Sunteți pe pagina 1din 100
Cop. 1 Moise (detain din morméncul Tui Tui al Tea) eg ee DESPRE VIATA LUI MOISE, SAU DESPRE DESAVARSIREA PRIN VIRTUTE a re A celgaintru sfinti parintelui nostru GRIG?&E, EPISCOPUL NYSSEI TRADUCERE. STUDIC INTRODUCTIV. SI.COMENTARIU * PREOT PROF ION BUGA © @) Editura Sfantul Gheoghe-Vechi 199: CUVANT INAINTE up un mary sstinat dea lungul a doui mile, din ‘central pdnutts ~ Bazil Mediteanel spn la “marsinile lumi”, cretinitatea 68 seme evidente de oboseal, 0 first ce toropeste pe tot omul tan sau Vistic,cirturar sau simpha ‘efitr al planetet umane, bogat sau sree. tof 9 toate son in nak Avesta este cuvinnul de ordine, acesta este sirigitl tneneralizat al veacuts XX exza de valon, crza de ident, de personaliae ee. Pentru un om epuizat, mind g insta, cut in desert, mai exist deat o salvar: intoarerea [a ivoare. Pentru spittualtatea eesti doul sunt i2voarele cele mari $1 neseeate: Scripta gi Tradiia. [n mijlocul trade se afl Tabor Seaeufui de aur, veacul TV patristic, pe cule crus stu in Contemplate i wimie uriagit gindioni sb tritori — Paring fapadocieni, aniobieni sau ierusalimten. $i precum Moise pe Sina stu un SF. Toan Teologul on Sf Ap. Pavel in rire, tt 398, Sf Vasile cel Mare, SF Grgone Teologul, Sf. loan Gurl de Aur, Sf Cyl al Terusalimuls, Sf Grigore de Nyssa si eli alti, ut grt Tuer scoase “din sma ui Dumnezeu”. Aceass snigeme 4 "rlsucn” spre zvoarele patistie i are deja traiia ‘alt in teologia exuli rus in Occident dar mu mai putin in {colowia neogreach sau in marea scoala teologetromAnesi a ciretconfeu# insens dafitiv, de eurnd int fence adormit, Pnntele DurnitraStinioae ~ daseal nostu TLucrare de fai care vede lumine tiparulu pent a dova ‘on doers de numat un decenis exe o pest de reristend din ‘onstelatia numelor gi scrierilor patstce, find soca primal Uinia de-mistich sa eretura cestind, drept care sa 9b nuit ‘desvargivea cea de dupa vette” sau “ureusul msi”. In esenka 6, aceasth primi lurare de teologie specuativs, jslonesza tapele spintuale pe care sft, angajat int-un efort ascensonal cfire Dumnezeu, nfoema eu urearea Profetuli pe Sina, fe pareurge autat de post de rugiciune — acest doud albi pe care se revars harul Divin pest cltorul misc. Avem aici o adevirathistorie a epectazei pauline Flip, 3,13), marea aventura sufletulu aruneat in abi pena -L ne, la capt sf arate mai degraba favoarea pentru cei ce sea pein trig gi cf fac si eu cu tine, cel bat | atunci_ cand, Avinduste alergind bine in stadionul vistuti, pe calea ‘y zORIT GANDIRH UMANE via vorbeste greaca” (Heidegger). Punctul de lie! greeeyt 5e afl In cosmagenia gi teogonia Hei sare cerca explice (ios mod nav) origina Hepes 9 dea an sens arumitor trek comune Hnmilve 07 tn aive, a clivor semmficaieprimard se a prea iubitulmeu, si isrduse cw timpul. in felul cesta apare 0 evolu Concomitents a flcofet sia religel, mplennese atde titi, incites impos s le mat separt in storia Tr comun Dowd sion monvele sstematizarn aces’ amalgam primar din spirttalitaes antics imaginatia strc ena $n Wie ondine 31 de armonie care constitue fondul gentull g crdonate vor regrapa. bureoga product Iolo 91 cmt legende, tradie, forele nati ete), dumnezeirii 51 cdnd te vad ca faci salturi dese si usoare cite premiul chemarii de sus, trig cite tine gi te indemn, cerindusti si te incordezi cast alergi si mai iute, Ta aceasta 0 fac nu fiind impins de o preferinl, ci ca si mi ‘bucur de tine cade un fi prea iubit De aceea, am socotit vredniea de Iuat in seam cererea, pe care mi-ai aritato prin scrisoarea trimisa curdnd, de a-i da un sfat cu privire la vista desivaryiti ‘Cai daca nimic altceva din cele spuse de mine nui va poate de folos, un fapt nu-i va fi in nici un caz nefolositor acela de a da o pildi de ascultare. Cici daca noi, rinduii ca parinfi ai ator suflete,socotim <& la acca ‘vito a pirului de argint ni se cade s& rispundem cere ‘unei tinerefiinfelepte, cu att mai_mult se cade jie ppistrezi supunerea de’ buntvoie fata de noi, si aga petreci tinerejea. Dar att despre aceasta, Deja am inceput si Tucram la problema in ca avind pe Dumnezeu indreptator al cuvantului. Ai cerut descr viata desavaritd, ca ty privind la ea gi cunoscind prin cuvinte ceea ce dorest, si viet in viata ta cele artate tie prin euvantul nostra. Eu neputingd in ambele privinte: si in a uprinde in cuvinte desivasirea, gi in a tai in vita mea ween ce a deseris.cuvantul Dar poate nu numai eu, c vwintai im virtufi mécturisese ed aceasta este cu neputigs. Dar ce si mu par, precum zice psalmistul (om acolo unde nu este teama”, iti voi infBtiga limpede in urmitoare cele ce am de wind si-i spun. a, in toate lucrurile care sunt de ordin unele limite in ceea ce priveste ontinua sau fix. Cici orice masurd cantitativa vuprinde in niste limite bine definite; si cel ce priveste a numarul zece, vede 8 incepe de undeva si se te undeva; si in aceasta st desAvargiea lor. Despre ‘ns de la Apostol numai o definite am aflt~ aceca uc limita, Caciacel dumnezeiesc Apostol (Pavel), cu alergnd cétre virtute,niciodata te Filip. 3, 13) si vii, se euprinde ve inalta gi puternic » slant intnznduese spre cele din usr sistem antropomorficexirem de varia si Puli! navi eredule anni popor Dre In fz nwersil este pln de puederia zeittlor ire, dup cum vedem tn screrite lui Homer 91 Vice) necontent in Maj oamenilr, upland! yricile 91 aventrile for, cu gelozia 3! vite tor “Amandoui acestea.intree 3 mul ait dintre cei mai “ca ma Disvopra tturor (et 36 amend) stipaneste nfleebila 2 nici opries din drum nu era sigur, Pentru ce? Pentru c& taf \westa este vrtutea desivarsita. lar dact ceea ce este din ceca ce este bun din fire mu are limite si se poate limit tive bun nu are hotar gi cei ce dorese sa participe la Acesta ‘numai prin Intoascerea in contariu, Viaja este limitaté df