Sunteți pe pagina 1din 20

CAPITOLE

1.
INTRODUCERE
1.1
DEFINITIE
1.2
DE CE TOCMAI CASE PASIVE? SCURT ISTORIC
2.
CRITERIILE SI CONDITIILE DE BAZA ALE CASEI PASIVE
2.1
CONDITII DE BAZA
2.1.2 TERMOIZOLATIA SI ELIMINAREA PUNTILOR TERMICE
2.1.3 ETANSEITATEA SI VENTILATIA CU RECUPERAREA CALDURII
2.1.4 ORIENTAREA SI UMBRIREA CLADIRII
3.
AVANTAJE
4.
MATERIALE
4.1
TIPURI DE ZIDURI
4.2
POLISTIRENUL
4.2.1 CARACTERISTICI
4.3
AEROGELUL
4.3.1 ISTORIC
4.3.2 DEFINITIE SI PROPRIETATI
4.3.2.1 REACTIA CHIMICA
4.3.3 UTILIZARE
5.
EXEMPLU DE CASA PASIVA
6.
LEGENDE URBANE
7.
CONCLUZII
8.
BIBLIOGRAFIE

CASA PASIVA
1. INTRODUCERE
1.1 DEFINITIE
Ce nseamn casa pasiv?
Standardul de casa pasiva reprezint cldiri cu o eficient energetic sporit, care
sigur un mediu plcut si un confort ridicat. n acelai timp este un standard de eficient
energetic care asigur o sustenabilitate adevrata indiferent de materialele de construcie
folosite sau de condiiile climatice ale amplasamentului.
Prima casa pasiva a fost construit n Darmstadt-Kranichstein sub coordonarea fizicianului
german Wolfgang Feist.
O Casa pasiva este o cladire in care, confortul termic poate fi asigurat doar prin
incalzirea respectiv racirea volumului de aer proaspat de care este nevoie pentru a beneficia
de o calitate suficienta a aerului-fara a utiliza alte sisteme. [Feist2007]
1.2 DE CE TOCMAI CASE PASIVE ? SCURT ISTORIC
Oricum le-am numi case pasive sau cu consum apropiat de 0 (near zero energy) istoria
lor a inceput candva in anii 80, cand in tarile scandinave sustenabilitatea a inceput sa castige
teren si au inceput sa apara cercetarile conduse de universitatile din zona legate de
optimizarea cladirilor, care prin izolare eficienta a peretilor exteriori, ferestre si usi eficiente
termic, etanseitate, reducerea puntilor termice, orientare si ventilare cu recuperarea caldurii ar
putea sa functioneze fara instalatiile de incalzire conventionale (cum ar fi corpurile de
incalzire si sau incalzirea prin pardoseala, pereti sau plinta). Insa, aceste principii au fost
integrate intr-un sistem unitar de criterii numai la inceputul anilor 90 in Germania de echipa
condusa de D-ul Wolfgang Feist, fondatorul si directorul Institutului de Case Pasive din
Darmstadt cu sprijinul ministerului local, care mai tarziu impreuna au pornit si proiectul
CEPHEUS in 5 tari europene, rezultand 250 de apartamente construite conform standardelor
caselor pasive avand ca principal obiectiv demonstrarea fezabilitatii tehnice si economice a
sistemului.
Consumul de energie in defavoarea omenirii
Conform cercetarilor Agentiei Internationale de Energie din decembrie 2009, suntem
numai la inceputul dezastrului si in acelasi timp la marginea prapastiei avand in vedere faptul
ca in tarile in curs de dezvoltare cum ar fi China cu o populatie considerabila consumul de
energie primara pe cap de locuitor se situaza cu 4% procente peste SUA. Chiar daca
presupunem ca in Canada, SUA si tarile de vest al UE consumul de energie primara si-a atins
valorile maxime sau a inceput sa scada datorita investitiilor in domeniul protectiei mediului,
in tarile in curs de dezvoltare va aparea o ascensiune accelerata fapt ce se poate observa deja
in cazul Chinei unde poluarea aerului in centrele industriale a ajuns la cote alarmante.
Consumul mare de energie duce la incalzirea globala care a atins cote alarmante.

In domeniul constructiilor solutia este Casa Pasiva


Chiar dac au trecut 20 de ani de la construirea primei case pasive oamenii au rmas
sceptici fa de aceste cldiri mpnzite de mituri urbane, mituri care ar putea s pun pe
gnduri chiar i un specialist nemaivorbind de laici, cu toate c n aceste decenii casele pasive
i-au dovedit efectul benefic nu numai asupra mediului ci si asupra portofelului si al sntii.
Construciile pasive nu se ncadreaz n tehnologia spaiala si nu reprezint un anumit stil
arhitectural ci un standard de eficien termic la care informaiile, experiena, materiale i
elementele de construcii sunt la ndemna tuturor. Nu trebuie s ne adresm pentru ajutor
societilor care se ocup de transferuri intergalactice i poate fi realizat n orice stil dorim
fie tradiional, modernist, minimalist sau High-Tech. Pe lng acest fapt casele pasive pot
fi construite la fel de bine din baloi de paie ct i din cele mai sofisticate i contemporane
materiale de pe pia.
Prin respectarea criteriilor stabilite de Institutul de Case Pasive din Darmstadt pentru
casele pasive ajungem la rezultate demne de invidiat, fata de o cladire noua care are un
consum anual de pana la 120-150 kWh/m2a o casa pasiva se incadreaza sub valoarea maxima
de 15 kWh/m2a coborand astfel consumul de energie la zecimea necesarului dintr-o cladire
obisnuita fapt care inseamna o influenta redusa asupra mediului si cheltuieli reduse pentru
locatar, un criteriu demn de luat in considerare in conditiile economice actuale.
2. CRITERIILE SI CONDITIILE DE BAZA ALE CASEI PASIVE

2.1 CONDITII DE BAZA


Eficienta energetica i contruciile pasive au 5 condiii de baz care (dac le respectm)
ne asigur rezultatele dorite. Pe lng o emisie redus de CO2a cldirilor va asigura un confort
sporit printr-un spaiu mai rcoros vara si mai cald iarna cu costuri de ntreinere mult reduse , si
nca n-am vorbit de controlul permanent al concentraiei de CO2 i alte toxine, rezultnd un aer
mai curat i mai sntos valori pe care nu le putem cumpra.
Cele 5 condiii de baz sunt:
-termoizolaia eficient,

-eliminarea punilor termice,


-etaneitatea anvelopantei,
-ventilaia cu recuperarea cldurii
-orientarea i umbrirea.

i n acest caz natura ne ofer cel mai bun exemplu de urmrit, natura n care de-a
lungul milioanelor de ani participantii nzestrati cu instinctul de supravieuire i-au format
materiale i forme de comportament care le protejeaz chiar i n cele mai aspre condiii.
2.1.2 TERMOIZOLAIA I ELMINIAREA PUNILOR TERMICE

Puntea termica este acea suprafata, unde intra in contact doua materiale ale caror
capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura.
Stiind ca
posibilitatile de retinere a caldurii sunt date si de grosimea materialului, puntea termica poate
sa apara la elementele de inchidere alcatuite din acelasi material care are variatii de grosime.
Puntile termice se formeaza si in acele locuri unde este intrerupta termoizolatia, permitand
pierderea de caldura prin acele locuri. Aceste punti termice cu pierderi de caldura
semnificativa se formeaza la elementele care compun peretele exterior al casei, de exemplu:
contactul dintre tocul ferestrei si buiandrugul de beton, la buiandrugii de beton care nu sunt
protejati termic( in aceasta situatie este posibila si aparitia fenomenului de condens).
Puntile termice favorizeaza variatii de temperatura, variatii care afecteaza in mod
negativ comportarea in timp a materialelor ce compun elementul de inchidere.

Aceasta conditie poate fi prezentat prin exempul psrelelor care n perioada de var
stau cu gatul i penele intinse pe creanga, n timp ce cu scderea temperaturii zbrlindu-i
penajul imbogind volumul acestuia prin aerul introdus i mresc termoizolaia penajului. n
momentul n care temperatura scade la valori i mai mici acestea i retrag picioarele reducnd
punile termice i ii introduc capul sub aripi realiznd un volum mai compact cu o suprafa
de transmise mai redus. Acest comportament nu se verific prin faptul ca in caz contrar si-ar
pierde vieile, ci prin intenia de a economisi energia nmagazinat prin hran, care prin
arderea intern i confer temperatura constant de supravieuire.

Din acest exemplu putem vedea ct de important este termoizolaia i eliminarea


punilor termice n atingerea unei eficiene termice maxime i precum bine tim cea mai
ieftin energie este cea neconsumat, sau mai bine zis nearuncat prin anvelopanta
termoizolat necorespunztor ar trebui s ne pun pe gnduri si s actionm ca atare.
2.1.3 ETANSEITATEA SI
VENTILATIA CU RECUPERAREA CALDURII

Urmtoarea condiie pe ce trebuie s o respectm este etaneitatea anvelopantei n caz


contrar un procent de 15% din energia introdus va scpa prin diferite crpturi, tubulatura de
protecie a cablurilor electrice si alte goluri considerate neglijabile in cazul cladirilor
convenionale. Umiditatea din aerul scpat prin aceste crpturi ajungnd n straturile mai reci
ale anvelopantei se va condensa i cu timpul pe lng pierderile de energie ar putea provoca
deteriorri majore.
Chiar daca n cazul cldirilor existente nu putem vorbi de o etaneitate sporit,aerul
proaspt infiltrat prin crpturi, pe lng tmplrii i prin rosturile acestora ne asigur din ce

in ce mai puin schimbul de aer necesar pentru un spaiu interior sntos. Msurtorile
realizate dovedesc ca n cazul unui dormitor la care n perioada de iarn toate uile i
ferestrele sunt nchise concentraia de CO2 se va ridica cu mult peste valorile sntoase,
trezindu-ne cu dureri de cap i moleii, demonstrnd c ventilaia cu recuperarea cldurii este
esenial nu numai la atingerea unei eficiene termice sporite ci i la crearea unui spaiu
interior sntos.
2.1.4 ORIENTAREA SI UMBRIREA CLADIRII

Ultima condiie, orientarea i umbrirea cldirii, este i ea una foarte important. Cele
mai importante elemente n acest caz l constituie suprafeele vitrate care in funcie de
posibiliti trebuie orientate spre sud sau est, cele orientate spre vest reprezint un risc mai
mare de supranclzire n perioada de var, iar cele orientate spre nord reprezint suprafee de
pierdere a cldurii, pe lng faptul c acestea nu aduc nici un aport solar.
Prin umbrirea suprafeelor vitrate putem s evitm supranclzirea spaiilor interioare in
perioada verii, cele mai eficiente n acest sens fiind cele exterioare, cele interioare avnd
defectul de a reflecta energia solar nmagazinat spatiilor interioare contribuind astfel la
nclzirea acestora.
2.2 CRITERII

Surs:ecocentricdesign.ca/passivehouse-in-a-nutshell/

de

Poate cea mai importanta diferena fata


alte standarde internaionale consta n

faptul ca nu putem vorbi de o cldire pasiva pn cnd criteriile exprimate in valori fizice
calculabile nu sunt ndeplinite:
-Consumul mediu anual de energie pentru nclzire nu depete 15 kWh/mp
-Sarcina termic anual nu depete 10 W/mp
-Consumul mediu anual de energie primara nu depete 120 kWh/mp
-Valoarea punilor termice nu poate depi =0.01 W/m
-Schimbul de aer la o presiune de 50 Pa nu depete e rata de 0.6/h (etaneitatea
cldirii)
-Valoarea coeficientului de transfer termic (U) nu depete 0,15 W/(mpK)
-Valoarea coeficientului de transfer termic (U) al uilor si ferestrelor nu depete 0,8
W/(mpK)
-Eficienta sistemului de ventilare cu recuperarea cldurii este mai mare de 75%
-Frecventa supranclzirilor (temperaturi de peste 25C) nu depete 10% din
perioada de vara
3. AVANTAJE
Avnd n vedere cele de mai sus, ne putem da seama c prin respectarea unor condiii
de baza putem contribui la realizarea unor spaii mai confortabile mai sntoase i nu n
ultimul rnd mai sustenabile protejnd n acelai timp si natura printr-o emisie redusa cu 90%
de CO2.
Pe lng cheltuielile reduse, un aspect foarte important, pe care nu-l putem exprima n
valori bneti este i faptul c ntr-o cas pasiv avem un ambient mult mai plcut i mai
sntos. Perii cu o temperatur interioar mai ridicat i aerul cu o calitate constant ridicat
elimin riscul mucegaiului i a acumulrii bioxidului de carbon sau a altor gaze toxice n
spatiile interioare, oferindu-ne condiii de confort i igien sporit. n cazul n care n cldirea
propus ne-am planificat o edere de o perioad mai lung de 8 ani, i ne-am propus i o via
mai sntoas la costuri reduse (pentru energie), varianta ideal o reprezint o cas pasiv cu
care pe lng aspectele de mai sus am putea s contribuim i la reducerea emisiilor globale de
bioxid de carbon i a polurii mediului.
Se poate transforma o cas existent intr-o cas pasiv?

n cazul reabilitarii termice, a transformarii unei case obisnuite intr-o casa pasiva,
valorile stipulate in criteriile caselor pasive sunt un pic mai indulgente consumul mediu de
energie pentru incalzire la cladirile reabilitate fiind stabilita in 25 kWh/(mp an) fata de cele
nou construite, la care aceasta valoare este de 15 kWh/(mp an). Aceasta indulgenta se
datoreaza faptului ca la aceste cladiri exista si detalii care nu se mai pot aduce la nivelul unor

detalii nou construite, cel putin nu in cazul in care verificam si eficienta acestor costuri, ca de
exemplu eliminarea puntilor termice structurale aparute la contactul dintre zidarie si fundatii.
Cu toate acestea transformarea unei case existente intr-o casa pasiva nu este imposibila.
Cele mai rentabile investitii in cazul unei reabilitari termice sunt dupa cum urmeaza: izolatia
termica a peretilor,a tavanului(sarpantei), a pardoselii schimbarea tamplariilor cu unele mai
eficiente, etanseizarea anvelopantei, utilizarea unei centrale termice eficiente si nu in ultimul
rand, atat pentru eficienta termica cat si pentru confortul si sanatatea locatarilor un sistem de
ventilatie cu recuperarea caldurii.
Aceasta transformare poate fi realizata atat la locuinte unifalimilale detasate cat si la
apartamentele de bloc.
4. MATERIALE
Care dintre materialele de constructie preteaza la construirea unei case pasive?
Raspunsul este simplu. Putem folosi orice material de constructie, important este, ca dupa
construire anvelopanta termica sa aiba valoarea coeficientului de transfer termic
0,15W/mpK
Deci o casa pasiva se poate construi cu ajutorul celor mai noi si mai eficiente materiale
de constructie existente pe piata, cum sunt panourile vidate (VIP), aerogel etc., cu materialele
considerate comune cum ar fi polistirenul sau vata minerala, dar si cu ajutorul materialelor
naturale cum ar fi termoizolatiile din fibre lemnoase, canepa, lana sau chiar si cu baloti de
paie.
Alegerea potrivita este la latitudinea fiecaruia, insa cel mai important dintre toate, este
rezultatul obtinut, o cladire cu un confort sporit si cu un consum redus, si nu folosirea celui
mai nou si mai costisitor material de pe piata.
4.1 TIPURI DE ZIDURI
Pentru ca la casele pasive cel mai important este termoizolarea eficienta a constructiei, nu neam ocupat de elementele structurale, care la randul lor pot fi realizate din orice material in
functie de caz, buget sau exigentele personale.

4.2 POLISTIRENUL

Polistirenul este un material polimeric, slab transparent, amorf sau parial cristalin,
termic prelucrabil (termoplastic). Se fabric din monomer stirol, o hidrocarbur mai simpl
lichid, obinut din petrol. Polistirenul este unul din cele mai rspndite tipuri de mas
plastic, cu un consum mondial (semnificativ) de miliarde de kilograme pe an.
4.2.1 CARACTERISTICI
Este solid la temperatura camerei.
Este prelucrabil prin nclzire (termoplastic).
Are o temperatur de nmuiere de aproximativ 100 C i redevine la stare solid prin rcire.
Este utilizat ca material industrial (de construcie) sub form masiv sau spongioas
(buretoas).
Comportarea la ardere.
- arde lent, iar dupa aprindere arderea continua;
- flacara este stralucitoare si galbena;
- fumul este negru;
- are miros dulceag (tipic de stiren);
- degaja CO, C02 si H20.
4.3 AEROGELUL

4.3.1 ISTORIC
Materialele compozite sau cele obtinute prin diferite procedee tehnologice au dus, in
mai putin de un secol, la o adevarata revolutie, adaugand betonului, metalelor si lemnului o
sustinere nebanuita in industria constructiilor, a masinariilor si a dispozitivelor cele mai
diverse. In perioada anilor '30 ai secolului XX a aparut bachelita, obtinuta dintr-o rasina
sintetica; peste o jumatate de secol a venit randul fibrei de carbon, pentru ca anii '90 sa
marcheze noua era a siliconul.
Acum, savantii sunt preocupati de realizarea unui nou material, denumit aerogel, sau
"fum inghetat", despre care cred ca va revolutioana mersul multor domenii de
activitate. Totusi, chiar daca numai recent a fost adus in atentia publica, conceptul care sta la
baza acestui material extrem de apreciat, nu este unul nou. Primul care a incercat sa creeze
aerogelul a fost chimistul american Steven Kistler, in 1931, in urma unui pariu excentric facut
cu un coleg de bransa, in incercarea de a inlocui lichidul dintr-un jeleu, cu gaz, fara a modifica
proportiile initiale ale gelului. Kistler a incalzit jeleul, a evaporat apa si celelalte componente

lichide din structura sa si a introdus in locul lor metanol. A inventat astfel un precursor al
actualului aerogel, un soi de fum inghetat, ultrausor si foarte rezistent in raport cu densitatea
sa. Totusi, din pricina costurilor foarte ridicate necesare producerii acestui material, nimeni nu
a fost atras de inovatie, iar reusita va fi data uitarii pentru mai multe decenii.
Chimistul Steven Kistler, parintele misteriosului "fum inghetat"

Saptezeci de ani mai tarziu, in anul 2000, oamenii de stiinta din cadrul NASA au pus
bazele unui proiect care necesita utilizarea unui material foarte usor si in acelasi timp foarte
rezistent din punct de vedere termic, dar care nu exista propriu-zis. Acest eveniment readuce
in scena vechea descoperire a lui Kistler, pe care cercetatorii americani o studiaza amanuntit si
o perfectioneaza. Ei adauga "fumului inghetat" oxid de aluminiu si siliciu si inlocuiesc
inflamabilul metanol cu bioxid de carbon. Acest lucru a dat aerogelului de astazi aspectul unei
bucati de sticla, cu un interior "aerat", abundent in bule. In ciuda denumirii, este vorba despre
un material perfect uscat, total diferit de gelul clasic, foarte elastic si extrem de rezistent la
socuri si variatii mari de temperatura. Aerogelul este un izolator termic remarcabil, pentru ca
reduce aproape de anulare cele trei cai de transfer ale caldurii, convectia, conductia si radiatia.

4.3.2 DEFINITIE SI PROPRIETATI

Aerogelurile sunt o clas special de materiale poroase obinute prin uscarea n


condiii supracritice a unui gel umed.
Desi, la origine, materialul este hidrofil, prin intermediul unui tratament chimic, el
poate fi convertit la hidrofobie; se topeste numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius,
are o conductibilitate apropiata de zero si este considerat materialul solid cu cea mai mica
densitate posibila, continand aer in proportie de 99,8%. Un centimetru cub din aerogel
cantareste 3 miligrame, putin mai mult decat aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din
interiorul sau este similara cu cea a unui teren de fotbal, aproximativ 7000 metri patrati. Mai
mult de atat, un burete de aerogel de numai doua grame poate sustine greutatea unei caramizi
de 2.5 kilograme.
4.3.2.1 REACIA CHIMICA
Obinerea hidrogelului de SiO2 este urmat de eliminarea ionilor de clor i sodiu dup
care apa coninut n porii gelului este schimbat cu etanol (procesul de deshidratare este unul
lent). n cele din urm alcogelul (gel ce conine un alcool) de SiO2 este adus
la temperatura i presiunea necesar pentru ca etanolul lichid s ajung n condiii
supracritice. n starea supracritic etanolul se va comporta precum un gaz, fr a exercita
asupra porilor materialului fore de tensiune superficial. Odat etanolul eliminat se obine o
structur cu o densitate extrem de mic, numit aerogel (gel ce conine doar aer).

Prepararea aerogelurilor prin aceast metoda s-a dovedit a fi foarte dificil, lucru care
mpreun cu imposibilitatea la acel moment, de a cunoate cu adevrat proprietile speciale
ale acestui tip de material a condus la neglijarea cercetrilor n acest domeniu pentru aproape
trei decenii. Aerogelurile au revenit n atenia comunitii tiinifice odat cu descoperirea n
anii 60' a unei noi metode de obinere a gelurilor de SiO2, eliminndu-se n acest fel
dificultile ntmpinate n metoda lui Kistler.
4.3.2.2 METODA DE PREPARARE SOL-GEL
Teichner i echipa sa au nlocuit silicatul de sodiu utilizat de Kistler cu un alcoxisilane
(tetrametil-ortosilicate, TMOS). TMOS este dizolvat n metanol de nalt puritate dup care se
adaug cantitatea de ap potrivit pentru pornirea reaciilor de hidroliz i condensare. Fr
un catalizator reaciile se desfoara foarte lent, motiv pentru care mediul de reacie trebuie s
conin un acid sau o baz.
4.3.3 UTILIZARE
4.3.3.1 AVANTAJE
Pana acum, inginerii i-au gasit acestui
material intrebuintari in izolarea conductelor
de petrol, iar cizmarii in confectionarea
branturilor pentru incaltaminte. Alpinista
britanica Anne Parmenter a escaladat muntele
Everest fiind incaltata cu ghete captusite cu
un strat subtire de aerogel. Declaratia sa de
dupa expeditie a sunat astfel: "Singura
problema a fost ca mi-era foarte cald la
picioare, ceea ce, de fapt, nu este o problema
atunci cand esti alpinist". De asemenea,
compania Hugo Boss a testat si ea calitatile
aerogelului pentru o linie de geci de iarna, dar
acestea au fost rapid retrase din circulatie,
deoarece cumparatorii s-au declarat
incomodati de faptul ca erau mult prea
calduroase.
Acestea sunt, insa, numai cateva exemple sarace ale posibilitatilor de intrebuintare a
aerogelului. Specialistii considera ca potentialul materialului este aproape nelimitat, fiind de
parere ca s-ar putea gasi aplicatii ale acestuia in majoritatea domeniilor si activitatilor umane.
Pentru ca absoarbe complet radiatiile infrarosii, el va permite construirea unor cladiri sau
incinte care sa permita accesul luminii solare in interiorul lor, fara a tolera insa si schimbarile
termice. Inserarea unui strat de aerogel in peretii exteriori ai caselor si in compozitia
gemurilor ferestrelor, ne va scapa atat de caldura torida a verii si de figul sezonului rece, cat si
de aparatura electrocasnica mare consumatoare de energie electrica, asa cum sunt aparatele de
aer conditionat. Este lesne de intuit ca montarea unui acoperis transparent ce permite
patrunderea intregului spectru de lumina fara vreun pic de caldura va reprezenta un salt urias
din punct de vedere al eficientei energetice.
4.3.3.2 DEZAVANTAJE

Densitatea sa este de 800 de ori mai mic dect cea a unei buci de sticl de aceeai
mrime. Aerul repartizat n pori invizibili cu ochiul liber, dar ponderalitatea extrem de redus
sau un revers: materialul este fragil, astfel c se frm chiar i numai dac cineva dorete s
l in ntre degete.
5. EXEMPLU
CLDIRI CU STRUCTUR DE LEMN
Foarte muli dintre noi, cnd vine vorba de o cldire de lemn o asociem cu o cldire
rustic din brne de lemn. Realitatea st, n schimb, cu totul altfel. Foarte multe cldiri
construite n perioada modern (ncepnd din 1920) n SUA au fost realizate din lemn chiar
dac aspectul lor nu ne dezvluie aceste detalii i acestea nu au nimic n comun cu cldirile
rustice cunoscute de noi.
Ca exemplu v-am pregtit o imagine cu mai multe construcii. Toate sunt din lemn sau
conin lemn ntr-o proporie de cel puin 80%.

Pn i concepia legat de dimensiunea redus a cldirilor de lemn a fost dezminit


recent cnd s-a terminat prima construcie pe structur din lemn, de 8 etaje (colul stnga sus)
denumit Life Cycle Tower i construit ca imobil de birouri n oraul Dornbirn, Austria.
Construciile de lemn au avantajele lor de care ar trebui s se in seama: o execuie mult mai
rapid n special, la cele realizate off site, puse n oper n form de prefabricate, un bun
comportament n cazul cutremurelor, o bun capacitate de nmagazinare a unui volum mare de
CO2 i o emisie de CO2 cu mult redus fa de cele rezultate din producia altor materiale de
constructie, o greutate mai mic i, astfel, un volum mai redus al fundaiilor. n cazul unei
administraii silvice corespunztoare, este un material regenerabil i uor reciclabil pe cnd
unele materiale folosite la scar larg n industria construciilor sunt greu sau chiar imposibil
de reciclat n condiii rentabile, singurul mod de a le refolosi dup demolarea cladirii fiind cel
pe post de umplutur.
Ca o legtur ntre cldirile pasive i cele cu structur de lemn v prezentm un
concept de locuin pentru o singur familie, cu regimul de nlime P+1 i cu o arie

construit de A.C.=71mp. Aria construit desfurat este A.C.D.= 142 mp i aria util
desfurat este de AUD= 100 mp.
Funciunile propuse sunt dup cum
urmeaz: la parter hol acces de 3.08 mp,
camer de zi de aproape 23 mp, sufragerie de
13.83 mp, buctrie de 6.78, cmar +
central termic de 4 mp i un mic grup
sanitar de 1.60 mp; la etaj hol de 3.97 mp
din care se poate accesa dormitorul
matrimonial cu baie proprie de 5.43 mp,
grupul sanitar de 4.10 mp, un dormitor de
11.59 mp i altul de 9.94 mp, acestea din
urm putndu-se uni cu uurin n cazul n
care s-ar prefera o singur camer. mpreun aceste spatii pot oferi un mediu adecvat unei
familii de 4 persoane.

Structura de rezisten este o structura


uoar de tip Platform din lemn cu planee realizate din profile Icompuse din lemn i
OSB.
Pereii sunt compui din urmtoarele
straturi din interior spre exterior: gipscarton
ignifug de 12.5 mm grosime, un spaiu
pentru instalaii de 37.5 mm cu rigle
orizontale, OSB4 sau panouri lamelare de
lemn aplicate cu band de etanare la rosturi
i la strpungeri pentru asigurarea
etaneitii (n50 1/h-1 criteriu de baza la
casele pasive), structur de lemn n grosimea
creia va veni i termoizolaia (grosimea acesteia depinde forate mult de condiiile climatice
din zon, de proprietile geamurilor i de orientarea acestora), noi am propus o grosime de 35
cm. Pe partea exterioar vine al doilea strat de rigidizare a structurii (OSB4, panouri de lemn
lamelar sau chiar scanduri dispuse oblic) acest strat nemaiavand rolul de etaneizare, ci doar
de rigidizare a structurii, dup care vine un strat ventilat de 2.5 cm cu rigle verticale pe care se
va monta placajul de lemn propus de 1.8-2.4 cm grosime.

n apropierea rosturilor sau a crpturilor aprute printr-o execuie necorespunztoare


pot aprea cureni de aer care, prin umiditatea transportat, n timp, pot cauza deteriorri
grave ale structurii. De aceea, importana unei etaneiti perfecte (n50 1/h-1) depete
domeniul eficienei energetice, aceasta asigurnd i longvitatea structurii de rezisten a
cldirii.

Toate laolalt trebuie s aib o valoare a coeficientului de transfer termic de U 0.15


W/m2K de preferat U 0.10 W/m2K. Aceste valori sunt recomandate pentru orice parte a
anvelopantei cldirii, excepie fcnd uile i ferestrele la care se aplic reguli diferite.
Calculul coeficientului de transfer termic se realizeaz conform DIN EN ISO 6964.
Fundaiile se pot realiza cu fundaii izolate, continue sau de tip radier general, ns, n
fiecare caz, trebuie s avem grij ca acestea s nu constituie o punte termic ntre interior i
exterior respectiv intre interior si terenul de fundare. Valoarea maxima admis n cazul
punilor termice lineare este de =0.01 W/mK numai in acest caz putem vorbi de o structura
lipsita de punti termice.
[arh. Ede Abos]

6. LEGENDE URBANE

In ciuda faptului ca standardul caselor pasive exista de mai bine de 20 de ani, este
bazat pe fizica constructiilor si demonstrat si in practica prin mai mult de 42 000 de cladiri,
casele pasive sunt inca invaluite in mituri si legende urbane. Dintre aceste legende va voi
prezenta cateva, culese de D-na ing. Enik Sariri-Baffia colaborator stiintific la Institutul de
Case Pasive din Darmstadt Germania, certificator de case pasive.
Legenda nr. 1 Deschiderea ferestrelor este interzisa care va produce in timp senzatii de
claustrofobie.
Din contra: Deschiderea ferestrelor este chiar benefica in special in perioada verii cand in
timpul noptilor racoroase putem sa aerisim cladirea fara a folosi sistemul de ventilare
reducand si in acest fel consumul energetic al cladirii. In perioada iernii in schimb ventilarea
prin fereastra nu mai este recomandata si ar fi ineficienta din punct de vedere energetic, dat
fiind faptul ca aerul proaspat este furnizat non-stop de sistemul de ventilare cu recuperarea
caldurii oferindu-ne atat schimbul de aer necesar cat si eficienta prin recuperarea caldurii, iar
deschiderea geamurilor in aceasta perioada ar insemna caldura si bani aruncati pe fereastra.
Legenda nr. 2 Investitiile suplimentare sunt exagerat de mari si nu pot fi recuperate.
Din contra: in cazul in care folosim solutii inteligente realizate de specialisti (priect de
arhitectura si de instalatii detaliate), investitiile suplimentare sunt scazute, demonstrate si de
investitiile deja realizate intr-un numar destul de mare in special in Europa (42 000 de cladiri)
dar si pe alte continente Despre acest aspect al rentabilitatii gasiti mai multe detalii in
articolul nostru Rentabilitatea caselor pasive
Legenda nr. 3 In momentul in care mi se face frig n-am posibilitatea de a mari temperatura.
Din contra: Toate casele pasive dispun de o sursa de caldura, chiar daca acestea sunt mult mai
reduse decat intr-o cladire conventionala. In regiunile temperate ale Europei nu ne putem
baza in totalitate pe aportul solar, care nu nu ne poate asigura temperatura necesara pentru un
climat interior confortabil. (Dar se poate intampla ca in ciuda temperaturii exterioare reduse,
temperatura interioara sa scada numai 0.5 grade C fara nici o incalzire). Ce-i sigur ca intr-o
casa pasiva nu vom ingheta, pentru ca temperatura nu va cobora niciodata sub 0C.
Legenda nr. 4 Producerea termoizolatiei groase si a altor elemente specifice consuma mult
mai multa energie decat va economisi vreodata.
Din contra: Toate elementele folosite in cazul caselor pasive (in special cele lipsite de
elemente mecanice) sunt de o lunga durata de viata, perioada in care vor economisi multiplul
energiei incorporate (prin materialul de baza, productie, transport). Pe partea exterioara
structura cladirii este protejata de capriciile vremii de un strat gros de termoizolatie, iar pe
partea interioara etanseitatea spotita (0.6 schimburi /h) protejeaza si ea structura,
prelungindu-i viata si astfel cladirea devenind mai durabila decat una conventionala.
Legenda nr. 5 Investitiile suplimentare sunt asa de mari incat in cazul vanzarii cladirii,
acestea nu se pot recupera pe piata imobiliara.
Chiar daca suntem in intarziere din acest punct de vedere (si nu numai) fata de alte state
europene, in timp se va ajunge si la noi in situatia in care imobilele construite ieftin (si
vandute scump) nu vor mai fi in voga si oamenii o sa caute cele eficiente energetic.
Legenda nr. 6 Accesoriile si componentele necesare sunt disponibile numai in strainatate la un
pret ridicat.
In momentul actual s-ar putea sa fie adevarat cel putin partial, unele componente cum ar fi
tamplariile certificate sunt greu de gasit in tara, in schimb in momentul in care cererea pe

piata locala va creste la o anumita cota, producatorii locali isi vor da seama ca merita efortul
depus pentru dezvoltarea si certificarea produselor, acest fapt ducand in acelasi timp la
produse de calitate superioara si suplimentarea locurilor de munca.
Legenda nr. 7 In termoizolatia groasa nu poti introduce nici macar un surub, termoizolatia
reprezinta un loc ideal pentru rozatoare.
Rozatoarele constituie un pericol doar pana la o adancime de 50 cm, pericol care se poate
elimina prin folosirea membranelor speciale. Pentru fixarea diferitelor obiecte exista diverse
solutii ca de exemplu dubluri spiralate cu care putem fixa obiecte cu greutati mai reduse ca
corpurile de iluminat, sau cutiile postale, dar exista si solutii de prindere fara punti termice
pentru obiecte de greutate mai mare. Aceste solutii in schimb necesita detalii realizate in
prealabil, si este foarte important ca acestea sa fie realizate de specialisti cu calificare si
experienta.
Legenda nr. 8 Casele pasive sunt prea complicate si High-Tech ca un utilizator oarecare sa se
descurce, gestiunea fiind prea complicata, ca tinta de eficienta propusa sa fie atinsa.
Din contra, casele pasive sunt foarte prietenoase cu utilizatorul, in cazul nostru locatarul, si
pot fi gestionate foarte usor. Nu necesita implementarea sistemelor de instalatii foarte
complicate. Sistemul de ventilare cu recuperarea caldurii (Heat Recovery Ventilation) este
mult mai usor de folosit ca un televizor. Singura datorie a utilizatorului este schimbarea
periodica a filtrelor, ce se poate compara cu schimbarea sacului dintr-un aspirator.
Legenda nr. 9 Tuburile sistemului de ventilare constituie un loc propice pentru dezvoltarea
bacteriilor, sistemul este zgomotos si face curent.
Din contra: sistemele de ventilare cu recuperarea caldurii sunt total diferite de sistemele de
climatizare conventionale. In aceste sisteme de ventilare folosite in casele pasive aerul
proaspat nu se combina cu aerul viciat. In primul pas aerul proaspat trece printr-un filtru de
praf si polen imediat dupa ce a intrat in casa. Sistemele de ventilare sunt silentioase si in
fiecare caz tubulatura este si ea echipata cu reductoare de zgomot. Volumul de aer este
introdus in camere numai in cantitatea necesara, la o viteza si o presiune redusa, suflul putand
fi identificat doar pana la o distanta de 1.5-2 m de la anemostate amplasate in spatiile de
locuit in zone in care sa nu deranjeze locatarii. Acestea se pot verifica cel mai usor intr-o casa
pasiva functionala, de exemplu in cadrul zilelor portilor deschise eveniment organizat anual
de Institultul de Case Pasive din Darmstadt in toata Europa in colaborare cu organizatiile
locale, anul acesta in perioada de 9-11 noiembrie.
Legenda nr. 10 In cazul panelor de curent sau a defectarii ventilatoarelor exista riscul
sufocarii.
Din contra: Aceste sisteme de ventilare sunt realizate pentru o lunga durata de viata si cu
technologii relativ simple astfel in cazul defectarii sunt usor de reparat. Pentru a mentine
nivelul de CO2 la cote reduse (1000-1200 ppm) in cazul defactarii sistemului de ventilare ne
putem baza si pe optiunea ventilarii prin ferestre . In lipsa incalzirii prin aerul ventilat putem
folosi si surse conventionale de caldura cum ar fi cuptorul sau plita de aragaz fie ea alimentata
de pe retea sau din butelie. Cei mai sceptici sau cei carora le place ambianta focului pot
propune de la inceput si un semineu pe lemne, dar numai cele cu sursa exterioara de aer fiind
propice pentru a nu influenta etanseitatea cladirii . Panele de curent fiind destul de rare in
zilele noastre, pericolul cauzat de acestea este destul de improbabil.
Legenda nr. 11 Casele pasive sunt urate si patratoase.
Casele pasive se pot realiza in orice stil arhitectural dorit pentru ca criteriile nu sunt stabilite
pe forma ci pe eficienta acestora. In vederea atingerii eficientei stabilite (consum mediu anual

de 15 kWh/mp) diverse stiluri si orientari necesita solutii si investitii diferite. Avand in vedere
aceste cerinte, in majoritatea cazurilor casele pasive sunt realizate intr-o forma cat mai
compacta, cu suprafete vitrate mari si orientare spre sud bineinteles gasim si exceptii. In
general cladirile realizate dupa standardele caselor pasive nu pot fi identificate doar dupa
forma lor, de acest fapt ne putem convinge usor consultand baza de date a institultului de case
pasive unde gasim cladiri realizate in toate stilurile arhitecturale existente de la cele
minimaliste pana la cele traditionale.
Traducere si adaptare: Arh. Ede Abos
7.CONCLUZII
Cu o investitie mai mare cu aproximativ 20% fata de una obisnuita avem beneficii pe termen
lung.
Casa pasiva este o sloutie atat pentru beneficiar cat si pentru mediul inconjurator deoarece
scade consumul de energie, odata cu acesta poluarea si incalzirea globala sunt diminuate si
pretul pentru intretinere este unul mult scazut.

8.BIBLIOGRAFIE
1.Asociatia Casa Pasiva- http://asociatiacasapasiva.ro/
2.Pasivehaus Institut- http://passiv.de/en/
3.https://en.wikipedia.org/wiki/Passive_house
4.Aerogel- wikipedia.org
5.Alexandru Safta- Aerogelul materialul minune al viitorului- http://www.descopera.ro/
6. http://izolatieaerogel.ro/