeles decât ca expresie a protecþia unui zeu lup. comportau ca niºte bande de tineri
unui concepþii religioase arhaice. În În timpul probei iniþiatice acel rãzboinici, cu alte cuvinte ca niºte
cazul de faþã putem lua în considerare tânãr trebuia sã trãiascã un an întreg veritabili „lupi”.
40
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

Proporþia divinã în arta autenticã precucuteniana-


Numãrul de Aur de la Isaiia , jud. Iaºi
prof.dr.Vicu Merlan

Simetria perfecta a unor vase, unde Proportia Divina exprimata prin


spirala perfect integratã in metopele Numarul de Aur, nu intervine in mod
încadrate de registrele incizate, direct, ca evidenta masurabila, prin
proporþionalitatea anatomica a zeitelor intermediul pentagonului sau al
si falusurilor, toate corespund unui corpurilor si formelor perfecte,
arhetip cosmic imitat cu maxima frumusetea artei autentice dezvoltata
precautie. Spirala este un exemplu de civilizaþia precucutenianã, ni se
admirabil al perfectiunii, ca expresie dezvaluie prin fractalitate si ordine.
modelatoare a unei Puteri Cereºti care Simbol al ordinii si ciclicitatii
impregneazã armonic toate legitãþile universale, Spirala de Aur este forma
guvernante. ce asigurã o adevarat㠓curgere”
Numarul de Aur ºi Spira se transformatoare a energiei vitale, ca
regãsesc într-o sumedenie de rezonator specific, ca antena
“produse” ale civilizaþiei Precucuteni- captatoare a undelor armonice din
Cucuteni. Univers, ca formã cheie a Curgerii
Numãrul de Aur are valente universale.
rezonatorii si in numerologia sacra Universul complex al formelor
(Seria lui Fibonacci) intalnita cu îmbinã in mod neaºteptat fractalitatea fractalitate sunt mai dificil de
precadere in continutul tezaurului ºi regularitatea. Unele forme aflându- încadrat, dar frumuseþea lor încantã
statuar de la Isaiia si Poduri. Acolo se la limita dintre regularitate ºi ochiul oricãrui specialist.

SCRISUL ÎN LUMEA DACICÃ


Mihalache Maria Alexandra

Încã din secolul trecut, în ruinele romani în zidul cetãþii Sarmizegetusa. capetelor, scoabelor pentru legãturile
Sarmizegetusei se descoperise un Aceastã împrejurare îngãduie longitudinale, cât ºi cele pentru
fragment de vas cu ºtampila PER acceptarea ipotezei potrivit cãreia legãturi laterale.
SCORILO ºi, tot atunci, câteva blocurile proveneau dintr-o Din ce constau aceste inscripþii ºi
blocuri de calcar pe care erau construcþie aflatã în marginea dinspre cum apar ele pe blocuri?
incizate litere greceºti. vale a terasei a X-a ºi tot ea a fãcut Astãzi, sunt cunoscute aproape
Sãpãturile sistematice aveau sã imposibilã reconstruirea ordinii 100 de blocuri de calcar cu litere
ducã la gãsirea multor altor blocuri iniþiale a blocurilor, implicit a sãpate în ele ºi este posibil sã mai
cu litere sãpate în ele ºi sã elucideze posibilelor inscripþii de pe ele. Acum aparã ºi altele, unele chiar din
cuvintele PER SCORILO, despre este cert cã nu se poate vorbi despre emplectonul zidului roman al cetãþii.
care se credea cã fuseserã imprimate un parapet din blocuri Dar, în afarã de douã blocuri cioplite
pe o þiglã sau pe o cãrãmidã. paralelipipedice cu litere sãpate în aidoma celor obiºnuite din zidurile
Din nefericire, toate blocurile cu ele, ridicat în faþa zidului de terasã, dacice ºi a unui fragment de lespede,
inscripþii au fost gãsite cãzute între ci despre o construcþie de tip toate celelalte sunt paralelipipedice ,
altarul de andezut ºi zidul de susþinere platformã, pentru cã multe dintre adicã au ºase feþe perfect ecarisate
a terasei a X-a sau reutilizate de blocuri pãstreazã atât lãcaºurile ºi, cum s-a spus, în partea superioarã
41
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
au orificii pentru capetele scoabelor aveau un atare scop, pentru cã, sigur, puþin interes a stârnit de-acum
de fier. Într-un singur caz s-au gãsit pe douã blocuri avem de-a face cu celebrul vas cu inscripþia
litere incizate ºi pe latura cu lãcaºurile monograme, poate ale meºterului DECEBALVS PER SCORILO. Un
pentru scoabe; în toate celelalte, ele constructor. Cu alte cuvinte, este cert fragment al acesteia fusese gãsit în
se aflã, în mod obiºnuit, pe una dintre cã nici una dintre ipotezele avansate secolul trecut, celelalte în cursul
laturile lungi , laterale ºi, de câteva nu este valabilã în toate situaþiile, sãpãturilor sistematice.
ori, pe o astfel de laturã ºi pe una dar fiecare dintre ultimele douã îºi Pe forma sa conicã (înalt de 0,
scurtã, de la capãtul blocului, dar are partea ei de plauzibilitate. Poate 73, cu diametrul gurii de 1, 26, al
totdeauna în partea superioarã a feþei o descoperire viitoare sã aducã, la fundului de numai 0, 06 m) ºi datoritã
blocului, ceea ce exclude posibilitatea fel ca în alte chestiuni o vreme orificiilor practicate în douã grupuri
continuãrii “textului” de pe un bloc insolubile, lãmuririle indispensabile. de câte douã sub buza îngroºatã,
pe altul situate lateral. Dar, indiferent de soluþia sau de vasul constituie un unicat în ceramica
În stadiul actual al cercetãrilor, soluþiile aºteptate, se impune dacicã . Dacã poziþia sa fireascã era
doar prima ºi ultima dintre ipoteze concluzia scrisului cu litere greceºti cu gura în sus , atunci se utiliza fie
pot fi luate în considerare, cu ºi latine la Sarmizegetusa , la fel ca atârnat, fie sprijinit pe un support.
precizarea cã tãlmacirea semnificaþiei ºi în alte locuri din Dacia. Forma este asemãnãtoare, nu
cifrice a literelor este adesea În acest context, nu este lipsitã de identicã, unor vase de mici
imposibilã ºi, oricum, nesigurã, din interes nici constatarea cã litere din dimensiuni, confecþionate din argint,
pricina inexistenþei unei reguli precise alfabetul elen sau latin, ca ºi sigle dar o atare apropiere poate fi doar
la ordinea literelor pentru redarea inexistente în ele s-au gãsit incizate întâmplãtoare. Sub buzã, în pasta
cifrelor în alfabetul grecesc. Semne dupã ardere pe unele vase ceramice, cruda a vasului, s-au aplicat de patru
de pietrar pot fi, în sensul marcãrii inclusiv pictate, ºi chiar pe unelte ori câte douã ºtampile, una cu
lotului de blocuri destinat unei de fier. Acestea credem cã reprezintã, cuvântul DECEBALVS, cealaltã cu
construcþii sau, mai degrabã, unei mai degrabã, semne de proprietate. cuvintele PER SCORILO, ambele
asize. Nu se poate afirma însã cã toate Toate sunt indiciile cunoaºterii scrise retrograde, iar a doua
literele sau grupurile de litere incizate scrisului în lumea dacicã. Nu mai imprimata rãsturnat.

Dacã doriþi un abonament la


DACIA MAGAZIN
Trimiteþi prin mandat poºtal suma
de 250 000 lei pe adresa Daniela
Gridan 2700 Orãºtie Piaþa
Victoriei 20.
Veþi primi începînd cu luna
urmãtoare douãsprezece numere
ale publicaþiei noastre.
Vã rugãm sã specificaþi pe mandat
adresa poºtalã corectã la care
doriþi sã primiþi revista.

42
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin

Casa Europeanã ºi Farmacia Dacicã


ing. Dumitru Vochesc

Romania va intra în Uniunea au avut în vedere aceastã aloe este SeptervivumTechtorum sau
Europeanã ºi va duce cu ea multe româneascã (de climã temperatã) Septervivum Ruthenicum, din
tradiþii care vor îmbogãþi patrimonial Majoritatea celor care au adus Ramura Crasulaceae.
comun. Una din acestea va fi ºi plantele din Africa, au remarcat însã Denumirea uzualã, din catalogul
Farmacia Dacicã pe care o vom gãsi cã bãºtinaºii foloseau planta ca totem, plantelor de leac, este Urechelnita,
deja acolo prin bunãvoinþa urmaºilor amplasatã desupra intrãrii în colibe, fiind în special un leac pentru urechi.
lui Zamolxis. pentru a-i feri de forþele malefice. Se mai numeºte : prescure,
Plantele de leac din farmacia Folosirea plantei ca totem, înseamnã prescurarita, urechiuºe, verziºoara,
dacicã erau recunoscute în toatã cã ea era consideratã cu puteri iarba ciutei, iarba împãratului, iarba
lumea veche, iar astãzi niºte firme ca miraculoase fiind folositã vreme grasã, iarba urechii, tata mielului,
Hofigal ºi Fares, ne fac cinste cu îndelungatã, cu aporturi benefice. iarba de stâncã. I se mai spune
produsele lor. Existã însã o plantã Aceastã constatare ne-a atras urechea iepurelui, urechiuºa de
miraculoasã care a rãmas de la daci, atenþia ºi nouã. Aceastã plantã creºte stâncã, jintira, barba caprii,salata de
am pãstrat-o cu toatã cinstea, dar nu aproape pe fiecare casã de român. Ea iarnã, tata caprei.
se cunoaºte prea bine în farmacia se panteazã o data cu acoperiºul casei Cu privire la terapia cu aceastã
verde. Este vorba de de o specie de ºi trãieºte cât casa, fãrã îngrijiri plantã, paleta este foarte largã: de la
“Aloe” autohtonã. speciale, fãrã a-i pãsa de seceta verilor tratamentul cancerului, la tratarea
Planta Aloe, cunoscutã de la sau de gerul iernii, rãmânând mereu infecþiilor, antiinflamator, cicatrizant,
începuturile istoriei, a început sã verde. În copilãria mea, am fost de astringent, hemostatic, refacerea
devinã celebrã în ultima sutã de ani, multe ori tratat, mai ales de afecþiunile celularã, opreºte înmulþirea
a început sã fie folositã industrial ºi digestive. O frunzã proaspãtã se freca microbilor.
sã fie comercializatã în toatã lumea într-o lingurã cu þuicã tare, se bea ºi O problemã care nu trebuie
în ultimii 50 de ani. [ 1] vindecarea era rapidã ºi sigurã. neglijatã este faptul cã, intrând în
S-au identificat cca 250 de specii, La noi , care eram aproape de epoca modernã, cu multe farmacii,
majoritatea africane ºi s-au cultivat cetatea dacicã de la Grãdiºtea de mulþi nu mai cunosc virtuþile
în America pe plantaþii uriaºe. Valcea, fiecare casã pãstra cu cinste terapeutice ale acestei plante, totuºi
Produsele medicale pe bazã de aloe planta pe acoperiº. Mai târziu, am o cultivã, o pun pe casã ca ºi
au cuprins aproape întregul spectru observat cã în jurul altor cetãþi dacice, africanii, ca totem, pentru alungarea
al produselor farmaceutice ºi se povestirile erau asemãnãtoare, dar mai relelor ºi pentru norocul casei.
foloseºte la scarã industrialã, ales, aloea de pe acoperiº era aceeaºi. Este cazul sã ne ocupãm mai mult
beneficiind de o reþea de distribuþie, Când am observat cã, în aceste locuri de aceastã farmacie a casei. Medicii
reclamã ºi protecþie industrialã se folosea la înmormantare stalpul trebuie sã cultive aceastã plantã ºi sã
modernã. În acest scop, a fost creat dacic, în formã de Coloana Infinitului, o recomande competent ºi complet
în 1981, Consiliul ªtiinþific a lui Brâncuºi, mi-am dat seama cã pacienþilor lor. Trebuie sã învãþãm sã
Internaþional pentru Aloe, pentru tradiþia pãstrãrii acestei plante pe casã, folosim planta proaspãtã, mai eficace
protejarea acestei industrii, “ poate fi tot atât de veche ca ºi stâlpul decât prodsele din aloe, ambulate ºi
impotriva producãtorilor necinstiþi ºi funerar, respectiv ea s-ar pãstra de la patentate. S-o recomandãm întregii
a concurenþei neloiale.” daci. lumi ca moºtenire a noastrã de la
Trebuie remarcat însã cã sucul de Participând la Congresul de Farmacia Dacicã, dupã patentul lui
aloe se degradeazã în câteva ore, dacologie din anul 2005, am hotãrât Zamolxis.
pierzând cam 95% din calitãþile împreuna cu alþi colegi sã dãm mai Este interesant de ºtiut care este
benefice, astfel încât, utilizarea este multã atenþie acestei probleme. Am aria de rãspândire a tradiþiei de a creºte
limitatã numai la zonele unde planta aflat cã planta este foarte rãspânditã planta pe acoperiºuri ºi ar trebui
creºte în mod natural. Este ºi cazul în România ºi în Republica Moldova. realizatã o hartã commpletã. Dupa
nostru, unde medicina popularã Ea poartã însã denumiri diferite, felul cum dacii s-au rãspândit, ne
româneascã a folosit-o maceratã în dovadã a vechimii ei ºi a ariei de putem aºtepta sã o gãsim în toatã
miere ºi vin. [ 2] rãspândire. Europa ºi America. Meritã sã
Menþionãm cã marii cultivatori nu Denumirea ºtiinþificã, în latineºte, menþionãm cã Aeticus Dunãreanul a

43
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
scris cartea lui “Cosmographia” prin doua ore [ 2 ] Aloe vera conþine un ore), pierzându-si drastic din calitãþile
anul 400, dupã ce a fãcut o cãlãtorie complex extraordinar de bogat de curative (aproximativ 95% din
în jurul lumii, strãbãtând Africa, substanþe dar, pentru început, putem principiile active sunt oxidate si
Europa, America ºi, din Alaska, prin spune cã douã sunt cele mai atacate de microorganisme).
Japonia, China, India, Mesopotamia, importante: aloina, situatã imediat sub Acest fapt a fãcut ca utilizarea
întorcându-se dupã cinci ani în Aetica, coaja frunzei, un lichid galben lãptos aloei sã fie limitatã numai la zonele
Dobrogea noastrã, cu 1000 de ani cu gust amar, folosit de secole ca unde planta creºte în mod natural.
înaintea lui Columb. laxativ (utilizat sub formã de praf) Cu toate acestea, tradiþiile
Multe mai avem de aflat. gelul de aloe, un lichid vâscos situat diferitelor popoare menþioneaza
în interiorul frunzelor. efectul vindecãtor extraordinar al
Bibliografie: [ 1 ] Secretul Principalul dezavantaj care a fãcut plantei de aloe si oferã metode
succesului meu: Aloe Vera Adina ca folosirea aloei sã nu fie atât de empirice de conservare a principiilor
Maria Secara.; Mihai Stoian. rãspânditã pe cât este de eficientã în active conþinute în plantã. Dintre
[ 2 ] Asul Verde. –leacuri de la tratarea atâtor afecþiuni, a fost acestea, menþionãm medicina
cititori. instabilitatea accentuatã a gelului populara romaneasca care cunoaºte
[ 3 ] Dacia Magazin-august- extras din frunze. Dupã tãierea unei un remediu naturist din aloe (variantã
septembrie 2005 pag.28. frunze, sucul obþinut prin stoarcerea din regiunea temperatã) maceratã în
acesteia se oxideazã foarte rapid (dacã miere si vin, remediu folosit cu succes
O minune care dureazã numai nu este prelucrat în decurs de douã în numeroase

Voroneþ, capsula timpului


Silviu Dragomir

Mulþi cercetãtori considerã cazul pus în discuþie - acela al bisericã moldoveneascã proiectându-
penuria de informaþii scrise privitoare mãnãstirii Voroneþ. se pe fundalul verde închis al
la spiritualitatea geto-dacilor o urmare pãdurilor ºi pe albastrul potolit al
a unor interdicþii de ordin ritualic. Impresii de la Voroneþ cerului. Ochiul se va opri cu bucurie
Anume de a nu fi consemnate prin Am vizitat Voroneþul în mai multe pe liniile liniºtite ale arhitecturii ei, care
scris alte date în afarã de socotelile rânduri ºi de fiecare datã am fost se încadreazã armonic ºi pitoresc în
curente, de tipul rãboj. Dealtfel, acest tulburat de o anume impresie generalã peisajul dimprejur”. Ceea ce am
tabu este pus ºi pe seama celþilor, cu cu anumite semnifiaþii contradictorii, remarcat ºi noi (v. mai sus).
care strãmoºii noºtri fuseserã în absconse. Iar, referitor la nonconformismul
contact multe secole. Nu va trebui Monumentul, în general se observat în prezentarea iconograficã,
uitat cã asemenea popoare dispuneau încadreazã perfect în mediul ambiant, am ales sã citez o somitate în materie,
de o castã de preoþi care, pe lângã fãrã stridenþe sau afiºãri pe Grigore Nandriº (Umanismul
practicile lor curente (tãmâduiri, spectaculoase, relevând în ansamblu picturii murale Postbizantine -
interpretãri, preziceri º.a.), mai aveau o veche tradiþie româneascã, aceea pag.80): “Iconografia româneascã nu
ºi sarcina de a transmite peste de a nu împieta asupra mediului. a acceptat decât foarte târziu, abia
generaþii cumulãrile de cunoºtinþe ale Detaliile, însã, apar destul de prin secolul al XVIII-lea, ºi foarte
neamului. contradictorii. Asta, deoarece puþine teme inspirate din apocrife ºi
Iar asta trebuia realizat doar pe cale încadrarea zugrãvelii în vechile, folclor ºi acestea doar în
verbalã, prin incantaþii memorizate. rigidele ºi cunoscutele canoane reprezentãrile din pridvoare sau de pe
Se pare cã, în timp, înaintând în bisericeºti este fãcutã cu o mult prea zidurile exterioare ale bisericilor”. Or,
diversificare, s-a ivit ºi necesitatea largã ºi evidentã îngãduinþã faþã de o noi ne aflãm la Voroneþ în plin secol
realizãrii unor sanctuare de situaþie normalã, ceea ce poate stârni XV iar pictura abundã aici în referiri
tezaurizare, unde sã se depoziteze – îndreptãþite întrebãri care, toate, cer laice de neînþeles pentru o ctitorie de
ca într-o veritabilã capsulã a timpului unele rãspunsuri pe mãsurã. un asemenea rang. Cât despre
- întreaga acumulare de cunoºtinþe, Referitor la o naturalã încadrare explicaþia datã de unii ghizi locali,
acea sintezã a vieþuirii de neam -, a aºezãmântului în mediu a scris ºi prin care se afirmã cã pictura
pentru ca astfel ea sã fie transmisã Wladyslaw Podlacha (v. Pictura exterioarã a bisericii ar fi fost
urmaºilor de peste veac. muralã în Bucovina· Lvow, 1912): abãtutã de la canoanele stricte pentru
Cu o asemenea opera magna se “Cãlãtorind prin regiunea de coline a a servi ca material didactic ºcolarilor
pare cã avem de-a face ºi aici, în Bucovinei, vei întâlni o modestã instruiþi Ia mãnãstire, ea ni se pare
44
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
absolut hilarã prin netemeinicia ei. Acelaºi V. Podlacha afirmã la un preluate din ... Kabbala: a) Zidirea
ªi, tocmai din aceastã contradicþie moment dat: “În faþa noastrã nu avem mãnãstirii a durat - ne-o spune
aparentã a rezultat revelaþia existenþei opera unei singure persoane, ci pisania! - între 26 mai ºi 14 septembrie,
unui posibil panteon al vieþii culturale, moºtenirea multor generaþii”. Cealaltã adicã 111 zile (!). b) Anul construirii
întocmai ca un summum al referire am gãsit-o la Henri Focillon a fost 1488 de la Naºtere (observaþi
spiritualitãþii moldovene , ceea ce a (L’Illustraiion - Paris, 1929) care începutul perfect al unei serii
avut, desigur, un deosebit rol în menþiona: “Alãturi de aceste biserici matematice), sau 6996 de la Facere
menþinerea treazã a fãcliei conºtiinþei ºi de aceste comori. care depind de (remarcaþi simetria curioasã, care te
naþionale în acele frãmantate vremuri comenzile voievozilor ºi de gustul lor duce cu gândul la practicile magice:
de rãscruce ale neamului nostru. schimbãtor, existã o forþã imemorialã Legarea ºi Dezlegarea!). c) Sã mai
ce se exprimã ºi ea prin mijlocirea unei adãugãm cã munca de zidire a pornit
O veritabilã capsulã a timpului arte care tãlmãceºte aspiraþiile într-o luni de dimineaþã - 26 mai 1488
Ipoteza cã Voroneþul ar fi putut profunde ºi permanente ale sufletului - ºi nu oricând, ci în “ziurel de ziuã”
servi ºi el acelei tendinþe specific naþional”. Chiar dacã aceastã ultimã (!). Sigur cã asemenea date nu sunt
umane, anume de a încifra esenþa observaþie are un caracter mai larg, neapãrat relevante, dar ele ne introduc
cunoºtinþelor cumulate panã la un de generalizare, nu pot sã nu remarc într-o epocã în care anumite
moment dat - prin ceea ce astãzi observaþia luatã în sensul strict, ce construcþii mai importante (v. Putna
numim “capsula timpului” - nu am slujeºte ideii pe care o abordãm în sau Curtea de Argeº) erau demarate
mai întâlnit-o expusã sau analizatã; continuare. numai dupã anumite tipicuri pe care
dar, în orice caz..., ea nu trebuie nici Spre a degaja materialul ce tradiþia le-a consemnat. ªi nu
sã ne sperie ºi nici sã ni se parã total urmeazã, consacrat unor subcapitole întâmplãtor se proceda astfel, ci pentru
aberantã -, îndepãrtându-ne de la o fixe, axate pe o singurã idee, þin sã a le da acea aurã inefabilã a
analizã a ei. Civilizaþia umanã este mai subliniez aici, în start, doar cateva Permanenþei. Dealtfel, nu spun aici
plinã de asemenea cazuri. date mai generale. Întemeierea noutãþi în ceea ce priveºte simbolistica
În speþã, am gãsit douã interesante mãnãstirii se bazeazã pe date care fantasticã a numerelor, ca ºi a literelor,
referiri la subiectul propus. parcã s-ar circumscrie unor proceduri care se practica în epocã.

DE LA SIGIBIDA LA GROJDIBODU
Conf. univ. dr. Nicu Vintilã
Teritoriul actual al localitãþii monezi din epoca elenisticã ºi localitatea Dolni Vadin din Bulgaria.
Grojdibodu din jud. Olt situatã pe ulterioare, demonstreazã vechimea Tot aici împãratul Hadrian va
malul Dunãrii între oraºul Corabia ºi acestei aºezãri în calea invadatorilor împroprietãri, în anul 129, mai mulþi
comuna Bechet, riveranã fostei bãlþi care au folosit ca punct accesibil de veterani care au luptat în rãzboaiele
Potelu, este plin de vestigii istorice trecere peste Dunãre zona localitãþii romane timp de peste 25 de ani ºi a
cu o vechime care merge pânã în Grojdibodu cum este cunoscutã emis o diplomã militar㠓Honestae
epoca paleoliticului. denumirea din documentele secolului missionis” în acest sens.
Descoperiri vechi ºi noi, 16 dar ºi a altei denumiri antice ºi Demn de relevat este ºi faptul cã,
întâmplãtoare, nicidecum sistema- romane, anume Sigibida. pe teritoriul acestei localitãþi, existã
tizate - deoarece nimeni nu s-a aplecat La Grojdibodu, romanii au 25 de mãguri, de tumuli, identice cu
cu atenþie asupra acestui teritoriu - construit primul pod peste Dunãre din altele din toatã lumea ºi care nu au
au demonstrat existenþa ºi conti- cele 8 care au fost construite în total putut fi explicate pentru ce au fost
nuitatea unei populaþii cu vechime pe þãrmul sudic al Daciei, la Dunãre. construite, de cine ºi în ce perioadã.
milenarã. Podul a fost construit în anii 86- În dreptul satului Grojdibodu,
Urmele ceramice, unelte de silex 87 e.n. de împãratul Domiþian, pod Dunãrea a avut douã braþe, despãrþite
ºi os, de bronz ºi fier aflate în fostele peste care a trecut generalul Fuscus de un prund, denumit dintotdeauna
aºezãri din incinta bãlþii Potelu susþin cu armata sa ºi a fost înfrânt ºi ucis “Prundul Vãdinului” probabil de la
ideea vieþuirii în zonã. de Decebal pe Olt, mai sus de localitatea Vadin de pe malul bulgãresc
Amfore greceºti, vase de Râmnicu Vâlcea. ºi care, prin secolele 17-18, s-a unit
incineraþie ºi de folosinþã Urmele podului se aflã ºi în cu þãrmul românesc prin colmatarea
gospodãreascã, topoare de piatrã, prezent pe malul drept al Dunãrii în braþului dinspre acest mal, devenind

45
DACIA
magazin nr. 33 iunie 2006
teritoriu al þãrii noastre ºi care a asemenea cetãþi sau întãrituri, este zonã, dar sigur a existat aici.
generat un conflict între locuitorii din adevãrat, din pãmânt, deoarece nu Este o ipotezã îndrãzneaþã, dar aºa
Grojdibod cu paºa turcesc de la Vadin existã zone cu piatrã în acele locuri au fost calificate ºi comunicãrile mele
ºi care a fost rezolvat de Domnul Þãrii decât la peste 200 kilometri depãrtare, anterioare despre diploma militarã sau
Româneºti ºi Sultanul de la Istambul spre nord. podul roman din anii 86-87 care,
în favoarea noastrã, fiind primul În lucrarea sa “De Aedificia”, ulterior, au fost confirmate prin probe
document istoric ce demonstreazã Procopius din Cezarea vorbind despre de netãgãduit ºi sunt sigur cã, în
principiul creãrii drepturilor reale din cetãþile, peste 50 la numãr, restaurate situaþia unor cercetãri de specialitate,
punct de vedere juridic pe calea de augustul sãu stãpân, Iustinian, în se pot descoperi ºi urmele acestei
accesiunii ºi aluviunii. secolul VI e.n., aminteºte cã în zona cetãþi sau aºezãri întãrite. Oricum,
Cercetãri recente care au refãcut despre care vorbim, lângã malul Sigibida a existat în acest loc la
geografic itinerariul parcurs de fluviului, se afla o fortãreaþã veche, Grojdibodu.
Alexandru Macedon în anul 335 i.e.n. numitã a hunilor, “localitate, probabil Pronunþia cuvântului scris pe
în zona tracilor, peste Dunãre, au o rãmãºiþã a formaþiunii politice de vasul din care provine ciobul, în
stabilit cu precizie cã locul pe unde dupã moartea lui Atila ºi care poate fi exprimarea actualã, este Sigibida, dar
au trecut Dunãrea armatele presupusã în faþa actualului lac limba greacã veche ºi modernã nu
macedonene a fost în dreptul satului Potelu” unde erau douã întãrituri de cuprinde sunetul -gi- (ca în limbile
Grojdibodu, peste ostrovul din ambele pãrþi ale fluviului Istrus ºi latine) ºi atunci s-ar citi Sighibida.
mijlocul Dunãrii, numit “Prundul anume Palatiolum în Illyria ºi Sigibida Σ = aceastã literã este denumitã
Vãdinului” deoarece aici a existat de cealaltã parte, împãratul restaurând în limba greacã epsilon, adic㠓s” latin
dintotdeauna un vad de trecere peste aceste posturi, care se ruinaserã cu sau chiar grec.
Dunãre, vad din care provine ºi timpul ºi, în felul acesta, a oprit Ι = se citeºte la fel ca în limbile
toponimicul satului Grojdibodu, adicã nãvãlirile barbarilor de acolo. romanice tot i.
“Vadul Vitelor” aºa cum am precizat Ion Ghica, în “Scrisori cãtre V. Γ = acest semn grafic reprezintã
în altã comunicare, preluat din Alecsandri”, în scrisoarea VIII, litera “G” identic cu semnul g din
interpretarea Institutului de Slavistic㠓Generalul Coletti la 1835”, limbile slavone, preluat prin sec. VIII
din Bucureºti ºi Academia Bulgarã de într-un dialog reprodus în aceastã de Chiril ºi Metodiu ce au alcãtuit
la Sofia. scrisoare, scrie despre localitatea alfabetul chirilic datoritã persecuþiilor
În documente scrise în limba Grojdibodu (Grosdipod) unde era împãratului bizantin Focus care
greacã veche se vorbeºte de o cetate antica Sigibida ºi unde s-au gãsit impunea scrierea numai în limba
numitã Sigibida care a existat în tablele de aramã ale lui Hadrian. greacã.
aceastã zonã, nefiind identificatã pânã Numai din aceste scrieri s-ar putea Pentru a evita persecuþiile, au
în prezent, dar cei care trebuiau s-o trage concluzia cã pe malurile înalte alcãtuit alfabetul chirilic de la “Chiril”
facã au considerat cã ar fi una ºi de 6-8 metri ale fostei bãlþi ºi care în combinând litere greceºti cu litere
aceeaºi cu Sucidava de la Celeiu, deºi antichitate au fost ale Dunãrii, a putut latine ºi litere slavone.
zona cuprinsã între Celeiu ºi Bechet exista una sau mai multe fortãreþe,  = reprezintã litera “B” din greacã
a fost un permanent teatru de lupte cetãþi, întãrituri sau castre dintre care ºi latinã.
pe malul stâng al Dunãrii pentru în mod sigur una era Sigibida, nume ∆ = este semnul grecesc delta,
apãrarea Daciei. de origine traco-dacicã ce ne poate adicã litera D din greacã, latinã ºi, mai
Mãrturie stau câmpuri pline de duce în istorie cu mult înainte de târziu, chirilicã ºi slavã.
oseminte care nu au toate o formã de epoca romanã. A = este universal valabil cu litera
organizare specificã înhumaþiei, ci pot Preocupat în ultimii ani de a A.
genera ideea cã provin din multe culege materiale istorice ºi informaþii Cele ºapte semne grafice de pe
bãtãlii care au avut loc în zonã. despre localitatea Grojdibodu ºi ciobul de lut se pot aprecia cã fac
De asemenea, este demn de implicit a zonei, printre resturile parte din cele opt litere care alcãtuiesc
reþinut cã pe malul bulgãresc în acestã ceramice care provin din neolitic pânã cuvântul Sigibida, denumirea cetãþii
zonã au existat 5 sau 6 cetãþi romane în zilele noastre, am descoperit un care a existat la Grojdibodu în
ºi antice destul de mari ºi însemnate ciob de vas de lut ars incomplet sau antichitate.
care nu aveau alt rol decât de a se ars prea mult, fiind de culoare cenuºie Cuvântul Sigibida se terminã cu
apãra de atacurile “barbarilor”, cum ºi pe care este înscris cuvântul litera d, litera a fiind sãpatã mai jos, o
îi numeau pe daci în acele perioade, ?iÃiBDA în limba greacã veche ºi ipotezã fiind cã spaþiul nu a permis
ori putem afirma cã ºi pe malul care, tradus, înseamnã Sigibida, scrierea cuvântului întreg, deoarece
românesc au existat în corespondenþã cetate neidentificatã ca aºezare în în continuare a fost scris sau desenat

46
nr. 33 iunie 2006 DACIA
magazin
altceva ori a fost o toartã de vas. Forma vasului a fost destul de sau o ardere mai puternicã, ambele
Scrierea a fost efectuatã ulterior mare, deoarece concavitatea procedee generând o argilã de
confecþionãrii vasului, acest lucru ciobului dã o circumferinþã mare culoare cenuºie sau neagrã.
reieºind din modul cum au fost pentru vasul iniþial ºi se pare cã a Pasta de lut provine din zona
scrijelite literele cu un obiect dur, fost din partea de jos a vasului, localã ºi este formatã din luturi
probabil de silex. având în vedere cã grosimea aluvionare care existã în acel loc
Dacã s-ar fi scris în pastã moale acestuia este diferitã, mai subþire în inundabil al luncii Dunãrii.
de lut, literele ar fi avut o altã partea de sus ºi mai groasã în partea Aceastã urmã de vas care poartã
înfãþiºare ºi ar fi ieºit în relief de jos. denumirea unei aºezãri geto-dacice
marginile literelor iar ºanþul sãpat ar Culoarea lutului ars este cenuºie, ne duce cu gândul la timpul scurs
fi avut altã formã ºi adâncime. ceea ce denotã o ardere incompletã de la Sigibida la Grojdibodu.

Sincretismul Mamei Zeilor/Mamei Mari/Reei/CIBELEI


cu SIBILA conservat în spaþiul
carpatic de azi. Sinteza CIBELE-SIBILA
prin matrici lingvistice hidro-oro-toponimice.
Cazul M-þii ÞIBLEª-LÃPUª
Dr. Valer Scridonesi-Cãlin,
Universitatea Bucureºti

topograficã în unele regiuni ale Sibila trebuind sã se regãseascã pe


1. Premize densuºianiene
Carpaþilor. O veche reminiscenþã hãrþi (vechi sau noi) ori în monografii
[“ Dacia preistoricã”, 1913, cap.
Xll (par. 9 ºi 12)]/ <Dp> despre sanctuarele Mamei Zeilor, (geomorfologice, geografice,
unde se consultau, odatã, oracolele etnografice etc,), chiar în zonele
(1)”În pãrþile din N-ul lstrului...
cultul divinitãþii telurice sau al Mamei sale.” indicate în <Dp>. Þibleº/Cibele-Sibila
(4) “ În pãrþile de N ale reprezintã un nucleu lingvistic de
Mari a fost preponderent încã din cele
mai depãrtate timpuri anteistorice. Cu Transilvaniei, între vechiul district al identificat, definind o arie geologico-
Maramureºului ºi Nãsãudului, cel mai geograficã habitualã cu densitate mare
deosebire pe teritoriul Daciei, Rhea
sau Cibele asimilatã cu Gaea a fost o înalt munte poartã numele de Þibleº de informaþii hidro-oro-toponimice
* [ * Alte douã vârfuri de munþi dintre legate direct de cele douã personaje.
divinitate de primã ordine. Mamei
Mari sau Rheei îi erau cu deosebire comitatul Bistrþa-Nãsãud ºi j. Neamþ Zona Maramureº/Bistriþa-Nãsãud
se numesc Þibleºul Mare ºi Þibleºul conþine M-þii Þibleº/M-þii Lãpuº, cu
consacrate înãlþimile munþilor,
izvoarele,râurile ºi peºterile.” Mic] ... Tot în aceastã regiune, unde Þibleº/Cibleº (1839 m), respectiv
ni se prezintã urme de mãnãstiri vechi Sibila (mai greu de identificat).
(2) “ ... originea numelui de Cybele
a rãmas pânã astãzi o enigmã istoricã dispãrute, se afla ºi vâ