Fundaia Cultural Umanitar Henri Coand Timisoara

Centrul de Formare Profesional Henri Coand

Timisoara, str. Ofcea, nr. 9
Tel/fax 0256/486321
Email: henricoandatm@yahoo.com
www.henricoandatm.ro

INFIRMIERA I LOCUL EI DE MUNC

Infirmiera asigur ngrijirea pacientului, particip la meninerea unui climat optim care s
uureze viaa pacienilor, asigura alimentaia la pat a pacienilor nedeplasabili, aranjeaz i schimb
lenjeria de pat i corp, menine contactul cu pacienii i i ncurajeaz, prin crearea unei atmosfere de
confort i ncredere, asigur aplicarea principiilor de dezinfecie, acord primul ajutor n caz de
urgene medicale, catastrofe naturale, asigura transportul decedailor.
Pentru unii pacieni, chiar i lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea mesei,
mbrcatul sau igiena personal. Dac este uor de ngrijit un copil, un adult este mai greu de
manevrat i mai temperamental.
Infirmiera trebuie s rmn calm i calculat, ndeosebi n situaii de criz, chiar i n faa
tragediei. Calitatea serviciilor ei nu trebuie alterat prin atribuirea unui caracter personal durerii
bolnavului. Pot apare situaii neprevzute, starea de sntate a bolnavului se poate nruti rapid i
atunci infirmiera trebuie s fie lucid, stpn pe sine, acionnd n interesul bolnavului.
Aceasta profesie presupune de cele mai multe ori flexibilitate, rbdare i rezisten fizic.
Dorina de a ajuta, mpreun cu o atitudine pozitiv, nelegtoare, empatie sunt calitile pe
care trebuie s le aib o infirmier pentru a face fa acestui job.
Infirmiera i exercit activitatea n mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, n sectorul medical,
medico-social sau social.
ngrijirea bolnavului este o munc grea, care cere serioase eforturi i un aport intelectual
apreciabil. Serviciul de 8 ore n ajutorul dat bolnavilor, grzile de noapte alternate cu serviciul de zi,
mediul infecios n care lucreaz o mare parte a cadrelor medicale i grija fa de suferinele
bolnavilor fac ca ngrijirea bolnavului s cear o munc ncordat din partea personalului medicosanitar
Petrecnd majoritatea timpului de munc printre bolnavi, n condiii de munc ncordat i de
cele mai multe ori n mediu infecios, trebuie s-i organizeze n aa fel modul de via nct sa
suporte cu uurin eforturile cerute de munca profesional.
Infirmiera trebuie s acorde o grij deosebit igienei sale personale. Ea trebuie s fie exemplu
de curenie, nu numai n serviciu,ci i acas. Baia zilnic este obligatorie. Exteriorul ei trebuie s fie
corect i acas, dar mai cu seam pe strad sau n locuri publice. O grij deosebit trebuie s acorde
minilor, care reprezint unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricrui cadru sanitar.
Infirmiera trebuie s se prezinte n mod regulat la controalele periodice de sntate.
Activitatea de ngrijire o expune la infecii, pe care e bine s le descopere ct
mai devreme. n acelai timp, lucrnd cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infecii, ea poate
reprezenta o surs de mbolnvire n plus pentru ei. Radioscopia pulmonar, examenul serologic al
sngelui i n special examinrile coprobacteriologice i coproparazitologice sunt obligatorii pentru
prevenirea infeciilor nosocomiale.
1

mbrcmintea de protecie i inuta

Folosirea echipamentului de protecie este obligatorie. Echipamentul este format din halat,
pantaloni, bonet albe sau de diferite culori, n funcie de unitate.
Echipamentul de protectie in timpul liber, precum i hainele de strad n timpul serviciului, se
pstreaz n dulapuri strict individuale. La intrarea n serviciu, personalul va dezbrca hainele de
strad aezndu-le in dulap, mbrac echipamentul de lucru, pe care l ia dintr-un alt dulap.. La
prsirea spitalului se va proceda invers.
mbrcarea, dezbrcarea i pstrarea echipamentului se vor face n aa fel ca s se evite o
eventuala contaminare.
Echipamentul de lucru trebuie s fie totdeauna perfect curat. Durata de purtare a unei
garnituri de echipament nu poate fi fixat la un numar minim de zile, n schimb durata maxim nu
poate depi 3 zile. Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdrete .Petele de snge alte
lichide biologice sau chiar de medicamente sunt dezgusttoare pentru bolnav. Halatul rupt, lipsa
nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie nefavorabil asupra personalului.
Curenia halatului, inuta ngrijit reuesc de la bun nceput s trezeasc increderea bolnavilor. Este
foarte important ca exteriorul curat al personalului s se pstreze i pe timpul turelor de noapte.
ATRIBUIILE INFIRMIEREI
1.- Efectueaz igienizarea spaiilor aflate in subordinea sa, in care se afl pacintii (saloane, rezerve i
dependine):
Camera persoanei ngrijite i dependinele sunt igienizate permanent pentru ncadrarea n parametrii
prevzui de normele igienico-sanitare specifice.
Activitatea de igienizare i curenie este efectuat conform normelor igienico sanitare.
Igienizarea camerei este efectuat periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
Igienizarea circuitelor funcionale este respectat cu strictee pentru prevenirea transmiterii
infeciilor.
ndeprtarea reziduurilor i resturilor menajere este efectuat cu contiinciozitate, ori de cte ori este
necesar.
Reziduurile i resturile menajere sunt depozitate n locurile special amenajate.
2.- Rspunde de curaenia i dezinfecia sectorului repartizat
3.- Rspunde de utilizarea i pstrarea in bune condiii a ustensilelor folosite ce le are personal in
grij, precum i a celor care se folosesc in comun i le depoziteaz in condiii de siguran
4.- Efectueaz ingrijiri de igien corporal a pacientului :
ngrijirile corporale sunt efectuate cu ndemnare conform tehnicilor specifice
Baia total/parial este efectuat periodic sau ori de cte ori este necesar
ngrijirile corporale sunt acordate cu contiinciozitate pentru prevenirea infeciilor i a escarelor.
mbrcarea/dezbrcarea persoanei ngrijite este efectuat cu operativitate conform tehnicilor
specifice.
5.- Menine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.
Schimbarea lenjeriei este efectuat cu ndemnare pentru asigurarea confortului persoanei asistate.
Accesoriile patului (masue de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la necesitile
imediate ale persoanei ngrijite.
6.- Colecteaz i transport lenjeria i rufele murdare:
-Respect modul de colectare i ambalare a lenjeriei murdare in funcie de gradul de risc conform
codului de procedur:
-Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminat (sac galben-portocaliu),
2

-Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminat (sac alb),

-Lenjeria murdar se colecteaza i ambaleaz la locul de producere,in aa fel inct s fie ct mai
putin manipulat i scuturat,in scopul prevenirii contaminrii aerului,a personalului i a pacienilor.
-Controleaz ca lenjeria pe care o colecteaz s nu conin obiecte ineptoare-tietoare au alte
deeuri
-Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
-Respect codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
-Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacienii i vizitatorii nu au
acces.
-Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
-Asigur transportul lenjeriei la spltori
7.- Preia rufele curate de la spltorie:
Lenjeria curat este transportat de la spltorie la secia clinic in saci noi.
Depozitarea lenjeriei curate pe secii se face in spaii speciale destinate i amenajate,ferite de
praf,umezeal i vectori.
Depoziteaz i manipuleaz corect,pe secie,lenjeria curat,respectand codurile de procedur privind
igiena personal i va purta echipamentul de protecie adecvat.
8.- ine evidene la nivelul seciei,a lenjeriei predate i a celei ridicate de la spltoria unitii.
9.- Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:
Alimentele sunt transportate respectnd cu rigurozitate regulile de igien.
Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicat.
Transportarea i manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special
destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac...) cu respectarea normelor igienico-sanitare in
vigoare.
Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit.
10.-Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:
Aezarea persoanei ngrijite se face ntr-o poziie confortabil pentru a putea fi hrnit i
hidratat,corespunztor recomandrilor i indicaiilor specialitilor.
Masa este aranjat innd cont de criteriile estetice i de particularitile persoanei ngrijite.
11.-Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:
Sprijinul necesar hrnirii persoanei ngrijite se acord pe baza evalurii autonomiei personale n
hrnire i a strii de sntate a acesteia.
Sprijinirea persoanei ngrijite pentru hidratare este realizat cu grij prin administrarea cu
consecven a lichidelor.
Sprijinirea persoanei ngrijite pentru alimentare se face cu operativitate i ndemnare pe tot
parcursul hrnirii.
Acordarea de ajutor pentru alimentarea i hidratarea persoanelor ngrijite ine seama att de
indicaiile medicului,de starea pacientului ct i de preferinele,obiceiurile,tradiiile alimentare ale
acestora.
Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon.
12.- Igienizeaz vesela persoanei ngrijite:
Vesela persoanei ngrijite este curat i dezinfectat conform normelor specifice,ori de cte ori este
necesar pentru ntreruperea lanului epidemiologic.
Vesela persoanei ngrijite este igienizat dup fiecare ntrebuinare, prin utilizarea materialelor de
igienizare specifice.
13.-Ajuta persoana ingrijit la satisfacerea nevoilor fiziologice:
nsoete persoana ngrijit la toaleta n vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
Deservete persoana imobilizat cu urinare,bazinete,tavie renale etc.,conform tehnicilor specifice.
3

 Persoana ngrijit este ajutat/asistat cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.

14.- Efectueaz mobilizarea:
Mobilizarea persoanei ngrijite se efectueaza conform tipului i timpului stabilit de echipa medical.
Mobilizarea este adaptat permanent la situaiile neprevzute aprute n cadrul ngrijirilor zilnice.
Efectueaz mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.
Frecvena i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitile persoanelor ngrijite.
Mobilizarea persoanelor ngrijite este efectuat prin utilizarea corect a accesoriilor specifice.
15.-Comunic cu persoana ngrijit folosind forma de comunicare adecvat i utiliznd un limbaj
specific:
Caracteristicile comunicrii cu persoana ngrijit sunt identificate cu obiectivitate n vederea
stimulrii schimbului de informaii.
Limbajul specific utilizat este n concordan cu abilitile de comunicare identificate la persoana
ngrijit.
Limbajul utilizat respect, pe ct posibil, specificul mediului din care provine persoana ngrijit.
Limbajul folosit n comunicarea cu persoana ngrijit este adecvat dezvoltrii fizice, sociale i
educaionale ale acestuia.
16.- La terminarea programului de lucru va preda pacienii infirmierei din urmatorul schimb
pentru a se
asigura de continuitatea ngrijirilor.
17.- Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este
nevoie.
Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare.
18.-Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:
Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).
Transportarea persoanei ngrijite se face cu grij,adecvat specificului acesteia.
Ateptarea finalizrii investigaiilor persoanei ngrijite se face cu corectitudine i rbdare.
19.-Asigura transportul persoanelor decedate:
Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa
destinata acestui scop.
Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.
Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
Dezinfecia spaiului n care a survenit decesul se efectueaz prompt,respectand normele igienicosanitare.
20.-Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).
21.-Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si
gestionarea deseurilor
infectioase:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;
-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de
depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta
acestea;
22.-Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe
23.-Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind grija fata de pacient.
4

24.-Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind aprobarea Normelor
de
supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si Ghidul practic
de management al expunerii accidentale la produse biologice .
25.-Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor:
a. Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede;
b. Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele;
c. Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate;
d. Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru;
e. Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta sefa.
26.-Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi
schimbat ori de
cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.
27.-Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile
transmisibile
aparute la membrii familiei sale.
28. Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale.
29. Respecta Drepturile pacientului conform Ordinului MS 46/21.01.2003.
30. Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului.
31. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
-autoevaluare
-cursuri de pregatire/perfectionare
32. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de
sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor
epidemii (viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).
33. Respecta regulamentul intern al spitalului.
34. Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de
odihna.
35. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de
calitate impusi de sectie.
36. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta.
37. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta
timpul de munca.
38. In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru.
39. Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca
(Legea 319/2006).
40. Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a
sarcinilor prevazute in fisa postului.

CURS Nr.1.
PLANIFICAREA PROPRIEI ACTIVITATI
CUPRINS
1.1-ATRIBUTIILE INFIRMIEREI
1.2-PLANIFICAREA TIMPULUI
1.3-RELATIA INTERPERSONALA INFIRMIERA-PERSOANA ASISTATA,
1.4-NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI ASISTATE
,
1.5-PROGRAMUL ACTIVITATILOR ZILNICE PE ORE ,
1.6-BIBLIOGRAFIE .
1.1.-ATRIBUTIILE INFIRMIEREI
- Efectueaza igienizarea spatiilor aflate in subordinea sa, in care se afla pacintii (saloane, rezerve i
dependinte):
- Camera persoanei ingrijite i dependintele sunt igienizate permanent pentru incadrarea in
parametrii prevazuti de normele igienico-sanitare specifice.
- Activitatea de igienizare i curatenie este efectuata conform normelor igienico sanitare.
- Igienizarea camerei este efectuata periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
- Igienizarea circuitelor functionale este respectata cu strictete pentru prevenirea transmiterii
infectiilor.
- Indepartarea reziduurilor i resturilor menajere este efectuata cu contiinciozitate, ori de cate ori
este necesar.
- Reziduurile i resturile menajere sunt depozitate in locurile special amenajate.
- Raspunde de curatenia i dezinfectia sectorului repartizat
- Raspunde de utilizarea i pastrarea in bune conditii a ustensilelor folosite ce le are personal in
grija, precum i a celor care se folosesc in comun i le depoziteaza in conditii de siguranta.
- Efectueaza ingrijiri de igiena corporala a pacientului
- Ingrijirile corporale sunt efectuate cu indemanare conform tehnicilor specifice
- Baia totala/partiala este efectuata periodic sau ori de cate ori este necesar
- Ingrijirile corporale sunt acordate cu contiinciozitate pentru prevenirea infectiilor i a escarelor.
- Imbracarea/dezbracarea persoanei ingrijite este efectuata cu operativitate conform tehnicilor
specifice.
- Mentine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
- Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.
- Schimbarea lenjeriei este efectuata cu indemanare pentru asigurarea confortului persoanei
asistate.
- Accesoriile patului (masute de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la
necesitatile imediate ale persoanei ingrijite.
- Colecteaza i transporta lenjeria i rufele murdare:
- Respecta modul de colectare i ambalare a lenjeriei murdare in functie de gradul de risc conform
codului de procedura:
Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata (sac galben-portocaliu)
Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata (sac alb)
- Lenjeria murdara se colecteaza i ambaleaza la locul de producere,in aa fel incat sa fie cat mai
putin manipulata i scuturata,in scopul prevenirii contaminarii aerului,a personalului i a pacientilor.
6

- Controleaza ca lenjeria pe care o colecteaza sa nu contina obiecte intepatoare-taietoare sau alte

deeuri
- Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
- Respecta codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacientii i vizitatorii nu au
acces.
Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
Asigura transportul lenjeriei la spalatorie
Preia rufele curate de la spalatorie:
Lenjeria curata este transportata de la spalatorie la sectia clinica in saci noi.
Depozitarea lenjeriei curate pe sectii se face in spatii speciale destinate i amenajate,ferite de
praf,umezeala i vectori.
Depoziteaza i manipuleaza corect,pe sectie,lenjeria curata,respectand codurile de procedura privind
igiena personala i va purta echipamentul de protectie adecvat.
Tine evidente la nivelul sectiei,a lenjeriei predate i a celei ridicate de la spalatoria unitatii.
Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:
Alimentele sunt transportate respectand cu rigurozitate regulile de igiena.
Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicata.
Transportarea i manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special
destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac... ) cu respectarea normelor igienico-sanitare in
vigoare.
Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit.
Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:
Aezarea persoanei ingrijite se face intr-o pozitie confortabila pentru a putea fi hranit i
hidratat,corespunzator recomandarilor i indicatiilor specialitilor.
Masa este aranjata tinand cont de criteriile estetice i de particularitatile persoanei ingrijite.
Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:
Sprijinul necesar hranirii persoanei ingrijite se acorda pe baza evaluarii autonomiei personale in
hranire i a starii de sanatate a acesteia.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru hidratare este realizata cu grija prin administrarea cu
consecventa a lichidelor.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru alimentare se face cu operativitate i indemanare pe tot
parcursul hranirii.
Acordarea de ajutor pentru alimentarea i hidratarea persoanelor ingrijite tine seama atat de
indicatiile medicului,de starea pacientului cat i de preferintele,obiceiurile,traditiile alimentare ale
acestora.
Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon.
Igienizeaza vesela persoanei ingrijite:
Vesela persoanei ingrijite este curatata i dezinfectata conform normelor specifice,ori de cate ori este
necesar pentru intreruperea lantului epidemiologic.
Vesela persoanei ingrijite este igienizata dupa fiecare intrebuintare, prin utilizarea materialelor de
igienizare specifice.
Ajuta persoana ingrijita la satisfacerea nevoilor fiziologice:
Insotete persoana ingrijita la toaleta in vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
Deservete persoana imobilizata cu urinare,bazinete,tavite renale etc.,conform tehnicilor specifice.
Persoana ingrijita este ajutata/asistata cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.
Efectueaza mobilizarea:
Mobilizarea persoanei ingrijite se efectueaza conform tipului i timpului stabilit de echipa medicala.
Mobilizarea este adaptata permanent la situatiile neprevazute aparute in cadrul ingrijirilor zilnice.
7

Efectueaza mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.

Frecventa i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitatile persoanelor ingrijite.
Mobilizarea persoanelor ingrijite este efectuata prin utilizarea corecta a accesoriilor specifice.
Comunica cu persoana ingrijita folosind forma de comunicare adecvata i utilizand un limbaj
specific:
Caracteristicile comunicarii cu persoana ingrijita sunt identificate cu obiectivitate in vederea
stimularii schimbului de informatii.
Limbajul specific utilizat este in concordanta cu abilitatile de comunicare identificate la persoana
ingrijita.
Limbajul utilizat respecta, pe cat posibil, specificul mediului din care provine persoana ingrijita.
Limbajul folosit in comunicarea cu persoana ingrijita este adecvat dezvoltarii fizice, sociale i
educationale ale acestuia.
La terminarea programului de lucru va preda pacientii infirmierei din urmatorul schimb pentru a se
asigura de continuitatea ingrijirilor.
Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este
nevoie.
Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare.
Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:
Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).
Transportarea persoanei ingrijite se face cu grija,adecvat specificului acesteia.
Ateptarea finalizarii investigatiilor persoanei ingrijite se face cu corectitudine i rabdare.
Asigura transportul persoanelor decedate:
Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa
destinata acestui scop.
Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.
Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
Dezinfectia spatiului in care a survenit decesul se efectueaza prompt,respectand normele igienicosanitare.
Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).
Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si gestionarea
deseurilor infectioase:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;
-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de
depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta
acestea;
Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe.
Situatiile neplacute sunt tratate cu calm , pe prim plan fiind grija fata de pacient.
Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind
aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale
in unitatile sanitare si Ghidul practic de management al expunerii accidentale la
produse biologice .
Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor:
Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede;
Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele;
Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate;
8

Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru;

Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta sefa.
Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat
ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.
Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile
transmisibile aparute la membrii familiei sale.
Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale.
Respecta Drepturile pacientului conform Ordinului MS 46/21.01.2003.
Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului.
Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
- autoevaluare
- cursuri de pregatire/perfectionare
Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de
sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor epidemii
(viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).
Respecta regulamentul intern al spitalului.
Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de
odihna.
Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de
calitate impusi de sectie.
La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta.
Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta timpul de
munca.
In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru.
Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea
319/2006).
Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a
sarcinilor prevazute in fisa postului.
1.2.- PLANIFICAREA TIMPULUI
Atingerea obiectivelor institutiei implica activitati diverse desfaurate in conformitate cu un
orar. In cadrul orarului institutiei, fiecare categorie de personal are programul sau de lucru.
Planificarea timpului personal in cadrul programului de lucru sporete eficienta activitatii
dumneavoastra personale i a echipei in care lucrati i ajuta in munca celelalte categorii de personal.
Planificarea riguroasa a timpului de care dispuneti, este o contributie la realizarea obiectivelor
institutiei, o treapta in autorealizarea personala i o dovada a respectului fata de demnitatea persoanei
asistate. Informatii necesare pentru planificarea timpului
Informatii privind orarul institutiei, programul medicului, al asistentei, al celorlalte categorii de
personal, programul echipei in care lucrati, programul persoanelor asistate.
Informatii exacte privind atributiile proprii, timpul prevazut pentru executarea lor, legaturile cu alte
persoane (cine, unde, cum, de ce).
Informatii privind modificari de orar. program atributii. Reguli generale pentru planificarea
timpului
Planificati riguros fiecare interval din timpul dumneavoastra!
Comunicati planificarea" superiorilor, colaboratorilor, asistatilor!
Respectati cu strictete ceea ce ati planificat!
Duceti pina la capat activitatile incepute!
Evitati intreruperile i risipirea inutila a energiei!
Evitati activitatile straine de obiectivele pe care vi le-ati propus!
9

Rezolvati urgent intreruperile i modificarile care pot interveni pe parcurs! Rigurozitatea in

planificarea timpului de lucru este o dovada de intelegere, respect, afectiune fata de cei pe care
trebuie sa ii ocrotiti.
Fiecare minut bine folosit inseamna pentru ei un strop de siguranta, iar pentru dumneavoastra, un
dram de multumire.
1.3.-RELATIA INTERPERSONALA INFIRMIERA - PERSOANA ASISTATA
Intre infirmiera i persoana asistata se stabilete in mod inevitabil, o relatie interpersonala
directa, care poate influenta, pozitiv sau negativ, atingerea obiectivelor profesionale. Pentru ca
aceasta relatie sa actioneze ca un factor cu consecinte benefice asupra persoanei ocrotite, infirmiera
trebuie sa ia in considerare unele elemente de principiu.
Stilul interpersonal participativ Persoanele asistate au nevoie de angajare, implicare, participare.
Trebuie evitate:
-deciziile unilaterale, venind de la infirmiera ca autoritate in materie",
-autoritarismul manifestat prin judecati i ordine"
-paternalismul care impune decizia in mod afectuos".
Trebuie evitata, in egala masura i cealalta extrema: atitudinea caracterizata prin neimplicare,
dezinteres, nepasare. Stilul interpersonal optim este caracterizat prin dialog, cooperare, parteneriat
intre infirmiera i persoanele asistate. Climatul de incredere i siguranta Foarte multe dintre
persoanele asistate se confrunta cu incertitudinea, ruinea, nesiguranta i mai ales cu teama (de a nu
fi inteles, de a fi blamat, de a fi obligat sa accepte actiuni impotriva dorintei i vointei sale etc). In
acest tip de situatii este indicat ca infirmiera sa convinga persoana asistata de competenta sa
profesionala, sa foloseasca persuasiunea, sa fie atenta la cererile sale, sa incurajeze exprimarea
dorintelor i sa respecte aceste dorinte. Respectul fata de modelul cultural in virtutea faptului ca
reprezinta sprijinul sau cotidian i prietenul sau de zi cu zi, infirmiera devine
confidenta persoanei ocrotite, intra in relatii afective cu aceasta persoana, afla detalii despre viata sa
personala.
Intimitatea pe care o genereaza aceasta relatie nu trebuie sa depaeasca anumite limite. Dincolo de
relatia de la om la om" infirmiera trebuie sa ramina o profesionista aflata pe o pozitie profesionala
in raport cu persoana asistata. Din aceasta pozitie ea trebuie:
-sa manifeste discretie;
-sa nu se amestece in domenii personale care nu sint de competenta sa;
-sa ramina neutra in raport cu confidentele persoanei asistate;
-sa respecte modelul cultural al acestei persoane;
-sa-i pastreze intact propriul sau model cultural.
1.4. -NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI ASISTATE
In actiunea de ingrijire, intreaga echipa urmareste satisfacerea nevoilor fundamentale ale
persoanei ocrotite. Aceste sunt:
-sa respire normal
- sa manance si sa bea corespunzator
- sa elimine toxinele
- sa se poata misca si sa-si poata mentine o anumita pozitie
- sa doarma si sa se odihneasca
- sa-si pastreze igiena corporala
- sa se imbrace adecvat varstei, sexului si anotimpului
- sa evite pericolele din mediu
- sa comunice cu ceilalti
- sa desfasoare o activitate cu sens si scop
10

- sa participe la diferite forme de recreere

- sa manifeste interes si curiozitate fata de ceea ce se petrece in jural sau.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de
asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o necesitate vitala, esentiala
fiintei umane pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi
fundamentale sunt:
a respira;
a se alimenta si hidrata;
a elimina;
a se misca, a pastra o buna postura;
a dormi, a se odihni;
a se imbraca si dezbraca;
a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
a fi curat, a-si proteja tegumentele;
a evita pericolele;
a comunica;
a actiona dupa credintele sale si valorile sale;
a se realiza;
a se recreea;
a invata.
Scurta prezentare a nevoilor
1.A respira
Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;
Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia, frica,
exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta, antrenarnent, starea de
sanatate etc.
2.A bea si manca
Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura, masticatia,
deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie, nationalitate,
cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:
3.A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp mecanic,
chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica frecventa
urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4.A te misca, a te mentine intr-o buna postura
Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul muscular,
scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau
inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural. Aceasta
influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la modificari in domeniul
motricitatii.
5.A dormi si a te odihni
Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de sanatate.
Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio vascular, digestiv,
neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si psihice.
11

Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca). Exista
persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.
6.A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita
capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban etc.
7. A mentine temperatura corpului in limita normale
Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta temperatura
corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator.Temperatura corpului depinde de
imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura corpului.
8.A fi curat si a-ti proteja tegumentele
Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si miscarile
necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile
afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de laun grup social la altul. Curatenia
este influentata de cultura grupului
9.A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si de a se
proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de aanaliza aceasta nevoie functie de
varsta, anumite afectiuni (depresii).
Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea
unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea
obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.
10.A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane.
Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala. Comunicarea
yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia
corpului, mersul etc.
Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat: sentimente,
idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta a fiintei umane se
exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile
sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.
11.A-ti practica religia
Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului: pozitia
ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
Componenta psiho-socio-culturala ^ evolutia practicilor religioase este in functie de
fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere
asistentei o educatie liberala.
12.A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste
activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea
psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de
sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.
13.A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.
Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de sanatate.
Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de recreere decat cei
sanatosi.
12

Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie poate fi
satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi este
specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea acordata
educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de invatare variate:
sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a
invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.
1.5.- PROGRAMUL ACTIVITATILOR ZILNICE PE ORE
INTERVAL ORAR - INFIRMIERA
5,45-6,15 -Preluarea serviciului
6,15-6,30 -Efectueaza sau ajuta la efectuarea toaletei zilnice a pacientilor internati ,
6,30-7,00 -Pregateste patul si schimba lenjeria bolnavilor,
7,00-7,15 -Ajuta pacientii la efectuarea curateniei si ordinii pe si in noptiere.
7,15-7,45 -Dezinfecteaza noptierele.
7,45-8,00 -Dezinfecteaza mijloacele de deplasare pentru pacienti (cadre de deplasat, carje) si
ajuta echipa la efectuarea mobilizarii
8,00-8,30 - Pregateste salonul pentru vizita - Insoteste pacientii la investigatii
8,30-9,00 - Alimenteaza pacientii dependenti.
9,00-9,30 - Pregateste pacientii pentru externare : aduna obiectele personale, asigura transportul
lor la "Garderoba"
9,30-10,00 - Pregateste salonul pentru pacientii nou internati (efectueaza curatenia si
dezinfectia noptierei, saltelei si a patului, schimba lenjeria de pat, etc)
10,00-11,00 - Pregateste salonul pentru dezinfectia ciclica si ajuta la efectuarea acesteia
Dezinfecteaza plostile, olitele, urinarele, tavitele renale si alte recipiente utilizate in ingrijirea
pacientilor
11,00-11,30 - Pauza de masa (observatii: membrii echipei nu merg simultan in pauza de masa, o
parte ramanand disponibili pentru pacienti) ,
11,30-12,00 - Transporta la laborator probele recoltate in regim "de urgenta".
12,00-13,00 - Alimenteaza pacientii dependenti.
13,00-13,45 - Evacueaza continutul pungilor colectoare de urina sau aspiratii gastrice. Masoara
cantitatea si o comunica asistentei de salon in vederea monitorizarii.
13,45-14,00 - Completeaza "Caietul de predare/ primire serviciu al infirmierelor" si preda
serviciul turei II
SARCINI PERMANENTE
-Inlocuieste si transporta lenjeria murdara
-Deserveste pacientii la pat cu plosti, olite, urinare.
-Insoteste pacientii la investigatii.
1.6. BIBLIOGRAFIE
Tehnica ingrijirii bolnavilor-Dr.Carol Moses-Editura medicala Bucuresti 2003;
Cartea infirmierei - SORA LUNGU NICOLAE - Editura AFIR 1999

13

CURS Nr.2.
ACORDAREA INGRIJIRILOR DE IGIENA PENTRU PERSOANELE INGRIJITE
CUPRINS :
1. PROCEDURA DE SCHIMBARE A LENJERIEI PERIODICITATE,
a)SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT NEOCUPAT (FARA PACIENT),
b)SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI CU PACIENT IMOBILIZAT,
c)SCHIMBAREA,LENJERIEI,DE,CORP,IN,CAZUL,PACIENTULUI, IMOBILIZAT,
2. TOALETA GENERALA A PACIENTILOR,
3. INGRIJIREA OCHILOR,
4. INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE,
5. INGRIJIREA URECHILOR,
6. INGRIJIREA CAVITATII BUCALE,
7. INGRIJIREA UNGHIILOR,
8. INGRIJIREA PARULUI,
9. INGRIJIREA REGIUNII ANO-GENITALE,
10. OBSERVAREA POZITIEI BOLNAVULUI,
11. MOBILIZAREA PACIENTULUI,
12. BIBLIOGRAFIE,
1. PROCEDURA DE SCHIMBARE A LENJERIEI PERIODICITATE
1. SCOP
Prezenta procedura defineste periodicitatea schimbarii lenjeriei murdare / contaminate pentru
sectiile spitalului.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica in toate sectiile spitalului si in cabinetele de consultatie.
3. OBIECTIVELE ACTIVITATII / PROCESULUI
Mentinerea curateniei si igienei pacientilor si saloanelor in vederea prevenirii infectiilor
nozocomiale.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si metodologiei de
acreditare a spitalelor 4.3. Manualul de nursing
5. RESPONSABILITATI
5.1 Responsabil de proces = infirmiera de salon
5.2 Echipa de proces = infirmiere + asistent medical de salon + asistent sef sectie + medic sef sectie
6. DESCRIEREA PROCESULUI - PROTOCOL PENTRU PERIODICITATEA
SCHIMBARII LENJERIEI
Se urmareste programul de schimbare saptamanala a lenjeriei. In urma curateniei zilnice se
constata necesitatea schimbarii lenjeriei contaminate, inaintea programului stabilit.
regula obligatorie in fiecare sectie: lenjeria se schimba de cate ori este cazul.
14

Asistent de salon stabileste, infirmiera de salon executa.

DUPA FIECARE EXTERNARE
Pregatirea pacientului
Se anunta pacientul asupra procedurii
Se pregatesc materialele necesare: lenjeria curata de corp si de pat. Se efectueaza toaleta bolnavului.
Se anunta medicul asupra elementelor speciale aparute pe corp in ultima zi (escare, eruptii)
Se string materialele folosite si se debaraseaza
In urma vizitei zilnice in salon se va verifica starea lenjeriei pacientilor.
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT SI DE CORP
Pregatirea patului si accesoriilor lui
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecandu-si bolnavul majoritatea timpului de
spitalizare. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat,
pentru ca ingrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate sa nu fie impiedicate.
Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare.
- salteaua - confectionata dintr-o singura, din doua sau trei bucati, din burete, material plastic - care
se curata si se dezinfecteaza mai usor;
- perna;
- patura;
- lenjeria - 2 cearceafuri (sau un cearceaf si un plic), fata de perna, o aleza, musama.
Este bine ca lenjeria de pat sa aiba cat mai putine cusaturi.
- Materialele se aaza pe un scaun langa spatarul patului.
- Se mdeparteaza noptiera de pat.
1.1 SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT NEOCUPAT (FARA PACIENT)
Materiale necesare: cearceaf de pat, cearceaf de patura (plic), fata de perna,patura , perna,
aleza, musama (sau un material impermeabil), manusi de unica folosinta,sac pentru lenjeria murdara,
carucior pentru lenjerie.
Efectuarea procedurii: se verifica materialele alese si se transporta in salon pe caruciorul pentru
lenjerie. Se indeparteaza lenjeria murdara si se introduce in sacul special pregatit, spalati-va pe maini
apoi imbracati manusile.
Efectuati in ordinea urmatoare:
- intindeti cearceaful pe toata lungimea patului fixandu-l la capete si pe partile laterale adanc sub
saltea fara sa
lasati cute;
- pozitionarea musamalei sau a materialului impermeabil deasupra saltelei;
- deasupra musamalei se intinde aleza avand grija sa nu aiba cute;
- intindeti cearceaful plic in lungimea patului si peste el patura;
- introduceti patura in cearceaful plic si fixati-i colturile;
- rulati patura astfel infasata sub forma de armonica sau aranjati colturile in forma de plic;
- puneti la capatul patului perna infasata.
- La sfarsit, nu uitati sa reasezati noptiera pe locul ei de langa pat, scoateti sacul de rufe murdare din
salon, aerisiti salonul, indepartati manusile si spalati-va pe maini.
1.2 SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI CU PACIENT IMOBILIZAT
OBIECTIVELE PROCEDURII
Asigurarea conditiilor de igiena i confort
Evitarea complicatiilor la pacientul imobilizat
15

PREGATIREA MATERIALELOR
Carucior pentru lenjerie
Cearaf plic
Cearaf de pat
Fata de perna
Aleza, muama (material impermeabil)
Inveliloare de flanela sau o patura moale
Scaun cu spatar
Manui de unica folosinta
Sac pentru rufe murdare
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA
Informati pacientul i asigurati-l de inofensivitatea procedurii
Explicati pacientului modul de desfaurare a procedurii i contributia sa la realizarea acesteia
Obtineti consimtamantul informat
b) FIZICA
Schimbati lenjeria dupa efectuarea toaletei
Alegeti metoda de schimbare in functie de pozitia in care poate fi aezat pacientul i de limitele
sale de mobilizare
EFECTUAREA PROCEDURII (participa doua persoane)
A. La pacientul care se poate ridica in pozitie ezanda (se folosete schimbarea in latime)
Aduceti materialele in salon
Pregatiti materialele astfel:
o Rulati cearaful de pat pe dimensiunea mica (in latime) i daca pacientul necesita aleza i
muama rulati-le
impreuna cu cearaful
o Indepartati patura i lasati pacientul acoperit cu cearaful sau inlocuiti cu o patura moale
o introduceti patura in cearaful plic i impachetati in armonica in trei la inceput pe latime i apoi
inca o data reducand cele doua dimensiuni (lungime, latime) la o treime, aezati pe scaun
o Fata de perna
Spalati mainile i imbracati manui
Degajati cearaful murdar de sub saltea
Acoperiti pacientul i ridicati-l in pozitie ezanda
Rugati persoana care va ajuta sa sprijine pacientul
Indepartati perna i rulati cearaful murdar pana aproape de pacient
Pozitionati echidistant cearaful curat la capatul patului i pe suprafata acestuia pentru a putea fi
fixat sub saltea-Derulati cearaful curat pana aproape de cel murdar
Schimbati fata de perna i aezati perna pe pat
Culcati pacientul in decubil dorsal i rugati-l daca poate sa se ridice putin pentru a continua
schimbarea
Introduceti mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesiera i ridicati in acelai timp cu
ajutorul
Cu cealalta mana rulati spre picioarele pacientului lenjeria murdara i intindeti cearaful curat
Ridicati in acelai mod picioarele i continuati rularea i respectiv derularea
Introduceti cearaful murdar in sac
Intindeti bine cearaful de pat, eventual muamaua i aleza i fixati sub saltea
16

B. La pacientul care nu se poate ridica(se folosete schimbarea in lungime)

Rulati cearaful de pat intr-o singura directie, pe dimensiunea mare (lungime)
Aezati materialele pe scaune ca i in cazul precedent
Spalati mainile i imbracati manui
Indepartati cearaful murdar de sub saltea
Intoarceti pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axila, sub umeri i la nivelul genunchilor
Trageti perna spre marginea patului i aezati-o sub capul acestuia
Rugati persoana care va ajuta sa sprijine pacientul sustineti-l amandoua
Rulati cearaful murdar pana langa pacient i derulati cearaful curat avand grija sa fie bine
pozitionat pentru a putea fi fixat la capete i pe laturi
Aduceti pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opusa sprijinind capul pe
antebrat
Trageti perna sub capul pacientului
Continuati rularea cearafului murdar i derularea celui curat
Introduceti cearaful murdar in sac
Aduceti pacientul in decubit dorsal
Intindeti bine cearaful curat i fixati la capete i pe margini executand coltul

Schimbati fata de perna Schimbarea cearsafului plic in ambele situatii

Aezati cearaful cu patura deasupra pacientului incat marginea libera de desubt sa fie sub barbia
bolnavului, iar cea de deasupra sa fie orientata spre picioarele pacientului
Rugati pacientul sau o alta persoana sa tina marginea cearafului sub barbia acestuia . Asezati-va de o parte a patului, iar ajutorul de cealalta
Prindeti cu mana dinspre capul pacientului coltul liber al cearafului curat, iar cu cealalta pe cel
al cearafului murdar
Cu o micare rapida, sincronizata, intindeti cearaful curat impreuna cu patura i/sau invelitoarea
i indepartati-l pe cel murdar
Introduceti cearaful murdar in sac
Verificati daca cearaful de pat i lenjeria de corp sunt bine intinse
Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului i eventual fixati sub saltea, sa nu alunece
Asezati pacientul in pozitie comoda sau in cea recomandata de afectiunea sa
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Indepartati invelitoarea i acoperiti pacientul cu patura
Indepartati sacul cu rufe murdare
Indepartati manuile, spalati-va mainile
1.3 SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL PACIENTULUI IMOBILIZAT
OBIECTIVELE PROCEDURII

Mentinerea starii de igiena si confort

Prevenirea escarelor de decubit

Creterea demnitatii pacientilor

Pastrarea identitatii
PREGATIREA MATERIALELOR

Pijama incalzita

Patura

Alcool

Sac pentru lenjeria murdara

Manui de unica folosinta

17

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA

Informati pacientul i explicati-i necesitatea procedurii

Explicati pacientului cum poate participa la procedura

Obtineti consimtamantul informat

b) FIZICA

Asigurati intimitatea i respectati pudoarea

Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau urinar inainte de procedura
EFECTUAREA PROCEDURII

Aezati lenjeria curata pe un scaun in apropierea patului

Obtineti informatii despre posibilitatile de mobilizare a pacientului

Apreciati resursele fizice ale pacientului

Explicati-i procedura

Pliati patura la picioarele pacientului

Inveliti pacientul cu un cearceaf incalzit

Spalati-va mainile, imbracati manui de cauciuc

a) Dezbracarea i imbracarea bluzei la pacientul care se poate ridica in pozitie sezanda

Descheiati nasturii pijamalei

Ridicati pacientul in pozitie ezanda

Rulati pijamaua de la spate spre ceafa i treceti-o peste cap rugand pacientul sa flecteze capul

Rulati fiecare maneca i imbracati pe rand bratele

Scoateti mainile in afara manecilor

Ridicati bluza pe spatele bolnavului i imbracati umerii

Frictionati uor spatele pacientului

Incheiati nasturii
b) Dezbracarea si imbracarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica

Descheiati nasturiiIntoarceti pacientul in decubit lateral i dezbracati bratul eliberat

Intoarceti pacientul in decubit lateral invers i dezbracati celalalt brat indepartand bluza

Mentineti pacientul in decubit lateral

Rulati maneca si imbracati bratul liber

Intoarceti cu blandete pacientul in decubit lateral invers si imbracati celalalt brat intinzand
bluza pe
spate

Aduceti pacientul in decubit dorsal

Incheiati nasturii
c) Indepartarea si imbracarea pantalonilor

Ridicati regiunea lombosacrata a pacientului si trageti cu grija pantalonii spre picioare

Asezati pacientul pe pat

Ridicati usor membrele inferioare si continuati dezbracarea

Puneti pantalonii murdari in sac

Observati aspectul membrelor inferioare

Rugati persoana care va ajuta sa ridice membrele inferioare ale pacientului

Imbracati pe rand fiecare membru si trageti pantalonii pana aproape de sezut

Coborati si asezati pe pat membrele inferioare

Ridicati regiunea fesiera si trageti in sus pantalonii

Verificati daca cearsaful e bine intins

Incheiati nasturii
18

INGRIJIREA PACIENTULUI DUPA :

Asezati pacientul in pozitie comoda

Observati faciesul,

Refaceti patul si inveliti pacientul cu patura

Verificati daca pacientul se simte bine

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

indepartati sacul cu lenjerie murdara

indepartati invelitoarea

indepartati manusile si spalati-va mainile

2. TOALETA GENERALA A PACIENTILOR
Obiectivele procedurii: asigurarea starii de igiena si confort a pacientului precum si a demnitatii
acestuia.
Mentinerea tegumentelor in stare de curatenie are ca scop principal, prevenirea aparitiei leziunilor
cutanate.
Reguli de baza:
- informati si explicati pacientului procedura, obtinand astfel consimtamantul si preferintele sale in
legatura
cu igiena;
- apreciati starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare;
- verificati temperatura din salon, sa fie peste 20 gr. C;
- inchideti geamurile si usa evitand astfel curentii de aer;
- asigurati intimitatea bolnavului asezand paravanul;
- temperatura apei controlata cu termometrul de baie , sa fie intre 37gr.-38gr C;
- pregatiti in apropriere materialul necesar toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a bolnavului;
- faceti toaleta pe regiuni, dezvelind numai suprafetele necesare si acoperindu-le imediat dupa
terminare;
- bolnavul se va dezbraca complet si se va acoperi cu cearceaf si patura;
- se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea care se spala;
- ordinea in care se face toaleta - spalat, clatit, uscat;
Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:
-musama, aleza, prosoape, tampoane tifon, comprese, manusi de baie, manusi de cauciuc, tavita
renala, recipient pentru apa, sapun, paravan, bazinete, plosca.
- etapele toaletei: se va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui , abdomenul, fata anterioara a coapselor, se intoarce
bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit
dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe, apoi ingrijirea parului si toaleta
cavitatii bucale;
- se sapuneste si se clateste cu o mana ferma si cu miscari line, circulare, pentru a favoriza circulatia
sanguina;
- apa calda sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie; -se insista la pliuri, sub sani, la
maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile;
- se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor;
- uscarea se face prin tamponare (nu frecare) cu prosopul usor incalzit.
Toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor si observarea
unor modificari (inrosirea, iritatia tegumentului, echimoze, escare, etc) si luarea unor masuri
terapeutice.
19

Pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu alcool
mentolat, indeosebi regiunile predispuse la escare.
De evitat in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a
pansamentelor.
La pacientii la care starea de sanatate permite, incurajati-i sa se spele singuri asigurandu-le
independenta, ajutandu-i la nevoie si tinandu-i sub supraveghere pe toata durata procedurii.
4. INGRIJIREA OCHILOR
Obiective: prevenirea infectiilor oculare prin indepartarea secretiilor. Procedeul se aplica mai ales la
pacientii comatosi sau paralizati la care este necesara indepartarea in mod regulat a secretiilor
oculare (datorita reflexului de clipire abolit, ochii raman deschisi, corneea se usuca, secretiile se
aduna in special la nivelul unghiului intern al ochiului).
Reguli de baza:
-se folosesc manusi sterile;
-se indeparteaza secretiile, crustele aderente de gene si pleoape de la comisura externa spre cea
interna prin stergere usoara cu ajutorul unui tampon steril imbibat in ser fiziologic (cate un tampon
steril pentru fiecare ochi), procedeul repetandu-se pana cand pleoapele sunt curate;
-pentru a mentine ochii umeziti aplicati pe pleoape cate un pansament steril imbibat in ser fiziologic,
acesta fiind schimbat ori de cate ori este nevoie.
5. INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE
Obiective: prevenirea aparitiei leziunilor mucoasei nazale si mentinerea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare.
Reguli de baza:
-pacientul se aseaza in decubit dorsal;
-se informeaza pacientul si este rugat sa nu miste capul;
-dupa ce imbracati manusile de unica folosinta, se curata fiecare fosa nazala cu cate un tampon steril
imbibat in ser fiziologic cu miscari usoare de rotatie fara sa apasati; -nu folositi acelasi tampon
imbibat cu ser fiziologic pentru ambele narine; -daca sunt foarte aderente (prinse) crustele de
mucoasa nazala tamponul se umezeste cu apa oxigenata in loc de ser fiziologic;
-la pacientii cu sonde nazogastrice, nazofaringiene, de oxigenoterapie manevrele se efectuaza sub
supravegherea asistentei si constau in urmatoarele etape: se dezlipeste banda adeziva cu care este
fixata sonda, retrageti sonda 5-6 cm, se curata sonda de urmele adezivului de la banda cu un tampon
imbibat in alcool sanitar, se curata crustele de la nivelul fiecarei narine cu un tampon imbibat in apa
oxigenata, se reintroduce sonda (tot cu 5-6 cm) apoi se refixeaza cu banda adeziva si se controleaza
permeabilitatea (functionarea) sondei de catre asistenta.
6. INGRIJIREA URECHILOR
Obiective: mentinerea starii de curatenie a pavilonului urechii si a conductului auditiv extern prin
indepartarea depozitelor fiziologice (cerumen, tegument descuamat) si a celor patologice unde este
cazul. Reguli de baza:
-se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul usor rotat spre dreapta pentru curatarea urechii stangi,
respectiv capul rotat spre stanga, daca se curata urechea dreapta; -se curata pavilionul auricular cu
cate un tampon uscat de detritusurile formate din cerumen si tegument descuamat, executand miscari
blande de rotatie; -se curata fiecare ureche cu tampoane separate;
-se spala pavilonul auricular si regiunea retroauriculara cu cate un tampon nesteril imbibat in apa
calduta pe care se toarna o picatura de sapun lichid apoi se limpezeste cu apa calduta din abundenta,
avand grija sa nu intre in conductul auditiv extern si se usuca cu prosopul;
20

-curatarea conductului auditiv extern se face cu un tampon steril imbibat in apa oxigenata care se
introduce, avand grija sa nu se depaseasca limita de vizibilitate, se usuca tot cu un tampon steril
uscat.
7. INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE
Obiective: prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare si a infectiilor bucale prin reducerea placii
bacteriene.
Reguli de baza:
- pozitiile in care poate fi asezat bolnavul in functie de patologie sunt: sezand sau decubit lateral cu
capul usor rotat si ridicat pe o perna;
- materialele necesare: periuta de dinti personala, pasta de dinti, pahar de apa de unica folosinta,
tavita renala, prosop, musama, apa de gura si ata dentara daca acestea sunt solicitate;
- asezarea pacientului in pozitia adecvata starii sale de sanatate;
- sustineti tavita renala sub barbia pacientului, asezata pe perna acoperita de musama si prosop;la
pacientii constienti si la care starea de sanatate permite, serviti pacientul pe rand cu periuta de dinti,
pasta de dinti, pahar cu apa, prosop, incurajandu-l sa isi faca toaleta bucala singur;
- pentru pacientul inconstient - se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, va puneti
manusile, se sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu tampoane
imbibate in glicerina boraxata, cu miscari dinauntru in afara. Se sterg dintii cu alt tampon, la sfarsit
se ung buzele cu o crema hidratanta.
- la pacientii care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate cu ajutorul unui tifon printr-o
miscare de anterior si in sus, se va spala cu periuta si pasta de dinti si se va pastra intr-un pahar cu
apa, de preferinta pahar mat
- daca pacientul este constient, il serviti cu apa de gura iar daca este inconstient, badijonati cavitatea
bucala cu un tampon cu glicerina boraxata.
8. INGRIJIREA UNGHIILOR
Obiective: obtinerea unui aspect ingrijit al bolnavului, evitarea leziunilor de
grataj.(zgarierea)
Reguli de baza:
- pacientul se aseaza in decubit dorsal;
- introduceti mana/piciorul in lighianul cu apa calduta si sapun pentru aproximativ 5 minute apoi
asezati pe un prosop mana/piciorul, timp in care introduceti in lighian mana/piciorul controlateral;
- se taie cu mare atentie unghiile avand grija sa evitati lezarea tesuturilor adiacente (risc de panaritiu)
apoi se pilesc;
- unghiile de la picior se taie pe drept", nu se umbla la colturi pentru a evita riscul de aparitie a
unghiei incarnate;
- fragmentele rezultate se strang intr-a aleza sau prosop;
- se dezinfecteaza materialele folosite (forfecuta, pila de unghii)
9. INGRIJIREA PARULUI
Obiective: mentinerea unui aspect placut, a igienei precum si pastrarea demnitatii si starii de bine a
pacientului.
Reguli de baza:
- parul se spala o data pe saptamana la pacientii indelung spitalizati;
- materiale: pieptene/perie personala; prosop, aleza, sampon, lighian cu apa calda, galeata pentru
apa folosita, uscator de par, manusi;
- temperatura in salon trebuie sa fie peste 20 gr. C;
21

- tehnica: se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza; se parul, se samponeaza, se

maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua trei ori,se limpezeste parul din
abundenta, se acopera cu prosopul uscat. Se usuca parul, se piaptana cu blandete.
- obiectele folosite se dezinfecteaza.
10. INGRIJIREA REGIUNII ANO-GENITALE
Obiective: evitarea infectiilor genito-urinare, a mirosurilor neplacute, pastrarea starii de bine si a
demnitatii pacientului.
Reguli de baza:
- se informeaza pacientul asupra procedurii si se obtine consimtamantul daca acesta este constient;
- i se asigura intimitatea (paravan), se pregateste patul cu musama, aleza;
- se aseaza pacientul in pozitie ginecologica;
- se inmaneaza o plosca/urinarul pentru a-si goli vezica urinara;
- pacientul ramane in pozitie ginecologica cu alta plosca curate, asezata sub regiunea sacrata;
- tehnica - se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie; se spala regiunea dinspre simfiza
pubiana spre anus, turnand apa si sapun lichid. Se
limpezeste din abundenta, se scoate plosca, se usuca
regiunea genitala, anala, pliurile, se pudreaza cu talc
pliurile; spalarea organelor genitale externe se face cu
tampoane de vata montate pe pensa portampon; la barbat
se decaloteaza glandul de preput si se spala cu apa si
sapun apoi se clateste cu apa din abundenta si se
recaloteaza glandul.
Observatie: trebuie evitata contaminarea regiunii
genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin
miscari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.
11.OBSERVAREA POZITIEI BOLNAVULUI
Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie aezati pentru
ingrijiri, examinari speciale. Bolnavul poate avea o pozitie activa, pasiva sau fortata. Pozitia
activa: bolnavul se misca singur, nu are nevoie de ajutor. Pozitia pasiva: bolnavul este lipsit de forta
fizica si are nevoie de ajutor pentru miscare si schimbarea pozitiei.
Pozitia fortata: bolnavul are o pozitie neobisnuita, impusa de boala sau de necesitatea efectuarii
unui tratament.
Tipuri de pozitii:
1. Decubit dorsal
Culcat pe spate cu fata in sus
-fara perna
-cu o perna subtire
-cu 2 perne (pozitie obisnuita si comoda)

22

2. Decubit lateral (drept sau stang).

Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior care este
in contact cu sprafata patului intins, iar cu celalalt indoit si spatele sprijinit cu o perna sau un sul

3. Decubit ventral
Bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele dea lungul corpului,
sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului, cu partea palmara pe suprafata patului si sub
glezne se asaza un sul.
Decubit ventral cu capul intors lateral:

23

4. Pozitia sezand
a. In pat: bolnavul este mentinut ezand in pat, trunchiul realizand un unghi de 90 cu membrele
inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Gambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se
plaseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza sprijinitorul. Sub brate se asaza cate o perna
,pozitie indicata la bolnavii dispneici, in perioada crizelor de astm bronsic, in insuficienta cardiaca,
ea favorizand respiratia.
b. In fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu o patura.

5. Pozitia semisezanda.

Se sprijina spatele bolnavului cu doua perne, cu

rezematorul de spate sau somiera articulata. Sub
talpi se asaza un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu
alunece spre extremitatea distala.

6. Pozitia ginecologica.
-decubit dorsal, cu genunchii indoiti , coapsele indepartate Se poate realiza:
-in pat
- pe masa de examinare
- pe masa ginecologica
7. Pozitia genu-pectorala .
Bolnavul se asaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati,
pieptul atinge planul orizontal iar capul este intr-o parte
(indicata pentru explorari rectale - rectoscopie, tuseu rectal).

12.MOBILIZAREA PACIENTULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII
Prevenirea complicatiilor
Stimularea tonusului fizic si psihic
PREGATIREA MATERIALELOR
Cadru mobil
Agatatori
Baston
Carje

24

b) La marginea patului

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:
Anuntati pacientul si descrieti miscarile care se vor face
Explicati pacientului importanta mobilizarii precoce
Evaluati resursele fizice ale pacientului
b) FIZICA:
Ajutati pacientul sa se imbrace corespunzator
EFECTUAREA PROCEDURII:
Consultati medicul privind tipul de mobilizare si durata
1. Mobilizarea pasiva
Faceti miscari de flexie i rotatie ale capului
Continuati sa faceti exercitii ale membrelor superioare si inferioare prin miscari de flexie,
extensie, abductic, adductie, supinatie si pronatie - mobilizati toate articulatiile cu blandete
Comunicati cu pacientul pentru a afla daca are dureri si observati faciesul
Masati membrele in sensul circulatiei de intoarcere
2. Ridicarea in pozitie sezand
a) In pat
Ajutati pasiv pacientul sa se ridice si sprijiniti-l cu perne sau folositi rezematorul mobil
Montati deasupra patului o agatatoare mobila si stimulati pacientul sa se ridice, sprijinindu-l cu
perne daca este necesar
Executarea de catre o singura persoana
o Introduceti o mana sub regiunea omoplatilor, iar cealalta sub regiunea poplitee
o Daca este cazul rugati pacientul sa se prinda de gatul dumneavoastra
o Rotiti picioarele pacientului intr-un unghi de 90 si lasati-le sa atarne usor la marginea patului
o Observati faciesul pacientului
Executarea de catre 2 persoane
o Asezati-va spre capul pacientului si introduceti mainile sub omoplati
o Rugati ajutorul sa introduca mainile sub regiunea poplitee
25

o Sincronizati miscarile si ridicati spatele pacientului rotind picioarele cu 90si aduceti-le la

marginea patului o Mentineti pacientul in aceasta pozitie - la inceput cateva minute, apoi cresteti
treptat timpul
o Reasezati pacientul pe pat, executand miscarile in sens invers
c) Asezarea pacientului in fotoliu
Asezati pacientul la marginea patului
Oferiti pacientului papucii
Asezati fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului
Asezati-va in fata pacientului si introduceti mainile sub axile, rugandu-l sa tina capul intors intr-o
parte
Daca aveti ajutor, asezati-va de o parte si de alta a pacientului
Prindeti fiecare pacientul pe sub axila si ridicati-l in picioare
Rotiti pacientul cu spatele spre fotoliu si asezati-l cu grija in fotoliu
Acoperiti pacientul cu un pled daca situatia o cere (temperatura mai scazuta in incapere)
Reasezati pacientul in pat executand miscarile in sens invers
d) Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica

Repetati miscarile de aducere a pacientului in pozitie sezand, cat mai aproape de marginea
patului
Asezati-va de o parte a pacientului si sprijiniti-l de sub axile
Ridicati pacientul in picioare
Observati faciesul pacientului si mentineti-l in ortostatism cateva minute
Intrebati pacientul daca se simte bine
Asezati pacientul pe pat daca acuza ameteli
Reasezati pacientul pe pat executand miscarile in ordine inverse
e) Efectuarea primilor pasi
Intrebati medicul daca pacientul se poate deplasa
Ridicati pacientul mai intai in pozitie sezand cat mai aproape de
marginea patului si apoi in ortostatism
Sprijiniti pacientul de brat si apoi ajutati-l sa faca primii pasi prin
salon
Cresteti distanta de deplasare in functie de recomandarea medicala
Oferiti pacientului un cadru mobil daca starea generala ii permite sa se
deplaseze singur
Supravegheati pacientul in timpul deplasarii
26

Incurajati pacientul sa se ridice si sa se deplaseze pe masura ce starea generala permite

INGRIJIREA PACIENTULUI
Observati starea pacientului si masurati P, R, TA, daca este cazul
- Asezati pacientul in pozitie comoda
- Intindeti lenjeria pentru a preveni aparitia escarelor
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
- Aseza i materialele folosite in locurile t de depozitare
- Spalati mainile
EVALUAREA EFICACITATIIPROCEDURII
Rezultate asteptate/dorite:
- pacientul se mobilizeaza conform programului
- nu prezinta complicatii favorizate de imobilizare
Rezultate nedorite / Ce facem daca: Pacientul refuza mobilizarea Cercetati cauza
- prezinta dureri
- se teme de durere
- este slabit
- prezinta ameteli Incurajati pacientul
- acordati-i mai mult timp
- asigurati-l ca sunteti acolo pentru a-l ajuta
Administrati un calmant inainte de mobilizare (la recomandarea medicului)
- actionati cu blandete
Reduceti durata mobilizarii

BIBLIOGRAFIE
1.Tehnica ingrijirii bolnavilor-Dr.Carol Moses-Editura medicala Bucuresti 2003
2.Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare
a spitalelor

27

CURS NR.3
PERFECTIONAREA CONTINUA
CUPRINS :
1.
2.
3.
4.
5.

PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE CONTINUA,

MODALITATI MODERNE DE DOCUMENTARE I ACCESARE. SURSE DE
INFORMARE,
CALITATILE UNEI INFIRMIERE,
ELABORAREA UNUI CURRICULUM VITAE,
BIBLIOGRAFIE.

1. PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE CONTINUA

-se face in mod activ in scopul insu irii cunotintelor necesare, cu contiinciozitate,
-se aplica cunotintele dobandite in timpul instruirii cu responsabilitate, in scopul creterii eficientei
i calitatii serviciilor acordate persoanei ingrijite.
-participa la formarea profesionala cu responsabilitate, in vederea recunoaterii capacitatilor
profesionale.
-se aplica in practica cunotintele dobandite.
Sursele de informare:
-publicatii de specialitate,
-carti referitoare la tehnicile de ingrijire specifice varstei i diagnosticelor -prospecte de produse noi
de igienizare, medicamente, alimente.
2.MODALITATI MODERNE DE DOCUMENTARE SI ACCESARE. SURSE DE
INFORMARE
Intotdeauna omul a cautat sa se informeze pentru a invata mai bine, a crea, a decide, a actiona.
Dintotdeauna, el a produs idei, a scris texte i a contribuit la dezvoltarea cunoaterii. Astazi, el
comunica cu uurinta cu semenii sai prin telefon, fax sau mesagerie electronica
exprima frecvent
parerile la televiziune, in media, sau in reuniuni i conferinte. Aceasta productie de informatie
generala sau speciala a condus la crearea dispozitivelor legate de difuzarea cunotintelor, precum
reviste de specialitate, congrese, biblioteci, centre de documentare, baze de date, serverele noii panze
electronice, numite Internet.
Televizorul ramane cea mai importanta sursa de informare a romanilor
Canalul media utilizat cu cea mai mare frecventa de catre romani este televiziunea,85% dintre
respondenti declarand ca se uita la televizor in fiecare zi sau aproape in fiecare zi, un procent similar
fiind inregistrat i pe ansamblul Uniunii Europene. Celelalte mijloace de comunicare sunt insa mai
putin utilizate decat in Uniunea Europeana, potrivit sondajului.
Astfel, radioul obtine 32 de procente pentru utilizarea zilnica, presa scrisa 16%, iar Internetul 30%,
mai putin cu 24%, 16% i respectiv 15% decat media europeana.
3. CALITATILE UNEI INFIRMIERE
Inainte de a va hotara sa lucrati ca infirmiera asigurati-va ca stiti ce presupune a lucra cu persoane
rapuse de boala, invalizi, batrani, etc.
28

Infirmiera trebuie sa ramana calma si calculata in situatii de criza, chiar si in fata tragediei; trebuie sa
empatizeze cu durerea bolnavului dar sa nu afecteze starea ei, sa nu ii atribuie un caracter personal si
sa nu altereze caitatea serviciilor ei. Meseria de infirmiera presupune, de cele mai multe ori,
flexibilitate, rabdare si rezistenta fizica. Pot sa apara situatii neprevazute, de criza, se poate inrautati
rapid starea de sanatate a persoanei pe care o ingrijeste si atunci necesita o atitudine lucida, stapana
pe sine, gata sa actioneze in inteserul bolnavului.
Este bine de stiut care sunt calitatile pe care trebuie sa le detina o persoana care doreste sa lucreze ca
infirmiera, fie ca ingrijeste persoane varstnice, fie persoane mai tinere dar care sunt in imposibilitatea
de a se ingriji singure.
1. Abilitati de comunicare
2. Stabilitate emotionala
3. Empatie
4. Flexibilitate
5. Atentie la detalii
6. Abilitati de rezolvare a problemelor
7. Diverse abilitati interpersonale
8. Forta fizica
9. Abilitatea de a actiona promp si eficient
10.Respectul
Abilitati de comunicare
In orice cariera avem nevoie de solide abilitati de comunicare, dar pentru infirmiere aceasta este cea
mai importanta calitate, pentru ca ele trebuie sa fie dispuse sa relationeze cu usurinta cu persoana
pentru care lucreaza si cu familia acestuia, sa detina si bune abilitati de ascultare si de urmare
intocmai a instructiunilor date de catre medic sau familie.
Stabilitate emotionala
A avea grija de o persoana care este in imposibilitatea de a se ingriji singur este destul de stresant
atunci cand trebuie sa faci fata unor situatii traumatice. Capacitate de a accepta suferinta si moartea,
fara a capata caracter personal, este esentiala.
Empatie
Infirmierele trebuie sa manifeste empatie pentru durerea si suferinta bolnavilor. Trebuie sa fie
capabila sa simta compasiune si sa ofere confort fizic si psihic. Se vor confrunta cu destul de multe
momente de oboseala si de aceea trebuie sa fie apte tot timpul sa recunoasca simptomele bolii si sa
actioneze eficient atunci cand se instaleaza o situatie critica.
Flexibilitate
Flexibilitatea este o calitate deosebit de importanta in lucrul cu persoanele greu deplasabile,
imobilizate, sau care sunt in incapacitate de a se ingriji singure. O infirmiera trebuie sa detina
flexibilitate atat in ceea ce priveste programul de lucru (sa fie disponibila pentru ore peste program,
pentru lucrul pe timpul noptii, lucrul in weekend-uri) cat si a responsabilitatilor ce ii revin (menaj,
administrare de medicamente, companie, diverse comisioane etc.)
Atentie la detalii
Fiecare pas efectuat gresit in acest domeniu poate avea consecinte pe termen lung. O buna infirmiera
trebuie sa acorde o mare atentie la detalii, sa fie foarte atenta sa nu sara peste pasii indicati de catre
medic sau famile. Atunci cand o mica greseala, fie de administrare incorecta a medicamentatiei fie
29

legata de alimentatie, duce la o tragedie, atentia la detalii poate face diferenta dintre viata si moarte.
De acest aspect trebuie sa fie constienta fiecare persoana care doreste sa lucreze ca infirmiera.
Abilitati de rezolvare a problemelor
In cazul in care bolnavul este intr-o situatie foarte grava, intr-o faza foarte avansata a bolii, poate
oricand sa apara o urgenta medicala iar infirmiera trebuie sa detina capacitatea de lua decizii rapid in
situatii foarte stresante si sa rezolve problemele cat mai repede cu putinta sau chiar inainte ca acestea
sa apara.
Infirmiera trebuie sa stie sa linisteasca bolnavul, sa-i inspire incredere, sa arate ca este stapana pe
situatie; avand bune competente in rezolvarea de probleme, va stii sa gestioneze momentele de
irascibilitate ale bonavului, de neincredere, de jena si de ostilitate care pot sa apara datorita suferintei
si a bolii.
Diverse abilitati interpersonale
Gandindu-ne ca infirmierele lucreza, in general, cu persoane bolnave, ele trec prin diverse situatii
neprevazute si mai putin placute, si de aceea au nevoie de diverse abilitati personale care le vor ajuta
sa faca fata unor astfel de situatii. Ele trebuie sa stie sa comunice atat cu persoana bolnava, cat mai
bland posibil, dar si cu familia acestuia si cu medicii si asistentele curante. De cele mai multe ori
trebuie sa intuiasca nevoile bolnavului si sa incerce sa ii ofere un climat cat mai calm, cald, prietenos
si cu putine momente tensionate. Ele trebuie sa stie sa actioneze in cat mai multe situatii si sa
relationeze cu cat mai multe tipuri de personalitati.
Forta fizica
In atributiile unei infirmiere vor intra diverse activitati care pot necesita forta fizica: statul in picioare
perioade lungi de timp, ridicarea de obiecte foarte grele sau a persoanei care necesita ingrijire
(schimbatul hainelor unei persoane paralizate, imbaierea acestuia etc.)
Abilitatea de a actiona promp si eficient
Infirmiera trebuie sa fie pregatita sa raspunda rapid la situatii de urgenta si la alte situatii care pot sa
apara. Destul de des, munca de ingrijire a sanatatii unei persoane grav bolnave presupune, de fapt, un
raspuns brusc, spontan dar bine gandit la incidentele neprevazute, iar o infirmiera trebuie sa fie
pregatita in orice moment sa
actioneze promp si eficient, sa faca fata cu calm unei crize. Infirmiera trebuie sa fie capabila sa faca
fata si unor situatii mai delicate, sa detina cunostinte legat de boala bolnavului pentru a putea sa
identifice eventualele urgente care pot sa apara si sa actioneze cu calm in beneficiul bolnavului.
Deasemenea, trebuie sa luam in calcul si situatia cea mai dureroasa si cea mai greu de suportat:
moartea. Ea trebuie sa fie stapana pe sine, sa nu se lase afectata, coplesita de moment ci sa actioneze
in a acorda suport moral, sa poata sa sustina familia in aceste momente delicate.
Respectul
Si nu in ultimul rand, respectul este o calitate esentiala in lucrul cu persoanele bolnave. O infirmiera
buna trebuie sa detina respect pentru oameni si reguli. Ele trebuie sa ramana impartiale in orice
moment, trebuie sa fie constiente de confidentialitate (sunt persoane care doresc ca cei din jur sa nu
afle toate aspectele boli sau ale suferintei persoanei in cauza), trebuie sa arate respect pentru cultura
si traditia familiei respective. Mai presus de toate, infirmiera trebuie sa respecte dorinta pacientului
sau a familiei acestuia.
4. ELABORAREA UNUI CURRICULUM VITAE
A. Consideratii Generale
30

B. Curriculum Vitae ca mijloc de comunicare

C. Obiectivele unui Curriculum Vitae
D. Conceperea unui Curriculum Vitae
A. Consideratii generale
Curriculum Vitae este un document de baza, un instrument esential pe care toti solicitantii unei
slujbe, toti candidatii unui post, trebuie sa-l redacteze.
Documentul cel mai important care prezinta aspectele fundamentale pe baza carora se poate aprecia
daca solicitantul corespunde cerintelor unui anumit loc de munca.este Curriculum Vitae.
Persoana care solicita un loc de munca trebuie : -sa priveasca actiunea ca pe o tranzactie, in cadrul
careia solicitantul ofera serviciile sale ( capacitatea profesionala, experienta....), iar ofertantul slujbei
cumpara aceste servicii prin salariul pe care il va plati angajatului.
-sa fie constient de faptul ca are ceva de oferit celui care il angajeaza.
-sa stie ca nu adreseaza numai o solicitare , el face o oferta catre firma angajatoare.
B.Curriculum Vitae ca mijloc de comunicare
Pe piata fortei de munca , C.V.este documentul cel mai important prin care se poate comunica :
1.prin acest document puteti atrage atentia asupra persoanei dumneavoastra si chiar puteti
crea dorinta celui care il citeste de a va intalni in cadrul unui interviu.
2. calitatile dumneavoastra profesionale, aptitudinile si competentele vor trebui sa reiasa cu
claritate din descrierea pe care o contine C.V.
3. trebuie sa ofere suficiente informatii pentru ca fiecare persoana sa poata fi vazuta dintrun unghi specific si personal atunci cand are aceeasi diploma si specializare ca toti ceilalti solicitanti
.
-acesta imagine a propriei personalitati o puteti crea scotand in relief urmatoarele aspecte :
a) deprinderile create pe parcursul carierei : punctualitate, experienta de a participa la negocieri,
precizie , claritate ,flerul si hotararea de a lua decizii atunci cand este momentul potrivit.
b) perioadele de acumulare a experientei profesionale, ceea ce ati facut pe parcursul studiilor fie
dupa incheierea acestora. Ele vor fi in masura sa demonstreze caracterul dinamic , motivatiile,
experienta acumulata
c) pasiunile si activitatile colaterale profesiunii
d) motivatiile si obiectivele pe care le aveti in vedere.
C. Obiectivele unui Curriculum Vitae
l.C.V.este documentul care asigura reusita selectionarii :
-atunci cand exista mai multe solicitari pentru acelasi loc de munca operatiunea de
selectionare incepe cu studiul C.V., astfel ca intocmirea sa corecta reprezinta primul pas spre slujba
pe care o solicitati.
2.Obtinerea unei programari pentru un interviu :
-efectul concret al unui C.V. nu este cum se crede in cele mai multe cazuri obtinerea postului
solicitat, ci obtinerea programarii pentru un interviu.
3.Prezentarea in cadrul C.V. a unui bilant al punctelor forte pe care le detineti :
-un C.V. bine intocmit este acela care indeplineste urmatoarele conditii :
este precis
este clar
este suficient de personal si original pentru a atrage atentia celui care il studiaza
stimuleaza curiozitatea
31

pe baza lui sunteti invitat la o prima intalnire in cadrul unui interviu pentru ca firma sa poata
comunica
direct cu dumneavoastra
-trebuie sa aveti in atentie urmatoarele :
evitati elementele comune
evitati descrierile vagi si incomplete
cuprindeti in C.V. punctele forte ale carierei dv.
prezentati elementele care reflecta modul in care v-ati inbogatit experienta
subliniati ceea ce considerati util din experienta dv.pentru noua slujba
atrageti atentia supra contributiilor dv personale la rezultatele pozitive ale institutiilor in care ati
lucrat
prezentati activitatile extrascolare
D.Conceperea unui Curriculum Vitae
1. Pregatirea psihologica pentru realizarea unui C.V. cat mai complet :
-sa va cunoasteti dorintele -sa le evaluati
-sa stiti incotro trebuie sa va indreptati -sa aveti motivatia actiunilor intreprinse
2. Analiza individuala :
-ce stiti sa faceti ? -ce puteti face ? -ce va place sa faceti ? -ce calitati aveti ? -ce defecte aveti ?
3. Precizarea preferintelor pe care le aveti pentru o anumita slujba :
-alegerea pe care o faceti sa fie determinata de motivatii solide care va indreapta catre un anumit
domeniu -ce va place sa faceti
-ce stiti sa faceti -ce puteti face
-in ce categorie de institutie ati dori sa lucrati
4. Cunoasterea situatie concrete de pe piata fortei de munca
Pentru a va informa cat mai exact stuadiati presa de specialitatecautand articole : -care trateaza oferte
de angajare
-sectorul privat ofera mai multe posibilitati decat cele de stat
5. Alegerea institutiei in care veti lucra :
-cariera profesionala este diferita in functie de marimea si tipul institutiei -intr-o intreprindere mare
exista o mai mare mobilitate a personalului pentru ca exista o varietate mai mare de posturi
-intr-o institutie mica, angajatii sunt pusi in situatia de a avea mai multa initiativa, responsabilitati
mai mari riscand sa fie blocati in afirmare
6. Conditii concrete ale postului oferit :
-apreciati de la bun inceputdaca aveti disponibilitti de a suporta o deplasare pt a desfasura noua
activitate profesionala
-studiati orarele care indica programul de lucru
-accepati o profesiune care va inpune efectuarea unor deplasari pentru a indeplini anumite
obligatii ce va revin
-incercati sa aflati cat de bine veti fi platit.
7. Aflati modul in care este definit postul :
-aceasta analiza este in masura sa va permita descoperirea unei slujbe al carei profil este cel mai
potrivit personalitatii dumneavoastra.
8. Redactarea unui Curriculum Vitae :
Etape preliminare:
1. alegeti un moment in care sa va puteti concentra fara sa fiti deranjat.
2. oferiti celor care va cunosc pentru a-l citi si a-si exprima parerea
3. aveti la indemana urmatoarele documente :
-diplome de absolvire
32

-certificatele de absolvire a altor stagii de pregatire profesionala -scrisori de recomandare -cartea

de munca
4. un C.V. bine intocmitnu se poate face dintr-o prima incercare,el va fi completat
si finisat ulterior
Redactarea propriu-zisa a Curriculum vitae :
-Un C.V. bine intocmit trebuie sa fie :
1. clar atat ca forma cat si ca fond
2. scris ingrijit,fara greseli de ortografie sau exprimare
3. concis,numai pe o pagina
4. se folosesc foi albe A4,nu colorate sau cu diverse liniaturi
5. aranjarea in pagina sa fie suficient de aerisita,sa se pastreze aceleasi margini si aceleasi spatii de
separare
6. continutul sa nu fie prea stufos,informatiile trebuiesc grupate pe baza unor criterii generale
7. informatiile numerice se scriu in cifre si nu in litere.
8. C.V. nu trebuie insotit de documente care atesta informatiile pe care le contin.
Etapele concrete de intocmire a unui Curriculum Vitae :
1. folositi fraze scurte si simple
2. evitati stilul stereotip si telegrafic
3. nu scrieti decat ceea ce este necesar si va pune in valoare calitatile
4. pastrati o anumita logica si coerenta a modului de redactare.
5. tot ceea ce afirmati sa poata fi dovedit
5. BIBLIOGRAFIE
1. Managementul Negocierii Afacerilor- Prof.univ.Dr.Toma Georgescu si Gheorghe Caraiani
-Editura :Lumina Lex Bucuresti 2003,CARTEA INFIRMIEREI Sora Lungu Nicolae Editura
Afir An

33

CURS NR.4
ALIMENTAREA I HIDRATAREA PERSOANEI INGRIJITE
CUPRINS :
1.
2.
3.
4.

ALIMENTATIA PACIENTILOR,
ALIMENTAREA ACTIVA I PASIVA,
HIDRATAREA PACIENTILOR,
BIBLIOGRAFIE,

1.ALIMENTATIA PACIENTILOR
Un factor foarte important in tratarea si restabilirea fizica a unui individ este alimentatia
echilibrata a acestuia.De aceea ,este necesara urmarirea de catre personalul medical a calitatii
alimentelor si a regimurilor servite,prin asigurarea mesei la timp (care sa aiba aspect estetic
corespunzator si gust bun ) precum si crearea unei bune dispozitii in timpul servirii mesei.
Alimentatia trebuie sa fie variata si completa , sa cuprinda toate principiile alimentare
:glucide,lipide,vitamine si saruri minerale (binenteles, dietele se diferentiaza pe tipuri de boli ).
Prepararea hranei, ca si servirea acesteia, trebuie sa se faca in cele mai stricte conditii de igiena,
pentru a impiedica introducerea in organism odata cu alimentele, a unor microbi sau a unor oua de
paraziti.
O prima regula in administrarea hranei este servirea meselor la ore fixe ; aceasta va obisnui aparatul
digestive sa aiba o activitate regulata, astfel incat sa nu se mai ajunga la indigestii si balonari.
In timpul alimentatiei, pentru digerarea mai usoara a alimentelor, este necesara mestecarea lenta a
mancarii.
Este cunoscut faptul ca la majoritatea bolnavilor apetitul este scazut. Pentru stimularea poftei de
mancare, pe langa buna dispozitie creata in jurul bolnavilor, preparatele trebuie se fie cat mai variate,
mai ales in cazurile dietelor restrictive,cand sunt interzise anumite alimente sau sunt limitate
cantitatile.Daca medicul permite,la prepararea mancarii se pot folosi si anumite condimente.
Tot in cadrul alimentatiei trebuie urmarita si cantitatea de lichide ingerate. Pentru a nu incarca
stomacul, lichidele se vor bea in cantitati mici, apa putand fi inlocuita cu limonade,sucuri naturale de
fructe sau ceai .In afectiunile in care cantitatea de lichide ingerate nu are importanta, pacientul va
putea bea fara restrictie.
Exista afectiuni,cum ar fi cele cardiovasculare (hipertensiunea arteriala,insuficienta cardiaca) sau
cele renale, in care cantitatea de lichide este limitata. In aceste cazuri se va prescrie de catre medic o
anumita cantitate de lichide pe zi,urmand ca acestea sa fie administrate,in cantitati mici, pe durata
intregii zile, tinand cont si de lichidele din supe,compoturi, fructe. In cazurile in care pacientul are
nevoie de o cantitate mare de lichide - ca de exemplu in transpiratii abundente,stari febrile,
deshidratari, intoxicatii grave ,- se urmareste in permanenta ca acesta sa ingere cantitatea de lichide
prescrisa, urmarindu-se concomitent si cantitatea de lichide eliminata.
GRUPE DE ALIMENTE :
- Din punct de vedere nutritiv, alimentele sunt :
carne i derivate
lapte i derivate
oua
grasimi
34

cereale i derivate
legume i leguminoase uscate
fructe
zahar i produse zaharoase
bauturi nealcoolice
Alimentatia cuprinde preparate : a) proaspete ;b) procesate
FOAIE DE MASA
Ziua ...........luna................... anul...................
Regim

Nr.portii

Hidric
Hidrozaharat
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
1000calorii

10
10
3
5
5
5
20
2

Total

Observatii referitoare la hrana

din ziua precedenta

60
Medic ...

Asistenta sefa ....

Regimurile dietetice
Alimentatia dietetica=contribuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate,in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi:
- hipocalorice -hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros - in dizenterie

regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita

regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric

regim de crutare a ficatului - hepatita, ciroza

regim de crutare a rinichiului - nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala

acuta;echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie - regim bogat in proteine;

in colita de putrefactie - regim bogat in carbohidrati;

in insuficienta cardiaca - restrictie de lichide

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase - regim bogat in vitamine;

afectiuni osoase - regim bogat in calciu;

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;
In functie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ - pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon

35

pasiv - pacientei i se introduc alimentele in gura

artificial - alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.
Alimentarea activa se poate face in sala de mese, in salon;la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate estetic sunt asezate pe
mese mici (4 persoane). Se invita pacientii la masa, se invita sa se spele pe maini. Felurile de
mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica imediat. Nu se ating alimentele cu mana.
Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si se iau masuri.
In salon la masa: se ndeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului
(tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la masa;
servirea mesei se face ca n sala de mese.
In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea n salon la masa. Se aseaza pacientul
n pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i materialele necesare si
protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca n
salon la masa.
Alimentarea pasiva - Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze
singuri, trebuie sa fie ajutati.
Scop
vor fi hraniti bolnavii
-imobilizati
-paralizati
-epuizati , adinamici
-n stare grava
-cu usoare tulburari de deglutitie.
Pregatire materiale
- Tava ; farfurii ;pahar cu apa sau cana cu cioc ;servetel ;cana de supa ;tacamuri pacient
-se asaza n pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul
usor
ridicat si aplecat nainte pentru a usura deglutitia
-i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
-se protejeaza cu un prosop n jurul gatului
-se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel ncat sa vada ce i se introduce n gura
Servirea mesei
Infirmiera se aseaza n dreapta pacientului si i ridica usor capul cu perna

verifica temperatura alimentelor(pacientii n stare grava nu simt temperatura, nici gustul

alimentelor), panand mana sub farfuria cu alimente.

i serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

supravegheaza debitul lichidului pentru a evita ncarcarea peste puterile de deglutitie ale
pacientului

este sters la gura, i se aranjeaza patul

se ndeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor

schimba lenjeria daca s-a murdarit

acopera pacientul si aeriseste salonul

strange vesela si o transporta la oficiu

se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in

procesul vindecarii

se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

36


se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece , neputand sa le inghita, ar putea sa le
aspire
De evitat :
-servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
-atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului
Alimentarea artificiala nseamna introducerea alimentelor n organismul pacientului prin
mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:

sonda gastrica sau intestinala

gastrostoma

clisma

parenteral
scop:
hranirea pacientilor inconstienti; cu tulburari de deglutitie; cu intoleranta sau hemoragii
digestive; operati pe tubul digestiv si glandele anexe; cu cancer esofagian; n stare grava;
negativism alimentar
3. HIDRATAREA ORGANISMULUI
Apa :
reprezinta 70% din greutatea organismului
este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei
functionari a organismului
nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala
in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice in
situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona -cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie
(varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona- se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee)
3) deshidratare hipotona- se elimina sarurile minerale in proportie mai mare. Cauzele deshidratarii
sunt :
de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de
lichide , climat cald
de ordin psihologic : stres , stari de criza
de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Manifestari de dependenta :
tegumente uscate
pliu cutanat persistent
buze uscate
senzatie de sete
astenie fizica si intelectuala
cefalee
ameteli
tendinta la hipotensiune
febra
modificari de puls (tahicardic)
37

Caile de hidratare ale organismului :

1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa - introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
4) Rectala - se face prin clisma , picatura cu picatura.
HIDRATAREA ARTIFICIALA
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de
carbon si a lipidelor .
cand au nevoie oamenii hidratare artificiala?
Daca un pacient nu este in stare sa inghita din cauza unei probleme medicale, i se pot administra
lichidele si in alte moduri decat pe gura. Acest lucru se numeste hidratare artificiala. Acest lucru se
face atunci cand cineva se recupereaza de la o problema temporara. Acest lucru poate fi, de
asemenea, facut atunci cand cineva are o boala avansata care ii pune viata in pericol sau este pe
moarte.
Ce implica hrana artificiala si hidratarea?
Un cateter intravenos este introdus in vena sub pielea pacientului. Fluidele si alte substante sunt
introduse prin acest cateter.
O alta metoda de nutritie artificiala si hidratare este printr-un tub de plastic numit tub
nasogastric.Acest tub este pus prin nas, gat si ajunge in stomac. Acest tub nasogastric poate fi lasat
numai pentru o perioada scurta de timp, de obicei 1-4 saptamani.
Ce se intampla daca hidratarea artificiala nu se foloseste?
Persoanele care nu primesc niciun fel de alimente sau lichide vor cadea in cele din urma intr-un
somn adanc (coma) si de obicei mor in 1-3 saptamani.
Care sunt avantajele?
O persoana care are o boala temporara si nu poate inghiti are nevoie de nutrienti si apa. Un tub de
alimentare poate ajuta. Uneori, o persoana poate deveni confuza din cauza deshidratarii.
Deshidratarea apare atunci cand organismul nu primeste suficiente lichide. Administrarea fluidelor si
nutritilor ajuta pacientul sa se recupereze.
Pentru un pacient care are o boala avansata care ii pune viata in pericol,sau care este pe moarte,
hidratarea si nutritia artificiala nu poate oferi multe beneficii. Hidratarea si nutritia artificiala la acesti
pacienti poate prelungi putin viata pacientul, dar nu intotdeauna.
Care sunt riscurile?
Exista intotdeauna riscuri atunci cand cineva este alimentat artificial printr-un tub nasogastric.
Lichidele ar putea ajunge in plamani. Acest lucru poate provoca tuse si pneumonie. Hranirea prin
tuburi poate fi inconfortabila. Tuburile nasogastrice se pot astupa, determinand durere, greata si
varsaturi. Tuburile de alimentare poate provoca, de asemenea, infectii. Uneori, pacientii pot fi sedati
pentru a le scoate tubul de alimentare.
4. BIBLIOGRAFIE
1. Ghidul infirmierei - Sora Lungu Nicolae
2. Tehnica mgrijirii bolnavului - Dr. Mozes Carol 3.Ordinul M.S. 916/2006 privind infectiile
nosocomiale
38

CURS NR.5
IGIENIZAREA SPATIULUI IN CARE SE AFLA PERSOANA INGRIJITA

CUPRINS
1. CURATAREA, DEZINFECTIA I STERILIZAREA IN UNITATILE SANITARE
1.1 Definitii
1.2 Curatarea
1.3 Tehnica efectuarii curateniei in saloane
1.4 Procedura de dezinfectie i curatenie a coridoarelor
1.5 Depozitarea produselor i a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii
1.6 Dezinfectia
1.7 Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice
1.8 Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfec tante
1.9 Clasificarea suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor
1.10 Ritmicitatea operatiunilor de curatenie i dezinfectie
1.11 Dezinfectarea obiectelor folosite de bolnav: plosca, bazinetul,urinarul
1.12 Protocol de utilizare a dezinfectantelor
2. INFECTIILE NOSOCOMIALE IN UNITATILE SANITARE
3. PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)
3.1 Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect
3.2 Protocoale de igena primara igiena mainilor
3.3 Prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesionala
3.4 Protocol de asigurare a ingrijirilor de urgenta, in caz de expunere accidental la produse biologice
4. CLASIFICAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
4.1 Circuitul si transportul deseurilor rezultate din activitatile medicale
5. BIBLIOGRAFIE
1. CURATAREA, DEZINFECTIA SI STERILIZAREA IN UNITATILE SANITARE
(MINISTERUL SANATATII PUBLICE ORDIN Nr. 261 din 6 febraarie 2007 pentra aprobarea
Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare)
1.1 DEFINITII
- curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv
tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau
chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se
desfasoare in conditii optime de securitate;
39

- dezinfectie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice

suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
- produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau mai multe substante active,
conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice,
sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui
organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice;
- substanta activa - o substanta sau un microorganism, inclusiv un virus sau o ciuperca (fung), ce
are o actiune generala sau specifica asupra ori impotriva organismelor daunatoare;
- produs detergent-dezinfectant - produsul care include in compozitia sa substante care curata si
substante care dezinfecteaza. Produsul are actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
- dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor,
fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni ;
- ezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
- dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea majoritatii
bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor,
sporilor de orice tip, virusilor fara invelis si a mucegaiurilor;
- antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea
microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea
lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor (piele sanatatoasa, mucoase, plagi);
- sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele
aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea
de sterilitate.
1.2 CURATAREA
Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare. Suprafetele si obiectele
pe care se evidentiaza macro sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca
suprafete si obiecte murdare.
a.Materialele si produsele pentru curatenie
Materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de
igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina
microorganismele. a. Materiale :
maturi, perii, mopuri,- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe
pavimente
carucior pentru curatenie- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de
intretinere necesare curateniei zilnice .Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru
manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spalari.
aspirator - se recomanda numai aspiratoare cu proces umed a caror constructie permite curatarea si
dezinfectia lor.
manusi de menaj, manusi de unica folosinta.
b. Produse de intretinere pentru curatenie si dezinfectie :
Intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii
spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.
Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor. Pentru
intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti -dezinfectanti.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat. In utilizarea
produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
40

b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;

c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in
ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.
Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform
legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din
unitate.
Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de
supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
1.3. TEHNICA EFECTUARII CURATENIEI IN SALOANE

se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide
geamul pentru a se aerisi;

caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor;

se face ordine in salon : se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de

detergent - dezinfectant : corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste
mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele;

laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier;

se sterg de praf celelalte suprafete orizontale;

daca este cazul, se sterg peretii, geamurile, usile;

cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant se streg intrerupatorul electric si

clantele de la usi;

se folosesc lavete separate, de culori diferite la mobilierul din saloane, la chiuvetele din
saloane, altele pentru grupurile sanitare.

se curata grupul sanitar : oglinda, suportul pentru prosop , chiuveta, suportul pentru hartia
igienica si vasul de toaleta cu accesoriile;

se sterge umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de
gunoi si se curata; se pune in cos un sac (unica folosinta), destinat pentru reziduurile menajere .
Deseurile provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie.
SPALAREA
Spalarea se realizeaza prin folosirea de apa calda si detergent. Apa calda la 35 - 45 grade C are o
putere de spalare superioara apei reci deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare.

Sunt necesare doua galeti : una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu
detergent si una cu apa simpla pentru a spala si stoarce mopul cat mai frecvent;

Trebuie sa existe galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru
grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte
galeti; de asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;

Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S;

Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din

suprafata si apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta
procedeul pana se termina intreaga suprafata
CLATIREA ESTE O ETAPA OBLIGATORIE ,SCOPUL ACESTEIA FIIND :
- eliminarea materiei organice
- eliminarea oricarei urme de detergent
- evitarea interactiunii chimice intre detergent si dezinfectant

41


Se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune apa simpla in
galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare;

Se lasa sa se usuce;

Se spala si clatesc galetile

1.4 PROCEDURA DE DEZINFECTIE SI CURATENIE A CORIDOARELOR

1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop:
descrierea modalitatii de efectuare a curateniei pe coridoarele sectiei/spitalului si a modalitatilor de
dezinfectie si dezinsectie
mentinerea unui mediu curat in aceasta zona contribuie la cartea de vizita a unitatii. Se realizeaza
zilnic si lunar.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica in toate sectiile si compartimentele de ingrijire, inclusiv camere de garda .
3. DOCUMENTE DE REFERINTA-Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor,
standardelor si metodologiei de acreditare a spitalelor
3.1. Manulalul de nursing
3.2. Ordinul MS nr.261/2007, privind aprobarea Normelor tehnice privind curatenia, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare
3.3.Ordinul MS nr.916/2006, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control al
infectiilor nozocomiale in unitatile sanitare
4.RESPONSABILITATI
4.1 Responsabil de proces = ingrijitor de curatenie
4.2 Echipa de proces
= asistenta sefa + medic sef sectie + director de ingrijiri
5.DESCRIEREA PROCESULUI
I.Curatenia si dezinfectia zilnica
Materiale necesare :
carucior de curatenie
galeata, mop (etichetate)
matura, lavete, perii
manusi de menaj sau manusi de latex nesterile
detergent, dezinfectant
saci colectori deseuri menajere
Tehnica de lucru :
ingrijitoarea de curatenie echipata corespunzator (halat, manusi, masca)
se deschid ferestrele
cu o laveta umezita in solutie detergent se sterg (la nivelul zonelor de contact) -fereastra,
pervazurile, peretii, mobilierul (masa, scaune unde exista)
se limpezesc si cu o laveta umezita in solutie dezinfectanta se dezinfecteaza aceste suprafete.
se spala pavimentul cu solutie detergent (se incepe pe jumatate de hol)
se limpezeste dupa care aplica dezinfectantul utilizat in baza unui protocol
dupa aplicarea solutiei dezinfectante respectind intotdeauna concentratia de lucru si timpul de
actiune, se limpezeste pavimentul
fiind zona cu circulatie intensa pavimentul se spala si dezinfecteaza ori de cite ori este nevoie.
II. Curatenia si dezinfectia lunara
Materiale necesare : aceleasi
42

Tehnica de lucru : aceleasi operatiuni + peretii in totalitate, corpurile de iluminat, plafonul,

ferestrele (rama interior/exterior, sticla)
Particularitati : dupa terminarea operatiunilor se spala, se dezinfecteaza ustensilele utilizate si se
pun la uscat (mopurile) pe un stativ intr-o incapere destinata acestui scop
Verfica :asistenta sefa asistenta de tura
EVIDENTE, INREGISTRARI SI ANEXE Graficul de curatenie al coridoarelor
1.5 DEPOZITAREA PRODUSELOR SI A USTENSILELOR FOLOSITE LA EFECTUAREA
CURATARII
Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se
urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
- zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul
usor la acestea;
- trebuie sa existe aerisire naturala;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
- gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;in fiecare sectie sau
compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si ustensilelor
utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
d)incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
- trebuie sa existe aerisire naturala;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
- locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita
aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;
- trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului care
efectueaza curatarea;
- trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor
folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare
se pot face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
- trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;
- trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei in
vigoare.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de
curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se
usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile
producatorului.
Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa
poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

43

1.6 DEZINFECTIA
Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula
atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a muncii, conform prevederilor
legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia prin mijloace fizice
Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exclusiv in laboratorul de microbiologie.
Este interzisa flambarea instrumentului medico-chirurgical.
Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spalarii automatizate a lenjeriei si a
veselei, cu conditia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia suprafetelor netede si a aerului in boxe de
laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatare si dezinfectie
chimica.
Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale in vigoare,sunt
insotite de documentatia tehnica, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile si modul de utilizare
ale aparatelor, pentru a asigura o actiune eficace si lipsita de nocivitate.
Dezinfectia prin mijloace chimice
Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide. Etichetarea acestor
produse trebuie sa respecte prevederile legislatiei in vigoare. Dezinfectia prin mijloace chimice
reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in
functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic,
fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid,
virucid, sporicid). In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul
casnic.
Dupa natura substantelor chimice care intra in compozitia unui dezinfectant, acestia se impart, in
functie de modul de actiune.
In functie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia
utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
Sterilizarea chimica realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa si a unui
numar mare de spori bacterieni, in cazul instrumentarului medical termosensibil. Este obligatorie
respectarea concentratiilor si a timpului de contact specificate in autorizatia/inregistrarea produsului.
Etapele sterilizarii chimice sunt:
a) dezinfectie, cel putin de nivel mediu, urmata de curatare;
b) sterilizare chimica prin imersie;
c) clatire cu apa sterila.
Sterilizarea chimica se realizeaza cu produse biocide autorizate/inregistrate, conform prevederilor
legale in vigoare.
In vederea unei corecte practici medicale si a eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, solutia
chimica de sterilizare nu se va folosi mai mult de 48 de ore de la preparare, in cuve cu capac, sau
maximum 24 de ore, in cazul utilizarii in instalatii cu ultrasunete. Pentru dezinfectia de nivel inalt,
intermediar si scazut este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de contact specifice
fiecarui nivel de dezinfectie, care sunt precizate in autorizatia/inregistrarea produsului.
Etapele dezinfectiei sunt:
a)dezinfectia de nivel scazut, urmata de curatare, sau curatarea, in functie de suportul ce
urmeaza sa fie tratat;
44

b) dezinfectia de nivel dorit, in functie de suportul ce urmeaza sa fie tratat;

c) clatirea.
Dezinfectia se realizeaza cu produse si substante chimice autorizate/inregistrate, conform
prevederilor legale in vigoare.
Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a
mainilor.
1.7 CRITERIILE DE UTILIZARE SI PASTRARE CORECTA A PRODUSELOR
ANTISEPTICE
1. un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost autorizat/inregistrat;
2. se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
3. se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in autorizatia/inregistrarea
produsului;
4. pe flacon se noteaza data deschiderii si data limita pana la care produsul poate fi utilizat;
5. la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
6. flaconul se manipuleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii flaconului, pentru a nu se
contamina;
7. este interzisa transvazarea in alt flacon;
8. este interzisa reconditionarea flaconului;
9. este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
10. este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse antiseptice
diferite;
11. se recomanda alegerea produselor antiseptice care se utilizeaza ca atare si nu necesita
dilutie;
12. sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;dupa aplicare,
antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece se pierde efectul remanent; exceptie fac cele
utilizate in neonatologie, pediatrie si pentru irigarea cavitatilor, la care clatirea este necesara dupa
fiecare
aplicare;
14. se acorda o atentie deosebita compozitiei produsului pentru utilizarea antisepticului la nounascuti;
15. se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor si pentru a nu
se pierde informatiile de pe eticheta flaconului;
16. flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
Igiena mainilor si dezinfectia pielii se fac dupa cum urmeaza:
1. Spalarea mainilor se face utilizandu-se apa si sapun; spalarea igienica a mainilor nu este un
substitut pentru dezinfectia igienica a mainilor.
2. Dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare, utilizandu-se un produs
antiseptic.
3. Procedeul de spalare a mainilor se efectueaza conform informatiilor furnizate de producator
pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar care trebuie sa contina
indicatii despre:
a) necesitatea umectarii prealabile a mainilor;
b) volumul de produs utilizat;
c) timpul de spalare;
d) frecventa aplicarii produsului;
e) instructiunile speciale pentru utilizarea apei.

45

4.Procedeul de frecare a mainilor se efectueaza conform informatiilor furnizate de producator

pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar si care trebuie sa contina
indicatii despre:
a) volumul de produs utilizat;
b) timpul de frecare;
c) frecventa aplicarii produsului.
5. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este procedura care se
realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a mainilor, utilizandu-se un produs antiseptic.
6. Antisepticul se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru suprafetele cutanate sarace in glande sebacee:
1. inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase, cu un timp de actiune de 15 secunde;
2. inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului si organelor cavitare, precum
si a micilor interventii chirurgicale, cu un timp de actiune de minimum un minut;
b) pentru suprafetele cutanate bogate in glande sebacee.
1.8 CRITERIILE DE UTILIZARE SI PASTRARE CORECTA A PRODUSELOR
DEZINFECTANTE
a) un produs dezinfectant se utilizeaza numai in scopul indicat prin autorizatie/inregistrare;
b) se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) se respecta intocmai concentratia si timpul de contact indicate in autorizatie/inregistrare;
d) se tine cont de incompatibilitatile produsului;
e) niciodata nu se amesteca produse diferite;
f)in general, produsele dezinfectante nu se utilizeaza ca atare, necesita dilutii; este de preferat
ca solutia respectiva sa se faca in cantitatea strict necesara si sa se utilizeze imediat, dar nu mai mult
de 48 de ore de la
preparare; daca nu este deja facuta, solutia de lucru ar trebui sa fie proaspat preparata;
g) solutiile se prepara utilizandu-se un sistem de dozare gradat;
h) se noteaza pe flacon data prepararii solutiilor respective;
i)se respecta durata de utilizare a solutiilor; in functie de produs, aceasta poate varia de la
cateva ore la cateva saptamani;
j) in cazul in care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai foloseste;
k) intotdeauna manipularea se face purtandu-se echipament de protectie;
l ) se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor si pentru a nu
se
pierde informatiile de pe eticheta produsului;
m) flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor
Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea.
Eficienta dezinfectiei profilactice este conditionata de o riguroasa curatare prealabila. Pentru
dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau
presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare. Dezinfectantele trebuie
folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in autorizatie/inregistrare.
Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului. La
prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei
corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea lor;
46

d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs

de utilizare.
Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care sa previna
accidentele si intoxicatiile.
Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri
sau la noile produse dezinfectante.
In fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod
obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de
efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia
de lucru.
Procesarea suporturilor suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor medicale inainte sau dupa
utilizare trebuie sa fie corecta, pentru a preveni infectiile nosocomiale. Alegerea metodei de
dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete, instrumentar si echipamente trebuie sa tina cont de
categoria din care acestea fac parte si de modul in care sunt folosite in asistenta acordata pacientilor.
1.9 CLASIFICAREA SUPRAFETELOR, INSTRUMENTARULUI SI ECHIPAMENTELOR
a) critice cele care vin in contact cu sau penetreaza tesuturile corpului uman, inclusiv sistemul
vascular, in mod normal sterile. In aceasta categorie intra: instrumentarul chirurgical, inclusiv
instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenta la nastere,
echipamentul personalului din salile de operatii, campuri operatorii, mesele si tampoanele, tuburile
de dren, implanturile, acele si seringile, cateterele cardiace si urinare,dispozitivele pentru
hemodializa, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile sau rigide,
echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctura, acele utilizate in
neurologie;
b) semicritice - care vin in contact cu mucoasele intacte, cu exceptia mucoasei periodontale, sau cu
pielea avand solutii de continuitate. In aceasta categorie intra: suprafata interioara a incubatoarelor
pentru copii si dispozitivele atasate acestora (masca oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile si
rigide neinvazive, folosite exclusiv ca dispozitive pentru imagistica, laringoscoapele, tuburile
endotraheale, echipamentul de anestezie si respiratie asistata, diafragmele, termometrele de sticla,
termometrele electronice, ventuzele, varfurile de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal,
abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor anticonceptionale, accesoriile
pompitelor de lapte.
Suprafetele inerte din sectii si laboratoare, stropite cu sange, fecale sau cu
alte secretii si/sau excretii potential patogene, si cazile de hidroterapie utilizate pentru pacientii a
caror piele prezinta solutii de continuitate sunt considerate semicritice;
c) noncritice - care nu vin frecvent in contact cu pacientul sau care vin in contact numai cu pielea
intacta a acestuia.
In aceasta categorie intra: stetoscoape, plosti, urinare, manseta de la tensiometru, specul auricular,
suprafetele hemodializoarelor care vin in contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafetele
dispozitivelor medicale care sunt atinse si de personalul medical in timpul procedurii, orice alte tipuri
de suporturi.
Suprafetele inerte, cum sunt pavimentele, peretii, mobilierul de spital, obiectele sanitare s.a., se
incadreaza in categoria noncritice.
RITMICITATEA OPERATIUNILOR DE CURATENIE SI DEZINFECTIE
Curatenia generala i dezinfectia ciclica a saloanelor
Curatenia generala (spalare cu apa calda si detergenti solutie 1 -2% a ferestrelor, usilor,
lambriurilor, mobilierului si pavimentelor; dezinfectia prin pulverizare (stropire) a suprafetelor,
47

mobilierului, saltelelor,pernelor si paturilor cu o solutie de aldehida formica 3-5% si un timp de

expunere de 6-12 ore urmata de aerisire sau neutralizare cu solutie de amoniac.
Curatenia i dezinfectia curenta
Indepartarea prafului si a reziduurilor solide se va face prin metode care evita impurificarea aerului
(spalare, stergere umeda) spalarea pavimentelor se efectueaza cu apa calda si carbonat de sodiu
sol.l-2% sau detergenti sol. 1-2% folosind galeti, una in care se tine carpa de curatat si una in care se
descarca (se stoarce) carpa cat mai frecvent. Spalarea pavimentelor se face ori de cate ori este nevoie
si cel putin de doua ori pe zi.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutii dezinfectante care vor fi schimbate la fiecare
salon. Este interzisa folosirea pentru curatirea mobilierului a carpelor si a recipientelor intrebuintate
la curatirea pavimentelor. Dupa efectuarea curateniei, galetile folosite se spala, se dezinfecteaza prin
stergere cu solutii clorigene (0,5g % clor activ) si se mentin uscate pana la utilizarea urmatoare:
carpele, periile, teurile folosite se spala, se dezinfecteaza prin submersare an solutii ciori gene (0,5 g
% clor activ) timp de 30 de minute, dupa care se usuca si se mentin uscate pana la utilizarea
urmatoare.
Chiuvetele si lavoarele se intretin in permanenta curate prin spalare cu apa si solutii de detergent 12%.
Pavimentele din saloane si sali de tratament se dezinfecteaza cu solutii de cloramina 2% (0,5g %
clor activ) sau hidrod.
Pavimentele spatiilor de circulatie se dezinfecteaza cu hidrod sau solutii clorigene in concentratie de
0,5g% clor activ.
1.11
DEZINFECTAREA
OBIECTELOR
FOLOSITE
DE
BOLNAV:
PLOSCA,
BAZINETUL,URINARUL Materiale folosite:
- manusi de protectie
- apa calda si rece
- vase de submerjare (scufundare)
- perie tinuta in solutie de cloramina sau var cloros
- vas cu solutie dezinfectanta
Tehnica:
- Golirea dupa folosire
- Spalarea cu apa rece
- Spalarea cu apa calda si perie (tinuta in solutia
dezinfectanta)
- Submerjare (scufundare) in solutie de cloramina
B 0,5%, minim 30 minute
- Uscare prin evaporare
- Asezarea (bazinetului, urinarului) in dulapul
inchis

48

1.12 PROTOCOL DE UTILIZARE A DEZINFECTANTELOR

PRODUS

SPECTRUL DE
ACTIVITATE

SCOP

MOD DE
UTILIZARE

CONCENTRA-TII/TIMP
DE ACTIUNE

BIG SPRAY

DEZINFECTANT
PRIN PULVERIZARE

DEZINFECTIA
RAPIDA A
SUPRAFETE-LOR,
MATERIAL MEDICAL
DEZINFECTIA
RAPIDA A
AEROMICRO-FLOREI

SUPRAFETELE SA
FIE CURATE
CONSUM MEDIU:
20ML/M2

PRODUS GATA
DE UTILIZARE
TIMP DE EXPUNERE:
1 MINUT

SEKUSEPT
AKTIV

DEZINFECTANT CU
PROPRIETATI DE
CURATARE

DEZINFECTIA SI
CURATAREA
INSTRUMENTARULUI MEDICAL

STERANIOS

STERILIZANT LA
RECE

STERILIZARE MAT.
CHIRURGICALENDO
SCOAPE, MAT.
TERMOSENSI-BILE

CONSERVAREA
BAII DE IMERSIE:
30 ZILE

DILUTIE 10%
(500 ml/5l apa) TIMP
DE ACTIUNE: 1 ORA

HEXANIOS G+R

DETERGENT
DEZINFECTANT

CURATARE SI
DEZINFECTiE
INSTRUMEN- TAR

PRE -DEZINFECTIE
INSTRUMENTAR

DILUTIE 0,5%
(25ml/5l apa)
TIMP DE IMERSIE:
15 minute

SURFANIOS

DEZINFECTANT
DETERGENT

CURATARE,
DEZINFECTIE SOLURI
SI SUPRAFETE,
MATERIALE SI
DISPOZITIVE
MEDICALE

Se utilizeaza in
concentratie
0,25%
Nu necesita
clatirea
suprafetelor

DILUTIE 0,25%
(20ml/8l apa)
TIMP DE CONTACT: 30
minute

MANORAPID

DEZINFECTANT
RAPID LICHID

DEZINFECTIA
MAINILOR

SOLUTIA DE LUCRU SOLUTIA DE LUCRU 2%

-20 GR (1LINGURA
ESTE VALABILA 24
DOZATOARE/L APA)
ORE
TIMP DE ACTIUNE 15
MINUTE

-DEZINFECTIA
IGIENICA-3ML TIMP 30
SEC. -DEZINFECTIA
CHIRURGICALA :
2X5ML, TIMP DE 3
MINUTE

CLOROM

TABLETE
CLORIGENE

DEZINFECTIA
SUPRAFETELOR
GRUPURI SANITARE,
VESELA,ETC.

49

SOLUTIILE VOR FI
PREPARATEIN
ZIUA FOLOSIRII

1 TABLETA/10 LITRI
APA
SOLUTIA DE LUCRU
ESTE VALABILA 12 ORE

2. INFECTIILE NOSOCOMIALE IN UNITATILE SANITARE

Infectie nosocomials, sau infectie intraspitaliceasca, este acea infectie care nu este prezenta sau
care nu se afla in perioada de incubatie in momentul in care pacientul s-a internat in spital i se
supraadauga bolii pentru care pacientul s-a internat. Infectiile nosocomiale pot sa fie in legatura cu
deficiente de igiena, sterilizare, manevre sau ingrijiri medicale. Acest tip de infectie se produce intrun spital, fie intre pacienti de boli diferite care ajung in contact unii cu altii, fie de la bolnavi sau
purtatori proveniti din randul personalului de ingrijire. De obicei aceasta infectie este postoperatorie.
Pentru ca o infectie sa fie considerata nosocomiala, ea trebuie sa apara in 48 de ore, sau mai mult, de
la internarea in spital, sau in maximum 30 de zile de la externare.
Etimologia cuvantului "nosocomial" (spitalicesc) se regasete in limba greaca, in cuvantul
nosokomeion (voaoxo^sicov), in care (nosos= boala, iar komeo = a ingriji).
Cel mai adesea, infectiile nosocomiale se manifesta clinic pe parcursul internarii actuale, dar este
posibil sa se manifeste i dupa externare. Aceste infectii sunt responsabile de 70% din decesele
inregistrate in serviciile de chirurgie generala. Infectiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece
sunt implicati germeni de spital multirezistenti la antibiotice i afecteaza persoane cu diverse
deficiente de organ sau imunodeprimati.
PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE CIRCULATIA PERSONALULUI IN
SPITAL
a)
Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de ingrijire pe compartimente septice si aseptice
in toate turele.
b)
In cazul in care necesitatile serviciului, garzi, urgente, impun medicului de a trece de la un
sector septic la unui aseptic, acesta are obligatia de a-si spala si dezinfecta mainile si de a schimba
echipamentul de protectie.
c) Interzicerea circulatiei personalului de la sectiile septice la cele aseptice si invers, cu exceptia
medicilor.
d) Interzicerea accesului in salile de operatie si salile de nastere a personalului care nu face parte
din echipa de interventie, cu exceptia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme. Acestea
pot intra in sala odata cu echipa sau intre interventii, dar nu in timpul interventiilor
e) Interzicerea accesului altui personal decat cel destinat pentru lucru in locurile respective in
blocul alimentar, laboratorul de solutii perfuzabile si in statiile de sterilizare.
f)
Interzicerea accesului in spital a personalului retribuit sau a celui ocazional sau dirijat cu haine
si incaltaminte de strada in sectiile de nou-nascuti, prematuri, distrofici, anestezie terapie-intensiva,
blocuri operatorii, blocuri de nastere.
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE
a) Portul echipamentului de protectie prevazut de normele MS, pe tot timpul prestatiei in unitate,
de catre personalul medico-sanitar cat si de persoanele care presteaza o activitate ocazionala sau
dirijata (elevi, studenti, personal de intretinere).
b) Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul care
lucreaza in interventii in salile de operatii si de nasteri.
c) Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul dare lucreaza in sectii de boli
contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv.
d) Personalul care lucreaza in saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu
transplanturi, etc.) este obligat sa puna echipament steril la intrarea in salon, insistandu-se asupra
portului corect al mastii (masca din 4 straturi de tifon, purtata pe nas, schimbata dupa 30 minute de
folosire).
50

e) Personalul care lucreaza in sectii septice precum si in sectii cu receptivitate mare (anestezie
terapie-intensiva) va purta obligatoriu halate colorate diferit. Se recomanda culoarea galbena pentru
personalul din sectiile septice si culoarea albastra pentru personalul din sectiile cu receptivitate mare.
IGIENA BOLNAVILOR sI ASISTATILOR
a) Prelucrarea igienica a bolnavului la internare (imbaiere prin dus, taierea unghiilor, la nevoie
deparazitare). Daca starea bolnavului nu permite imbaierea, se asigura spalarea prin stergere umeda.
b) Cabinetele de consultatii, la internare vor fi dotate cu:termometre dezinfectate, de utilizare
individuala
c) Valve si specule sterile de utilizare individuala in cabinete de obstetrica si cele de ginecologie.
d) Aleze curate de utilizare individuala
e) Truse individuale sterile (aparate si lame de ras) pentru toaleta locala
f) Apasatoare de limba, sonde, pense, siringi, ace, etc. sterile.
g) Inscrierea tuturor cazurilor de pediculoza internate in spital din teren sau prin transfer, intr-un
caiet special si anuntarea lor la central sanitar-antiepidemic.
h) Consultarea, trierea si repartizarea bolnavilor de la internare si conducerea lui de catre infirmiera
la salonul la care a fost repartizat.
i)Asigurarea de lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia
ori de cate ori e nevoie si cel putin o data pe saptamana.
j) La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii precum
si la copii mici salteaua se acopera cu o musama sau husa de plastic care se spala si se va sterge cu
solutie dezinfectanta zilnic, precum si ori de cate ori e nevoie.
k) Asigurarea spalarii paturilor, huselor (dosurilor) de perna si de saltea ori de cate ori e
nevoie si cel putin semestrial.
l) Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si imbaierea acestora cel putin odata
pe saptamana si de cate ori e nevoie. imbaierea obligatorie in ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce
se supun interventiilor chirurgicale (exceptie urgentele).
m) Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuala, pentru fiecare bolnav.
n) Asigurarea asistatilor la care este necesar, cu plosca, olita sau urinar, dezinfectat si
uscat, inainte de fiecare utilizare.
o) Interzicerea purtarii in spital, de catre bolnavi, a efectelor personale. Efectele personale
ale bolnavilor vor fi depuse la magazia pentru efectele bolnavilor.
p) Deparazitarea efectelor bolnavilor parazitati.
q) Dezinfectia efectelor personale ale bolnavilor internati in sectiile de boli contagioase.
r) Reglementarea circulatiei bolnavilor in special (in asa fel incat sa fie respectate izolarile stabilite)
si programarea examenelor de specialitate pentru a evita supraaglomerari si intalnirea bolnavilor
septici si potential septici cu cei receptivi.
s) Asigurarea obiectelor individuale (pahar sau cana pentru baut apa, sapun prosoape si hartie
igienica) si asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat si de corp conform haremurilor
si schimbarea acesteia cel putin saptamanal si ori de cate ori e nevoie.
t) Instruirea bolnavilor (si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batiste si pieptene.
u) Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igienic in spital.
3. PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)
SCOPUL aplicarii PU:
Prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului.
CONCEPTUL de PU se refera la:
- masurile care se aplica in vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti
microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului medical.
51

- sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate
cu HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de
- toti pacientii se considera potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti microbieni cu
cale de transmitere sanguina, deoarece: cei mai multi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC si alti
agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj;
REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:
1. Considera toti pacientii potential infectati;
2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV,
HCV.
3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare.
CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:
- sange;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalorahidian;
- sperma, secretii vaginale;
- tesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange;
APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:
3.1 UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET,
CORECT
DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator si sursa de infectie,
utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.
CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:
MANU$I
a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii:
- anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice
cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
- manipularea, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curatirii,
decontaminarii.
b) FELUL MANU$ILOR
- de uz unic sterile:
chirurgie
examinare interna
interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt
necesare manusi duble;
abord vascular prin punctie;
tegument pacient cu solutii de continuitate;
manipularea unor materiale potential contaminate;
- nesterile curate:
examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu exista o recomandare contrara;
manipularea de materiale contaminate;
curatenie, indepartare de produse biologice contaminate;
52

- de uz general, menaj, de cauciuc:

activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte produse biologice considerate a fi
contaminate;
colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar, material moale, suprafete
contaminate.
manipularea de materiale contaminate;
curatenie, indepartare de produse biologice
c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se indeparteaza, prinzand
marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe
cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat Ia
indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar daca manusile nu
prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate; manusile de unica utilizare nu se
reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;
- manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta semne de deteriorare
(perforare, imbatranire cauciuc, etc.)
HALATE OBI$NUITE
- in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale.
ORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza
producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejand
tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologica, medicina legala;
- unele activitati administrative;
- servicii de urgenta. MASCA, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical.
PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala, oculara. Tipuri de protectoare faciale:
- OCHELARI
- ECRAN PROTECTOR, etc.
ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei
artificiale.
BONETE - simple (textile), sau impermeabile
CIZME DE CAUCIUC
3.2. PROTOCOALE DE IGENA PRIMARA IGIENA MAINILOR
Descrierea procedurii
Mainile constituie cai de transmitere pentru aproape orice fel de agenti patogeni de la un pacient la
altul, sau de la un membru al personalului la pacient. Astfel, igiena mainilor este cea mai importanta
procedura de prevenire a infectiei. Pentru a proteja pacientii de infectiile intraspitalicesti, igiena
mainilor trebuie sa se realizeze periodic si complet. Intr-adevar, mainile curate si sanatoase, cu
pielea intacta, cu unghiile taiate, si fara inele minimalizeaza riscul contaminarii. Nu numai unghiile
artificiale pot fi adevarate depozite de microorganisme ci si mainile aspre si cu pielea crapata.
Materiale necesare:
53


sapun sau detergent

apa calda

prosoape de hartie

optional: agent antiseptic pentru spalare, alcool-pentru mainile crapate, perie de unghii,
burete de plastic, dispozitiv de curatare a cuticulelor.
Implementare:
- Se vor inlatura inelele, pentru ca ele adapostesc murdarie si microorganisme. Unghiile naturale
trebuie sa fie taiate, scurte si curate;
- Se vor uda mainile si incheieturile mainilor cu apa calda si se va aplica sapunul. Nu se va folosi
sapun solid pentru ca acesta permite transmiterea infectiei.
- Se vor tine mainile cu cotul in sus pentru a impiedica apa sa se duca in sus pe maini si apoi iar in
jos ,
contaminand astfel zonele curate ;
- Se vor freca puternic mainile cu multa spuma de sapun cam 10 secunde. Sapunul si apa calda
reduc tensiunea suprafetei si aceasta ajutata de frecare slabeste microorganismele care vor fi
inlaturate impreuna cu spuma.
- Se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si zonelor cuticulelor, precum si degetului
mare, arsicelelor, si partilolor laterale ale degetelor si mainilor pentru ca acestea zone sunt
propice dezvoltarii microorganismelor ;
- Se va evita stropirea accidentala cu apa pe propriile haine cat si pe podea deoarece
microorganismele se raspandesc mai usor pe suprafetele umede si totodata podele alunecoase
sunt periculoase ;
- Se va evita sa se atinga chiuveta si robinetele deoarece ele se considera a fi contaminate se vor
clati mainile si incheieturile mainilor foarte bine pentru ca jetul de apa curgand sa indeparteze
spuma de sapun cu impuritatile si microorganismele existente;
- se vor sterge mainile, tamponand cum bine cu un prosop de hartie. Se va evita frecarea care poate
cauza asprirea mainilor ;
- daca chiuveta nu este prevazuta cu un dispozitiv pentru genunchi sau picior de inchidere a apei,
se vor
inchide robinetele apucandu-le cu un prosop de hartie uscat pentru a evita recontaminarea
mainilor
Consideratii speciale:
^ inainte de a participa la orice procedura sterila sau de cate ori mainile sunt intr-un inalt grad
contaminate, trebuie spalate si antebratele, trebuie curatata zona de sub unghii si zona cuticulelor cu
o perie de unghii, sau cu un burete. Se vor utiliza aceste instrumente moi pentru ca periile, pilele de
metal, sau alte obiecte tari pot rani pielea si, daca se intampla asta, poate fi o sursa de contaminare ;
^ se vor urma politicile spitalui in ceea ce priveste situatia in care trebuie folosit sapunul la spalare
sau un agent de curatare antiseptic. In mod normal se va face spalarea mainilor cu sapun inainte de a
incepe programul de lucru; inainte si dupa orice contact direct sau indirect cu pacientul; inainte si
dupa realizarea oricaror situatii de genul suflarii nasului, sau mersul la toaleta; inainte de a prepara si
servi masa, inainte de a pregati si administra medicatia, dupa inlaturarea manusilor sau a oricarui alt
tip de echipament de protectie; la iesirea din tura
^ se va folosi un agent de curatare antiseptic inainte de efectuarea interventiilor invazive, ingrijirea
ranilor, si dupa contaminare. Antisepticele sunt de asemenea recomandate pentru a fi folosite la
spalarea mainilor in camerele de izolare, in maternitati, in unitatile speciale de ingrijire medicala si
inainte de a veni in contact cu un pacient cu imunitate scazuta

54

^ se vor spala mainile inainte si dupa realizarea ingijirii pacientului, inaintea efectuarii diverselor
proceduri sau la contactul cu obiecte contaminate, chiar daca ati purtat manusi. Intotdeauna se vor
spala mainile dupa scoaterea manusilor
Complicatii:
^ deoarece indeparteaza grasimea naturala a pielii, spalarea frecventa a mainilor poate duce la
uscarea pielii, craparea mainilor si la iritatii. Aceste efecte sunt probabil si mai des intalnite in cazul
folosirii repetate a agentilor de curatare antiseptici mai ales la persoanele cu piele sensibila. De aceea
trebuie clatit foarte bine dupa orice folosire in exces a agentilor de curatare pentru a diminua riscul
iritatiilor
^ pentru a preveni situatia in care mainile devin uscate si crapate se aplica dupa fiecare spalare o
crema emolienta sau se inlocuieste agentul de curatare cu un altul. Trebuie avut in vedere ca lotiunea
sau crema de maini folosita sa nu afecteze interiorul manusilor deteriorandu-l daca apar dermatite la
personalul medical, va trebui o evaluare a medicului dermatolog din spital pentru a stabili daca
persoana respectiva mai poate lucra in mediul spitalicesc pana la vindecare
3.3. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONALA EXPUNEREA PROFESIONALA :
- prin inoculari percutane: intepare;
taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite;
manipularii de produse biologice potential contaminate;
manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitati care au dus la
contaminarea cu produse biologice potential infectate.
- prin intermediul: instrumentelor ascutite;
materialului moale;
suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare;
reziduurilor din activitatea medicala;
METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la
indemana si marcate corespunzator conform reglementarilor MSP pentru:
> pregatire in vederea utilizarii;
> distrugere;
> evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai
putin posibil;
sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;
colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator;
evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
curatenie si decontaminare:
> folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi;
55

> decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza
in containere sau saci de plastic marcati;
> dezinfectie cu solutie germicida;
> uscarea suprafetei prelucrate;
> folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii
echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor,
conform reglementarilor MSP.
- reziduuri infectante :
neutralizare prin ardere sau autoclavare
colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.
- igiena personala:
spalarea mainilor ;
spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate
sau cu materiale potential contaminate;
evitarea activitatilor cu risc de expunere:
> existenta de leziuni cutanate;
> prezenta unui deficit imunitar;
> graviditate;
- asistenta de urgenta, principii:
viata pacientului este pretioasa;
obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor
universale.
3.4 Protocol de asigurare a ingrijirilor de urgenta, in caz de expunere accidentala la produse
biologice
1. IN CAZ DE EXPUNERE CUTANATA:
se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care
se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena diluata 1/10,
compus iodat in solutie dermica, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat
2. IN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA:
se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care
se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena diluata 1/10,
compus iodat in solutie dermica, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat
interzisa sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului
3. IN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apa in cazul absentei acestuia.
4. CLASIFICAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
(Ordin nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de
date privind deseurile rezultate din activitatile medicale)
CLASIFICAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
Dintre deseurile periculoase fac parte:
- deseuri anatomice (parti anatomice, material biopsic);
- deseuri infectioase (care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide ale organismului
exemplu: seringi, perfuzoare, recipienti care au continut sange sau alte fluide organice, campuri
operatorii, manusi si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale
contaminate, membrane de dializa, pungi de urina, material de laborator folosite, etc);
56

-deseuri intepatoare-taietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu,
pipete, sticlarie de laborator, sticlarie sparta sau care a venit in contact cu sangele -aceste deseuri se
considera infectioase;
- deseuri chimice si farmaceutice: reactivi de laborator, medicamente expirate, etc .
Deseuri nepericuloase - asimilabile celor menajere: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de
perfuzie, gipsul, hartia, resturile alimentare, saci, ambalaje de plastic, recipienti de sticla -daca nu au
venit in contact cu sangele si alte fluide biologice;
4.1 COLECTAREA MATERIALELOR SANITARE DE UNICA FOLOSINTA
Colectarea reprezinta o etapa esentiala in managementul deseurilor de spital si este legata de
trierea pe categorii de deseuri. Existenta unei clasificari necorespunzatoare a deseurilor duce la o
colectare defectuoasa a acestora. In acest sene se poate aminti cazul deseurilor intepatoare-taietoare
care sunt colectate in recipiente improprii din punct de vedere al rezistentei mecanice (prin perforare
prezentand un potential infectios major). Ambalajul este prima masura de protectie impotriva
expunerii la risc. Deseurile intepatoare-taietoare se depun in recipiente etanse si cu pereti rezistenti.
Ambalajul care vine in contact direct cu deseurile periculoase
trebuie sa fie de unica folosinta si se neutralizeaza odata cu continutul. Colectarea deseurilor trebuie
facuta in ambalaj dublu:
Primul ambalaj (cel care vine in contact direct du deseurile) este un sac de polietilena sau o cutie
cu pereti rezistenti pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare. Cutia se depune in al doilea
ambalaj, dupa umplere si inchidere. Sacul de polietilena este pus intr-o pubela cu capac si pedala;
cand se umple la doua treimi din volumul sau, sacul se inchide prin legare si se depune in cel de-al
doilea ambalaj.
Al doilea ambalaj este reprezentat de containerul rigid, etans, prevazut cu sistem de inchidere si de
prindere adaptat; sacii si cutiile se depun, in functie de marcaj, in acest container, din care nu se mai
scot decat cand ajung la locul neutralizarii. Pentru a usura colectarea pe categorii de deseuri este
necesara folosirea de containere dimensionate dupa volumele produse, marcate vizibil cu culori
distincte, usor de recunoscut si etichete specifice tipului de deseu.. Se recomanda folosirea
urmatorului cod de culori pentru containerele din unitatile de ingrijire medicala (Conform OMS):
> Container galben pentru deseuri infectioase
> Container verde pentru deseuri anatomo-patologice
> Container rosu pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare
>
Container negru pentru deseuri nepericuloase (cele fara risc infectios si cele asimilabile cu cele
menajere)
4.2 DEPOZITAREA INTERMEDIARA
Depozitarea intermediara se refera la pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor
ambalate, pana la preluarea si transportul lor pentru a fi neutralizate definitiv. Depozitarea
intermediara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate. Se interzice accesul
persoanelor neautorizate in incaperile destinate acestei etape. Durata depozitarii intermediare va fi
cat mai scurta, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena referitoare la aceasta etapa.
O filiera ideala de neutralizare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore; in incinta unitatii se depoziteaza
maxim 48 de ore, iar transportul si neutralizarea se vor realiza in maxim 24 de ore. Spatiul de
depozitare intermediara trebuie sa existe obligatoriu in fiecare unitate de ingrijire medicala. in
unitatile in care acest spatiu nu a fost prevazut in proiectul de constructie este necesar ca acesta sa fie
amenajat ulterior pentru a permite desfasurarea in conditii optime a filierei de eliminare a deseurilor.
Spatiul de depozitare trebuie sa aiba doua compartimente: unul destinat deseurilor periculoase,
prevazut cu dispozitiv de inchidere, in asa fel incat sa permita numai accesul persoanelor autorizate,
57

si un compartiment pentru deseurile asimilabile cu cele menajere, amenajat conform cerintelor

Normelor de Igiena.
Conditiile spatiului de depozitare a deseurilor periculoase:
- Sa permita depozitarea temporara a deseurilor din interiorul unitatii in conditii conforme cu
normele de
Igiena;
Sa ofere o functionare a instalatiei de incinerare prin asigurarea unui volum corespunzator de
deseuri.
Fiind o zona cu potential septic, spatiul de depozitare intermediara a deseurilor periculoase
trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin incuiere. incaperea trebuie prevazuta
cu sifon in pardoseala pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a apelor uzate, rezultate
in urma curatirii si a dezinfectarii, precum si posibilitatea de a asigura ventilatia corespunzatoare
sievitarea temperaturilor prea ridicate in interiorul spatiului de depozitare. Deseurile asimilabile cu
cele menajere nu necesita incaperi special amenajate pentru depozitarea intermediara. Ele se
depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor din Normele de Igiena privind modul de viata al
populatiei.
4.3 TRANSPORTUL DESEURILOR (MATERIALELOR DE UNICA FOLOSINTA)
INFECTATE
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de neutralizare se face in conditii speciale de
igiena si securitate, in scopul de a proteja personalul si populatia in general. Transportul deseurilor
periculoase pe drumurile publice spre locul de neutralizare se face pe rute autorizate de catre
structurile teritoriale ale MS si ale MAPPM-urilor abilitate. Vehiculul trebuie conceput si amenajat
special pentru transportul deseurilor periculoase. El va fi utilizat numai pentru transportul
deseurilorpericuloase. Conducatorul auto trebuie format profesional si informat cu privire la natura
incarcaturii. Pentru a realiza un transport sigur, vehiculul trebuie prevazut cu:
>
Compartiment destinat containerelor, separat de cabina soferului si realizat din materiale
rezistente la agenti chimici folositi la dezinfectie, imputrescibile si usor lavabile.
>
Dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului
>
Sistem automat de preluare a containerelor, pentru a reduce la minim manipularea lor
>
Sisteme etanse de inchidere a usilor, pentru a evita pierderile de orice fel in timpul
transportului
>
Sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.
Dupa ce se golesc, containerele se vor spala si dezinfecta la locul neutralizarii deseurilor.
Dezinfectia se realizeaza in cadrul unitatii sanitare numai daca exista dubii asupra calitatii serviciului
facut de unitatea prestatoare de servicii.
5. BIBLIOGRAFIE
l. Ordinul MS nr.972/2010, privind aprobarea standardelor de acreditare.
2. Ordinul MS nr.261/2007, privind normele de curatenie si igienizare.
3. Ordin nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de
date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.
4. Ordinul nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control al
infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare.

58

CURS NR. 6
LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA
CUPRINS :
1.
2.
3.
4.
5.

SA LUCREZI BINE IN ECHIPA,

CAPACITATEA DE LUCRU IN ECHIPA,
MUNCA IN ECHIPA,
CUM BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA,
BIBLIOGRAFIE.

1.CUM SA LUCREZI BINE IN ECHIPA

Nu-ti impune parerea
Munca de echipa presupune sa lucrezi impreuna cu ceilalti angajati, sa fii mereu dispusa la
cooperare. Aadar, nu incerca sa-ti impui punctul de vedere, ci sustine-l cu calm i cu argumente. Nu
intrerupe discursurile colegilor, fii atenta la ideile lor i folosete ce este mai bun din ele,
imbunatatindu-ti propria activitate.
Respecta-ti angajamentele
Colegii trebuie sa tie ca se pot baza pe tine. Prin urmare, este important sa respecti
indatoririle de serviciu i activitatile suplimentare pe care te angajezi sa le faci. Astfel catigi
respectul coechipierilor i te poti atepta ca ei sa-ti raspunda la fel. Nu promite decat lucrurile pe care
le poti indeplini, pentru ca altfel riti sa afectezi i activitatea celorlalti colegi.
Tine cont de sfaturi
Lucrul in grup nu este uor. Aa ca este bine sa intrebi care-ti sunt responsabilitatile, pentru ca
astfel lucrurile sa fie clare pentru toti membrii echipei. Cere parerea colegilor cu privire la calitatea
muncii tale i incearca sa tii cont de sfaturile primite.
Impreuna, la bine i la greu
Imparte cu ceilalti membrii ai echipei atat succesele, cat i eecurile. Cand scopul este atins,
dedica meritele intregii echipe. Daca rezultatele nu sunt tocmai cele dorite, incearca sa nu cauti
vinovatii. Este mai util sa cauti solutii, alaturi de colegi.
2.CAPACITATEA DE LUCRU IN ECHIPA
A fi eficient intr-o echipa inseamna a fi capabil de a . . . Lucra si contribui la atingerea unui set de
scopuri si obiective ale echipei. Recunoaste cum competentele si punctele forte ale celorlalti
contribuie la cladirea unei echipe eficiente.
Demonstreaza initiativa si contribui la obtinerea rezultatelor.
Manifesta promptitudine in ajutarea celorlalti membri ai echipei sa gaseasca solutii si sa obtina
rezultate.
Accepta si oferi feedback intr-un mod constructiv si sensibil. Intelege rolul greselilor si al
conflictelor in promovarea dezvoltarii echipei. Lucrul in echipa reprezinta structura fundamentala de
interactiune pentru indivizii din orice organizatie, mare sau mica. Lucrul intr-o echipa poate insemna
sa lucrezi cu un grup de oameni care stau in aceeasi incapere cu tine, sa lucrezi cu un grup de oameni
dintr-un birou diferit sau chiar dintr-o tara diferita. Daca un grup de oameni lucreaza impreuna
pentru un obiectiv comun si daca lucreaza impreuna la aceeasi sarcina, atunci acestia sunt o echipa
59

indiferent de pozitia lor geografica. Asa ca de ce este important pentru organizatii sa incurajeze
munca eficienta in echipa? Cel mai usor mod de a raspunde la aceasta intrebare este sa folosim o
analogie cu lumea sporturilor. Lucrand eficient impreuna o echipa sportiva poate reusi lucruri pe care
altii nu le pot realiza. De ce? Nu pentru ca au cei mai buni performeri individuali, ci pentru ca
lucreaza eficient impreuna pentru acelasi scop.
In concluzie, lucrul intr-o echipa nu inseamna ca relatiile vor fi intotdeauna armonioase. Rareori
se va intampla sa detineti controlul absolut asupra celor care sunt in echipa voastra si pe parcurs pot
interveni conflicte intre personalitati. Conflictul in cadrul unei echipe este privit de experti ca o etapa
naturala in progresul catre construirea unei echipe cu adevarat performante. Conflictele apar atunci
cand indivizii dintr-o echipa se simt in stare sa isi exprime adevaratele ganduri si sentimente si prin
urmare sunt date la iveala diferente de opinie si principii.
Recunoasterea si tratarea acestei situatii este esentiala pentru progresul echipei si de multe ori in
aceasta etapa se manifesta adevaratele zone de dezvoltare a indivizilor, iar membri echipei pot vorbi
deschis si liber intre ei.
3. MUNCA IN ECHIPA
Un proverb chinezesc spune: "In spatele unui om capabil se afla intotdeauna alti oameni capabili."
Adevarul este ca munca in echipa este cheia marilor realizari. Intrebarea nu este daca echipele sunt
valoroase.
Intrebarea este daca noi recunoastem acest lucru si daca putem deveni jucatori mai buni intr-o
echipa. Din acest motiv sustin ca unu (1), este unu numar mult prea mic pentru a realiza ceva maret."
Nu exista probleme pe care sa nu le putem rezolva impreuna, ci exista foarte putine probleme pe care
sa le putem rezolva singuri"
1. Echipele implica prezenta unui numar mai mare de persoane, ceea ce presupne existenta mai
multor resurse, mai multor idei si a unei energii mai mari in cazul unei singure persoane.
2. Echipele cresc la maximum potentialul unui lider si reduc la minimum punctele sale slabe.
Punctele forte si punctele slabe mult mai vizibile la o singura persoana decat la o echipa.
3. Echipele ofera perspective multiple cu privire la modul in care se poate satisface o nevoie sau se
poate atinge un scop, formuland astfel mai multe alternative pentru fiecare situatie. Puterea de
intelegere a unui singur individ este rareori la fel de larga si profunda ca aceea a unui grup atunci
cand se confrunta cu o anumita problema.
4. Echipele impart laudele in cazul unei victorii si impart vina atunci cand sufera o infrangere. Acest
lucru genereaza atitudini autentice de modestie si spirit de echipa. O persoana primeste singura
laudele si suporta singura vina. Ceea ce genereaza stari de mandrie si cateodata un sentiment al
ratarii.
5. Echipele fac ca liderii sa fie in permantenta responsabili pentru obiectivul care trebuie atins.
Persoanele care actioneaza individual pot schimba obiectivul fara a avea un sentiment al
responsabilitatii.
6. Echipele pot face mai mult decat o singura persoana.
Daca doriti sa va atingeti potentialul sau sa incercati sa faceti ceea ce vi se pare imposibil - cum
ar fi sa transmiteti mesajul dumnevoastra chiar si dupa doua mii de ani de la moartea voastra, trebuie
sa deveniti jucator al unei echipe. Desi pare a fi un cliseu, urmatoarea afirmatie este totusi adevarata:
Indivizii iau parte la competitie, insa echipele sunt cele care castiga campionatele.
4. BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA
Acest chestionar recapituleaza contributia dvs. la o anumita echipa. Identificati mental echipa
respectiva i ganditi-va la comportamentul dvs. la intalniri. Cititi fiecare afirmatie i ganditi-va daca
aveti de a face cu o descriere adevarata a comportamentului dvs. real in acea echipa. Dati puncte
fiecarei afirmatii, dupa cum urmeaza:
60

Ma comport astfel aproape tot timpul

Ma comport astfel adesea
Uneori ma comport astfel
Rareori ma comport astfel
Nu ma comport niciodata astfel
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

4 puncte
3 puncte
2 puncte
1 punct
0 puncte

Notati punctajul n dreptul fiecarei afirmatii

Afirmatii
Evaluez cu atentie capacitatile fiecarui membru al echipei.
Folosesc ideile celorlalti si construiesc pe ele.
Exprim idei la care nu s-a gndit nimeni.
Lucrez din greu pentru a forma un spirit de echipa constructiv.
Contribui la echipa ca expert.
i mping pe ceilalti sa realizeze lucrurile la timp.
Mental ma detasez de echipa pentru a evalua cu atentie ce se ntmpla.
Ajut n orice fel care ar putea fi de folos.
ncerc deliberat sa influentez ceilalti membri sa vada lucrurile n modul n care le
vad eu.
Exploatez contactele de influenta n exteriorul echipei.
Actionez ca un presedinte.
ncep sa evaluez potentialul ideilor noi pe masura ce ele sunt exprimate.
Am idei neconventionale care se plaseaza mpotriva punctului de vedere traditional.
Investesc mult efort pentru a aduce relatiile interumane ntr-o forma buna.
Prezint pareri asupra unor chestiuni care sunt relevante pentru disciplina mea
profesionala.
Sunt constiincios n a ma asigura ca echipa si ndeplineste obligatiile
Nu ma las purtat de entuziasm si deci obiectivitatea mea nu este prejudiciata.
Ma abat de la directia mea pentru a da ajutor acolo unde este nevoie.
Am puncte de vedere bine stabilite despre ce ar trebui sa faca echipa.
Dezvolt relatii cu persoane din exterior care ar putea fi utile echipei.
Ma asigur ca obiectivele sunt clare pentru toata lumea.
Studiez ideile pentru a ma asigura ca sunt promitatoare.
Echipa se poate baza pe mine pentru elaborarea de idei complet noi.
Ma straduiesc sa sustin ceilalti membri ai echipei.
De obicei contribui ca un specialist.
Oblig oamenii sa se asigure ca lucrurile sunt facute bine.
Vnez eventualele capcane nainte de a fi de acord sa mergem nainte.
Observ cu atentie locurile n care echipa are nevoie de ajutor si ncerc sa umplu
golurile.
Am o puternica influenta asupra deciziilor echipei.
Stiu sa vnd calitatile echipei unor grupuri exterioare.
Ma straduiesc sa ma asigur ca toata lumea are o buna contributie la ntlnirile
echipei.
i ajut pe ceilalti sa vizualizeze potentialul impact al ideilor noi.
Sunt foarte creativ.
Actionez din convingerea ca relatiile personale bune sunt baza unei activitati
61

Puncte

eficiente.
mi limitez aportul contribuind cu informatii din experienta mea de specialist.
Nu am liniste pna ce nu stiu ca sarcinile au fost ndeplinite cum trebuie.
Ma straduiesc sa ofer un punct de vedere obiectiv si rece la orice propunere.
mi adaptez rolul, astfel nct sa fiu util n orice situatie.
Sunt pregatit sa mi argumentez cazul de cte ori este nevoie pentru a cstiga o
discutie.
Formez relatii cu oricine ar putea fi de ajutor echipei.
Sunt un bun organizator de oameni.
Iau germenele unei idei si dezvolt propuneri pe care se poate lucra.
Refuz sa accept explicatii conventionale, daca nu le-am validat eu nsumi.
Ajut la rezolvarea conflictelor interpersonale ntre membrii echipei.
Ma vad pe mine nsumi ca reprezentant al unei discipline de specialitate.
Ma straduiesc sa ma asigur ca munca echipei este meticuloasa.
Ma gndesc la ce ar putea merge prost nainte de a ma apuca de ceva.
Sunt flexibil, indiferent de rolul pe care l joc n echipa.
Am pareri foarte clare si ncerc sa i atrag pe ceilalti catre punctul meu de vedere.
Sunt capabil sa identific oamenii care vor duce lucrurile la bun sfrsit.

35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50

BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA

GRILA DE RASPUNSURI
Transpuneti rezultatele din formularul precedent n tabelul de mai jos. Apoi adunati punctele pe
coloane.
PM

CD

RA

HA

TE

OD

CR

CO

PO

PR

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

Total

62

BILANTUL ROLURILOR N ECHIPA PROFIL

Copiati rezultatele totale din pagina precedenta si uniti cercurile pentru a forma un profil.
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
PM

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
CD

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
RA

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
HA

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
TE

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
OD

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
CR

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
CO

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
PO

20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
PR

BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA: DESCRIEREA ROLURILOR

Tocmai ati completat bilantul rolurilor in echipa i v-ati trasat profilul personal. Punctajele
ridicate indica un rol pe care il jucati adesea in echipa la care v-ati gandit, iar punctajele inferioare
sugereaza rolul pe care il jucati rareori in echipa respectiva. Cititi descrierea rolurilor in echipa, mai
jos, i completati apoi fia de planificare personala.
Este util sa discutati despre profilul dvs. cu o alta persoana pentru a va clarifica rezultatele.
1. Manager de proces (PM)
Managerul de proces canalizeaza resursele umane pentru a realiza lucrurile. Aceasta implica
forrnarea echipei, identificarea punctelor forte ale membrilor, stabilirea obiectivelor, structurarea
edintelor, clarificarea chestiunilor, alocarea rolurilor i mentinerea impulsului. Managerul de proces
studiaza membrii echipei pentru a le determina punctele forte i pe cele slabe, i pastreaza o poztie
analitica i de observare. Acest tip de manager aduce echipei: organizarea i structurarea de care are
nevoie, i se asigura ca scopurile i termenii de referinta sunt clari. Managerul de proces este capabil
sa scoata ce este mai bun din oameni i are aptitudinile unui bun preedinte. El tinde sa fie o
persoana controlata, increzatoare in sine, calma i abila ca ascultator i ca i comunicator. Toti
managerii trebuie sa joace acest rol ocazional, iar aptitudinile de proces pot fi asimilate prin pregatire
i practica. (Aptitudine de comunicare principala: conducere).
63

2. Dezvoltarea de concept ( CD)

Persoana care dezvolta conceptele se asigura ca ideile sunt dezvoltate i evaluate corect. Acest
lucru se realizeaza prin captarea de idei i construirea pe ele, testarea validitatii ideilor, vizualizarea
impactului potential al diferitelor metode de actiune, identificarea de posibilitati i transformarea
ideilor in propuneri practice.
Punctul forte al persoanei care dezvolta conceptele este o abilitate in a vedea beneficiul potential
intr-o idee. Aceasta persoana se va juca adesea cu propuneri noi, pentru a le testa valoarea. Acest rol
a fost descris ca rolul unui oportunist intelectual. Atunci cand cineva sugereaza o idee, persoana care
dezvolta concepte o va elabora in aa fel incat sa poata fi evaluata.
Persoana care dezvolta concepte are imaginatie, este sensibila i ingenioasa.
Proiectarea i dezvoltarea sunt punctele sale forte. Uneori persoanele care joaca acest rol se
deplaseaza prea repede la ideea urmatoare.Capabil sa vada potentialul unei idei, sa evaluieze
alternativele i sa vizualizeze impactul , persoana care dezvolta concepte dovedete un elan creator
puternic. Dar tot acest elan tinde sa se opreasca la
stadiul de proiect, pentru ca de fapt persoana care dezvolta concepte este putin interesata de
implementarea efectiva a ideii, preferand sa se deplaseze la problema urmatoare. Persoana care
dezvolta concepte se simte bine cu probleme complexe i iubete confruntarea.
( Aptitudine de comunicare principala: vizualizarea).
3. Radicalul ( RA)
Radicalul contribuie cu perspective neateptate, el analizand problemele din puncte de vedere
neobinuite, vazand noi posibilitati, adoptand moduri de abordare neconventionale, generand imagini
amanuntite i elaborand propuneri noi. Radicalii privesc realitatea i cauta sa inteleaga noul. Ei
refuza sa accepte intelepciunea traditionala.
Radicalul poate fi descris ca rebeul grupului. El nu este inlantuit de puncte de vedere
conventionale i prefera sa gandeasca lucrurile intr-un mod independent. Radicalul este un spirit
liber.
Radicalul are adesea o mare intuitie. El are nevoie sa simta problemele. Cercetarile sugereaza ca
partea dreapta a creierului (cea non - logica) este foarte activa in gandirea radicala. Ideile nu sunt
intotdeauna bine prezentate sau pe deplin formulate, dar radicalul vrea sa fie auzit. Prezentarea
contine intotdeauna un element neateptat.
Radicalul provoaca confuzie in echipa, refuzand sa accepte intelepciunea conventionala, i el
poate fi perceput ca abraziv sau iritant. Radicalii au de obicei un punctaj ridicat la testele de
inteligenta. Problemele complexe sau confruntarile noi sunt binevenite. Radicalul ii dezvolta
aptitudini de generalizare, clasificare. adunare a dovezilor i simplificare.
(Aptitudine de comunicare principala: gandire laterala i conceptualizare).
4.

Armonizatorul (HA)
Armonizatorul construiete in plan moral, el fiind orientat catre relatii: sustinere, incurajare,
intelegere, socializare, rezolvare de conflicte.
Armonizatorul crede ca eficienta se bazeaza pe relatii interumane bune. Construind i mentinand
un climal moral, armonizatorul creaza premisele angajarii, cooperarii i performantei. Persoana care
joaca acest rol este atenta la ceilalti i se straduiete sa faca ordine. Exista adesea o motivatie
idealista, iar impresia predominanta este aceea a unei persoane grijulii.
Armonizatorul vrea ca oamenii sa cante impreuna in armonie". El se straduiete sa creeze i sa
sustina o atmosfera constructiva. Armonizatorul este neobinuit de sensibil fata de sentimentele
celorlalti i este un observator patrunzator. Modul sau de abordare este de sustinere i incurajare, dar
nu trebuie lasat sa devina slab sau indulgent. Armonizatorul incearca sa asigure o companie placuta
64

pentrufiecare din membrii echipei i pentru toti la un loc, i sa ii faca sa simta ca fiecare are de
catigat prin apartenenta la echipa.
(Aptitudine de comunicare principala: sustinerea)
5. Expertul tehnic (TE)
Expertul tehnic contribuie cu informatii specializate, cu cunotinte sau experiente distincte din
punct de vedere al expertului, din punct de vedere profesional sau al fortelor.
Expertul tehnic poseda un corp de cunotinte solid i specializat. Acesta a fost acumulat prin
pregatire i practica extensiva. Persoana poate fi contabil, director de marketing, planner, specialist
in resurse umane i aa mai departe. Expertul tehnic contribuie ca reprezentantul unei
experiente.Acest membru al echipei poate ramane tacut pana cand se ridica o chestiune care este
relevanta pentru specialitatea sa. Expertii tehnici sunt partizani, dar parerea lor poate fi de cea mai
mare importanta. Numai expertul poate da pareri informate asupra unei anumite chestiuni.
(Aptitudine de comunicare principala: prezentarea lucida)
6. Conducatorul catre rezultat (OD)
Conducatorul catre rezultat este acela care se asigura ca lucrurile se vor duce la indeplinire.
Aceasta necesita stabilirea tintelor, livrarea produselor, indeplinirea obiectivelor, finalizarea
actiunilor i indeplinirea sarcinilor. Preformanta este pretuita in sine. Persoana este indreptata catre
calitate i integritate. Se face simtit adesea un puternic sentiment al datoriei, bazat pe stndarde bine
dezvoltate.
Conducatorul catre rezultat forteaza catre realizarea lucrurilor i verifica pentru a se asigura de
mentinerea standardelor. Organizarea resurselor este un stil de viata. Unele persoane care joaca acest
rol sunt inclinate catre o oarecare anxietate. Sunt sensibile la limitari de natura temporala.
Conducatorul catre rezultat poate fi intolerant la greeala, oarecum inflexibil, i autocrat. Acetia
sunt oameni care intotdeauna verifica in ultimul moment daca totul este in regula. Sunt creativi la
nivel de tactici i de planificare. Acest rol este adesea descris ca cel al unei persoane contiente.
(Aptitudini de comunicare principale: persuasivitate).
7. Critic (CR)
Criticul confrunta echipa cu observatii obiective i cu pareri cantarite cu atentie pentru a asista
intr-un proces intelept de luare a deciziei. Se retrage, judeca ce se intamplaa, analizeaza posibilitatile,
cauta posibilele capcane, exprima note de atentionare, studiaza propunerile i ideile. Criticul nu este
predispus spre o atitudine negativa sau pozitiva; dorinta sa este sa fie obiectiv. Criticul ramane
mental cu un pas in spate fata de echipa. El isi exprima precautia i evita sa se lase atras de
entuziasmul momentului. Criticul tinde sa fie conservator, judecand propunerile noi fata de cele
precedente. Rolul critic este un antidot important pentru gandirea de grup - hipnoza colectiva
periculoasa pe care echipele o traiesc uneori. El vaneaza activ capcanele inainte de a fi de acord cu
un mod de actiune, i este dispus sa joace rolul avocatului diavolului - fiind mandru ca poate oferi un
punct de vedere obiectiv pentru orice idee. Criticii sunt in aparenta cei mai putin entuziati membri
ai grupului. Ei pot fi acuzati ca sunt reci. Daca sunt capabili i au experienta, crilica lor foloseste
celui mai de pret element - intelepciunea. Ei sunt sceptici, decisivi, precii, stabili, dar oarecum
distanti.
(Aptitudini de comunicare principale: evaluarea impartiala).
8. Cooperantul (CO)
Cooperantul este un observator atent care asista echipa activ i in orice mod util cu putinta. El
umple golurile ajutand, adoptand atitudini cooperative, fiind pregatit sa lucreze mult i fiind
adaotabil.
65

Cooperantul este atent la nevoile celorlalti i este dispus sa faca tot ce este de folos. El va
organiza resursele i va ataca sarcinile neplacute fara nici o plangere. Cooperantul nu are neaparat
aptitudini asertive i poate deveni excesiv de saritor (de fapt, jucand rolul victimei). El identifica
foarte rapid blocajele in calea progresului. Acest rol necesita un spirit de observatie fin, generozitate,
entuziasm, nepasare pentru protocol i o multitudine de capacitati.
(Aptitudini de comunicare principale: cooperarea)
9. Politicianul (PO)
Politicianul croiete punctele de vedere colective ale echipei, el fiind orientat inspre
rezultate,avand o mare influenta , puterea de a construi aliante, de a conduce pe altii, fiind contient
de puterea lui i persuasiv.
Politicianul se comporta ca un magnet fata de fier, el atragand oamenii in aceeai directie. El tie ce
trebuie facut, i incearca deliberat sa influenteze pe ceilalti sa ii impartaeasca parerile. O data
punctele de vedere stabilite, politicianul se opune incercarilor de a le schimba. Este o persoana care
va face lobby, va convinge, va imparti i va influenta. Asemenea oameni sunt adesea foarte tenace i
foarte persistenti. Ei se retrag dupa piedici. Lucreaza tot timpul pentru a gasi cele mai bune
modalitati de a aplica o idee. Rolul acestei persoane a fost bine descris, ca acela de formator", caci
politicianul este cel care modeleaza i formeaza opinii i obiective. Politicianul are un sentiment
puternic al valorilor personale i asemenea oameni sunt foarte autonomi - stapanii propriilor lor vieti.
Este adesea puternic, dinamic, intolerant, in mijlocul evenimentelor.
Politicienii au reactii rapide, deplaseaza echipa inainte catre actiune i se identifica personal cu
succesul.
(Aptitudini de comunicare principale: persuasivitatea).
10. Promotorul (PR) .
Promotorul leaga echipa cu altele, el fiind cel sociabil, cel care construiete relatii, investigheaza
resurse, intrevede idei i posibilitati. El este cel care face posibila realizarea lucrurilor.
Promotorul colectioneaza deliberat contacte utile i relatii in afara echipei. Rolul se potrivete
persoanelor sociabile, care leaga uor prietenii. Promotorul este un vanzator de partea echipei,
actionand de multe ori ca o punte. Promotorul poate fi asemuit cu un taun, care se deplaseaza uor de
la o situatie la alta i care niciodata nu vede lucrurile in profunzime. Asemenea oameni sunt toleranti,
sociali, sinceri, cooperativi.
(Aptitudini de comunicare principale: poate crea legaturi).
GLOSAR:
> Asertivitate = comportament care conduce la pastrarea unui echilibru strict intre nevoile altora i
ale tale, prin care arati celorlalti ca ii respecti i atepti din partea lor aceeai atitudine
> Persuasivitate = comportament prin care cineva urmarete sau are darul sa convinga pe ceilalti sa
creada, sa gandeasca sau sa faca un anumit lucru
> Conceptualizare = transpunerea unei teorii in concepte
> Concept = idee generala care reflecta just realitatea
> Lobby = grup de persoane care influenteaza, din afara, hotararile unui alt grup; grup de presiune

66

BILANTUL ROLURILOR IN ECHIPA PLANIFICAREA PERSONALA

Rolurile pe care le am de obicei in echipa sunt:
Rolul

Ocazia in care il indeplinesc

Rolurile pe care de obicei nu le am in echipa sunt:

Rolul

Modalitati in care imi pot dezvolta

aptitudinile

Consecintele neasumarii acestui rol

5. BIBLIOGRAFIE- 1. CELE 17 LEGI ALE MUNCII IN ECHIPA John Maxwell

67

CURS NR.7
SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A PERSOANEI
INGRIJITE
CUPRINS:
1. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI RESPIRATORII,
2. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI RENO URINAR,
3. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI DIGESTIV,
4. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI CARDIOVASCULAR,
5. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
TEGUMENTELOR MASURAREA
TEMPERATURII
,
6. MASURI PENTRU ASIGURAREA UNUI MEDIU CORESPUNZATOR PENTRU
PERSOANA IN VARSTA,
7. PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT,
8. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE,
9. CLISMA EVACUATOARE,
10. BIBLIOGRAFIE .
1.
ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI
RESPIRATORII
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul respiratiei:
al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare .
Acestea sunt: caile respiratorii superioare (cavitatile nazale si faringele), cele inferioare (laringele,
trahee si bronhii) si plamanii, ca organe principale ale actului respirator.
Fosele nazale, care alcatuiesc cavitatea nazala, se deschid la exterior prin nari, iar in faringe prin
doua orificii. Interiorul foselor nazale este captusit cu o mucoasa ale carei secretii mentin locul
mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizata, incalzeste aerul inspirat. Mucusul, cat si firele de
par din fosele nazale opresc inaintarea prafului si a altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat.
Faringele este organul in care se incruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Laringele
este alcatuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezinta o proeminenta, numita
"marul lui Adam". Laringele este si organul vorbirii, deoarece in interiorul sau se afla doua perechi
de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.
Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, mentinut deschis datorita inelelor cartilaginoase
din care este alcatuit; spre esofag, tesutul cartilaginos este inlocuit cu tesut moale, ce usureaza
trecerea alimentelor prin aceasta.
Bronhiile, in numar de doua, sunt ramificatii ale traheii care patrund in plamani.
Plamanii sunt doua organe buretoase elastice, de culoare roz, asezate in cutia toracica, deasupra
diafragmei.
Plamanul drept este alcatuit din trei lobi, iar plamanul stang are doar doi lobi, intre cei doi
plamani aflandu-se inima.
Semne si simptome patologice pulmonare:
In bolile aparatului respirator se constata mai multe simptome:
68

1. Durerea toracica diferita ca localizare, intensitate i modul de aparitie. Durerea toracica creaza
disconfort, perturba somnul bolnavului, limiteaza micarile.
2. Tusea poate fi uscata sau umeda. Poate sa se instaleze o tuse matinala sau seara in anumite
pozitii.Tusea epuizeaza pacientul si perturba somnul. In unele situatii este necesara provocarea tusei
pentru a facilita eliminarea secretiilor.
3. Expectoratia (eliminarea sputei) . Sputa este un produs patologic periculos in propagarea
infectiei.
4. Dispnee - este o respiratie dificila cauzata de scaderea aportului de oxigen i de creterea
dioxidului de carbon. Dispneea determina anxietate.
5. Hemoptizia - inseamna evacuarea din caile respiratorii de sange. Se intampla in afectiuni
pulmonare (tuberculoza pulmonara).
6. Sughitul - caracteristic in tumori pulmonare i pleurezie (inflamarea foitei pleurale).
Pacientul cu afectiuni respiratorii prezinta o alterare a respiratiei, cianoza (invinetirea tegumentului),
transpira abundent, febra in astmul bronic,dispnee, anxietate, tuse cu expectoratii, imposibilitatea de
a vorbi, hipertensiune arteriala.
Rolul infirmierului(ei) in ingrijirea bolnavilor cu boli ale aparatului respirator:
- asigura conditiile de spitalizare a acestor pacienti (saloane bine aerisite, fara curenti de aer, cu
temperatura optima 18-20 grade C);
- pentru curatenie se folosesc aspiratoarele de praf sau stergerea umeda, niciodata stergere uscata;
- pozitiile in pat cele mai fecvente ale pacientilor sunt: semisezand (cu mai multe perne la spate),
pozitia sezand, eventual la marginea patului;
- se recomanda hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor.
- se recomanda cure in statiuni saline pacientilor care au astm bronic.
- se face toaleta cavitatii bucale dupa expectoratii.
2. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI RENO
URINAR
Aparatul reno-urinar
Este alcatuit din rinichi (stang, drept), cai urinare (calice si pelvis renal, uretere, uretra), vezica
urinara.
Rolul aparatului reno-urinar este in principal de secretia, excretia si transportul urinei.
Rinichii
Sunt doua organe situate de o parte i de alta a coloanei vertebrale, in regiunea lombara. Ei au forma
unor boabe de fasole, cu o lungime de 12 cm o latime de 6 cm i o greutate de 150 gr.
Caile urinare
Sunt reprezentate de: pelvisul renal, uretere, vezica urinara i uretra.
Vezica urinara este un organ cavitar, in care se depoziteaza urina adusa de rinichi. Ea este situata
in partea inferioara a cavitatii abdomenului.
Uretra reprezinta canalul de eliminare a urinii la exterior.
Principalele semne si simptome de suferinta renala:
- durerea care poate fi localizata lombar, pe traiectul ureterului, pelviperineal sau vezical; poate
iradia sau nu; poate fi paroxistica sau intermitenta (colica renala) cu durata de cateva ore, mai rar
cateva zile;
- tulburarile de mictiune:- polakiurie (mictiuni frecvente),
- disurie (dificultatea de a mictiona),
- retentia urinara (incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul);
69

- incontinenta de urina (pierderea functiei de rezervor al vezicii, urina scurgandu-se din vezica
partial sau total);
- enurezis (pierderea involuntara de urina);
- tenesme vezicale (mictiuni imperioase, dureroase);
- tulburari de diureza : diureza reprezinta valoarea cantitativa a urinei/24 ore (valori fiziologice
intre 800-2000 ml/24 ore sau intre 0,5-1,5 ml/minut); tulburarile de diureza sunt:
- oliguria (diureza este intre 500 -800 ml/24 ore), anuria (scaderea diurezei sub
250 ml/24 ore),
- nicturia (volumul diurezei nocturne il depaseste pe cel al diurezei diurne),
- poliuria (cresterea diurezei la peste 2 litri/24 ore).
- hematuria: eliminarea prin mictiune a urinii cu sange;
- piuria: definita ca prezenta de puroi in urina.
Rolul infirmierului(ei) in ingrijirea bolnavilor cu boli ale aparatului reno -urinar:
- alimenteaza si hidrateaza bolnavul conform indicatiilor medicului;
- previn escarele la bolnavii dializati care petrec majoritatea timpului in pat;
- pozitia bolnavilor dializati este cea de decubit dorsal sau pozitia Trendelemburg;
- schimba lenjeria de pat si de corp a bolnavului ori de cate ori este nevoie;
- asigura paturi/perne calde, sticle umplute cu apa calda la cei cu colica renala fiind stiut ca la
aplicarea de caldura local cedeaza durerea.
3.
ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI
DIGESTIV
Aparatul digestiv este constituit din acele organe care au ca functii principale digestia i absorbtia
principiilor alimentare i totodata, eliminarea reziduuritor neasimilabile. Aparatul digestiv se
compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros i glandele
anexe - glandele salivare, ficat i pancreas - ale caror produse detin un rol important in procesul
digestiei.
Cavitatea bucala
Primul segment al tubului digestiv, comunica spre exterior prin orificiul bucal i posterior, cu
faringele. De o parte i de alta a orificiului, prin care cavitatea bucala comunica cu faringele se
gasesc cele doua amigdale. In cavitatea bucala se gasesc limba i dintii.
Limba - organ musculo-fibros, are rol in procesele de masticatie, deglutitie i in vorbire. Ea este
acoperita de o mucoasa in grosimea careia se afla papilele gustative cu rol in perceperea gustului
alimentar.
Dintii sunt formatiuni osoase dure, cu rol in masticatie si in vorbire. Ei sunt diferentiati in: incisivi,
canini, premolari si molari.
Omul adult are 32 de dinti repartizati astfel, pentru o jumatate de maxilar sau mandibula: 2 incisivi, 1
canin, 2 premolari, 3 molari.
Copiii pana la varsta de 6-7 ani prezinta numai 20 de dinti - ceea ce reprezinta dentitia de lapte".
Cavitatea bucala este mentinuta in permanenta umeda prin saliva secretata de glandele salivare.
Saliva prin constituentii sai are un rol foarte important in procesul digestiei.
Faringele
Situat in continuarea cavitatii bucale, reprezinta locul unde se incruciseaza calea respiratorie cu calea
digestiva.
Esofagul
Este un tub lung de 20-25 cm, prin care alimentele trec dinspre faringe spre stomac. El
serveste la inghitirea alimentelor.
70

Stomacul
Situat in partea superioara stanga a cavitatii abdominale, are forma literei J si prezinta doi pereti,
unui anterior si unui posterior, o margine dreapta (curbura mica), o margine stanga (curbura mare) si
doua orificii cardia (orificiul ce comunica cu esofagul) si pilorul (orificiul de comunicare cu
intestinul).
In interior, stomacul prezinta numeroase glande care secreta sucul gastric, si astfel contribuie la
transformarea bolului alimentar in chim gastric. Chimul, prin contractia musculaturii stomacului,
trece prin pilor in intestin. Intestinul subtire
Segmentul cel mai lung al tubului digestiv (6-8 m lungime), este cuprins intre stomac si intestinul
gros. El este impartit in doua portiuni: duodenul, de forma unei potcoave, in curbura careia se afla
capul pancreasului si intestinul liber format la randul lui din jejun si ileon.
Musculatura peretelui intestinal permite inaintarea alimentelor cat si amestecarea lor cu sucurile
intestinale
Intestinul gros
Este ultimul segment al tubului digestiv.
El are o lungime de aproximativ 1.7 m si un calibru superior intestinului subtire. De o parte el se
continua cu intestinul subtire, iar de cealalta parte se deschide la exterior prin orificiul anal. Intestinul
gros este impartit in mai multe segmente: cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent,
sigmoid si rect, care se deschide, la exterior, prin anus. La nivelul intestinului gros are loc
transformarea in materii fecale a reziduurilor rezultate din procesul de digestiv din etajele superioare
ale aparatului digestiv.Toate aceste organe. impreuna eu glandele anexe ale tubului digestiv, au rol in
digestia alimentelor.
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt reprezentate de:
a. Glandele salivare: parotide, sublinguale si submandibulare. Secretia acestor glande are rol in
transformarea alimentelor in substante mai usor prelucrate de stomac.
b. Pancreasul este situat in partea stanga a cavitatii abdominale inapoia stomacului.
Pancreasul secreta hormonul numit insulina.
c. Ficatul- asezat in dreapta stomacului, este cea mat mare glanda din corp {aproximativ 1.5 kg).
Celulele ficatului secreta bila.
Ficatul este cel mai important organ al aparatului digestiv si indeplineste urmatoarele functii: secretia
biliara care faciliteaza absorbtia grasimilor, epurarea sangelui de substante toxice, distrugerea
globulelor rosii imbatranite.
Principalele simptome ale bolilor digestive:
1. Hipersalivatia (sialoree). In aceasta situatie saliva se revarsa in afara cavitatii bucale, in cazul
stomatitei sau afectiuni ale esofagului.
Hiposalivatia este o cantitate mai mica de saliva si poate cauzata de deshidratarea sau intoxicatie
cu beladona (matraguna).
2. Disfagia reprezinta dificultate in inghitirea alimentelor si este cauzata de tumori, disfunctii ale
esofagului.
3. Anorexia inseamna lipsa poftei de mincare. Se intalneste in cancer gastric, cancer hepatic,
gastrite si duodenite.
4. Greturile si varsaturile pot sa apara precoce in ulcerul gastric si dupa 2-4 ore dupa masa in
ulcerul duodenal. Greturile si varsaturile pot aparea cu continut alimentar in gastrite si in ulcer pot
avea un continut alimentar mai vechi (alimente ingerate cu 24-28 ore inainte). Varsaturile pot avea
un continut bilios (fierea), pot avea continut sanguin sau varsatura cu sange - hematemeza, pot
aparea in boli ulceroase complicate cat si in cancerul gastric.
71

5. Durerea localizata in epigastru si poate aparea imediat dupa masa sau noaptea -ulcer
gastroduodenal. Durerea mai poate fi localizata retrosternal intalnita in bolile esofagului. Durerea
localizata in hipocoldum drept - intalnita in colecistita (vezica biliara).
6. Durerea abdominala este intalnita in rectocolita. Poate sa iradieze in spate intalnita in ulcerul
gastroduodenal.
7. Regurgitatie - reprezinta un reflux alimentar din esofag in stomac in cavitatea bucala.
8. Eructatia reprezinta evacuarea gazelor din stomac sau esofag si se intalneste la persoanele care
mananca repede.
9. Pirozis (arsura retrostenala) inlocuieste durerea si se intalneste in hiperaciditate gastrica.
10. Meteorismul (acumularea gazelor in intestin) intalnita in colita, colecistita si ciroza hepatica.
11. Diareea si constipatia cauze infectioase, se poate intalni in diaree urmata de constipatia, boala
numita cancer de colon. Constipatia este cauzata de repausul prelungit la pat. Melena este o
hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaun cu sange este intalnit in ulcer hemoragic,
ciroza hepatica si varice esofagiene.
Rolul infirmierului(ei) in ingrijirea bolnavilor cu boli ale aparatului digestive:
- administrarea dietei individualizate;
- urmareste ca pacientul sa manance iar alimentele sa le mestece bine;
- urmareste hidratarea orala a pacientilor;
- pacientii care prezinta varsaturi vor fi pozitionati in decubit lateral cu capul intr-o parte pentru a
evita aspiratia in
caile respiratorii (pneumonia de aspiratie);
- ajuta la efectuarea clismelor;
- efectueaza igiena individuala a pacientilor;
- efectueaza curatenia si dezinfectia la patul pacientului.
5. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem inchis de vase,
format din artere - capilare - vene.
Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat
cu volumul pumnului drept al unui adult.
Este alcatuit din doua jumatati complet separate, dreapta si stanga, despartite printr-un perete
vertical. Fiecare jumatate este la randul ei impartita de un perete transversal in cate doua camarute,
care comunica intre ele. Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se
numesc ventriculi. Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sangele de la inima in intreg organismul. Venele
sunt vase care aduc sangele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv intre sange si celule.
Sangele circula intr-un singur sens: artere-capilare-vene.
In structura arborelui circulator exista:
circulatia mare
circulatia mica
Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre
inima, avand traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui incarcat cu
oxigen inapoi la inima.
Semne si simptome patologice :
72

- durerea care poate fi localizata precordial si retrosternal, durerea este foarte intensa, este
accentuata la efort, miscarile determina disconfort si anxietate.
- dispneea poate sa apara la efort sau in repaos in special noaptea, poate fi insotita de tuse si
neliniste.
- palpitatii - pot surveni izolat sau in accese determinate de stari emotionale, de abuz de cafea sau
tutun, determina anxietatea pacientului.
- paloare
- cianoza
Uneori bolnavul poate prezenta: greturi, varsaturi, astenie.
Rolul infirmierului(ei) in ingrijirea bolnavilor cu boli ale aparatului cardiovascular:
- asigura repausul pacientului in pozitia indicata de catre medic (cele mai frecvente sunt pozitiile
sezand sau semisezand);
- toaleta zilnica a bolnavului nu trebuie sa il implice sa faca efort si nici sa ii creeze vreun disconfort;
- schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori de cate ori este nevoie (transpira des);
- asigura masajul membrelor inferioare in vederea prevenirii trombozelor si edemelor precum si
pozitia ridicata a membrelor;
- ajuta bolnavul si ii supravegheaza alimentarea care se face numai la pat;
- ajuta bolnavul la efectuarea necesitatilor fiziologice.
5. ROLUL INFIRMIERULUI(ei) IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BOLI ALE
TEGUMENTELOR
Tegumentul
Pielea (tegumentul) constituie invelisul de protectie al corpului ce indeplineste numeroase functii ca:
termoreglare, secretie, excretie, imunologice si de organ senzitiv.
Ea poate prezenta numeroase modificari patologice (ca organ) de care se ocupa dermatologia dar si
modificari patologice in cadrul altor afectiuni.
Modificarile de culoare:
- paloarea : reprezinta coloratia deschisa a tegumentelor si mucoaselor vizibile fata de un status
anterior al bolnavului (exemple: in anemii, leucemii, cancere, soc, etc);
- roseata : exagerarea nuantei rozate obisnuite a tegumentului (in stari febrile, emotivitate,
hiperglobulie, intoxicatii cu monoxid de carbon, etilism cronic, etc);
- cianoza : reprezinta coloratia albastru - vinetie a tegumentelor si mucoaselor (insuficiente cardiace,
insuficiente respiratorii, neoplasme, etc);
- icterul : reprezinta coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor (in hepatite, cancere, etc).
Ce sunt escarele de decubit si cum le preveniti
Escarele de decubit sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure/ os si pat.
Principiile tratamentului preventiv:
Schimbarea de pozitie
- se evita imobilizarea
- se face din doua in doua ore (la nevoie si mai des)
- se controleaza aspectul pielii
- se executa masaj in zonele de risc.
Asigurarea confortului si mentinerea persoanei in cauza intr-o stare de igiena perfecta
Se va avea in vedere:
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, eventual se va renunta la lenjeria de corp
- spalarea zilnica cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse (pielea unsa se macereaza mai greu
decat pielea uscata)
73

- in caz de incontinenta urinara (medicul apeleaza la sonde urinare Foley), cu pungi colectoare)
- scuturarea zilnica a patului sau ori de cate ori este necesar.
Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea escarelor cum ar fi:
- alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea si in vitamine, tinanduse cont de varsta si greutate
- administrarea de lichide (hidratare) 1.5-2 litri in 24 ore
Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate:
- prin masaj se favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
- tot prin masaj se indeparteaza celulele descuamate (desprinse si in felul acesta se destupa
glandele sebacee);
- tot prin masaj se rehidrateaza pielea (masaj cu unguente hidratante sau cu apa si sapun);
- tot prin masaj se favorizeaza starea de bine si confort, se inlatura durerea, anxietatea si energia.
6. MASURAREA TEMPERATURII
Valorile normale ale temperaturii corpului sunt situate intre 36grade C-37grade C.
Temperatura este influentata de:
- varsta - temperatura de varsta a treia scade 35,5grade C-36,5grade C;
- exercitiu fizic - exercitiile fizice pot sa ridice temperatura corpului;
- mediu - umiditatea aerului, prezenta curentului de aer;
- influentele hormonale
- la femei exista variatii mari de temperatura a corpului in comparatie cu barbatii;
- temperatura lichidelor consumate fierbinti sau reci produc variatii usoare ale temperaturii.
Masurarea temperaturii se face prin mai multe metode:
- orala (gura)
- axilara
- rectala
Temperatura se masoara de 2 ori pe zi, dimineata si seara. In functie de situatie, se masoara din 2
in 2 ore. Cresterea temperaturi peste valorile normale se numeste hipertermie. Cand temperatura
ajunge la valori de peste 41gradeC, situatia se numete hiperpirexie. Iar cand temperatura corpului
scade sub 35gradeC se numete hipotermie.
Calea orala - se masoara temperatura oral cu ajutorul unui termometru special pentru gura. Se
interzice masurarea temperaturii orale la pacientii cu traumatisme la nivelul gurii, la cei care au
suferit interventie chirurgicale (la gura), la sugari si copii sau la cei cu frisoane.
Temperatura rectala - Acest mod este contraindicat la pacientii care au operatii pe rect sau la cei cu
afectiuni rectale, la cei cu aparate gipsate sau cu afectiuni ale coloanei. Temperatura rectala este
indicata la sugari si copii. Se recomanda termometru individual.
Termometrizarea axilara - este cel mai sigur si mai comoda modalitate. Termometrele sunt pastrate
in solutie dezinfectanta (cloramina).Termometrele se tin in pozitie verticala, iar pe fundul
recipientului se pune un strat de vata. Inainte de ai lua temperatura se recomanda spalarea
termometrului, iar axila va fi stearsa de transpiratie. Termometrul inainte de folosire va fi verificat,
ne uitam la coloana de mercur care trebuie sa fie sub 35 grade C.

74

6. MASURI PENTRU ASIGURAREA UNUI MEDIU CORESPUNZATOR PENTRU

PERSOANA IN
VARSTA
Persoana asistata, varstnicul, trebuie sa se simta si sa fie protejat contra tuturor agresiunilor interne
sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice.
Rolul major al INFIRMIEREI in acest sens este reprezentat de
asigurarea securitatii fizice si sociologice a batranului.
Securitatea fizica a batranului asistat, consta in:
prevenirea accidentelor;
prevenirea infectiilor;
prevenirea agresiunilor determinate de: agentii fizici (mecanici,
termici), chimici (arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani,
animale si autoagresiuni (mutilari, suicid).
Securitatea sociologica a persoanei asistate, consta in existenta si
intretinerea unui mediu sanatos. Acesta este reprezentata de:
salubritatea mediului;calitatea si umiditatea aerului ;
temperatura ambianta intre 18,3 - 25 grade C;
fara poluare fonica, chimica, microbiana;
mediu de siguranta.
Persoanele in varsta au nevoie de ingrijiri nu numai pentru asigurarea unui confort psihic, fizic sau
sociologic, ci si in scopul diminuarii unor simptome sau a vindecarii unor boli de care sufera. Pentru
a realiza acest lucru, trebuie asigurate conditii necesare cresterii fortei de aparare si regenerare a
organismului precum si scoaterea lui de sub eventualele influente nocive ale mediului inconjurator.
Personalul de ingrijire are obligatia de a respecta si a asigura odihna fizica si psihica a batranilor
asistati, iar in vederea ameliorii starii lor de sanatate sau a vindecarii anumitor afectiuni, este necesar
ca activtatea de ingrijire la domiciliu sa se desfasoare pe baza unor norme fixe, cuprinse intr-un
regulament de ordine interioara.
8. PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT Escarele - rani de presiune Ce sunt escarele ?
Escarele de decubit sunt rani ce apar atunci cand exercita o presiune constanta si/sau frecare pe o
zona restransa a corpului care deterioreaza pielea in zona afectata. Presiunea constanta aplicata
asupra unei suprafete a corpului reduce circulatia sanguina in zona respectiva, celulele incep sa
moara si pielea se deterioreaza. Escarele poarta iferite denumiri: rani de presiune, escare de decubit,
ulcere de decubit, ulcere de presiune

Cauzele escarelor
Escarele apar la persoanele imobilizate sau cu mobilitate scazuta care raman in aceeasi pozitie
perioade de timp indelungate, greutatea corpului induce o presiune asupra diferitelor parti de tesut.
In mod normal o presoana se misca constant, chiar si in somn. Persoanele ce nu se pot deplasa au
tendinta de a supune presiunii generata de greutatea corpului asura acelorasi puncte pe o perioada
indelungata de timp.
75

Urmatorii factori favorizeaza aparitia escarelor:

- Persoanele imobilizate la pat sau in fotoliu cu rotile prezinta un risc ridicat de a face escare.
- Pierderea in greutate favorizeaza aparitia escarelor datorita reducerii grosimii tesutului intre os si
piele.
- Pozitia "alunecat" in pat sau fotoliu duce la "forfecarea" pielii care se sprijina corpul
- Frecarea pielii
- Dieta saraca in minerale, vitamine
- Lipsa de lichide ( deshidratarea)
- Pielea umeda datorita transpiratiei, incontinentei
- Boli cronice, de exemplu diabetul
Prevenirea escarelor de decubit
Este mult mai simplu sa se previna aparitia escarelor decat tratarea acestora. Zonele cele mai expuse
aparitiei escarelor sunt functie de pozitia culcat . Primul semn al escarei de decubit este inrosirea sau
invinetirea pielii, poate sa arate ca o vanataie. Zona afectata este dureroasa la atingere, mai calda sau
mai rece decat pielea din jur, mai tare sau mai moale. Daca nu se incepe tratamentul, treptat pielea se
deterioreaza pana la aparitia ranilor deschise. La schimbarea pozitiei ridicati pacientul de pe pat sau
scaun astfel incat pielea acestuia sa nu se frece de asternut sau lenjerie.
Reducerea presiunii pe diversele zone ale pielii este cea mai buna modalitate de prevenire a
escarelor. Schimbarea pozitiei corpului ajuta. Daca pacientul este imobilizat este necesar ca pozitia
sa sa fie modificata la cel putin odata la 2 ore. Este important ca pielea sa fie pastrata curata si
uscata.Lenjeria de pat trebuie fie neteda, partile sifonate maresc presiunea asupra pielii.
Lenjeria pacientului trebuie sa fie mentinuta in stare uscata si curata, folositi lejerie din bumbac.
Un rol important in preventia escarelor il au saltelele si pernele speciale, acestea au rolul de a reduce
presiunea pe o anumita zona a corpului. Enumeram cateva dintre ele: pneumatice cu pompa de
presiune, cu spuma poliuretanica, cu gel, cu spuma vascoelestica cu / fara memorie, cu spuma
vascoelastica si gel.
Zonele in care apar escarole
Zona cea mai favorizanta in aparitia escarelor este zona feselor, soldurilor, mijlocului, in aprox 50%
din
cazuri escarele apar in aceasta zona. Zona gambelor si calcaielor este o zona favorizanta cu aprox.
35% din cazuri regiunile cu aparitia frecventa a escarelor Stadiilor escarelor de decubit Escare
decubit - stadiul I
Acest lucru poate apare dupa 2 ore de imobilitate si zonele de risc sunt regiunea sacrala, gambe,
calcaie, umeri. Primele simtome - inrosirea pielii sau invinetirea, usoara durere.
Tratament
In primul rand trebuie redusa presiunea pe zona respectiva prin schimbarea pozitiei pacientului si /
sau prin folosirea saltelelor sau pernelor antiescare.
Daca integritatea pielii nu a fost afectata zona trebuie hidratata pentru a grabi vindecarea.
Daca pielea nu mai este intacta se poate folosi o zi sau doua un antiseptic pentru a preveni
declansarea unei infectii. Portiunea de rana trebuie acoperita cu un pansament steril cu membrana
76

semi-permeabila pentru a pastra rana curata. O astfel de rana bine ingrijita in principiu se vindeca
intr-o saptamana Escare de decubit - stadiul II
Odata cu descompunerea stratului de piele, posibilitatea de aparitie a unei infectii este mare. Ranile
deschise lasate fara supraveghere devin gazde ideala pentru bacterii. Deosebit de puternice sunt
infectiile provocate cu infestarea bacteriilor din urina sau fecale, situatie ce apare obisnuit in ranile
sacrale. Tesutul se ingalbeneste si dezvolta un crater ce agraveaza rana. Rana trebuie supravegheata
si tratata imediat
Tratament
Ranile in etapa a 2-a sunt relativ curate. In faza incipienta principalul obiectiv este de a pastra rana
curata si protejata. Dupa curatarea ranii aceasta se protejeaza cu un pansament steril. Pe masura ce
infectia se agraveaza ranile incep sa miroasa. In aceasta stadiu se folosesc diferite unguente
antibacteriene (antiseptice) si pansamente, care maresc actiunea capilara, grabind vindecarea.
Pansamentele acestea trebuie inlocuite cand se constata umezirea lor. Rana trebuie curatata si
monitorizata cel putin odata pe zi.
Trebuie utilizata o saltea sau o perna antiescare care sa reduca presiunea pe zona afectata.
Escare de decubit - stadiul III
Ranile din aceasta categorie sunt mult mai grave, tesutul subcutanat s-a erodat mult. Rana prezinta
tesut mort, galben si tesut necrozat ( culoare neagra, intarit). Acest tip de rana este grava, este o rana
greu de curatat si de
tratat. Aceste rani pot trece rapid in ulceratii de gradul IV si ca atare trebuie tratate rapid si agresiv
Tratament
Trebuie restabilit circuitul sanguin in zona afectata in timp ce rana trebuie curatata si pastrata curata.
Rana trebuie curatata de tesutul mort, eliminarea tendintei de umezire. Se trateaza cu antiseptice, se
panseaza. Toaletarea se va face cel putin odata pe zi. Daca pansamentul se umezeste trebuie
schimbat. Tratamentul se efectueaza de cadrele medicale sub indrumarea medicului curant. Se
foloseste o saltea sau o perna antiescare pentru a reduce presiunea in zina afectata. Escare de decubit
- stadiul IV
In acest stadiu ranile sunt deosebit de periculoase, rana poate fi pana la os, cartilagiile fiind expuse.
Ranile sunt foarte profunde, supureaza, sunt pline de tesut mort, galben, necrozat. Exista pericolul
unei infectii deosebit de grave prin raspandirea in sange (septicemie). Este posibil decesul datorita
infectiei.
Tratamentul
Tratamentul este complex, se desfasoara in unitati spitalicesti
9. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE
Definitie-Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid,de 30-35 cm lungime si 8-12
mmdiametru,cu marginile extremitatilor rotunjite.
Scop:-eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal ( imposibilitateade a elimina
gazele in mod spontan)
Pregatirea materialelor
-de protectie:musama,aleza,invelitoare,paravan.
-sterile:tubul de gaze,substanta lubrefianta(vaselina boricata)
Pregatirea bolnavului
-psihica-se anunta bolnavul si se explica tehnica
-fizica -se izoleaza patul cu paravan-se protejeaza cu musamaua si aleza-se dezbraca bolnavul si se
aseaza in pozitie ginecologica.
Executia
-infirmiera se spala pe maini si se dezinfecteaza
77

-unge tubul cu vaselina boricata-departeaza fesele bolnavului cu mana stanga,iar cu mana dreapta
introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon,prin miscari de rasucire si inainte"pana
la o adancime de 15-20 cm-acopera bolnavul cu invelitoare-mentine tubul maximum 2 ore
-se indeparteaza dupa degajare-la nevoie se repune dupa 1-2 ore(dupa ce se restabileste circulatia la
nivelul mucoasei)
Ingrijirea ulterioara a bolnavului
-se efectueaza toaleta regiunii anale-se aseaza bolnavul comod,se inveleste-se aeriseste salonul
Reorganizare
-instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza,se pregatesc pentru sterilizare
10. CLISMA EVACUATOARE
DEFINITIE : Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduc diferite lichide in
intestinul gros(prin anus,in rect si colon).
SCOP-evacuator: evacuarea continutului intestinului gros,pregatirea bolnavului pentru interventie
chirurgicala.
PREGATIREA MATERIALELOR:
-de protectie:paravan,musama si aleza,invelitoare-sterile:canula rectala,casoleta cu compresenesterile:stativ pentru irigator,irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m si diametru de 10 mm,tavita
renala,bazinet,apa calda la 36 C-37 C(500-1000 ml pentru adulti)ulei de ricin, 4 linguri /litru de
apa.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musama si aleza-se aseaza bolnavul in pozitie
genu pectorala,se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoare.
EXECUTIA:
-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; -se verifica temperatura apei; -se
umple irigatorul;-se evacueaza aerul si prima coloana de apa; -se fixeaza irigatorul pe stativ; -infirmiera se spala pe
maini si se dezinfecteaza; -indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
-introduce canula prin anus in rect perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte
in directia vezicii urinare;
-dupa ce varful a trecut de sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei
rectale,se introduce canula 10-12 cm;
-se deschide robinetul se ridica irigatorul la 50 cm deasupra patului bolnavului; -bolnavul este rugat
sa relaxeze musculatura abdominala,sa retina solutia10-15 minute;
-se inchide robinetul inainte ca irigatorul sa se goleasca; -se indeparteaza canula si se aseaza in tavita
renala;
-bolnavul este adus apoi in decubit lateral stang pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai
mare.
INGRIJIREA ULTERIOARA A BOLNAVULUI:
-se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat;
-se indeparteaza materialele de protectie;
-se aseaza pacientul comod,se inveleste;
-se aeriseste salonul
11.BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Infirmierei - Sora Lungu Nicolae - Editura Afir an 1999
2. Tehnica ingrijirii bolnavului, editia a 7-a de Carol Mozes
78

CURS NR.8
TRANSPORTAREA RUFARIEI
CUPRINS :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

DEFINITE,
COLECTAREA LA SURSA SI AMBALAREA LENJERIEI,
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA LENJERIEI MURDARE,
SORTAREA LENJERIEI,
DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LENJERIEI CURATE,
CIRCUITUL LENJERIEI,
BIBLIOGRAFIE.

1. DEFINITII
Semnificatia unor termeni
"serviciile de spalatorie" reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate in scopul gestionarii si
prelucrarii lenjeriei de spital, incepand cu momentul colectarii lenjeriei murdare din sectiile unitatii
medicale si pana in momentul predarii produsului finit inapoi pe sectie.
"spalatoria" reprezinta unitatea functionala in care se desfasoara fluxul tehnologic de prelucrare
pentru obtinerea lenjeriei-produs - finit.
"lenjeria de spital" reprezinta totalitatea articolelor textile folosite in unitati medicale si include:
cearceafuri, fete de perna, uniforme ale personalului medical, prosoape, pijamale, articole de
imbracaminte pentru pacienti, etc. "lenjeria murdara" reprezinta totalitatea articolelor de lenjerie si
include atat lenjeria murdara nepatata cat si lenjeria contaminata.
"lenjeria curata" reprezinta lenjeria care a trecut prin toate etapele procesului de spalare, uscare,
calcare si care nu prezinta urme de murdarie, pete vizibile si a suportat un proces de dezinfectie
termica sau chimica.
"lenjeria murdara nepatata" este lenjeria murdara care provine de la pacienti internati.
"lenjeria murdara patata" este lenjeria care a venit in contact cu sangele si/sau alte fluide
biologice.
"lenjeria-produs finit" este lenjeria care a parcurs toate etapele fluxului tehnologic si se afla
depozitatain spatiul desemnat din zona curata a spaIatoriei. "dezinfectia lenjeriei" este procesul de
distrugere a formelor vegetative ale microorganismelor, a virusurilor si a fungilor, cu exceptia
sporilor bacterieni, astfel incat lenjeria dezinfectata sa poata fi folosita fara riscuri pentru personal si
pacienti.
2. COLECTAREA LA SURSA SI AMBALAREA LENJERIEI
Colectarea si ambalarea la sursa a lenjeriei de spital se fac respectand Precautiunile Universale.
Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza la locul de producere, in asa fel incat sa fie cat mai
putin manipulata si scuturata, in scopul prevenirii contaminarii aerului, a personalului si a
pacientilor.Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Rufele murdare
nu trebuie atinse din momentul in care se ridica de la patul bolnavului pana la masina de spalat.
Rufele vor fi transportate in saci care se desfac singuri eliberand astfel rufele in masina de spalat. Nu
se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport pana in momentul predarii la spalatorie.
Personalul care executa colectarea si ambalarea lenjerie va trebui sa verifice ca in articolele de
lenjerie sa nu ramana obiecte taietoare-intepatoare sau deseuri de acest tip.
Personalul care colecteaza si ambaleaza lenjeria va purta echipament de protectie corespunzator,
inclusiv manusi, conform prevederilor normativelor in vigoare privind protectia muncii. Dupa
indepartarea echipamentului de protectie personalul se va spala pe maini.
79

Ambalarea lenjeriei murdare se face, in functie de gradul de risc in:

- ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata;
- ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata.
Ambalajul simplu pentru lenjeria murdara nepatata este reprezentat de sacul din material textil
sau poliester amplasat pe portsac sau de containerul de plastic cu roti. Ambalajul se spala si se
dezinfecteaza in spalatorie: sacul de material textil este supus procesului de spalare si de dezinfectie
termica sau chimica in utilajele existente, iar containerul de plastic se spala cu apa calda si detergent
si apoi se dezinfecteaza cu un produs adecvat.
Daca lenjeria murdara este umeda, ea se introduce mai intai intr-un sac impermeabil si apoi se pune
in ambalajul descris mai sus.
Ambalajul dublu pentru lenjeria murdara patata este reprezentat de sacul interior impermeabil,
din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din material textil sau containerul de plastic cu roti.
Sacul de polietilena care a venit in contact cu lenjeria murdara patata nu se refoloseste, ci se arunca
intr-un sac galben pentru deseuri infectioase, unnand filiera de indepartare conform reglementarilor
in vigoare. Ambalajul exterior se supune in
spalatorie acelorasi tratamente descrise la pun. Sacul interior impermeabil nu se deschidedecat in
momentul introducerii lenjeriei contaminate in masina de spalat.
Pentru identificarea rapida a categoriilorde lenjerie codul de culori folosit este:
- alb pentru ambalajul exterior al lenjeriei necontaminate(sac sau container alb);
- galben-portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate; se poate aplica eventual si
pictograma "pericol biologic" (sac sau container galben-portocaliu).
3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA LENJERIEI MURDARE
Lenjeria murdara ambalata este transportata la spalatorie cu ajutorul unor carucioare speciale
pentru saci sau in containere de plastic cu roti. Caruciorul pentru saci poate fi utilizat pentru
transportul lenjeriei curate numai dupa ce a fost spalat cu apa calda cu detergent si dezinfectat.
In cazul in care spitalul are tobogan pentru evacuarea lenjeriei, aceasta poate fi aruncata numai
dupa ambalare. Toboganul trebuie curatat si pastrat in bune conditii. Lenjeria murdara patata nu se
evacueaza prin tobogan.
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face pe sectie intr-un spatiu in care pacientii si vizitatorii
nu au acces. Se limiteaza timpul de depozitare a lenjeriei ambalate in punga de polietilena la
maximum 24 de ore.
4. SORTAREA LENJERIEI
Nu se admite sortarea lenjeriei contaminate.
Sortarea lenjeriei necontaminate se face daca aceasta operatiune este ceruta de instructiunile de
folosire ale utilajului de spalare. Sortarea lenjeriei se face in zona murdara din spalatorie. Lenjeria
folosita se sorteaza pe diferite tipuri de articofe pe banda sau masa de sortare(de exemplu: fete de
perna, cearceafuri, pijamale, camasi de noapte, uniforme, etc).
Daca, in pofida precautiunilor luate la colectarea si ambalarea pe sectii. obiecte taietoare
intepatoare sau deseuri de acest tip se afla inca in lenjeria sosita la sortare aceste obiecte se
indeparteaza intr-un recipient cu pereti rigizi pentru deseuri intepatoare-taietoare. La sfarsitul fiecarei
ture de lucru masa sau banda de sortare se spala si se dezinfecteaza. .
Personalul care lucreaza in zona murdara trebuie sa poarte halate sau uniforme de alta culoare
fata de uniformele folosite in zona curata pentru a se reduce riscul de contaminare.
Personalul care sorteaza lenjeria trebuie sa poarte echipamentul de protectie (sorturi, manusi
rezistente la actiuni mecanice, ochelari de protectie. masti, cizme de cauciuc).

80

5. DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LENJERIEI CURATE

Lenjeria curata se depoziteaza in spalatorie, intr-un spatiu special amenajat. In zona curata.
separat de zona murdara. Spatiul de depozitare se doteaza cu rafturi etichetate si numerotate pe care
este pusa lenjeria curata. Lenjeria curata se ambaleaza pentru transportul in sai noi. Pentru
transportul lenjeriei se folosesc carucioare curate. Depozitarea lenjeriei curate pe sectii se face in
spatii special destinate si amenajate,ferite de praf. umezeala si vectori. Aceste spatii se supun
curateniei de rutina. La manipularea lenjeriei curate, personalul va respecta codurile de procedura
privind igiena personala si va purta echipamentul de protectie adecvat.
6. CIRCUITUL LENJERIEI
Materialele textile i mai ales lenjeria pot constitui un factor important in raspandirea infectiilor
intraspitaliceti atunci cand sunt in catitati insuficiente, cand nu sunt schimbate la timp sau cand nu li
se asigura un circuit corespunzator. Pentru a evita riscurile de raspandire a germenilor patogeni prin
textile, masurile se vor concentra pe:

colectarea lenjeriei murdare,

transportul lenjeriei murdare,

dezinfectia i spalarea corespunzatoare,

transportul,

depozitarea corecta a lenjeriei curate,

i evitarea contaminarii.
La nivelul sectiei lenjeria murdara se schimba saptamanal sau ori de cate ori este nevoie i
niciodata mai tarziu de 7 zile de la internare sau schimbarea anterioara. Se colecteaza la locul de
producere a lenjeriei murdare ( in salon) in saci curati, special destinati. Lenjeria cu un grad excesiv
de umiditate se colecteaza in saci de material plasic sau impermeabilizati.
Depozitarea temporara la nivelul sectiei se face pentru un timp cat mai scurt in spatii special
destinate lenjeriei murdare, de unde se transporta pe un circuit stabilit pana la spalatorie cu ajutorul
carucioarelor sau a toboganelor. Circuitul lenjeriei murdare nu are voie sa se intersecteze cu circuitul
lenjeriei curate.
Personalul care asigura trasportul lenjeriei murdare v-a purta alte halate pentru aceasta activitate
fata de cele pe care la utilizeaza pe sectie. Dupa predarea lenjeriei murdare personalul v-a dezinfecta
caruciorul utilizat pentru transport, ii va schimba echipamentul i ii v-a spala i dezinfecta mainile.
Lenjeria contaminata cat i lenjeria provenita de la pacientii contagioi va fi separat colectata i
trasportata la spalatorie, unde va fi supusa dezinfectiei chimice inainte de spalare.
Spalatoriile sectiilor sau unitatilor de boli transmisibile vor fi complet separate fata de
spalatoriile celorlalte sectii sau unitati sanitare.
Dezinfectia chimica a acesei lenjerii se face fie prin submerjare in solutia de dezinfectant ( se
vor folosi 4 litri de solutie la 1 Kg de lenjerie) fie prin folosirea unor maini de spalat automate cu
program de dezinfectie inclus ( aceasta necesitand parcurgerea celor 2 pai: predezinfectie initiala i
dezinfectie finala).
Spalatoriile se organizeaza pe doua compartimente: curat, murdar izolate intre ele, fara
incruciarea i contactul lenjeriei curate cu cea murdara.
Trasportul lenjeriei curate in sectii se face in saci curati, altii decat cei cu care se transporta
lenjeria murdara.Pentru materialele textile utilizate in spital: saltele, perne, paturi care nu intra in
fluxul rufariei, deci nu se prelucreaza termic ceea ce duce la acumularea i la creterea incarcaturii
microbiene, dezinfectia se face prin pulverizare sau vaporizare in camere speciale, spatii etaneizate
sau saloane odata cu dezinfectia terminala aplicata in aceste spatii.
7. BIBLIOGRAFIE: 1. ORDIN NR. 1025/ 7.12.2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile
de spalatorie pentru unitatile sanitare
81

CURS NR.9
TRANSPORTUL PERSOANELOR INGRIJITE
CUPRINS:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

TRANSPORTUL PACIENTILOR IN SPITAL,

TRANSPORTUL I INSOTIREA PACIENTILOR,
TRANSPORTUL CU TARGA,
TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT,
TRANSPORTUL CU PATUL RULANT,
TRANSPORTUL CU ASCENSORUL,
BIBLIOGRAFIE.

1. TRANSPORTUL PACIENTILOR IN SPITAL

Printr-un transport efectuat in conditii bune, cu mult menajament i atentie fata de pacient, tinand
cont de afectiunea de care sufera acesta, se evita agravarea durerilor i aparitia altor complicatii, cum
ar fi: inrautatirea starii, producerea unui oc traumatic, transformarea unei fracturi inchise intr-una
deschisa, provocarea de hemoragii etc.
Bolnavul poate fi transportat in urmatoarele imprejurari:
internarea lui in spital de la domiciliu, de la locul de munca, de la locul accidentului;
transferarea lui la o alta sectie sau la o alta institutie sanitara ;
trimiterea bolnavilor pentru examinari de specialitate in cadrul sectiei sau la alte sectii;
transportul in sala de operatie sau de tratament i inapoierea lui in salon;
mutarea bolnavului dintr-un salon in altul;
eliberarea pe o perioada scurta de timp sau definitiva din spital a unor bolnavi cronici sau cu
imbolnaviri de lunga durata, al caror tratament se face prin intermitenta i care nu sunt in stare sa se
deplaseze singuri.
Transportul bolnavului la spital se afla in competenta serviciului de salvare; la fel i transportul
bolnavului dintr-o institutie spitaliceasca, intr-alta, insa de fiecare data bolnavul trebuie sa fie insotit
de un cadru de specialitate de obicei de o asistenta,infirmiera care deci cunoate principiile
fundamentale ale transportului, precum i problemele pe care acesta le ridica.
Transportul bolnavilor in cadrul spitalului este executat de cele mai multe ori de brancardieri, insa
munca lor este dirijata de asistente, care insotesc totdeauna bolnavul in cazuri de urgente.
Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii. Un numar foarte mare de
bolnavi pot sa se deplaseze singuri.
O alta categorie de bolnavi, dei se pot deplasa singuri, din cauza nesigurantei la mers nu au curajul
de a porni i deci nu pot fi lasati neinsotiti. Pe aceti bolnavi in cadrul deplasarilor in incinta
spitalului, in sectie sau intre sectii , este suficient daca asistentii sau infirmierii vor tine de brat,
pentru a combate frica i a le reda siguranta la mers. Vor fi transportati in orice caz urmatoarele
categorii de bolnavi:
bolnavii incontienti si somnolenti;
bolnavii accidentati, in stare de oc, cu leziuni grave si cei cu leziuni uoare la membrele
inferioare;
bolnavii in stare grava, astenici, adinamici;
bolnavii cu insuficienta cardio-pulmonara grava, la care micarea este contraindicata;
bolnavii febrili, epuizati;
bolnavii scoi din sala de operatie sau de natere;
bolnavii cu tulburari nervoase i de echilibru;
82

 unele categorii de bolnavi psihici;

cei suferinzi de afectiuni ale membrelor inferioare care impiedica utilizarea lor pentru deplasare.
Transportul bolnavului, in functie de gravitatea afectiunii de care sufera, de distanta i scopul
transportului se poate efectua cu brancarda, cu scaun sau fotoliu rulant, cu carucioare, cu pat
prevazut cu roti, precum i cu vehicule: autosalvari, avioane sanitare.
Transportul efectuat in conditii bune evita agravarea durerilor i a ocului traumatic, contribuind la
protectia leziunilor i la mentinerea unei stari generale multumitoare. Un transport necorespunzator,
pe langa faptul ca extenueaza bolnavul i intensifica fenomenele subiective, poate agrava starea
bolnavului sau leziunile existente, poate transforma o fractura inchisa intr-una deschisa, poate
provoca hemoragii, varsaturi etc. Din acest motiv, indepedent de scopul sau mijlocul cu care se
executa transportul, trebuie sa se tina seama de urmatoarele :
Bolnavii vor fi pregatiti din timp pentru transport. Asistenta sau infirmiera le va explica
necesitatea deplasarii, insistand asupra importantei acesteia in vederea insanatoirii lor. Va comunica
mijlocul de transport, aratandu-le ca acesta nu le va produce nici o durere sau oboseala in plus,
fiindu-le asigurate toate conditiile de confort.
Bolnavii vor fi imbracati in mod corespunzator anotimpului, duratei deplasarii i mijlocului de
transport, pentru ca sa nu raceasca pe drum. In vederea acestui scop, in timpul incarcarii i
descarcarii bolnavului de pe brancarda, ferestrele salonului vor fi inchise. Efectuarea transportului in
perioada curatirii sau aerisirii saloanelor nu este permisa.
Ridicarea bolnavului i aezarea lui pe brancarda sau in pat se vor face cu foarte mare precautie
ferindu-1 de dureri, traumatisme i oboseala, in vederea acestui scop trebuie asigurat numarul
necesar de persoane.
In timpul transportului trebuie asigurat bolnavului maximum confort posibil. Din acest motiv,
targa, fotoliul sau locul bolnavului cu vehiculele de transport trebuie bine captuite cu paturi, perne.
Se va avea grija ca pozitia bolnavului sa fie cea mai comoda, partile dureroase sa fie menajate,
sustinute, iar bandajele i pansamentele sa fie bine fixate.
Bolnavul va fi aezat cu privirea indreptata in directia mersului cu exceptia urcarii scarilor, cand
directia trebuie sa fie inversa, a nu lasa bolnavul cu capul in jos. El nu trebuie expus la scuturari sau
zguduiri.
Mijloacele de transport vor fi totdeauna dezinfectate dupa transportul bolnavilor infectioi.
Aceti bolnavi vor fi transportati singuri intr-un autovehicul, pentru a impiedica transmiterea bolii
lor.
Bolnavul transportat la alte servicii, sectii sau institutii vor fi insotiti de documentatia tiintifica
i administrativa corespunzatoare (copia foii de observatie, rezultatele examinarilor de laborator,
biletul de trimitere etc.).
2.
3.

TRANSPORTUL SI INSOTIREA PACIENTILOR Mijloace de transport

In functie de gravitatea afectiunii, de scopul transportului, de distanta, transportul se face cu:
brancarda ( targa)
carucior
fotoliu si pat rulant
cu mijloace improvizate in caz de urgenta.
cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare.
TRANSPORTUL CU TARGA
Pregatirea targii
- targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevoie, se acopera

cu
musama si aleza; perna subtire.
83

Asezarea pacientului pe targa

- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde merge)
- la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivelul orizontal; daca panta este
prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus , cu capul inainte.o de asemenea daca pacientul
trebuie supravegheat tot timpul , este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand
fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
- in principiu, pacientul va fi prins cu atentie si transportat conform indicatiilor.
Executia
- targa este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner
astfel incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului.
- asezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea se vor aseza de-a lungul patului de
partea targii atarnate.
- isi introduce mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient.
- prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat.
- a doua : sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut.
- a treia: sustine membrele inferioare.
- Prima persoana comanda miscarile: - ridica deodata pacientul. - dupa ce acesta a fost ridicat,
face un pas inapoi.
- brancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand-o in pozitie orizontala sub pacient.
- se aseaza pacientul pe targa, se acopera.
- Descarcarea se face dupa aceasi metoda, dar cu miscarile inverse.
Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune
In decubit dorsal:
- pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati
- accidentatii constientii, suspectii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului; se asigura
suprafata rigida
- leziuni ale memebrelor inferioare: sub membrul lezat, se aseaza o perna
- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pacientului;
eventual se fixeaza cu o esarfa
- accidentatii in stare de soc cu hemaragie: cu membrele inferioare ridicate.
In pozitie sezand:
- pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
- leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele
In pozitie semisezand:
- accidentatii toraco-pulmonar
- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
- accidentatii cu leziuni abdominale ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati In decubit lateral:
- pacientii in stare de coma,inconstienti
In decubit ventral:
- pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale): sub fruntea lor se aseaza un sul improvizat din
cearsafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului
- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
In decubit semiventral:
- pacientii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitia
Trendelemburg, pentru a prevenii acumularea si aspirarea secretiilor
In pozitie Trendelemburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade
- accidentatii in stare de soc
- in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale
84

TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT , TRANSPORTUL CU PATUL RULANT ,

TRANSPORTUL CU ASCENSORUL
4.TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT
Bolnavii slabiti, convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt transportati cu
fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic i tratament.

Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor :
- Se pregatesc fotoliul cu patura, cearaf, muama i aleza.
2. Pregatirea bolnavului :
- Se anunta bolnavul.
- Se imbraca bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu osete i papuci.
3. Efectuarea tehnicii :
- Bolnavul este ajutat sa se aeze in fotoliul rulant, in cazul in care acesta nu se poate ridica in
picioare. Daca bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui in fotoliu se va face de doua persoane
Infirmiera
- aduce bolnavul in pozitia ezand sprijina.
- imbraca bolnavul cu halatul i cu osete.
- il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului i sprijina bolnavul.
- impinge fotoliul la marginea patului, in dreptul spatelui bolnavului.
- Cele doua persoane fixeaza rotile cu picioarele lor.
- Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila, iar cu cealalta din regiunea poplitee ridica, aezandu-l
in fotoliu.
- retrage fotoliul.
- sustine membrele inferioare ale bolnavului, ii pune papucii aaza picioarele pe suportul fotoliului.
Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearaf i patura.
- Fotoliul este impins din spatele bolnavului, in timpul transportului fiind aezat cu fata in directia
mersului i supravegheat de infirmiera.
5. TRANSPORTUL CU PATUL RULANT
Daca bolnavul este in stare grava sau nu poate fi mobilizat, este transportat cu patul rulant pentru:
explorari functionale, examinari radiologice, mutari dintr-un salon in altul, cura de aer pe terase.
Paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti, orice pat poate deveni
astfel rulant".
Acest sistem de transport reduce la jumatate numarul transbordarilor, bolnavul fiind astfel
menajat.
85

6. TRANSPORTUL CU ASCENSORUL
Transportul bolnavilor cu targa, caruciorul, fotoliul sau patul rulant, intre diferite niveluri ale unui
spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spatioase i prevazute cu ui largi.
Efectuarea tehnicii:
- Se impinge patul rulant in ascensor i brancardierul sau infirmiera intra dupa bolnav.
- La ieire, brancardierul iese din lift inaintea bolnavului i trage patul. -Transportul cu caruciorul
sau fotoliul rulant ,in cazul acesta brancardierul intra primul in ascensor i trage dupa el mijlocul de
transport, astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre ua liftului.
- La sosire, fotoliul sau caruciorul este impins afara din lift, asistenta ramanand in spatele
bolnavului.
Oservatie!
Este obligatorie transportarea cu caruciorul a urmatorilor bolnavi: in stare de oc; somnolenti, in
coma; astenici, adinamici, febrili, epuizati; cu insuficienta cardio-pulmonara grava; suspecti sau
confirmati cu infarct miocardic, cu tulburari nervoase i de echilibru; cu afectiuni ale membrelor
inferioare; scoi din sala de operatie dupa interventie; dupa natere, femeile sunt scoase din sala de
natere cu caruciorul.
7. BIBLIOGRAFIE
1. Tehnica ingrijirii bolnavului: dr. Carlos Moses
2. Ingrijiri speciale acordate pacientilor: Lucretia Titirca

86

CURS NR.10
RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANEI INGRIJITE
CUPRINS:
1.
2.
3.
4.

NOTIUNI DE LEGISLATIE,
DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITATI,
DREPTURILE PACIENTULUI,
BIBLIOGRAFIE.

1.

NOTIUNI DE LEGISLATIE
Cunoaterea catorva elemente de legislatie privind drepturile omului in legislatia
internationala, drepturile copilului, drepturile persoanei cu dizabilitati, drepturile pacientului,
comporta maxima importanta.
Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si Consiliul Europei (CE) au fost permanent preocupate
in elaborarea legislatiei care privete pe om si statutul sau in societate. Ideea de la care pornete
orice declaratie sau conventie internationala cu privire la drepturile omului este egalitatea tuturor
oamenilor, indiferent de rasa, culoare, religie, limba, sex, origine sociala.
-dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala;
-dreptul copilului la educatie si, in vederea asigurarii exercitarii acestui drept in mod
progresiv si pe baza egalitatii de anse;
-dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economice si de a nu fi constrans la
vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia
ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale;
-protejarea copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de violenta sexuala;
-nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau
degradante. Pedeapsa capitala sau inchisoarea pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat nu va fi
pronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub varsta de 18 ani;
-copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistenta juridica sau la
orice alta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de
libertate, in fata unui tribunal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si
dreptul la judecarea in procedura de urgenta a cazului respectiv.
2. DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITATI
Toti oamenii sunt nascuti liberi si egali, in demnitate si drepturi. Persoanele cu dizabilitati au
demnitatea si valoarea sociala, la fel ca toti ceilalti oameni.
Dizabilitatea reprezinta dificultatea unui individ de a realiza relatii normale cu mediul de
viata, in concordanta cu varsta, sexul, conditiile sociale, economice si culturale.
Persoana cu dizabilitate (persoana cu nevoi speciale) este acea persoana care se afla in
incapacitatea de a-si asigura singura toate sau o parte din necesitatile vietii individuale sau sociale
normale, din cauza unei deficiente congenitale sau dobandite a capacitatilor fizice, psihice sau
senzoriale.
Tipurile de dizabilitate sunt urmatoarele: fizic, vizual, auditiv, somatic, mintal, psihic,
HIV/SIDA asociat, boli rare.
Persoana cu dizabilitate a existat din totdeauna dar foarte multa vreme aceasta categorie a fost
marginalizata si discriminata. Nefiind ingrijiti de nimeni, ajungeau inadaptati social.
Din acest motiv, Adunarea Generala a ONU, in 1975 a adoptat Declaratia cu privire la
Drepturile Persoanelor cu Disabilitati, care pornete de la ideea ca pentru persoanele cu
disabilitati libertatea si egalitatea reprezinta posibilitatea de abeneficia in mod egal de
imbunatatirea conditiilor de viata, rezultat al dezvoltarii economice si sociale.
87

Din aceasta declaratie, vom enumera cateva din drepturile persoanelor cu dizabilitati.
-dreptul la respectarea demnitatii lor umane, indiferent de gravitatea deficientei, drept
fundamental, pe care ii au si ceilalti cetateni de aceeai varsta;
-drepturi cetateneti si politice ca toti ceilalti semeni;
-dreptul la masuri care sa le permita sa devina cat mai independente posibil;
-dreptul la tratament medical, psihologic si functional (proteze, orteze), la recuperare medicala si
sociala,la colarizare, pregatire, reeducare si orientare profesionala;
-dreptul la servicii de incadrare in munca, astfel incat sa le permita sa-si dezvolte pe deplin
capacitatile si sa le faciliteze integrarea sau reintegrarea lor sociala;
-dreptul sa locuiasca cu familiile lor biologice sau adoptive;
-dreptul de a participa la activitati sociale, culturale, creative si recreative;
-dreptul la siguranta economica si sociala si la un nivel de viata decent;
-dreptul ca necesitatile lor speciale sa fie luate in consideratie, in toate fazele planificarii
economice si sociale;
-dreptul de a beneficia de asistenta calificata juridica in scopul protejarii lor si a proprietatiilor de
care dispun;
-daca internarea unei persoane cu dizabilitati intr-o institutie specializata este indispensabila,
atunci conditiile de viata si mediul inconjurator din aceea institutie trebuie sa fie cat mai
apropiate de o viata obinuita, specifica celorlalti semeni de aceeai varsta;
-in cazul persoanelor cu dizabilitati severe si profunde care nu-si pot exercita drepturile (sau
exercitarea unor drepturi este limitata) se impune protejarea lor, de catre societate.
3.
I.
II.
III.

DREPTURILE PACIENTULUI
Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate.
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.
Dreptul pacientului la informatia medicala
- Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum i la modul de a le utiliza.
- Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii i statutului profesional al
furnizorilor de servicii de sanatate.
- Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor i obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
- Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la
procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului i nerespectarii recomandarilor
medicale, precum i cu privire la date despre diagnostic i prognostic.
- Pacientul are dreptul de a decide daca mai dorete sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
- Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat i de a alege o alta
persoana care sa fie
informata in locul sau.
- Pacientul are dreptul de a cere i de a obtine o alta opinie medicala.
- Pacientul are dreptul sa solicite i sa primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor,
diagnosticului, tratamentului i ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii. IV. Consimtamantul
pacientului privind interventia medicala
- Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-i, in
scris, raspunderea
pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului.
- In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul
reprezentantului legal nu mai este necesar.
88

- Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea

tuturor produselor
biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului ca care
acesta este de acord.
- Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul
medical clinic si la
cercetarea stiintifica.
- Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul
sau, cu exceptia
cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului i evitarii suspectarii
unei culpe medicale.
V. Dreptul la confidentialitatea informatiilor i viata privata a pacientului
- Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul,
datele personale sunt confidentiale chiar i dupa decesul acestuia.
- Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul ii
da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
- Pacientul are acces la datele medicale personale.
- Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor
in care aceasta
imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate i numai cu
consimtamantul pacientului.
VI. Drepturile pacientului la tratament i ingrijiri medicale
- Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material
i de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale.
- Pacientul internat are dreptul i la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat
din afara spitalului.
- Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de
sanatate sau pana la
vindecare.
- Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta
stomatologica de
urgenta i de servicii farmaceutice, in program continuu.
4. BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 46 din 21 01.2003
2. Legea 448/2006 privind persoanele cu handicap grav

CURS NR.11
COMUNICAREA INTERACTIVA
CUPRINS :
1. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE,
2. COMUNICAREA NONVERBALA,
3. METODE DE DEPASIRE A BARIERELOR DIN CALEA COMUNICARII EFICIENTE,
4. ROLUL INTREBARILOR,
5. RESPECT - EMPATIE SINCERITATE,
6. BIBLIOGRAFIE.
89

1. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE

Persoane in stare de nervozitate
- acceptarea parerilor
- ajutarea pentru a gasi cauza
- sa nu raspundem la " nervi" prin nervi
Persoane violente
- identificarea celor cu potential violent Persoanele care plang
- informarea tuturor membrilor echipei
- identificarea cauzelor
- NU de recomanda atingerea
- NU se fac miscari bruste
- se comunica numai cu fata catre pacient
- se va pastra distanta care sa asigure securitatea
- se vor discuta doar lucrurile importante
- asiguram si respectam intimitatea
- folosim comunicarea prin atingere
- o lasam sa planga, iar dupa ce s-a oprit o ajutam sa identifice cauza
Persoanele depresive
- folosim intrebari scurte, la obiect Persoanele care vorbesc alta limba
- se evita expresiile argotice
- se folosesc faze scurte
- se poate apela la translator ( dar acesta va interpreta ceea ce i se spune)
Persoane in stare grava
- se utilizeaza intrebari scurte
- se evita vorbitiul in soapta Persoane cu probleme auditive
- se vorbeste in fata ( pentru a fi observata miscarea buzelor)
- se verifica existenta protezei auditive si starea de functionare a acesteia
- nu vom mesteca guma si nu ne vom acoperii fata in timpul comunicarii
- se va ridica putin tonul
- se utilizeaza vorbirea teatrala
- se repeta doar cuvantul neinteles
- se discuta cu calm si rabdare
- se poate apela la un interpret, dar acesta poate denatura uneori sensul conversatiei
Persoane cu tulburari vizuale
- prezentarea la intrarea in camera
- se va explica fiecare zgomot din incapere
- i se vorbeste inainte de- i se explica fiecare manevra a-l atinge
Persoane cu disfazie si afazie
- se evalueaza timpul, eventual stadiul tulburarilor
- se folosesc intrebari scurte
- i se ofera ragaz pentru a-si alega cuvintele
2. COMUNICAREA NONVERBALA
Este imposibil sa nu comunicam - absenta cuvintelor nu inseamna absenta comunicarii.
Comunicarea nonverbala este orice altceva in afara cuvintelor care comunica un limbaj. In viata
de zi cu zi forma comunicarii nonverbale este limbajul trupului. Acesta se refera la mesajele
comunicate prin felul in care persoana sta, face gesturi, atinge pe ceilalti, se imbraca sau adopta o
pozitie fata de ceilalti. Utilizarea comunicarii nonverbale poate fi contienta, de exemplu a-i da
de inteles cuiva prin expresia fetei, ca eti suparat pe el sau incontienta, ca i atunci, cand o
persoana este suparata in sine, dar nu este contienta ca i cei din jur au observat. Toate aceste
lucruri trebuie considerate , interpretand ceea ce cineva spune nu numai in cuvinte. Un numar de
observatii poate fi facut in legatura cu limbajul nonverbal.
- uneori spune mai mult decat se ateapta cel ce comunica
90

- poate crea o impresie vizuala in cazul in care cuvintele nu sunt prea descriptive, cum ar fi
formele
- este o modalitate de comunicare convenabila i ofera optiunea utilizarii a doua canale de
comunicare - verbal i nonverbal
- este important sa fim atenti la posibilitatile de interpretare greita
Exprimarea limbajului trupului :
- expresiile faciale: zambet/incruntare
- gesturi ale mainilor i micari corporale care ajuta la explicarea sau sublinierea mesajului verbal
- pozitia corpului - cum stam aezat sau in picioare
- orientarea - daca stam in fata persoanei sau in lateral
- contactul vizual - daca privim persoana i pentru cat timp
- atingerea corpului - o bataie pe spate, un brat in jurul umerilor
- proximitatea - distanta la care stam fata de persoana
- datul din cap - pentru a indica acordul sau dezacordul sau pentru a-l incuraja pe celalalt
- aspectele nonverbale ale vorbirii - variatiuni ale tonului, accentuarea i utilizarea in mod diferit
a calitatii vocii
- aspectele nonverbale ale scrisului- scrisul de mana, aezarea in pagina, organizare, acuratete,
aspectul vizual
- comunicarea simbolica - imbracamintea,coafura, machiajul, prezenta podoabelor, folosirea
accesoriilor simbolice
Atingerea - este in stransa relatie cu ideea de spatiu personal. In general avem tendinta sa fim
foarte precauti atunci cand folosim atingerea ca forma de comunicare, aceasta fiind, de obicei,
rezervata pentru relatiile intime mentionate anterior, dar i pentru comunicari intre prieteni
apropiati sau rude.
Orientare i pozitie - experientele au aratat ca oamenii care doresc sa coopereze au tendinta sa se
aeze sau sa stea unul langa altul. Daca ei sunt in relatii de adversitate vor avea tendinta sa stea
fata in fata.
Micarile capului - dam din cap in sus sau in jos pentru a indica aprobarea sau pentru a incuraja
o alta persoana in ceea ce spune sau face. Este de asemenea unul dintre semnalele nonverbale pe
care il folosim pentru a controla sau sincroniza discutia cu alte persoane.
Expresia fetei - dintre toate micarile trupului, expresia fetei poate fi tinuta sub control.
Fata unei persoane poate furniza in mod continuu un comentariu al reactiei la ceea ce
dumneavoastra spuneti - surprindere, neincredere, aprobare, dezaprobare, furie, etc., iar
dumneavoastra puteti invata mult despre adevaratele sentimente ale unei persoane, studiindu-i
expresiile fetei.
Micarea ochilor - aceasta are un efect puternic comparativ cu alte semnale fizice folosite. Unele
micari ale ochilor sunt necontrolabile; ele trimit mesaje foarte puternice pe care le receptionati
aproape fara a fi contienti. Modul de a privi este in relatie cu interesul acordat. Daca suntem
interesati de cineva sau de ceea ce spune, il vom privi cu atentie. Daca persoana, sau ceea ce
spune, nu ne intereseaza, atunci ne vom indrepta privirea in alta parte. Oamenii privesc i pentru
a obtine informatii, pentru a prinde mesajele vizuale care insotesc cuvintele, pentru a intelege
ceea ce aud. Ei privesc in timp ce vorbesc pentru a urmari reactiile ascultatorului.
Gesturi - alte micari ale partilor corpului grupate sub denumirea de gesturi sunt moduri
obinuite de comunicare nonverbala. Unii oameni ii puncteaza discutia cu gesturi extravagante
astfel incat poate fi periculos sa stati prea aproape de cel care vorbete. Prin gesturi se poate
comunica informatia, emotia, se sustine discursul, se exprima imaginea de sine i prietenia.
3. METODE DE DEPASIRE A BARIERELOR DIN CALEA COMUNICARII
EFICIENTE
- atat receptorul cat i emitatorul sa fie siguri ca mesajul in cauza beneficiaza de toata atentia;
- repetarea mesajului de catre emitator;
- reducere a numarului de nivele ierarhice prin care se comunica mesajul;
- transmiterea mesajului intr-un moment in care receptorul nu este distras;
91

- concentrarea asupra problemei, nu asupra unei persoane daca este vorba despre o informatie
negativa despre receptor;
- utilizarea mai multor canale de comunicare;
- ascultarea activa;
- empatia (capacitatea unei persoane de a intelege i a proteja sentimentele, ideile i situatia altei
persoane);
- filozofie manageriala care sa incurajeze comunicarea.
Comunicarea persuasiva este un proces prin care ascultatorul nu numai ca este convins sa
asculte mesajul emitatorului, dar sa-l i accepte.
Factorii care contribuie la succesul unei astfel de comunicari se refera la :
- calitatile emitatorului (experienta, credibilitatea, cunotintele, modul de expunere),
- continutul mesajului (cateva argumente solide),
- canalul de comunicare (in general discutii fata in fata) i
- caracteristicile audientei (este mai greu de convins o persoana cu foarte mare incredere in sine
sau care a fost deja prevenita ca veti incerca sa o convingeti).
4. ROLUL INTREBARILOR
Infirmiera pune intrebari pentru a:
Afla ce doreste pacientul/clientul
Afla mai multe despre o anume problema/aspect
Clarificarea ceea ce spune pacientul/clientul.
CONTINUTUL IDENTIFICAT SI REFLECTAT (PARAFRAZAREA)
Asculta ceea ce pacientul/clientul spune si apoi repeta cu propriile sala cuvinte continutul celor
spuse de pacient/client.
Acest raspuns empatic comunica pacientul/clientul ca a fost ascultat si inteles.
Aceasta identificare si reflectare a continutului deschide comunicarea.
VALIDAREA PACIENTULUI/CLIENTULUI
Este important a asigura pacientul/clientul ca ceea ce simte el intr-o anumita situatie, nu este intru
nimic ceva special, exceptional.
Natura activitatii din unitatile sanitare implica accentuarea laturii emotionale a comunicarii, dar
i decizii prompte bazate pe informatii corecte. Buna colaborare i intelegere intre membrii
echipei de ingrijiri medicale, folosirea unui mod adecvat de comunicare cu pacientii, sunt tot
atatia factori esentiali pentru succesul ingrijirii. Comunicarea poate indeplini urmatoarele functii
majore:
- de informare;
- de motivare, atat a persoanelor apartinand organizatiei dar i reprezentantilor diferitelor
grupuri
- de control, prin rapoarte de activitate, bugete, etc.;
- emotionala: de exprimare a sentimentelor i pozitiei fata de o anumita problema, dar
comunicarea este i liantul" care-i leaga pe membrii organizatiei;
- de obtinere de informatii: aceasta functie este un factor important pentru procesul
decizional, dar i pentru orice activitate structurata
In sistemele de sanatate, mai ales in cele supuse schimbarilor, comunicarea eficienta devine o
necesitate imperioasa deopotriva pentru manageri, angajati i publicul larg. Importanta
comunicarii in motivarea oamenilor este atat de mare ca, unii experti, au semnalat aceasta ca o
esenta a rolului de lider.
Ca manager, poti beneficia de cunoaterea elementelor care realizeaza procesul de comunicare,
intelegerea acestui proces i dezvoltarea unor bune abilitati de comunicare. Cele mai simple
definitii ale comunicarii considera ca aceasta reprezinta:
- transmiterea de fapte, idei i impresii;
92

- crearea sau schimbul unei intelegeri intre emitator i receptor Oricare ar fi scopul comunicarii,
puneti aceste intrebari simple inainte de a incepe, pentru a acorda comunicarii voastre anse mai
mari de succes i pentru a va uura sarcina.
1. DE CE ? (scopul)
De ce comunic? Care este motivul real pentru care vorbesc sau scriu? Ce sper sa obtin?
Schimbarea de atitudine? Schimbarea de opinie? Care este scopul meu? Sa informez? Sa
conving? Sa influentez? Sa educ? Sa simpatizez? Sa intervin?
2. CINE ? (interlocutorul)
Cine este persoana care ma asculta? Care este audienta mea? Ce fel de persoana este aceasta?
Personalitate? Educatie? Varsta? Statut? Cum este probabil ca ea sa reactioneze la continutul
mesajului meu? Ce tie ea despre subiectul mesajului meu? Mult? Nu prea mult? Nimic? Mai
mult/ mai putin decat mine?
3. UNDE SI CAND ( locul si contextul) )
Unde va primi ea mesajul meu? La servici sau in afara problemei? In ce moment al subiectului
sosete mesajul meu? Raspund la ceva ce a fost intrebat? Care este relatia mea cu receptorul?
Este subiectul mesajului meu cauza controversei dintre noi? Este atmosfera tensionata sau
cordiala?
4. Ce? (subiectul)
Ce vreau sa spun ? Ce trebuie sa spun ? Ce trebuie ea sa tie ? Ce informatii pot sa omit ?
Ce informatii trebuie sa includ in scopul de a fi : clar, concis, curtenitor, constructiv, corect,
complet
5. CUM ? (tonul si stilul)
Cum voi comunica mesajul meu ? Prin cuvinte ? Fotografii ? Ambele ? Care cuvinte ? Care
fotografii ? Ce mijloc de comunicare ar fi cel mai apreciat ? Scris sau vorbit ? O scrisoare sau o
discutie ori un interviu ? Un raport sau o prezentare orala ? O nota sau un telefon ? Cum imi voi
organiza ideile principale? Voi utiliza stilul deductiv, incepand cu ideea de baza i apoi o voi
ilustra prin explicatii/exemple/ilustratii ? Sau voi utiliza stilul inductiv incepand cu
explicatia/exemple/ilustratii si voi construi pe ele pana ajung la ideea principala in final ? Cum
imi voi atinge scopul scontat ? Ce ton trebuie sa utilizez pentru a-mi indeplini obiectivul ? Ce
cuvinte trebuie sa folosesc/evit pentru a avea un ton adecvat ?
5. RESPECT - EMPATIE - SINCERITATE
RESPECT - ascultare activa
- fara judecati superficiale
- retinerea numelui clientului si a altor informatii utile. Clientul e valoros, unic si important.
EMPATIE - reflectarea sentimentelor - confesare
Perceperea lumii clientului asa cum o percepe el insusi.
SINCERITATE - confesare
- caldura ( zambet, consideratie)
- consecventa ( intre comportament verbal - neverbal). Dovediti astfel ca sunteti REAL.
"NU" SI "DA" IN COMUNICAREA CU PACIENTUL
DA: - Informatii corecte.
- Ajutati constientizarea situatiilor.
- Incurajati exteriorizarea.
- Oferiti sprijin.
NU: - Nu puneti intrebari de genul "De ce .................?"
- Nu folositi propozitii care incep cu "Trebuie sa...." sau "Ar trebui sa...".
- Nu invinuiti.
- Nu comparati experienta personala cu experienta pacientului.
- Nu negati, nu subestimati sentimentele pacientului (ei).

93

COMPORTAMENTUL NON- VERBAL IN INGRIJIRE

1. Cum esti in prezenta pacientului/ clientului:
Esti relaxat?
Zambesti din cand in cand?
Te uita in ochii lui in mod firesc?
Eviti sa ridici sprancenele intr-un mod exprimand atitudine critica?
Eviti sa- ti exprimi nervozitatea?
Eviti sa te joci cu ceva, sa faci ceva cu mainile in timp ce asculti?
2. Cum arata locul in care este plasat pacientul :
Este curat si ordonat?
Este placut si atractiv ?
Exprima un cadru privat ?
Este confortabil pentru pacient?
Exista obstacole intre tine si pacient ( o masa, un scaun, un aparat etc)?
3. Cum este limbajul corpului:
Eviti uitatul frecvent la ceas?
Eviti cascatul?
Eviti distragerea ( alte activitati)?
Eviti schimbarea frecventa a pozitiei?
4. Cum este vocea ta:
Ai un ton bland si amabil?
Eviti exprimarea dezaprobarii, negarii, criticii, prin tonul vocii tale?
Respecti tacerile si permiti pacientului/clientului sa se exprime pe sine?
Eviti umplerea tacerilor cu propria voce?
6. BIBLIOGRAFIE
1 .CARTEA INFIRMIEREI - SORA LUNGU NICOLAE EDITURA AFIR 1999 2. DINU, M
(2001) Curs de comunicare Manual litografiat

94