Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTE DE CURS
DREPTUL ECOLOGIC
(Ciclul I)
AUTOR:
Cristian aptefrai
mg. n drept, lector. univ.
CHIINU 2013
DREPTUL ECOLOGIC
PARTEA GENERAL
Diversitatea raporturilor de mediu i intensificarea lor pun noi probleme n faa celor care le
reglementeaz. O astfel de problem care se impune este determinarea locului pe care l deine fondul
ecologic n cadrul ansamblui de relaii existente n societate.Protecia mediului ambiant i utilizarea
resurselor naturale reprezint dou forme principale deinteraciune dintre societate i natur, care
se intersecteaz reciproc.
Exploatarea resurselor naturale provoac implicit necesitatea proteciei
mediului contra
polurii, deteriorrii i degradrii. Tot odat protecia mediului influeniaz activ procesul de
utilizare, supunndu-l cerinelor legilor naturii, proteciei sntii omului, intereselor generaiilor
actuale i viitoare.
Definiia mediului : Ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei : aerul, apa, solul
i subsolul, aspectele specifice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i
atmosferice, fiinele vii, sistemul natural n interaciune cuprinznd elementele enumerate anterior,
inclusiv valorile materiale i spirituale, calitatea i condiiile care pot influena buna stare i sntatea
omului.
Dreptul mediului ansamblul complex al reglementrilor i instituiilor publice care
guverneaz raporturile sociale ce se desfoar ntre participani n procesul de protecie, concentrare
i dezvoltare a mediului pentru realizarea unei dezvoltri durabile a societii.
Obiectul reglementrii. Obiectul dreptului mediului l constituie relaiile sociale specifice, care
iau natere n procesul de protecie,conservare i dezvoltare a mediului i, care relaii, vizeaz trei
aspecte :
a) protecia mediului
b) conservarea mediului ( folosirea resurselor astfel nct s nu conduc la declinul pe termen
lung al acestora )
c) dezvoltarea mediului ( meninerea acelorai condiii de mediu pentru generaiile viitoare,
prin protejarea resurselor regenrabile i consumul echilibrat al celor neregenerabile )
Metoda de reglementare este de intervenie direct a statului, ceea ce confer un caracter de
autoritate, imperative reglementrii juridice a raporturilor sociale n acest domeniu.
Principiile dreptului mediului => reprezint idei cluzitoare ce exprim adevruri fa de care
activitatea legislativ i desfurarea activitilor de protecie i dezvoltare a mediului trebuie s fie
conforme. Principiile cuprind reguli ce exprim esena politicii de mediu a statului i pot fi deduse fie
pe cale de interpretare a reglementrilor legale, formulate n doctrin, fie pot fi formulate direct n
normele juridice.
Principiile fundamentale ale dreptului mediului sunt:
Principiul prevenirii polurii => presupune att activiti de prevenire a producerii polurii
2
sau de degradrii mediului, ct i activiti de limitare sau eliminare a efectelor duntoare ale
polurii, nsoite de stabilirea responsabilitilor i sanciunilor ce se impun.
Principiul precauie n luarea deciziilor de ctre autoritile cu atribuii n protecia mediului.
Precauia ca msur de pruden, trebuie s caracterizeze luarea oricrei decizii n domeniul proteciei
mediului n scopul excluderii oricror riscuri de poluare.
Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor => presupune protecia ecosistemelor,
conservarea biodiversitii, precum i utilizarea i gospodrirea durabil a resurselor naturale ale
mediului.
Principiul poluatorul pltete => exprim ideea c cel ce polueaz va suporta rigorile legii
indiferent dac este culpabil sau nu.
Principiul cooperrii => aplicabil n domeniul proteciei mediului ntre cei ce dein,
administreaz i folosesc factorii de mediu pornind de la premisa dup care lupta mpotriva polurii,
pe plan intern, este eficient numai dac ntre stat, agenii economici, organele nestatale i ceteni
exist o cooperare n acest sens. Lund n considerare realitatea c poluarea nu are frontier, se
impune cu necesitate i cooperarea internaional ntre state dar i ntre diferitele organizaii i
organisme internaionale n scopul prevenirii i nlturrii efectelor polurii.
Principiul prioritii sntii i vieii oamenilor => se exprim ideea dup care omul este cel
mai important element al mediului, el ocupnd o poziie central n mediul natural, ceea ce impune
protecia vieii i sntii sale prin toate mijloacele.
Principiul utilizrii durabile => semnific obligaia general de a conserva i proteja
mediul, ca i patrimoniu comun al umanitii, n scopul meninerii sale, cel puin n starea n care a
fost motenit i a transmiterii sale, generatiilor urmtoare.
Principiul dezvoltrii armonioase a activitilor economico-sociale i de protecie a mediului
=> exprim cerina integrrii activitii de protecie a mediului n complexul activitilor
economico=sociale, a realizrii unei armonii ntre aceste activiti, n scopul satisfacerii intereselor
globale.
Subiectul 2. Raporturile juridice ecologice
1. Noiunea i clasificarea raporturilor juridice ecologice.
2. Subiecii raporturilor juridice ecologic.
3. Obiectele raporturilor juridice ecologic.
4. Coninutul raporturilor juridice ecologic.
5. Temeiurile de apariie, modificare i stingere a raporturilor juridice ecologic.
6. Normele juridice ecologic, mecanismul de realizare al acestora.
Raport juridic - raport social reglementat de o norm juridic, ,,acea
legtur social reglementat de norma juridic, coninnd un sistem deinteraciune reciproc ntre
participani i determinai, legtur ce este susceptibila fi aprat pe calea coerciiei statale
Raport juridic de Dreptul mediului relaie care apare n domeniulinteraciunii ntre societate i
natur, reglementat de norme juridice de Dreptulmediului
Raport juridic de Dreptul mediului relaie social format ntre persoanen legtur cu
prevenirea polurii, refacerea mediului poluat i mbuntireacondiiilor de mediu, reglementat prin
norme juridice specifice nmnuncheate nDreptul mediului.
Raport juridic de Dreptul mediului
relaie social, reglementat denormele juridice de Dreptul mediului, aprut ntre persoane n legtur
3
obligaiilor subiectele raporturilor juridice de Dreptul mediului pot fi divizate n patru categorii:
beneficiarii
de
folosine,
(persoane fizice i persoane juridice) n
zestrai
cu drepturi i obligaii privind folosirea i protecia componentelor mediului;
organele de stat , mputernicite cu drepturile de gestiune i administrare afondului natural al
RM;
organele de drept , mputernicite s efectueze controlul i supravegherean acest domeniu;
organizaiile obteti , nzestrate cu dreptul de promovare a obligaiei de protecie a mediului.
Obiectul raportului juridic de Dreptul mediului.
n literatura juridic nu exist un punct de vedere unitar cu privire la obiectulraportului juridic
de Dreptul mediului. Principalele opiniile exprimate snt:
a) Obiectul raportului juridic anumite aciuni pe care titularul dreptului subiectiv le
efectueaz sau le poate pretinde i pe care cellalt subiect este obligat ale svri. Obiectul
raportului
juridic
de
Dreptul
mediului
aciunile
sau
inaciunile
subiectelor, conduit ce ine de folosirea, protecia, dezvoltarea, conservarea
componentelor
naturii, rspunderea juridic n domeniul proteciei mediului.
b) Obiectul raportului juridic numai bunurile materiale.Obiectul raportului juridic de
Dreptul mediului componentele mediului : biotice, abiotice, antropice
n dependen de obiectul raportului se afl i coninutul drepturilor iobligaiilor
prilor,
precum i prile care vor fi obligate s participe la acestraport.Norme tehnice ale mediului:
a) norma de calitate a mediului limitele maxime de poluare
b) norma de emisie cantitatea de poluani
c) norma de procedeu tipuri de dispozitive de epurare
d) norma de produse calitatea fizic i chimic a unui produs
Subiectul 3. Izvoarele dreptului ecologic
1. Noiunea i clasificarea izvoarelor dreptului ecologic.
2. Alte acte normative - izvoare ale dreptului ecologic.
3. Importana practicii judiciare pentru reglementarea raporturilor juridice ecologice.
4. Problemele perfecionrii legislaiei ecologice.
Cauzele obiective ale apariiei i existenei Dreptului mediului snt nrdcinate n condiiile
materiale ale vieii, care s-au instaurat la etapa actual n RM i n lume n general.
n literatura de specialitate, totalitatea de cauze i condiii materiale cedetermin instituirea unor
reguli de comportare au primit denumirea de izvor dedrept. Actualmente, este tot mai pronunat
tendina delimitrii stricte a izvoarelor de drept n sens material i n sens formal.
Izvoarele materiale ale Dreptului mediului snt: starea de criz ecologic,necesitile socialeconomice .a. factori materiali.
Izvoarele formale ale Dreptului mediului snt: formele de exprimare anormelor juridice, ce snt
determinate de modul de determinare, de edictare sausancionare a lor de ctre stat i care privesc
relaii n legtur cu folosirea,conservarea, dezvoltarea i protecia componentelor mediului.Izvoarele
formale pot fi:
- directe (actele normative): Constituia RM; Legile Parlamentului RM; Hotrrile
Parlamentului RM; Decretele Preedintelui RM; Hotrrile Guvernului RM; Acte emise de
organele autoadministraiei locale; Acte emise de organele specializate (Ministerul
Ecologiei);
5
adoptate n situaii excepionale, care i aulimitele n funcie de faptul ct timp vor persista condiiile
ce au generat acestesituaii. Aplicarea legii mediului n spaiu este determinat de urmtoarele reguli:
Actul normativ emis de un organ public central i rspndete aciuneaasupra tuturor relaiilor ce se
desfoar n limitele frontierelor naionale.
Actul emis de un organ de stat local are for juridic n limitele teritoriuluiadministrativ.
Actele internaionale la care RM este parte i extind jurisdicia asuprantregului teritoriu al statului.
Subiectul 4. Dreptul de proprietate i alte drepturi de beneficiere asupra obiectelor naturii i
resurselor naturale.
1. Dreptului de proprietate i alte drepturi de beneficiere asupra obiectelor naturii i resurselor
naturale. Noiune, caracteristica general.
2. Subiecii i obiectele dreptului de proprietate i altor drepturi de beneficiere asupra obiectelor
naturii i resurselor naturale
3. Coninutul dreptului de proprietate i alte drepturi de beneficiere asupra obiectelor naturii i
resurselor naturale
4. Temeiurile de apariie, modificare i stingere a dreptului de proprietate i alte drepturi de
beneficiere asupra obiectelor naturii i resurselor naturale
5. Forme i metode de aprare a dreptului de proprietate i alte drepturi de beneficiere asupra
obiectelor naturii i resurselor naturale.
Drepturile reale asupra obiectelor naturii sunt acele drepturi subiectiv civile care confera
titularului posibilitatea exercitarii in mod direct si nemijlocit a prerogativelor conferite de lege fara a
fi necesara interventia a altor subiecti de drept.
In sens obiectiv, dreptul de proprietate asupra obiectelor naturii este o institutie de drept civil
ale carei norme de drept reglementeaza statica raporturilor de proprietate ecologic ca stare de
aparenta natural
Dreptul de uzufruct.
Dreptul de servitute.
Dreptul de superficie este reglementat de art. 443 CC si este un drept real imobiliar de a folosi
terenul altuiea in vedera exploatarii constructiei deasupra si sub acest teren, sau a exploatarii unei
constructii existente.
Caracterele juridice ale dreptului de superficie sunt:
- Este un drept real
- Este un drept imobiliar
- Este un drept care se instituie doar cu privire la un teren
- Este un drept alienabil
Constituirea dreptului de superfice se poate realiza prin: act juridic si lege
Termneul maxim este de 99 de ani
Structura dreptului de superficie
Partile proprietarul si superficiarul
Obiectul - il reprezinta constituirea de catre Proprietar in favoarea Supericiarului a unui drept de
superficie asupra terenului
Dreptul de vecinatate
1.
Apele naturale
Proprietarul terenului inferior este obligat sa suporte scurgerea apei fara a modifica cursul
8
apei, sau a o stopa.Proprietarul terenului superior este obligat de a nu intreprinde masuri care ar
agrava situatia terenului inferior.
2.
Apele izvoarelor. Proprietarul terenului poate intrebuinta apa potrivit dorintei
sale fiind obligat sa nu modifice cursul apei care aprovizioneaza o localitate
3.
Dreptul de granituire art. 393 394 CC
4.
Distanta pentru constructii, lucrari si plantatii conform art. 389 CC regula
este, respectarea distantei normative fata de linia de hotar. Aceste distante se stabilesc prin
legi speciale si regulamente de urbanism, in cazul cind aceste lipsesc se aplica uzanta.
Subiectul 5. Administrarea de stat n domeniul proteciei mediului i utilizrii resurselor
naturale
1. Noiune, funciile, formele i metodele de administrare de stat n domeniul proteciei mediului i
utilizrii resurselor naturale.
2. Sistemul organelor de administrare n domeniul proteciei mediului i utilizrii resurselor
naturale.
3. Competena Ministerului Mediului.
4. Cadastrul resurselor naturale.
5. Standatrizarea calitii mediului.
6. Monitoringul ecologic.
Administrarea (gestiunea) resurselor naturale este o activitate dereglementare, eviden i
control al nsuirii primare a resurselor naturale,utilizrii i reproducerii lor. Regim de administrare ansamblu unitar de msuri de protecie, ecologice i tehnicoorganizatorice care reglementeaz activitatea, desfurat n cadrulfondurilor naturale, de
conservare, optimizare i dezvoltare raional durabil acomponentelor mediului.
Principiile de baz ale admiistrrii resurselor naturale snt:
a) asigurarea unei folosiri durabile (ce nu duce la degradare) a acestora;
b) susinerea activitii orientate spre folosirea raional a resurselor naturale renovabile i
economisirea celor nerenovabile;
c) prevenirea efectelor negative ale activitii economice asupra resurselor naturale;
d) neadmiterea cumulrii de funcii ce in de gestiunea resurselor naturale cuactiviti de
utilizare a acestora n scop de profit;
e) folosirea contra plat a resurselor naturale, cu excepia cazurilor deregenerare a lor;
f) prioritatea dreptului internaional n domeniul folosirii resurselor naturaletransfrontiere.
Formele de administrare n domeniul proteciei mediului nconjurtor :
a) Reglementarea administrativ a folosirii resurselor naturale.
b) Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale.
c) Reglementarea administrativ a folosirii resurselor naturale.
Pentru evidena i reglementarea folosirii economice inepuizante (durabile) aresurselor natural
renovabile i pentru economisirea celor nerenovabile, statul
stabilete un sistem de standarde i de cerine tehnico - normative, precum i un sistem de licene la
activitile din domeniu i la folosirea resurselor naturale.
Elaborarea i aprobarea standardelor i a cerinelor tehnico normative
n domeniul folosirii resurselor naturale snt reglementate de legislaia privindstandardizarea.
Nomenclatorul activitilor din domeniul folosirii resurselor naturale acror practicare necesit
9
- de stat,
- de producie,
- municipal,
- obtesc.
Controlul de stat asupra proteciei i folosirii resurselor regnului animal
are drept sarcin asigurarea ndeplinirii de ctre toate ministerele,departamentele, persoanele fizice i ju
ridice, indiferent de tipul de proprietate i forma de organizare juridic, a obligaiunilor de protecie
a regnuluianimal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor i a altor norme prevzute de
legislaie. Controlul de stat asupra proteciei i folosirii resurselor regnului
animal esteexercitat de ctre Ministerul Ecologiei i autoritile administraiei publice locale.
Organele de stat de protecie i folosire a resurselor regnului animal aredreptul:
a) s opreasc folosirea neautorizat a animalelor, precum i folosirea cunclcare a regulilor,
normelor, termenelor stabilite i a altor cerine de protecie ifolosire a resurselor regnului animal;
b) s retrag autorizaia sau s stabileasc limitri la dreptul de folosin aresurselor regnului animal;
c) s dea indicaii obligatorii pentru executare privind eliminarea de nclcriale regulilor, normelor,
termenelor stabilite i ale altor cerine de protecie ifolosire a resurselor regnului animal;
d) s stopeze lucrrile care pot cauza pagube considerabile animalelor ihabitatului lor;
e) s trag la rspundere administrativ contravenienii regulilor, normelor,termenelor stabilite i altor
cerine de protecie i folosire a resurselor regnuluianimal iar, dup caz, s nainteze organelor de
drept materiale pentru luareamsurilor corespunztoare.
Controlul departamental asupra proteciei i folosirii resurselor regnului animal este exercitat de ctre
organele n a cror subordine se afl persoanele juridice care utilizeaz resursele acestuia.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei apelor este chemat s asigure:
a) respectarea de ctre toate persoanele juridice i fizice, indiferent deform de proprietate,
a modului stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaiunilor i prescripiilor privind protecia apelor, prevenirea i lichidarea efectelo
r lor distructive, respectarea regulilor de inere aevidenei apelor, precum i altor reguli, stabilite de
legislaia apelor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre
Ministerul Ecologiei i de autoritile administraiei publice centrale
Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale este o partecomponent a sistemului unic de
gestiune a economiei naionale i
este orientatspre stimularea folosirii economice inepuizante a resurselor naturale renovabilei
economisirii celor nerenovabile.Acest mecanism funcioneaz datorit politicii financiar-creditare
i fiscal- bugetare i presupune:a) planificarea i finanarea de stat a msurilor de eviden, evaluare
i pstrarea obiectelor naturii, de restabilire a resurselor naturale deteriorate sau
utilizate;b) folosirea contra plat a resurselor naturale (plata pentru resurselenaturale i plata pentru
poluarea mediului nconjurtor);c) acordarea de faciliti fiscale i creditare agenilor
economici care imodernizeaz pe cont propriu tehnologiile n scopul reducerii consumului
deresurse naturale i al proteciei mediului nconjurtor;d) crearea unei bnci ecologice comerciale
specializate;e) acordarea de faciliti fiscale bncilor comerciale i fondurilor de investiiin cazul
participrii lor la finanarea de proiecte ecologice pe termen lung;f) stabilirea preurilor la resursele
naturale i includerea valorii potenialului deresurse naturale n calculele macroeconomice;g)
promovarea unei politici investiionale speciale n domeniul
folosiriiresurselor naturale, bazate pe evaluarea "amortizrii" potenialului de resursenaturale;h) evid
12
obiectiv actul exterior al atentrii prejudiciabile la obiectul ocrotitde legea penal (fapta,
consecinele, raportul dintre fapt i consecin, locul,timpul, mprejurrile, metodele svririi
infraciunii).c) subiectul persoana fizic (16 ani (excepie 14 ani)) i persoana juridiccare
desfoar activitate de ntreprinztor (art.21 CP)d) latura subiectiv atitudinea psihic a persoanei
fa de fapta svrit, subform de intenie sau impruden, i fa de consecinele ce pot avea loc
(vinoviasub form de intenie sau impruden, motivul dup care se conducea vinovatul,scopul pe
care tindea s-l ating prin svrirea infraciunii).
Rspunderea civil pentru prejudiciul ecologic.
Rspunderea civil = intervine atunci cnd prin fapta ilicit svrit se cauzeaz un prejudiciu
patrimonial, ce trebuie reparat. Problema rspunderii reparatorii pentru daune ecologice produse se
soluioneaz conform principiului poluatorul pltete. Rspunderea este obiectiv, indiferent de
culp i solitar, cazul pluralitii autorilor.
Rspunderea civil delictual n dreptul mediului intervine n situaia n care se ntrunesc
cumulativ urmtoarele condiii:
- svrirea unei fapte ilicite;
- cauzarea unui prejudiciu (daun) ecologic;
- existena unui raport de cauzalitate;
- capacitatea delictual a autorului n momentul svririi faptei ilicite;
- culpa autorului faptei ilicite nu este necesar a fi dovedot, dat fiind caracterul obiectiv al
rspunderii civile de mediu.
Rspunderea juridico-civil este prevzut de ctre normele dreptului civili ale legislaiei
mediului ambiant.
Menirea ei const n aprarea drepturilor i intereselor proprietarilor i beneficiarilor de resurse
naturale, precum i repararea daunelor i prejudiciilor cauzate prin nerespectarea legislaiei
proteciei mediului ambiant.
Pentru a realiza prezena rspunderii civile trebuie s fie ntruniteurmtoarele patru condiii:
Fapta ilicit aciunea sau inaciunea care are ca rezultat nclcareadrepturilor subiective sau
a intereselor legitime ale unei persoane.
Prejudiciul rezultate duntoare, efecte ale nclcrii drepturilor subiective i intereselor
legitime ale persoanelor.3.)
Raportul de cauzalitate legtura dintre fapta ilicit i prejudiciul cauzat; prejudiciul trebuie
s fie consecina faptei ilicite.
Culpa (vinovia) atitudinea psihic a persoanei fa de fapta svrit iconsecinele
ei.Rspunderea juridico-civil n domeniul proteciei mediului ambiant semanifest n trei forme:
Declararea nul a tranzaciilor legate de pmnt, subsoluri, ape, pduri
(ncazurile prevzute de lege), adic a tranzaciilor legate de vnzare-cumprare, donaie, gaj,
testament, schimb liber etc.
Stabilirea obligaiilor de nlturare a nclcrilor ce mpiedic beneficiarul laexercitarea
drepturilor legale de folosin a resurselor. (ex.: prezentarea dectre proprietarul lotului de pmnt a
unei aciuni fa de ntreprindereaindustrial, din cauza deeurilor nocive ale creia, se micoreaz
roada icalitatea culturilor agricole.
Repararea prejudiciului cauzat prin nclcarea legislaiei proteciei mediului. Dauna se repar
n natur sau prin ncasarea costului daunelor pricinuite.Repararea daunelor n natur se poate
manifesta prin faptul c delicventulare obligaia din contul i din mijloacele sale s restaureze starea
nrutita mediului, de ex., s recultiveze pmnturile.
17
Costul prejudiciilor cauzate se calculeaz reieind din cheltuielile derestabilire a obiectelor naturale
i aducerea lor n stare posibil
pentrufolosirea dup destinaie, cheltuielile de compensare a pierderilor materialei veniturile
neobinute, de ex., paguba pricinuit de nclcarea
regulilor securitii antiincendiare a pdurilor, include costul pierdut al mrfiiforestiere, cheltuielile
de lichidare a incendiului, pierderile materiale legatede curirea teritoriilor, mijloacele de
reproducere a resurselor de pdure. O modalitate a rspunderii civile, aplicabil pentru paguba
pricinuit
mediuluiambiant, este rspunderea material. Particularitatea acestei rspunderi semanifest prin
faptul c este reglementat de acte juridice speciale i se aplic
prinintermediul ncasrii anumitor taxe speciale. Mrimea acestei taxe reprezintcheltuielile de stat
pentru ocrotirea obiectelor naturii. Restituirea pagubei n caz derspundere material se efectueaz
pe cale judiciar la aciunea organelor deocrotire a naturii, indiferent de aplicarea sau neaplicarea
amenzii
administrative.Taxa rspunderii materiale nu cuprinde costul instrumentului care a servitnemijlocit p
entru comiterea daunei materiale i nici costul obiectului naturiivtmat sau nimicit.
Rspunderea juridic administrativn raporturile de dreptul mediului. Contravenie administrativ
se consider fapta (aciunea sau inaciunea)
ilicit ce atenteaz la peronalitate, la drepturile i la interesele legitime ale persoanelor fizice i
juridice, la proprietate, la ornduirea de stat i la ordinea public, precum i alte fapte ilicite pentru
care legislaia prevede rspundereadministrativ.
Rspunderea administrativ - pentru contraveniile prevzute de Codul cu privire la Contraveniile
Administrative (CCA) apare, dac prin caracterul lor aceste contravenii nu atrag dup sine, n
conformitate cu legislaia n vigoare,rspunderea penal.
La rspunderea administrativ pot fi trase persoanele, care pn n
momentulcomiterii contraveniei administrative au atins vrst de aisprezece ani.Persoana cu funcii
de rspundere se trage la rspundere administrativ pentrunerespectarea prevederilor actelor juridice
a cror ndeplinire intr n ndatoririle eide
serviciu.Persoan cu funcii de rspundere este considerat persoana creia nautoritile publice, nt
r-o ntreprindere, instituie, organizaie, indiferent de tipulde proprietate i forma juridic de
organizare, i se acord permanent sau provizoriu- n virtutea legii, prin numire, alegere sau prin
ncredinarea unei nsrcinri, -anumite drepturi i obligaii n vederea exercitrii funciilor
autoritii publice saua aciunilor administrative de dispoziie ori organizatorico-economice
Rspunderea disciplinarn raporturile de dreptul mediului.Pentru a lua natere rspunderea
disciplinar, este necesar ca o persoanncadrat n unitate s fi svrit o abatere de la disciplina
muncii.
Disciplina muncii reprezint obligaia tuturor salariailor
de a se subordonaunor reguli de comportare stabilite n conformitate cu Codul Muncii, cu alte
acte normative, cu conveniile colective, cu contractele colective i cu celeindividuale de munc,
precum i cu actele normative la nivel de unitate, inclusivcu regulamentul intern al unitii
Abaterea disciplinar
este unicul temei, condiia necesar i suficient pentru declanarea rspunderii
disciplinare.Prin abatere disciplinar se subnelege nclcarea cu vinovie de ctresalariat,
indiferent de postul pe care l ocup, a obligaiilor sale, inclusiv
anormelor de comportare. Ca exemple de abatere disciplinar pot servi:neexecutarea ordinului
18
ecosistemelor forestiere.
Dispozitiile art.9 din Codul silvic prevad la alin.1 ca: 'Fondul forestier national este supus regimului
silvic' constituit din norme tehnice silvice, economice si juridice, a caror elaborare revine autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura si care exercita si controlul aplicarii acestui regim.
Aceasta inseamna ca legiuitorul are ca obiectiv protectia padurilor prin insasi elaborarea Codului
silvic si stabilirea regimului silvic prin lege. Prin aceasta se confera juridic o natura imperativa
majoritatii normelor tehnice silvice, economice si strict juridice ce alcatuiesc regimul silvic.
O latura distincta a protectiei juridice a padurilor o reprezinta ansamblul de norme juridice speciale
privind apararea acestora. in acest context se evidentiaza normele juridice referitoare la paza
padurilor. Aceasta se asigura si exercita de catre Regia Nationala a Padurilor pentru fondul forestier
aflat in administrarea sa 'impotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradarilor,
pasunatului, braconajului si altor fapte pagubitoare' , precum si impotriva incendiilor. Paza padurilor
proprietate privata se asigura de catre proprietarii acestora in conformitate cu dispozitiile din Codul
silvic, cu sprijinul organelor silvice, a unitatilor de politie, jandarmerie, de pompieri, de catre
prefecti, consilii locale si judetene, in limitele atributiilor ce le revin conform legii.
intreg ansamblul de mijloace de protectie juridica a padurilor face parte componenta din ansamblul
mai larg al mijloacelor de protectie juridica a mediului existand intre acestea, categorii intermediare,
respectiv cele ce presupun protectia fondului forestier, a fondului funciar si a naturii in general.2 De
altfel, notiunile de protectie a mediului in general, de protectie a naturii, a fondului funciar si a
fondului forestier sunt strans legate intre ele existand un raport de la intreg la parte, in sensul ca,
notiunea de protectie a mediului le inglobeaza pe celelalte, avand o sfera mai larga, mai
cuprinzatoare decat acestea.
Incursiunea in prezentarea mijloacelor juridice de protectie presupune si relevarea unor aspecte
generale privind regimul padurii.3
Padurea este un element al fondului forestier national ce reprezinta terenul ocupat cu vegetatie
forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha4 constituita dintr-o asociatie de arbori a carei intindere
reprezinta 30% din suprafata uscatului, iar in tara noastra raportat la teritoriul Romaniei padurea se
intinde pe o suprafata reprezentand 27% din aceasta.
Functiile padurii sunt atat economice cat si sociale si ecologice. Padurea este sursa de materie prima
importanta, dar si un factor cu rol deosebit in conservarea si protejarea mediului. Padurea este o
adevarata bariera impotriva aridizarii climatului, ea asigura resursele cele mai mari de apa, produce
oxigenul necesar vietii si purifica aerul, servind deopotriva pentru pasunat, vanatoare si agrement.
Pentru ca padurea sa protejeze, ea insasi are nevoie de protectie, functiile ei fiind cele ce o impun in
grija ocrotitorilor naturii si in afectiunea calda a omului.
Subsolul reprezint spaiul fizic de sub sol, alctuit din totalitatea formaiunilor geologice accesibile
lucrrilor de cercetare i prospeciuni geologice.
Compoziia chimic a subsolului influeneaz starea de fertilitate a stratului superior al
pmantului,al sol.
21
Datorita insusirilor sale, a resurselor naturale, a bogatiilor pe care le cuprinde, cu rol deosebit asupra
dezvoltarii generale a societatii, se impune protejarea subsolului prin toate mijloacele, inclusiv cele
juridice, care sunt cele mai eficiente. Este necesara o protectie a resurselor naturale, o gestiune
durabila a acestor materii prime printr-o exploatare si o explorare eficienta.
Datorita legaturii organice dintre sol si subsol, regimul lor juridic si protectia lor sunt reglementate
de multe ori in acelasi context.
Poluarea solului este rezultatul aciunilor ce produc degradarea solului (fizic, chimic sau
biologic), afectnd negativ capacitatea sa bioproductiv. Sursele de poluare a solului sunt: emisii
din procese tehnologice, pesticidele, deversrile de petrol, reziduurile industriale i deeurile
menajere, exploatrile de resurse minerale, etc.
Poluarea solului este un proces complex reprezentat de acele fenomene negative care prin efectul lor
duc la degradarea i distrugerea funciei sale ca suport i mediu n acelai timp.
Principalele efecte ale polurii solului sunt:
- acidificarea solului;
- diminuarea rezervei de humus;
- deficitul unor microelemente;
- deficitul sau excesul potenial de umiditate;
- eroziunea i saturarea solului;
- contaminarea cu ageni patogeni, pesticide, etc.
Efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect, putnd avea caracter imediat sau pe
termen lung. Datorit multiplelor forme de poluare la care este expus, a ntinderii sale limitate, a
importanei n asigurarea perenitii ecosistemelor terestre, a resurselor de hran pe care le deine i
le ofer, dar i a unei mari perioade de timp necesare pentru formarea unui nou strat de sol, sunt
necesare mijloace complexe i variate pentru protecia solului, msuri adecvate de gospodrire,
conservare, organizare i amenajare a terenurilor.
Protectia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati.:
- activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de regula, poluarii naturale;
- activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce se adreseaza, in special, poluarii
antropice.
Primul text legal cu privire la exploatarea si protejarea resurselor subsolului il reprezinta Legea
minelor din anul 1894 (modificata si completata in 1906 si 1913), ce cuprindea dispozitii in legatura
cu protectia zacamintelor miniere.
Prin Constitutia din 1923, zacamintele si bogatiile subsolului au fost declarate proprietatea exclusiva
a statului.
A urmat apoi Legea minelor din 1924, Legea nr.9/1973 privind protectia mediului, care a stabilit
reglementari stricte privind protectia subsolului, a zacamintelor si a resurselor sale.
Capitolul VI din Legea nr.18/1991 republicata, cuprinde dispozitii ce reglementeaza regimul juridic
al subsolului si protectia sa juridica.
Prin Legea petrolului nr. 134/1995 s-a instituit regimul juridic al explorarii si exploatarii petrolului
in tara noastra fiind stabilite si reguli de protectie a solului si subsolului.
Legea nr. 137/1995 prevede in art. 48 obligatia generala pentru toti detinatorii, indiferent de titlu, de
a proteja solul, subsolul si ecosistemele terestre, iar alte dispozitii stabilesc supunerea la un regim de
protectie a resurselor naturale ale subsolului, instituind obligatii in sarcina celor ce le prospecteaza
sau le exploateaz.
H.G. nr. 221/1995 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Resursele
22
Minerale;
Ordinul nr. 101/1997 al preedintelui Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea
instruciunilor tehnice privind evaluarea,clasificarea,confirmarea resurselor geologice si rezervelor
de petrol i coninutul- cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol
etc.
2. Msuri legale de protecie a solului i subsolului n Romnia
Explorarea si exploatarea subsolului si a resurselor sale naturale trebuie sa se faca in interesul
intregii societati. Subsolul, bogatiile si resursele sale naturale, fiind supuse degradarii si poluarii,
impun necesitatea luarii unor masuri de protectie juridica corespunzatoare.
S-a stabilit c autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste:
- reglementarile corespunzatoare protectiei calitatii subsolului;
- procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare, prospectare si extractie de zacaminte ale
subsolului;
- reglementari privind refacerea subsolului afectat (natural sau artificial).
Pentru amplasarea obiectivelor cu caracter permanent sau cu funcionarea ndelungat, precum i
pentru lucrri de prospectiune,explorare si exploatarea se vor obtine,in prealabil,avizele ministerelor
de specialitate, cu respectarea legislatiei n vigoare privind proprietatea terenurilor care urmeaz s
constituie perimetrele concesionabile.
n vederea realizrii politici economice a Guvernului n domeniul cercetrii, exploatrii,valorificrii
i proteciei resurselor minerale cercetrii,exploatrii,valorificrii i proteciei resurselor minerale i
a controlului modului cum se desfoar aceste Activiti,a fost nfiinat Agenia Naional pentru
Resurse Minerale, ca organ central de specialitate cu personalitate juridic, care este mputernicit,n
principal,cu :
-gestionarea resurselor minerale ale statului;
-negocierea clauzelor i condiiilor acordurilor pentru resurse minerale n vederea
cercetrii,exploatrii i valorificrii acestora;
-fundamentarea textelor legale n domeniu;
-emiterea de normative i instruciuni cu caracter obligatoriu cu privire la cercetarea geologic,
exploatarea i protecia zcmintelor de substane minerale utile.
Subiectul 10. Regimul juridic de folosire i protecie a apelor
1. Noiunea i componena fondului de stat al apelor;
2. Administrarea fondului acvatic, cadastrul apelor;
3. Reglementarea juridic a folosirii resurselor acvatice;
4. Msurile juridice de protecie a apelor;
5. Rspunderea juridic pentru nclcarea regimului juridic al apelor.
Protecia apelor i a ecosistemelor acvatice are ca obiect meninerea i ameliorarea calitii i
productivitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte negative asupra mediului, sntii
umane i a bunurilor materiale. Ea reprezint o activitate obligatorie a structurilor de gospodrire a
apelor, organelor de protecie a mediului i a autoritilor administraiei publice locale, orientat spre
protecia, meninerea i reabilitarea parametrilor iniiali, cantitativi i calitativi, ai obiectivului acvatic.
Toate apele (obiectivele acvatice) snt ocrotite mpotriva polurii, epuizrii, impurificrii, care pot
prejudicia sntatea populaiei i pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea
condiiilor de aprovizionare cu ap i altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietilor
23
fizice, chimice i biologice ale apelor, reducerea nsuirii lor de epurare natural, perturbarea regmului
hidrologic i hidrogeologic. (art.87 CA) Protecia apelor, n sens larg, se realizeaz sub trei forme
principale:
Protecie cantitativ, realizat prin folosirea raional i protecia apelor mpotriva epuizrii;
Protecie calitativ, realizat n forma prevenirii i combaterii polurii;
Protecie sanitar, orientat mpotriva contaminrii sau impurificrii apelor.
n vederea proteciei cantitative a resurselor de ap, legislaia n vigoare stipuleaz i asigur:
- dreptul de folosin a apelor de suprafa sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilete prin
autorizaia organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor;
- obligativitatea respectrii de ctre utilizatorii de ap a normelor de consum de ap pe unitatea de
produs sau pe activitate se stabilete la nivelul celor mai bune performane ale tehnologiilor folosite i
economisirii apei prin folosire judicioas, recirculare i folosire repetat.
Protecia calitativ a apelor se realizeaz prin:
-interzicerea polurii n orice mod a resurselor de ap;
Prin poluarea apelor se nelege orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacteriologic a apei,
inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate, produs direct sau indirect de activiti umane,
care o fac improprie folosirii n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni
alterarea.
n acest scop, Codul Apelor:
* interzice deversarea n obiectivele acvatice a deeurilor industriale, menajere i de alt natur;
* nu admite poluarea i impurificarea apelor cu derivate petroliere, substane chimice i alte produse ale
activitii de producie;
* nu admite poluarea i impurificarea suprafeei bazinelor de recepie, a stratului de ghea din bazine i
cursul de ap cu deeuri de producie, menajere i de alt natur, precum i derivate petroliere i
substane chimice, splarea crora va conduce la degradarea calitii apelor de suprafa i a celor
subterane;
* nu admite poluarea apelor cu ngrminte i produse toxice.
- stabilirea de norme de calitate a resurselor de ap n general, de norme de calitate a apei potabile, de
limite de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap i de limite de descrcare
maxim admise;
- stabilirea unor restricii i interdicii de siguran n cazul punerii n funciune de obiecte economice noi
sau dezvoltarea celor existente, realizarea de lucrri noi pentru alimentare cu ap potabil sau industrial
ori de extindere a celor existente, aruncarea sau introducerea n orice mod a deeurilor de orice fel,
evacuarea de ape uzate;
- stipularea n sarcina utilizatorilor de ap a unor obligaii n vederea folosirii raionale i protejrii
calitii resurselor de ap;
- elaborarea de planuri de prevenire i de combatere a polurilor accidentale i de sancionare a
polurilor intenionate.
Protecia sanitar are drept scop prevenirea pericolului de alterare a calitii apelor prin contaminarea
acestora cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii sau impurificarea chimic cu substane
fitofarmaceutice, substane chimice, contaminare radioactiv sau poluare termic. Aceasta se realizeaz
prin aplicarea msurilor de protecie a calitii apelor, stabilite prin acte normative n vigoare, precum i
prin instituirea, n jurul surselor de ap, lucrrilor de captare, construciilor i instalaiilor de alimentare
cu ap potabil, zcmintelor de ape minerale utilizate pentru cur intern, lacurilor i nmolurilor
terapeutice, de zone de protecie sanitar n care se impun, difereniat, restricii specifice n scopul
24
25
mediului, fiind o problema de interes atat public, cat si privat, ce se realizeaza mai ales prin
stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren, care va executa lucrarile de protectie si
ameliorare a solului fie prin forte proprii, fie cu aportul unitatilor specializate.
Dispozitiile constitutionale (art.46) consacra o obligatie generala pentru detinatorii de terenuri cu
orice titlu si pentru autoritatile publice, de intocmire de studii si proiecte de lucrari de protectie si
ameliorare a calitatii solului, dar si executarea acestora.
Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii care prevad obligatia pentru toti detinatorii
de terenuri de protectie a solului, subsolului si ecosistemelor terestre prin masuri de gospodarire,
conservare si amenajare a teritoriului complexe si adecvate.
Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune, cu exces de umiditate, pietris, bolovanis,
nisipoase, saraturile, terenurile acide, cu deseuri, etc.) care si-au pierdut, total sau partial, capacitatea
de productie, sunt supuse unui program de recuperare si ameliorare.2
Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare3, sub forma de constructii
hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor, umiditatii excesive, eroziunii,
etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. Aceste lucrari se
executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in acord cu
interesele proprietarilor de teren.
Pentru ca regimul juridic al solului sa fie reglementat eficient, printr-o legislatie adecvata, in
scopul protectiei si imbunatatirii calitatii sale, este necesar a se lua in considerare particularitatile
specifice ale terenurilor.
RAPORTUL JURIDIC DE PROTECTIE A TERENURILOR AGRICOLE
1. Parte componenta a fondului funciar, terenurile cu destinatie agricola sunt alcatuite din:
- terenuri agricole productive (arabile, vii, livezi, pasuni, fanete, sere, solarii);
- terenuri cu vegetatie forestiera - pasuni impadurite, terenuri ocupate cu constructii si instalatii
agrozootehnice, amenajari piscicole, de imbunatatiri funciare, drumurile de exploatare agricola,
platforme
si
spatii
de
depozitare
pentru
produse
agricole;
- terenuri neproductive (ce pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola).
Mijloacele juridice de protectie privesc atat terenurile agricole productive, cat si cele
neproductive. Acestea constau in:
- interdictia de a le schimba destinatia agricola, cu exceptia cazurilor si conditiilor prevazute de
lege;
-interdictia de a desfasura activitati poluante, etc.
2. Atributiile subiectelor raportului juridic de protectie a terenurilor agricole
Subiectele acestor raporturi juridice sunt: statul, organele statului si detinatorii de terenuri cu
orice titlu. Statul, ca subiect al raporturilor juridice de protectie a terenurilor agricole, urmareste
realizarea unei protectii cantitative si calitative a acestora, indeplinind in acest sens urmatoarele
atributii:
- stabileste cadrul legislativ de protectie a terenurilor agricole;
- organizeaza evidenta acestor terenuri si stabileste sistemul de monitorizare a calitatii solului;
- controleaza respectarea prevederilor imperative ale legii de catre detinatorii de terenuri agricole;
- stabileste procedura de autorizare privind probleme de protectia mediului;
- asigura respectarea obligatiilor asumate pe plan international in domeniul cooperarii in materie;
- sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand partial sau total
cheltuielile, in limita alocatiilor bugetare alocate. Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca
scop folosirea completa si eficienta, precum si pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita
27
reducerea fondului funciar agricol, scoaterea din circuitul agricol (temporar sau
definitiv) este admisa numai in cazuri justificate si exceptionale, conform legii.
Protectia calitativa a terenurilor agricole are ca scop pastrarea potentialului productiv al acestora,
prevenirea si inlaturarea degradarii calitatilor fizico - chimice si biologice, precum si imbunatatirea
calitatii solului terenurilor agricole.
Art. 50 din Legea privind protectia mediului stabileste in sarcina autoritatilor centrale pentru
agricultura si silvicultura obligatia de a tine evidenta terenurilor degradate, improprii pentru
productia agricola, de a indruma si controla lucrarile de imbunatatiri funciare, de a acorda asistenta
tehnica de specialitate pentru lucrarile de imbunatatiri funciare, elaborand reglementari privind
mentinerea si ameliorarea calitatii terenurilor, conservarea biodiversitatii si habitatelor naturale.
Detinatorii de terenuri cu orice titlu au stabilite prin lege6, in scopul asigurarii protectiei calitatii
solurilor, urmatoarele obligatii:
-sa previna deteriorarea calitatii solurilor;
- sa respecte conditiile stipulate in acordul/autorizatia de mediu pentru lucrarile de amplasare,
construire si punere in functiune a obiectivelor de orice fel, precum si pentru schimbarea destinatiei
terenurilor;
- sa nu arda vegetatia ierboasa, stuful, tufarisurile, fara autorizatie eliberata de autoritatea de
mediu competenta;
- sa respecte toate prevederile legii privind protectia terenurilor.
Controlul respectarii reglementarilor privitoare la protectia si conservarea, precum si la folosirea
judicioasa a solurilor, subsolurilor, ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile
pentru protectia mediului, sau dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente.
Un rol deosebit de important in privinta protectiei juridice a terenurilor agricole il reprezinta
normele juridice8 care reglementeaza imperativ aspecte legate de: folosirea temporara sau definitiva
a terenurilor in alte scopuri decat productia agricola, amplasarea constructiilor de orice fel pe
terenuri agricole din extravilan, scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole din
extravilan, scoaterea temporara a terenurilor agricole din productia agricola pentru realizarea
lucrarilor de imbunatatiri funciare, de remediere a unor deranjamente la liniile de telecomunicatii,
executarea de lucrari de organizare si amenajare a teritoriului, etc.
animalele domestice si agricole, cat si reprezentatii speciilor salbatice, intretinuti in captivitate sau
semicaptivitate in scopuri de cercetare, estetice sau educative.
Regimul juridic de protectie si utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova privind Protectia
Mediului inconjurator din 16 iunie 1993, Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995 etc.) este
intocmit intru conservarea biodiversitatii faunistice prin pastrarea mediului de existenta, pastrarea
biotopurilor populatiilor de animale salbatice in conditii de libertate, de a mentine fondul genetic al
speciilor si folosirea rationala a resurselor faunistice. Acest scop strategic se preconizeaza a fi atins prin
realizarea
activitatilor
ce
tin
de:
a) planificarea si management in domeniul protectiei si utilizarii rationale a lumii animale;
b)
trecerea
in
revista
a
obiectelor,
care
necesita
a
fi
protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere etc.;
d) supravegherea respectarii normativelor de protectie si utilizare a resurselor faunistice;
e) tragerea la raspundere a infractorilor pentru incalcarea regimului legislativ.
n baza celor expuse concluzionam: protectia juridica a regnului animal reprezinta totalitatea
masurilor statale si obstesti prevazute de legislatia in vigoare, in scopul conservarii si utilizarii rationale a
resurselor faunistice, asigurarii autoreproducerii regnului animal intru mentinerea biodiversitatii
salbatice, mentinerea viabilitatii patrimoniului natural ca factor si componenet necesar al dezvoltarii
durabile a sistemului socio-economic national.
Potrivit ali.4 art.127 al Constitutiei Republicii Moldova si art.3 al Legii Regnului Animal, fauna
salbatica este proprietate publica fapt care interzice orice actiuni ce contravin dreptului de proprietate
publica asupra regnului animal. Acest imperativ isi raspindeste actiunea asupra tuturor subiectilor
raporturilor juridice din domeniul dat, inclusiv cetatenilor straini si apatrizilor. n conditiile de poluare
excesiva a mediului (acvatic, edafic, atmosgeric) protejarea faunei este o datorie a omului, inclusiv si
preintampinarea transmiterii unor boli de la animale la om etc..
Dar nu numai poluarea mediului are urmari grave pentru fauna existenta, ci si activitatea umana
directa conduce la distrugerea biotopurilor, diminuarea genofondului faunistic. Frecvent pot fi intalnite
actiuni nejustificate ale unor personaje sau grupuri de indivizi prin care se cauzeaza suferinte de
nedescris acestor vietuitoare. Pentru obtinerea unui profit cat mai mare, la un pret de cost cat mai scazut,
adesea se purcede la exterminarea in masa a multor animale de blana, luptelor organizate intre caini,
cucosi etc. pentru a obtine un castig prin pariuri si multe alte astfel de actiuni inumane fac ca problema
protectiei lor sa stea in atentia legiuitorului.
Fiind constient de aceasta stare a lucrurilor, omul, care se gasesc in varful piramidei vietuitoarelor si
este inzestrat cu judecata rationala, nu poate ramane indiferent si pasiv fata fe procesele de diminuare a
diversitatii faunistice. intr-un stat de drept civilizat, societatea, cu toate posibilitatile sale, nu poate sa nu
reactioneze si sa nu actioneze, folosind toate mijloace legale posibile pentru protectia mediului.
Ca rezultat al muncii consecvente si indelungate intru protectia animalelor, treptat populatia
constientizeaza starea animalelor salbatice si are atitudine sanatoasa fata de regnul animal ca rezultat al
activitatii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale in vederea
luarii masurilor concrete. Astazi putem afirma ca, in ultimele doua-trei decenii, a aparut in societatea
umana necesitatea fireasca de a veni in spriginul protectiei animalelor.
Legislatia in vigoare este parghia principala si contribuie esential la protejarea regnului animal. Ea
stabileste urmatoarele domenii de reglementare a protectiei faunei.
Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal in procesele de
planificare si realizare a activitatilor de teren sa fie evitate masuri ce ar putea afecta: a) conservarea
genofondului populational si specific din ecosistemele naturale; b) degradarea habitatelor si conditiilor
29
o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusiv pentruexistenta florei si faunei.
Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii: 1)servesteo sursa de neinlocuit a
oxigenului; 2) serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatieicosmice; 3)formeaza baza
conditiilor climaterice.Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in
faptul ca inlegatura cu capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate,
deoareceaerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica
aerulatmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
Canici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice;
aerul formeaza un mediu unic vital pentru om.
Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic
este folosit inurmatoarele scopuri: 1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;2)pentru
emisia substantelor poluante in atmosfera;3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie
prima pentru dobandirea oxigenuluisi azotului.Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa
reprezinta ansamblul de caracteristici calitativesi cantitative depinde in cea mai mare masura de
activitatea economica a societatii, inclusiv deimplementarea proceselor economice noi, de politica
ecologica a statului care este promovata deorganele de competenta speciala.
Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin legislatiea unor
normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de protectie
juridica a aerului atmosferic.Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative
cu privire la calitateasi protectia aerului atmosferic si anume:
concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA)elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat
admisibile de poluanti (ELA) stabilite de MinisterulMediului. In anumite situatii, normativele
concentratiei maxime admisibile pot fi diferite si aceastadepinde de calitatea aerului atmosferic intro anumita localitate si intr-o anumita perioada de timp.Emisiile limitat admisibile de poluanti
reprezinta normativele poluantilor evacuati in aerulatmosferic de la suprafata solului de o sursa sau
de un grup de surse de emisie in corespundere cunormativele calitatii aerului atmosferic care sunt
prevazute pentru populatie, regnul animal si celvegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de
poluanti se stabilesc la un asa nivel incatsubstantele evacuate de toate sursele existente dintr-o
localitate sa nu depaseasca concentratiamaxima admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se
calculeaza total pe ntreprindere si sedivizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa,
praful metalic, praful de lemn; grupade poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric,
amiac, hidrocarburile.
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste emisiile
de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca
normativeleemisiile limitat admisibile.
Prima conferinta general-europeana pentru protectia mediului organizata la Geneva in 1879 a
elaborat conventia si rezolutia privind poluarea atmosferica transfrontiera la mari distante care
defineste poluarea atmosferei in general ca fiind eliberarea de catre oameni de substante sau energie
cu efecte nocive precum si periclitarea sanatatii deteriorarea ecosistemelor sau altor bunuri dar si
o limitare a beneficiilor mediului.Conventia defineste si si poluarea atmosferica transfrontiera pe
distante lungi ca acea poluare a carui sursa fizica este cuprinsa total sau partial in zona de jurisdictie
nationala a unui stat si care are efecte daunatoare intr-o zona de jurisdictie nationala a altui stat la o
distanta la care nu este in general posibil sa se identifice contributia surselor individuale sau a
grupurilor de surse de emisie.Poluantii atmosferici se impart in doua grupe mari :
-poluanti primari-emisi din surse identificate sau identificabile
31
-poluanti secundari- produsi prin intractiunea a 2 sau mai multi poluanti.Cel mai raspandit poluant al
aerului este monoxidul de carbon care are ca surse naturale eruptiile vulcanice, descarcarile electrice
,incendiile forestiere iar ca surse artificiale arderile de combustibil..Principala substanta daunatoare
din aer este dioxidul de sulf provocata in principal din arderea carbunilor insa cea mai grava forma
de poluare este cea acida.
Prevenirea si combaterea poluarii industriale a atmosferei
Considerata drept cea mai ampla si mai nociva forma de poluare a aerului poluarea de origine
industriala este prevenita si combatuta prin 3 cai principale ;stabilirea concentratiilor maxime
admisibile de substante nocive in atmosfera, stabilirea zonelor de protectie sanitara si reguli
specifice de amplasare a zonelor industriale sau a obiectivelor economice.
Concentratiile maxime admisibile(CMA)
Pentru diferite substante poluante sunt stabilite de catre autoritatea centrala pentru protectia
mediului in colaborare cu alte autoritati de protectia mediului .in tara noastra activitatea de protectie
a calitatii aerului face cu prioritate obiectul preocuparilorInstitutului de Meteorologie si Hidrologie
(INMH) care determina calitatea aerului prin masurarea concentratiilor de poluanti atat in cadrul
unui monitoring de fond cat si unia de import.
Zonele de protectie sanitara
O contributie importanta la prevenirea si combaterea poluarii atmosferei (inclusiv fonice) pe langa
celelalte masuri prevazute de lege o are instituirea zonelor de protectie sanitara. astfel intre
intreprinderile industriale care polueaza atmosfera sau produc zgomot si teritoriile protejate
invecinate se asigura zone de protectie sanitare.Suprafata zonelor de protectie sanitara se considera
de la punctele de emisie in atmosfera a noxelor respective pana la limita obiectivelor si a teritoriilor
protejate.Marimea si forma zonei de protectie sanitara dintre obiectivele economice cu surse de
poluare si zonele protejate se stabilesc pe baza calculelor de antievaluare a concentratiei substantelor
poluante in zonele protejate care trebuie sa fie inferioara concentratiei maxime admisibile chiar si in
conditiile meteorologice cele mai lavorabile.
Amplasarea obiectivelor economice
In ceea ce priveste amplasarea obiectivelor economice care prin natura activitatii lor pot polua
atmosfera ca modalitate de protectie a mediului aceasta se poate realize prin mai multe cai.astfel
amplasarea acestor obiective se face cu precadere in zonele rezervate industriilor cu surse de
poluare ; la alegerea amplasamentului zonei industriale sau obiectivului economic se tine seama si
de factorii naturali capabili sa influienteze asupra conditiilor de mediu ;clima,relieful,reteaua
hidrografica si caracteristicile solului.
Reglementari nationale privind protectia stratului de ozon
Pentru aplivarea masurilor preconizate de Conventia de la viena privind protectia stratului de
ozon(1985) , a celor cuprinse in protocolul de la montreal privind substantele care epuizeaza stratul
de ozon (1987) si a amendamentului acestuia adoptat la Londra(1990) documente la care Romania a
aderat prin legea nr. 84/1993 a fost infiintat in tara noastra Comitetul National pentru Protectia
Stratului de Ozon ,organism interministerial fara personalitate juridica a carui activitate este
coordonata de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.Comitetul National pentru
Protectia Stratului de Ozon este alcatuit prin reprezentanti ai ministerelor ale caror activitati au
legatura cu cu producerea,comercializarea substantelor mentionate in Protocolul de la Montreal si al
amendamentelor lui .Dintre atributiile ce revin acestui organism mentionam :analizeaza si propune
spre aprobare Guvernului oportunitatea aderarii Romaniei la actele internationale in domeniul
protectiei stratului de ozon precum si la incheierea de intelegeri bilaterale si regionale in domeniul
32
numai dou luni nainte. Proprietarul firmei, un cetean francez, urma s improvizeze un
incinerator i s ncerce s neutralizeze substanele periculoase -- un plan care ar fi costat de zece
ori mai puin dect n Europa de vest.
n prezent, deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului.
Mari cantiti de deeuri sunt generate anual. Protecia mediului este o problem a tuturor. Este
problema redresrii, conservrii i ocrotirii mediului n scopul restrngerii i eliminrii surselor
de poluare, n cadrul dezvoltrii armonioase a societii. Cadrul general al strategiei gospodririi
deeurilor menajere l constituie Strategia Proteciei Mediului bazat pe Strategia Naional
pentru Dezvoltare Durabil. Soluia problemei depozitrii i procesrii ecologice a deeurilor
menajere are o prioritate absolut n dezvoltarea durabil a teritoriului. n Romnia, majoritatea
depozitelor de deeuri urbane dateaz din anii 1960 i sunt suprancrcate. Pentru depozitele
vechi nu exist proiecte i msuri de remediere a polurii. Pe lng deeurile menajere, stradale,
comerciale, n depozitele de deeuri urbane sunt introduse i deeuri industriale periculoase.
Deeurile polueaz aerul, apa i solul, degradeaz peisajele pe suprafee ntinse, i antreneaz
costuri ridicate pentru depozitarea lor.
NOTIUNEA DE DESEURI SI DE DESEURI PERICULOASE
Legislatia in vigoare defineste deseul ca fiind orice substanta, preparat sau orice obiect din
categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il
arunca,
are
intentia
sau
are
obligatia
de
a-l
arunca.
In ceea ce priveste deseurile periculoase, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
195/2005, acestea sunt deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul
deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o
proprietate care face ca acestea sa fie periculoase. Deseurile periculoase provin din activitati
antropice si odata introduse sau mentinute in mediu, au un efect nociv asupra acestuia, asupra
oamenilor,
plantelor
si
animalelor
si
a
bunurilor
materiale.
Conventia de la Basel, desi nu defineste deseurile periculoase, prevede categoriile de deseuri
considerate periculoase ce urmeaza a fi supuse controlului in cazul transportului international,
cum sunt: cele de natura chimica, provenite din spitale, din productia farmaceutica, deseuri
petroliere, de natura exploziva etc. Cu un inteles apropiat, cu referire la poluarea marii,
Conventia de la Bucuresti privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, 1992, defineste
notiunea de substanta nociva ca fiind orice substanta periculoasa, otravitoare sau un alt tip de
substanta care introdusa in mediul marin, din cauza toxicitatii ei si/sau caracteristicilor
bioacumulatoare, ar cauza poluarea sau ar afecta negative procesele biologice.
Substanta periculoasa sau nociva este si deseul considerat periculos din cauza compozitiei si/sau
efectului sau nociv asupra unui component al mediului sau a mediului inconjurator in general.
Subiectul 15. Regimul juridic al fondului ariilor protejate de stat
1. Noiunea i componena fondului ariilor protejate de stat;
2. Regimul juridic al rezervaiilor
3. Regimul juridic al parcurilor naionale;
4. Regimul juridic al monumentelor naturii, a grdinilor botanice i parcurilor dendrologice
Avnd n vedere amploarea pe care a luat-o ideea de a pune obiecte ale naturii sub ocrotirea
legii si constatndu-se ca nomenclatura si legislatia erau foarte diferite de la o tara la alta, s-a
stabilit, n cea de-a 16 sesiune a Adunarii Generale ONU din 1959, crearea unui cadru international
34
REFERINE BIBLIOGRAFICE
I.
ACTE NORMATIVE
Acte normative naionale
1. Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29 iulie 1994.
38
40