Sub 1.Radiatii X:generator,parti componente,functionare.

Radiaia electromagnetic form de transport a energiei; (radiaia electromagnetic =

und transversal, n care cmpurile electric i magnetic oscileaz perpendicular pe
direcia de propagare a undei);
Radiaia electromagnetic este caracterizat prin:
o Lungimea de und () distana dintre dou unde succesive (msurat n metri);
o Amplitudinea intensitatea, caracterizat de nlimea undei;
o Frecvena (f) numrul de oscilaii n unitatea de timp; se msoar n hertz-i (Hz);
o viteza c = f x (m/s); viteza de deplasare a radiaiei electromagnetice este de 3x108
m/s (viteza luminii n vid);
RAZELE X descoperite n 1895 de Rntgen sunt o form de radiaie electromagnetic
cu lungimea de und n domeniul angstrmilor 0,1-150 (1 = 10-10 m);
n aplicaiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen n instalaii specializate.
Razele X sunt produse n tubul radiogen
Acesta convertete energia electric n raze X, cu producerea concomitent de cldur.
producerea razelor X tubul radiogen Electronii furnizai de catod prin nclzirea unui filament focalizai i accelerai
ctre anod prin aplicarea unei diferene de potenial de ordinul zecilor de kV;
Anodul de Cu (bun conductor de cldur) pe suprafaa sa o pastil de tungsten (focar),
care produce razele X n urma bombardamentului cu electroni;
anodul rotativ (3600-10000 rpm) previne deteriorarea focarului de ctre fasciculul de
electroni;
suprafaa anodului este nclinat (7-20) controleaz lrgimea fasciculului generat
(aceasta influennd netitatea geometric a imaginii);
suprafaa focarului: mic (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcie de aplicaie; tuburile
pentru fluoroscopie i radiografie au n general dou focare;
ntregul ansamblu e situat ntr-o incint vidat care la rndul ei este plasat ntr-o cupol
plumbat coninnd un fluid schimbtor de cldur (ulei).
Fasciculul de raze X obinut este policrom (conine fotoni cu energie variabil) fiind mai
departe filtrat (sunt reinui fotonii cu energie joas) i colimat printr-un sistem de diafragme
(fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
Cldura este disipat prin intermediul anodului de cupru i a fluidului de rcire;
Caracteristicile tubului variaz funcie de destinaia acestuia (echipament pentru explorri
generale - radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).
- principiu general Fasciculul de raze X (fascicul incident) proiectat pe regiunea anatomic de
examinat i, trecnd prin corp, este absorbit difereniat n funcie de compoziia chimic a
structurilor (numrul atomic Z al atomilor componeni), densitate (), grosime (d) i distana
de emisie a fasciculului;

La ieirea din pacient, fasciculul de radiaii (emergent) este atenuat energetic,

neomogenitatea sa exprimnd diferenele de absorbie ale organelor/esuturilor strbtute;

Fasciculul emergent ntlnete apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori)
care transform pe baza efectelor ionizat i fotochimic - informaia latent transportat de
fotonii X n imagine structurat, util. Imaginea obinut poate fi analogic (radiografia
1

standard, fluoroscopia clasic) sau digital (radiografia i fluoroscopia digital, computertomografia), direct (radiografia, fluoroscopia) sau reconstruit (computer-tomografia).

- proprietile razelor X Intensitatea scade cu ptratul distanei;

Penetrabilitatea exprim calitatea radiaiei; este dependent de lungimea de und (funcie
de diferena de potenial aplicat tubului cu ct mai mare cu att raze mai dure, lungime
de und mic);
Atenuarea diminuarea intensitii radiaiei ce strbate un corp material prin absorbie i
difuziune (mprtiere);
Absorbia cantitatea de radiaii sustras radiaiei incidente:
o absorbia=Z4x3xxd
Efectul de luminiscen emisia unei radiaii optic vizibile albastru-verde de ctre unele
materiale cnd sunt expuse la raze X (foliile ntritoare, ecranul fluoroscopic);
Efectul fotochimic utilizat n radiografie.
- legile formrii imaginii radiologice Proiecia conic: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile i forma corpului
radiografiat variaz n raport cu:
poziia corpului n fascicul
distanele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O
Sumaia (i substracia) planurilor: imaginea radiologic este o imagine bidimensional a
unui corp tridimensional, fiind n acelai timp o sumaie a tuturor straturilor dac sunt
opace = sumaie pozitiv, dac sunt i structuri transparente = substracie
Paralaxa: proieciile a dou elemente structurale suprapuse, dar situate la adncimi diferite
n corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcie de nclinarea
fasciculului fa de planul corpului, obinut:
Incidenele tangeniale: conturul unei imagini este net atunci cnd raza incident este
tangenial la conturul structurii respective (scizur, tblie osoas);

Sub 2.Ecografia:principiul metodei,aplicatii.

PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) n structurile corpului omenesc, difereniat de

impedana acustic a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau
curbe grafice (mod A, TM).
ENERGIA folosit este vibraia mecanic cu foarte mare frecven (ultrasunete) = 2-12
Mhz.
COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
o traductor (sonda) = emitor/receptor de US; conine generatorul de US;
o Amplificator semnal
o Computer (procesare semnal);
o Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;
o Monitor TV;
o Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc.
Undele ultrasonore utilizate in imagistic sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente
n sond. Exist multiple tipuri de sonde pentru ecografie n funcie de aplicaia creia i se
adreseaz.
2

Undele ultrasonore propagate n esuturi sunt atenuate i reflectate de diferitele tipuri de

esuturi i de interfeele dintre acestea.
Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate i interpretate pentru a obine
imaginea precum i informaiile Doppler.
Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de esut;
Majoritatea esuturilor din organism au viteze de propagare apropiate;
Aerul i osul au ns viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea s
fi afectat dramatic scznd calitatea imaginii;
Cu ct frecvena undelor US este mai mare cu att scade adncimea de penetrare a US
dar crete rezoluia spaial, i invers;
Rezoluia este determinat n principal de frecvena US produse de sond precum i de
calitatea echipamentului (hardware, software);
Lungimea de und este invers proporional cu frecvena; o sond de 10 MHz emite US cu
o lungime de und de 3x mai mic dect o sond de 3,5 MHz, a.. teoretic, are o rezoluie
spaial de 3x mai mare;
US sunt caracterizate i de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde
amplitudinea semnalului reflectat.
FRECVENA
o 2-12 MHz;
o cu ct frecvena este mai mare cu att penetrarea este mai redus.
LUNGIMEA DE UND
o inversul frecvenei;
o determin rezoluia spaial.
AMPLITUDINEA
o puterea semnalului;
o determin amplitudinea semnalelor reflectate
afiarea informaiei US MOD A: curbe grafice exprimnd pe orizontal profunzimea i pe vertical amplitudinea
undelor reflectate (perimat);
MOD TM (time motion): mod A + micarea n timp - pe orizontal dinamic; permite
nregistrarea n dinamic a micrilor cavitilor cardiace;
MOD B (brightness=strlucire): afiarea n nuane (tonuri) de gri, bidimensional, a unor
seciuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea n timp real permite
i analiza miscrilor n timp (cord, fetus n uter etc);
Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afiare grafic (doppler spectral)
sau cod de culoare (doppler color).
semiologie US mod B NEGRU = ZON TRANSONIC lichide (vas, vezica, chist);
ALB= ZON REFLECTOGEN - gaz, calcul, interfa;
TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade
diferite de reflexie/absorbie a US n esuturi;
INTERFAA = limita de separaie ntre medii diferite ca impedan acustic (perei
vasculari, caviti, etc) = REFLECTOGEN;
VID SONIC = ABSENA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex
dup calculi, gaze, oase)
aplicaii US ABDOMINAL = toate organele parenchimatoase, vase;
US CARDIAC = studiu morfologic, dinamic, fluxuri;
3

US VASCULAR = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power;

US PARI MOI = tiroid, sn, muscular, articular, ochi;
US N OBSTETRIC = sarcin normal i patologic;
US DIGESTIV = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);
US TRANSCRANIAN (Doppler);
US INTERVENTIONAL = ghidare puncii percutane diagnostice i terapeutice
Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizeaz US pentru msurarea densitii osoase,
avnd aplicaii n studiul osteoporozei.
Sub 3.Tomografia computerizata:principiul metodei,aplicatii.

Tomografia plan
o Prima metod de obinere a unor imagini secionale, al crei principu este ilustrat n
schema alturat; deplasarea sincron n sensuri opuse a tubului i casetei cu filmul,
permite ca structurile din regiunea de interes s se proiecteze n acelai loc pe film,
n timp ce structurile supra- i subiacente se proiecteaz n arii diferite, astfel c nu
determin imagine pe film;
o Metod n curs de abandonare

Computer tomografia (CT) este o tehnic imagistic care genereaz imagini secionale n
plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X n jurul corpului de examinat;
CT se bazeaz pe determinarea coeficienilor de atenuare (absorbie) liniar n esuturi
densitate a unui fascicul de raze X ce strbate corpul, imaginea CT fiind astfel o hart a
distribuiei densitilor tisulare n volumul seciunii examinate;
o Un fascicul colimat (ngust) de raze X strbate corpul pacientului iar intensitatea
fasciculului emergent este msurat de ctre o coroan de detectori, dispui
diametral opus fa de tubul de raze X;
o pentru o poziie dat a tubului radiogen valoarea msurat a intensitii fasciculului
emergent se numete proiecie;
o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUIT de computer prin analiza
matematic a multiplelor sale proiecii.

APARATURA

Gantry (tunel) avnd o deschidere cu un diametru de 54 70 cm i putndu-se nclina cu

15-40, conine:
o Tubul de raze X
o Detectorii; sistemul de achiziie a datelor (DAS)
o Circuitele de rcire
o Sistemele de colimare (la ieirea din tub i la intrarea n detectori)
Masa mobil
Generatorul de raze X
Computer (reconstruiete pe baza datelor furnizate de detectori i a software-ului imaginea
CT); stocheaz datele pe HDD;
Consola cu monitorul TV
Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe
filme de imagistic cu developare umed sau uscat sau hrtie).

Generaia Ia:
o primul CT (EMI, 1972)
4

o utiliza un fascicul fin (pencil beam) i un detector care realizau o micare de

translaie n timpul creia se obinea o proiecie apoi o rotaie de un grad i se
achiziionau datele unei noi proiecii;
o n total 180 de proiecii; generarea unei singure imagini dura 5 min;

Generaia a II-a:
o realizeaz tot o micare de translaie-rotaie;
o utilizeaz un fascicul conic i mai muli detectori (5-20);
o Timp de seciune 6-20 s;

Generaia a III-a:
o utilizeaz un fascicul conic;
o tubul i coroana de detectori realiznd o micare de rotaie sincron n jurul
pacientului;
o Timp reconstrucie 3-8 s;

Generaia a IV-a:
o utilizeaz un fascicul conic;
o o coroan complet de detectori, staionari, tubul fiind singurul ce se rotete n
gantry n jurul pacientului,
o Timp reconstrucie 1-4 s;

Generaia a V-a:
o nu exist elemente mecanice n micare;
o utilizeaz un tun electronic care genereaz un fascicul de electroni ce este focalizat
i se deplaseaz rapid de-a lungul unui arc de 210 pe un inel-int de tungsten;
o fasciculul de raze X astfel produs traverseaz corpul pacientului ajungnd pe
coroana de detectori;
o multiple coroane de detectori permit achiziia simultan a multiple seciuni (multislice/multi-detector CT).
o Imaginile pot fi obinute n 50-100 ms;

computer tomografia imaginea -

Imaginea n CT este o imagine reconstruit de computer pe baza datelor achiziionate de

detectori; utiliznd diveri algoritmi matematici acesta aranjeaz n matrice coeficienii de
atenuare realiznd o imagine numeric (digital) care este apoi afiat pe monitor n
nuane de gri-uri;
numrul de nuane de gri afiate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de
a le diferenia;
calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afiat de acest numr
limitat de nuane de gri;
se utilizeaz ferestre de densitate (window width WW) i mediana ferestrei (window level
WL);
WW este intervalul de densitate (n jurul valorii centrale WL) afiat (cu ct mai ngust
fereastra cu att mai mare contrastul); valorile mai mari dect maximul ferestrei sunt
afiate n alb indiferent de densitate, iar cele inferioare valorii minime n negru;
WL este centrul intervalului, determinnd intensitatea (strlucirea) medie n imagine;
aceasta este aleas n jurul valorii medii a densitii esutului de interes;
5

Aceste setri afecteaz numai imaginea afiat nu i datele pe baza crora se

reconstruiete aceasta;
Imaginea obinut este afiat pe monitoare CRT sau LCD i poate fi printat pe film.

Sub 4.Rezonanta magnetica nucleara:principiul metodei,aplicatii.

PRINCIPIU: metod de explorare imagistic care const n obinerea de seciuni

tomografice de 1-30 mm grosime n orice plan al spaiului, prin utilizarea unor impulsuri de
radiofrecven (RF) ntr-un cmp magnetic intens (0,2-3T) i omogen.
Se bazeaz pe comportamentul nucleilor atomilor ntr-un cmp magnetic intens n
particular a nucleilor de hidrogen care se gsesc din abunden n corpul uman i pe
fenomenul de rezonan a acestora n cmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o
frecven specific
Datorit micrii de rotaie n jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comport ca
nite mici magnei, fiind caracterizai de un moment magnetic;
Cnd este plasat ntr-un cmp magnetic extern, momentul magnetic generat de micarea
de spin descrie o micare de rotaie pe o pnz de con (asemntoare unui titirez)
micare de precesie; frecvena acestei micri se numete frecven Larmor i este
specific fiecrui nucleu, depinznd de intensitatea cmpului magnetic (de exemplu, pentru
nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T);
Fenomenul de rezonan magnetic apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvena
egal cu frecvena Larmor, cnd protonii de H sunt scoi din starea de echilibru, la care
revin dup ncetarea acestuia (relaxare), emind la rndul lor un semnal de RF (cu aceeai
frecven) care este detectat, amplificat, digitizat i prin utilizarea unor algoritmi de
reconstrucie este generat imaginea RM.
Intensitatea semnalului este diferit n esuturi, funcie de concentraia protonilor H-1 (ap,
grsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic
iniial (T1 i T2), de timpul de emisie a impulsului RF.
Cnd vectorul magnetizare tisular net este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul
pulsului RF cu frecvena Larmor, acesta se va orienta ctre un plan perpendicular (x,y) pe
direcia cmpului extern (z);
Componenta vectorului magnetizare net pe direcia cmpului extern se numete
magnetizare longitudinal, iar componenta perpendicular pe acesta se numete
magnetizare transversal (msurabil, fiind singura capabil s induc un semnal n
bobinele receptoare legea induciei a lui Faraday);
Unghiul de rotaie a vectorului magnetizare net (flip angle) depinde de intensitatea pulsului
de RF aplicat ca i de durata acestuia; acesta poate fi de 90, 180, sau intermediar; acesta
influeneaz la rndui intensitatea semnalului RM (influennd magnetizarea transversal).
imaginea Intensitatea semnalului RM contrastul imaginii depinde de:
o densitatea de protoni
o timpul de relaxare T1 a esuturilor (specifice fiecrui esut)
o timpul de relaxare T2
6

esuturile cu T1 scurt apar strlucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru
moleculele mici (ex. apa) i pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru
grsimi i moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 crete cu intensitatea cmpului
magnetic extern;
esuturile cu T2 lung apar strlucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au n general
T2 lung, n timp ce solidele i moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puin de
intensitatea cmpului magnetic);
Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorit
variaiilor mici de densitate n protoni a esuturilor (max. 10%);
Fluxul afecteaz de asemenea contrastul imaginii baza angiografiei RM;
Administrarea de ageni de contrast, crete contrastul prin scurtarea T1;
APLICAII:
o Studiul tuturor regiunilor anatomice i organelor;
o Studii angiografice angiografia RM MRA (magnetic resonance angiography);
o Spectroscopia RM (MRS magnetic resonance spectroscopy)
utilizeaz fenomenul de rezonan magnetic aplicat i altor nuclei, cel mai
frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesit un cmp
magnetic mai intens i mai uniform dect n aplicaiile clinice uzuale; n curs
de standardizare;
Realizeaz seciuni multiplanare 2D i 3D n orice plan al spaiului: axial, coronal, sagital;
Rezoluie tisular neegalat: discrimineaz substana cenuie de cea alb;
Detecteaz leziuni incipiente, minimale (cancer);
Este NEINVAZIV nu utilizeaz radiaii ionizante;
Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redus; nu poate fi utilizat la pacienii cu
pacemaker, proteze sau implanturi metalice.

SUB 5.

Metode imagistice de explorare a aparatului respirator.

IMAGISTICA CU RAZE X:RNTGENDIAGNOSTIC

-RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);
-FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA;
-RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;
-TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA);
-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);
-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara,
-bronsica
-BRONHOGRAFIA.
METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE
IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI
S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT
-scintigrafie de perfuzie - Tc 99;
-scintigrafie de ventilatie - Xe 133
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
(I.R.M.)
-METODA NEINVAZIVA;
-FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO,
2 D i reconstrucii 3D:
-PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET;
7

-MEDIASTIN;
-VASE==>ANGIO-R.M.
ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S.
-TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural;
-formatiuni expansive la
-TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase
-INTRAVASCULARA (I.V.U.S.).
Selectia metodelor/tehnicilor de examinare
Criterii de selectie:-de la simplu la complicat
- standard => metode speciale
-risc minim;
-pret minim;
-eficienta maxima.

perete;

7.Sindrom de hiperaeratie alveolara.

SEMIOLOGIE SPECIALA. FIZIOPATOLOGIE
SINDROAME ALVEOLARE: I - hiperaeratie;
II - alveolar retractil;
III - alveolar neretractil.
SINDROM INTERSTITIAL: - peribronhovascular;
- parenchimatos.
SINDROM DE OBSTRUCTIE BRONSICA: - bronsii mici;
- bronsii mari.
SINDROM VASCULAR: - hipovascularizatie;
- hipervascularizatie
SINDROAME ALVEOLARE
I SINDROMUL DE HIPERAERATIE ( hiperinflatie).
Definitie: cantitatii de aer alveolar modificari ale peretilor alveolari.
ASPECT RADIOLOGIC:
- Distensia pulmonara:-aplatizare diafragm;- cranio-podal;
- deschiderea sinusurilor;
-rotunjirea domului;
-aspect de clopot,butoi
- Hipertransparenta: gradului de absorbtie la Rx prin:
- cantitatii de aer alveolar;
- patului vascular si a fluxului sanguin arteriolo-capilar.
EXEMPLE
1 EMFIZEMUL DIN BPOC: bronsita cronica, astm intricat;
Mecanism: obstructie bronsiolara (congestie, edem, mucus)=> incarcerare (supapa,AIR
TRAPPING)=>emfizem centrolobular, centroacinar.
2 EMFIZEM SENIL, ATROFIC: panacinar; alveole indemne.
3 ASTMUL ALERGIC: hiperinflatie doar in criza !
4 OBSTRUCTIE BRONSIE MARE: supapa, ventil expirator, =>emfizem localizat/ sistematizat:
cancer endobronsic, corp strain.
5 EMFIZEMUL VICARIANT: atelectazie lob/ pulmon.

8.Sindrom alveolar retractile.

8

II SINDROM ALVEOLAR RETRACTIL

Definitie: disparitia aerului alveolar prin rezorbtie lipsa de umplere, pe teritorii variabile
(acin=>pulmon).
CUPRINDE:
ATELECTAZIA: -intinsa, sistematizata=> lob, segment;
-perilezionala (chist,tumora);
-lamelara (bazala);
-acinara (bronsiolita);
COLAPS PASIV: -pneumotorax, pleurezii, toracoplastie;
ATELECTAZIE ADEZIVA:- retractie alveolara in lipsa surfactantului pulmonar (nou nascut)
EXEMPLE: Atelectazia sistematizata - cancer bronhopulmonar
SEMNE RADIOLOGICE:
- DIRECTE: condensare - opacitate pulmonara
diminuare volumului pulmonar ocupat:
-in evantai - pleura libera,
-aspiratie retractila, plamin fixat la hil=>pleura simfizata
- INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari(pleura, scizuri, coaste, mediastin, diafragm);
- emfizem compensator controlateral;
- hernie pulmonara transmediastinala

9.Sindrom alveolar neretractil.

III SINDROM ALVEOLAR NERETRACTIL
Definitie: obturatie ( umplere) alveolara cu lichid/tesuturi patologice, fara reducere a volumului
pulmonar ocupat.
Cauze:- exsudat (inflamator,alergic);
- transsudat (edem pulmonar);
- bronho-aspirat;
- singe;
- substante straine (proteinoze, litiaza alveolara)
BOALA TIP: PNEUMONIA FRANCA BACTERIANA !
Semne radiologice: - OPACITATE SISTEMATIZATA
LOBARA/SEGMENTAR/ SUB-SEGMENTAR=
PNEUMONIC Weil & Mouriquand;
- OPACITATE NESISTEMATIZATA-infiltrat,
aripi de fluture,nourosetc.
Semne ajutatoare: bronhograma, alveolograma aerica

10.Sindrom interstitial pulmonar.

SINDROMUL INTERSTITIAL
Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.
1 IMAGINI PERIBRONHOVASCULARE
- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;
9

- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, evantai;

- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => ;
- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept interlobular => perete axilar, trepte de
scara;
- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice
2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE
Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;
- lipsa sistematizarii;
- contur sters, aspect neomogen;
- intensitate mica, medie.
Aspecte radiologice: -sticla mata-infiltratia sept alveolar;
- imagini miliare;
- imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza);
- imagini reticulare -fagure(viroze,colagenoze)
- imagini reticulo-nodulare.
CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)
+6
11.Sindrom vascular pulmonar.
SINDROMUL VASCULAR
Fluxul sanguin pulmonar depinde de:-integritatea patului vasc.;
-debitul arterial pulm.;-presiunea art/venoasa.
Alterarea acestor factori duce la modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic.
PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT
Cauze: -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;
-stenoza artera pulmonara (congenitala, dobindita);
-embolia pulmonara;
-shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)
Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;
- desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.
Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA
Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +
tromboliza (mecanica, urokinaza)
PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT
a Tip arterial: - cord sportiv: marire calibru vascular=> flux fara rezistentei periferice;
-shunt stg - dr. cu rezistentei periferice
(centralizare)
exemple - DSA;DSV
b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza vasculara
- linii Kerley B;
- apicalizarea desenului vascular prin dilatare
venoasa (redistributie apicala)
BOALA TIP: STENOZA MITRALA
13.Bronsiectazia.
BRONSIECTAZII = dilatatii bronsice
A CONGENITALE :- sindroame malformative complexe:
Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita (surditate)
- bronsiectazii chistice
Sdr. MUNIER - KHN:- idem, fara situs inversus
B DOBINDITE: - secundare altor afectiuni (tractiuni parietale externe)
Rx.standard:-dilatatii bronsice pline
10

- ciorchine,cordoane
- dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn
mncat de carii,
- bronsiectatic hilio-bazal
Bronhografia:-dilatatii cilindrice, chistice, ampulare, sacciforme, moniliforme
14.Pneumonii bacteriene.
PNEUMOPATII INFLAMATORII
ACUTE:

-BACTERIENE:
-BACTERIENE SUPURATIVE;
-VIRALE (ATIPICE);
CRONICE: -TUBERCULOZA;
-Alte boli cu componenta inflamatorie
PNEUMONII MICROBIENE
(pneumonia franca lobara)
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.
Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:
Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)
- hepatizaie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)- opac, segmente,
lobi;
- rezorbie:- omogena = atenuare sincrona
- neomogena = tabla ah;
- de la centru spre periferie;
- de la periferie spre centru
Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice
-abces secundar
15.Bronhopneumonia.
BRONHOPNEUMONIA
Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli
Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);
Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);
- mari (lobul);
Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;
- respecta bazele si apexul;
- contur fluu (congestie);
- centrul opac (bronsiola obstruata);
- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar
- asincronism evolutiv;
- asociaza emfizem bulos, travee opace;
Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne
-stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple);
gravitate majora.

16.Abces pulmonar.
11

PNEUMOPATII ACUTE SUPURATE

ABCESUL PULMONAR
Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc.
Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei);
- hematogen (septicopioemie);
- contiguitate (plagi, fracturi, post-operator);
Anatomie radiologica:
- stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic,
amputat;
opacitate centrala intensa, nodulara;
- stadiu supurativ (post-vomica): -recent:gura de cuptor- imagine hidro-aerica cu
nivel inalt, liniar, neted si congestie in jur;
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic,
gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid.
- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.
Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;
- cronicizare impune tratament chirurgical
17.Cancer bronhopulmonar.
CANCER BRONHO-PULMONAR
Cea mai frecventa localizare neoplazica
FUMATUL
Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos); adenocarcinom; celula mica (oat cells);
sarcom.
Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central)
- bronsii mici (periferic)
- alveolar (rarissim).
Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie;
- exobronsic - iceberg
ROLUL IMAGISTICII
1 EVIDENTIAZA TUMORA:Metode: Rx.standard, CT, IRM, bronhografia
Aspecte: -cancer hilar (central) endobronsic
- emfizem sistematizat (rar);atelectazie (segment,lob,pulmon);
bronhografie: stenoza - amputatie bronsica
dg.diferential: pneumonie;
- cancer hilar (central) exobronsic - nodul opac
hilar + prelungiri radiare = krebs fsse(picioare crab)
dg.diferential: adenopatie, anevrism artera pulmonara;
- cancer periferic, nodular - nodul opac gr.II- III,
contur neregulat (prelungiri) , intensitate mare.
dg.diferential: chist hidatic, tuberculom, hamartom.
2 APRECIAZA EXTENZIA LOCO-REGIONALA
Metode:- CT, IRM, cavografia,angio pulmonara, US.
Aspecte:- extenzia mediastinala - adenopatie, stenoza,
tromboza VCS;
- extenzia parietala - apex - Sdr. Pancoast-Tobias;
- extenzia lobara - cancer lobar (lobita canceroasa)
- invazie pericard - pericardita - ecocardiografia
3 EVIDENTIAZA COMPLICATIILE
12

- necroza - excavare - suprainfectia;

-invazia costala, pleurala
4 DECELEAZA METASTAZELE
OS - scintigr.Tc99; CREER - IRM,CT; FICAT,SR - US
CANCER PULMONAR METASTATIC
MODALITATI DE DISEMINARE:
- HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur
net, forma rotunda (lansare de baloane).
Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata
- LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa:
cordoane, micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie.
Cauta: sin, pancreas, stomac
- MIXTA: carcinomatoza miliara: diseminare in interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli
diseminati pe fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare.
Cauta: sin, tiroida, digestiv
Dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara tbc; silicoza, viroze, colagenoze

18.Tuberculoza pulmonara primara.

TUBERCULOZA PULMONARA
Etiologie:
Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflge)
CLASIFICARE:
Tuberculoza primara (primoinfecia);
Tuberculoza secundara (ftizia)
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
Copil: 2-7 ani, rar adolescent.
Anatomie radiologica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:
afect primar => limfangita=> adenita (ancru inoculare=alveolita acinar)
Complex integral = in haltera
Obinuit este vizibila doar adenopatia satelit, paratraheal
EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum sechele cicatrici fibro-calcare;
viraj tuberculinic - imunitate;
- 10% complicaii: miliara; bronhopneumonie; pneumonie cazeoas cavitar;
caverna primara (asociat adenopatie)
19.Tuberculoza pulmonara secundara infiltrate precoce,tuberculom,caverna.
TUBERCULOZA SECUNDARA
1 Noduli fibroi apico-subclaviculari: potenial ftiziogeni(BK dormant=>reactivare);
Rx=micronoduli tip Simon, Aschoff-Puhl, Hedwall; reactivare - leziune activa subclaviculara.
2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa nevindecabila spontan;
Rx=nodul palid gr.II tip Assman(rotund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)
Evolutie: necroza - cazeificare excavare
CAVERNA
13

Caverna recenta:racheta de tenis:infiltrat parial excavat cu bronie de drenaj inflamata;

Caverna elastica: hipertransparen circumscrisa, ax mare orizontal, perei supli;
Caverna scleroasa: perei groi, rigizi, contur neregulat, fibroza si leziuni combinate in jur
TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme de caverne (miez de pine);
pneumonie cazeoas; bronhopneumonie.
TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar = infiltrat blocat cu potenial de reactivare.
TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX
TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza extensiva, pahipleurite, bronectazii, emfizem.
FORME PARTICULARE:
MILIARA adultului;
PLEUREZIA.
COMPLICATII/SECHELE:
AMILOIDOZA

HEMOPTIZIA;

FIBROTORAX;

CORD

PULMONAR

CRONIC;

20.Tuberculoza pulmonara secundara-tuberculoza fibroasa.

TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX

21.Pneumonia,bronchopneumonia si miliara tuberculoasa.

PNEUMONII MICROBIENE
(pneumonia franca lobara)
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.
Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:
Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)
- hepatizaie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)- opac, segmente,
lobi;
- rezorbie:- omogena = atenuare sincrona
- neomogena = tabla ah;
- de la centru spre periferie;
- de la periferie spre centru
Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice
-abces secundar
BRONHOPNEUMONIA
Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli
Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA);
Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);
- mari (lobul);
Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;
- respecta bazele si apexul;
- contur fluu (congestie);
- centrul opac (bronsiola obstruata);
- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar
- asincronism evolutiv;
- asociaza emfizem bulos, travee opace;
Forme specifice:-tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne
-stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple);
gravitate majora.
22.Silicoza.
14

Boli profesionale date de pulberi inhalate:

SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza
SiO2-particule<de 3.
EVOLUTIE IN 3 STADII:
DEBUT=st.I => STARE=st.II => TERMINAL=st.III
-alveolita+
-st.I+
-st.I+II+
-noduli fibro-hialini
-noduli gr.I-II;
-macronoduli,tendinta la
interstitiali +
-adenopatii hilare +
confluare in mase
-emfizem =
arbore iarna

-calcificari=
pseudotumorale=
arbore primavara/ furtuna de
vara
zapada
COMPLICATII: caverna silicotica; tbc; cancer bronsic
pneumotorax, bronsiectazii, emfizem obstructiv.
23.Sarcoidoza.
SARCOIDOZA
Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna
stadii:
St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati;
St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular;
St.III: Infiltrate perihilare in aripi de fluture cu afectare
interstitiala, alveolara si fibroza peribronhovasculara.
Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> +
- Biopsie endoscopica, transbronsica

Evoluiaza in 3

24.Chistul hidatic pulmonar.

CHISTUL HIDATIC PULMONAR
Etiologie: Taenia equinococus; Taenia alveolaris(rara)
CHP NECOMPLICAT: macronodul opac gr.II-III; contur net (tras cu compasul), ovoid, ax >craniocodal; plasticitaterespiratorie; compresibil pe plan dur (diafragm,coaste,cord).
Dg.dif.= cancer periferic nodular. (CT, echografie).
CHP COMPLICAT: - Fisurat: comunicare bronsica semn MORQUIO(decolarea membranelor,
semiluna aerica);
- Rupt:imagine hidro-aerica,nivel lichidian ondulat (s.membr.ondulate,valuri,nuferi);
membrane retinute (cocolos hirtie,limba de clopot).
- Diseminat: hidatidoza secundara (macronoduli bilateral)
25.Embolia si infarctul pulmonar.
U R G E N T A MEDICALA
Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu material embolic migrat.
Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI
1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul AP; hipertransparenta
sistematizata; Scintigr.perfuzie:=zona hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta
vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism selectiv ram trombozat si perfuzie
fibrinolitica (Uro/Streptokinaza);
15

-pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale)

Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.
2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.pneumonia like;banda;nodular-vala;
complicatii:excavare,abcedare
26.Colagenoze. COLAGENOZE
Definire: afectiuni ale substantei fundamentale tisulare pulmonare conducind la necroza
fibrinoida si scleroza cicatriciala
- Lupus eritematos diseminat=LED;
- Periarterita nodoasa=PAN;
- Artrita reumatoida=RA;
- Sclerodermia;
-Dermatomiozita.
Rx.:-desen interstitial, peribronhovascular accentuat;
-aspect reticulo-granitat, fagure de miere;
-macronoduli;
-fibroza pulmonara difuza, fibroza pleurala
27.Bronhopneumopatia cronica obstructive.
28.Lichid in cavitatea pleurala-diagnostic imagistic.
1 PLEUREZII:-Transsudat - insuficienta cardiaca
-Exsudat - inflamator, neoplazii
PLEUREZIA MARII CAVITATI:-mica,medie,mare,ma- siva(hidrotorax).Rx.:opacitate
omogena,decliva, gravitational dependenta;curba Damoiseau;linia Tournant;etiologie dece-labila
imagistic (pneumonie,cancer bronsic, sdr.Demon Meigs)

29.Pleurezii inchistate-diagnostic imagistic.

PLEUREZII INCHISTATE:scizurala orizontala,oblica: Rx:-opacitate
ovoida,fuziforma;diafragmatica:ascensionare diafragm, obturare gastrica;mediastinala:largire in
banda, echer (mediastinala si diafragmatica);axilara:banda opaca paralela cu peretele axilar;
30.Pahipleurite,pneumotorax,hidropneumotorax.
1 SECHELE PLEURALE=PAHIPLEURITE:
-fibroase,fibrocalcare=>placarde,platosa,cuirasa.
Rx.:opacitate in banda, calcificari amorfe, retractii costale, corturidiafragmatice,
simfize/imobilizare diafragmatica, deviere mediastin,coloana vertebrala
2 PNEUMOTORAX.
TOTAL/PARTIAL
Etiologie: spontan (astm), accidental (trauma), iatrogen. Tipuri: endogen (bula de
emfizem,caverna); exogen (plaga, fracturi costale); iatrogen (accident la punctie)
Tipuri anatomo-radiologice:-in pleura libera=>colaps la hil;
-in pleura simfizata=>colaps limitat
Rx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar;
- linia bordanta - pleura viscerala;
- bont pulmonar colabat la hil, opac;
COMPLICATII: - hidro-pneumotorax
- pio/ hemo-pneumotorax.
16

31.Tumori neganglionare mediastinale.

TUMORI PLEURALE
Histopatologie: Endo/mezoteliom; sarcom; metastaze
SEMNE RADIOLOGICE : - noduli opaci marginali
- lichid pleural hemoragic
Dg.dificil: CT; ecografie;
PLEUROSCOPIE & biopsie;
PUNCTIE-BIOPSIE ghidata imagistic

MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTIC
METODE SI TEHNICI: CT=metoda standard de aur
(gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco transesofagiana, transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie
ELEMENTE DE ANATOMIE:
Spatiu
POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR
SUP
n.simpatici
esof;trah,AO AO;timus
MIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao
br;A.p;Ggl,Es CORD
INFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD
FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE
MEDIASTINUL MIJLOCIU
Chist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica.
Disembrioame: prin extenzie.
MEDIASTINUL POSTERIOR
TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglioneurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign);
Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-verte- bral,extenzie aria
pulmonara ;modificari osoase tipice:
eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente

32.Limfoame maligne diagnostic imagistic.

SUB 33.Metode imagistice neinvazive de explorare a aparatului cardiovascular.
CORD: metode imagistice
NEINVAZIVE
US+Doppler color:duplex,triplex mod;stress-Echo software;
RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie
IRM=>>cine,Real time; incidente multiple,reconstructii 3D;
SCINTIGRAFIE :-miocardica-Myoscint(Indium 111 +anti- corpi monoclonali antiMiozina);-dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;

17

SUB 34.Metode imagistice invasive de explorare a aparatului cardiovascular.

INVAZIVE
CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI
angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg);
coronarografie selectiva;
Digital Subtraction Angiography(DSA):i.v.;i.a.;avantaje:risc,
slab concentrate,cantitate redusa .

imagini excelente,s.contrast

SUB 35.Stenoza mitrala-diagnostic imagistic.

STENOZA MITRALA
A).Rx.=>CORD MITRAL:AS ;BaEsof.OAD;golf AP convex;
VS;buton aortic ;
=>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=>
-spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr.
B).ECOCARDIOGRAFIE:
MOD B:
-valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari;
-orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta;
-Atriu stg,V.Dr.- vol cavitatilor;trombi in atriu;
DOPPLER COLOR:
-Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial

SUB 36.Insuficienta mitrala-diagnostic imagistic

INSUFICIENTA MITRALA
HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(snge pendulant)=> hipertrofie VS+AS=>staz
pulmonara=>Hipertrofie VDr.
1)Rx: volum AS; volum VS;expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag
(OAD);
2)ECOGRAFIE mod B:- vol.AS,VS,VD;
-valve incompetente;
-orificiu bantingustat(boala..);
Mod Doppler color=vizualizeaza sngelependulant
3)CATETERISM VS & LEVOCARDIOGRAMA:-injectia in VS opacefiaza sincron aorta si prin
contrast refluat- AS.
SUB 37.Stenoza aortica-diagnostic imagistic.
STENOZA AORTICA
Clasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)
Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> VS;efect jet post-stenotic (COAND)=>ectazie
fuziforma AO ascendenta
1)Rx:-hipertrofie VS;AO asc.ectaziata/buton AO sters
- calcificari valvulare;
18

2)ECOGRAFIE Mod B:-valve calcificate,joc redus,nu deschid corect;supraf.orificiala

redusa;Doppler:jet AO +turbionaj;
3)CATETERISM:-dificil (stenoza);gradient presional VS/AO.
SUB 38.Insuficienta aortica-diagnostic imagistic.
INSUFICIENTA AORTICA
MORFOLOGIC: valve bante,incongruente,inel larg;
HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS
(tardiv)
1)Rx:-marire VS;AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta;
-golf adincit=>cord aortic;
2)ECOGRAFIE mod B:-joc valvular;orificiu valvular;
-Mod Doppler color:-regurgitarea,flux turbionar;
3)CATETERISM aortic & angio:-injectia in AO supraval- vular arata caderea contrastului,in
diastola ventricu- lara,in VS.
SUB 39.Anomalii congenitale cardiace cu sunt stanga-dreapta.
BOLI CARDIACE CONGENITALE
CLASIFICARE HEMODINAMICA:
I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR)
II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG)
III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT
Nota Bene:SHUNT=comunicare anormal ntre caviti,ce genereaz trecere a sngelui pe
caile anormale.
I.ANOMALII CU SHUNT A-V
1)Comunicare inter-atriala=Defect Septal Atrial (DSA)
HEMODINAMIC: debit VD=> p AP=> vasc.pulmonara;
daca rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>pVD=>pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat.
Rx: *AD se mareste (arc inf.dr);
*golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide:
*pulsatilitate art.pulmonare marcata:dans hilar(Pezzi)
ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul;
-mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt);
ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revine
in AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala.
2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV)
HEMODINAMIC:p VD=>pAP=>debit VS + AS
Rx:=CORD MARIT GLOBAL:
- transvers;
-golful pulmonarei convex;
-dansul hilurilor(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia
ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxul
VS=>VD;velocimetrie/quantificare;
CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD.
IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast
3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial)
HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>p AP;-ncarcare a
vascularizatiei pulmonare;
-creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS.
19

DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta

laterala;
-IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret)
RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterialaortic & versant venos/AP),
cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN
4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE
DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS.
HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat.
Rx.:-cord global marit-ou culcat pe diafragm;
-buton AO sters;
-hil mic,orientat sagital;
-desen pulmonar incarcat
Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie
SUB 40.Anomalii congenitale cardiace cu sunt dreapta-stanga.
II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA
1)TETRALOGIA FALLOT
DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular;
-dextropozitia aortei;
-stenoza arterei pulmonare-tip infundibular;
-hipertrofia ventriculara dreapta.
HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si Aorta
Rx.: -cord in sabot=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.;
-desen pulmonar sarac
-buton AO pe dreapta;
-incizura golfului pulmonarei:lovitura de secure...
Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP;
-vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si
hipertr.VD.
2)ATREZIA TRICUSPIDEI
-Se asociaza cu DSA si DSV
HEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VD
Rx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac
3)TRILOGIA FALLOT
-Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (lipseste dextropozitia AO
4)COMPLEX EISENMENGER
Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (.lipseste Stenoza Pulm.)
SUB 41.Coarctatia de aorta.
III.ANOMALII IZOLATE
Definire:anomalii fara shunt
1).STENOZA ARTEREI PULMONARE
Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi;
-HEMODINAMIC+RAD/IMAG.:
-VD marit;
-golf pulmonar convex;
-desen pulmonar sarac ( ! )
NB:-prin efect COANDA (jet-turbion)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect
de jet si turbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus.
2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO.
A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis;
20

-cu duct inchis;

B)TIP POST-DUCTAL (adult)
RAD/IMAG:-cord aortic;
-incizura aortei descedente=>sub buton:
-incizuri costale marginale inf.=>semn RSSLER
(art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !)
DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ;
-AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie
percutana transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala
3)ANOMALIA EBSTEIN
-valve tricuspide jos implantate=>in VD;
-camera atrio-ventriculara-larga;
-insufic.orificiala tricuspidiana;
-camera ventriculara mica
RAD/IMAG.: -cord marit global >dominant drept;
-desen pulmonar sarac;
-vizualizare directa a valvelor/cavitatilor=>
=>ECOCARDIOGRAFIA;IRM.
SUB 42.Cardiopatia ischemica-diagnostic imagistic.
CARDIOPATII
DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale
contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace.
CLASIFICARE:
- ISCHEMICA -coronariana
-DILATATIVA;
-MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala);
-toxice (etanolica)
-OBSTRUCTIVA:amiloidica
RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii.
CARDIOPATIA ISCHEMICA
ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE;
-TROMBOZE;CIRC.COLAT.
-ISCHEMIE MIOCARDICA:
-cronica
-acuta=>NECROZA=>
=>INFARCT MIOCARDIC ACUT
METODE:-Scintigrafia miocardica ;
ecocardiografia;
ventriculografia,coronarografia RX;
IRMN=cord & coronare.
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA:
-angioplastie percutana transluminala;
-endoprotezare percutana coronariana (stent).
SCINTIGRAFIA MIOCARDICA:
-TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT;
-MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea
ischemie/necroza , favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica;
ECOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D):
-caracterizare tisulara miocardica (ischemie);
-test stress echo.;
21

-zone akinetice,anevrisme VS;

-calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie
IRM:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE, PERETII, STRUCTURA
MIOCARDICA;
-CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RM;
-EVIDENTIAZA CORONARELE, RAMURILE PRINCIPALE SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTE
OBSTRUCTIVE;
VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger;
-presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme;
CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg;
-evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %;
-evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale;
-planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.);
-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical;
-etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala.
PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA
APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial
stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana;
Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa
remodelarea lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare;
Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica a cheagurilor
obstructive endovasculare.
Aplicatii :arteriopatia ateromatoasa coronariana si cu alte localizari
periferice(iliaca,femurala,renala,etc)

SUB 43.Pericardite-diagnostic imagistic.

AFECTIUNI PERICARDICE
PERICARDITE LICHIDIENE:
-EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice;
-TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc.
SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice;
-cord mare,linistit,pulsatii reduse;-forma triunghiulara;
-arcuri sterse;-migrare a lichidului spre
mediastin in decubit;
-scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc;
-aspect in carafa;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii)
ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de
lichid pericardic (50-100 mL).
ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului,
delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor
pericardice(ex in tbc).
HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa
pericardocenteza dg/terapeutica.
-Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii
hipocratice=++
PERICARDITE CONSTRICTIVE
Sinonim=PERICARDITE FIBROASE
CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.;
APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(pericardita calcara) si se produc imagini in dale de
pavaj,in zale(cuirasa=panzer
22

herz),arciforme-in coaja de ou.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat.

ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica.
ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,in corturi
pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord fixat la stern in sistola,stern tras la cord;in
inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH.
44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic.
45.Tehnica Seldiger.

Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor

cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta;
Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce
permit dirijarea cateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop
diagnostic (angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare
terapeutica,etc).

46.Limfografia.
In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si
vasele limfatice;
LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si
sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind
invaziva si migaloasa- indicatiile
actuale sunt restrinse la:
-edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(esentiale);
-evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita,
chilotorax,chilopericard,chilurie .
US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastatic
limfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cu
suficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata.

47.Flebografia.
ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA
-METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..);
-VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc);
-VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la
toate teritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc);
-achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face
posibila deplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura
injectare (aorto-arteriografie RM).
ANGIOGRAFIA cu Rx
Angiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor
(flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin
injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE:
-hidrosolubile pt artere/vene;
-liposolubila-pt limfatice;
23

Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt:

-normo-osmolare;
-cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie);
Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc)
-mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C.
ACHIZITIA IMAGINILOR:fluorografie digitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii
3D
48.Arteriografia.
49.Esofag-metode de examinare,aspect normal.
Explorari imagistice:
Radiografie toracic F +P:
- indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric
mediastinal;
Examinarea cu substan de contrast:
- indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete);
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- fluoroscopie + filme tintite;
- inregistrare cine/video; incidente OAD, OAS, F, P;
- contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce;
Examinarea computer-tomografica:
- stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze);
- recurenta tumorala dupa esofagectomie;
Eco-endoscopia esofagiana:
- examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii
periesofagiene;
Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene
rigiditatea parietala;
modificari de calibru:
- stenoza (ingustarea) lumenului esofagian;
- dilatarea lumenului esofagian;
imaginea lacunara (corp strain intraluminal, tumora benigna sau maligna mucoasa sau
extramucoasa, compresiune extrinseca);
imaginea de aditie (nisa, diverticul);
50.Dilatatii esofagiene:atonia,acalazia,cardiospasm.
Tulburari functionale esofagiene:
Etiologie:
Primitive:
- achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia;
Secundare:
- esofagita peptica/caustica;
24

- afectare neurologica;
- bolile tesutului conjunctiv;
- boli metabolice, infectioase;
- cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa);
Chalazia
- reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala;
Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene
Unde peristaltice secundare:
- propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului;
Spasm difuz esofagian:
Clinic: dureri anginoase + disfagie intemitenta;
Examen baritat:
- contractii non-propulsive: segmentarea lumenului;
- esofag in tirbuson;
Achalazia
- absenta/relaxare insuficienta SEI;
- lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI;
Radiografia toracica F + P:
- largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta);
- nivel hidroaeric mediastinal;
Examenul baritat esofagian:
- ingustare axiala a esofagului abdominal;
- dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag;
- micsorarea camerei cu aer a stomacului;
- intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat;
- modificarea peristaltismului esofagian;
Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;

51.Diverticuli esofagieni-diagnostic imagistic.

Diverticuli esofagieni
Mecanism:
- pulsiune = hernierea mucoasei + submucoasei printre fibrele
muscularei
- tractiune = toate straturile peretelui esofagian
Diverticulul Zencker
Tip: diverticul de pulsiune;
Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana;
Morfologie:
- imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical;
- impingere + lateralizare esofag cervical;
25

- colet mai ingust decit sacul herniar;

- dimensiuni mari; staza in diverticul;
Diverticulii esofagului toracic mijlociu
Mecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase)
Morfologie: imagine de aditie;
forma conica, in deget de manusa;
colet larg; fara staza;
Diverticuli epifrenici
Mecanism: pulsiune;
Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturului
esofagian;
Morfologie: imagine de aditie, contur net;
Complicatii:
- inflamatie;
- fistulizare;
52.Stenoze esofagiene benigne-diagnostic imagistic.
Stenoze esofagiene benigne
Etiologie:
- post ingestie de substante caustice;
- peptice (reflux gastro-esofagian);
Caustice:
Examinare cu contrast (hidrosolubil primele zile, baritat > 3 sapt.):
- sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice;
Clasic:
- stenoza n axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete,
trecere lenta spre esofagul normal;
- dilatatie supraiacenta, cu staza baritata;
Variante:
- stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene;
- inelare/tubulare;
- contururi neregulat dintate;
Tratament:
dilatatie endoscopica,
dilatatie endoluminala cu cateter cu balonas,
chirurgical;
Stenoze peptice
Sediu:
- 1/3 inferioara a esofagului;
- asociere cu ulcerul peptic;
- stenoza centrata n axul esofagului, trecere lenta spre esofagul normal;
Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata;
Varice esofagiene
Etiologie: Hipertensiunea Portala (HTP)
26

Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu;

- sediu: 1/2 inferioara a esofagului;
- imagini lacunare in banda, sinuoase;
- imagini lacunare cu caracter vermiform
- modificare la manevra Valsalva;
53.Stenoze esofagiene maligne:diagnostic imagistic.
Tumori maligne esofagiene
- carcinom epidermoid;
- adenocarcinom (metaplazie gastrica);
Infiltrant:
- stenoza excentrica fata de axul esofagului;
- jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent;
- absenta distensiei la trecerea bolului opac;
- dilatatie supraiacenta a esofagului;
Vegetant:
- lacuna/defect de umplere;
- stenoza neregulata, excentrica a lumenului;
- ulceratii in lacuna;
- obliterare completa a lumenului;
Ulcerant:
Nisa maligna:
- nisa plata, incastrata;
- nu proemina/foarte putin din contur;
- burelet periulceros, umeri simetrici;
Forme mixte: evolutie spre stenoza, obstructie;
54.Stomac-metode de explorare,aspect normal.
Explorari imagistice stomac
Examen cu substanta de contrast:
- pregatirea pacientului;
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite;
- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce;
Ecografia transparietala: ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur;Eco-endoscopia:
evidentierea straturilor parietale, adenopatii regionale;
Examinarea computer-tomografica: stadializarea tumorilor;
Metode izotopice: hemoragii;

55.Herniile diafragmatice ale stomacului.

Anomalii de pozitie stomac

27

Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni din

stomac prin orificiul hiatal;
Clasificarea Ackerlund:
- tip I: brahiesofag + HH;
- tip II: paraesofagiana (rostogolire);
- tip III: alunecare;
Dg. Radiologic:
- Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior;
- Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate,
reflux gastro-esofagian;

Amprente si deplasari gastrice

- hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice;
Stomac in cascada
- compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat;
- marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara;
- profil: stomac obscen;
Volvulusul gastric
- longitudinal: dupa axul cardio-piloric;
- transversal (mezenterico-axial);
56.Ulcer gastric.
ULCERUL GASTRIC
- Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal;
- semne directe + semne indirecte
Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor;
- sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi;
- profil : imagine de aditie;
- forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita;
- dimensiuni variate: 5-10 mm mari (nisa Haudeck);
- contur precis, cu/fara colet;
- delimitata superior/inferior: dig periulceros;
- semnul Hampton: banda transparenta subcavitara;
- fata: imagine in cocarda;
Semne indirecte
- triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie;
- gastrita hipertrofica de insotire;
- semnul indicatorului: la nivelul marii curburi gastrice;
- rigiditatea micii curburi;
- spasm antral, spasm piloric;
Aspecte particulare in functie de localizare
- nisa in lacuna (pe marea curbura);
28

- nisa subcardiala # diverticul subcardial;

- nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate;
Ulcerul canalului piloric
- nisa + spasm piloric = imagine de perla pe ata;
EVOLUTIE, COMPLICATII
Favorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice;
Nefavorabila:
- marirea ulcerului: nisa Haudeck;
- stenoza gastrica;
- penetratie (pancreas, ficat, mezocolon);
- perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil;
- hemoragie digestiva superioara;
57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.
CANCERUL GASTRIC
Debut (early gastric cancer)
Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara
sau metastaze la distanta.
- tip I: proeminent (h > 0,5 cm);
- tip II: superficial:
- II a: elevat;
- II b: plat;
- II c: depresionat;
- tip III: excavat;
Dg.: endoscopie + ecoendoscopie
CANCER GASTRIC AVANSAT
Vegetant:
- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;
- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;
Infiltrant:
- ingrosarea peretelui;
- rigiditate, absenta peristalticii;
- distrugerea mucoasei;
- ingustatarea lumenului gastric schir gastric;
58.Cancer gastric-nisa maligna,aspecte radiologice.
Ulcerant:
- nisa maligna;
- profil: menisc, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig
periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;
59.Stenoza mediogastrica.
60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.

29

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT

Interventii conservatoare:
- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;
- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;
Rezectii gastrice:
- partiale;
- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,
gastro-jejunala;
- totale anastomoza eso-jejunala;
Complicatii precoce
- dezunirea suturilor peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic
(rdgf. abdominala simpla);
- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;
- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;
Complicatii tardive
Sindroame functionale
- reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;
- sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta;
- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata
si distensia accentuata a eferentei;
Sindroame organo-functionale
- gastrita bontului;
- stomita, jejunita;
Afectiuni organice
- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;
- prolapsul mucoasei gastrice;
- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);
- cancerul pe bont: recidiva; primitiv

61.Ulcer duodenal.
Ulcerul bulbar duodenal
Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)
Forme anatomo-radiologice:
Edematoasa:
- bulb nedeformat;
- nisa + edem periulceros = imagine in cocarda;
Forma edemato-scleroasa:
- contur bulbar cu incizuri si ancose;
- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa
Forma sclero-edematoasa
- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,
30

dilatatie pre-stenotica (diverticul Cole);

- identificare dificila a nisei;
Fenomene de insotire: - triada Barclay;
Complicatii:
- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie
- hemoragie digestiva;
Ulcer duodenal post-bulbar
- obs. Sdr. Zollinger-Ellison;
- sediu: D2 supravaterian;
- nisa + spasm de insotire (perla pe ata);

62.Intestin subtire-metode de examinare imagistice.

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE
Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune
dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
modificatori de comportament:
acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale;
Examinare computer-tomografica
- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;
- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;
Explorare izotopica:
Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;
Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;
Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;
Semeiologia radiologica a IS
Semne functionale:
- hiper/hipotonia;
- tonus alternant;
- hiper/hipokinezia;
- aeroenteria;
- imagini hidro-aerice;
Semne organice:
- alterarea reliefului mucoasei: relief de baraj, edematos;
31

- rigiditatea segmentara:
- stenoza;
- lacuna;
- imagini de aditie;
63.Clisma baritata.
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune
dozata, contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
modificatori de comportament:
acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.
OCLUZII INTESTINALE
Etiologie:
- mecanica (obturarea lumenului digestiv);
- functionala (disparitia peristaltismului)
Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) 5 intrebari:
1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);
2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract
digestiv)
3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon)
4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)
5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)
OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE
Semne generale:
- bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si
fosa iliaca dreapta;
- arcul gazos (imagine in magnet);
- imagine in retorta;
- dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:
vertical (tuburi de orga); anse ileale: orizontal( trepte de scara);
- pliuri vizibile (functie de distensia ansei);
Etiologie:
- strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon;
- obstructii: ileus biliar (+aerobilie);
- invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini in trident;
65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.
Ocluziile colonului
32

Semne generale:
- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime;
- arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic;
- boseluri: dilatatii haustrale;
- distantarea pliurilor: aparitia pliurilor de flexiune la cudura
anselor destinse;
Etiologie:
Strangulatie:
- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa
intreg abdomenul;
- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie paravertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;
Obstructie: tumorala;
66.Boala Crohn.
Boala Crohn
Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;
Sediu: predilect ileon terminal;
Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica
sectionala (ecografie, CT);
Evolutie:
Debut:
- edemul mucoasei: aspect fin granular;
- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;
- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,
contururi poligonale, nodul de alarma;
- ulceratii: initial aftoide: eroziunea mucoasei de acoperire a
foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de
aditie (profil);
- aspect ulcero-nodular: pavaj cu dale (cobblestone);
Scleroza si stenoza:
- semnul corzii string sign: ingustare tubulara a lumenului;
- stenoze scurte, etajate, in clepsidra;
- dilatare in amonte a anselor;
- cecul nu se opacefiaza: semnul saltului;
- ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.
limfatici;
- fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);
Caracteristici fundamentale:
- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: skip lesions;
- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;
Imagistica sectionala
Ecografia:
- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;
Computer-tomografia:
- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;
- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;
- adenopatii mezenterice;
33

- abcese interanse si extraintestinale;

67.TBC ileo-cecala.
Tuberculoza ileo-cecala
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a
colonului;
Cale de diseminare: hematogena, alimentara;
Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;
Debut:
- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,
neregulate;
- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul
de alarma;
Perioada de stare:
- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;
- ulceratii multiple, in buton de camasa;
- string sign
Evolutie:
- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene
obstructive asociate;
- retractia marginii externe a cecului cec amputat, valvula
ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
Examinarea CT:
- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctieaspiratie cu ac fin;
68.Rectocolita ulcero-hemoragica.
Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;
Dg. Imagistic:
Radiografia abdominala simpla:
- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);
Clisma baritata:
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;
- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea
haustrelor;
- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;
- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);
- profil: spiculi, forma de T, buton de camasa, contur dublu
al colonului;
- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea
mucoasei);
Cronicizare:
- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,
deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;
- stenoze tubulare (microcolon);
Complicatii:
- megacolon toxic;
- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);
34

- stricturi;
- potential de malignizare;
69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic.
70.Tumori benigne ale colonului.
71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalie
Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;
Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;
Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in
dreapta
abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;
Sindrom Chilaiditi:
- interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm
Hernie diafragmatica a colonului:
- congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;
Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;
Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;
Cec in pozitie inalta, subhepatica;
Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;
Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;
tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);
72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.
Mega dolico colon
73.Ficat-metode de examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD
2.ULTRASONOGRAFIA
3.COMPUTER TOMOGRAFIA
4.SCINTIGRAFIA
5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)
6.ARTERIOGRAFIA
7.PORTOGRAFIA
RADIOGRAFIA STANDARD
INDICATII:-REDUSE=>informatii putine:
-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);
-hepatomegalia;
-suspiciune abces,chist hidatic;
-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !
ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;
-ultrasonografia
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA
MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,
structurii,contururilor,impedantei acustice etc.
MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;
-caracterizarea vaselor tumorale;
-control post-terapeutic:
-shunt porto-sistemic chirurgical;
35

-rad.interventionala-control dupa:

-chemo-embolizare tumori

maligne;
-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)
PORTOGRAFIA
METODE DE ABORD PRIN CATETERISM:
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;
-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA
SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;
-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin
metode de rad.interventionala:
-embolizarea varicelor;
-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)

74.Panmcreas-metode examinare imagistica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA
2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL
3.ULTRASONOGRAFIA
4.CT
5.IRM(+MRCP)
6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)
7.ARTERIOGRAFIA
8.CPT
RADIOGRAFIA STANDARD
& BARIU-PASAJ G-D
INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>ansa sentinela
PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,
-deformari cadru duodenal;
CANCER=>deformari (cauciuc pe janta);
-stenoze D II
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA
MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA
-VIZUALIZEAZA DIRECT :
-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;
-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).
-ghideaza punctia dg.& terapeutica.
MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.
-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica
COMPUTER TOMOGRAFIA
CT= METODA STANDARD ETALON (Gold standard)
INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare);
-tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,
insulinom,VIPom, glucagonom;
-cancer:extenzie loco-regionala +metastaze;
-ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
INDICATII: IDEM CT.
36

MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography

-evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.
din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE
TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA.
DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV;
-ACCESIBILITATE REDUSA;
WIRSUNGOGRAFIA
ENDOSCOPICA
ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography
INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara:
sfincterotomie, extractie calculi;
-ampulom Vaterian (biopsie);
-fistule post-pancreatita;
DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument);
-riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.
ARTERIOGRAFIA
INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI:
-hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm;
-VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI
VASCULARE DIN CANCER;
-FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER
AL METASTAZELOR HEPATICE.
DEZAVANTAJE:- invaziva;
- se foloseste daca diagnosticul CT este
incert (tot mai rar in epoca Angio-RM).
75.Splina-metode de examinare imagistica.
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD
ECOGRAFIA
COMPUTERTOMOGRAFIA
ANGIOGRAFIA
SCINTIGRAFIA
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
METODE DE EXPLORARE
ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85%
- detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei
- in patologia traumatica
evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal
studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) util pentru evaluarea vaselor splenice
COMPUTERTOMOGRAFIA
Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ
(vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast.
Indicatie majora Traumatismele abdominale!!
RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD
1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea umbrei splinei, normal delimitata de
grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang,
deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului semne indirecte
3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct
splenic, infectii cronice granulomatoase
37

SCINTIGRAFIA
Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial .
Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator.
IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA
Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative
ramane controversat.
ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE
1. Embolizare terapeutica hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc
2. Drenaj percutan al abceselor splenice alternativa eficienta a gestului chirurgical
76.Caile biliare intra- si extrahepatice-metode de examinare imagistica.
1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA
2. COLECISTOGRAFIA PER OS
3.ULTRASONOGRAFIA (US)
4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)
5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)
(engl.ERCP)
6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE
7.COLESCINTIGRAFIA
8.CT
9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM
(CPRM)(engl.MRCP)

Radiografia ABDOMINALA STANDARD

Metoda de orientare:evidentiaza:
-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx);
-vezicula de portelan (calcificari parietale);
-bila calcica (milky bile);
-aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi)
COLECISTOGRAFIA ORALA
TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore
inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).
-Radiografia hipoc dr.
-Prnz colecistokinetic (BOYDEN);
-radiografii seriate la 15,30,45,60.
METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA
(metoda istorica);
In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.
COLANGIO-COLECISTOGRAFIA
Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si
colecistului.
Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina
preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta
si tolernta buna,
Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp.
-se executa radiografii hipocondrul drept
la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei.
38

Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie.
METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP METODE NOI, NEINVAZIVE.
ULTRASONOGRAFIA (US)
METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.
ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A:
-peretilor,continutului
colecistului.;
-caii bilare principale si
- ficatului,pancreasului- cu posibile
leziuni asociate;
-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;
-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;
-ieftina;
-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.
DEZAVANTAJ :metoda este operator dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea
medicului exaaminator.
Colangiografia percutana
CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica =
-metoda de opacefiere directa
a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic
Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj
percutan nechirurgical,ghidat imagistic;
Contraindicatii:ascita mare,diateze
hemoragice
Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic;
-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);
-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);
-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;
-radiografii/fluoro digitale;
CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.
Colangiografia endoscopica
ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography
INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie
prealabila;
-icterele sec.pancreatitei cronice.
TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de
scopie !);
-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);
-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.
COLESCINTIGRAFIA
-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.;
-preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;
-scanare cu gamacamera la intervale de 10;
-colecistul+c.b. apar normal la 30;
-excretia in intestin la 60.
In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.
77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic.
78.Metode de radiologie interventionala in patologia biliara.
drenaj biliar percutan transhepatic
-extern
- intern transtumoral
w endoprotezare biliar percutan :
39

-proteze material plastic;

-proteze metalice

Drenaj biliar percutan transhepatic:

Indicatii:-cai biliare dilatate (US);
-caz inoperabil tehnic,riscuri majore;
-icter recidivat dupa interv.chir;
Contraindicatii:-metastaze hepatice;
-diateza hemoragice necorectata; -ascita cantitate mare
-alergie majora(s
contrast iodata)
Drenaj biliar percutan transhepatic:
Tehnica:-colangiografie perutana ac fin(ghidata ecografic &/fluoroscopic;
-punctie ac-cateter si fir ghid in calea biliara ;
-extragere ac si introducere cateter-dren cu orificii multiple in calea biliara:
-pretumoral(drenaj extern-bila colectata) sau
-transtumoral(drenaj intern-bila trece
in duoden).
Rezultate:-diminuarea/disparitia icterului (scade bilirubina) ,disparitia pruritului ,ameliorarea
starii generale;
Complicatii:-hematom ,dislocare
cateter,hemobilie
COMPUTER TOMOGRAFIA
INDICATII:-icter obstructiv,in cazul esecului US(10%);
-decelarea sediului & etiol.obstacolului biliar;
-extenzia loco-regionala a cancerului VB/CB;
-decelare metastaze hepatice
TEHNICA:-examen nativ +contrast
-sectiuni pt intregul ficat ,colecist,pancreas.
COLANGIOGRAFIA cu RM
MRCP=Magnetic Resonance ColangioPancreatography
METODA NOUA DE VIZUALIZARE DIRECTA
ANATOMICA PRIN RECONSTRUCTIE COMPUTE-RIZATA A COLECISTULUI SI CAILOR
BILIARE
AVANTAJE:-ULTRARAPIDA & NEINVAZIVA;
-FIDELITATE ANATOMICA;
-asociere cu ex.RM a ficatului,pancreasului.
DEZAVANTAJ:-pret prohibitiv;
-accesibilitate redusa.
Sub 79.Rinichi-metode de examinare imagistica.
UROGRAFIA INTRAVENOAS(UIV)
ULTRASONOGRAFIA (US)
TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT(CT)
IMAGISTICA cu REZONANA MAGNETICA(IRM)
PIELOGRAFIA ANTERO/RETROGRAD
CISTOGRAFIA
URETROGRAFIA
SCINTIGRAFIA
1.RADIOGRAFIE RENALA SIMPLA
Pe o radiografie renala simpla, trebuie analizate urmatoarele elemente:
Schelet : ultimele coaste, coloana vertebrala lombara, basinul;
40

Psoas: margini regulate, simetrice

Rinichi: forma, pozitie, marime
Ficat, Splina - margini inferioare
Gaz intestinal - distributie, daca exista nivele hidro-aerice;
Opacitati calcare proiectate/nu-pe aria reno-uretero-vezicala
2. UROGRAFIA INTRAVENOAS
Pregtirea bolnavului -functie renala- (uree, creatinina), antecedente alergice
repaus alimentar(6 ore preexaminare);evacuare colon.
Substane de contrast - non-ionice + ionice.
Doz 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%)
Tehnic
a) Radiografii standard: abdomen n inspir + arie renal n expir,pre-injectare;
b) se injecteaz substana de contrast si se executa radiografii/fluorografii:
- la 1 minut - arie renal n expir - apare nefrograma
- la 5 minute - arie renal n expir - apare pielograma
- compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepii-sugar, postoperator,
suspiciunea de obstrucie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie
- la 10 minute - arie renal n expir
- la 15 minute - tot abdomenul fr compresiune
- post miciune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical .

Variante ale UIV standard

1.UIV limitat - pentru urmrirea unor anomalii preexistente :
- radiografie control si la 15 min.+ post micional
2.UIV n urgen: -colica renal
- radiografie de control+ la 15 min.+ n funcie de patologie.
Se aplica regula timpului dublu: dac la 2 ore e vizibil nefrograma atunci urmtoarea radiografie
se face la 4 ore.
3.Suspiciunea de obstrucie a jonciunii pielo-ureterale:
- dup radiografia la 15 min.n UIV standard- injecie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15
min.post furosemid.
- pacient normal - se elimin tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indic
obstrucie.
4.Nefrotomografie: vizualizare mai bun a conturului renal, util n traumatismele renale i cnd
concentraia contrastului este mic.
5.Insuficien renal - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0
UIV-ANATOMIE NORMALA
Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm.
1 - Inclinarea axelor renale - 10, fata de axul longitudinal
2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului:
- 4-5 cm - polul superior
- 6-9 cm - polul inferior
3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm.
(VALORI MEDII = ADULT)
3. ULTRASONOGRAFIA
41

Rinichi - indicaii
- diferenierea maselor solide de cele chistice
diagnosticul tumorilor benigne si maligne;
- identificarea dilataiei sistemului pielo-calicial;
-studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color;
- monitorizarea rinichiului transplantat;
- ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.;
Vezica urinar-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza;
Prostat adenom,abcese,chisturi,cancer.
NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala
4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT
Indicaii:
TOATA PATOLOGIA RENALA.
- traumatisme
- diagnosticul pozitiv i stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer;
- ghidarea punctiilor/drenajelor percutane;
- controlul rezultatelor embolizarii renale ;
- CT spiral - detecia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale( in HTA, etc.)
5. ANGIOGRAFIA cu Rx
Indicaii:
-evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara;
-diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistul AV, angiom, anevrism
-in procedurile intervenionale: angioplastie, embolizare.
- la donatorul de rinichi naintea transplantului;
- chirurgia rinichiului n potcoav;
-in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc.
6. FLEBOGRAFIA
Indicaii:
- aprecierea extensiei tumorale n VCI;
-reperaj in recoltarea de renin din vena renal;
- localizarea unui testicul necobort.
7. IMAGISTICA CU REZONANA MAGNETIC
Indicatii:
- diagnostic si stadializarea tumorilor maligne;
- studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM);
- infectiile acute si cronice;
-URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de
contrast iodate;
- evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale
8. SCINTIGRAFIA
- Apreciaz cu ce procent particip fiecare rinichi la funcia renal global;
- Deceleaza zone hiper sau afixatoare;
9. PIELOGRAFIA
Pielografia retrograd
Indicaii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicat, ;
- sonda n ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se
executa radiografii; - se vizualizeaz: ureterul, bazinetul, caliciile;
Pielografia anterograd
- sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin n grupul calicial inferior/mijlociu,pe care se
injecteaza contrast iodat-3-8 ml;
42

- indicaii: leziune obstructiv ureteral care nu a fost evideniat prin alte metode, fistule
ureterale; prin ac se recolteaza si urin pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste
urodinamice ale tractului urinar superior.
10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIV
Retrograd
- umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter;
- detalii de anatomie;
- evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv
- extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator
Micional: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical
11. URETROGRAFIA
la brbai:
- ascendent (detalii de anatomie) + descendent
( detalii despre colul vezical i uretra
posterioar, stricturi, diverticuli, tumori).
la femei:
- necesit un cateter special cu dou balonae - unul plasat n colul vezical, cellalt
produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral.
Sub

80.Urografia intravenoasa. ----------------- Vezi sus

Sub 81.Anomalii congenitale renale de numar ,marime,pozitie.

DE NUMR
1. Agenezia renal - poate fi:
- bilateral - incompatibil cu viaa.
- in utero - echografie -> oligohidramnios
- la natere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaie,
inserie joas a
urechilor.
- unilateral - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic .
Dg.pozitiv: echo + angiografie.
2. Rinichiul supranumerar :
- exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar,
situat in loja renala sau ectopic.
- rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata.
DE MRIME
1.Rinichiul hiperplazic rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de
hipertrofie;talia renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie
normala;hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste
agenezia sau hipoplazia renala.
2.Rinichiul hipoplazic:- scdere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie
renala normale;artera renal este mic, ureterul este normal.
Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie
(post-nefritic).
DE POZIIE
1.Ectopia renala
- ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renal emergenta din
art. iliace, ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renal,in care ureterul are lungime normala .
- rinichiul intratoracic mai frecvent pe stnga i trebuie difereniat de o eventual poziie
anormal cauzat de o hernie diafragmatic.
43

- ectopia ncruciat - unul din rinichi migreaz n partea controlateral i de obicei se

unete cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se vars normal n vezica urinar.
2. Malrotatia
- relaia anatomic bazinet - parenchim renal este anormal: bazinetul este rotat anterior,
eventual lateral.
Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului.
ANOMALII DE FUZIUNE
Rinichiul in potcoava:
- rinichii sunt unii la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros.
- UIV - rinichii au poziie vertical cu axul divergent,
- bazinetul este rotat anterior ( hidronefroz moderat)
- caliciile sunt orientate postero-intern
- ureterele au emergenta atipica
- CT - apreciaz istmul: fibroz sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este
functional;
- evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori
Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a.
iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau
aortografie prin cateterismSeldinger
Sub 82.Boli chistice renale-diagnostic imagistic.
RINICHIUL POLICHISTIC
TIP INFANTIL boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor
colectori;afecteaza si ficatul fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala
este agresiva, se manifesta de la nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara
dializa/transplant renal.
- UIV - rinichi mrii de volum cu nefrogram intarziata, dens, cu aspect striat i
vizualizare slab a arborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal.
- US - rinichi mrii de volum, simetric, bilateral, forma nemodificat, echogenitatea
crescut. Vizualizarea afectarii hepatice.
Are valoare deosebit pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi mrii de volum,
echogenitate crescut,
oligohidramnios, lipsa fluidelor n vezica urinar.
RINICHIUL POLICHISTIC
TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere
nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10%
pacienti au si anevrisme cerebrale.
- UIV - rinichi mrii de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite i curbate dup
dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunic cu
caliciile.
-US - imagini transsonice cu perei subiri i ntrire de ecou posterioar.
- CT - multiple formaiuni cu densitate apropiat de cea a apei care nu i cresc densitatea
post-contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice i degenerare
malign
- IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie
secundara,fara riscuri

44

Sub 83.Malformatii pielo-ureterale.

MALFORMAII ALE CAILOR URINARE
Duplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a aparatului urinar.
- UIV: vizualizarea a dou bazinete i dou grupuri caliciale n cadrul aceleiai mase
parenchimatoase. ;ureterele se pot uni nainte de a ajunge la vezic ( ureter bifid ) sau pot avea
orificii separate - duplicitate completa -ureterul care dreneaz partea superioar a rinichiului se va
insera distal i medial la nivelul abusarii vezicale de cel ce dreneaz partea inferioara;pielonul
superior este de regula hipoplazic,malformat.
MALFORMAII ALE CAILOR URINARE
Viciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze:
- funcionale (50%) - diferen de calibru ntre bazinet i ureter fr obstacol vizibil.
- organice (50%) - stenoz fibroas, inserie nalt a ureterului, plicatur, polip fibros
Diagnostic US (si la fat,in utero) si UIV
US antenatal evideniaz dilataia pielo-calicial.
UIV - aspect variabil n funcie de gradul obstruciei - excreie tardiv, calicii dilatate i chiar
absena excreiei n obstruciile severe;mrirea dimensiunilor rinichiului este dependent de gradul
obstruciei.
MALFORMAII URETERALE
1.Ureterul dublu
2.Ureterul bifid
3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat n lumenul vezicii urinare la locul obinuit de
inserie a ureterului n trigon:UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de cap de arpe i
halou radioopac n jur.
4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI n dreptul vertebrelor L3-L4.
5.Megaureter congenital : segment fr peristaltic a ureterului distal cu apariia obstruciei
funcionale i dilataie a ureterului proximal.

Sub 84.Litiaza ap urinar-diagnostoc imagistic.

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu;
compoziia calculilor determin radiodensitatea
Calculi radioopaci:
- 70%- oxalat i fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mrime i forme diferite;
- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociai cu infecii,sunt neomogeni i mai
puin opaci;
- 1% - cistin
Calculi radiotranspareni:
- calculi de acid uric - pacieni cu hiperuricemie primar/sec.;
- calculi de xantin - insuficienta oxidare a purinelor.
Radiografia simpl pentru decelarea calculilor radioopaci
UIV : confirm poziia calculilor i existenta obstruciei,tradusa prin nefrogram dens, pielogram
tardiv, dilataia sistemului pielo-calicial;
US:imagini hiperechogene cu con de umbr posterior;
CT spirala : ideal pentru localizarea calculilor in orice sediu

45

Sub 85.TBC ap urinar-diagnostic imagistic.

Este secundar unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala
sub capsular.
Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurie
Debut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezic, vezicule seminale, epididim,testicul.
Evolueaza in urmatoarele stadii:
Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizeaz imagistic
Stadiul II - noduli productivi situai n zona papilelor caliciale;
CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala;
Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate
NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica .
Stadiul III : prima leziune vizibil UIV - eroziunea (ulceratia) papilei.
- Bacilul Koch urmeaz drumul urinii :- apar calicii neregulate, ectazii caliciale, amputaii
caliciale, dilataia i apoi stenoza bazinetului, ureter n urubelni;n parenchim: nodulii care nu
comunic cu arborele pielo-calicial - caverne confluate,pe topografie caliceala.
Stadiul IV: UIV - rinichi mut =autonefrectomie : rinichi mare cu cazeum blocat in caverne;cazumul
se calcifica treptat ( rinichi mastic=CHIT in lb.Franceza).
Sub 86.Tumori maligne renale-diagnostic imagistic.
CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS
UIV - sdr. tumoral: n timpul vascular - deformarea conturului renal, n timpul tubular - lacun
nefrografic; modificri pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaie; calcificri - centrale i
polimorfe
US - mas solid, hiperechogen, omogen sau heterogen; Doppler - neovascularizaie
intratumoral, semnale arteriale cu modulaie sistolo-diastolic, semnale de tip venos, unt.
CT - mas solid, izo sau hipodens cu cretere precoce a densitii apoi ncrcare difuz mai
mic dect a parenchimului, limita de separaie cu parenchimul adiacent - imprecis.
CANCER RENAL PARENCHIMATOS
Angio - mas hipervascularizat cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataii pseudoanevrismale,
unturi AV, timp venos precoce
BILANUL EXTENSIEI TUMORALE
- extensie local - prezenta sau absena distruciei capsulei
- extensie regional - prezena sau absena invaziei viscerelor vecine
- extensie venoas - invazia VR i VCI
- extensie ganglionar - pedicul renal i lombo-aortic
- extensie la distan - existena sau nu a metastazelor
CARCINOMUL TRANZIIONAL
- frecvent multicentric
UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise
Angio - hipovascular
Echo- mas hiperechogen
SARCOMUL RENAL
- punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenal sau sinusal
- importante calcificri
- hipovascular la angiografie, i crete puin densitatea la CT
METASTAZE RENALE
46

- se produc pe cale hematogen de la cancer:

pulmonar, sn, rinichi, colon.- unice sau multiple
LIMFOAME
- Diagnostic: Radiologic - US + CT
- forme: leziune unic, noduli multipli, forma infiltrant, extensie prin contiguitate, afectare
perirenal.
Sub 87.Pielonefrita cronica-diagnostic imagistic.
PIELONEFRITA CRONICA (nefrit interstiial nesupurativ)
UIV : rinichi mici, corticala subiat; calicii distorsionate; ntreruperea liniei interpapilare i
reducerea distanei dintre calicele superior i corpul vertebral adiacent; multiple cicatrici pe contur.
Diagnostic diferential: cicatrici + calicii normale = etiologie vascular.
US: atrofie parenchimatoas localizat, zone de fibroz;
CT: neregulariti pe contur i zone triunghiulare hipodense cu localizare cortical
Sub 88.Hidronefroza-diagnostic imagistic.
CAUZE:
- bazinet: calcul, tumor, infecie, compresiune extrinsec
- lumen ureteral: litiaz, cheag, puroi, corp strin
- perete ureteral: obstrucia congenital a JPU, tumor, strictur inflamatorie sau
infecioas, edem, ureterocel
- extrinsec: fibroz retroperitoneal, endometrioz, lipomatoz pelvin, sarcin, tumori
maligne de vecintate
Obstrucia acut: nefrogram dens, pielogram ntrziat, mrire de volum a rinichiului, dilataia
moderat a sistemului pielo-calicial
Obstrucia cronic: dilatare major a sist. pielo-caliceal, rinichi mic sau mare, nefrograma nu
persist, corticala subiat, pielogram vizibil dependent de funcia renal
Sub 89.Tumori benigne osoase.
1. OSTEOM
ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.
CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !
SEDIU: sinus frontal, oase craniene.
ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur
policiclic;
DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.
VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita
cronica si nu tumora!
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur,
bombeaza subperiostal, in partile moi.
2. FIBROM
ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos
SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi
-mandibula=>epulis
ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de
-contur ciclic
-osul adiacenr nemodificat
-fara reactie periostala.
47

scleroza in jur;

3. HEMANGIOM
ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA.
HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos
SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos;
ASPECTE RADIOLOGICE:
-Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (spite de
roata)
-Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire craniopodala,butoi); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/
INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALV).
4. OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT
SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene
TIPURI: -central = encondrom
-periceric = eccondrom
ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica;
absenta reactiei periostale.
Condroame multiple = boala Ollier
5. TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE)
SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat.
ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (bule de sapun), bombare periostica
epifizo-metafizara,
-aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de os suflat
EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi
lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.
DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential
Sub 90.Tumori maligne osoase.
1. OSTEOSARCOM
ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze
TIPURI: osteolitic, osteoplastic
SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi
ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur
neregulat
-pinten sarcomatos CODMANN (triunghiul mortii)=reactia periostala limitata + decolarea
periostului / distructie periostala;
TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (spiculi
perpendiculari pe diafiza,in perie); respecta epifiza
EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat)
- fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.
2. CONDROSARCOM
ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne)
SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi
3. FIBROSARCOM OSOS
ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)
ASPECT RADIOLOGIC:
Tip central = osteoliza os lung;
48

Tip periferic = sarcom periostal (parostal)

4. SARCOM EWING
ORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil
SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste;
ASPECT RADIOLOGIC:-osteoliza central medulara
-uzura compactei din interior
-reactie periostala in foi de bulb de ceapa (mansoane fine, concentrice);
-suflare, in butoi a diafizei (OEDOSTOZA).
EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere.
5. RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER
Pacient adult, afebril
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete
-osteoscleroza endostala + periostala anarhica,
intrerupta, discontinua
(manson zdrentuit);
-rar aspect spicular
EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin
6. MIELOM (PLASMOCITOM)
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI
ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala)
-marker: proteinurie BENCE JONES.
SEDIU: -maduva hematogena=>adult
Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER
Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)
ASPECT RADIOLOGIC:
-zone osteolitice -aspect de panou gaurit (tipic la craniu)
-tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect suflat
Sub 91.Osteomielita acuta si cronica.

ETIOLOGIE: stafilococ auriu, streptococ;

MECANISM: - embol microbian in artera nutritiva;
- contiguitate (fracturi deschise, artrite etc);
SEDIU:
- os lung=>metafize (debut);
- extenzie diafizara, epifizara, articulara;
- monostica, monotopa: tibie, femur cca 75

ASPECTE RADIOLOGICE
DEBUT: osteoporoza localizata metafizar; dg.dificil=>IRM,
scintigrafie polinucleare marcate Ga-67;
STARE:-osteoliza patata;
-tumefactie de parti moi;
-necroza septica=>halou + sechestre;
-periostita=>mansoane, grosiera, extenzie diafizara;
-abces subperiostal;
-fistulizare in partile moi periosoase.
EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode;
-reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia
endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici;
COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ;
-fracturi=>scurtari de os;
-tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de membru;
49

-septico-pioemie:abcese viscerale secundare;

Osteomielita cronica,in puseu de acutizare: microgeode, micro-sechestre
OSTEOMIELITA COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural,subluxatie coxofem.secundara,tulb.de crestere femur.
FORME PARTICULARE
ABCES OSOS CENTRAL (BRODIE):
-SEDIU: tibie, metafiza superioara;
-ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala
-EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare.
PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi)
-SEDIU:-falange terminale
-ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular;
-fara reactie
periostala.
Sub 92.TBC osteoarticulara.
MECANISM: reactivare BK in sinoviala articulatiilor mari =>adolescent, adult; ANAT.PAT.:
osteoartrita supurata cronica.
ASPECTE RADIOLOGICE:
DEBUT: -osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular;
STARE:-geode / carii osoase in oglinda pe extremitatile articulare, osteoliza
progresiva=>caverne epifizare, abcese reci articulare;
EVOLUTIE: -prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; topiri osteolitice=>sechestre mici;ankiloze;-blocuri articulare
FORME TOPOPGRAFICE
1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;fus paravertebral (abces rece
fuzat=>psoas);-bloc vertebral, cifoza;
2)COXITA (coxalgia): distructie cap femural si acetabul; anchiloza / protruzie in pelvis;
3)TUMORA ALBA DE GENUNCHI: artrita, fistule, ankiloza.
Sub 93.Artrita reumatoida.
POLIARTRITA REUMATOIDA.
CLINIC: -boala artritica cu teste inflamatorii pozitive
-etiologie incerta=> componenta autoimuna probabila.
DEBUT:-articulatii mici: interfalangiene, carpiene;
-osteoporoza; largirea spatiului articular; chisturi, microgeode subchondrale pe epifize;
EVOLUTIE:-subluxatii falangiene, deviatii cubitale in grifa, ghiara, feuille au vent;-ankiloza
fibroasa / punti osoase interfalan-giene; osteoscleroza secundara
-extenzie la alte articulatii: picior, coxo-fememurala, genunchi etc.
SDR.CLINICE INCLUZIND P.R.: 1)Sdr.Still-Chaufard: copil, splenomegalie, adenopatii periferice,
febra;2)Sdr.Felty: idem, adult; 3)Sdr. Reiter-Fiesenger-Leroy: PR, uretrita, conjunctivita (virala?);
4)Sdr. Kaplan-Colinet: PR +pneumoconioza;5)Sdr. Goujerot-Sjgren:PR.-artic.mari+uscare secr.
salivare, lacrimale (xerostomie)
Sub 94.Spondilita anchilozanta.
1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV)
DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1)
ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;osteoporoza;
STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale);
50

TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> bat de bambus,sina de

tramvai;-cifoza dorso-lombara larga=> pozitia schiorului;
-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi.
Sub 95.Hiperparatiroidism primar.
Sub 96.Osteonecroza aseptica.
MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale
-post-traumatice
-embolii gazoase (boala de cheson).
1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-PERTHES):-distructie
progresiva a capului fem.; spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida normala
--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza
2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG): -cioc,
nas de tapir, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(soricel..).
3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)
-vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii
intraspongioase (noduli
Schmorl), (platouri vertebrale
ancosate)
-evolutie--spondilartroza precoce.
Sub 97.Boala Paget.
Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronic:
-oase lungi- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters);
-compacta se ingroasa
prin apozitie periostala,remaniere
spongioasa ( se spongiozeaza)= structura fibrilara cu
trabecule groase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi.
-craniu- creste in dimensiune
--demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele
boltii se ingroasa pe seama
tabliei externe
-vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite
--vertebra cu chenar, vertebra de fildes
-bazin- structura scamosata, vatoasa
--oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc

Sub 98.MTS osoase.

METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)
CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc).
LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.
TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE
OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie periostala
-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.
OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (pete de ceara descrise de REBOUL), confluate; rare=
cancerul prostatei, vezicii, sinului.
MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.
II.LEUCEMII;LIMFOAME
1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)
2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)
51

3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI

=>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRADE IVORIU

52