Sunteți pe pagina 1din 120
ger) Erna geet oa € Pe cueeretr Coe Pearce pera es reed per eee aes eee Phen eee errr a Incegu ‘proves de designe. peter ct eee rr eee cnt ete eet Pema oa ee Progra ater ere an ta ag Srna ker fone weno Re eres ca Peete ma al petiem mcr tats Pececemer ecm asc a Tees ees cetae eet ee Potro Dee eed ILIE CIOARA tele sey Nee ies Eoaect sop oes uly vee INDUMNEZEIRE EDITURA PEGASUS ARTI DE ACELAST AUTOR: 1, Moartea mortii si desivarsirea altura All, 1993 ich astrali. Ferestre spre innit, Editura All, 1994 43. Integritatea finfei umane Euitura All, 1998 4. Omul atcmporal si Divinitatea Editar All, 1998 5. Fiinja umani si Adevarul Absolut Editura Herald, 1998 6, Redresarea morali si spirituali « omeniril Edltura Metropol, 1999 7.Minunata ealatorie spre adncurile propriei fine Editura Herald, 2000 8. Peurmele Absolutului Eaitura Herald, 2001 9. Eternitateaelipel Ecitura Herald, 2001, 10, Realitatea Supremi yi condifionarea umana Editura Herald, 2001 11. Murim 1 tnviem in fiecare clip Eaitura Hermes, 2002 12, Spiritism yi spiritualitate mistic-cresting Eitura Hermes, 2002 13, Cunoasterea lui Dumnezeu prin cuvinte potrivite Ecitura Hermes, 2003 14, Fiecare ins in parte este Dumnezeu intrupat Euitura Hermes, 2004 2.0, ILIE CIOARA Cartea Cartilor CCUNOASTERE DIRECTA, TRAIRE EMOTIONALA, INDUMNEZEIRE EDITURA PEGASUS Bucuresti ‘CUPRINS PREFATA.. | MOARTEA MORTII SI DESAVARSIREA.... Eperienteefectate tn ioara clandesintati.. Experiene realzt intimal detente 25 api 1951 ~ 15 etombei 1956, 2 Document, stl, experese, mance asda eu mine.29 Carer ng nn a) Despre, 3 37 LOCALAUZA ASTRALA, FERESTRE SPRE INAINIT.. 9h UL INTEGRITATEA PINTEI UMANE.. 137 Iv, OMUL ATEMPORAL SI DIVINITATEA. 164 \V. FINTA UMANA SI ADEVARUL ABSOLUT 0169) \VI:REDRESAREA MORALA SI SPIRITUALA ‘A OMENIRI ‘Vil MINUNATA CALATORIE SPRE ADANCURILE PROPRIEI FUNTE, Ill ETERNITATEA CLIPEI... |X, PE URMELE ABSOLUTULUL..... ‘X, REALITATEA SUPREMA SI CONDITIONAREA TUMANA even XE MURIM SUINVIEM IN FIECARE CLIPA 203 tT XILSPIRITISM SI SPIRITUALITATE MISTIC- (CRESTINA..~ a XII, CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU PRIN ‘CUVINTE POTRIVITE. XIV. FIECARE INS IN PARTE ESTE DUMNEZEU ISTRUPAT on INCHEIERE.... 28 23 29 24 Inge ete: Viorel Dragomir Grafica coperte: Marius Zara Pregitire text: Viorica Medrea © Toate drepturile asupra prezentei edit apartin autorului PREFATA In prima decad a luni august in aml 2003, abia term nasem Iucrarea ,Ficare ins in parte este Dumnezeu in- ttupat” si ca de fecare dat inie-o asemenes imprejurae, trlesc clipe insofte de o mare satisfate si bucurie. Fath de cele teisrezsce citi aparate mai iainte si care se afl deja in posesacititorul intrest de .Cunoasterea de Sine", pe aceasta 0 apecier c find corolaral a celor antrioare, Apo, dint-o graba fieasc, ii socotese mi- Sunea fat de semeni Tncheita. Asadar, mi-am zis ey dde-acam inate vo fi liber, i sensu de-a putea ti in Uniume cu Marele Tot fri 8 cuprind in cuvinte exper- ena sso aytern pe ite Liertatea de a face ceea ce noi vem este cel mai rare dar oferit omului de citre Nemarginita Bundtate Diving. fn cuprinul propre: consinge mu mai apérea nici un fel de tema pe care si 0 dezvolt in context ct inerenta trie. Bucurin si zburdsnicia fii mele ou @ drat mai mult de edtevazile, Undeva la oizont, fi fac ‘pariia unele isin’ a ceva deosebit, venit din Eteitate dea serie 0 Carte a Cailor.Adicd un fel de tndrumar fn care omul obignuit safle itreaga tenia a Cunoastri propric fine Tn iva de 25 august ttl Ine vitoare mise comn- cd intuit dinu-o dt ou deosebit claritat i prize: “Cartea Carilor ~ Cunoastere direct, Tire emofion Indumnezeire”. Era prima oara cind mi se transmitea in 5 acest fel ttl viitoarei lucrri, Cu et privese acest ttlu cu tit Intreaga mea flint este absorbits in Imensul Necu- Drins in care ma contopese cu desivarsire. Lucrarea va cuprinde sub form de capitole 0 sintezi tot ceea ce am seri. ‘in continuare, cteva date personale: Nascut la 4 ianu- atie 1916 in comuna Vartop, judetal Dolj, din parintii Gheorghe si Stanca Mladin-Jianu. La varsa de sase ani am fost adoptat de care familia Gheorghe si Stanca Cioara, prietena cu bunicul. Aceasta familie dorea sa aiba un mos- {enitor al averi ce 0 poseda la acea datl. ‘Pregitire intelecuald: Diploms absolvent lceu, Diplo- ‘ma Centrul de pregatiretchnic profesionala, administraivi; Diplomé de Scoalé de pregatire profesional-poitienewscd, ‘La 1 iulie 1940 am fost numit Comisar-ajutor la Ches- tura municipiului Brasov. Am funcfionat pnd la data de 22 martie 1945, cénd am fost arestat impreund cu alfi colegi ~ considerafi ostili regimului comunist - si timis in lagat. in drum spre lagi am evadat si m-am refugiat la paringii mei. Dupai un an de zile lagarul s-a desfiintat si ‘ca am revenit la domicitial meu din Brasov. Noua condu- cere, de asemenea comunist, mi-a propus reangajarea pe acelasi post avut inainte de arestare, Trebuia si fadepI nese o singurd condigie: inserierea in unul dine partidele politice care acaparaserd puterea in stat. Sfetnicul meu interior m-a oprit s fac un asemenea compromis. Am refuzat deci oferta sub pretextul cl nu am facut si nici nu voi face vreodaté politic de parti. In 1948 am allat cd se urmireste pe intreaga fart 0 vastd reprimare, insojitd de arestiri a membrilor de con- ducere a celor dowd partde istorice, a fostilor legionari, cca sia politistilor care au fost epurati. Am parasit din now 6 uct neap cet Bragovul, de data asta singur gi am revenit iarigi in co- ‘muna mea natald, gndindu-ma 1a difertele posibilititi de ascundere oferite de gospodiria parinteasca. ‘Cu aceste ultime date, suficent de imuritoare asupra situatici in care se afla autorul, nu ne rémane altceva decit si ne angajim la descrierea fiecdrei cdr in parte, incercind pe cit posibil s8 scoatem in evidentA esenta atat de cuprinzatoare din ttl revelat. CAPITOLULI MOARTEA MORTII $I DESAVARSIREA Experienfe efectuate in izolarea clandestinitatit ‘Autor ne relateara cf ined din copie @avut adeseort dierite vise prevestoae. Unele dine ele sau impliit dlp surgerea mai multor zl, ton sav ani, Una dite ‘le ma s-aimplinit desis trout apeoape sase deceni. Pent face ct mai acesibil ntelegerea experien- telor, vom allem explicarea diret® de cite traitor @ fenomenelor cu relstarea de cate noi, aga precum o Face fn mod simpli orice etic itera. ‘Suntem deci in zua de 15 augest 1948, 7 important pent locnitoriaestet comune, dati targa anual ~ {dinioard vest in inteeaga regiune. Ramas singur aven- turierul acest experiene at cea cene relate ‘Nu obignaiexe st dorm dupé-amiaza. lar noaptea trecuti mam odinnit molfumitor. Totus m2 cuprins un fel de toropealancjustficata care m-a obligat st pun capul pe pemd, Indatz am adomit si teesc urmitorl vis. Cineva isi anunf prezena prin lovitui fn poarté cu lin bt Ma deplasezs8 vad cine este si ce anume dorest ° fn fqa mea se ald Stefan Dina, un consitean cae, ft ine ceva, mi spune:,Domnal Cit asl exam unoscut in comund ~ dseara vin sb te cate!” -Bine nee Sicfane! Ij mutfumese!” Apo! repedt a dove oad sceayi vente, Se indepitecd cava pag, dup care se intoare 9 epetaa tei oa, punind ecentul cove ma apsat pe cuvintele: stv cate" Ati ou ctl tam cf exe vorba de venieajandarmilor, Mean weit brine impresionat de cle afae, Dupi dou, et ore familia foomata in ined cine’ membr a revit sea le-am po. vest visul Tata, ere deobicei judoca ctrl ca rah ‘pine tad epunc: "Tecan pres mI arcstare tas de aceea a ava visu "Tua spanes smi duc in ascunztoare, Lain sistnja for, am rimas totus cnt impreum. inst pe Iajmdtateaimpulu afetat mes, din profuneimea i. ite pines afl de oi, Pest Nam it uses repay past pnt la wy, poi cinched Ia buckle, Dup ce ram ucat pe Batok am plus in sseunzitor. fn cel moment pat jndarmi sa nist Sore casi apirinduse de citi Tata aia inchisee ua dpa mine gla Ce ela domnul ncurtea mea? upd cea afl mi cat pe min, le spus dest de tare ca sa aud si eu: i oe “Ni este dome sc, a plect de dos zl la e cast, la Brasov! Acesta era consol stbilit de mine a tia casei, in azul ef vor fi cuttin rma nel seurtepercheaii au plecat la conacal xl aveam I ciea dei kilomett afara comune Acolo tt peuecosem ‘remea cu dou span ai aan 10 sieniananean Din acea clpd au am mai pitisit ascunzitoarea, care cons dinr-un pod de bucdtire lipth de casi cu acope- isn pant Eram obligats8 stau Ta orizontal. Lumind nu aveam decitdimineaja pe sub streasin8. De-acum trebuia ‘simi peer vremea in semifntuneric. in aceste condi vitrege, am inceput si meditez la {ntreaga mea existenjé de pn la virsta de treizeci si doi de ani si gase luni. Un bilan deloc mulumitor. Astfel s-au scurs in jur de dou siptimdni, Din cénd in cénd ma Incerea un fel de presimfire c& ceva se va intimpla. Nu puteam sf descifer ce anume. Uneori apdsarea necunos: Cutului era chiar dureroasd, Alteori acel ceva misterios {mi insufla 0 vaga speranta. Si jarasi ma intrebam entra anu giv elta oar Ce-ar putea fi acel att de tainic tnister? in final, iaté fenomenul surpriz3: Intr-o noapte, lumi- nati de un splendid clar de Tund, m& porenese in afara ‘orpului. Era in fafa case, la cinc-gase met deasupra solu, inind seam de nuculce-1aveam in aja casei, a intrare. Eram perfect constient. M& aflam in dublura cor- pului meu fizic. Dispuncam de intreaga mes capactate intelectual, tiam unde imi este compu, sofia de la Brasov, 2 gi starea mea de urmarit politic. In mod fires imi vine ‘ntebarea: .Cum este oare posibil si exist fm afara tu- pului?” Intrucdt mf simjeam minunot, mi-am proiectat Privirea spre poarta gospodirei, la circa douizec {teizeci de met inda am ajuns acolo prin alunecare. $i iar ma intreb: .Cum este posibil sk fnjez in afara cor- pului2?” Negésind nici un raspuns, am tevenit la prima odie, tot prin simplaalunecare, de data sta eu spatle Inainte [a la 0 nous intrebare, un gind vielen se furi= seazi Imi ic eu: ,Stau de atteazile ascuns in podul de u bbucdtirie, au cumva am fnnebunit!?" Teama survenita {rd vrerea mea ma adus pur si simplu in ascunzatoare Podul s-a luminat complet si dup hom (jos era vatra) am escoperit 0 rangi de fier, care ramasese acolo uit probabil cu prilejul acestei Tucriri. Dup& aceen am intrat {n corp int-o forma curioasé: Prin gur3 ira patrundea in comp 0 energie aidoma unui sarpe. Am inceput s4 migc iiinile,picioaele. In srt, iat-ma de-acum imtegrat complet in corpalfzi Pistrez in cele mai miei aminunte intreaga memorie a.celor intimplate, Surpriza pe cat de mare pe atita de mobilizatoae. Pind la acea data nu citsem si nici micar nu auzisem pe cineva despre © asemenca posibilitate de tdire tn fara invelisului carnal, ,.Dack fra voia mea am tit un astfel de experiment ~ imi zc eu nu asi putea oare sit Implinese dup propria voings? Dar, cum s+ realize?” Entuzinsmat de cele intdmplate, itd ce hotirase: S8 fac 4m aya fel ca si-mi mengin starea de constins alat in postura de veghe, ct sin aceea de somn. In acest scop ‘mivam fixat pe scandura ce susinea acoperisul 0 bucat de hartie pe care am desenat un punct negru de di- mensiunea unei pioneze. $i in cimpul zilet ~ stind ta ‘orizontal — mi-am zis: Nu voi parisi corpul dee pivind imaginativ acest punct. Asifel in stare complet de rela- are, cu ochil Inchisiincep si-mi retrag energia din corp, ea pcoare spre cap, comin ieyiea pin ere capalu Efectele acestui exeritiu nu au intiziat si-mi de- monsireze ec merg pe drumul cel bua. La inceput din piciorul fizie se desprindea dublura sa, care devenca a a, luind prin migcare o alt porite. Surpriza si teama 2 geen necontrolat readucea totul Ia normal. La scurt timp iatS-m in afar! frtreaga dublurd desprinsa complet plana cu fata in sus, in migcute spre dreapta gi stanga deasupra corpului, Ma gindese sa patrund ia camera parinfilor de ‘care mi despirjea un zid. Si, drept efect al gindului, mi reped cui capul in acest obstacol. Dar intervine un alt sind: ,Cum si tree prin aid!?” Cel de-al doilea gind ‘mia opritinaintarea. O jumtate din dublura era in afara podilui si restul in interior. Din aceasta tentativa si nereusitd am invajat ceva si anume: menfinerea hotérit gindului pind Ia indeplinirea lui. fntr-o alta incercare: Sunt in afara corpului gi. ma ‘lindese puternic la soba din camera pirinfilor mei. Atat ‘mumai! Fir sA imaginez altceva ma ridic la vertical, apoi cobor in mijlocul camerei respective. Jos s-a format mai ‘ntai eapul apoi sub el corpul constituit din punctisoare luminoase, care se adunau de la sine, fara vreo inter- venfie din partes mea, Indati ce dublura s-a format, ineep si culeg informaji, Mama spala rufele in fata unei abi. Tata era complet imbricat si se afla trintit in patul al doilea si dormita. M-am adresat mamei, crezdnd ci mi vede si aude. Neprimind nici un raspuns, mi-am zis eu, ‘0 sperii. Si, privind masa, am vizut o sticlé pe care am incercat si.o ristom, am migeat numai dublura, fara si realizez surpriza viaibili la care ma asteptam. M-am adresat apoi tatilui, care mi-a spus ceva, dar n-am re tinut. Dupa ce am inregistrat memorial prezenfa unor Tucruri din camerd, am revenit in corp. Intrarea in struc~ tura fizicd s-a produs in mod simplu cu totul diferit ca ‘mai inaimte. Urmeaza verifiearea: Am batut in perete. Acesta era seminalul stabilit inc de Ia inceput, daca aveam nevoie B de ceva. Nu o mai ficusem niciodata par 4 venit foarte ingrijoraté, ~ Ce este cu tine, eti bolnay, ai nevoie de ceva? = Te rog si chemi si pe tata! Si in faja celor doi le descriu tot ce am vizut in ca- ‘mera lor. Mama isi face semnul ervei si-mi spune: — Cum ai putut sé vezi toate astea, cei eu cind am venit, usa de la bucatarie era inchisi si carligul asigurator se afla la locul Tui? ‘Tata mi-a spus ci a avut un inceput de vis eu mine. Atdta doar, Aceste confirmiri mi-au dat aripi, Entuziasmul mi-a ccoprins Sufletul, Am continuat verificarea fenomenului x fratele si cummata mea care Jocuiau in a doua camer, ‘Au urmat apoi mai multe deplasari la locuinfa sofiei mele de la Brasov. La o alts vizit, fBcuté plrinflor mei, vid pe tata ‘mama dar, spre surprinderea mea, intilnese si pe bunica ‘mea decedata. in urma noii revelatii mi se deschide Perspectiva nor imense posiblitii oferite de lumea ciliuza igi manifesta ~ ca de obicei — nemultumirea ci se 13 face prea putin sau unii nu fac chiar nimie, In eontinuare, ne di alte sfaturi, noi inderanur, insistind in deosebi ‘supra Liberulu arbitra, pe care il ae fiecare, de @ merge sa nu pe drumultasat. Redau edteva din spasee acestui mare pedagog mistic-restin: ~ lncepéind de astlzi incepe sitas& se scuture gi fi va ceme, pentru ei va ceme si veti rimine putin. $i nd vetlingrozi Eteritatea cu faptele voastre cele rele, foi cutremura i voi plange pentru inima din voi. lar cei ce muncind se vor mentine in sit, ei vor fi copii mei Este seris in ce fel m-am comportat eu voi gi edt Suet am depus, ca 84 Vi adue pe cit mai multi Hingd mine, $i nu merge nimeni fr voia lui Este Liber arbitra Mi-ati cerut si vin des gi am venit si ce am reaizat in plus? Aceleasi minciuni acelasiegoism, acceasi mandre, scelagi hu in mintea voasta. Nu cura mic! Intentia mea a fost curati, 8 va adun pe ft mai rmolfi si s8 va arit drumul gi pe drumal mew rimneti ‘mereu in urma. Toate metodee le-am incercat. Am obosit sev. Sunt ani grit ‘Va pribusii si nu vl wezti din somnul plicerilor si din pliverea dezgustitoare a scestei lumi, culegeti mi- tragund, spundind cd sunt flor de visuri. Nu vi dati seama ce inseamnd purtarea voastri, Treziti-va cit au e prea ‘iirziu! In curdnd va fi prea tarziu si nimeni nu va putea seapa Sita va eemne un an de zle,cdnd pe dreapta, end pe stnga. Cine va sepa din ea rine definitiv departe de rine, de grija mea, de Dragostea mea si pe cei pe car ‘oi gs in sit, vor fi cop ni ‘Cred ca vl dati seama ci am avut desta rabdare. 124 Ma bucur pentru unii care mi ascult Nimeni nu stic cat trieste gi cum plecafi dincolo? “Mardérit pind in git. Virmai incere o dati, Nu vi leneviti nici unul! Muncifi! Nu e glum&! Citifi in toate eartile, citi pe Cristos si veti vedea c& nu e gluma, pentru ci voi tii, pentru c& i ‘SA mi iertafi dacd, prin cuvintele mele, v-am produs nepliceri gi durere. {In anut 1962 au avut loc dou intalniri. Din prima va redaw iardsi citeva indemnuci i apre- ceri Ricute de calauz: ~ Fiecare si se analizeze gi va vedea eft m-a iubi Faptele voastre sunt Dragostea pe cafe mi-O arti iar nu vorbele. Nu V4 intereseaz8 decat materia, petrecerle, bisfa, ‘murdiria omencascé. Muncifi greu. Vi atrage mirajul Tumi acesteia, pentru care vefi varsa lacrimi de singe dnd vefi rece dincolo, Ampodobiti-va cu virtute crestinessei, Lucraji putin la distrugerea patimii, pentru ci git, vreti din gura si ‘nimeni nu vrea s4 se invinga Dragoste liberd, mu dragoste care incituseaza gindu- tile, Tubeste pe aproapele tiv, fi dai ajutorul necesar si Sufletul tu ¢ liber. Dar, creatuti fi inchini géndurile tale, {otal ti si-l Iasi pe Isus Cristos pentru creatura,E altceva Dragostea de aproapele tiu, Eliberai-vl Sufletele, nf biti creaturilor! Nimic nu se face fird greutate, Cu cit ‘Breutatea © mai mare, cu atft opera e mai frumoasa. $i Aici ce opera! Ce splendoare! Cénd pui indoiala, indoiala hiruieste elanul. 125 ‘Sedinya 31 din 1963 a fost foarte scurtd, dar ne-a ‘umplut inimile de bucurie, fn urma celor marturisite de Antal. Tati ce declard: — Este prima oard cnd Sufletul meu a fost linigtt rmingtiat, de cele ce s-au petrecut fatre voi, pentru in- {elegerea voastrd, pentru prefacerea voastrl, pe care 0 lurmiream de sus si Sufletele noastre s-au iniljat de bucurie, pentru prima dati. Regret din inima pentru cei ‘ce s-au indepirtat de mine si de legea Dragostei, pe care ‘am implantat-o in inimite voaste, ‘Sedinga 32 din anul 1963 a durat in jur de dovi ore {in care Antal rispunde cu mare dragosie si blandete I intrebarile care fi. sunt adresate de fiecare dintre cei prezenfi, Redau cfteva avertismente gi asigurii privind securitatea noastd pe plan fizie: = Ese incileeali in atmosfera voastr’ si paviza voastri eu sunt, insi este nevoie de prudenté din partea voastri si pentru aceasta vi Tademn sé vi intiniti mai putin des, Prevederea niciodatd nu stricd si pentru accasta ‘Vi indemn si executafi ceea ce va indemn. Frati de singe tntre voi mu suntefi, dar intre voi suntefi frat, pentru cd cu va sunt tat. $i nu vreau simi dezamigiti din now, vreau sé ffi Una ~ Un Suflet ~ gi s& fifi sinceri,sinceri, sinceri! ‘Dati bici patimilor si salvati invierea! Proza vieti sit nis va raiticeascd gi iluzile, pe care vi le facetiprivitor la cei inal, Hisaji-le! 7 Frageda floare de cireg este Sufletul vostru. incon- jurafi-o cu delicatefe i nu lasati si-i cada petalele in picat. Cine se lasé antrenat de iluzi, sfirgeste urit. Cine inchide ochii, ca si nu vad ceea ce este bine, este invins. 126 ‘Si mu-L vitati pe Isus! El vi inden pe calea Li ‘Nu vi pardsiti drumul! Noi sunter servii Lui. Este singura intalire fn care plec bucuros. ‘Sedinja 33 lipseste din dosar, dar © noti, scrisé de Ue, araté ci tn aceasta gedints au fost indepatate mai multe persoane, pentru cd sivargiseri gregeli grave, care ‘ay intristat mult ealéuza, ‘Sedinga 34 din anul 1963, din care redu: Unul gregeste mai putin deci altul. Pentru ultima ‘oar se mai acorda celor ce au gresit un termen. Daci in termen de patruzeci de zile nu se indreaptt, e definitiva pierderea lor. Regulile morale trebuie pistrate. Pica, tinare, eezie, necredint, zbucium, faymnicie, pedanterie, int ce sunt oamenii. Trebuie evitaté ambianta intnat Plansul celor vinovati ¢ degeaba, daca ei nu-si i reapta cdile. Ferifi-vl de prieteniile nesincere, care por lagu Plicerea trebuie si fic invins, fiecare si-gifacd cub de virtue si si-5i invings rajiunea, el sinvinga rayiunca simu ratiunea pe el! ui citicii si se tndrepte spre crucea lui Cristos gi ‘i binecuvinteze cele patruzeci de zie, ce le sunt date pentru cea din urmé oari, pentru schimbarea de attudine fn viata lor cea de ,dincolo”. ‘Sedinga 35 din amul 1964 ‘La aceasta sedinj& Antal nua admis dest trei membre “cu mediul si iaté ncepurul: ~ Binecuvanteazi Doamne pe robii ti lic si Vasile! 127 Vin de data aceasta sa va manifest durerea mea, nemultumirea pentru faptele celor ce m-au indepartat dee. Tncepe 0 noua etapi de indrumari. PAstrez numai pe: cei ce pins la sfritul lui decembrie vor Iisa patima si se vor prezenta in fafa mea curaji. Cine nu se invredniceste sh lepede din cl inclinatile, ce duc la pierzanie, il og. pentru mine, s4 nu se prezinte ca si mi dispenseze de nepliceri [Nimeni nu se prezinti in calea mea fard pregitire de ‘mune aprigi. Sita va fi in acest gen. Cine m incepe ‘righ prefect me perne a decom in continuare di indemnuri si sfaturi la unsprezece membrii ai cercului, spundndu-i fiecaruia cea ce va trebui si arunce. In ceea ce mi priveste, iat ce-mi spune Antal: 5 = Tlie, mi bucur! Fste mare pretentie. Nu se poate ined! Atente la atitudine, Mai serios, Nu mai face glume prea des. Este o atitudine serioasd, pentru un drum serios. ‘Noi nu ne jucdm aici De miine incepe fiecare, cei ce vor. Eu pun mana SMbi ajut. De mu, mi-o iau inapoi, cu mult regret. Nu se ‘merge la infinit cu pogorarea, Este voia celor de Sus! Sedinta 36 din anul 1964 Sedinja anterioar’, a fost citité tuturor membrilor a ddous i, facdndu-se comentarile respective, cu explicaf acolo unde se plrea c& nu este destul de clar exprimatd ‘indrumarea caliuzei. 128 De data aceasta au venit tofi membrit cercului, mai putin unul, cdzut deja din sit. Antal igi fncepe prele _gerea in curs creia mai pune unora si cate 0 intrebare sau rigpunde altors, cind este solicitat, Selectez citeva din aprecierle si sfaturile pe care ni le ofer: = Vremea se apropic si ne vom despi si pretinsele voastre energi se vor Impristia in bezn’. V-am chemat, sperind c& vefi veni mai inilfati in Sufletele voastre si regretul meu este mereu acelasi Prospetime primavaratied vreau fn inima din mine. Ce pot si fac? Beznd, putregai in inimi de voluptate, pri- busire, mizerie, brau de mucegai Cineva a czut din siti. Trei stan pe margine, spre dere! Ajutai-val E tlrziv. [Na vin si ma joc cu voi si nici si v8 spun povest! Pentru cé suntei Barba, Suflete bitrine de-acum... Nu suntem boboci de gsc i cutremorul va fi nspaimantator. Lsafi totul i riicafi-va c&t mai este timp! Ce as- teptai? Sute de ani credeti ctr? ‘Sealing 37 din anul 1964 Dureaza in jur de patruzeci si cinci de minute si ci- tauza risponde ia o lists de intrebir,dinante formalate, din care retinem: ~ Urmarit visu me de Nemargnir! De maine vin pest sit —ispta.fglege mat tra! Minirea este exces de pt, victor, victrie! Cine este victories inre cei ce pregitese mantirea Sii- siliti-va, munciti, fiti indrazneti, luptati pe baricade si Ssmulgeisteagal mats 129 Sita se mai clating. Peste patru luni ne vedem pentru verificare gi pentru rezolvarea definitiva, ‘Sedinga 38 din 30 ianuarie 1965 ~Inima mi-e indureratd pentru citiva dint voi, care ‘au indeplinitsfaturile mele si s-au indepartat de drumul ‘V-am intrunit pentru ca si va ardt semne de ‘Trafia este cancer al inimii, Céderea unora dintre voi se datoreazi trufiei nevindecabile, pentru care vei {ntirzia pe drumul drept. Feriirca exist8 pentru cei ce se pleacd pe deplin in ocaziile din viatl pe care Ie intlnese. ‘M-am indepdrtat putin de voi pentru a cerceta in sus pe cineva, ce este ling’ mine gi care vrea si vi vorbeascl insistent, ~ Baa: Eu sunt, nu mai pot, sufér, sufi, sufér! Durere mare in Sufletul meu. Am plcatuit mult si-mi dau seama abia acum, pentru c& n-am erezut ia Dumnezeu. N-am crezut si este, es ‘cum va vad. Salvaji-va, nu vi fntinagil.. Nuvi ‘Viafa aici este. Eu n-am crezut, ‘eam crezut, n-am crezut (plange tot timpul). ~ Antal: Tati ce rezultat are viafa vosst’. [at mocirla fn care ne zbatem si nu vedem Lumina decat dincolo. Acolo este Adevarul, Dreptatea, Lumina, acolo este gi indul ‘Va iert pentru greseli, dar vi rog si nu mai gresiti. ‘V-am adus exemplu. ‘Antal Laudi la zece ani o dati, dar viea lupt, credingl, clan, luciditate si mai ales, smerenie. 130 ‘A trecut cineva mai mare ca mine pe aici si-a privit 1a. voi sis-a bucurat. Metoda mea de a creste Sufletele este variatl si Suifletele se izbese de aga-zisa mea asprime, asa cum clribusii se izbesc de lumina becurilor si cad in adin- cime. Dar, vai lor de nu se ridicd iar! Dack se izbese de becuri, nu vina luminii, ci a lor cd sunt orb si ceea ce-i orbeste este numai si numa trufia. Sedinga 39 din 25 tule 1965 (am fost patra chemati, plus mediul) ~ Binecuvntez pe eci ce leap pimintl gi cats sure spe impria fui Dumnezeat Boga vam vrut pe toi i dart i podoabe duhov- nicest i -am dect nghe in nim. ste imutiltperecerea voasta in lume. Eu vreau s8 {it lugar’ si me domni si doomne! Cine se tnspaimat de acest lncruris8 ma piriseascd. Nu vreau indolent, lancezalt, ma vreau manifestri omenest pt pentrs ‘nthietate in fata celor inalti. Vreau inimi curate, vreau bande, vreau Dragost,Iubire de sproapele,lubire fn cere ‘8 fncetay cu ce-ineserios, fn limbaj de glumi. Ava" este neserios. Ava’ este problemi in evolufie si nu se in privinja acestei glume, recunose greseala. Eu cu cd si Dina incepusem si ne addugém pe langé prenume i acest cuvnt (in glumd, desigur). La atenfionarea Tui Antal am renunfat de-ndaté si pentru totdeauna. 131 Hotirirea dea fi cilugir in lume am lut- fr in- tarzere, find influent i de cunoasterea vel sfinglor ~ eitisem aproape intreaga patrstca, Filocalia ete. Am renunjat de asemenea la alimentul carne gi am adoptat regimul lacto-fructo-vegetarian. $i toate s-au petrecut ca dela sin. lté-m& deci si monah, tind in amestec cu lume gi Viaia cotiiand. in exterior, vig de micean, iar in interior, hotirt si depisesc limitele condiiei mele lumest, spre deschide minunata eale spre Nemir- sine. Despre poattastrimt, care uneste neputinciosul cu Divinitatea, pouivitclilor citite, au aveam dees infor- ‘afi vagi, teoretice, imaginative. Or, cu aglomeriile memoriale nu ogi deplsicetatea ego-ului, pentru a intra jn mod real in Impiritia Cerunior. Prcticam de ctjiva ani Rugiciunea inima sf mulumit ru eram de roadele ce mi le oferea in lupta cu gindirea mea huoticd, dominat de automatisme conventionale. Despre ceasti lupti cu mine insumi ne vom limuri ceva sai tii {In co priveste ingemuncherea mea, iath ee spune Acta: = Bucuratu-m-am indelung cind eel de Hing’ mine sia plecat genunchi in fafa Dumnezeiri. Plingeat Ying’ dlansul gi plans-am si eu de bucuri,plins-am si aici, no, de bucurie. Sedinta nr. 40 din 11 noiembrie 1965 ‘Incepe cetatea victorioasa! Incepe cetatea vie, bastio- foul credinjei. Voiam si spun ci cei ce vin pe aceastt 132 Cale, trebuie si se lepede de lume in limita puterii lor. ‘Intinarea credintei este pedeapss. Sedinta 41 din 30 ianuarie 1966 ~ Antal: Bucuria mea este din Dragoste pentru desi- vrgitea celor ce imi urmeazi pasii de multa vreme. ‘L-am intebat: = Cu ce gresese mai mult? Sunt un pacatost = Cine-i bun? Mai izoleazi-te putin! Mai tacit Ajuti fir8 retinere. invinge-te! Sa sari ca un resort fn preajma celor neajutorati! Sunt sfatui! (A fost o sedinfS scurt fird semnaliri deosebite), ‘Sedinga 42 din 20 mai 1966 ~ Chematu-v-am pent primejdia care v8 amening Suntefi urmaritifiecare. Pazit-vi de pricteni! Nu diseu- tafinimic in aja celoe pe care fi Binuii c¥ nu va sunt pretei Inamicit vor desfagura probleme intregi de securitate ‘Nu va temei!inaime spre Divinitatet am pus itrebarea dac este bine i ma duc la mlns- trea Cernica? ~ Antal: Nut ‘Tota sftul li am ftrerpt tne, [Fam pus 0 noui intrebare in legituré cu patra foto- gi a patrudecedai care-mifaseserd date spre a vizta in asta. ~ Antal: Pateu obliga Tam urmat sfatu, ceretind Sufletele in umes lor asuall 133 Sedinja 43 din 30 decembrie 1966 ‘Au fost chemate opt persoan. ~ Prezentatuv-ati fn fafa mea cu inimilestripunse de teama, De ce vi este team? De ce féptuitilucari pent care svi feteama si vi prezentafi in fafa mea? Milostenia este incins fn litre egoisml Lam intcbat daci intlnieea mea cu el ia lumen astrald a fost real. Si ce reprezinti cutele de pe frunte? Dar, fosta soi ling mine? “tal: Real! Meritai sf ml vezi acum! Fruma- sefea mea este temporard. Cutele mele sunt adancimen modi, Despre fot sofie: ~"Te desprinai ev, Paz gindurilr! Rupe amintirea! [Nu vé intnif in acelagi loc. Bu stablesc local seaintl. ‘Lam fntrebat mental cind am sf ajung Ia nivelul tui ~ Antal Peste ciiva ani vei ft Probleme mintuti este seroztate. Nu crcl, inge- nncherile si timaicrile fac mintirea. Mila, smorenia, Dragosea, rug, milostenia— toate ~ au una! Acestea pot face mintirea. Ca la pti! impostio patima, zdrobest un niray,erifci © pati, distragi o amintr,sfrede- lest odragoste erste smolgistindardul mnt! Sedinga 44 din 20 iulie 1967 Caluza isi manifest mereu nemuljumirea fat de ‘ntreaga activtate a cercului sine precizeazi c& nu trebuie 134 1 judec noi ceea ce se intimin humea noast8. Apoi roses: Misiune intrenupt Cu doi ani in urmé ne recomandase un preot monah ca exemplu de evlavie si indrumitor. Or, o attudine a acestuia rain flagrant contradict cu accea de monah [Lam wimiso scrisoare ea o simp atengionare, in scopul corectrialtudinil respective. Dept urmar, ela intrenupt legdtura cu acest cere In continuare, Antal precizeazi c& acest preot nu re- prezinti decato treapt pe caleaevoluicinoastre. ~ Si ce af cigtigat? nteab el, Nimic! Pentru eX vam trimisce afi veut $i rezultaml este nul! Sedinga 45 din 20 decembrie 1967 {naceast ntlnre cilfuza ne ofer o nou perspec: ‘iva de abordare spiritual: Tu ~ Flacdra ~ Dumneceu! $i cum se ajunge aici lati ceeace ne spune ~ Exist o epoca in care aleri tn dreapra,alergi tn ing, vei cuz, s8 princi, 34 cteyt, ade, ‘sd aduni cunostinge si aduni, aduni si ai facut 0 gramada. Tine-o bine tire mdini i nu o Wisa si cad printre degete aceasts avere. Munca! Muned!.. $i la wrmd scot 0 singurd Flacdrd ~ Flacird pe care O indrept spre Dunncceu, spre Isus Crisis. $tatune nu mai ei nevoie nici de sfinj, mii de prieteni, mci de lume $i mdi ru singur ou Flacdra, E Flacdrd, E Lumind si aceasta Lumina o iin tne 3, desigur, mai gregesti zie, om sunt $i Dunnezeu recuroaste oamenii dar ferijiva de pete? Cea mai frumoasa sings este Dumneceu 135 Sedinta 46 din 16 august 1968 Antal: Folosii inima pentru chemarea lui Isus, jar nu pentru sentimente indecente, ‘Ani de zile v-am vorbit gi v-am indemnat si prea putin. Incrat-ati. Fost-am bland cu voi, protejatu-v-am mereu, g’ndul ‘meu mereu ¢ la voi, efortur facut-am mereu, Prietenii mei de aici sunt aléturi de mine sii mi sfatuiesc $8 va pairisesc. De la I septembrie cei ce vor si urmeze cu adevirat scoala mea, se vor intilni siptimanal, iar ceilalfi si mi piriiseasc3. Doi, tei sl erese, Nu mai vreau mulf ‘Si sti un lucro, va spun la tof. Nu haina face pe om sft. Nu rasa edlugireasca sfinfeste pe om. Nu paramanul sicrucea atdmnate de gat si nici mitinile, Calugirul este in Sufletul Tam cerut sfat fn legaturi cu fenomenul de dedu- Dlare: — Si se linisteascl, si se roage. Vestile de acolo nu modified Sufletele. Puri curiozitate pe care le-o satisfaci! Ce progres au flcut cei ctirora le-ai adus vesti? Vezi cova schimbat la ei? Mangfiere sufleteasca, spun ei, Nu mai are cine sii saisfaca sufleteste. Sedinja 47 din 20 martie 1969 Antal: Este incheiere de ciclu, desfiintare de grup. Incepe un nou cic cu ce care vor veni cu inima curt, cu Seflet cual, cu elan pentru Dumnezeu num 136 fermenul este 1 mai pentru cercetare de congtint8 si hotirce. S& nu vind decit cei cinstfi fn Suflet. Calugari in Spirit. Exagerdti nu permit. ‘Fam cerut binecuvantarea pentru plecarea 1a muntele Athos si pentru ajutorul in legiturd cu serierea unci cari Raispuns —Bine! alts intrebare se referd la scrisoarea trimisi preo- tului, de care am amintit mai inainte. Mi se raspunde c& ru am gresit,trimitand aeea scrisoat, Pentru ,Noul cere devotat lui Dumnezeu” ciliuza stabileste urmitoarele conditi: cinste, curajenie, pentru ‘inceput un coas de Rugiciune a inimii concentraté in reculegere, — Obligatoriu! Obligatoriu! Este conde pe care na ‘va putea si 0 realizeze fiecare, ‘Nu permit ~ sunt sever ~ nu permit ingelare. Metode noi, severe, pentru cei ce vor si-s inalfeinima si Sufletul spre Dumnezeu. Sedinga 48 din 30 octombrie 1969 Si aici ca, de aluminter, la fiecare incepot de seding, ‘Antal - print-o privire de ansamblu ~ evalueaza ceea ce ‘am facut sau n-am ficut in perioada care s-a scurs de la ultima noastr intnire. ‘Antal: Datu-v-am misiuni pentru rdicare si mu va ingrijji decat de forme. Protentie de evolutie fnaltl. VA ‘impristiagi in diverse cercuri. Angajamente neonorate, botie de acumulisi, munca irositi pentru materie. ‘Intrucit securitatea mi-a respins cererea de pasaport entra Grecia, unde intenjionam si ma duc si rimén BT