FCT DE TRANSPORT

-celula nu este izolata de mediul sau

-exista schimb permanente intre mediul int si cel ext
-exista schimb de material si energie care se fac in mod controlat si specific
Coordonarea schimbului se face prin intermediul plasmolemei ->abolirea capac
de transp a plasmolemei det moartea celulei
Transp materiei la niv membr e det de 2 mari categ dupa dimensiunea pe care o
au elem transportate:
1)transp molec mici - ioni,aa,glucide simple-se realiz dat permeabil
plasmalemei(se realiz prin membr)
2)transp molec mari- realizat cu ajut veziculelor(exo-endocitoza) se
realizeaza cu membrane
Marea maj a mec se realiz prin prot transm.Fiecare tip de astfel de prot transp o
categ de molecule
Au fst identificate 3 clase mari de prot transmembr implicate in transp:
1.prot carrier-facilit transp unor molec fixe,specifice,isi schimba configuratia si
elib molecule pe fata opusa
2.prot canal - form un por hidrofil in int lor.In momentul cand porii sunt deschisi
are loc transportul
3.prot pompe-ionice-prot de transport pt ioni.consuma atp.transport impotriva
gradientului de concentratie
*toate prot canal si o pate din cele carrier permit trecerea subst pasiv prin
plasmalema
*membr mai contin prot care transporta activ
Sist tip carrier pot fi impartite in:
1.uniport(transm 1 sg tip molec)
2.transp cuplat (simultan 2 tipuri molec care pot fi transp in acelasi sens =>
simport sau in sens opus=>antiport)

RECEPTORII CUPLATI CU PROTEINELE G

-una din caile de semnalizare AMPciclic
-pot active si alte cai de semnalizare
-aceste cai pp ca in urma activarii producerea de mesageri secundari
-proteina tinta care genereaza mesageri sec poate fi membranara sau
intracelulara
-molec de IP3 si DAG sunt mesageri sec pt ca ligandul care stimuleaza
receptorul este considerat mesagerul primar
Adenilciclaza-proteina membranara
-activata de o proteina G cu lant alfas
-prot G atrasa in situsul specific intracel isi mod struct, elibereaza GTP
-cuplarea GTPului genereaza desprinderea inelului beta

TRANSPORTUL TRANSMEMBRANAR AL MACROMOLECULELOR

Macromolec,particule,bacterii,virusuri nu pot patrunde sau iesi din celula cu ajut
prot membranare de transport
Este un transport realizat ca urmare a formarii unor vezicule
1.Exocitoza-consecinta a secretiei celulare.Impachetarea materiei ce va fi
secretata in vezicule,urmarind fuziunea cu plasmalema
2.Endocitoza- impachetarea materiei extracelulare in vezicule dupa care e
internalizat si prelucrat la niv celulei
3.Transcitoza-are loc in ambele sensuri in fct de elemen internalizate
1.pinocitoza(lichide)
2.fagocitoza (part solide)

DAG
-produs genereaza efecte dif in ceea ce priveste semnalizarea
-poate fi scindati in mai multi produsi
-Pk activate atat de DAG cat si de Ca isi mod struct si este translocata pe fata
citoplasmatica a membranei plasmatice
-Pkc este activate de DAG
-PKc activeaza un factor transcriptional care se fixeaza la niste secvente de
gene=SER

STRUCTURA VEZICULELOR CU INVELIS

-adancituri unde se aglomereaza rec sunt tapetate cu proteine specifice.
-se formeaza depresiuni cu invelis care prin adancire formeaza vezicule
Proteina majoritara care formeaza invelisul se num CLATRINA (are capac de
polimerizare in jurul depres si veziculelor formand o plasa proteica)
-pe langa clatrina mai exista si alte tipuri de proteine
-clatrina interactioneaza cu reg intracitoplasmatica a recept si cu fibrele
citoscheletului
-veziculele cu invelis sunt f abundente in celulele creierului

MATURAREA ENDOZOMILOR SECUNDARI

-se produce in mai multe etape
1.inlocuirea prot RubS Rub7 si Rub9
2.formarea de vezicule intralumeale
3.acidifierea de la ph=6 la 4,9
4.conversia PI-lor la PIP2
5.schimbarea in forma si marime
6.cresterea in volum o data cu pierderea extensiei tubulare
-are loc un transport de vezicule intre endozomii sec si ap golgi.veziculele care
vin de la aparaul golgi contin o serie de hidralaze
-in aceasta faza endo sec se comporta ca un transportator de enzime
lizozomale,o parte din enzime incep sa fie activate in endoz sec
7.asocierea endozom sec cu microtubuli,necesari pt depolarizarea in reg
perinucleara a celulei
8.schimbarea in compoz int a endozomilori sec
-schimb in conc ionica,scaderea phului,cresterea conc clorului,schimbarea conc
Ca,Na,K
CLASIFICAREA PROTEINELOR G
-pe baza omologiei de secventa si pe baza fct proteinelor in celula
1.Heterogenetica (GalfaS)- pe baza lantului alfa
-rol de a stimula adenililciclaza
-stimuleaza canalele de Ca
-activitate potentiate de toxina esterica
GalfaOLF-rol in activare adenililciclaza din neuronii olfactivi
-formati din mai multi membri, difera de GalfaS prin diferente de aa la niv
subunitatii a
2.Galfai- act inhibitory asupra adenililciclaza
-act stimulatoare asupra canalelor de K
Galfat- activeaza fosfodiesterazele din celulele cu bastonase
3.Galfaq- au act stimulatoare, activeaza fosfolipaza
Prot G declanseaza in int celulei reactii biochimice

AMPc
-adenilciclaza este una dintre enzimele cheie ale mecanismului de transp intracel
-sunt 6 tipuri d adenilciclazace difera prin masa molec
-domeniul extracel nu e f bn struct dpdv fiziologic
-ampc act o alta enzima intracel cu rol in calea d transmisie a semnalului;
mesagerul sec se fixeaza in situsuri specific ale acestei enzyme (PKa)
-dpdv struct PKa e formata din 2 subunit reglatoare si 2 subunit catalitice
-mesagerul sec se fixeaza la niv subunitatii reglatoare
-dupa fixarea AMPC la sub reglatoare, acestea se desprind de cele catalitice, iar
acestea sunt libere sa act asupra substratului specific

Transportul Fe in celula
-se face cu ajutorul unei glicoproteine sangvine den transferina
-aceasta are diferite forme: APOTRANSFERINA (fix 2 ioni de Fe), se poate
transforma in FEROTRANSFERINA
-toate cel in crestere contin receptori pt trasnferina si o leaga la pH neutru
-complexul molecular e endocitat: cei 2 atomi de Fe sunt elib, iar apotransferina e
recirculate
-mecanismul de eliberaree legat de un joc al valorii pH-ului
-apotransferina ramane legata de receptorul ei la pH scazut (pH=6 ins eliberarea
Fe)
-Fe ramane in vezicula de endocitare si e trasnp in cytosol, iar apotransferina
rezultate e circulate la supr membrane
-cand P nu mai are atomi de Fe se disocieaza de receptorul specific la pH neutru
Endocitarea toxinelor bacteriene
-toxina difterica: e internalizata prin intermediul endocitarii mediate de recetori
-e form din lantul: a,b,(e internalizata intreaga)
-la nivelul lisosomilor in mediul acid se disocieaza a de b
-b ramane sa fie degradat, iar a penetreaza membrane lisosomala prin
intermediul unor pori

Endocitarea particulelor LDL

-ac se endociteaza prin intermediul mecanismului de endocitare mediate de
receptori
-LDL: partic transportoare si se dat faptului ca colesterolul e insolubil in lichidele
biologice, indif daca e de productie ext sau sintetizat de ficat
-colesterolul treb transp prin interm unui vector care e reprez de o P de transp
care are densit joasa
-celulele care au nevoie de cholesterol vor avea pe supr lor receptori pt LDL
-LDL reprez una din cele 5 frupe de lipoproteine
-o particula a LDL are forma sferica
-dimensiune 20-25nm
-in comp lipidica intra fosfolipide si colesterol
-molec proteica=450aa
-proteina Ap0B100 e cea care functioneaza ca ligand pt recep implicate in
endocitoza
-pot exista aprop 1500 de molecule de colesterol (fiecare fiind esterificata)
-partic de LDL din sange constituie sursa importanta de colesterol pt toate tipurile
de cellule
-prelucrarea se face prin ac parti care secupleaza cu recept specific-endocitarepartic transp la lisosomi unde Ap0B100 e degradata la aa, iar colesterolul
esterificat e hidrolizat, degradat pana la cholesterol + AG
-colesterolul o data esterificat poate fi incorporate in organism, iar AG sunt
utilizati pt obtinerea de noi fosfolipide
-o sursa f buna de particule LDL este reprez de celu coticosuprarenale
-ac celule sunt o sursa bogata de receptori pt LDL
-recept pt LDL sunt P receptoare, f bine caracterizate si pot suferi mutatii

TRANSPORTUL MEMBRANAR MACROMOLECULAR (transportul cu vezicule)

Macromoleculele, particulele, virusii, bacteriile,nu pot patrunde, iesi din celula cu
ajutorul proteinelor membranare de transport. Acest tip se realizeaza ca urmare a formarii
unor vezicule si este clasificat in fct de sensul de desfasurare si tipul de substante.
1.Exocitoza-consecinta a secretiei celulare-consta in impachetarea materialului ce
urmeaza a fi secretat in vezicule dupa care are loc fuzionarea cu membrane plasmatica.
2.Endocitoza-pp impachetarea materialului din ect celulei in vezicule-ajunge in
int3.Transcitoza-in ambele sensuri(la un pol se internalizeaza mat, traverseaza celula si
este eliminate la celalat pol) In funct de elementele intenalizate exista pinocitoza si
fagocitoza.Endocitarea mediata a receptorilor Celula are pe suprafata ei receptori
specifici pt un ligand care urmeaza sa fie internalizat. Datorita acestui fapt aces tip se
numeste endocitoza mediate de receptori. Celulele capteaza in mod selectiv proteine si
particule din mediul extern; leaga cu mare precizie. Marea majoritate a receptorilor pot
difuza liberi in planul membrane. Complexele ligand-receptor se aglomereaza in urma
migrarii receptorilor in anumite regiuni ale membrane plasmatice, dupa care sunt
internalizati; aglomerarea se face la nivelul unor adancituri in membr plasmatica. La m.e.
pe fata int a fost identificata o retea de protein. Aceste adincituri evolueaza si formeaza
vezicule invelite=>endozomi. Unele toxine, unele protein sunt endocitate prin endocitoza.
Exista adancituri netapetate. Dintre cele mai cunoscute sisteme sunt sist pt
asialoglicoproteine\asialoglicoproteina sau receptori pt LDL.

ENDOZOMI PRIMARI
Compartimentul de reciclare=endozomi primar(cu struct specifica) Endozomii primari au
o struct specifica cresc in volum isi maresc suprafata , pot fuziona si forma struct
tubulare si veziculare. In structurile tubulare se aglomereaza receptorii iar in cele
veziculare ramane ligandul disociat de receptori. Din structurile tubulare se desprind
vezicule care vor migra catre membrana palsmatica si vor expune receptorii reciclati.
Desprinderea care loc in endozomii primari datorita pH-ului scazut. Deplasarea
endozomilor se face prin firele citoscheletice. In structura membranei endozomilor se
gasesc proteine ce contribuie la structurarea, depalsarea endozomului, la mentinerea pHului. Proteina specifica endozomilor primari-Rub5(GTP-aza) GTP-apa contribuie la
conversia endozomului primar in endozom secundar. Endozomii primari comunica cu
Aparatul Golgi(schimbul contrinuie la maturarea endozomului). Proteinele din membrana
endozomilor contribuie la structurarea membranelor in domenii. In int endozomilor se pot
forma vezicule intralumeare. Traficul indre endozomul prima si Ap golgi contribuie la
maturarea endozomilor primari. Prin aces trafic sunt transportate la ep o serie de proteine
care dau caracter de maturare. Prin acest trafic dunt transportate poteine de tip Rub7 si
Rub9-eliminarea GTP-azei Rub5 confera caracter de endozom matur\secundar-acesta
contine in int ligandul. Pe langa inlocuirea GTP-azei, endozomul mai castiga anumite
tipuri de proteine:nexina prin intermediul unui domeniu Px. Endozomul sec-struct relativ
mari\voluminosi, ovali 250-1000nm, incarcatura negativa, contin in membr proteine
specifice lozozomilor complemente si hidrolaze. Se deplaseaza din zona de formare in
cea de perinucleaza(lg lizozomi). Prin fuzunea cu lizozomii intra in circuitul de
degradare; este degradat ligantul din endozom si o parte din proteine.

LECTINE
=prot nonenzimatice care au cap de a "citi" carbohidrati
-indeplinesc roluri diferite,in principal rol de recunoastere
-pot bloca specific mono si polizaharide datorita faptului ca au un situs sp pt
acest tip de carbohidrati
-exista in regnul animal si vegetal
-se fixeazza de partea de glucid
-extrem de utiliz in lab
-pot fixa glicoprot extra si intracelulare
-lectina de la niv hepatocitului are specificitate pt galactoza
-Exista lectine implicate in fct sist imunitar
-clasif dupa tipul de carbohidrati- ConA, LCH,RCA,WGA,PHA
-induc la niv de celula -mitoza,proliferare,declamseaza peoc de
aglutinare(=aglomerare a celulelor in fct de un ligand)
COMP LIPIDICE ALE MEMBR PLASM
-Ac grasi(14-24 at C)- cei mai comuni 16-18 at C
-Prezenta dublelor leg confera caract saturat/nesaturat
- prop AG depind de lungimea lantului si daca sunt saturati?nesaturati=>aceste
caractere influenteaza fluiditatea bistratului fosfolipidic
Clasa majora de lipide membranare-FOSFOLIPIDELE
-prez o gr fosfat,ac gras si o gr polara
-fosfatidiletanolamina,fosfatidilcolina,fosfatidilglicerol
-pot suferi degradari realiz de fosfolipaze:: PLA2 -actioneaza asupra
lanturilor de C,se gaseste in venin de cobra,action asupra membr
eritrocitare=>sufocare
-hidroliza Ag se face la nivel C2
-exista mai multe tipuri de fosfolipaze solubile care contribuie la producerea de
mesageri sec

SFINGOLIPIDELE
-=glico + fosfolipide membranare
-au struct asem cu fosfolipidele(gr polara+lanturi hidrocarbonate care se
cupleaza la o molec de sfingozina)
Tipuri:
-sfingomieline
-glicolipide(1/mai multe gr lipidice,pe fata ext,capac glucidic spre
ext,ac sialic plasat spre ext face ca sarcina electrica a m.p. la ext sa fie neg)
(gangliotidele=cele mai complexe glicolipide)
- gangliozinele
COLESTEROL
=compus major al m.p.
-cel. EK au 1 molec colesterol la 1 molec fosfolipid
-molecula amfifilica
-influenteaza fluiditatea membranei(efect variabil depinde de compoz lipidica)
-imobilizeaza lanturile AG
-cel mai comun steroid
-face parte din categ terpenelor
-precursol al maj steroizilor animali
-se gaseste in mp mai putin in endomembrane
-component important al lipoproteinelor din sange
*Exista mai multe miscari ale lipidelor-in jurul axului moleculei
-in planul bistratului fosfolipidic
-flip-flop

PERIFERIA CELULELOR EK
-celula este separata de mediul ext prin formatiuni inalt specializate cu rol de a
mentine in limite constante structura sa complexa int
-dat faptului ca celula este un sistem deschis struct de la periferie treb sa asigure
schimb de substante intre ext si int in mod selectiv si controlat
-struct de la periferie stab relatii cu alte celule,maj struct celulare au la baza
membranele celulare(membr plasmatica+endomembranele)
-membr plasmatica nu este sg struct de la periferie,mai exista formatiuni
complexe intre care exista relatii structurale si functionale care form un
ansamblu= Invelis celular
GLICOCALIXUL
-invelis dulce
-componenta glucidica consistenta
-format din lanturi oli si polinucleotideice ale glicoprot membr,ale glicolipd membr
si ale proteoglicanilor secretati in int celulei si apoi absorbiti de suprafata celulei
-grosime 20-50 nm
-rol->conc mare de oligozaharide complexe=>recunoastere celulara
-contine acid sialic=>distributia sarcinilor electrice
-o celula neoplzica prez mai mult glicocalix=>blocheaza antigenele
tumorale=>interventia sist imunitar este diminuata
-dat. Incarcaturii electrice poate constitui depozit de ioni poz
-glucidele din struct lui pot fi recunoscute de receptori specifici plasati la supr dif
struct celulare,pot firecunoscute si de molecule soubile,in acest caz functioneaza
ca receptori

PROTEINELE MEMBRANARE
-struct de baza a membr celulare=bistratul fosfolipidic insa maj fct sunt asigurate
de proteine
-cu cat exista mai multe prot cu atat fct membr sunt mai complexe
Tipuri -prot extrinseci
-prot intrinseci
Prot extrinseci-exista pe 1 fata sau pe alta a dublului strat lipiddic
- mai numeroase pa fata int unde edifica citoscheletul celular
Prot intrinseci - se extrag f greu,unele traverseaza de mai multe ori bistratul,sunt
amfipatice
Prot extrinseci se ataseaza prin resturi de AG si se clasifica:
-ancorate la glicozilfosfatidilinozitol->glicolipidul=2 lanturi ag+mai multe tipuri
monozaharide
-ancorate la 1 rest de ac miristic (pe fata int)
-ancorate la 1 lant policarbonat de tip farmezil
Prot extrinseci care nu se ancoreaza dar interactioneaza cu prot transmembr
-fosfataza alcalina- pe fata ext a mp printr-un rest de glicolinfosfatidilinozitol
-prot Vsrc(enzime cu capc de a introduce un atom fosfor pe substrat)
-prt p21ras(rol in functionarea celulelor,transmiterea intracelulara a semnalului)

FUNCTIILE SPECIALE ALE PROTeinelor MEMBRANARE

3 zone -domeniul extracitoplasmatic,domeniul intracitoplasmtic,domeniul
transmembranar
-extracitop+intracitopl carcat hidrofil
-transmembranar carcacter hidrofob
-fiecare domeniu are un rol si o fct esentiala
Prot transmembr au fst clasificate
-REceptori celulari-recepteaza semnalul=>declansarea diverselor proc bioch
ligand=molec ce reactioneaza cu recept celulari=>det schimbarea
conformationala a receptorilor
-recept pt subst endogene
-recept pt subst exogene
-Prot Carrier - se fosforileaza in timpul proc de transport
- transporta ioni
-prot fosforilata isi schimba conformatia=>expune un situs pt fixarea
ionului specific
-Prot Canal - implicate in trans ionilor in ambele sensuri
-se deschid la un stimul mecanic
-sunt de mai multe categ
-Prot cu rol de ancorare - contribuie la adeziunea celulara care are loc intre
celulele circulante si epit vascular (integrinele+selectinele)
FUNCTIA DE RECEPTIONARE
Recept membranari:
-reprez de proteine transmembranare;in fct de struct receptorilor,de tipul de
ligand cu care interactioneaza exista
- receptori serpentina (cuplati cu prot G)
-receptori cu fct enzimatica
-receptori pt citokine
In fct de struct lor pot avea un lant proteic ce traverseaza de mai multe ori membr
plasmatica sau pot fi reprez de 1 sg segm transmembranar
La transmiterea intracelulara a semnalului sunt implicati co-receptori
Un receptor transmembranar poate fi structurat in reg extracitoplasmatica in
domenii
Exista mai multe tipuri de domenii proteice care intra in struct unui receptor
transm(imunoglobulinic,hematopoetic,cisteinic,fibronectinic)
In reg extracitoplasmatica exista situsul special pt fixarea ligandului
Receptorul activat transmite in int celulei un semnal catre struct tinta-pt a
transmite recept au in reg intracitoplasmatica regiuni care interactioneaza
specific cu prot intracelulare.
R serpentina au o struct sp care interactioneaza cu prot g
In reg intracitopls acestia au un domeniu enzimatic care poate fi de mai multe
categ in fct de tipul de aa asupra caruia actioneaza-domeniul enzimatic este
practic o enzima si poate fi TK,histidinkinazic,argininkinazic)
R citokinici nu au situsuri ,se cupleaza cu alte tipuri de prot transm care au in
domeniul intracitoplasm un domeniu enzimatic
RECEPTORII CUPLATI CU PROT G caract generale+struct
Au fst identif peste 2000 receptori cuplati cu prot g
Au fst impartiti in clase si subfamilii pe baza afinitatii ligandului si modului de fct
Pot sufer mutatii=>genereaza o paleta larga de disfunctii de la neoplazie la
sterilitate
Exista situatii in care mutatiile pot fi benefice care au loc la niv REPG ii fac capab
sa fixeze ligandul
Maj RCPG mediaza transm intracelulara a semnalului prin intermediul undei
prot=prot G heterotrimerica care hidrolizeaza GTP IN GDP
Cu toate ca recept transm semnal prin prot G s-au gasit situatia duplicitara a
recept care pot transmite mesajul si prin alte tipuri de prot: JAKkinaze,PLC,PKC(comportament infidel)
Semnalele reglate prin interm recept cuplati cu prot G sunt reglate la niv a 3
module:
1.receptor si mai ales de situsul de fixare a ligandului
2.prot Gheterotrimerca inactiva-transm semnalul de la receptori
la prot tinta din aval,pro G se poate transf intr-un efector activat
3.Prot tinta=efector-capabila sa modif conc unor mediatori
solubili=>mesager sec
Mesageri primari
RCPG sunt capabil sa recunoasca semnale diverse cu cele mai complexe struct
Struct RCPG
In ciuda diversitatii lor funtionale receptorii au un pln de organizare comun si
sunt inruditi dpdv evolutiv
Au fst identificati RCPG la protozoare si fungi=> sunt f vechi
Mai sunt cunoscuti sub numele de receptori serpentina deoarece prot
membranare au o reg extramembranara unde se gaseste situsul specific pt
ligand
Au un miez transmembranar si au un domeniu transmembranar unde se gaseste
situsul pt fixarea prot G
Toti receptorii au capatul amino terminalplasat in reg extracitopl iar capatul
COOH intracitoplasm
Toti recept cuplati cu prot G au 7 segm legate prin bucle
RCPG difera prin amplitudinea secventei de aa(reg amino 5-500aa,bucla 5200aa,cooh-12-360aa)
Segm transmembranar traverseaza membr in impachetari alfahelix
Segm transmembr 1,4 ,7 sunt mai hidrofobe(prez 1 rest de serina si unul de
asparagina)
Clasificare:
Maj receptorilor cuplati cu pg se caract prin eistenta la niv buclei e2 a secv DRY
si se impart in
1a au situsuri de fixare a ligandului plasat preponderenr in sectiunea
miezului transmemb si au ca ligand fotonii,cotecolamine,atp
1b au situsul in reg amino fara sa mai interfereze cu segm

transmemb(trombina, interleukina o)
Structura proteinei G
Proteina G se mai numete i proteina care fixeaz GTP, este o enzim care
hidrolizeaz GTP i mai are rolul de a cupla receptorii specifici cu proteina- int
din avalul cii de semnalizare. Funcioaneaz ca un releu (amplific semnalul)
ntre receptor i proteina-int. Proteina int activata de proteina G va genera
mesager secundar.
Proteina G face parte dintr-o familie mare de proteine care cuprinde dou clase:
I. Proteine G heterotrimerice
II. Proteine G monomerice
Ambele clase de proteine sunt GTPaze i pot funciona ca un comutator
molecular oscilnd ntre 2 stri: activ/inactiv.
Structura primar a proteinei G este alctuit din 3 lanuri polipeptidice, dintre
care lanul este cel mai important deoarece la nivelul lui se fixeaz molecula de
GTP, n timp ce dipeptidul - are rol de a fixa proteina n membrana plasmatic.
Lanul este comun cu lanul peptidic al proteinei G monomerice, are patru mari
regiuni mai importante abreviate A, C, E, G. Are un capt amino de la
aminoacidul 1 la 47 apoi urmeaz:
Regiunea A (47-53) plasat n proximitatea fosfatului al GTP i
are o glicin n poziia 49. Dac apar mutaii n zona A se
altereaz afinitatea pentru GTP.
Regiunea C (224-230) implicat n trecerea de la forma activ la
cea inactiv i regiunea se plaseaz n proximitatea fosfatului al
GTP.
Regiunea E (247-255) se mpacheteaz n proximitatea ribozei i
parial inelului guaninic.
Regiunea G (289-301) plasat n proximitatea inelului guaninic pe
care l fixeaz.
Regiunea carboxiterminal este implicat n procesul de fixare al proteine G de
R. Structura complexului - este reprezentat de subunitatea care se
asociaz reversibil cu subunitatea i formeaz un dimer care se asociaz cu
subunitatea . Au fost identificai 5 subuniti i 6 subuniti care pot realiza in
jur de 36 de combinaii -.
Segmentul transmembranar traverseaz membrana n mpachetri de tip -helix.
Exist situaii n care -helixul se dezvolt i n afara membranei plasmatice. n
anumite situaii regiunea extramembranar poate fi glicozilat i n alte situa ii
anumite segmente de aminoacizi din regiunea citoplasmatic pot fi fosforilai.
Segmentele 1, 4 i 7 sunt mai hidrofobe dect 2, 3, 5 i 6. Caracterul hidrofob al
segmentelor 1, 4, i 7 se datoreaz prezenei unui rest de serin i aspargin.
Receptorii cuplati cu proteina G
-implicati in fct normala & aberanta a cel
Receptorii muscarinici :
-la niv membranei neuronale,la niv SNparasimpatic;
-mimeaza act unor neurotransmitatori de tipul acetil colinei
-exista 5tiputi:m1=>m5
-interactioneaza cu acetil colina,are effect in perceptia senzoriala,sustinerea
atentiei,
plasticitatea sinaptica,fen de memorie pe termen scurt;
-acetilcolina contribuie la depolarizarea neuronala=>efecte salivare
abundente,transpiratie,lacrimare,secretii branhiale,gastrice abundente,crampe
abd,diaree
Receptorii m1:
-stimularea lor genereaza un potential excitatory post-sinaptic
-comuni in gl endocrine ale SNC
-stimuleaza prot GQ
-act asupra fosfolipazei 3 si produc IP3
-pot interact cu antagonistii de tip atropinei,scopolaminei(se admin
oral,intravenous sau subcutanat,impotriva crampelor intest,este un
preanestezic,interv in fen de memorie,
receptorii sunt abundenti in lob temporal),tolterodina(in gen se adm individului in
cazul de incapacitate de control a vezicii),oxibutinina(in fen de retentie urinara)
Receptorii m2:
-act asupra unei prot G cu lant alfa i;
-stimulati de acetilcolina si metacolina;
-au effect de redcere a act cordului ,a fortei contractie a atriului si a fluxului
sanguine
-antagonisti:atropine si oxibutinina
Receptorii m3:
-in urma stimularii act o prot G cu lant alfaQ
-stimulate de acetilocolina;
-act asupra cont muschiilor netezi,mai ales la niv endoteliului
vascular=>cresterea sectetiei gl endocr si exoc,salivare din mucoasa gastrica
-intervine in acom la lumina
-antag idem m1;
Receptorii m4:
Receptorii m5:
-act pe o prot G de tip alfa I
-act prot G cu lant alfaQ
-stimul de acetilcolina;
-act la niv SNC
-diminueaza locom,act la niv SNC;
-antag:atrop+oxi+tolterodina
-antag:atropine,oxibutinina;

Receptorii pt adenozine(A1,A2)
Interv in reglarea active miocardului si in oxygen acoronara
-A1=>oxygen miocardului si reg active coronara
=>G alfa I-efect inhibitor asupra cydopentiladenoza
=>antagonisti:cofeina,teofilina
-A2=>poate fct ca si antiinflamator
=>G alfa S
=>antag:idem A1
-A2B=>G alfa q,produs de diacilglicerol
-stimularea A2B=>spasme bronhice(se admin tofilina in sp bronhice-stimularea
prin interm lor)
Receptorii GABA
-exista 2 clase:GABA A(recept pt canalele ionice) si GABA B(recept cuplati cu
prot G)
-GABA B act asupra canaleleor de K=>potential de ech+hiperpolarizare a memb
neuron
Receptorii canabinoizi
-la niv mamiferelor exista subst canabinoide:
=arahidonail etanolamina,-/-glicerol,-/-etil
THC:
-prod nat sintetizat in cannabis
-pl in sintetiz si il fol in utilizarea impot parazitilor
-are efect analgesic,euphoric ,fiind un psihoactiv primar
-recetorii lui sunt de tip 1&2(CB1,CB2),se gasesc in creier,in sist limbic,in
hipocamp la niv
Cereb,si la niv sist reproductive.
-stimularea prin CB1=>efect euphoric si anticonvulsic
-stimularea prin CB2=>efect antiinflamator la niv sist imun,si SNP;
Receptorii pt dopamina
-prez la verteb si nevert;
-abundent la niv SNC,implicate in mai multe proce neurologice
D1=>Like
D1=>codif de gene D1/efect stimulator
D5=>codif d gene D5/-/-/
D2=>Like
D2,D3,D4/prot G cu lant alfa I
Receptorii pt adrenalina
-alfa 1 si 2=>prot G alfa q
-beta 1 ,2,3=>prot G alfa i
-recept alfa1 stim vasocnstructia si act asupra sist gastro-intestinal,stim
glicogenoliza
si glicogenogeneza la niv tesutuui adipos
-recept alfa2 inhiba elib de insulina,contribuie la elib de glucagon si interv in
control
activ sficterelor tractului gastro-intestinal;
-recept beta1=>cresterea secteriei de angiotensina
-recept beta2=>act asupra musch netezi asi cont la fen de lipoliza
-recept beta3=>proc de lipoliza la niv t adipos
Receptorii pt metionina
MT1,MT2,MT3
-in creier,unele organe periferice,la niv hipocampului,in gl pituitara,in nuclaii supra
chiasmatici

MT1=>in nuclei suprachiasmatici,hipo+creier

MT2=>retina
MT3=>anumite zone din creier
Receptorii olfactivi
-la vert si nevert
-interact cu subst odorante ext
-indetif si la niv cel spermatice
-interv in chemotactismul cel spermatice

Receptorii pt opioina
OP1,OP2,OP3
-OP1-alfa1=>ident in creier,bulbul olf si in corp
-au efect analgesic si antidepresiv
-OPI2-k1,k2,k3
-identif in hipotalamus,maduva sp=>deconectarea de la realitate
OPI3-u1,u2,u3=>in cortex,thalamus,mad sp,are efect analgesic euphoric
Rodopsina
=pigment biologic al retinei
-resp de formarea de fotorecept din cel cu bastonase
-interv in prod imaginii colorate
-ident si la niv procariotelor=>bacterio rodopsina
Receptori pt:serotonina,Ca,chemochinine si somatostalina
Receptorii cu fct enzimatica
-cont de semnale care interv in proc de dezvoltare,diferentiere;
-in gen semnalele sunt rep de molec=factori de crestere
-act de factori de crestere ,det o initiere a acti enzimatice a recept plasat in reg
intracit
-au un domeniu in reg intracitop=enzima
-in mare parte domen enzymatic este o chinar
-in fct de a ape care il fosforileaza exista recept
tirozinichinazici,serintorozinchinazici
-sunt struct in:reg extracel,transmemb,domeniu regulator,enzymatic
-domeniul este inalt conservat
Receptorii tirozinchinazici
-exist mai multe clase commune:Clasa 1:recept pt factori de crestere epid
Clasa2:recept pt insulina
Clasa3-recept pt PDGF
Calea inozitolfosfolipidelor :
Sunt enzime cheie in calea de semnalizare. Ip3 e mesager secundar, molecula
hidrosolubila care paraseste mb si difuzeaza in citosol. Acolo genereaza
eliberarea de Ca din R E. IP3 se fixeaza la nivelul unor prot din mb R E care
functioneaza la nivelul unor prot din membr R E care functioneaza ca receptori pt
IP3. Ip3 mareste concentratia de Ca pana la 10 la -5,5 -10 la -6. Receptorul pt
IP3 e proteina membr structurata de 4 subunitati. Fiecare are cate un situs pt
IP3 plasat in regiunea amino terminala. Fiecare subuinitate e formata din
domnenii transmb exista un situs pt PKC si 1 pt fixarea si mai exista un situs pt
fixarea Ca. Reglarea acestui tip de canal se face in maniera de feedback pozitiv.
Pentru a opri eliberarea de Ca exista 2 mecanisme : 1 presupune defosforilarea
IP3 si 2 presupune scoaterea Ca din citoplasma prin 2 metode: prima prin
intorducerea Ca in R E cu ajutorul unor pompe ionice (Ca atpaze) si a 2 a
scoaterea din celula. IP3 trece in IP4- mecanism ce mentine canalul de Ca in
activitate mult diminuata.