Sunteți pe pagina 1din 39

1.

Subiectul I Dreptul Vamal ramur distinct n sistemul de drept al Republicii Moldova


1.1
Definii noiunea de drept vamal
Dreptul Vamal este o ramura de drept complexa ce include in sine un sistem de norme juridice mixte
ale mai multor ramuri de drept ce reglementeaza relatiile sociale legate de trecerea marfurilor si
mijloacelor de transport peste frontiera vamala, perceperea platilor vamale,perfectarea documentatiei
vamale, controlul vamal precum si alte modalitati de realizare a activitatii vamale.
Mai exista un sir de definitii in literaturade specialitate a dr vamal, atit in sens larg cit si in sens
restrins.
Cercetatorul rus Nozdraciov defineste dreptul vamal ca o ramura complexa de drept ce reprezint
un ansamblu de norme juridice ,care au drept scop reglementarea relaiilor sociale legate de trecerea
mrfurilor i mijloacelor de transport peste frontiera vamal,perceperea plilor vamale, vmuirea,
controlul vamal, precum i alte modaliti de realizare apoliticii vamale, care este o parte component a
politicii externe i interne a statului.
Un alt specialist in domeniu , profesorul rus Gabricidze B.,p r o p u n e o v a r i a n t m a i
r e s t r i n s a a d e f i n i i e i i c o n s i d e r c d r e p t u l v a m a l e s t e o r a m u r complex de
drept ce reprezint un ansamblu de norme juridice, care reglementeaz relaiile sociale din
domeniul activitii vamale.
Autorul m o l d o v e a n R a d u G h . , d e f i n e t e d r e p t u l v a m a l c a u n ansamblu de
norme juridice ce fixeaz drepturile i obligaiile subiecilor raporturilor juridice vamale
precum i stabilete mecanismul de percepere a plilor vamale.
Ca concluzie ,dr vamal poate sa fie definit ca o ramura complexa de drept ,ce este formata din
norme si institutii juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se nasc ,se modifica si se sting in
legatura cu trecerea persoanelor ,a marfurilor si a mijloacelor de transport peste frontiera vamala a
statului.
1.2
Identificai elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal
Raportul juridic de drept vamal sunt relatii sociale reglementate de normele juridice vamale ca si alte
rapoarte de administrare .Rapoartele juridice vamale au urmatoarea structura:
-subiectii- participantii la rapoartele juridice vamale
-obiectul-actiunile partilor la r. j. v.
-continutul-drepturile si obligatiile partilor
Elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal:
-e un raport juridic de putere prin instituirea statului reprezentat de organele vamale;
-raportul juridic de drept vamal nu se termina mereu la acordarea liberului de vama,adica la
incheiereaoperatiunii(regimul de tranzit,antrepozit vamal)
-taxele proprii,materia impozabila proprie,precum si reglementare proprie(nomenclator,tarif vamal);
-raportul juridic se refera la existenta unor concepte si termeni utilizati doar in aceasta sfera(teritoriul
vamal,politica vamala,regim vamal);
-e un raport cu caracter patrimonial(unii autori,de regula romanii asa considera);
1.3
Argumentai rolul dreptului vamal n contextul altor ramuri de drept
Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar,in primul rind amindoua ramuri fac parte din
dreptulm public, Dr.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite
budgetului public, reglementeaza cheltuelile bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale
si pe de alta parte persoane fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si
impozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare.Intrucit dreptul vamal
indeplineste activitati ce alimenteaza budgetul de stat sub forma taxelor vamale,el este strins legat de
dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr.
Adm.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat,
dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinate prin prisma rapoartelor
care privesc aplicarea legii si prestarea de servicii publice.Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu
Dreptu transporturilor. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si
calatatori supuse contractului de transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea
transportului de productie,in acest mod formarea venitului national. In procesul de executare a actului

vamal sunt operate o serie de dispozitii interne si isi reglementari care privesc transportul marfurilor pe
calea ferata, pe caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icit aceasta ramura este in stricta concordant cu
dreptul vamal.
Drept vamal cu dr constituional- stabilete principiile generale pentru dr vamal.
Dr vamal i dr administrative- stabilete organizarea activitii vamale, rspunderea administrativ
pentru nclcarea regulilor vamale dr vamal- dr penal- definete noiunea de contraband i alte
infraciuni n domeniul vamal.
Drept vamal cu drept procesual penal- prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si
eschivarea de la plata vamala.
Drept vamal cu drept civil- prevede incheierea contractelor de amnare i ealonare a drepturilor de
import de nfiinare a depozitelor.
Drept vamal cu procesual civil- prevede procedura n cazul apariiilor litigiilor dintre pri.
Drept vamal cu drept financiar- prin stabilirea taxelor si impozitelor.
Drept vamal cu drept fiscal- modul perceperii taxelor si impozitelor vamale.
Drept vamal- dreptul muncii- angajarea colaboratorilor vamali.
Deasemenea dreptul vamal are legtur cu unele discipline tiinifice: criminologia, criminalistica,
statistica, protecia social.
2.Subiectul I Obiectul i metoda de reglementare al dreptului vamal
1.1 Definii obiectul i metoda de reglementare al dreptului
Obiectul de reglementare al dr vamal relatiile sociale ce poarta un caracter complex.Aceasta e
conditionata de continutul si structura activitatii vamale care si e ,de fapt,obiectul de reglementare a
dreptului vamal.Astfel,obiectul de reglementare a dr vamal ilformeazarelatiile sociale aparute in
procesul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala.
Dup aparerea autorului rus Iurie Vorobiov,un alt semn distinctiv al unei ramuri de drept complexe este
terminologia specifica(ex: teritoriu vamal al statului,frontiera vamala a statului;organele
vamale[SERVICIUL VAMAL,birouri vamale,posturi vamale],
Metoda de reglementare acele mijloace/procedee de studiere a unor norme juridice vamale a
proceselor si fenomenelor juridice.
Metoda d ereglementarers la intrebarile: cum?,princ ce mijloace,procedee?.Dr vamal studiaza obiectul
de reglementare.Reiesind din faptul ca obiectul de reglementare e complex,metoda de reglementare ,la
fel,e complexa.
In dr vamal intalnimatat metoda imperativa(prescrie o anumita conduita de la care nu putem deroga),cat
si cea dispozitiva(alegerea unui comportament in lim legii))[exemplu: amanarea si esalonareaplatilor
vamale,locul si timpul trecerii].
Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaie tiinific general, cunoscute n
mare parte din cadrul altor discipline: logic, istoric(evolutiv), comparativ, tipologic, sistemic,
funcional, etc. Dar ne intereseaz n primul rnd cele care sunt aplicate n reglementarea juridic a
relatiilor sociale.
Metodele administrative permisiv, interdictiv i obligatoare1.2 Stabilii esena metodelor de reglementare a dreptului
Este cunoscut c fiecare ramur de drept are obiectul i metodele sale de
reglamentare juridica, iar fiecare disciplin tiinific are obiectul i domeniul su de studii.
Deoarece dreptul vamal este o ramur relativ tnr, care nu se bucur de elaborri conceptuale ample
i profinde,determinarea particularitilor obiectului i metodelor sale de reglamentare reprezint o
problemdestul de important, dar i complicat. n tiina juridic, tradiional, n calitate de criteriu
definitoriu pentru delimitarea
ramurilor d e d r e p t s e r v e t e o b i e c t u l i m e t o d a s p e c i f i c a d e r e g l e m e n t a r e j
u r i d i c a . F i i n d o t i i n sociouman, preocupat de studiul aspectelor normative
ale activitii umane, obiectul ei decercetare este format de anumite relaii sociale.
Cnd vorbim de metodele dreptului vamal, urmeaz s facem distincia dintre
c e l e d e cercetare - specifice aspectului tiinific, i cele de reglementare juridic.Din categoria
metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaie tiinific general,cunoscute n

mare parte din cadrul altor discipline: logic, istoric(evolutiv), comparativ, tipologic,
sistemic, funcional, etc. Dar ne intereseaz n primul rnd cele care sunt aplicate nreglementarea
juridic a relatiilor sociale.Metodele administrative permisiv, interdictiv i obligatoare1.3 Argumentai categoriile de relaii sociale ce se ncadreaz n obiectul de reglementare a
dreptului vamal
Fiecare ramur este alcatuit dintr-un grup denorme juridice, organic legate, ce reglementeaza o
anumita categorie de relatii sociale pe bazaaceleiai metode i n temeiul unor principii
comune. De aceea, fiecare ramur de drept are obiectul si metoda (su metodele) specifice.
Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile soc
i a l e d i n domeniul activitii vamale. Aceste relaii poart un caracter complex i sunt
condiionate densi structura i coninutul activitii vamale.
n literatura de specialitate sunt evideniate urmtoarele categorii de relatiile sociale vamale:
1.sfera politicii vamale;
2 . r e l a i i i p r i n c i p i i a x a t e p e t r e c e r e a mrfurilor i
mijloacelor de transport pestefrontiera vamal;
3.ce vizeaz statutul regimuriljr vamale;
4.ce in de reglamentarea tarifar i perceperea plilor vamale;
5.vmuirea i ntocmirea documentaiei vamale;
6 . o r g a n i z a r e a i e f e c t u a r e a c o n t r o l u l u i v a m a l . legate de infraciuni
i n c l c r i l e l e g i s l a i e i v a m a l e i r s p u n d e r e a p e n t r u c o m i t e r e a lor;
Trstura caracteristic a relatiilor sociale enumerate mai sus const n faptul c ele se nasc,se
modific i se sting doar n legtur cu trecerea persoanelor, mrfurilor i mijloacelor
detransport peste frontiera vamal a statului.
3.Subiectul I Activitatea vamal n Republica Moldova
1.1
Definii noiunea, coninutul i structura activitii vamale n Republica Moldova
Activitatea vamal se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectrii
reglementrilor vamale la trecerea mrfurilor, mijloacelor de transport i persoanelor peste frontiera
vamal a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import i drepturilor de export, vmuirea,
controlul i supravegherea vamal, din alte activiti de promovare a politicii vamale.
Activitatea vamal se desfoar n conformitate cu normele i cu practica internaional. Republica
Moldova particip la colaborarea internaional n domeniul activitii vamale.
Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima
in varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala.
Structura:serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamale si ekipele vamale
mobile.
Activitatea vamal se desfoar n conformitate cu legislaia care este n vigoare
ladata la care organul vamal a primit declaraia vamal i alte documente, cu excepia
cazurilor prevzute de legislaie. n cazul trecerii ilegale de mrfuri i mijloace de transport peste
frontieravamal, se aplic legislaia vamal n vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri
pestefrontiera vamal.
1.2 Stabilii obiectivele organizrii activitii vamale n Republica Moldova
Activitatea vamala are la baza mai multe obiective.
a) particip la elaborarea politicii vamale a statului i promoveaz aceast politic;
b) asigur respectarea legislaiei vamale;
c) contribuie, n limitele competenei, la asigurarea securitii economice a statului;
d) apr interesele economice ale statului;
f) ncaseaz drepturile de import i drepturile de export;
g) particip la elaborarea msurilor de politic economic referitor la trecerea mrfurilor peste
frontiera vamal i aplic aceste msuri;
h) lupt mpotriva contrabandei, a nclcrii reglementrilor vamale i legislaiei fiscale care se
refer la trecerea mrfurilor peste frontiera vamal, curm trecerea ilegal peste frontiera vamal a
substanelor narcotice, armamentului, obiectelor de art, obiectelor de valoare istoric i arheologic,

obiectelor proprietate intelectual, speciilor de animale i plante (derivate i pri ale lor) pe cale de
dispariie, altor mrfuri;
i) contribuie la prevenirea i combaterea splrii banilor, precum i a terorismului internaional;
j) exercit i perfecioneaz controlul vamal, efectueaz vmuirea, creeaz condiii pentru
accelerarea traficului de mrfuri peste frontiera vamal;
m) exercit controlul vamal asupra valorilor valutare, n limitele competenei;
o) efectueaz cercetri tiinifice, ofer consultaii, asigur pregtirea i reciclarea specialitilor n
domeniul vamal;
p) promoveaz o politic financiar i economic unic, dezvolt baza tehnico-material i social a
organelor vamale, creeaz condiii pentru activitatea colaboratorilor vamali;
1.3 Estimai rolul i importana sistemului vamal n economiile contemporane.
Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale.Organele vamale au un rol deosebit in
economiile contemporane deoarece organelle vamale contribuie, n limitele competenei, la asigurarea
securitii economice a statului;apr interesele economice ale statului;aplic procedeele vamale de
reglementare a relaiilor economice i comerciale;ncaseaz drepturile de import i drepturile de
export;particip la elaborarea msurilor de politic economic referitor la trecerea mrfurilor peste
frontiera vamal i aplic aceste msuri;
4.Subiectul I Organele vamale ale Republicii Moldova
1.1
Definii noiunea organelor vamale
Prin organ vamal intelegem acel organ al puterii executive care are character juridic ,activeaza din
numele statului ,este imputernicit cu atributii,isi indeplineste functiile si sarcinile in sfera activitatii
vamale si in alte domenii de conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de activitate.
In literatura de specialitate exista si alte notiuni date orrganului vamal,ca exemplu C.Sandrovski
mentioneaza: organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate executiva si
de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat legata de trecerea peste frontiera vamala a
diferitor marfuri ,mijloace banesti,mijloace de transport destinate transportului de pasageri si de
marfuri.
Organele vamale ,din punct de vedere structural si functional alcatuiesc un sistem integru care e dirijat
de aceleasi principii ca si activitatea vamala in majoritatea statelor lumii: politica vamala
unica,,teritoriul vamal unic,legislatie vamala unica,aplicarea unui tarif vamal si ajustarea lui la masurile
de politica economica.
Organele vamale constituie o parte indinspensabila a sistemului organelor statale care fac parte din
latura executiva a acestora acordandu-le in acelasi timp un spectru larg de atributii.
1.2
Identificai sistemului organelor vamale ale Republicii Moldova
Organele vamale sunt organele de drept care constituie un sistem unic,format din:
1)Serviciul vamal
2)Biroruri vamale
3)Posturi vamale
Birouri vamale sunt de 2 feluri:
1)B.V interne-se ocupa de vamuirea marfurilor persoanelor juridice si agentilor economici.
2)B.V de frontiera-sunt puncte de intrare si ieshire din tara de ex.Aeroportul.
In R.M in present exista 8 birouri vamale.Biroul vamal are statut de pesroana juridical,iar posturile
vamale nu au statut de persoana juridical..fiind infiintat de biroul vamal.
Posturile vamale se pot clasifica in:
-posturi vamale mixte ,de ex.Moldova Ucraina,scopul:facilitarea trecerii vamale
-posturi vamale mobile,care pot fi schimbate,de ex:Moldova-Transnistria.
-posturi vamale specializate,de ex.M.D.-Trans.sunt mai multe organe care controleaza nu numai din
punct de vedere vamal ci si economic.
-posturi vamale fixe,sunt stabilite la frontiera sau in interiorul tarii.
1.3
Argumentai atribuiile organelor vamale
Organul vamal are urmatoarele atributii de baza:

1.Asigura respectarea legislatiei vamale,apara drepturile si interesele legitime ale persoanei in cadrul
activitatii vamale.
2.Participa la elaborarea politicii vamale a statului si promoveaza aceasta politica.
3.Apara interesele economice ale statului.
4.Contribuie in limitele competentei la asigurarea securitatii economice a statului.
5.Incaseaza drepturile de import si drepturile de export.
6.Lupta impotriva contrabandei,a incalcarii reglementarilor vamale si legislatiei fiscale care se refera
la trecera marfurilor peste frontiera fiscala.
7.Contribuie la cambaterea terorismului International.
8.Efectueaza cercetari stiintifice,ofera consultatii,sigura pregatirea si reciclarea specialistilor in
domeniul vamal.
9.Exercita si perfectioneaza controlul vamal,efectueaza vamuirea,creeaza conditii pentru accelerarea
traficului de marfuri peste frontiera vamala.
10.Exercita controlul vamal asupra valorilor valutare,in limitele competentei.
5.Subiectul I Serviciul n organele vamale
1.1
Definii noiunea de serviciu n organele vamale
In conformitate cu Legea serviciului in organele vamale le R.M.,Serviciul in organele vamale
reprezinta un gen special de activitate in serviciul public prin care se exercita functiile,drepturile si
obligatiile organelor vamale,incluse in sistemul organelor de drept si al organelor securitatii statului.
1.2
Determinai condiiile serviciului n organele vamale.
-Pot fi colaboratori vamali cetatenii R.M care au implinit varsta de 18 ani,apti dupa calitatile
individuale si profesionale,dupa nivelul de studii si starea de sanatate sa exercite functiile organelor
vamale.
-Angajarea in serviciul organelor vamale este benevola si se face in baza de contract individual de
munca.
-informatia privind functiile vacante si conditiile de ocupare a lor este data publicitatii.
-La angajare in organul vamal,se prezinta:
1.cererea
2.buletinul de identitate.
3.carnetul de munca
4.diploma de studii
5.certificatul medical.
6.cazierul juridic
7.dosarul personal.
-La angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopice de stat
obligatorii,in conformitate cu legislatia.
-Directorul general aproba regulamentul-model de ordine interioara al organului vamal.
-Timpul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpul de munca
saptamanalstabilit de legislatia muncii
-Colaboratorilor vamali li se acordaurmatoarele concedii:a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite.
d)medicale.s.a.
1.3
Analizai drepturile i obligaiile colaboratorilor organelor vamale
In R.M.colaboratorii vamali au o importanta majora in activitatea vamala,deoarece ei actioneaza in
scopul combaterei fraudei,a coruptiei,a traficului illicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite
simultan ei asigura respectarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.Rolul
colaboartorilor vamali este de-a semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca grav
estica profesionala din sfera vamala.
Drepturile colaboratorului vamal:
-Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indeplinirii obligatiilor de serviciu.
-sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.
-Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de hotarari in corespundere cu obligatiile sale
de serviciu.

-Sa se intruneasca in sindicat


-sa participle la adunari in cadrul organului vamal.
-Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fok si arma alba,in modul si in cazurile prevazute de
legislatie.
Obligatiile colaboratorului vamal:
-sa asigure respectarea Constitutiei,legilor si a altor acte normative.
-sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal
-sa-si ridice nivelul de calificare
-sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate
-sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal.
-sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatia care i-a parvenit in
exercitiul functiei sale.
6.Subiectul I Brokerul vamal
1.1
Definii noiunea de broker vamal.
Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine autorizatia
pentru activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in numele si pentru terte
personae , declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. Pentru
obligatia vamala aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal.
1.2
Identificai condiiile de organizare a brokerilor vamali (licena de funcionare).
Pentru a primi licen pentru activitate de broker vamal, persoana juridic trebuie:
Licena pentru activitatea de broker vamal
(1) Licenierea activitii de broker vamal se efectueaz n conformitate cu prevederile Legii privind
reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor i ale prezentului cod.
(2) Pentru a primi licena pentru activitatea de broker vamal, persoana juridic trebuie:
b) s dispun de o baz tehnico-material care s permit desfurarea activitii de broker vamal;
b1) s dispun de echipamente informaionale i de comunicaie adecvate utilizrii sistemului
informaional_vamal;
b2) s nu svreasc nclcri sistematice ale reglementrilor vamale i/sau fiscale care aduc
prejudiciu_bugetului_de_stat;
c) s dispun, pentru asigurarea responsabilitii pentru plile vamale calculate, de dou milioane
lei moldoveneti sub form de depozit depus pe contul organului vamal sau sub form de garanie
bancar eliberat pe numele organului vamal;
d) s corespund altor cerine prevzute de lege.
(3)Licena se retrage i n urmtoarele cazuri:
a) neconformarea, n termenele stabilite, la noile cerine de activitate stabilite de legislaia n vigoare;
b) nclcarea sistematic a legislaiei vamale i fiscale;
c) divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de
lege, constatat prin decizia organelor competente;
d) recunoaterea printr-o hotrre judectoreasc definitiv a insolvabilitii brokerului vamal sau
declararea de ctre acesta a insolvabilitii;
e) mpiedicarea, de ctre persoanele cu funcii de rspundere angajai ai brokerului vamal, organelor
vamale sau Camerei de Liceniere de a efectua controlul
1.3Analizai drepturile i obligaiile brokerilor vamali
Brokerul vamal, n exercitarea atribuiunilor sale, are ca principal obligaie asigurarea, n faa
organelor vamale, a respectrii legislaiei vamale i fiscale pentru operaiunile efectuate n numele
agenilor economici. Drepturile brokerului vamal
Brokerul vamal are urmtoarele drepturi:
a) s asiste la examinarea mrfurilor i/sau mijloacelor de transport declarate de el;
b) s nainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectrii actelor vamale n afara
orelor de program sau n alte locuri dect zonele de control vamal;
c) s asigure, cu permisiunea i n prezena colaboratorului vamal, pn la depunerea declaraiei
vamale, transportarea, operaiunea de determinare a cantitii mrfurilor, ncrcarea, descrcarea,

transbordarea mrfurilor, operaiunile de ambalare a mrfurilor, precum i deschiderea ncperilor i


spaiilor unde se pot afla asemenea mrfuri i/sau mijloace de transport;
d) s asiste la cercetarea/expertiza mrfurilor i/sau mijloacelor de transport, precum i s ia
cunotin de rezultatele cercetrii;
e) s cear, conform normelor n vigoare, restituirea drepturilor de import i de export pltite n plus;
f) s fac demersuri la organele vamale privind efectuarea corectrii valorii n vam a mrfurilor
i/sau mijloacelor de transport declarate.
Obligaiile_brokerului_vamal
n cadrul procedurii de vmuire a mrfurilor i/sau mijloacelor de transport, brokerul
vamal_are_urmtoarele_obligaii:
a) s declare mrfurile i/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislaia
vamal;
b) s asigure completarea corect a documentelor vamale n conformitate cu legislaia vamal i a
celor stabilite prin legislaia n alte domenii;
c) s prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare
pentru vmuire;
d) s asigure depunerea declaraiei vamale i a altor acte stabilite prin legislaia n alte domenii la
biroul vamal competent, prin utilizarea sistemului informatic vamal;
e) s verifice autenticitatea documentelor i a datelor primite de la persoana pe care o reprezint, n
dependen de tipul de reprezentare;
f) s prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mrfurile i/sau mijloacele de transport supuse
declarrii i/sau controlului vamal;
g) s asiste, la cererea organului vamal, la vmuirea mrfurilor i/sau mijloacelor de transport;
h) s determine, conform legislaiei, valoarea n vam a mrfurilor i/sau mijloacelor de transport
declarate;
i) s rspund solidar cu pltitorul vamal de achitarea drepturilor de import n termenele prevzute de
legislaie i s achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, n cazul n care aceast
plat nu a fost efectuat de ctre titularul operaiunii;
j) s garanteze achitarea drepturilor de import n cazul depozitrii provizorii a mrfurilor i/sau
mijloacelor de transport la depozitul su provizoriu, precum i n cazurile stipulate n contractul
ncheiat cu persoana pe care o reprezint;
k) s organizeze i s in evidena operaiunilor derulate, a mrfurilor i/sau mijloacelor de transport
depozitate provizoriu n depozitele pe care le deine;
l) s respecte confidenialitatea informaiilor i a datelor obinute care constituie secret de stat, secret
comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu snt destinate publicitii;
m) s elibereze persoanelor pe care le reprezint documente justificative, n conformitate cu legislaia
n vigoare, care s confirme prestarea serviciilor;
n) s respecte condiiile de folosire i dispunere a mrfurilor i/sau mijloacelor de transport n
privina crora vmuirea nu este finisat, pn la punerea n liber circulaie sau eliberarea condiionat
a mrfurilor i/sau mijloacelor de transport n conformitate cu destinaia vamal aleas;
o) s preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu i pn la depunerea declaraiei
vamale, probe i mostre de mrfuri pentru efectuarea cercetrii (expertizei) ori s asigure efectuarea
acestei cercetri (expertize) n conformitate cu legislaia vamal;
p) s pstreze toate documentele referitoare la operaiunile efectuate n termenul stabilit de legislaie;
q) s prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaie privind operaiunile vamale
derulate;
r) s furnizeze organelor vamale informaia deinut cu privire la orice nclcare a prevederilor
vamale i fiscale.
7.Subiectul I Drepturile de import i export
1.1
Definii drepturile de import i drepturile de export (plile vamale) percepute la
trecerea mrfurilor i mijloacelor de transport peste frontiera vamal

Drepturile de import si export ,dup aparerea a mai multor autori constituie o institutie separata a dr
vamal chiar daca e evident caracterul fiscal al acestora.Totodata ,institutia respectiva se afla intr-o
stransa legatura cu asa institutii ale dreptului vamal ca: regimurile vamale,perfectarea vamala,controlul
vamal,stabilirea valorii in vama care-s interdependente completandu-se una pe alta .
Importul este regimul vamal n care mrfurile puse n liber circulaie numai dup ce snt pltite
drepturile de import i snt aplicate msurile de politic economic.
Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele
importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de
prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice.
Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera
fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in
documente se controleaza de organele vamale de la frontiera.
Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara fara
a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Conform legislatiei RM,avem urmatoarele drepturi de import si export:
-taxa vamala;
-taxa pe valoare adaugata;
-accizele;
-taxa pentru procedurile vamale;
1.2Identificai procedura achitrii drepturilor de import i export
Cat priveste procedura achitarii drepturilor de import si de export,acestea-s platite nemijlocit de catre
declarant,broker vamal sau de o alta persoana prevazuta de legislatie.
Drepturile de import si export se platesc in prealabil pana la depunderea declaratiei vamale.La
momentul vamuirii se accepta plata doar a diferentei dintre suma calculata si suma platita in
prealabil.Organul vamal e in drept sa interzica importul de marfuri pentru care nu au fost platite
drepturile de import .
PERSOANELE JURIDICE si cele fizice platesc dr de import si export in numerar sau prin virament
inclusiv prin carduri a conturilor respective ale Ministerului Finantelor.Persoanelor juridice se permite
achitarea in numerar doar a diferentei de plata determinata la momentul vamuirii.
1.3Apreciai efectele generale ale aplicrii plilor vamale asupra importurilor
IMPORTUL-regim vamal in care marfurile de origine straina sunt introduse pe teritoriul vamal,fara
obligatia de a fi scoase,se plateste dr de import si-s aplicate masurile de politica
economica(COMPLETA)
Statutul marfurilor straine puse in libera circulatie pe terit RM se echivaleaza cu statutul marfurilor
autohtone dupa acordarea liberului de vama.Certificatul de origine in acest caz nu se elibereaza.
Importul marfurilor implica urmatoarele componente:
1 aplicarea masurilor de politica economica (masuri tarifare inclusiv dr de import si cele netarifare);
2 aplicarea masurilor necomerciale(restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a
sanatatii publice ,protectie a mediului inconjurator ,ocrotire a principiilor morale,religiei si ordinii
publice );
3 punerea in circulatie a marfurilor(circulatia libera a marfurilor neconditionata si punerea
conditionata in circulatie.
In unele cazuri,legislatia vamala acorda anumitor marfuri un anumit tratament tarifar special.In
legislatia noastra se cunosc 2 categorii de tratament tarifar :
1. Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe vamale care poate
fi aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric;
Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import care poate fi
aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ;(n-are nimic cu tariful vamal);
8.Subiectul I Tariful vamal de import
1.1 Descriei tariful vamal de import al Republicii Moldova.

In literature de specialitate tariful vamal poate fi tratat in doua sensuri.Prin tarif vamal in sens larg
este un instrument de realizare a politicii economice a statului avind drept scop echilibrarea importului
si exportului de marfuri cit si protejarea pietii si prin instituirea si perceperea a taxelor vamale.In sens
ingust tariful vamal este un catalog care cuprinde nomencllatorul marfuri si coantumul taxelor vamale.
De regula sa stability o anumita legitate cit privim nivelu de dezvoltare economic al statului si cota
taxelor vamale prevazute de tariful vamal de import. Deregula cu cit statul e mai dezvoltat cu atit
nivelul taxelor vamale e mai mic , deoarece tar ace produce o marfa concurenta nu are nevoe de o
protective adaugatoare a productiei autohtone cu exceptia unor cazuri neprevazute. Autoriul roman Gh
Caraiani mentioneaza: tariful vamal reprezinta o lista a produselor care fac obiectul importurilor cu
indicarea taxelor vamale pe produse.
Autoarea Carmen Mladen,defineste : ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al
fiecarui stat.
1.2 Clasificai tarifele vamale utilizate n practica internaional.
In literature de specialitate deosebim mai multe clasificari de tarif vamal:
-tarif vamal de import
-tarif vamal de export
-tarif vamal co coloana (tariff vamal simolu) cuprinde o singura lista de taxe vamale care se aplica
importatorilor din toate tarile lumii
-tarif vamalcu doua sau mai multe cloane(tariff vamal compus) prevede maimulte categorii de taxe
care se aplica difrit fata de tara de unde provine marfa.
-tarif vamal general cuprinde ansamblu txelor vamale aplicabile marfurilor importate sau exportate,
indifferent de statul de la care provine sau catre care se importa, practicinduse in state care nu au
conventii sau acorduri in acest domeniu incheiate, contine o singura coloana.
-tarif vamal diferentiat se stabileste pentru vinzarile de marfuri sau produse numaim in relatii cu
anumite state,
-tarif vamal conventional contine taxe vamale stabilite prin conventii intre diferite state,
-tarif vamal preferential acest tarif se practica in relatiile comerciale si consta in practicarea de taxe
vamale in coantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor categorii de marfuri sau
produse, prin utilizarea acestor tarife se obtine o scadere a preturilor marfii.
1.3 Apreciai rolul tarifului vamal n reglementarea activitii economice externe.
Tariful vamal este un instrument de politica comerciala cu ajutorul caruia se protejeaza economia
tarii, precum si a produsului intern de concurenta straina. Pentru comercializarea extern a produselor
noastre este necesar de stabilit acorduri internaionale prin care s acordm faciliti exportatorilor
autohtoni pentru anumite mrfuri care sunt solicitate de rile vecine. Aceste faciliti pot consta n
stabilirea anumitor tarife prefereniale sau favorabile, sau chiar scutirea de achitarea drepturilor de
import.
9.Subiectul I Taxa vamal
1.1 Relatai despre natura juridic a taxei vamale
In literatura de specialitate se mentioneaza mai multe definitii ale taxelor vamale.Profesorul Dan Drosu
Saguna mentioneaza ca : Taxele vamale sunt acele prelevari banesti care se percep de catre stat in
momentul in care lucrurile trec granitele tarii respective in vederea importului ,exportului sau
tranzitului.
Autorii romani: Gh Caraiani si Cornel Cazacu mentioneaza : Taxa vamala reprezinta un impozit
indirect perceput de catre stat in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii
respective.
In doctrina rusa e mentionata urmatoarea definitie : Taxa vamala reprezinta un acord obligatoriu
fiind incasata de organele vamale in cazul importarii/exportarii marfurilor pe teritoriul vamal.
Din totalitatea definitiilor de mai sus,observam urmatoarele caracteristici comune:
-taxa vamala reprezinta o plata obligatorie;
-e perceputa numai de catre autoritatile vamale(organele vamale) in modul si in marimea stabilita de
actele normative
-taxa vamala e perceputa in cazul introducerii sau scoaterii marfurilor de pe teritoriul vamal;

Referindu-ne la natura juridica a taxei vamale,putem mentiona ca ele fac parte din categoria
impozitelor ,respectiv acestea apar sub forma unui impozit indirect achitat de catre persoanele fizice
sau juridice in cazul trecerii marfurilor peste frontiera vamala.
Ca si orice alt venit indirect,taxele vamale,pana la final sunt suportate de catre consumatori prin
majorarea preturilor la marfurile importate .
Functiile taxei vamale:
-funtia de/ca instrument fiscal : principalul scop al politicii vamale e formarea veniturilor in bugetul
de stat
-functia ca instrument de politica comerciala: in realizarea acestei functii ,taxa vamala are menirea de
a proteja producatorul autohton de concurenta straina (functia de protectie).
Autoru roman,Dan Drosu Saguna,mentioneaza ca taxele vamale mai detin o functie importanta pe
langa cele mentionate si anume:
-functia de coordonare statala a activitatii de comert exterior.In unele cazuri,aceasta poate fi
considerata cea mai importanta functie ,deoarece prin intermediul parghiilor de politica vamala pot fi
incurajate anumite importuri , se favorizeaza exportul ,se pot promova relatii comerciale cu anumite
piete ,pot fi protejate anumite activitati ale agentilor economici interni impotriva concurentei
partenerilor din exterior.De asemenea,taxele vamale mai pot prezenta un instrument de negociere
politica in relatiile internationale.(asa se obtin concesiile vamale).
1.2Clasificai taxele vamale dup diferite criterii.
1In functie de OBIECTUL IMPUNERII:
-taxele vamale de import (impozite percepute de stat asupra marfurilor de origine straina care-s
solicitate de a trece frontiera vamala pentru a fi puse in libera circulatie) ;
-taxele vamale de export (se percep de catre stat asupra marfurilor nationale care sunt exportate in
strainatate .Acestea nu se aplica ft des pe plan international.Se aplica de unele state in curs de
dezvoltare care au bogatii naturale);
-taxele vamale de tranzit(Se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul
vamal al tarii respective.Nu au aplicare pe plan international.Primesc o alta forma: impozite de intrare a
mijl de transport.etc ..);
2Dupa SCOPUL lor:
-taxe vamale fiscale(scop:formarea bugetului,venitului in stat);
-taxe vamale protectioniste(taxe care au caprincipal scop crearea unei bariere pentru marfurile
straine,prin care se urmareste eliminarea concurentei straine);
-taxe vamale de retorsiune(raspunsul dat unui alt stat care impune restrictii la importul de marfuri din
alt stat );
3Dupa MODUL DE PERCEPERE:
-taxele vamale ad-valorem(se stabilesc sub forma unui % din valoarea marfii);
-taxele vamale specifice(o suma specifica de bani raportata la unitate de masura sau de volum);
-taxele vamale compuse(o combinatie intre o taxa ad-valorem si una specifica si se aplica prin
insumarea acesstora );
-taxele vamale diferentiate(o alegere din partea organului vamal din una din variantele : ad-valorem
sau specifice);
-taxele vamale sezoniere(ca regula-s practicate de tarile europene in cadrul politicii
agrare.Practicarea unor taxe vamale mari se face la inceputul recoltei pentru a proteja piata interna ,iar
in perioada de varf a recoltei,aceste taxe-s mici si favorizeaza importul);
4In functie de MODUL DE STABILIRE:
-taxe vamale autonome(sunt stabilite individual dintre stat fara sa discute cu alte state in baza
acordurilor internationale);
-taxe vamale conventionale (stabilite de stat in urma intelegerilor cu alte state,in baza acordurilor);
-taxe vamale preferentiale (doar la unii autori,in baza acordurilor de tip inchis);
5In dependenta de PLATITORII taxelor vamale:
-taxele vamale percepute de la persoane fizice ;
-taxele vamale percepute de la persoanele juridice ;

Conform legii cu privire la tarif vamal deosebim urmatoarele categorii de taxe vamale:
-taxe ad-valorem(procent din valoarea marfurilor);
-taxe specifice;
-taxa combinata;
-taxa exceptionala : a)taxa speciala care e aplicata in scopul protejarii marfurilor de origine autohtona
la introducerea pe teritoriul vamal a marfurilor de productie straina in cantitati si in conditii care
cauzeaza sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producatorilor de marfuri autohtoni
b)taxa anti-dumping:
c)taxa compensatorie
1.3Apreciai rolul taxei vamale la introducerea mrfurilor.
Drepturile de import si export ,dup aparerea a mai multor autori constituie o institutie separata a dr
vamal chiar daca e evident caracterul fiscal al acestora.Totodata ,institutia respectiva se afla intr-o
stransa legatura cu asa institutii ale dreptului vamal ca: regimurile vamale,perfectarea vamala,controlul
vamal,stabilirea valorii in vama care-s interdependente completandu-se una pe alta .
Prin plati vamale-acele impozite si taxe obligativitatea acumularii carora e pusa pe seama organelor
vamale.Conform legislatiei RM,avem urmatoarele drepturi de import si export:
-taxa vamala;
-taxa pe valoare adaugata;
-accizele;
-taxa pentru procedurile vamale;
In literatura de specialitate,platile vamale sunt impartite in 2 categorii:
1 Platile vamale legate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala (taxa vamala ,taxa pe
valoare adaugata,accizele ,taxa pt procedurile vamale);
2 Platile vamale nelegate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala(taxa pt eliberarea
autorizatiilor,taxa pt participarea la licitatie,taxa pt pastrarea marfurilor depozitate temporar etc).
Taxa vamal:
- are un effect direct asupra procesului de protejare a produciei internre i n general a economiei
naionale
- produce efecte asupra consumului intern
- afecteaz raportul de schimb ale statului
- particip la redistribuirea veniturilor dintre diferite categorii de participani la activitatea economic
10.Subiectul I Politica vamal
1.1Definii conceptul de politic vamal .
POLITICA VAMALA-o totalitate de activitati politico-juridice ,economice,organizationale intrunite
intr-un sistem bine determinat ce are ca scop asigurarea eficientei operatiunilor vamale,reglementarea
schimburilor de marfuri pe teritoriul vamal,protectia pietei interne ,rezolvarea problemelor comercialfiscale si stimularea dezvoltarii economiei nationale.
1.2Stabilii instrumentele politicii vamale (reglementarea tarifar i reglementarea netarifar).
In sens larg,tariful vamal e un instrument de realizare a politicii comerciale a statului avand dr scop
echilibrarea importurilor si exporturilor de marfuri,cat si protejarea pietii interne prin instituirea si
aplicarea mecanismului de percepere a taxelor vamale.
In sens ingust tariful vamal poate fi definit ca un catalog care cuprinde nomenclatorul de marfuri
introduse si scoase de pe teritoriul vamal precum si cotele taxelor vamale aplicate acestor marfuri.
Autoriul roman Gh Caraiani mentioneaza: tariful vamal reprezinta o lista a produselor care fac
obiectul importurilor cu indicarea taxelor vamale pe produse.
Autoarea Carmen Mladen,defineste : ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al
fiecarui stat.
O aplicare mai eficientqa a tarifului vama in dependenta de diferite situatii aparute in practica tariful
vamal se clasifica dupa mai multe criterii:
1 In functie de obiectul de impozitare tariful vamal se imparte-n:
-tarif vamal de import(un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale
aplicate la introducerea marfurilor pe teritoriul vamal);

-tariful vamal de export (e catalogul ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale
aplicate la scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal);
-tariful vamal mixt(un catalog ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor vamale
aplicate la introducerea si scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal);
-tariful vamal de tranzit(caaloful ce cuprinde nomenclatorul de marfuri si cotele taxelor vamale
aplicate la tranzitarea marfurilor peste teritoriul vamal);
2 DUpa structura sa (sau dupa metoda de aplicare a platilor vamale) tariful vamal e impartit in 2
tipuri:
-tarif vamal cu o coloana(simplu)[se bazeaza pe o singura rata de impozit,adica o singura lista de
taxe vamale care se aplica marfurilor indiferent de tara de origine.Acest tarif vamal e universal dar nu
ofera o manevrabilitate sufiecienta in politica vamala,nu prevede careva preferinte sau discriminari si e
putin utilizat(Mexic,Bolivia,Panama)];
-tariful vamal ompus/cu mai ulte coloane(se bazeaza pe 2,3 sau mai multe categorii de taxe vamale
pt un anumit produs care se aplica diferit fata de tara de unde provine marfa .Tariful vamal cu mai
multe coloane contine urmatoarele coloane de taxe vamale:
+prima coloana,ca regula,e coloana taxelor generale[maximale,autonome,de baza].Coloana taxelor
respective sunt aplicate asupra marfurilor din tari cu care nu-s incheiate acorduri comerciale si carora
nu li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate.
+coloana taxelor cnventionale care se aplica asupra marfurilor din tarile cu care-s incheiate
acorduri si carora li se acorda clauza natiunii celei mai favorizate
+coloana taxelor preferentiale care se utilizeaza de tarile care creaza grupuri economice inchise
precum si in relatiile cu tarile care-s in curs de dezvoltare.
3.Avand in vedere specificul politicii aplicate de unele state se evidentiaza urmatoarele tarife vamale:
-tariful tarilor dezvoltate-nivelul carora de obicei e scazut ;
-tariful tarilor in curs de dezvoltare-nivelul taxelor ,de obicei,e destul de inalt;
4.O alta clasificare a tarifelor vamale e in functie de modul de stabilire a taxelor vamale
confrmacareia avem:
-tariful vamal general/autonom-se aplica indiferent de tara de origine indiferent de unde vina marfa;
-tariful vamal diferentiat e practicat din interese protectioniste ale economiei nationale si se
stabileste pentru vazarile de marfuri numai in relatie cu anumite state
-tarifl vamal conventional contine taxele vamale stbilite prin conventii intre state sau prin clauze
ale diverselor acorduri comerciale privind toate operatiunile de import/export ale marfurilor.De
regula,aici se regasesete clauza natiunii celei mai favorizate.
-tariful vamal preferential-tariful vamal care se practica in toate statele contemporane si consta in
practicarea de taxe vamale in cuantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor
categorii de marfuri.Taxele vamale preferentiale se pot baza pe principiul reciprocitatii sau pe cel a
lnereciprocitatii.Un avantaj important al tarifelor vamale preferentiale in constituie posibilitatea de
negociere a concesiilor vamale precum si instituirea de discriminari in relatiile cu anumite state.
In tariful vamal avem urmataorele taxe: taxa mavama!!!(un singur impozit).
Accizul,TVA
Prin metode netarifare intelegem totalitatea mijloacelor de politica economica externa care nu intra in
grupa relgementarilor vamale tarifare dar sunt realizate in cadrul organizarii administrative
indeplinind rolul de regulator al circuitului de marfuri international.Aplicarea metodelor netarifare e
conditionata de faptul ca pe teritoriul national statul poate stabili anumite reguli de introducere a
marfurilor si serviciilor pe teritoriul vamal precum si crearea unui climat favorabil pt producatorii
interni inclusiv pt acei care produc marfuri destinate exportului.
Metodele netarifare se prezinta ca unul dintre cele mai efective elemente in realizarea politicii
vamale din urmatoarele considerente:
-metodele netarifare de regula nu-s conditionate de angajamente internationale;
-metodele netarifare-s mai eficiente in realizarea sarcinii politice respective;
-metodele netarifare permit aprecierea conjuncturii create in economia mondiala si reactionarea
adecvata prin adoptarea masurilor necesare in vederea protejarii pietii autohtone;

-metodele netarifare nu constituie o bariera impozabila splimentara pt consumatorul intern;


Reglementarea netarifara a operatiunilor de import/export se realizeaza prin *licentiere si *cotare.
LICENTIEREA-totalitatea procedurilor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de
eliberarea ,reperfectarea ,suspendarea ,reinnoirea si retragerea licentelor;
LICENTA-act administratic cu caracter permisiv eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de
reglementare a activitatii de intreprinzator ce atesta dr titularului de licenta de a adesfasura pt o
perioada stabilita genul de actvitate indicat in aceasta integral/partial cu respectarea obligatorie a
conditiilor de licentiere.
COTAREA-stabilirea unor cote ,cantitati de marfuri la importul/exportul lor.In RM,importul si
exportul se efectueaza fara restrictii catitative.
Restrictii cantitative la export si import pot fi stabilite de guvern numai in cazurile
exceptionale.Astfel,cotarea de cele mai deseori,se face pt marfurile strategice sau marfurile strict
necesar local.Procedura cotarii se stabileste de Guvern in fiecare an .
Cotarea reprezinta limitarea de catre organele statale a exportului si importului de marfuri intr-o
anumita cantitate ,volum sau valoare pentru o anumita perioada de timp.
In practica internationala se folosesc 2 tipuri ale cotarii,de regula:
1 cota generala-determina marimea importului/exportului in unitati cantitative sau valorice pt o
anumita perioada de timpind indiferent din ce tara provine marfa sau unde aceasta urmeaza a fi
exportata.
2 cota individuala prezinta acea cota stabilita pt fiecare stat in parte de unde marfa e importata sau
unde urmeaza a fi exportata .
In dependenta de directia de aplicare distingem:
-cote vamale la import;
-cote vamale la export;
1.3Propunei noi forme de realizare a politicii vamale a Republicii Moldova.
RM practica o politica vamala preferentiala cu caracter tarifar. Acest lucru presupune acceptarea de
reduceri sau chiar eliminarea taxelor vamale la unele importuri din state sau uniuni vamale cu care-s
incheiate anumite acorduri. De asemenea,negocierile conventiilor comerciale reprezinta modalitatea
principala de stabilire a concesiilor vamale ,tarifare(ajutor,acord) si netarifare pe care statele se inteleg
sa si le acorde .
11.Subiectul I Reglementarea juridic a trecerii mrfurilor, bunurilor, valorilor i mijloacelor
de transport peste frontiera vamal a Republicii Moldova
1.1Relatai despre principiile generale de trecere a mrfurilor, mijloacelor de transport,
mijloacelor bneti peste frontiera vamal a Republicii Moldova.
Prin principia generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier vamalaa aRMreglementari de baza prin care toti participantii la raporturile de import si export a marfurilor si
mijloacelor de transport sunt obligati sa le respecte sis a se conduca.Aceste principia sunt expuse in
capitolul 2 al Codului Vamal al RM.Ele au rollul unor norme juridice fundamentale obligatorii pt
indeplinire si formeaza baza reglementarii legale a trecerii marfurilor si mijloacelor de transport ,a
perfectarii actelor vamale si a controlului vamal.Astfel,avem urmatoarele principia generale:
1Principiul egalitatii persoanelor la trecerea marfurilor si mijlocelor de transport-toate persoanele
fizice sau juridice beneficiaza de drepturi egale la introducerea si scoaterea din RM a marfurilor si
mijloacelor de transport.Egalitatea juridical se recunoaste tuturor persoanelor care trec marfuri
indifferent de faptul daca-s ei sau nu proprietari ai acestor marfuri,posesori,sau au alta calitate ar le
permite sa infaptuiasca anumite actiuni cu aceste marfuri din nume propriu.
2Principiul interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfuri si mijloace de transport-stabilierea unor
conditii in baza carora paote fi interzisa sau limitata trecerea anumitpr marfuri sau mijloace de
transport.La aceste conditii se atribuie:
-considerente de securitate a statului de asigurare a ordinii publice si morale,de protectie a mediului
inconjurator,o obiectelor de arta ,a obiectelor cu o valoare istorica si arheologica ,de aparare a dr la
proprietatea intelectuala ,de protectie a pietei interne,de aparare a altor interese a RM.Marfurile pot fi
interzise total sa partial de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul RM .

Marfurile interzise total care au fost introduse pe teritoriul vamal trebuie sa fie scoase imediat sau in
cazul in care is scoase,sa fie returnate in tara, daca nu-s supuse confiscarii conform legislatiei in
vigoare.
Daca marfurile nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal ele-s pastrate la depozitele
provizorii timp de 3 zile.Scoaterea sau returnarea marfurilor se efectuiaza din contul persoanei care a
trecut marfurile peste frontiera vamala sau din contul transportatorului.
3Principiul declararii marfurilor si mijloacelor de transport-toate marfurile si mijloacele de transport
care trec frontiera vamala urmeaza a fi declarate obligatoriu.Declararea se efctuiaza atat de pers fizice
cat si juridice.
Declararea e expunerea de date viridice despre marfa ,despre scopul trecerii precum si prezentarea
altor date necesare pentru efecctuarea controlului vamal,stabilirii si incasarii drepturilor de import si
export.
Sunt cunoscute urmatoarele forme de declarare:
-verbala
-scrisa
-forma electronica
-declararea prin actiune
4Principiul efectuarii controlului vamal-in scopul asigurarii securitatii statului se efectuiaza controlul
vamal.Toate marfurile si mijloacele de transport scoase sau introduse din RM pot fi supuse controlului
vamal.Art 185 Cod Vaamal.
5Principiul stabilirii unui anumit regim vamaltoate marfurile si mijlaocele de transport sunt supuse
unor regimuri si destinatii vamale,scopul treerii date .
Regimul vamal-o totalitate de conditii care determina statutul juridic al marfurilor precum si
stabileste totalitatea drepturilor si obligatiilor declarantului si organelor vamale.(in prezent 14
regimuriin RM -8).
6Principiul trecerii marfurilor numai prin locurilor de amplasare a organelor vamale
7Principiul utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate-toate marfurile si mijloacele de transport
puse conditionat in circulatie pentru care au fost stabilit facilitati vamale pot fi utilizate numai in
scopurile pentru care au fost acordate aceste facilitati.Utilizarea acestor marfuri in alte scopuri poate fi
permisa numai de catre organele vamale cu conditia achitarii dr de import.Pentru asigurarea utilizarii
marfurilor numai in scopurile declarate ,organele vamale efectuiaza supravegherea vamalA.
1.2Stabilii particularitile distincte la trecerea mijloacelor bneti de ctre persoanele fizice.
Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda naional
a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut strin, nelimitat
fr a prezenta organelor vamale documentele confirmative menionate la lit.c);
b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda naional
a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut strin, n sum de
pn la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoan fr a prezenta organelor vamale documentele
confirmative menionate la lit.c);
c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda naional
a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut strin, n sum de
pn la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoan cu condiia prezentrii organelor vamale a
documentelor confirmative:
- actele vamale ce confirm introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; i/sau
- permisiunea de a scoate valut strin de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberat, n
conformitate cu actele normative ale Bncii Naionale a Moldovei, de o banc autorizat sau de Banca
Naional a Moldovei;
d) de a declara bancnotele, monedele i cecurile n moneda naional a Republicii Moldova,
precum i bancnotele, monedele i cecurile de cltorie n valut strin introduse n Republica
Moldova i scoase de pe teritoriul ei, a cror sum nu depete 10000 euro (sau echivalentul lor) de
persoan.

(2) Persoanele fizice snt obligate s declare n scris bancnotele, monedele i cecurile n moneda
naional a Republicii Moldova, precum i bancnotele, monedele i cecurile de cltorie n valut
strin, n urmtoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dac suma lor depete 10000 euro
(sau echivalentul lor) de persoan;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dac suma lor depete 10000 euro
(sau echivalentul lor) de persoan.
1.3Argumentai rolul operaiunilor prealabile la trecerea mrfurilor i mijloacelor de transport
peste frontiera vamal.
Se definesc ca operaiuni prealabile vmuirii mrfurilor urmtoarele:
a) prezentarea la organele vamale de frontier a mijloacelor de transport, a documentelor nsoitoare
ale acestora, precum i a documentelor privind mrfurile transportate;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontier;
c) examinarea de ctre declaranii vamali a mrfurilor i prelevarea de eantioane;
d) declararea sumar i depozitarea provizorie.
Conform legislatiei vamale in vigoare reies urmatoarele operatiuni prealabile vamuirii:
1.inregistrarea agentului economic la serviciul vamal ca participant a activitatii comerciale externe.
2.inregistrarea si perfectarea documentelor de constituire la biroul vamal competent pt efectuarea
procedurii de vamuire.
3.informarea organului vamal dsp trecerea de marfuri peste frontiera vamala.
4.prezentarea marfurilor,mijloacelor de transport si documentele la locul stabilit de organelle vamale
sau la destinatie.
5.masurile intreprinse in caz de forta majora,accident.
6.depunerea unei declaratii sumare .Pina la definitivarea regimului vamal pe un termen de pina la 10
zile.
7.efectuarea operatiunilor de descarcare-incarcare,stramutare,transbordare,depozitarea provizorie.
8.luarea de probe si mostre in scopul examinarii lor cu acordul organului vamal.
9.achitarea prealabila a drepturilor de import\export
10.orice alte actiuni ce reies din intentia pt a efectua oeratiunile de trecere a marfurilor peste fontiera
vamala..
Scopurile principale ale acestor operatiuni sint ca sa faciliteze sis a urgenteze vamuirea marfurilor cu
perfectarea actelor vamale necesare si asigurarea respectarii reglementarii tarifare sau
netarifare.Realizarea operatiunilor prealabile nu permit introducerea pe teritoriul vamal si scoaterea de
pe acest teritoriu a marfurilor si mijloacelor de transport.
12.Subiectul I Regimul juridic al bunurilor ce aparin persoanelor fizice la trecerea peste
frontiera vamal a Republicii Moldova
1.1 Relatai particularitile determinrii destinaiei mrfurilor.
Legislatia vamala prevede expres ca trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontier
vamala se efectueaza in dependent de destinatia vamala in care-s plasate conform procedurii
stabilite .Persoana are dr sa aleaga oricand destinatia vamala precum si regimul vamal din cele
prevazute sau sa renunte la ea /el in schimbul altei destinatii sau altui regim vamal indifferent de
cantitatea ,felul,originea si destintia marfurilor si mijloacelor de transport daca acestea actiuni nu
contravin legislatiei in vigoare.
Destinatia-e scopul trecerii
Prin regim vamal intelegem totalitatea reglementtarilor vamale care determina statutul marfurilor si
al mijloacelor de transport in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatie a marfurilor.
Prin destinatie vamala intelegem plasarea marfurilor sub un regim vamal,plasarea lor intr-o zona
libera,intr-un magazine dutty-free ,reexportul,reimportul,distrugerea si abandonul lor in favoarea
statului.
Regimul vamal e o destinatie vamala mai importanta din punct de vedere socila-economic
reglementata mai detaliat sub aspectul procedurii juridice si avand o raspundere juridica mai stricta
in comparatie cu o destinatie vamala fara statut de regim vamal.

Legislatia comunitara deosebeste plasarea marfurilor intr-un regim vamal de plasare a marfurilor
intr-o destinatie vamala fara statut de regim vamal.Pentru plasarea marfurilor intr-o destinatie vamala
nu se cere completarea declaratiei vamale,cnfirmarea juridica se face de catre organele vamale de sine
statator printr-un act unilateral.
1.2 Identificai drepturile i obligaiile persoanelor fizice la trecerea bunurilor peste frontiera
vamal.
Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul rii, fr achitarea drepturilor de import, obiecte de uz personal,
bancnote, monede i cecuri n moneda naional a Republicii Moldova, precum i mrfuri menionate n
anexa la prezenta lege, cu condiia c acestea nu snt destinate activitii comerciale sau de producie;
b) de a introduce pe teritoriul rii, fr achitarea drepturilor de import, alte bunuri dect cele
indicate la lit.a) a cror valoare n vam nu depete suma de 300 euro i care nu snt destinate
activitii comerciale sau de producie. Dac valoarea n vam a bunurilor depete cuantumul
neimpozabil menionat, drepturile de import se vor percepe reieind din valoarea bunului n vam
(cuantumul neimpozabil indicat nu micoreaz valoarea impozabil a bunului);
c) de a introduce pe teritoriul rii sau de a primi, prin intermediul trimiterilor potale
internaionale sau a bagajelor nensoite, bunuri, fr achitarea drepturilor de import, cu condiia c
acestea nu snt destinate activitii comerciale sau de producie, n legtur cu stabilirea la loc de trai
permanent n Republica Moldova sau cu obinerea acestor bunuri prin motenire. Faptul stabilirii pentru
trai permanent sau obinerii motenirii se confirm prin actele respective. Modul de acordare a
nlesnirilor menionate se stabilete de Serviciul Vamal;
d) de a primi, prin intermediul trimiterilor potale internaionale, fr achitarea drepturilor de
import, bunuri, cu condiia c valoarea lor n vam nu depete suma de 300 euro i nu snt destinate
activitii comerciale sau de producie. n cazul n care valoarea n vam a mrfurilor depete limita
neimpozabil de 300 de euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mrfurilor n
vam, iar limita neimpozabil menionat nu micoreaz valoarea impozabil a acestora;
e) de a introduce pe teritoriul rii mrfuri care nu snt prevzute la lit.a) i lit.b) i care nu snt
destinate activitii comerciale sau de producie, cu condiia achitrii tuturor drepturilor de import i
declarrii n modul stabilit;
g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor potale internaionale sau al bagajelor nensoite,
cu condiia c acestea nu snt destinate activitii comerciale sau de producie, precum i cu condiia
achitrii drepturilor de import, cu excepia cazurilor prevzute la lit.d), i declarrii n modul stabilit.
(2) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mrfuri pe teritoriul Republicii Moldova
numai n conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naional i de admitere temporar n
cazul declarrii prin aciune.
(3) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova
n conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporar (cu respectarea prevederilor
art.7) i de tranzit.
(4) Mrfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, n regimul
vamal de tranzit i destinate activitii comerciale sau de producie ori alte categorii de mrfuri dect
cele prevzute n anexa la prezenta lege snt supuse declarrii i msurilor de garantare prevzute de
legislaie.
(5) Bunurile destinate activitii comerciale sau de producie pot fi declarate n regim vamal de
import numai de ctre persoane fizice ageni economici, nregistrate n modul stabilit ca subiecte ale
activitii de ntreprinztor.
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor potale
internaionale sau bagajelor nensoite), fr achitarea drepturilor de export, cu condiia declarrii lor n
modul stabilit i dac aceste bunuri nu snt destinate activitii comerciale sau de producie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor potale internaionale sau bagajelor
nensoite) destinate activitii comerciale sau de producie a cror valoare n vam nu depete suma

de 100000 euro, cu condiia respectrii msurilor de politic economic, achitrii drepturilor de export
i declarrii n modul stabilit
(2) Bunurile destinate activitii comerciale sau de producie a cror valoare n vam depete
suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, n modul stabilit, numai de
agenii economici care snt nregistrai la . S. Camera nregistrrii de Stat ca subieci ai activitii de
ntreprinztor.
(3) Se pune n sarcina Serviciul Vamal determinarea procedurii de declarare a mrfurilor destinate
exportului i asigurarea evidenei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova de ctre
persoanele fizice, cu prezentarea lunar a informaiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lng
Ministerul Finanelor.
(4) Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport
folosite n producie, cu excepia utilajului i mijloacelor de transport destinate aplicrii n viaa
cotidian.
1.3 Argumentai procedura trecerii peste frontiera vamal a mijloacelor de transport de ctre
persoane fizice
Persoanele fizice rezidente i cele nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 al Codului
vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000, au dreptul de a introduce pe teritoriul
Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar n
cazul n care vor fi declarate prin aciune i plasate n regimul vamal de admitere temporar, cu
achitarea vinietei i cu respectarea urmtoarelor condiii: a) mijloacele de transport auto se afl la
eviden permanent n alte state;
b) persoanele fizice rezidente s dein n proprietate sau s aib drept de folosin asupra
mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunztoare; persoanele fizice nerezidente s fie
proprietari ai mijloacelor de transport i s locuiasc temporar n Republica Moldova, aceste fapte fiind
confirmate prin actele corespunztoare;
c) mijloacele de transport auto s fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pn la expirarea
termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporar;
d) mijloacele de transport auto s nu fie folosite pentru transportul de mrfuri i de pasageri;
e) n cazul n care persoanelor fizice nerezidente li se acord un alt regim de edere pe teritoriul
Republicii Moldova, documentele confirmative se vor prezenta organului vamal n vederea prelungirii
termenului de aflare a mijlocului de transport auto declarat prin aciune, informaia respectiv
incluzndu-se n Registrul de stat al transporturilor.
(31) Nerespectarea condiiilor stabilite la alin. (3) lit. a)d) se sancioneaz conform legislaiei n
vigoare.
(33) Mijloacele de transport auto introduse n condiiile alin. (3) nu se pot afla pe teritoriul
Republicii Moldova pe un termen mai mare dect cel stabilit de Codul vamal al Republicii Moldova,
indiferent de persoanele care le introduc.
(34) n cazul n care mijlocul de transport nu a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova n
termenul stabilit de legislaie, iar acesta nu mai exist (a fost distrus sau vndut la piese, fapt confirmat
prin documente justificative), organul vamal va ncasa pentru mijloacele de transport ce se ncadreaz
n termenul admisibil de exploatare drepturile de import, iar n cazul n care acestea snt prohibite, va
percepe contravaloarea lor conform legislaiei n vigoare.
(35) n cazul mijloacelor de transport distruse n urma aciunii unei fore majore, confirmate n
modul stabilit, persoana fizic nu este responsabil de plata drepturilor de import sau a contravalorii
mijloacelor de transport distruse.
(6) n cazul n care persoana fizic prsete teritoriul Republicii Moldova fr mijlocul de
transport auto care a fost introdus cu condiia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova,
aceasta este obligat s plaseze mijlocul de transport auto sub supraveghere vamal n regimul vamal
de antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori s depun o sum de garanie, pn la expirarea
termenului acordat, n cuantum egal cu drepturile de import prevzute pentru plasarea acestui mijloc de
transport n regimul vamal de import. n cazul n care mijlocul de transport auto nu este scos de pe
teritoriul Republicii Moldova n termenul indicat, sumele de garanie depuse se transfer integral la

bugetul de stat. n cazul n care mijlocul de transport a fost scos de pe teritoriul Republicii Moldova n
termenul stabilit, suma de garanie se restituie persoanei fizice. Constituirea garaniei i restituirea
sumelor de garanie se efectueaz conform Codului vamal.
(7) Mijloacele de transport auto nenmatriculate n Republica Moldova care au termenul de
exploatare de peste 10 ani (cu excepia autovehiculelor de epoc de la poziia tarifar 8703), iar cele
concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziia tarifar 8702 termenul
de exploatare de peste 7 ani, care aparin persoanelor fizice i snt introduse pe teritoriul Republicii
Moldova pot fi nstrinate numai n scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriul rii.
(8) Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor i
caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepia celor pentru autovehiculele de
epoc de la poziia tarifar 8703), iar a motoarelor i caroseriilor destinate autovehiculelor concepute
pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la poziia tarifar 8702 termenul de
exploatare de peste 7 ani, cu excepia motoarelor i caroseriilor introduse pe teritoriul rii de persoane
fizice nerezidente n conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiia escortrii obligatorii a
acestora de ctre serviciul de supraveghere i escortare.
(10) Se interzice organelor vamale vmuirea mijloacelor de transport auto, motoarelor i
caroseriilor care au termenul de exploatare de peste 10 ani (cu excepia autovehiculelor de epoc de la
poziia tarifar 8703), iar a celor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane, clasificate la
poziia tarifar 8702, precum i a motoarelor i a caroseriilor pentru acestea termenul de exploatare de
peste 7 ani, care aparin persoanelor fizice rezidente. (11) Drept baz la calcularea termenului de
exploatare a mijlocului de transport auto, motorului i caroseriei se ia anul de producie. Anul de
producie se stabilete n baza datelor ce se conin n certificatul de nmatriculare (paaportul tehnic) i
n codul VIN, indicat n numrul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. n cazul
necorespunderii datelor ce se conin n documentele de nmatriculare cu datele ce se conin n codul
VIN, drept baz se iau datele uzinei productoare a vehiculului. n cazul n care o persoan prezint
copii ale actelor de nmatriculare, anterior eliberate de ara exportatoare a vehiculului, i dac exist
careva suspiciuni privind anul de producie indicat n copiile acestor acte, anul de producie se
stabilete n baza datelor uzinei productoare. Dac, prin aceste metode, nu se stabilete anul de
producie al vehiculelor supuse evidenei n Registrul de stat al transporturilor, n modul respectiv al
sistemului informaional Asycuda World se face meniunea de rigoare.
(12) Persoanele fizice care au obinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto
introduse n Republica Moldova rspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea
drepturilor de import dac aceste mijloace de transport auto nu au fost vmuite de organele vamale.
(14) La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, organele
vamale elibereaz actele respective contra plat.
(15) Persoanele fizice, n cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de
transport auto ce dein statutul de mrfuri autohtone, snt obligate s le declare prin aciune, aceste
mijloace de transport auto fiind plasate pe un termen nelimitat sub regimul vamal export temporar. n
cazul nstrinrii n alte state a mijlocului de transport auto, acesta urmeaz a fi scos de la evidena
subdiviziunilor Ministerului Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor, cu condiia perfectrii
actelor vamale corespunztoare.
13.Subiectul I Procedura de trecere peste frontiera vamal a mrfurilor de ctre persoane
juridice
1.1
Definii procedura de trecere peste frontiera vamal a mrfurilor de ctre
persoane juridice.
1.2 Descriei operaiunile prealabile vmuirii mrfurilor (ntiinarea, prezentarea mrfurilor,
epozitarea provizorie).
Prin operatiuni prealabile se inteleg actiunile vamale precedente vamuiri si plasarii marfurilor si
mijloacelor de transport sub o anumita destinatie vamala.Operatiunile prealabile sunt menite sa
faciliteze si sa urgenteze vamuirea marfurilor si mijloacelor de transport ,adica plasarea lor intr-o
destinatie vamala(regim).

Prin operatiuni prealabile nu e admisa introducerea sau scoaterea din RM a marfurilor si mijloacelor
de transport prohibite.
Se definesc ca operatiuni prealabile vamuirii marfurilor urmatoarele:
-informarea organului vamal despre trecerea marfurilor peste frontiera vamala:la introducerea si
scoaterea marfurilor si mijlocelor de transport de pe teritoriul vamal inclusiv din zonele economice
libere,declarantul sau transportatorul instiinteaza organul vamal despre trecerea frontierei
vamale.Organul vamal inregistreaza aceasta instiintare si stabileste timpul si locul unde marfurile si
mijlocele de transport urmeaza a fi aduse pt a fi vamuite .;
-prezentarea marfurilor ,mijlocelor de transport si documentelor insotitoare la locul stabilit de organul
vamal:Dupa instiintarea organului vamal,declarantul/transportatorul e obligat sa prezinte marfurile
,mijloacele de transport si documentele insotitoare la locul stabilit de organul vamal fara schimbari cu
exceptia uzurii lro normale si a pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune
fara a le utiliza in alte scopuri.
Daca in caz de avarie sau forta majora declarantul ,transportatorul nu poate prezenta marfurile
,mijloacele de transport si documentele insotitoare in termenul stabilit el e obligat sa intreprinda toate
masurile pt a asigura pastrarea marfurilor,mijl de transp si doc si sa informeze imediat organul vamal
proxim(cel mai apropiat) despre conditiile care au survenit si despre locul aflarii marfurilor ,mijl de
transp si doc insotitoare.
Marfurile si mijloacele de transport sunt aduse la destinatie iar doc insotitoare sunt prezentate
organului vamal in cel mult 30 min dupa sosire sau in caz de aducere a marfurilor in orele
extraaprogram in cel mult 30 min dupa inceperea programului de lucru a org vamale.
La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul e obligat sa prezinte organului vamal
certificatul de inmatriculare al mijlocului de transport si documentele de insotire a marfurilor.
LA transportul marfurilor pe cale ferata organele cailor ferate sau reprezentantii acestora depun la
organul vamal din statie de frontiera documentele insotitoare ale garniturii de tren(toate vagoanele).
La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala ,comandantul ,armatorul(cel care inchiriaza
nava) sau agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza a fi descarcate sau transbordate(cand se
trece marfa dintr-un mijloc de transport in al mijloc de transport) este obligat sa prezinte organului
vamal in termen de 24h de la acostare (vine nava-n port)expemplarul original al manifestului
incarcaturii si sa depuna o copie a acestuia.
Dupa incarcarea navei cu marfuri destinate exportului ,comandantul,armatorul,agentul navei e obligat
sa prezinte la organul vamal manifestul incarcaturii si sadepuna o copie de pe acesta cu cel putin 6h
inainte de plecarea navei.
Comandantul,armatorul sau agentul navei e obligat in cel mult 12h de la acostarea(sosire) navei in
port sa depuna declaratie proviziilor de bord.
Navele care stationeaza mai putin de 12h in port si nu efectuiaza operatiuni de incarcare,descarcare
sau transpordare sunt scutite de obligatia de a depunde delaratia proviziilor de bord.
In declaratia proviziilor de bord se inscriu urmatoarele bunuri aflate pe nava:
*armamentul,munitiile,materialele explozive,produsele si substantele stupefiante,psihotrope precum
si alte bunuri prohibite(interzise) la introducerea sau scoaterea din tara.
* produsele din tutun si bauturi alcoolice care apartin navei precum si cele care apartin membrilor
echipajului si care depasesc cantitatea necesara uzului personal
*alimentele si obiectele noi de uz curent care apartin navei ;
*bunurile ,inclusiv,cele de valoare,care apartin membrilor echipajului care depasesc cantitatea
necesara uzului personal.
Prevederile sus mentionate in mod corespunzator si marfurilor transportate pe calea aerului ,dar in
acest caz termenul de depunere a manifestului incarcaturii e de 3h.
La transportul trimiterilor postale internationale,organle postale sunt obligate sa prezinte la Biroul
Vamal de frontiera lista sacilor postali/coletelor
-controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport ,la birourile vamale de FRONTIERa :la
trecerea frontierei de sstat ,organele vamale efectuiaza identificarea mijloacelor de transprt pe baza
documentelor de insotire.

La transportul marfuriloe pe cale rutiera ,organul vamal controleaza exteriorul autovehicolului


,cabina acestuia si dupa caz,compartimentul de marfa.La transportul fara incarcatura se efectuiaza si
controlul compartimentului de marfa .
Daca,la controlul exterior al autovehicolului se constata sigilii lipsa,sau in cazul in care sigiliile
aplicate la expediere au fost violate sau compartimentul de marfa prezinta urme de violare se
efectuiaza si controlul vamal al marfurilor.
La transportul marfurilor pe cale ferata ,organul vamal verifica exteriorul vagoanelor acoperite care
contin marfuri prin controlul integritatii sigiliilor ,ferestrelor ,acoperisului,peretilor si
platformei,interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri,exteriorul si interiorul
locomotivei anexelor tehnice si cabinei mecanicului.
La transportul marfurilor pe cale maritima/fluviala,controlul vamal,la sosire se efectuiaza in prezenta
organelor portuare a comandantului sau a armatorului precum si a reprezentantului agentiei de
nevigatie.
Controlul vamal al navei la sosire consta in verificarea prin sondaj (interogarea membrilor) a
cabinelor ,salilor,cambuzelor,r(unde se tine mancarea)restaurantelor si a salii masinilor pt a constata
daca exista concordanta intre declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii.
Dupa efectuarea controlului vamal la sosire in folosinta comandantului,echipajului si pasagerilor se
lasa cantitati uzuale de tutun si bauturi alcoolice in raport cu durata stationarii navei in port potrivit
normelor stabilite:
*pt uzul comandantului si secundului-tigari 80 bucati/zi de persoana,tigari din foi(trabuc)-20 bucati/zi
persoana;bauturi alcoolice peste 22 grade- 2l/zi de persoana;
*pt uzul echipajului si pasagerilor: tigari-40bucati/zi;tigari de foi-20bucat/zi;bauturi alcoolice mai
tare de 22 grade-1l/zi de pers
Comandantul e obligat sa comunice organului vamal plecarea navei cu cel putin 6h inainte in vederea
efectuarii controlului vamal.
La transportul marfurilor cu aeronave autohtone ,controlul vamal se efectuiaza imediat dupa aterizare
precum si inainte de decolare.La acest control se urmareste daca la bord exista si alte bunuri decat cele
din dotarea aeronavei,
Controlul vamal in interiorul aeronavelor straine se efectuiaza numai in cazul in care exista indicii
temeinice privind nerespectarea reglementarilor vamale sau daca nava stationeaza pe aeroport mai mult
de 6h peste ora de decolare prevazuta in orarul de zbor;
-Examinarea marfurilor de catre declaranti si prelevarea esantionalor (luarea de probe si mostre).[de
la broker vamal];
-declararea sumara si depozitarea provizorie:depozitul provizoriu e infiintat de organul vamal,de alte
structuri subordonate serviciului vamal sau de brokerul vamal.In cazul in care marfurile necesita
conditii speciale de depozitare ce nu pot fi asigurate de proprietarii depozitelor provizori,depozitarea
provizorie poate fi efectuata si la locul de destinatie a marfurilor sub supravegherea vamala.
In depozitul provizoriu pot fi plasate orice marfuri inclusiv si marfurile interzise.
Marfurile se pot depozita in depozit provizoriu cel mult 20 zile(cu cel mult 60 zile poate fi
majorat).Pana la expirarea termenului,declarantul tre sa solutioneze situatia marfurilor(sa solicite un
regim vamal,o destinatiea),in caz contrar,marfurile se considera abandonate in favoarea statului si se
valorifica conform legii.
1.3Analizai drepturile i obligaiile persoanelor juridice ce trec peste frontiera vamal mrfuri
ct i a organelor vamale
14.Subiectul I Reglementarea netarifar.
1.1
Definii noiunea reglementrii netarifare i a msurilor netarifare.
reglementrii tarifare aplicarea mecanismelor tarifelor vamale i a ncasrii drepturilor de
export/import. n felul acesta noi menionm c att pentru agenii economici cu statutul de proprietate
de stat, ct i cu statutul de proprietate privat sunt aplicate aceleai metode de reglementare a
comerului exterior

reglementrilor netarifare se aplic msurile de politic economic ce cuprinde sistemul de


liceniere, sistemul de cotare, de aplicare de restricii cantitative, msuri ce in de determinarea unor
preuri minime i maxime la categorii de mrfuri, .a.m.d.
1.2
Identificai procedura de aplicare a msurilor netarifare.
Conf. Legii reglementrii de stat a activitii comerciale externe (art.8) reglementarea netarifar n
RM se realizeaz prin:
1)
sistemul de liceniere
2)
cotare (restriciile cantitative)
Sistemul de liceniere
Operaiunile de import, export, reexport, care sunt supuse licenierii, sunt prevzute de Legea priv
licenierea unor genuri de activitate. Sunt prevzute toate 55 de genuri de activitate, dintre care 16
tipuri de genuri de activitate la import, export i reexport sunt supuse licenierii.
Conf. Legii priv licenierea unor genuri de activitate:
Licena actul oficial eliberat de autoritatea de liceniere care atest dreptul titularului de a efectua
pentru o perioad determinat genul de activitate operaiuni de export-import, reexport cu anumite
categorii de mrfuri cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere.
Solicitant de licen poate fi persoana fizic sau juridic nregistrat pe teritoriul RM sub form de
ntreprindere sau organizaie, indiferent de forma de proprietate, forma organizaional-juridic ce are
relaii fiscale cu sistemul bugetar.
Licenele la import-export sunt eliberate de:
1.
Camera de Liceniere
2.
Agenia Naional pentru reglementare n energetic
Organele vamale nu mai particip la eliberarea licenelor. Acest drept a fost transmis din 6 martie
2002
Este Registrul unic de licen i la momentul cnd mrfurile sunt supuse licenelor, prevede codul
marfar al mrfurilor i apare linia de culoare roie i trebuie s fie prezentat licena.
Condiiile de liceniere, posibilitatea obinerii licenierii toate acestea in de posibilitatea agentului
economic de a demonstra capacitatea de a practica acest gen de activitate. Se stabilete locul
desfurrii activitii, aflrii n proprietate privat i ndeplinirea condiiilor.
Exemplu:
o
importul berii pe teritoriul RM - este nevoie obligatoriu:
depozit n proprietate privat 500m (principal)
contracte cu ageni economici care comercializeaz acest bere mai departe cu amnuntul
o
produsele petroliere 25 000 litri obligatoriu, capacitatea de pstrare n proprietate privat
o
buturile alcoolice deinerea depozitului 500m n proprietate privat (la import i
comercializare)
o
alcool: importul i producerea este nevoie de capaciti de producere, locul de desfurare a
activitii, specialiti calificai
Accentul se pune pe proprietate locul unde desfori activitatea.
Cotarea (restriciile cantitative)
Restriciile cantitative n RM pot fi aplicate la operaiunile de export-import numai n cazuri
excepionale.
De regul, restriciile cantitative n practica internaional se stabilesc numai la export atunci cnd este
necesar de a asigura populaia cu mrfuri strict necesare.
Restriciile cantitative pot fi puse n aplicare de ctre Guvern cu condiia publicrii hotrrii
respective cu aplicarea ei peste 30 zile din momentul publicrii.
La momentul de fa, exportul i importul se efectueaz fr restricii cantitative.
Cotarea nu este alt ceva dect stabilirea unor restricii cantitative la import-export. n acest perioad
n RM se vorbete despre restriciile cantitative la exportul de produse n piaa Uniunii Europene n
baza nlesnirilor tarifare, prin care sunt scutite de taxe vamale pe piaa UE.
v. Hotrrea Guvernului privind administrarea cotelor tarifare la exportul mrfurilor n Uniunea
European, MO din 14.03.08

Cel mai interesant moment este c restriciile cantitative la export, n aceast situaie de regim
preferenial facilitar, activitatea agenilor economici nu este atins.
1.3
Apreciai rolul msurilor netarifare n reglementarea activitii economice
externe.
Reglementarea tarifara afecteaza costul marfii direct pe cind reglementarea netarifara nu se resfringe
astfel protejind atit consumatorul cit producatorul intern ( si to de dezvoltat)
15.Subiectul I Originea mrfurilor.
1.1
Definii noiunea originii mrfurilor.
ara de origine a mrfii se determin n scopul efecturii unor msuri tarifare i netarifare orientate
spre reglementarea introducerii mrfurilor pe teritoriul vamal i scoaterii acestora de pe acest teritoriu.
Drept tara de origine a marfurilor se considera tara unde ea a fost fabricata integral sau a fost supusa
unei prelucrari suficiente ocnform criteriilor stabilite
1.2
Comparai mrfurile obinute n ntregime ntr-o ar de mrfurile supuse
prelucrrii suficiente
Marfa obinut integral n ara respectiv
Drept mrfuri obinute integral n ara respectiv se consider:
a) zcmintele minerale i alte substane naturale extrase din solul rii respective sau de pe fundul
apelor ei teritoriale;
b) plantele i produsele vegetale crescute sau recoltate n ara respectiv;
c) animalele vii nscute i crescute n ara respectiv;
d) produsele obinute de la animale vii crescute n ara respectiv;
e) produsele obinute din vnatul i pescuitul practicate pe teritoriul rii respective;
f) produsele rezultate din pescuitul maritim i alte produse extrase din mare dincolo de apele
teritoriale ale rii respective de vasele acesteia sau de cele nchiriate de ea;
g) produsele fabricate la bordul navelor prelucrtoare ale rii respective, n exclusivitate din
produsele menionate la lit. f);
h) deeurile i rebuturile provenite din operaiuni de producere i prelucrare desfurate n ara
respectiv;
i) articolele uzate colectate n ara respectiv care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor
prime;
j) produsele fabricate n ar exclusiv din produsele specificate la lit. a)i).
Articolul 21. Criteriile prelucrrii suficiente a mrfii
(1) Dac la fabricarea mrfii au participat dou sau mai multe ri, originea ei se determin n baza
criteriilor prelucrrii suficiente a mrfii.
(2) Criteriile prelucrrii suficiente a mrfii se stabilesc i se aplic n conformitate cu prezenta lege
i cu acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte, n modul stabilit de Guvern.
(3) Criteriile prelucrrii suficiente a mrfii n ara respectiv snt:
a) modificarea, n Nomenclatura combinat a mrfurilor, la nivelul oricruia din primele patru
semne, a poziiei mrfii (codului de clasificare) n urma prelucrrii acesteia;
b) executarea unor operaii de producie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ar de
origine ara unde au fost efectuate aceste operaii;
c) modificarea valorii mrfii n cazul n care cota procentual a valorii materialelor utilizate la
fabricarea ei constituie nu mai puin de 45 la sut (regula cotei ad valorem).
(4) Se consider c nu corespund criteriilor prelucrrii suficiente a mrfii:
a) operaiunile de asigurare a pstrrii produselor n stare bun n timpul transportului i depozitrii;
b) operaiunile de desfacere i asamblare a ambalajelor;
c) splarea, curarea, nlturarea prafului, acoperirea cu oxid, cu ulei, cu vopsea sau cu alte
materiale de acoperire;
d) clcarea sau presarea textilelor;
e) operaiunile simple de vopsire sau lustruire;
f) decorticarea, albirea parial sau total, lefuirea i lustruirea cerealelor i a orezului;

g) operaiunile de mcinare, colorare a zahrului sau de formare a bucilor de zahr;


h) cojirea, scoaterea smburilor i dezghiocarea fructelor, a nucilor i a legumelor;
i) ascuirea, simpla mcinare sau simpla tiere;
j) cernerea, ciuruirea, sortarea, clasificarea, trierea, asortarea (inclusiv formarea seturilor de articole);
k) simpla mbuteliere, punerea n borcane, flacoane, saci, lzi, cutii, fixarea pe plci sau carton i
alte operaiuni simple de mpachetare;
l) aplicarea sau imprimarea mrcilor, a etichetelor, a logotipurilor i a altor semne similare distinctive
pe produse sau pe ambalajele acestora;
m) amestecarea simpl a produselor, chiar de diferite tipuri, atunci cnd unul sau mai muli compui
ai amestecului nu ndeplinesc condiiile stabilite pentru a putea fi considerai originari;
n) simpla asamblare a prilor de articole pentru constituirea unui articol complet sau dezasamblarea
produselor n pri;
o) sacrificarea animalelor;
p) combinaia din dou sau mai multe operaiuni specificate la lit. a)o).
(5) Produsul care ntrunete criteriul de prelucrare suficient prevzut la alin. (3) exclusiv prin
efectuarea operaiunilor enumerate la alin. (4) nu va fi considerat ca fiind originar din ara n care aceste
operaiuni au avut loc.
1.3
Estimai tipurile de origine a mrfurilor (preferenial i nepreferenial).
Pentru mrfurile provenite din rile cu care Republica Moldova a ncheiat acorduri privind acordarea
clauzei naiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat (restabilit) regimul preferenial n cazul prezentrii
dovezii de origine a mrfurilor (certificatul de origine, declaraia de origine/declaraia pe factur) pn
la expirarea termenului prevzut de acordurile respective.
(2) La determinarea rii de origine a mrfii, nu se ia n considerare originea resurselor energetice,
a mainilor, utilajului i instrumentelor folosite la fabricarea ei.
(3) Particularitile determinrii rii de origine a mrfurilor introduse pe teritoriul vamal din tere
ri se stabilesc de ctre Guvern.
(4) La cererea declarantului sau a oricrei persoane interesate, informaia privind ara de origine
sau originea preferenial a mrfii se va furniza ct mai curnd posibil, dar nu mai trziu dect peste 150
de zile de la data solicitrii evalurii, cu condiia c autoritilor corespunztoare le-au fost comunicate
toate informaiile necesare. Solicitrile menionate pot fi acceptate pn la i dup punerea n vnzare a
mrfii respective. Datele stabilite privind ara de origine snt valabile n decurs de 3 ani, sub rezerva ca
faptele pe care se bazeaz i condiiile n care au fost obinute s rmn comparabile.
Autoritatea vamal este n drept s resping cererea de trecere a mrfii peste frontiera vamal doar
n cazul n care dispune de argumente temeinice c aceast marf este originar din ara ale crei
mrfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea frontierei vamale n conformitate cu legislaia sau cu
acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Neprezentarea certificatului de origine a mrfii, perfectat n modul cuvenit, sau a datelor
suplimentare ori a precizrilor n privina originii mrfii nu poate constitui temei pentru refuzul trecerii
mrfii peste frontiera vamal.
(3) Mrfurile a cror origine nu este stabilit cu exactitate pot fi trecute peste frontiera vamal doar
cu condiia achitrii taxei vamale la cotele maxime ale tarifului vamal.
16.Subiectul I Declararea mrfurilor
1.1 Definii noiunea i principiile declarrii mrfurilor.
Prin declarare a mrfurilor inelegem prezentarea a datelor veridice despre
mrfuri(cantitatea,originea,tipul si categoria),despre scopul deplasrii,despre originea si destinaia
vamal,precum i alte date necesare la aplicarea reglementrii tarifare si netarifare,controlului i
supravegherii vamale.
Declaraia vamal este actul unilateral prin care o persoana i manifest voina de a plasa mrfurile
ntr-un regim vamal n condiiile stabilite i se oblig s ndeplineasc condiiile de derulare a
regimului vamal,cu prezentarea actelor necesare.
1.2 Determinai procedura i formele declarrii.

Declararea mrfurilor i prezentarea lor pentru vmuire se efectueaz de ctre declarani sau
reprezentanii acestora, prin depunerea unei declaraii vamale n detaliu, n form scris, la ncheierea
procedurii de tranzit sau n termen de 20 de zile de la data depunerii declaraiei sumare.
Sunt supuse declarrii:
1.Mrfuri,mijloace de transport,mijloase bneti,odat cu deplasarea peste frontiera vamal.
2.Mrfurile a cror regim vamal se modific.
3.Produsele compensatorii ca produse finite,rezultat al perfecionrii active,pasive i transformrii sub
control vamal.
Declaraia sumar este o declaraie vamal care se completeaz i se depune organuluivamal la
plasarea mrfurilor n depozit provizoriu i prin care se garanteaz plata drepturilor de import sau
altor pli legale de ctre declarant (sau brokerul vamal care depune declaraia n numele
acestuia).Declaraia sumar trebuie s fie ntocmit n scris n limba de stat cu respectarea
formeistabilite de anexa nr.1 la prezentele Norme.
La momentul depunerii, declaraia sumar nu trebuie sa comporte nici o adugire
sauterstur. Existena acestora conduce la respingerea documentului i la necesitatea
depuneriiunei noi declaraii sumare.4. Autenticitatea declaraiei este conferit de semntura
i tampila declarantului sau a brokerului vamal.
Declaraia sumar se ntocmete ntr-un singur exemplar i se depune numai la organulvamal unde,
conform reglementrilor vamale, va avea loc operaiunea de vmuire a mrfurilor. Declaraia sumar
trebuie s conin urmtoarele date:
-data depunerii declaraiei sumare.
-organul vamal la care va avea loc operaiunea de vmuire a mrfurilor
Este necesar deindicat biroul vamal respectiv, iar n caz de plasare a mrfurilor n depozit provizoriu
pe lng un post vamal, se indic i postul vamal respectiv.
-denumirea destinatarului.
n caz dac destinatarul este un agent economic nregistrat nconformitate cu legislaia
Republicii Moldova n vigoare, se va indica: denumirea complet a persoanei respective;
codul de nregistrare al ntreprinderii la organele statistice, codul fiscal sauIDNO. n caz dac
destinatarul este o persoan fizic se indic numele, prenumele, patronimicul, precum i codul fiscal al
acesteia.
-denumirea expeditorului.
n caz dac expeditorul este un agent economic nregistrat nconformitate cu legislaia
Republicii Moldova n vigoare, se va indica: denumirea complet a persoanei respective;
codul de nregistrare al ntreprinderii la organele statistice, codul fiscal sauIDNO. n caz dac
expeditorul este o persoan fizic se indic numele, prenumele, patronimicul p r e c u m i c o d u l
f i s c a l a l a c e s t e i a . n r u b r i c a E x p e d i t o r e s t e n e c e s a r d e i n d i c a t a r a d e expediere
a mrfurilor.
-descrierea mrfurilor
S e i n d i c c l a s i f i c a r e a m r f u r i l o r c o n f o r m N o m e n c l a t o r u l u i Mrfurilor (la nivelul
cel puin a primelor patru cifre); cantitatea i unitatea de msur descris ndocumentele comerciale;
valoarea facturat indicat n documentele comerciale ce nsoesc mrfurile respective
(invoice, proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care seapreciaz:a) pe baza clasificrii
tarifare a mrfurilor pentru care snt stabilite cele mai nalte tarife
dei m p o r t p e n t r u g r u p u l r e s p e c t i v d e m r f u r i ( l a n i v e l u l p r i m e l o r
p a t r u c i f r e , c o n f o r m Nomenclatorului de Mrfuri); sau b) la iniiativa agentului
economic, conform poziiilor tarifare stabilite nemijlocit pentru fiecare categorie de marf
indicat n declaraia sumar.
-adresa depozitului provizoriu.
S e i n d i c l o c u l a f l r i i m r f u r i l o r p l a s a t e n d e p o z i t provizoriu.garania utilizat pentru plasarea mrfurilor n depozitul provizoriu.
Pot fi utilizate
urmtoarele garanii: garania bancar, garania financiar a brokerului vamal,

g a r a n i a declarantului. n cazul utilizrii garaniei bancare, n rubrica Garanie


financiar se indicnumrul, data i instituia care a eliberat actul de garanie cu anexarea copiei
actului respectiv. ncazul utilizrii garaniei financiare a brokerului vamal, n rubrica Garanie
financiar se aplicsemntura persoanei cu funcii de rspundere a brokerului vamal i tampila
acestuia. n cazulachitrii efective a drepturilor de import, n rubrica Garanie financiar
se indic numruldispoziiei de plat cu anexarea dispoziiei de plat respective, precum i
rechizitele confirmriitrezoreriale.
-valabilitatea declaraiei sumare
Se indic termenul n care mrfurile plasate n depozit provizoriu vor fi plasate ntr-o destinaie.7.
Brokerul vamal sau declarantul este obligat s depun declaraia sumar n modul
icondiiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia n aceeai zi de ctre organele vamale.
8. Declaraia sumar este acceptat de organul vamal dac snt respectate condiiile
decompletare i de depunere a declaraiei sumare, descrise la capitolul 2 al Normelor, precum i
cuanexarea copiilor documentelor de identificare a mrfurilor i actelor de garanie, n conformitatecu
legislaia n vigoare.9. Declaraia sumar acceptat se nregistreaz n Registrul de eviden
a declaraiilor sumare stabilit de anexa nr.2 la prezentele Norme.Registrul de eviden a
declaraiilor sumare se numeroteaz, se coase i se sigileaz n modul stabilit.10. n cazul
acceptrii declaraiei sumare, organul vamal completeaz rubrica Meniunileorganului vamal,
indicnd numrul de nregistrare i data acceptrii, precum i aplicnd tampilaindividual.11.
Declaraia sumar acceptat se pstreaz de ctre organul vamal timp de 1 an de la datavalidrii ei.
Declararea e expunerea de date viridice despre marfa ,despre scopul trecerii precum si prezentarea
altor date necesare pentru efecctuarea controlului vamal,stabilirii si incasarii drepturilor de import si
export.
Sunt cunoscute urmatoarele forme de declarare:
-verbala
-scrisa
-forma electronica
-declararea prin actiune
1.3 Apreciai rolul declarrii mrfurilor la vmuirea mrfurilor de export-import.
17.Subiectul I Declaraia vamal n detaliu
1.1 Definii declaraia vamal n detaliu.
Declaratie vamala in detaliu-un act unilateral prin care o persoana manifesta in formele si
modalitatile prevazute de legislatia vamala vointa de a plasa marfurile intr-o procedura vamala.
1.2 Identificai tipurile declaraiei vamale n detaliu (primar i
complimentar) i destinaia exemplarelor acesteia.
Declaratia vamala in detaiu e alcatuita dintr-un set ce cuprinde nr de exemplare corespunzator
procedurii vamale si e format din declaratia vamala primara si ,dupa caz,declaratiile vamale
complementare.
Prin declaratie vamala primara intelegem exemplarele declaratiei vamale in detaliu utilizate pentru
declararea in detaliu a marfurilor clasificate la un singur cod tarifar,iar
declaratia vamala complementara e alcatuita din exemplarele declaratiei vamale in detaliu utilizate
impreuna cu exemplarele declaratiei vamale primare pentru declararea marfurilor care se clasifica la
diferite pozitii tarifare .
1.3 Analizai condiiile pe care trebuie s le ntruneasc declaraia vamal n detaliu.
Declaraia vamal n detaliu se compune, de regul, dintr-un set de 8 exemplare consecutive, de la 1
la 8. n cazul folosirii procedeelor informatice se utilizeaz formularele alctuite din seturi a cte patru
exemplare avnd fiecare dubl utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 i 4/5. Exemplarele
declaraiei vamale n detaliu pot fi utilizate:
a) in set complet;
b) n set fracionat
Setul complet se utilizeaz numai n situaia n care legislaia permite ca pentru toate etapele unei
operaiuni complete (expediere de mrfuri din ara de plecare, tranzit, introducere de mrfuri n ara de

destinaie), s fie completate de la expediere toate exemplarele declaraiei vamale n detaliu necesare
acestor operaiuni.
Setul fracionat se utilizeaz atunci cnd pentru fiecare din etapele unei operaiuni complete
(expediere de mrfuri, tranzit, introducere de mrfuri) se depun separat seturile de exemplare ale
declaraiilor vamale aferente fiecrei etape.

Etapele de validare a declaraiei vamale n detaliu sunt:


a) controlul documentar - verificare informaiei din documente .a.
b) controlul fizic al mrfurilor verificarea de fapt a mrfurilor contra informaiei din
documente
c)verificarea calculelor de impozite - achitarea drepturilor de import i acordarea liberului de
vam(persoana dispune de marfa care a fost declarat n modul respectiv)
18.Subiectul I Controlul vamal
1.1 Definii noiunea i principiile generale ale controlului vamal.
VAMAL e ansamblul de actiuni intreprinse de organele vamale pentruaplicarea si respectarea legilor
si a reglementarilor pe care organele vamale au sarcina sa le aplice .Principiul controlului vamal e
unul din principiile de baza a dr vamal care si-a gasit reflectarea in art 25 al CVRM : marfurile si
mijloacele de transport sunt supuse vamuirii si controlului vamal.
La randul sau,controlul vamal are un sir de principii definitorii si anume:
a) Organele vamale aplica principiul controlului selectiv si urmeaza sa se
limiteze la acele forme de control vamal care-s necesare pentru asigurarea
respectarii legislatiei .
b) Organele vamale urmeaza sa aplice metoda analizei factorilor de risc pentru
aprecierea categoriilor de marfuri ,mijloacelor de transport ,documente si
persoane ce urmeaa a fi supuse controlului vamal precum si gradul de aplicare
al acestora.
c) In scopul perfectionarii controlului vamal,organele vamale conlucreaza cu
agentii economici participanti ai activitatii economice externe.
d) Controlul vamal e efectuat in exclusivitate de organele vamale ;
1.2 Determinai formele controlului vamal.
CVRM prevede urmatoarele forme ale controlului vamal ART 185:
1. Verificare documentelor si informatiilor prezentate in scopuri vamale;
2. Controlul vamal(controlul marfurilor si mijloacelor de transport ,controlul
corporal ca o forma exceptionala de control vamal)
3. Evidenta marfurilor si mijloacelor de transport
4. Interogarea verbala a persoanelor fizice si a persoanelor cu functie de
raspundere (e o actiune interprinsa de organele vamale,nu e control vamal
deoarece nu are caracter juridic,e informativ);(e o etapa de efectuare a controlului
vamal);
5. Verificarea sistemului de evidenta si a darilor de seama;
6. Controlul ulterior a declaratiei vamale
7. Controlul depozitelor provizorii,antrepozitelr vamale,zonelor libere
,magazinelor duty free,a altor teritorii si spatii unde se pot afla marfuri si mijloace
de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfasura activitati supuse
supravegherii vamale;
8. Auditul post-vamuire ;
9. Efectuarea altor operatiunii prevazute de CVRM si alte acte normative
CONTROLUL DOCUMENTAR verficarea corectitudinii completarii declaratiei vamale a
existentei documentelor necesare anexate la declaratie potrivit destinatiei vamale solicitate si a
verificarii concordandei dintre datele inscrise in declaratie si documentele anexate.
CONTROLUL VAMAL FIZIC al marfurilor si mijloacelor de transport-identificarea acestora pe
baza declaratiei vamale insotita de documentele respective .

In literatura de specialitate sunt intalnite urmatoarele forme de control vamal:


In dependenta de obiectul asupra caruia se exercita :
1. Control vamal al marfurilor
2. Control vamal al mijloacelor de transport
In dependenta de criteriul destinatiei marfurilor distingem :
1. Control vamal la import
2. Control vamal la export
3. Control vamal la tranzit
Controlul vamal al mijloacelor de transport se diferentiaza in dependenta de
felul mijlocului de transport :
1. Control vamal al marfurilor transportate cu mijloace de transport auto
2. Ferat
3. Maritim,naval
4. Aerian
5. Prin conducte
In dependenta de participarea la controlul vamal a organelor vamale a
diferitor state :
1. Control vamal unilateral
2. Control vamal bilateral
3. Control vamal comun are loc atunci cand e efectuat concomitent si in comun
de organele vamale ale ambelor state (se efctueaza in posturile mixte);
1.3 Formulai condiiile de efectuare a controlului vamal
Controlului vamal sunt supuse toate marfurile si mijloacele de transport ,persoanele aflate pe
teritoriul vamal pentru a asigura respectarea reglementarilor vamale si ale altor acte normative(cu
exceptia cazurilor prevazute de legea: presedintele rm,bagajul acestuia,familia acestuia);
La fel,controlul vamal poate fi efectuat in orice moment indiferent de faptul daca marfurile si
mijloacele de transport controlate au fost puse in circulatie libera in cazul in care exista temeiuri de a
se considera ca au fost incalcate prevederile legislatiei RM sau ale acordurilor internationale la care
aceasta este parte .
In timpul efectuarii controlului vamal,este interzisa pricinuirea de daune nejustificate persoanei
precum si marfurilor si mijloaceloe de transport ce apartin acesteia.
Organul vamal si colaboratorii vamali care pricinuiesc daune nejustificate la efectuarea controlului
vamal poarta raspundere conform legislatiei.Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la
efectuarea controlului vamal nu sunt reparabile.
La efectuarea controlului vamal pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezinta nici un
pericol pentru sanatatea si viata oamenilor ,animalelor,plantelor si care nu cauzeaza prejudicii
marfurilor si mijloacelor de transport .
Termenul de verificare a declaratiei vamale ,a documentelor,controlul marfurilor si mijloacelor de
transport efectuat de organul vamal ete de cel mult 5 zile din momentul primirii declaratiei si
informatiilor necesare controlului vamal iar pentru marfurile necsare in caz de calamitate naturala
,catastrofa si accident precum si a animalelor vii ,marfurilor usor alterabile ,substantelor
radioactive,materialelor de informare in masa ,acest terme e de cel mult 3 zile .
La frontiera vamala,in locul unde se efectueaza operatiunile de vamuire,in locul amplasarii organului
vamal precum si in alte locuri stabilite de Serviciul Vamal sunt create zone de control
vamal.Desfasurarea activitatii de productie ,activitatii comerciale si de alta natura ,trecerea marfurilor
si mijloacelor de transport,persoanelor peste frontiera acestor zone si in perimetrul lor sunt posibile
numai cu autorizatia organului vamal si se vor efectua sub supraveghere vamala.
In timpul efectuarii controlului vamal,organul vamal,de regula,foloseste formele de control
sufieciente pentru asigurarea respectarii legislatiei RM si acordurilor internationale.
Organul vamal este in drept ,dupa caz,sa utilizeze toate formele de control vamal prevazute de
legislatie.
19.Subiectul I Controlul vamal corporal

1.1 Definii controlul vamal corporal ca form excepional de control vamal.


Controlul vamal corporal, ca form excepional de control, se efectueaz numai cu permisiunea
efului organului vamal sau a adjunctului n cazul prezenei temeiurilor de a
presupune
c persoana care se afl pe teritoriul zonei de control vamal sau n zona de tranzit a aeroportului
internaional, are asupra sa i nu prezint mrfurile ce constituie obiect al nclcrilor vamale
1.2Identificai temeiurile de efectuare a controlului vamal corporal.

-Presupunerea colaboratorului vamal ca persoana care trece frontiera vamala are asupra sa
obiecte de contrabanda sau bunuri ,substante care constituie obiectul incalcarii regulilor vamale
sau interzise de-a fi tranzitate si nu le prezinta.
-Persoana care doreste sa treaca frontiera,are un comportament suspicios ,neadecvatfiind
ingrijorat,nelinistit ceea ce poate constitute un motiv de-a fi perchezitionat corporal.
-Persoana care dorea sa treaca frontiera vamala sau care se afla in zona de control vamal ori
in zona de tranzit i se gasise printre lucrurile personale substante nocive,psihotrope ceea ce
confera colaboratorilor dreptul de-a efectua un control corporal.
-colaboratorul vamal detine informatii despre intentia persoanei controlate de-a savarsi
contraventii sau infractiuni vamale.
-colaboratorul vamal descopera in timpul controlului indici cu privire la existenta unor
marfuri nedeclarate sau ascunse.
1.3 Analizai procedura efecturii controlului vamal corporal

Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse


controlului corporal,in prezenta a doi martori asistenti de acelasi sex cu primii.
Controlul corporal se efectueaza intr-o incapere izolata,in conditii sanitare.accesul in aceste
incaperi al persoanelor care nu participa la efectuarea controlului corporal si urmarirea
controlului sunt interzise.
Referitor la efectuarea controlului corporal se intocmeste un proces-verbal .Acest processverbal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal,de persoana supusa
acestui control,de martorii asistenti,precum si de lucratorul medical care a participat la
control.Persoana supusa controlului corporal este in drept sa faca mentiuni in procesul verbal.
Daca persoana care a incalcat regulile vamale refuza sa semneze procesul-verbal,in el se
consemneaza acest lucru.Persoana care a incalcat regulile vamale are dreptul sa dea
explicatii,sa faca obiectii asupra procesului-verbal sa isi expuna motivele refuzului de a-l
semna.Explicatiile,obiectiile si motivele refuzului de a semna procesul-verbal,scrise cu mana
proprie de persoana fizica ,se anexeaza la procesul -verbal.
20.Subiectul I Supravegherea vamal
1.1 Definii noiunea supravegherii vamale.
Supravegherea Vamala-perioada de timp in care in conformitate cu legislatia vamala marfurile si
mijloacele de transport sunt supuse/pot fi supuse operatiunilor de control vamal cu limitarea
drepturilor de dispunere si folosinta asupra acestora .
Marfurile si mijloacele de transport trecute peste frontiera vamala se afla sub supraveghere vamala
din omentul inceperii controlului vamal si se finalizeaza la momentul plasarii marfurilor sub regimul
vamal ales.
1.2 Distingei etapele supravegherii vamale.
Distingem 2 etape esentiale de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala:
a) Etapa obligatorie
b) Etapa facltativa
Inceputul aflarii marfurilr si mijloacelor de transport sub supravegherea vamala coincide cu
momentul trecerii acestor marfuri si mijloce de transport peste frontiera vamala si dureaza pana la
finisarea plasarii lor sub un anumit regim sau destinatie vamala ETAPA OBLIGATORIE.CU alte

cuvvinteetapa obligatorie de aflare sub supraveghere vamala in totalitate coincide cu etapa perfectarii
vamale.
A doua etapa FACULTATIVA-e o procedura separata si nu e dependenta de procedura de perfectare
vamala.Este vorba despre marfurile si mijloacele de transport aflate sub supraveghere vamala si plasate
in regim vamal de tranzit ,perfectionare activa/pasiva ,transforamre sub control vamal,admitere
temporara [regimuri vamale suspensive] precum si marfurile puse in libera circulatie cu respectarea
anumitor conditii restrictive importate pt un anumit scop.
1.3Estimai atribuiile organelor vamale la supravegherea vamal.

Organele vamale abilitate ndeplinesc urmtoarele atribuii principale:


a) exercit, prin mijloace i procedee specifice, supravegherea mrfurilor i a bunurilor care
snt supuse vmuirii pe ntreg teritoriul naional;
b) constat i ncaseaz diferenele de drepturi de import sau de export cauzate de
nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor n cadrul operaiunilor de import, export i
tranzit, ca urmare a aciunilor proprii ntreprinse;
c) constat i sancioneaz nerespectarea reglementrilor n domeniul vamal;
d) constat i rein n vederea confiscrii bunurile care fac obiectul nclcrii legislaiei
vamale;
e) previn i combat traficul ilicit de arme, muniii, materiale explozive i radioactive, produse
i substane narcotice i psihotrope, precursori ai acestora i substane chimice eseniale,
produse i substanele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naional, metale i pietre
preioase.
21.Subiectul I Supravegherea vamal
1.1 Definii noiunea supravegherii vamale.
Supravegherea Vamala-perioada de timp in care in conformitate cu legislatia vamala marfurile si
mijloacele de transport sunt supuse/pot fi supuse operatiunilor de control vamal cu limitarea
drepturilor de dispunere si folosinta asupra acestora .
Marfurile si mijloacele de transport trecute peste frontiera vamala se afla sub supraveghere vamala
din omentul inceperii controlului vamal si se finalizeaza la momentul plasarii marfurilor sub regimul
vamal ales.
1.2 Distingei etapele supravegherii vamale.
Distingem 2 etape esentiale de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala:
a) Etapa obligatorie
b) Etapa facltativa
Inceputul aflarii marfurilr si mijloacelor de transport sub supravegherea vamala coincide cu
momentul trecerii acestor marfuri si mijloce de transport peste frontiera vamala si dureaza pana la
finisarea plasarii lor sub un anumit regim sau destinatie vamala ETAPA OBLIGATORIE.CU alte
cuvvinteetapa obligatorie de aflare sub supraveghere vamala in totalitate coincide cu etapa perfectarii
vamale.
A doua etapa FACULTATIVA-e o procedura separata si nu e dependenta de procedura de perfectare
vamala.Este vorba despre marfurile si mijloacele de transport aflate sub supraveghere vamala si plasate
in regim vamal de tranzit ,perfectionare activa/pasiva ,transforamre sub control vamal,admitere
temporara [regimuri vamale suspensive] precum si marfurile puse in libera circulatie cu respectarea
anumitor conditii restrictive importate pt un anumit scop.
1.3Estimai atribuiile organelor vamale la supravegherea vamal.

Organele vamale abilitate ndeplinesc urmtoarele atribuii principale:


a) exercit, prin mijloace i procedee specifice, supravegherea mrfurilor i a bunurilor care
snt supuse vmuirii pe ntreg teritoriul naional;
b) constat i ncaseaz diferenele de drepturi de import sau de export cauzate de
nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor n cadrul operaiunilor de import, export i
tranzit, ca urmare a aciunilor proprii ntreprinse;

c) constat i sancioneaz nerespectarea reglementrilor n domeniul vamal;


d) constat i rein n vederea confiscrii bunurile care fac obiectul nclcrii legislaiei
vamale;
e) previn i combat traficul ilicit de arme, muniii, materiale explozive i radioactive, produse
i substane narcotice i psihotrope, precursori ai acestora i substane chimice eseniale,
produse i substanele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naional, metale i pietre
preioase.
22.Subiectul I Importul pentru circulaie liber
1.1 Descriei regimul vamal de import pentru circulaie liber
Regimul vamal in care marfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de marfuri puse in
libera circulatie numai dupa ce sunt platite dr de import si s aplicate masurile de politica economica.
(nu e completa notiunea).
IMPORTUL-regim vamal in care marfurile de origine straina sunt introduse pe teritoriul vamal,fara
obligatia de a fi scoase,se plateste dr de import si-s aplicate masurile de politica
economica(COMPLETA)
1.2 Stabilii condiiile de plasare a mrfurilor sub regimul de import
pentru circulaie liber.
Statutul marfurilor straine puse in libera circulatie pe terit RM se echivaleaza cu statutul marfurilor
autohtone dupa acordarea liberului de vama.Certificatul de origine in acest caz nu se elibereaza.
Importul marfurilor implica urmatoarele conditii:
1 aplicarea masurilor de politica economica (masuri tarifare inclusiv dr de import si cele netarifare);
2 aplicarea masurilor necomerciale(restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a
sanatatii publice ,protectie a mediului inconjurator ,ocrotire a principiilor morale,religiei si ordinii
publice );
3 punerea in circulatie a marfurilor(circulatia libera a marfurilor neconditionata si punerea
conditionata in circulatie.
In unele cazuri,legislatia vamala acorda anumitor marfuri un anumit tratament tarifar special.In
legislatia noastra se cunosc 2 categorii de tratament tarifar :
Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe
vamale care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric;
Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import care poate fi
aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ;(n-are nimic cu tariful vamal)
1.3 Elaborai schema de import a mrfurilor i mijloacelor de transport
n Republica Moldova.
Declararea-ACHITAREA DREPTURILor de import/export- acordarea liberului de
vama ( aici deja de mai dezvoltat dar asta e ideea)
23.Subiectul I Exportul mrfurilor
1.1 Descriei regimul vamal de export.
Exportul-regim vamal in care marfurile autohtone sunt scoase de pe teritoriul
vamal fara obligatia de a fi returnate pe acest teritoriu cu conditia achitarii dr de
export si aplicarii masurilor de politica economica.
EXPORTUL TEMPORAR DE MARFA
Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a
reintroduse in tara fara a suferi vre-o modificare cu exceptia uzurii lor normale
sau a pierderilor naturale.Organele vamale fixeaza termenul in care marfurile
trebuie sa fie reintroduse sau plasate sub o alta destinatie vamala.Termenul
aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii dar sa nu depaseasca 3
ani(export temporar-cand ne ducem in vacanta din tara).Termenul maximal e de 3
ani de zile.
1.2 Stabilii condiiile de plasare a mrfurilor sub regimul vamal de
export.

Snt admise la export mrfurile produse n ar, precum i cele importate i puse n liber circulaie
anterior, cu excepia mrfurilor care snt supuse unor msuri de prohibiie n cadrul politicii economice.
Mrfurile restricionate la export, n cadrul msurilor de politic economic, snt admise n codiiile
prevzute de actele normative care reglementez exportul acestora.
77. Exportul mrfurilor se face cu ncasarea drepturilor de export, dac legislaia n vigoare prevede
existena unor astfel de drepturi.
78. (1) Exportator este considerat acea persoan n numele creia este fcut declaraia de export i
care este fie proprietarul mrfurilor ce se export, fie o persoan nvestit cu drept de nstrinare asupra
mrfurilor n momentul n care este nregistrat declaraia vamal de export.
79. Exportatorul este obligat s depun o declaraie vamal de export pentru mrfurile pe care
intenioneaz s le exporte, fie la biroul vamal n raza de activitate a cruia se afl sediul lui, fie la
biroul vamal n raza de activitate a cruia se afl locul de ncrcare a mrfurilor pentru export.
n cazuri temeinic justificate, declaraia vamal de export poate fi depus i la un birou vamal de
frontier.
Serviciul Vamal poate stabili ca exportul unor mrfuri sau categorii de mrfuri s poat fi fcut numai
prin anumite birouri vamale interne sau de frontier.
80. (1) Mrfurile vmuite la export la un birou vamal din interiorul rii, imediat dup efectuarea
controlului vamal, se plaseaz n regim de tranzit pn la un birou vamal de frontier, cu excepia
cazurilor stabilite de legislaie.
1.3 Analizai procedura de supraveghere vamal a mrfurilor n cadrul regimului vamal de
export. Aici se refera la tranzitul national de a un post intenr vamal la cel extern- la postul intern se
face vamuirea marfurilor se pune sigiliu, pina la postul vamal de frontiera este supravegheat de
colaboratorii vamali( dar poate si sa nu fie datorilta sigiliului care a fost pus) iar la postul vamal de
frontiera se verifica sigiuliul se achita produrile vamale( nu stiu exact de dr export) si se acorda liberul
de vama ( e poate de mai dezvoltat )
24.Subiectul I Tranzitul
1.1 Definii tranzitul ca regim vamal.
Tranzitul e regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere
vamala de la un organ vamal la altul fara perceperea drepturilor de import si de export si fara aplicarea
masurilor de politica economica .
1.2 Descriei condiiile de plasare a mrfurilor sub regimul vamal de
tranzit.

La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mrfurile trebuie s ntruneasc urmtoarele


condiii:
a) s nu fie folosite n alte scopuri dect cel de tranzit;
b) s fie transportate la organul vamal de destinaie n termenul stabilit de organul vamal de
plecare, n funcie de tipul mijlocului de transport, de distan, de condiiile atmosferice etc.
n cazul n care titularul operaiunii de tranzit efectuate cu mijlocul su de transport nu
poate garanta respectarea legislaiei vamale, organul vamal este n drept s-i acorde regimul
vamal de tranzit cu condiia respectrii unor anumite cerine: nzestrarea corespunztoare a
mijlocului de transport, efectuarea transportului de mrfuri de ctre alt transportator sau cu
nsoire vamal. Cheltuielile aferente acestor aciuni snt suportate de transportator.
Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu
documentele insotitoare,la organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este
responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa prezinte in termenul stabilit organului de
destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.
1.3 Argumentai
rolul
tranzitului
internaional.
siaici iarasi o poveste lunga si frumoasa .....
25.Subiectul I Perfecionarea activ
1.1 Definii regimul vamal de perfecionare activ.

cooperarea

economic

Conform Codului Vamal, Regimul vamal de perfecionare activ permite ca urmtoarele mrfuri s
fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova n una sau mai multe operaiuni de prelucrare:
a) mrfurile strine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub form de produse compensatoare fr ncasarea drepturilor de import (cu excepia taxei pentru proceduri vamale) i fr aplicarea
msurilor de politic economic, dac legislaia nu prevede altfel;
b) mrfurile importate i puse n liber circulaie - dac snt scoase de pe teritoriul vamal sub form
de produse compensatoare. n acest caz, regimul vamal de perfecionare activ se efectueaz cu
ncasarea drepturilor de import i restituirea acestora la realizarea exportului.
1.2 Stabilii operaiunile de perfecionare activ.
a) -prelucrarea marfurilor ,inclusiv montarea ,ansamblarea sau fixarea lor in alte marfuri;
b) -transformarea marfurilor ;
c) -repararea marfurilor ,inclusiv restaurarea acestora ,inlaturarea defectelor,reglarea ;
d) -utilizarea in conformitate c reglementarile vamale a anumitr marfuri care nu se regasesc printre
produsele compensatoare dar care permit sau faciliteaza fabricarea acestor produse chiar daca ele se
consuma complet sau partial in procesul de perfectionare.
e) Se efectueaza numai cu autorizatia eliberata de organele vamale.
f) Marfa straina se aduce pe terit tarii,se prelucreaza,perfectionaeaza etc..si se scoate de pe terit
RM;
1.3 Apreciai condiiile de autorizare a regimului vamal de perfecionare activ
Pentru a obine o autorizaie de perfecionare activ trebuie s prezentai autoritii vamale un
contract ncheiat cu partenerul extern, fie o comand sau corespondena purtat cu acesta, sau orice alt
document din care s rezulte intenia economic de a utiliza acest regim.
Documentele ce nsoesc declaraia vamal pentru regimul de perfecionare activ sunt urmtoarele:

n cazul regimului de perfecionare activ n sistemul cu rambursare: factura n baza


creia se declar valoarea n vam a mrfurilor;

n cazul regimului de perfecionare activ n sistemul cu suspendare: factura n baza


creia se declar valoarea n vam a mrfurilor, declaraia cu elementele necesare pentru stabilirea
valorii n vam a mrfurilor declarate i, cnd este necesar, autorizaia scris pentru regimul vamal
respectiv sau o copie a cererii de autorizare pentru cazul n care se elibereaz o autorizaie retroactiv.
n ambele cazuri, autoritatea vamal poate solicita documentele de transport sau, dup caz,
documentele aferente regimului vamal anterior. n cazul n care n vam se prezint o singur marf n
mai multe ambalaje, autoritatea vamal poate solicita s se prezinte lista coletelor sau un document
echivalent indicnd coninutul fiecrui ambalaj.
26.Subiectul I Antrepozitul vamal
1.1 Descriei regimul vamal de antrepozit.
Antrepozitul vamal e locul aprobat de organul vamal si aflat sub supravegherea acestuia unde pot fi
depozitate :
a) Marfurile straine fara aplicarea drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica
economica;
b) Marfurile autohtone destinate exportului;
Taxa pentru pastrare se echivaleaza cu valoarea marfii.
Sub regiul vamal de antrepozit pot fi plasate orice marfuri cu exceptia celor prohibite de a fi introduse
sau scoase de pe teritoriul vamal.
1.2 Caracterizai clasificarea antrepozitelor vamale (antrepozit public, antrepozit privat).
Antrepozitul public se adreseaz n principal comisionarilor n vam, transportatorilor, prestatorilor
de logistic, camerelor de comer, etc., ale cror profesii" sunt de a oferi clienilor si amplasamente i
servicii de depozitare pentru mrfurile lor, asociate sau nu cu servicii de transport.
Caracteristica unui antrepozit public este aceea c poate fi utilizat de orice persoan pentru
antrepozitarea de mrfuri. Antrepozitarii utilizeaz amplasamentele puse la dispoziie de destinatarii de
antrepozit. Destinatarul de antrepozit poate fi o companie sau o ntreprindere privat cum ar fi un
comisionar n vam sau o autoritate public cum ar fi o camer de comer.

Exist trei categorii de antrepozit public: tip A, tip B i tip F (articolul 525 din Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2454/1993).
Antrepozitul privat este rezervat antrepozitrii de mrfuri de un anumit operator, destinatar de
antrepozit. Acesta este n acelai timp destinatar de antrepozit i antrepozitar de mrfuri, fr a fi
neaprat proprietarul mrfurilor. Destinatarul de antrepozit poate depozita mrfurile necesare activitii
sale, aparinnd fie furnizorilor si, fie clienilor si.
Antrepozit privat poate fi de tip D, tip E i tip C (articolul 525 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2454/1993).
1.3 Estimai drepturile i obligaiile antrepozitarului, organului vamal i persoanei ce plaseaz
mrfurile n antrepozitul vamal.
Antrepozitarul are urmatoarele obligatii fata de organul vamal:
a) -sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite in
autorizatie ;
b) -sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea cestora de sub
controlul vamal;
c) -sa asigure integritatea marfurilor depozitate;
!!!!! mai mult nu am gsit!! Cine tie bravo lui!!!
27.Subiectul I Zona economic liber
1.1 Definii noiunea zonei economice libere.
Zona liber este o parte a teritoriului vamal n care mrfurile strine snt introduse i utilizate fr
plata drepturilor de import i fr aplicarea msurilor de politic economic, potrivit procedurii stabilite
de prezentul cod i de alte acte normative, n cazul cnd legislaia nu prevede altfel, iar mrfurile
autohtone snt introduse i utilizate cu respectarea condiiilor stabilite pentru regimul vamal de export.
1.2 Determinai condiiile de organizare i funcionare a zonelor economice libere.
Zona liber se nfiineaz n conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice libere Nr.440XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001.
Zona liber este creat, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptat de Parlament n
corespundere cu prezenta lege, care va delimita n acest scop o parte sau cteva pri ale teritoriului
Republicii Moldova. n lege vor fi strict determinate hotarele i configuraia zonei respective.
(2) Guvernul va elabora concepia general de creare i dezvoltare a zonei libere.
(3) Iniiatori ai crerii zonelor libere pot fi autoritile administraiei publice centrale i locale, agenii
economici i diverse organizaii care vor prezenta propunerile corespunztoare.
(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
a) scopurile crerii, genurile activitii de ntreprinztor i orientarea funcional a zonei
libere;
b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea crerii zonei libere;
c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autoritile
corespunztoare ale administraiei publice centrale i locale.
(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea crerii zonei libere va conine:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica complex a potenialului social-economic al teritoriului, inclusiv al infrastructurilor
de producie, comercial i social, precum i a relaiilor economice cu pieele internaionale;
c) argumentarea posibilitii de realizare a genurilor de activitate permise;
d) indicarea gradului de asigurare cu specialiti;
e) proiectul mecanismului economic de funcionare;
f) fundamentarea etapelor i termenelor de creare a zonei libere;
g) volumul investiiilor necesare, evaluarea surselor i a eficienei acestora;
h) calculul fluxului preconizat de ncasri valutare n zona liber.
(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum i pe baza unor
ntreprinderi, instituii, organizaii.
(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza ntreprinderilor de importan strategic sau
care desfoar sau pot desfura o activitate economic eficient i fr crearea de asemenea zone.

(8) Pn la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectueaz expertiza
oportunitii crerii unei asemenea zone care este asigurat de Ministerul Economiei n comun cu
Agenia Naional pentru Protecia Concurenei.
(9) La efectuarea expertizei se iau n considerare urmtorii factori:
a) costul aproximativ al crerii i ntreinerii zonei libere;
b) avantajul pentru economia naional de pe urma funcionrii unei asemenea zone;
c) situaia social-economic i gradul de utilizare a forei de munc n regiunea unde se preconizeaz
crearea zonei libere;
d) apropierea zonei n cauz de alte zone libere;
e) numrul zonelor libere deja existente n ar.
(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobat numai n cazul n care
expertiza va stabili c crearea acesteia va mbunti substanial situaia n economia naional i c
ameliorarea respectiv poate fi obinut numai pe aceast cale.
(11) n cazul n care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptat, Ministerul
Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunztoare.
(12) Zona liber se consider creat dup intrarea n vigoare a legii corespunztoare.
1.3 Argumentai nlesnirile i facilitile privind regimul vamal, fiscal, valutar acordat
rezidenilor zonelor economice libere.
Regimul vamal
Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de ctre serviciul vamal al Departamentului
Vamal, a crui activitate este coordonat sub aspect organizatoric cu administraia zonei libere.
n termen de o lun de la data intrrii n vigoare a legii cu privire la crearea unei zone libere,
Departamentul Vamal trebuie s elaboreze regulamentul serviciului vamal din zona respectiv,
mecanismul i modul de asigurare tehnic a funcionrii acestuia, naintnd propuneri Guvernului
privind numrul de personal i finanarea activitii serviciului n cauz.
Dup cum s-a menionat anterior, hotarele zonelor libere sunt asimilate frontierelor vamale ale
Republicii Moldova. Din acest considerent, pe teritoriul zonelor libere se stabilete regimul de
declarare obligatorie n vam a mrfurilor (serviciilor) introduse i scoase de pe acest teritoriu.
Rezidenii sunt obligai s declare mrfurile numai la serviciul vamal ce supravegheaz activitatea
zonei libere corespunztoare.
Trecerea frontierei zonei libere se efectueaz prin intermediul posturilor de control i vamal, care
reprezint nite locuri special amenajate pentru efectuarea controlului asupra trecerii peste frontiera
zonei libere a mijloacelor de transport, a mrfurilor, precum i a persoanelor fizice.
Trecerea frontierei zonei libere n afara posturilor de control i vamal este interzis.
Referitor la facilitile vamale, trebuie menionat c sunt scutite de drepturile de import i export, cu
excepia taxei pentru procedurile vamale:

mrfurile (serviciile) introduse n zona liber de pe restul teritoriului vamal al


R.Moldova;

mrfurile (serviciile) importate n zona liber din afara teritoriului vamal al Moldovei,
precum i de pe teritoriul altor zone libere;

mrfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liber, exportate n afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum i pe teritoriul altor zone libere.
Se consider originare din zona liber mrfurile, produse integral sau prelucrate integral n aceast
zon, dac:

intervine schimbarea poziiei mrfii (a codului de clasificare a mrfii) n nomenclatorul


mrfurilor la nivelul unuia din primele patru semne sau

costul mrfurilor declarate ce se export depete costul mrfurilor introduse n zona


liber din cauza creterii cu peste 35 la sut a ponderii cheltuielilor proprii.
Excepie de la aceste faciliti sunt autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru
necesitile administraiei i rezidenilor, care se impun conform legislaiei.

Sunt asimilate exportului livrrile de mrfuri (servicii) n zonele libere de pe restul teritoriului vamal
al R.Moldova, iar livrarea mrfurilor (serviciilor) din zona liber pe restul teritoriului vamal al rii sunt
asimilate importului i se reglementeaz n conformitate cu legislaia.
Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mrfurilor i altor obiecte n cazul n care
comercializarea lor este interzis de legislaia Republicii Moldova sau de acordurile internaionale la
care Moldova este parte, precum i n cazul n care acestea:

prezint pericol pentru alte mrfuri i obiecte din zona liber;

pun n primejdie morala i securitatea public;

nu corespund normelor i regulilor ecologice i sanitaro-igienice prevzute de legislaie;

nu corespund cerinelor de calitate stabilite de legislaie.


Mrfurile (serviciile) aflate n zona liber pn la momentul traversrii frontierelor ei au regim de
circulaie liber i se transmit de la un rezident la altul fr perfectarea declaraiei vamale.
Regimul fiscal
Controlul asupra respectrii legislaiei fiscale n cadrul zonelor libere l exercit organele fiscale ale
Republicii Moldova. Impozitul pe venitul rezidenilor, obinut de la livrarea mrfurilor (serviciilor) din
zona liber, pe restul teritoriului vamal al rii se percepe conform legislaiei.
Cu excepiile prevzute mai jos, fa de activitatea zonelor libere se aplic legislaia fiscal a
R.Moldova.
Astfel, impozitul pe venitul rezidenilor, obinut de la exportul mrfurilor (serviciilor) originare din
zona liber n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe n mrime de 50 la sut din
cota stabilit. n celelalte cazuri, impozitul pe venitul de la activitatea rezidenilor n zona liber se
stabilete n proporie de 75 la sut din cota stabilit n Moldova.
Conform legislaiei n vigoare, sunt scutii de plata impozitului pe venit:

rezidenii care au investit n fondurile fixe ale ntreprinderilor lor i/sau n dezvoltarea
infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu, cel puin, un milion de dolari S.U.A. la exportul
mrfurilor (serviciilor) originare din zona liber n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o
perioad de 3 ani, iar

rezideni care au investit n fondurile fixe ale ntreprinderilor lor i/sau n dezvoltarea
infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel puin 5 milioane dolari S.U.A. la exportul
mrfurilor (serviciilor) originare din zona liber n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o
perioada de 5 ani. Dac rezidenii reduc cuantumul capitalului investit, atunci ei sunt privai de aceste
faciliti.
n ceea ce privete plata accizelor, trebuie menionat c se scutesc de plata accizelor mrfurile supuse
accizelor, introduse n zona liber din afara teritoriului vamal al R.Moldova din alte zone libere,
precum i mrfurile originare din aceast zon i scoase n afara teritoriului vamal al acesteia. Mrfurile
supuse accizelor, scoase din zona liber pe restul teritoriului vamal al Moldovei, se supun accizelor.
n ceea ce privete taxa pe valoarea adugat, mrfurile (serviciile) livrate n zona liber din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum i mrfurile (serviciile) livrate din zona liber n afara
teritoriului vamal al rii sunt impozitate la cota zero a taxei pe valoarea adugat. De asemenea,
livrrile de mrfuri (servicii) n interiorul zonei libere, ca i ntre rezidenii diferitelor zone libere ale
Republicii Moldova, nu sunt supuse accizelor i se impoziteaz la cota zero a taxei pe valoarea
adugat.
Spre deosebire de acestea, livrrile de mrfuri i servicii din zonele libere pe restul teritoriului vamal
al R.Moldova se impun cu taxa pe valoarea adugat, conform legislaiei fiscale.
Regimul valutar
Achitrile n numerar pe teritoriul zonelor libere i retribuirea muncii persoanelor care activeaz n
zona liber se efectueaz n valuta naional.
Decontrile prin virament ntre administraie, rezideni i agenii economici ai Republicii Moldova se
efectueaz n conformitate cu legislaia.
Asupra tranzaciilor de export-import efectuate de ctre rezideni cu subieci strini se extind cerinele
stipulate n legislaie privind repatrierea valutei, fapt ce nu se extinde asupra tranzaciilor dintre
rezideni i agenii economici ai R.Moldova.

28.Subiectul I Destinaiile i regimurile vamale


1.1 Definii noiunea de destinaii i regimuri vamale
Destinaie vamal - plasarea mrfurilor sub un regim vamal, sau n al destinaie vamal
Regim vamal - totalitatea reglementrilor vamale care determin statutul mrfurilor i al
mijloacelor de transport n funcie de scopul operaiunii comerciale i de destinaia mrfurilor
1.2 Stabilii regimurile i destinaiile vamale.
(1) Snt stabilite urmtoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecionare activ (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporar;
f) perfecionare pasiv.
Destinaiile vanale:
a) Zona liber
b) Magazin duty-free
c) Reexport
d) Destrugere
e) Abandon n folosul statului
1.3 Apreciai procedura de autorizare a regimurilor vamale suspensive.
(1) Regimurile vamale suspensive snt operaiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea
total sau parial de drepturile de import sau de export.
(2) Organele vamale autorizeaz plasarea mrfurilor sub un regim vamal suspensiv numai
dac pot asigura supravegherea i controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de
acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaiunii.
(3) Prin autorizaia emis, organul vamal fixeaz termenul i condiiile de derulare i ncheiere a
regimului vamal suspensiv. Termenul de ncheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de
ctre organul vamal care a autorizat regimul sau, n caz de refuz, de ctre organul vamal ierarhic
superior, la cererea scris argumentat a titularului operaiunii, depus n cadrul
termenului acordat iniial.
(4) n vederea acordrii unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita
constituirea unei garanii pentru a se asigura de achitarea oricrei obligaii ce poate aprea. n
aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevzute dispoziii speciale privind depunerea
garaniei sau exonerarea de datoria garantrii obligaiei vamale.
(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepia tranzitului ncheiat conform art.45, se
ncheie prin plasarea sub o alt destinaie vamal fie a mrfurilor iniiale, fie a produselor
compensatoare sau transformate.
(6) Organul vamal dispune, din oficiu, ncheierea regimului vamal suspensiv n cazul
cnd titularul operaiunii nu soluioneaz situaia mrfurilor n termenul aprobat.
29.Subiectul I Stabilirea valorii n vam a mrfurilor importate
1.1 Descriei mecanismul (metodele) de stabilire a valorii n vam a mrfurilor
Metodele de determinare a valorii n vam a mrfii
(1) Valoarea n vam a mrfii introduse pe teritoriul vamal se determin prin urmtoarele metode:
a) n baza valorii tranzaciei cu marfa respectiv ori n baza preului efectiv pltit sau de pltit;
b) n baza valorii tranzaciei cu marf identic;
c) n baza valorii tranzaciei cu marf similar;
d) n baza costului unitar al mrfii;
e) n baza valorii calculate a mrfii;

f) prin metoda de rezerv.


(2) Principala metod dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinrii valorii n vam a
mrfii n baza valorii tranzaciei cu marfa respectiv. n cazul n care metoda principal nu poate fi
aplicat, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplic doar n cazul n care valoarea
n vam a mrfii nu poate fi determinat prin metoda precedent. Metodele prevzute la lit.d) i e) pot fi
aplicate n orice consecutivitate, la dorina declarantului.
1.2 Determinai condiiile de aplicare a metodelor de evaluare a mrfurilor
??????????????????????????????????????????????????????????????????
1.3 Apreciai rolul evalurii vamale n cadrul realizrii operaiunilor de import-export
??????????????????????????????????????????????????????????????????????
30.Subiectul I Metoda de stabilire a valorii mrfurilor conform valorii de tranzacie
1.1 Descriei principiile de aplicare a metodei de stabilirea a valorii n vam a mrfurilor n
baza valorii de tranzacie (preului efectiv pltit sau de pltit).
Metoda nominalizat se bazeaz pe principiul, n corespundere cu care preul operaiei comerciale
trebuie s reflecte plile nfptuite (sau care urmeaz a fi nfptuite) drept condiie de achitare pentru
marfa importat de cumprtor vnztorului sau a cumprtorului, unei tere persoane, ntru satisfacerea
obligaiunilor vnztorului.
1.2 Determinai condiiile de aplicare a metodei de stabilirea a valorii n vam a mrfurilor n
baza valorii de tranzacie.
Aceast metod trebuie s se aplice n cazul respectrii a trei condiii:
1) lipsei restriciilor referitor la drepturile importatorului cu privire la marfa estimat, exceptnd:
restriciile stabilite de legislaia Republicii Moldova;
restriciile care nu influeneaz considerabil preul mrfii;
restriciile stabilite n regiunile geografice n care aceste mrfuri pot fi revndute.
2) valoarea tranzaciei nu trebuie s depind de respectarea unor condiii, aciunea crora nu poate fi
luat n considerare.
3) datele utilizate de ctre declarant la determinarea valorii n vam trebuie s fie justificate prin acte.
Valoarea tranzaciei care urmeaz a fi apreciat trebuie s cuprind toate condiiile, respectarea crora
i-o asum cumprtorul.
1.2 Argumentai cheltuielile incluse n valoarea n vam a mrfurilor.
La determinarea valorii n vam n valoarea de tranzacie se includ urmtoarele cheltuieli (dac ele
anterior n-au fost incluse n preul de factur):
cheltuielile de consignaie i cheltuielile pentru intermediere;
pentru mrfuri i servicii, prestate de cumprtor;
cheltuieli de transport;
cheltuieli de asigurare;
costul ambalajului;
plile pentru licen.
Prin cheltuieli de consignaie incluse n valoarea n vam se subneleg cheltuielile ce in de vnzare,
adic suma achitat de cumprtor agentului care lucreaz pentru el. Aici nu se includ cheltuielile de
consignaie pentru marfa procurat.
La mrfuri i servicii se raport:
materialele, componenii, elementele etc., incluse n calitate de pri componente la mrfurile
importate;
prile corespunztoare din instrumente, cliee, matrice, i altele, folosite la producerea mrfurilor
importate;
materiale, utilizate la producerea mrfurilor importate;
elaborri inginereti, prezentri grafice, planuri i desene care n-au fost create n Republica Moldova i
au fost necesare la producerea mrfurilor importate;
servicii sanitaro-igienice.

Dac n conformitate cu documentele prezentate suma n cont reflect toate cheltuielile pn la locul
de destinaie al mrfurilor, atunci se efectueaz repartizarea proporional a cheltuielilor indicate.
Pli pentru licen snt toate plile privind utilizarea obiectivelor proprietii intelectuale, ce in de
marfa dat, pe care cumprtorul trebuie s le achite direct sau indirect n funcie de condiiile de
vnzare a acestor mrfuri i n volumul n care aceste sume de licen n-au fost incluse n preul de
factur.
Aplicarea prezentei metode se permite pentru stabilirea valorii n vam a mrfurilor, importate n
corespundere cu tranzaciile valorice convenionale (adic tranzaciile, n care nu snt puse n circulaie
mijloacele bneti).
De asemenea genuri de tranzacii in diverse operaiuni comerciale de schimb, spre exemplu, livrrile
de tip barter i compensatoare, precum i livrri n contul garaniilor, livrri gratuite n calitate de daruri
n cazul dac n documen tele respective, n contul-proform al declaraiei vamale, perfectate n ara de
unde aceste mrfuri au fost exportate, se conine evaluarea valoric a fiecrei mrfi livrate n cadrul
unei asemenea operaiuni.
Metoda poate fi aplicat i n cazurile cnd e posibil tranzacia valoric (cu argumentele necesare,
confirmate documentar) a restriciilor i condiiilor care au influenat asupra valorii tranzaciei.
31.Subiectul I Determinarea valorii n vam a mrfii n baza valorii tranzaciei cu marfa
identic i valorii n vam a mrfii n baza valorii tranzaciei cu marfa similar
1.1 Definii metodele de determinare a valorii n vam a mrfurilor n baza valorii tranzaciei
cu marfa identic i n baza valorii tranzaciei cu marfa similar.
Metoda conf valorii de tranzacie a mrfurilor identice
Se consider identice mrfurile care se aseamn n toate privinele cu marfa evaluat, inclusiv n
ce privete:
a) caracteristicile fizice
b) calitatea mrfii i reputaia ei pe pia
c) ara de origine
d) productorul
Deosebirile neeseniale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mrfurilor n
categoria celor neidentice dac n celelalte privine aceste mrfuri corespund cerinelor prevzute
mai sus.
Metoda conf valorii de tranzacie a mrfurilor similare
Se consider similare mrfurile care:
- dei nu snt identice
- au caracteristici asemntoare i se constituie din componente asemntoare, fapt ce le permite:
- s ndeplineasc aceleai funcii ca i marfa evaluat

s fie interschimbabile din punct de vedere comercial.


Caracteristicile luate n considerare la determinarea similitudinii mrfurilor:
a) calitatea, existena mrcii comerciale, reputaia pe pia;
b) ara de origine;
c) productorul.
Principii suplimentare priv determin valorii n vam a mrfii n baza valorii tranzaciei cu marf
identic sau similar
Marfa nu se consider identic sau similar cu cea evaluat dac:
1.
nu a fost produs n aceeai ar cu marfa evaluat;
2.
lucrrile de proiectare, lucrrile experimentale de construcie, de amenajare estetic,
designul, schiele i desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.
Marfa fabricat de o alt persoan dect productorul mrfii evaluate se consider identic
ori similar cu cea evaluat numai dac nu exist - mrfuri identice/similare fabricate de
productorul mrfii evaluate.
1.2 Determinai noiunea de mrfuri identice i mrfuri similare

mrfuri identice - mrfuri care se aseamn sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub
aspectul caracteristicilor fizice, calitii i reputaiei ei pe pia. Deosebirile neeseniale de aspect
exterior nu pot constitui o piedic pentru a considera identice mrfurile care corespund celorlalte
caracteristici ale definiiei;
mrfuri similare - mrfuri care, dei nu se aseamn sub toate aspectele, au caracteristici
asemntoare i snt produse din materiale asemntoare, ceea ce le permite s ndeplineasc aceleai
funcii i s fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mrfurilor, reputaia lor i
existena unei mrci de producie sau de comer snt factori care urmeaz a fi luai n considerare la
determinarea similitudinii mrfii;
1.3 Estimai condiiile de stabilire a valorii n vam a mrfurilor n baza metodelor de
determinare a valorii n vam a mrfii n baza valorii tranzaciei cu marfa identic i n baza
valorii tranzaciei cu marfa similar
Metoda determinrii valorii n vam a mrfii n baza valorii tranzaciei cu marf identic sau similar
se aplic n cazul n care marfa identic sau similar:
a) este vndut pentru a fi introdus pe teritoriul Republicii Moldova;
b) este introdus concomitent sau cu cel mult 90 de zile nainte de introducerea mrfii care urmeaz a
fi evaluat;
c) este introdus aproximativ n aceeai cantitate i/sau n aceleai condiii comerciale. Dac marfa
identic sau similar a fost introdus n alt cantitate i/sau n alte condiii comerciale, declarantul
trebuie s rectifice corespunztor valoarea n vam a mrfii anunate de el, innd cont de aceste
deosebiri, i s confirme prin acte datele prezentate.
(4) n cazul n care cheltuielile specificate la art.11 alin.(1) lit.a) snt cuprinse n valoarea tranzaciei,
aceast valoare se ajusteaz lund n calcul diferena semnificativ, care poate exista ntre atare
cheltuieli aferente mrfurilor evaluate i mrfurilor identice sau similare, determinat de diferenele de
distan i de mijloacele de transport.
(5) n cazul n care, la determinarea valorii n vam a mrfii, drept baz poate fi luat valoarea uneia
din cteva tranzacii cu mrfuri identice sau similare, se aplic cea mai mic valoare a tranzaciei.