Sunteți pe pagina 1din 33

PAZITIA POLITICA

A
Mr$cAnrr Lpcrof{ARE
,\
NVEDERILE
TRIBUNALTJLUI
rr{TERf{ATrOr{AL
DE LA
XUNNBERG

t_
POZITIA POLITICA A
Mt$cAnn LFcToNARE
tN VnnERILE
TNTN UNALULUJ INTNNNATIONAL
DE LA NUnNnBnc

- DOCUMENTE -
POZITIA
)
POLITICA N
Mr$cAnrr LBGToNARE
/\
IN YEDERILE
TnTNUNALULUI
INTERNATIONAL
DELANUNNBERG

FuNoLTI.q, Pnopason Gnoncn Mttta


Bucunngr6 2005
ATE

Degi Migcarea Legionard rdmine ultima dintre organiza{iile


nafionaliste ale Europei care prelungegte pdnd la consecinfele ex-
ffeme 'atitudinea antisovieticd,'tofug| este singura exonerati dp
Tribunalul Internafional de la Niirnberg. fu fi sd ignorlm aria cer-
cetdrilor f[cute asupra inculpalilor ei, dacd ne-am inchipui cd ele s-
au limitat la documente ap[rute numai in cursul celui de-al doilea
rdzboi mondial. Sd nu credem cd sentinlele de condamnare asupra
uneia sau alteia dintre organizaliile cu caracter nafionalist nu au
avut in vedere istoria lor incd de la origine 9i pind la ultimele
manifestdri. Chiar dacd Partidul Nafional-socialist n-ar fi angajat
Germania in rdzboi gi activitatea lui ar fi fost examinatd pAnd in
septembrie 1939, cdnd declangeazd a doua conflagrafie mo.ndial6,
esie indoiehic ci nu ar fi intrat cu titlu prioritar in cercetlrile Tri-
buhalului de la Niirnberg qi nu ar fi fosf aspru sancfionat. De ase-
menea, cd hot[rdrile Tribunalului s-ar fi incheiat cu materialul de
fapte culese pin6la 5 mai 1945, $i'hotdi6rile nu ar fi fost luate cel
pulin in perspectiva evenimentelor viitorului apropiat.
Judecdtorii au fost preocupali nu numai s5 sancfioneze fapte
din cadrul strict al rdzboiului, ci sd pregdteasc[ F,uropa pentru o
perioad[ previzibild rafional. Sd nu ne inchipuim, de asemenea, cd
guvemul de atunci din RO,mdnia n-a intrigat in cursul cercetlrilor,
urmdrind sd obfinl o condamnare c,6! mai gravi a Mi$carji Legio-
nare. Faptul cI Tribunalul a exonerat-o pur 9i simplu gi a luat o de-
cizie fi[d s-o mai treacd prin fa{a Consiliului de Judecatd, reflectd
obiectivitatea juriului qi, nu mai pu!in,. justelea actelor Migc5rii Le-
gionare inainte gi dupl al doilea rdzboi mondial.
Privind lucrurile in realitaiea desfdqurdrii lor, nu pofi s[ nu te
intrebi cum ar fi putut s[ se rosteascd o condarnnare impotriva unei
organizafii care niciodatd n-a fost prezentd in arera rizboiului cu
ISBN973 -868-33-2-7 titlul'6i p.grsonal, gi n-a incgrcat niciodati s6-qi imprime titul4tqla
Editura Necoz Plus - Bucuregti asupia coirflictului in toati anvergura lqi. , , . :
Este drept cd Legiunea a pregdtit armata nalionald gi a injghe- tarea Migcdrii Legionare pe care inginerul Virgil Velescu a fdcut-o
bat ultimele rezistenle antisovietice, dar prezentp, ei in luptd urmd- unei persoane, care a ftansmis-o generalului Robert Murphy'.
rea mai degrabd pregdtirea perioadei urmbtoare dupd incheierea in decursul unor ample cercetdri, exponen{ii Migclrii Legio-
rlzboiului, asdcl incdt Romdnia s[ nu fie solidarizatd cu schimba- nare, asumflndu-gi rolul de reprezentanli ai adevdratei Romdnii, nu
rea de front de la finele lui 1944 gi sd se impund ca un factor activ au fost niciodati in postura de arestali, ci doar de factori centrali in
in edificarea unor stdri de lucruri scutite de preponderen{a armate- disculii edificatoare cu organele de anchetd ale Tribunalului de la
lor sovietice gi a politicii lor. Niirnberg. Astfel, Comisia Instructorie a acestui Tribunal a exone-
Este de refinut cd atitudinea Migcdrii Legionare dupd 5 mai rat de orice culpd Miqcarea Legionar[. Faptul este cu atdt mai rele-
1945 a intdmpinat dificultdli pe cile numai infelepciunea gi simful vant, cu cdt restul organizafiilor na{ionaliste au fost condamnate
ei politic le-au putut ocoli. Cdci a constituit un adevdrat tur de pentru crime de rdzboi gi conffa umanit[1ii gi, in special, pentru
forli politica ei rcprezentatd de oameni care in Rominia erau ur- fascism gi colaborafionism.
mdrifi de Securitate, iar in Centrul Europei contactaserd oficial re- Constituie o inimaginabild anomalie, mdsurile dictate impo-
prezentan{ii puterii americane. Este drept cd din decembrie 1944, triva Migclrii Legionare nu numai de regimul comunist, dar 9i in
reprezentanfii Guvernului de la Viena, convingi ci rostul rezisten- perioada de dup6 1990, "ordonanfele" confec{ionate de succesivele
{ei lor era alimentat de pregdtirea unor contacte cu puterea inving6- guverne ale {drii, care o identific[ cu spiritgl xenofob, agresivitatea
toare gi mai pulin de convingerea cd rdzboiul va fi cAgtigat de for- programaticd, antisemitismul rasial gi excesele dreptei celei mai
tele nafionaliste, a prezentat o platformd "politico-diplomaticd" iuribunde, astfel incdt s-o !in[ permanent ln afara cadrului legal 9i
susceptibild sd facd fald noilor imprejurdri. Ca atare, era de imperi- s-o acopere de un oprobriu definitiv. Aqadar, exonerati de orice
oasd necesitate ca Guvernul German sd recunoascd o misiune re- culpd de Puterile din Apus, ale cdror criterii politice nu pot fi con-
prezentativh a Guvernului Nafional RomAn. Drept unnare, Guver- testate in cazul de fa{[, dar condamnatd penfu totdeauna in spa{iul
nul Nafional Romdn pertecteazd, un contact pentru intreaga Ger- intern, situalia Legiunii aminteqte cazul profesorului George
manie prin inteqmediul unui Consulat general destinat sd reprezinte Alexianu, care este felicitat de Guvernul sovietic pentru omenia 9i
Romflnia in conjunctura de atunci. in.telepciunea administrbrii Transnistriei; gi executat de Guvernul
Stabilind ca punct de sprijin localitatea Bad Gastein, Vasile aga zis romdn pentru abominabile crime de rdzboi.
Iasinschi - ca pregedinte ad interim al Guvemului Nalional Romdn Redactate de Mihai Fotin Enescu, publicarea unor documente
- impreund cu generalul Platon Chimoag[ - in calitate de Ministru ale anchetei Tribunalului Inte.mafional de la Ntimberg privitoare la
de Rdzboi - qi comandorul Bdil6 - ca Director de cabinet al acelu- Migcarea Legionard este incd un gest de aqezare pe terenul
-
iagi Ministru formeazd echipa pregdtitd sd reprezinte Rominia a- adevdrului a unor calomnii gi aberafii pe care o parte din politica
ntisovietici in negocieri directe cu factorii din Apus. Un rol de autohtond le intre{ine iresponsabil.
importan{d decisivi l-a jucat memorandumul intocmit de Mihai
Fotin Enescu - ca Secretar General al Ministerului Afacerilor Stri- Mircea Nicolau
ine gi Consul General al Romdniei in Germania - ale clrui argu-
mente situeazd Migcarea Legionard pe o pozilie pregdtitd sd res- I
pingd orice acuzafie de crime de rizboi, de genocid, de xenofobie, Relatarea episodului a f[cut-o Horia Sima ln lucrarea Guvernul
de fascism sau de nazism. N-a avut o mai micd importan{d prezen-
I
Nalional Romfrn de laViena, reluatd giin Anexa tprezentei
broguri.
7
TnTnUNALUL INTBnwATIoNAt
DE LA NUNNNNNC,
PRrN CoursrA DE ANcunrA,
A SCOS DE SUB ACUZARE
Mrgcnnnl LncroNnnA

1. Platforma politico-diplomatic6, in vederea unei explicalii


cu invingltorul, a inceput s[ fie pregdtitd din vreme, incd din
Decembrie 1944. Atunci nu mai incdpea nici o indoiald cum se va
sfdrgi r5zboiul. Pregedintele Guvernului Nafional qi Ministerul de
I
Externe mi-au ldsat mdnl liber6.
t 2. in scopul menfionat era indispensabild recunoaqterea de
1l c6tre guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului
Nalional Rornan, ceea ce arh oblinut in Martie 1945, sub titlul mi-
siunii de Consulat General pentru lntregul Reich.
:
'

' 3. La jumitatea lunii Aprilie 1945, in calitate de reprezentant


al Guvernului Nalional RomAn, cu titlul de Consul General pentru
intreaga Germanie gi'insolit de Misiunea Diplomaticb Cohsulard
formatd din Maria Bucur ca secretard 9i Dinu Paul ca ata$at sta-
giar, am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului'de Extdme gi
'
corpul diplomatic la Bad Gastein,
4. Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iasinschi; aflat in drum
spre farl impreun[ cu Corneliu Georgescu, s[ vind la Bad
:F

Gastein.
5. Din lntdmplare a venit la Bad Gastein qi generalul Platon
ChimoagS, insofit de comandorul'Eugen B[iH. Au ilderat gi ei la
planul de explicalie cu Inving[orii. '''

6. L-am anunlat la Ministerul de Externe gerfiah pe Vasile


Iasinschi - cli Pregedinte ad-interim al Guvernului Na{ional Ro-
mdn qi ministru de' Externe, in lipsa titularilor, iar pe gen. Platon
Chirnoagi - ca ministru'de R5zboi gi pe comandorul Bdild - ca
director de cabinet al Ministerului de R6zboi.
9
7. La apropierea trupelor americane de Bad Gastein, Minis- indrumat la Comisia Instructorie de pe ldngl Tribunalul Inter-
trul de Externe german a comunicat prin radio autoritatilor politice nalional de la Niirnberg, cire avea sd decidd soarta celor cercetafi
gi militare americane compozifia corpului diplomatic, ca eventuali ,,criminali de rdzboi". Acest Memorandum a fdcut oa-
inctusiv tvti-
siunea Guvernului NaJional, pe ldngd care erau atagati ca persona- recare impresie, dupl cum am aflat mai t6rziu.
litd1i: preqedintele ad-interim v. Iasinschi, gen. platln chirnoagd 13. Dupd aproape 4 luni, pe la jum[tatea lunii Februarie
ca Ministru gi comandorul Bdild ca Director de cabinet.
- 1946, V.Iasinschi, gen. Platon Chimoagd gi comandorul Biil6 au
- fost anunlafi sd se prezinte in ziua urmdtoare cu bagajele la C.T.C.,
8. chiar in ziua de 5 Mai, cand s'a anunlat la radio prima datd
pregdtirea capituldrii Germaniei, am inceput redactarea fiindci vor fi intema{i la Glassenbach.
unei ex- 14. in noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit de la Niimberg la
puneri despre pozi[ia Gdrzii de Fier, din care nu lipseEte,
cum se Glassenbach un ofiler american cu 400 de formulare ale Comisiei
. vede, nici problema evreiascd.
9. Dupd capitularea Germaniei, Misiunea Diplomaticd con- Instructorii de pe ldng[ Tribunalul Internafional. intre aceste 400
sulard a Guvemului Na{ional Romdn a fost internatd intr-un hotel de formulare se gdseau gi cele destinate noud, Misiunea Guver-
din Bad Gastein, o datd cu corpul Dipromatic: v. Iasinschi, gen. nului Nafional, cu persoane ataqate: V. Iasinschi, gen. platon
Platon chimoagd, comandorul Bdila, Ia care s-au addugat gi piof. Chimoag6 qi comandorul Bdil[. Rostul acestor formulare de la
Ion singeorgiu gi vladimir cristi. Ei nu au fosr deran]a1i gi nici Niirnberg era sd stabileascd identitatea acelora in sarcina c[rora nu
cerceta{i de nimeni. se gdsiserd vini pedepsibile gi nici nu aparfineau organizafiilor cul-
10. Trec pesteamdnunte. La 25 septembrie 1945, o parte pabile colectiv de ,,crime de rbzboi", "crime contra umanitdlii,, sau
din
membrii corpului Diplomatic al {drilor din est a fost internatr ,,colaborajionism".
in 15. In Aprilie 1947 am fost eliberafi: Misiunea Diplomaticd
cdmpul de concentrare american pentru de
,,criminali rdzboi,,,
Consularl qi comandorul Biil6, iar o lund mai tdrziu, qi ceilalfi: V.
,,Markus w. orr" (dupd numele primului soldat american cdzut ra
debarcarea in Europa) de la Glissenbach la salzburg. Iasinschi gi gen. Platon Chimoagl.
Misiunea
Guvernului Nalional a fost pusd in libertate. 16. O dati cu exoneiarea noastrd de orice culp6, Comisia
17. La 29 octombrie 1945 am fost arestat impreund cu lnstructorie de la Ntirnberg a scos din cauzd gi entitdfile pe care le
Maria reprezenta Migcarea Legionard: Guvemul Nafional gi Armata Na-
Bucur, intr-o inscenTg..u. adevdrat spectaculoasd, de un grup
for_
mat din agenli speciali ai poli{iei de Stat austriece, ven-i1i ie fional6. Aceste entitdfi nu sunt culpabile nici de ,,crimd de rdzboi",
la nici de ,,genocid", nu sunt nici ,,fasciste", nici ,,naziste", nici ,,co-
de alfii in uniforme iugoslave gi ceho-slovace, comandat de
Ytgl'
c.T.c. din Bad Gastein. La intrebarea de ce sunt arestat, mi s-a laborafioniste".
rispuns cd din ordinul reprezentantului de Stat din washington, Dupd cum bine se gtie, instrucfia e secretd gi nici nu se pu-
al blici actele gi deciziile ei. S-au publicat, insd, darea in judecatd gi
Guvernului Roman sprijinit de celelalte guverne are
ldrilor Jin Brt. sentinla de condamnare de cdtre Tribunalul Internafional de la
Am fost intemat impreund cu Maria Bucur in lagdrul de
-Glassenbach. ,,Crimi_ Niirnberg, a altor organizafii. Astfel, in afard de partidele Fascist gi
nali de rdzboi" de la
12. La arestare mi-au fost confiscate toate actele, printre Na{ional-Socialist, de SA qi, mai ales, de SS, au fost condamnate
care pentru ,,crime de rdzboi" qi ,,contra umanitdlii", pentru ,,fascism,,,
gi Memorandumul despre Garda de Fier. Memorandumul
a fost
inaintat autoritalilor americane din Ausria, cu sediul atunci ,,nazism" gi ,,colaborafionism", mai toate migcdrile nafionaliste din
la
salzburg (in agteptarea fiansferdrii la viena) gi de acolo a
fost

10
1l
i!

I
i

,'i ,,: :.i i ,." , : : il ,,1,,'.,, , .

,,
:..
: ,, i. ,,tt,,, , : .,lVlunaOnru :

PREZENTAT
.: ,--
, . ,,AUTORITATtrLOR.AMERICANE
,
: ':
'::,
,Dry oguPATrEIN,4U-STRIA
li ' i r il'', .," -.j ,DE,

,, ,,:" , ,MiHArf, ForIN


CA DELEGAT AL
t.r,: -i
-,!t.r i I t,"-l ::l-li ,,tj ,; t ":l GUVERNUTUTROMAN: _DIN
__, EXII
1;.; .,1 i.; ti: i .,i ,,.:' ,____:
ll{IENA, i:; '
,i

ii ,lj ,r, -'r I f! --


, r DE,LA ,

,
rti{ .; r.r'r.:1: |{i,'lr;' 'BAD'GAprEi'lt, unr t94S,
:;,i 1' , ,. il, ",;1, . ,

'i. .'i.. . l( Ji :1.;i_,,1


I l , lli.rl,rlli.r.:ijii ,;r t;j.ri,,:.i.., l.d jr,I'i, ll i 1,.;i,, r,."tr,:
''tii'r.' ;, l;' -r;":.;i1.1. ,i;rf ,. 'r.r,;i. ,,;;, j i,.+ii t.
' ,., ,

:1,2
dezlanluit[ mai ales in ultimii gapte anf impotriva Garzii de Fier.
A. INrnonucERE Este suficient s[ reamintim numai asasinarea fondatorului.MSlirii
Legionare, Corneliu Zelea Codreanu' l celei mat mari narf i
I Sunt momente in acliunea unei miqcdri lupt[toare cAnd se im- Staitui sf,u Major qi a miilor de tineri, dintre care unfi a* Iost
cu
pun unele clarificdri de pozilie. Azi,la rdspAntia unor drumuri ne- e*puqi apoi pe ii"g" oraqelor romAne; umnf-ere1 temnilelor
calomnii publice qoptite,
cunoscute penffu Continentul european, cind un rdzboi mondial de rtiiu iuptitotifot 9i cu mulli nevinova{i; 9i
celor mai elementare legi de drept public qi privat
proporfii incd neidentificate pare cd s-a incheiat printr-o capitulare cillcarea
fdri condilii a unor state de echilibru in Europa, se cere 9i Miqclrii supliciul moral gi complicate schingiuiri ftzice, asasinat individua-l
Legionare o prc,cizare a pozi{iei sale politice pe plan intern 9i ex- qi masacru in masd, u.ritali speciale pe front destinale decimdrii din
tern.. $i pentru a risipi orice bdnuiald eventuali c[ in circumstan- spate. -

tele de aaim Miqcarea Legionard dnincercii o


justificare fa[6 de in- De asemenea, merita o menliune speciala perfecfionarea sis-
vingdtori sauar cduta unele interpretiri sau elibiuri care ar echiva- temului de inldnfuire politicd {upd Ianuarie 1941, Pln uiuiitoarea
cointeresare in prigonire a unor puteri cate, in principiu;
ar fi
la cu o desolidarizare dt! alialii ei de pind acum, afirmdm cu toata !e-
claritatea, de la inceput, cd nu ihtenlia de separalie este obiectul buit s[ menajezl ro4ete Gtuz\ide Fier. Aceste puteri s-au.gysfgr-
acestui studiu. Dimpotrivd, Garda de Fier congtderd conduita sa ca mat in agenli zelogi de adversitate qi confiscarejl libert6fii. Legio-
singura posibill gi corespunzdtoare realitdlilor'europene pe linii a- narii Gaizii de Fier au depdgit astfel temnilele Rom1niei penffu a
dAnci g! reinnoieqte convingerc'a c[ viitorul nu prea indepdrtat va iig,r.u qi in lag[rele de concentrare ale acestor mari puteri $i mu4i
confirma incd o datd justefea poziliei ei. . , Oirt e p"nt o a-gi plstra libertatea, s-au risipit pin[ in cele mai
"i,
tn,acela$i timp, nu std in moravurile politice ale Miqcdrii Le- indephrtate fdri ale EuroPei.
gionare qi nu este nici. potrivit cu inalta'ei linuti etic[ ca sd-gi re- A rezista acastei coalifii a forlelor interne cu cele exteme; atat
nege in momente deosebit de grele rdspundelile. Cine colaboreazb adverse, cdt gi amice gi a nu fi distrusi de acest potop de
lov$ri
perfect combinate din toate pdrfile, de pe urma cdr.ora. nici, q
cu Garda de Fier, gtie ca se poate bizui pdnd la urmd pe o ne- -altA
clintitl credin{d fa!6 de cuvdntul dat. Dar, dacl Garda de Fier i$i irganizatje politicd din Europa nu ar fi supraviefuit, dovedeqte o

pdstreazl l cu fermitate esenla ei 9i igi revendicd fdrd govdire fofta politica de o rarl vitalitate gi realitatea profunda pe carg o
rdspunderea actelor saleo tocmai in virtutea acestui principiu de ,"pr"i^taGarda de Fier in Rom6nia gi ln Sud-estul europeal.
respect al realit[fii sffucturii qi acfiunii ei, respinge hotdrdt orice Penffu a restabili exact realitatea pe liniile ei invincibile, am
defgrmare analiticd in prezentarea sa ca forfd politic[ 9i orice intocmit aceastd expunere. Pind la urmd, realitatea intotdeauna se
ihterprelare necorespunzdtoare realitdlii, a actelor sale. Migcarea impune, cu toate incercdrile de deformare 9i impotriv4 oricdror
Legionard recunoa$te deschis ce este qi ce face, dar nu poate lua fi
ficiiuni, oric1t de ingenios ar calculate, a$a cum a dovedit
trecutul destul de apropiat, o ordine nou[ in Europa nu se
poate
asuprS-qi ce nu este in sffuctura ei qi ce nu a aparlinut niciodatd
pentru a
acfeior sale. construi pe fic{iuni, pe arbitrar 9i pe iluzii' Pe zi ce fiece,
fixa Europei o ordine stabila gi durabil[, se cer maj_ mr1lt-e sforlari,
rea.ce urmeazi., fiindc[ una din armele favorite ale adversarului mai mult spirit realist, o dat[ ce se ivesc condilii {in t: in ce m.ai
este nutilarea realitdlii fald de Miqcarea Legionard. grele. Este nevoie de unirea tuturor elitelor 9i de folosirea tuturor
. Degigur, nu este momentul, nici locul s[ expunem aici pri realitdfilor penffu a salva in acest ultim moment Europa de la o
goana f[fd precedent in uzanlele politice ale popoarelor inaintate,
15
t4
catasffofd gi, odatd cu ea, lumea intreigd. cine vrea sd indepdrteze
aceste elite gi sd faci abstraclie de aceste realit[1i in sforldrile
' B; PozrllL MI$cARII IEGI0NARE pE rLAN INTBRN' ,

comune de reconstrucfie, aduce un prost serviciu civilizaliei


contemporane. Puteri care au avut o .iipd ni.to.ia in mdnd, au
pierdut-o fiindcd s-au indepdrtat de reatltali gi le-au combdrut, n iw pruwctptu
penffu a le inlocui cu fictiuni.' $i oricihe, oricAt de puternic, ar
repeta o asemenea eroare majord, ar ajunge totdeauni la acelagi 'Cercetdforii, literatura internalionald de specialitate, ,cAt gi
tehnicienii politicii aplicate au recunoscut in Migcarea Legionard o
tragic reniltat.
mare migcar0 politicd gi spirituald, profuhd originald. Adversarii,
Migcarea Legionard, ardtdnd cu claritate gi curaj ce este gi ce
mai pulin scrupuloqi, insd, pentru a crea confuzii, atdt in RomAnia,
urmdregte in politica ei intemd gi extem6, ln realitate, iar nu aga
cdt qi in strdindtate, au cdutat si prezinte Garda de Fier c6nd ca o
cum ar dori sd arate adversarii, crede cd aduce un real folos
migcare fascistb, cAnd cri nalional-socialistd, ba unii chiar ca o or-
tncercirii de reconstruclie a Europei din ruine.
ganizafieioriginald de infiltralie comunistd. Allii, in sfArgit, discu-
tdnd nota dominantd cregtind a Gdrzii de Fier, au ajuns la concluzia
cd ar fi o .'.. sectA refigioas[. tn realitate, GardJde Fier nu este
nimic dih toate acestea.
'Garda de Fier (sau Migcarea Legionard) este o miqcare speci-
fic romdneascd, de ridicare a Poporului Rom6n la aceeaqi congtiin-
fd politicd, la aceeagi stare economicd gi sociald qi la aceeagi dez-
voltare culturalS 0a a,celorlalte popoare inaintate ale Europei. tn
acelagi timp, luptd pentru reintdrirea valorilor cregtine eteme, in
felul cumrPoporul Romflh concepe lumea gi se subordoneazd
preceptelor morale " qi legilor divine. Este, deci, o migcare
complexd, cu laturi multiple: politice, spirituale, constructive,
culfurale, economice, sociale, morale, care urmdregte, in fond,
,teluri simple qi naturale, ca acelea ale sporirii de randament al
Poporului Romdn la patrimoniul comun european.
' Firegte, are unele afinitbfl cu ideea romani a fascismului gi
altele, mai'puline qi,mai degrabd de tendinle sociale, cu na{ional-
socialismul. Diferenfele, atdt de fond cdt qi de tehnicd, de actiune,
sunt mult mai profunde decAt asemdndrile. $i iardqi reamintim cd
aceste diferenle funciare au fost preciiate de cdtre Corneliu
Codreanu, de doctriiarii Miscdrii Legionare, cdt Si:d,e alyi auto:ri
strdihi in : 1935, 1936, 1937 St 1938, cilnd fascis;mul Si na{ional-
sobialismul se gdseau tn culmed puterii.,Desigur, in aceastd expu-
nere de politicd aplicatd, nu este locul unui studiu aprofiindat de

t6 l7
principii qi nici al unei analize comparate de structurd a,Miqcdrii de viald internd Si de convieluire cu alte, nalionalitdli, din asigu-
Legionare fafd de celelalte mari migcdri colective contemporane: rarea existenlei Si securitdlii luiin raport cu popoarele vecine, din
fascismul cu mistica Statului, nafional-socialismul cu mistica rasei, integrarea lui in spiritul cantinentului european Si al relaliunilor
comunismul cu mistica vidd a colectivului. Este suficient sd cu celelalte popoare ale lumii. Datoritd unui spirit unic de crealie,
relevdm accentul pe atingerea obiectivelor materiale Si pe aplica-
- Corneliu Codreanu a izbutit sd inchege intr-un puternic sistem po-
rea excesivd a principiului autoritd{ii, pusd in pryacligd de rniscd- litic Ai spiritual, armonic Ai organic, nu numai cele mai variate
rile totalitare, cu ignorarea structurald a religiei cq valoare spiri- condifii, dar cele mai indreptilite qi in aparenld de sens contrar.
tuald dominantd, pentru a tnlelege diferen{a esenliald de Miscarea Sistemul acesta, prin multiplicarea laturilor sale, a devenit
Legionard care condilioneazd opera sa constrr4ctivd de precdde- astfel valabil pe toate planurile viefii Poporului Romdn. Aga se ex-
.rea valorilor spirituale Si a principiilor moral cre;tine. plicd puterea de affaclie gi.de fixare a elitelor din toate straturile
Evident, Migcarea Legionard nu admite nici excesul pe care sociale, de la aristocratul de origine princiard pAnd la plugarul de la
unii caut[ s6-l identifice cu principiul democrafiei, anume mistica marginea f[rii, de la savantul universitar pAnd la muncitorul ne-
interesatd a libertilii individuale, individul ca pretext pe deasupra calificat, de la funclionarul public pdnd la meseriaqul liber, de la
oricdrei alte realitdli. Excesele interesate de acest gen au smuls sis- marele industriag pAnd la proprietarul agricol, de la bitrAnul cdrtu-
temul de guvemare democratd astfel in{eles, de pe linia realitdlilor rar pdnd la colegianul adolescent. Studenlimea gi proletariatul, cla-
gi l-au compromis in majoritatea ldrilor europene, indeosebi in cele sele de mijloc qi ldrinimea sunt deopotrivd incadrate in Garda de
sudice, centrale gi sud-estice Fier. Dar ceea ce-i dd Migcirii Legionare o forl6 invincibild este
In practicd, nici principiul absolut al libertdlii individuale, credinla neclintiti a luptdtorilor ei de toate vdrstele qi de toate me-
nici acela al autoritdfii intre care omenirea oscileaz!, cu nelinigtea seriile. Prin reprezentarea fidela qi echilibratd a elitelor tuturor
ei in cursul dramaticei sale istorii, nu pot constitui un sistem realist straturilor sociale gi prin credinla fanaticd a tineretului de toate nu-
de guvernare. Un sistem durabil de guvemare nu poate proclama anlele, dar indeosebi universitar gi proletar, se gi explic[ rezistenla
nici primatul naturii abuzive a individului asupra comunita{ii, nici Gdrzri de Fier de-a lungul atdtor ani de suferinld gi pdstrarea ei in- .

nu poate. consaora cdlcarea respectului fiinlei umane, sub pretextul tact5, dupd atdtea inimaginabile persecufii.
rafiunii de stat. $i ,,Habeas Corplts" , qi autoritatea fermd a gu:ver- Ce rezultate ar fi dat acest interesant gi original sistem al Gdr-
nu'lui trebuiesc'tmpdcate tntr-un sistem organic de guvernare, po- zii de Fier inff-o guvernare unitard gi durabildn nu am putea antici-
trivit moravurilor, caracterului Si temperamentului fiecdrui popor pa; cele patru luni de diarhie nu oferd obiectiv nici un punct con-
in perte, iar nu dupd o formuld generald Si abstractd care, intere- cludent Avem ins5 putemice motive sd credem cI un regim legio-
sat sau chiar cu bund credinld, poate degenera repede tnil-o uto- nar omogen care sd grupeze toate forlele sdn[toase ale Poporului
pie sau tntr-o inscenare hibrida Si insuportabild. Romdn, indiferent de nuan!6 de partid, ar fi avut efecte salutare gi
Aqadar, Miqcarea Legionard nu admite, deopotrivd, nici exce- pentru Romdnia, qi pentru spafiul inconjurdtor.
sele principiului autoritdlii, generatoare de tiranie, nici pe aceLea a-
le libertSlii individuale generatoare de anarhie. Nu este, astfel, o
organizalie nici de gen strict autoritar, nici un partid de tip liberal.
Garda de Fier este o sintezd de esenle de realitdli Si permanenle,
rezultate din specificul etnic al Poporului Romdn, din condiyiile lui

l8 t9
II. iN CONCRET sistem al loviturii de stat, atitudine necugetatd de bruscare, de na-
turb exterioar6". congtient de misiunea istoricd a tineretului rorndn
7. Migcarea Legionard gi ordinea legalii gi de rdspunderea sa de.conducdtor al unei generafii, qtia cd un
complot este o insanitate ce poate conduce, cel mult, Ia o hibridd
O miScare de,un astfuI de volum Si de o astfuI de complexitate dictaturd poli{ist[, iar nu la un regim stabil, laborios qi durabil.
tn addncime nu poate fi invinuitd, fdrd io patimd nedreaptd, de
$i in concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cu
imitalie de pe modele strdine, care.vieluie{te'prin acliuni ilegale Si
principiile sale, dupi rezultatul triumfal al alegerilor din 1937.
urmdreSte o ,,dictaturd", smulgdnd puterea prin ,;Loviturd de Intre 22 gi 29 Decembrie, pdnd c0nd s-a constituit Guvernul Goga
Stat" Si ilesfiinlarea partidelar adverse cu violenld. De ,ce,ar fi
- Cuza, Comeliu Codreanu nu avea decdt sd facd un semn legiuni-
folosit Garda de,Fier o astfel de metodd ca,tilinard, c6nd Si elitele, lor sale, pentru ca aparat de stat gi corpuri constituite sd se topeas-
Si massele,se tncadrau cu.,?nfrigurare, Si momentul.victoriei ei fi- cd in fala valurilor legionare. corneliu codreanu s-a ablinut de la
nale pdrea,'cd se apropie, incepdnd din anwl 1937, cu o siguran[d
un astfel de gest, gtiind bine totugi cd, dupd primele momente de
geometricd!?
uluire, provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea ad-
Dar nu numai din motive de inoportunitate, ci din inslqi e- versarilor o reacfiune violentd ce-l va costa viala qi va aduce multe
senla principiilor sistemului legionar qi a gAnd,irii.sale p,olitice, suferinfe Gdrzti de Fier. Respectul principiilor i-a pdrut insa fonda-
Corneliu Codreanu respin'gea aprioric, cu toatd fermitatea, orice torului Gdrzii de Fier un stdlp mai solid de for{6 politicd decat es-
intenlie agresivd de cucerire a puterii tn stat. Corneliu Codreanu caladarea puterii direct din stradS.
qi, in r0nd cu el, to.ti doctrinarii gi; gefii responsabili ai Gdrzii de .Fundamentul cel mai sigur al unei puteri politice nu poate.fi
Fier, au repetat in atdtea fAndqri cum inleleg victoria legionarb pi construit, dupd gdndirea lui Corneliu Codreanu, dec6t printr-o
pe ce'cale se va ajunge la aeest Jel. i, : , .
strictd legalitate,, o scrupuloasd respectare a legii. El nu pierdea
Dictatura in sine - voinla unui singur orn impusd cu for{a niciodatd prilejul.sd-Si manifeste regretul pentru cele doud, trei
populaliei unui stat - cum o definegte el insuqi,,(deci doud voinle: ?mprejurdri tn care Miscarea Legionard, exasperatd de abuzul ile-
una a dictatorului sau a unui grup de o parte gi alta contrarie, a por gal al guvernelor ,Si autoritdlilor, a fdcut uz de violenfd, deEi toc-
porului), constituie in gAndirea .lui Corneliu,Codrsinu un sistem mai tn acele circumstan{e se aplica tn plin consacrata maximd de
odios de guverndmdnt, mai ales cAnd,aceastd.vointd,se impune cu drept public: ,,sortir de la legalitd pour rentrer dans le droit",
silnicie qi cruzime gi degenereazi astfel intr-o tiranie sdngeroasd. principiu amintit deopotrivd de istorici ,;i de legiSti, ca legitim in
' In doud rAnduri;r o datd intr-o circulard c[tre legionari dupd atAtua mnnifustdri ale colectivitdlii umane asuprite Si, printre
inmormAhtarea lui Ion Mo!4 Frim-Locotenent;al $efului Gdrzii de altele, amintit Si Ia originile revolu{iei americane., $i ca o
Fier, cdzut pe'front in Spania irnpotriva marxismului gi a doua oarb consacrare a regretelor sale qi a smereniei fald de principii, tocmai
in declarafiile cdtre ziafiqti; tn Februarie 193,8, Corneliu Codreanu in culmea puterii sale, cdnd violenfa impusI de clasa politicd
tnfiereazd public, tn termeni dispreluitori, ca mijloace de biruinld dominantd s-ar fi intors in favoarea GFmii de Fier, Corneliu
,,ideea de complot" Si de ,,loviturd de stat". El le considerd ca o Codreanu a refuzat iegirea din raportul de'Drept pentru a intra pe
,,prostie" ;i taxeazd astful de victorii, ndscute din complot Si lovi- calea raportului de For!6, not in folos.ul cauzei sale. Manifestdndu-
turi de stat, ca ieftine Si trecdtoare. ,,Esen!a insdgi a concep{iei le- gi credin,tele pe ciile pe care le oferd legile, Comeliu Codreanu
gionare, precizeazd, mai departe Comeliu Codreanu, respinge acest
considera primirea raportului de for![ ca o eoborire de la
finuta
2A
2t
eticd a tineretului romAn. Corneliu Codreanu agepta biruinla
Agadar, Garda de Fier trebuie sd fi corespuns unei mari reali-
Mi,;ciirii Legionare pe o cale mult mai adhncii ^yi reald: din ta{i, dacd partidele s-au desfiinfat singure impreund cu instituliile
desdvdrSirea unui proces interior de con:;tiinld a Naliunii Romdne
pe care le reprezentau, in favoarea unei dictaturi personale gi poli-
:yi de perfeclionare a condiliei umane, prin educalia in etica
liste, cu prelul discreditdrii definitive a propriului lor sistem gi a u-
legionard. ,,Cdnd acest proces va cuprinde majoritatea romdnilor
nei institu{ii fundamentale cum este Coroana, numai pentru a aba-
- spunea Corneliu Codreanu - ,Si se va desdvdrSi, biruinla va veni te de pe linia justd o altd institulie fundamentald: Voinla Naliunii.
atu.nci automat, mare Si luminoasd";
'Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri con- Garda de Fier nu este , a$adar, o organiTalie totalitard Si nu
s'a ndscut din antagonism funciar tmpotriva instituliilor statului ,yi
stituite, nu se a$tepta, astfel, prin decrete.legi gi mdsuri coercitive, ale colectivitirlii, fie structurale, cum este monarhia, fie .funcfto-
ci prin voinla suverand a Poporului Romdn. Atunci, de teama nale, cum sunt puterea legislativd Si executivd, fie tranzilionale ca
acestui implacabil verdict popular care conducea fatal Migcarea partidele politice. Miscarea Legionard nu intrd tn conflict cu aces-
Legionard la o biruinld totald, partidele politice, condamnate la
te institulii ,yi, fire,Ste, nici cu guvernele care le reprezintd, decilt fu
sterilizare prin indepdrtarea marelui rezervor de improspdtare a
mfisura tn care ele se tndepdrteazd de la legalitate Si de la voinla
fortelor, tineretul intelectual qi luptdtor, incadrat in Garda de Fier,
nalionald.
au capitulat in fata puterii executive, cointeresAnd-o intr-o acfiune
Politica Gdrzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de linia
represivS, cu preful sacrificarii propriei raliuni de existen{d: Iui Corneliu Codreanu, urmatd tn esenld cu scrupulozitate de suc-
regimul parlamentar. $i iatd, tn 1938,, dupd ce timp de I5 ani elita
cesorul sdu la comanda Gdrzii de Fier, Horia Sima, este deci cla-
activd a Romdniei a fost acuzatd de acliuni ,,ilegale" Si de intenlii rd tn toate direcliile.
de ,,lovilurd de stat" :pentru a desfiinla ,,ordinee prestabilitit" ,
iatd opt fo:;ti prim-miniStri, exponenl.i ai tuturor partidelor,
coalizdndu-se tntr'un guvern de dictaturd, pentru a ieSi ei din
2. Miscarea Legionard Si Monarhia
legalitate, pentru a da ei o loviturd de stat Si a dizolva ei
parlamentul Si propriile lor partide. (Dupd cum, Si in zilele In ceea ce privegte monarhia, Corneliu Codreanu afirml pre-
noastre, o altd calomnie faimoasd pe atunci, ,,omltl Si pogonul", cis primatul acestui principiu qi subliniazd distinclia funciari dintre
lozincd demagogicd atribuitd Gdrzii de Fier de fratele prim- Institutie qi reprezentantul sdu. Un reprezentant poate fi slab,
ministrului de atunci, dl. George Tdtdrescu, o ved.em aplicatit institufia monarhicd insd este totdeauna bund. Aceastd distinctie a
astazi de un regim ,,detnocratic" , cu participarea a tnsuSi d-lui observat-o qi Horia Sima in manifestul Garzii de Fier de la I Sep-
Tdtarescu).
tembrie 1940 in care cere abdicarea regelui Carol II, dar impune
$i revenind la evenimentele din 1938, pentru a fi drepfi, la a- respectul continuitAtii monarhice prin urcarea pe tron a moEtenito-
cest regim impotriva tineretului rlmas in cadrul legalitdfii, nu au rului Coroanei, actualul Rege Mihai L Aceeagi linie observi Horia
participat personal qefii partidelor istorice, d-nii Iuliu Maniu, Sima ;i patru ani maitdrziu in politica guvernului nafional din,exil
Constantin Ei George Brdtianu, precum nici unii chiar dintre oame- fafd de monarhie. Separ8nd persoana Regelui de conduita Guver-
nii,politici seriogi caret pentru diferite motive, fdcAnd parte din a- nului de la Bucuregti, considerate ca impuse factorului constitu{io-
cele guverne de dictaturd, nu au aprobat nici sufletegte, nici politic,
nal, fie de circumstan{5 de forld major6, fie de forfa simpll a Pute-
metodele sAngeroase ale regimului.
rii ocupante, s-a pdstrat intotdeauna o tdcere respectuoasb in jurul
')')
23
coroanei. Aqadar, coroana nu intrd in disculiile situaliei inteme tncdlze$te, cobordnd spre Centrul, Sudul Si Sud-estul Europei,
din Romdnia.
formula aceasta conduce mai degrabd decdt Ia democralia D-lui
Churchill, Ia o democralie a MareSalului Tito.
S-au vdzut, in RomAnia epocii parlamentare, cele mai impor-
3. Miscarea Legionard principiul separdrii puterilor tante partide ln opozilie cu trei pAnd la gase deputali mai pulin
Si
- -
chiar decAt unele grupdri eftrice minoritare, ca maghiarii, de pild6 -
Printre instituliile politice recunoscute tn sistemul legionar ajunse peste noapte la guvem, obfinAnd importante majorit6fi, cu
ca permanenle in strucrura societdlilor moderne, un loc important concursul plin de zel al jandarmilor, al alcoolului, al promisiunilor,
tl ocupa Parlamentul. al corupliei gi al volatilizirii urnelor. Aceast[ demoralizantd sleire
Necunoscdtorii problemelor regionare pot
fi surprinsi. cei
care au stat tnsd tn preajma lui corneliu codreanu sau care cu-
a nervului nafional, prin continua forlare a voinlei colective con-
duce la sf[rAmarea partidelor in neinsemnate fracfiuni, incapabile
nosc studiile doctrinarilor legionari asupra corelaliunii
,,Garda
de Fier si Parlamentul" - in special, studiur cu acelasi titlu, al
- cum s-a dovedit inc[ din decembrie lg37 - sd mai oblind majo-
ri6ti, chiar cu preful violenfei corporale qi morale. Consecinla fa-
ilustrului profesor de sociologie Traian Britileanu, tal[ de pe urma deselor schimbdri de decor ale coali{iilor de gru-
fost ministru al
Educaliei Nalionale - sunt familiarizali cu problema puri parlamentare ce ar urma pentru a constitui o majoritate, ar fi o
funcliunii ce
trebuie sd tndeplineascd Parlamentul tn sistemul legiinar. neintrerupti alunecare spre stdnga gi, in ultimd analiz6,, partidul u-
Desigur, in rdnd cu alli oameni politici, chiar de extracfie cre- nic de extemd stdngd, impus cu forla de la Rdsdrit.
mocraticd ca, de pildd, Andr6 Tardieu in Fran{a gi Alexandr,u
-
Vaida-Voevod - in Romania, sistemul legionar nu admile mitul rl
Deci, ca o puternicd prevenire a acestor alarmante eventuali-
tdfi, printre alte considerafiuni de ordin structural, Miqcarea Legio-.
toricei gi al aritmeticei electorale. Experienla a dovedit, in majori- nard a urmdrit si readucd funcliunea parlamentului pe linia realit[-
tatea {drilor europene, cd degenerarea sistemului parlamentar in
filor romdneqti.
obsesia rezultatului voturilor gi a succeselor retoriCe consumd in- In primul rAnd, urma sd se lntlreascd cu strictele principiul
.treaga energie qi capacitate de randament a clasei politice care separaliunii puterilor in staf nici Parlamentul nu trebuie sd coboa-.
considerd astfel toate problemele de stat carezolvate printr-o vic- re la starea de simpli emanalie a puterii executive, ca in sistemul
torie electorald sau un discurs aplaudat. Trebuie sd seinleleapd cr romdnesc de pind in 1938; nici puterea executivd nu poate degene-
realitdlile exacte de la fala locului din sud-estul european ruu din ra, fdrl, cea mai mare primejdie penffu existenla unui stat, la regi-
Peninsula Ibericr se deosebesc mult de situafiile figurate in gerrere mul de simpl[ unealt[, la discre{ia o'democratiei integrale,,, adicd
de la distanld, prin optica de la Londra, Berlin, Washing-ton qi despotismul majoritl1ii parlamentare iresponsabile: majoritate rea-
Paris. uzan{ele camerei comunelor sunt unele, ale corteslurilor, lizatd. prn demagogie qi presiune a cluburilor gi comitetelor, alune-
scupcinei, sobraniei gi Adundrii Nafionale din Ankara, altele. De cate cu cea mai mare certitudine spre o ultimd etapd: Jacobinismul
asemenea, moravurile electorale ale unui district din valea Dunarii modern, bolgevismul. De altfel, experienfa recentd demonstreazd
variaz6, intr-o mdsurd de nerecunoscut fald de acelea ale unui co- mai in toate fdrile unde, incepind cu 1943, s-a incercat sd se revind
mitat din scolia. Formula democraliei a D-lui churchill: "omul la regimul parlamentar, cd: sau guvernul rczultat din coali,tia gru-
de pe stradd care voteazd liber", este .desigur exactd tn Marea purilor abia mai poate supraviefui sub hdrEuiala comitetelor de
Britanie si, poate, tn ldrile scandinave. pe mdsurd ce soarele se 'leliberare" sau, pentru a se asigura un minimum de ordine, ,,liber-

24 25
tatea" a fost pusd sub protec{ia trnui general sair a baionetelor tru- gionard; astfel, tn 1940,s.a demonstrat incd.o datd, ca Si tn 1937,
pelor. ge ocupalie. cd nu MiScarea { egionard, se,teme de verdictul. alegerilor libere.
In sistemul legionar, deci, pentru a elimina,de la inceput orice Din principii constructive politice, prin urmare, dar gi din
posibilitdli de arbitrar al rinei puteri in dauna celeilalte, separalia motive educative, constatdnd efectele reale de ordin civic ai moral
este categorica; Puterea executiva, pentni a avea autoritab q1 pres- ale pervertirii metodelor de exprirnare a sufragiilor gi de falsifipare
tigiu, trebuie sd se ridice dintr-o elitd politicd, dupd criterii sigure. a voinlei populare, marele pedagog Corneliu Codreanu a cdutat sd
Aceste criterii nici nu pot fi principiul elecfiunii,:niei acela al ere- indrepte moravurile electorale, prin garantarea expfimdrii libere a
ditatii, ci principiut selecliuiii sociale, prin libertatea ab'solut[ de voturilor dupd cum dicteazd congtiinla aleg[torilor, nesiluitd nici
ridicare a valorilor personale din addncimile straturilor sociatre la de amdgiri, nici de violenfe. $i pentru ca s[ asigure alegeri absolut
suprafala societ6{ii. Puterea executivd - administrafia,, diplomalia libere, gi pe aceastd. cale sd rezulte, pe cdt omeneqte posibil, voinfa
etc. - recrutatd dih aceast6'elit6, igi Va putea astfel indeplini funcfi- Naliunii, Corneliu Codreanu a incheiat la ultimele alegeri generale
unea politicb gi tehnica in condiliuni normale. din Romdnia, in Decembrie 1937, pactul cu Partidul Nalional Ja-
Parlamentul, expresia puterii legislative, ar fi, deci,,restaurat rdnesc al lui Iuliu Maniu gi cu Partidul Nafional I.iberal al lui
in sistemul'legionar, intr-o stare de totald emancipare fala de pute- George Brilianu. De altfel, o invalidare a versiunii de tendinfe
rea Executivi. Misiunea Parlanrentului, ales absolut liber, parte dictatoriale atribuite Migcdrii Legionare gi o confirmare deplind a
dupi criterii ,de competen!5, este legiftrarea, adicd discufia, ca gi structurii sale populare, este tocmai profunda considerafie gi inle-
vota.rea legilor. ln,al doilea rdnd, qi ii un drept de cenzttrimorald, legere pentru Corneliu Codreanu gi Garda de Fier, a lui Iuliu
iar nu;de in'rediate conseeinle politice, se recunoa$te parlamentului Maniu, personalitate de o sinceritate democraticd indiscutabild, a-
prerogativa de semnalare, intr-un spirit de inaltd r[spundere, a a- ceastd atitudine de stimd reciprocd supravieluiegte pAn6 ast6zi, du-
buzu.rilori nepotrivirilor sau incompetenlei constatate in actere pu- pd atdlia ani de suferinle gi de mari evenimente in lume.
terii executive. Garda de Fier, agadar, cum sperdm cd, ar reztflta din aceasti
Iar pe deasupra acestor institulii, in rnomehte:de particulard imperfectd expunere, nu este, prizoniera nici unei idei preconce.
imporlanld, in care se decide soarta comunitdtii, Corneliu pute, a nici unui program schematic, a nici unui sistem rigid care
Codreanu aseazd ceea ce el numeSte ',Consilltarea poporului,,, nu poate fi rectificat dupi realitdfi. Ea este, in adevdr, tributara u-
adicd, in fala ntarilor h:otdrdri care tI angajeazd, dupd ce se aratd nei idei majore, linia poporului Romdn; pe aceasta nu o poate pier-
drumul, poporul trebuie tntreba,t, trebuie consultat, pentru a-Si de niciodatd din vedere fdrd sancliunea imediatd a auto-desfiinld-
spune cuvdntul dacd poa,te sau nu, dacd este pregdtit spiritwa- rii. Indeplinind insd cu fermitate aceastl condi{ie,,inalta linie spi-
IiceSte sd meargd pe cales ardtatd. : rituald consacratd de jertfa fondatorului gi a elitei sale, permite
Urmdnd; deci, spiritul lwi Corneliu Codreanu de respect al Migclrii l.egionare o mare flexiune in mdnuirea realiti!,ilor de sta-
voin! ei pop ular e, S i I{ oria Sitna ; ca,iice.pr e$ edinte, aI Cons iliului bilire a condi{iilor de direclie ale Romdniei.
de MiniStri, tn'toamna anului 194a, a voit alegeri generale absolut Aceste realit[fi prezente par sd indice, in ordinea internd, ne-
libere, Ia care sd condideze exponenlii,tuturor partidelor poritice cesitatea absolutd a unui regim stabil, in care monarhia sd se situe=
dizolvate de regimul precedent,. opozilia categoricd a Maresarurui ze cafactor al ierarhiei politice,, sprijinitd pe principiul separaliunii
Antonescti, care de s.tunci nutrea intenyia wnei lovituri de stat, a puterilor pe linia fungtionald gi pe principiul unitilii elitelor gi a
zdddrnicit tnsd consultarea pop,orului proiectatd de Miscarea Le- for{elor nafionale pe, linia structural[. inmdnuncherea functiunii o-

26 27
rizontale a puterilor statale cu structura verticald a unitdlii nafiona- de liber[ concurenfd a poziliei elementelor romdnegti, iar nu de
le, ca reTultantd a vorntei populare, in deplin acord organic cu Co- sldbire silitd a elementelor alogene. Pe aceastd cale de liber[ intre-
roana, este conditia de stabilitate in Romania gi in spaliul inconju- cere se vizau Evreii numai in mdsura in care pozifiile lor se gdseau
rdtor. Orice alte solulii s-ar cduta, ar fi improviza!1icl urmlri im- pe traiectoria noilor pozilii romAneqti. Tot a$a de bine, aceastd me-
posibile de prevdzut gi de calculat, Dar trecutul mai indepdrtat gi- todd privea pe SaSi, pe Unguri sau pe $vabi, fdrd ca prin aceasta
mai recent a dovedit cd de situafia RomAniei, cu pozilia ei cheie la sd se poatd vorbi de antirasismul; de anti.ungurismul, sau de anti-
rdspAntia marilor drumuri, depinde in bund parte gi echilibrul Svdbismul Gdrzii de Fier, sau de o perseculie a acestur minoritdli
Europei. din partea Miscdrii Legionare. Acestor nalionalitdli, fdrd excep{ie,
li se ldsa deplina folosinld a poziliiloir cASfigate Si numai posibili-
tatea de a abuza de cdlcarea legilor, tn dauna Poporului Rom6n,
4. Problema evreiascd cu ajutorul unei administralii corupte, li se retrdgea, prin opera
de dreptate sociald a MiScdrii Legionare, pentru toli deopotrivd.
$i acum, cdteva cuvinte despre o problemd in jurul cdreia s-a Ridicarea Foporului Romdn, dupd sistemul legionar, urma sd
fdcut mult caz: atitudinea Migcdrii Legionare fa!6 de problema e- aparl treptat, prin constituirea de noi pozi|,ii, folosind noi valori
vreiascd. Nu este desigur aici locul de a analiza principiile Gdrzii nefructificate inft-un spafiu incd virgin, iar nu prin confisc area al-
de Fier in materie, ci numai de a spulbera o serie de inexactitdli tor pozifii deja existente. Dinamizarea Poporului Romdn pe terenul
privitoare la trecut, general al construcliei ffebuia, deci, sd creascd printr-un proces
MiScarea Legionard era prea conStientd de indQimea linutei de concurs Si, deci, de stimulare a tuturor forlelor creatoare, iar
sale etice, de rdspunderile sale fald de poporul romdn Si de impor- nu de eliminare a unor elemente existente a cdror tndepdrtare din
tanla sa politicd, pentru a trata problernn evreiascd cu mijloace acest concurs ar fi atras dupd sine sldbirea economiei generale.
ieftine, cu violenla corporald sau a legilor speciale. Corneliu Conducerea Migcdrii Legionare era prea realisti ca sd creadi
Codreanu insuSi, provocdt de anumili politicieni tngrijorali de ci Rom6nia, cu puternicul ei potenlial economic qi cu funcliunea
pactul Miscdrii Legionare cu luliu Maniu Si George Brdtianu, a ei de ffanzit, poate fi izolatd de Europa printr-un monopol al pro-
rdspuns public cd problema evreiascd inlelege sd fie tratatd intr- ducliei gi transformatd, astfel, intr-o Mecca economicd. Se cduta
un spinit de inaltd seriozitate. Miscarea Legionard nu privea a- numai preemliunea legitimd, cain toate ldrile democratice sau nu,
ceastd problernd prin optica resentimentelor de rasd. $efi legio- a populaliei autohtone, tn distibulia naturald a mijloacelor de
nari, poate cei mai buni cunoscdtori din Europa ai problemei, cu- produclie, spre a se evita menlinerea poporului romdn tntr-o stare
no$teau prea bine calitdlile intelectuale qi profunda educalie spiri- de paupertate de pe urma tendinlelor acaparatoare ale unor nali-
tual5, pe linia permanenfelor, ale acestui popor milenar, pentru a le onalitd;i minoritare mai bine organizate economiceSte datoritd u-
subestima qi a le combate cu forla material5. nui lung trecut de privilegii sau unui puternic sprijin de ordin in-
Pentru Miscarea Legionard, esenla problemei nu se reducea ternalional. Corneliu Codreanu insusi Si-a exprimat, tn mai multe
Ia un aspect evreiesc, ci se preTenta, tn general, ca o restabil.ire a rdnduri, fald de intimii sdi, intenlia de colaborare a unei Romdnii
echilibrillui politic Si economic, deplasat, pdnd atunci, tn defavoa- tntdritd economiceSte, cu un capital strdin serios, care ar avea
rea poporului romdn. Metoda urmatd, spre deosebire de acelea ale mai mult de c64tigat, tn acelasi timp cu Poporul Romdn, de pe ur-
migcdrilor rasiste, era intbrirea, ln primul rdnd, pe eale organicd gi

28 29
ma colabor.drii cu un stat puternic Si onest,' decdt cu un stat ane: tn sarcina MiScdrii Legionare. Cd tn timpul loviturii de stat a Ma-
miat de o'adn.rinistralie. coruptibild Si indifurentd. i reqalului Antonescu, de la 2l lanuarie 1941, elemente iresponsa'
,sistemul legionar.urmdr.ea, deci; prin sporirea activitdlii in bite de pe stradd, fdrd nici o legdturd cu Miscarea Legionard Si cu
toate direcliile, fdrl excluderea ninrdnui, sd int[reascd pozilia Po- evenimentele, au abuzat, ca tntotdeauna in astful de imprejurdri si
porului Rom6n ca factor pozitiv de progres in spatiul inconjurdtor. au jefuit Si ucis Ia intdmplare evrei, ca Si romdni, de altful, este
au a'
Acest:dr.ept gi aceastd datorie a Poporului Romin.de a-qi asigura foarte posibil. Cd Si unele elemente izolate, chiar legionare,
libqrtatea de ridicare a indicelui sdu de randament pe propriul,sdu vut porniri personale individuale impotriva unor evrei, ca 9i impo-
pbrndnt gi, deci, de rndrire a contribuliei sale la ordinea mu.ltipl[ a trivi unor romani, iar[gi este posibil. Dar a considera responsabild
Europei, credem cd nu pot fi negate de nimeni 9i mai pu{in ir.Ic6, Migcarea Legionard qi conducerea ei de aceste violenfe la intdm-
desigu,r, de exponenlii principiilor democr4tice. plare, corespunde tot atdt de.pulin reantatii cdt a face intreaga e-
ASadar, Miqcarea Legionqrd'n-a urmdrit, in tatarea prople' vreime din lume responsabild de asasinarea Lordului Moyne'
mei evreiestri,regimul legilor speciale, aI cdmpurilor de concentra- Astfel, in toate problemele, cum s-a vdzut in acest lung, totuqi
re Si al stelelor hexagonale. Ceva mai mult.,incd; Iegisla{ia in vi- incomplet capitol, Migcarea Legionarl se menline la aceeaqi a-
goare, cu cele t'rei categorii de evrei $i instituliile de,romdnizare titudine politic[ gi morala ca gi in ftecut, ludndu-gi intotdeauna r[s-
oficiale, nu,a aparlinut MiScdrii Legiolmre,,e,i guvernalui prece' punderea poziliei sale, dar respingdnd net ce i se pune in seaml cu
'dent, cdt Si celui ulterior. Aceastd precizare nu urmdregte,o repu- desconsiderarea nedreaptd a reaftAfi.
diere,, ci o revelare a nepofrivirii acestei legislalii cu spiritul 9i cu
tactica Migc6rii I egionare care, dqpi cum se vede din expunerea
de mai sus, a fost urmatd in practici gi trebuia s[ fie continuatd 9i
la guvern in aceastd rnaterie. S.ingura,lege d.e esenld legionard', in-
spiratd din tactica amintitd, day neaplicatd incd, a fost aceea in-
tocmitd de Ministrul Muncii'de atunci, Vasile lasinschi, care pre-
.vedea .folosirea minimald a elementelor romdnesti in,tnteprinde'
rile comerciale, indtfqrent de ariginea etnicd a proprietarilor.
Agadar, gi in problgma evreiascl, mai bine spus rorndneascd,
Miqcarea Legionarl se conduce dupd acelaqi sim! al echilibrului, al
realitdlilor gi al principiilor morale, ca 9i in celelalte probleme im-
portante lomAneqti sau europene. I

5. Violenple politice

Cat despre intenlii d9 yiolenle fizice irnpotriva vechii clase


politice sau. a evreilor. omucideri sau pogrom-uri, numai".cei.care
urmdresc menlinerea diviziunihor Si a tensiunii interne, le pot pune

30 3l
C. PolrrrcA ExTERNA n nalgcAnlr lnctoNARE

7. Geneza atitudinii M$cdrii Legionare tn politica externd


I

ASa cumtn politica internd nu corespunde adevdrul cd MiSca-


rll rea Legionard ar fi fost o organizalie exclusivd de dominalie dic-
tatoriald, tot aga, in politica sa externd, Miqcarea Legionard res-
il[ pinge cu cea mai legitimd mdndrie Si dernnitate, tndreptdlite de tre-
cutul sdu glorios Si plin de jertfe, insinuarea cd ar fi putut aliena
vreodatd autonomia sa de acliune tnfavoarea unei puteri strdine.
Politica externd, ca gi politica generali a Migcdrii Legionare,
se inspird din principiile eterne de existen![ gi de conservare a e-
senlelor Poporului Romdn, cAt gi din ndzuinlele de afirmare a no-
bleJei acestui popor, pe un plan superior qi mai larg. Penffu a pds-
tra intactS aceasti politicb major[, Garda de Fier a primit at6tea
lovituri din toate direcfiile, chiar cele mai neaqteptate!
O c6t de neinsemnatd tendinld de compromis cu morala ei ar
fi scutit Garda de Fier de multe suferinfe gi de multe pierderi dure-
roase. Conducerea Migcdrii Legionare a rezistat insd neclintitd pe
poziliile sale, uneori in condifii exffem de grele. Horia Sima de
pildd Si in 1940 Si mai tdrziu a fost prizonierul unor voinle hotdrd-
toare la discrelia oricdror ordine fdrd ca voin{ei sale sd se fi putut
impune, cu toate presiunile, cea mai netnsemnatd flexiune.
Incd o datd, s-a dovedit atunci cd puterea materiald singur6,
cu toate aparenlele impundtoare, este mai slabd decdt forlele com-
plexe ale realitl1ii, ascunse uneori sub cele mai modeste forme.
i Dar, ca gi in politica intern6, qi in politica sa externS, Migcarea Le-
gionard nu se conduce dupd nici o idee preconceputd qi nu se fi-
II xeazdin nici o formd rigid[. Corneliu Codreanu spunea odatd unor
tfl
intimi cd ar colabora qi cu Rusia Sovieticl, daci ar fi in interesul
Poporului Romdn. Din nefericire, ins6, Rusia Sovietici, incd din
acele timpuri, igi fixase conduita sa definitivd, ascunsd cu indem6-
{I nare, pe atunci, sub cele mai elegante declaralii geneveze. Aceastb
I conduitd, cum puteau distinge cunoscdtorii, nu era, in fond, decdt
aceea a Rusiei imperialiste, intdritd ca valoare operativd de forla

33
G

unei idei contagioase, de penetrllie universald. Migcarea Legiona- tmpotriva Europei, dernanstrau din' pl'in, dacd mai era nevoie'
inienliite reale. Conduita Rusiei Sovietice era in concordanfd
cu
rd nu avea nimic aprioric impotriva Rusiei, dacb se menlinea in
ard,la
limitele sale Sud-vestice, gi nici chiar impotriva comunismului pe dubla ei viziune misionara, naliona16 9i ideologica revolulion
care conducdtorii sovietici nu aveau, desigur, s[ renunle
de dragul
plan de politicd extern6, dacd rdmAnea in cadrul regimului intern al
confirmdrii unei atitudini aparente de bune intenlii pacifice 9i a
Rusiei, gi nu ameninfa; prin amestecul in politica intemi a {[rilor
unei frazeologii sentirnentale $i umanita,re f6r6 rdspundere.
situa{ia
vecine, structura acestor popoare.
'Aqadar, Miqcarea Legionard dovedea un spiiit realist, neld- Romdniei apirea.astfel, cu atdt mai ameninlata, cu cat aceastd
sAnd, dupd cum se gi cuvine, in general, ca o politic.d extem[ si se conduit[ sovietic[ invalida optimismul v6dit de comanda al
resimtd de pe urma unor infiltralii ideologice, dacd aceste infiltra{ii conduc[torilor politicii externe a Romaniei in relaliile cu Rusia,
nu sunt prin ele insele condifii esenfiale de realism. fondat numai p" outittlliu agresorului, pe bonomia D-lui Litwinow
minigtri basarabeni a!
Mai pufin, deci, Migcarea Legionard ar fi avut opinii precon- iipr fiUuti"nile trimisului Ostrowski cu uniisubstanliald
cepute impotriva puterilor occidentale, ca Franla gi Anglia. Evi- guvernului din Bucuregti' Nici o garanlie - nici de
dent, nutrea simpatii, ca $i in toate pfulile lumii, chiar gi de ele- Zrdin structural, ca, de pildd, indrumarea obiectivelor Rusiei spre
mente democratice, pentru Italia fascistl gi Germania nalional-so- alte direclii de lungd duratd, nici de ordin defensiv' c.a o alianld
cialistd, in m[sura in care aceste regimuri lucrau pentru ridicarea cu o mare patere militard dispusd. sd adopte ca principal obiectiv
popoarelor respective. De la aceastd simpatie, pdnd la ideea unei a- apdrarea ion'tund impotriva unei agresiuni de la R.dsdrit - nuintd-
r'ea de nicdieri ,"ruritotro Romdniei. Dimpotriva, curente
intere'
lianfe, era lnsd o distanlb neluatd inc[ in considerare pe atunci. De
revizionisrnului ma-
altfel, p0nd in Mai 1936, deci noud ani de la infiin{area Migcdrii sate mdreau confuzia in'interior cu exagerarea
g
popor de milioane de
Legionare qi 17 ani de la inceputul acliunii nalionaliste, Corneliu lni*, uoira ameninlarea din partea unui
Codreanu nu luase nici o atitudine,in politica extern6, prin nici un iocuitori, trecdnd complet sub ticere prirnejdia unui imperiu colo-
fel de declaralii publice sau private, l[sdndu-se astfel diferitelor sal de 180 de milioane de agitatori!
guveme deplind libertate in aceastd materie. . in fala acestei duble primejdii, interna gi extern6, Migcarea
Legionara'nu mai putea continua atitudinea de tezew[ in
politica
Intre timp, ins6, Rusia Sovieticd dup[ o lungl,perioadd de ab-
fdrd a lipsi de la cele mai elementare datorii fald de Popo-
senld, a reapSrut activd, pe scena mondiall. Concomitent cu verbul
pacific al exponenfilor sovietici la Societatea Nafiunilor, dezlbnfu-
"*6*4,
rul Rom6n. Conducerea Migcarii a examinat atunai cu toatd rigoa-
pronunfa
ia o formidabild campanie de propagand[ ce demonsffa, in fond, p reargi cu tot sdngele rece datele problemei, inainte de a
mai
coplegitoare energie multiplS, politicd militard econormicd Si ideo- un:cuvAnt in materie. Din acest scrupulos examen' lezultau
multe si serioase ingrijordri pentru soarta Popor'ului Romdn'
logicd. Aceast5 for![, Migcarea Legionard nu a depreciat-o
niciodatd. Aparilia Rusiei ca factor imperialist pe linia unei in primul rand, sistemul de alianle al Romdniei dovedea o
tradilii mai vechi, Panslavismul sau pe a acelei mai noi, funcliuni tofal defectuoasi., ,,Mica Inlelegere'o se demo.nstrase o
Kominternul, punea Romdnia Si Poporul Romdn tn primd etapd.a ficliune, menlinuta la suprafa![ numai de, talerttul lui ,Nicolae
marSului moscovit spre Occident. Masinaliunile Reprezentanlei Tifirlescu, de dexteritatea D-lui Eduard Beneg gi de proptelele Pu-
Sovietice de la BucureSti, conjugate cu instigaliunile raseSti tn terilor Occidentale. in practic6, ins6, nu valpra nimio,:fiecare din-
qi
ldrile vecine pentru a af6la revendicdri impotiva Romdniei, cdt Si tre componenli av6nd interese de aparat in alle dirgc,lii nedorind
pen-
alte manevre incadrate tn tehnica generald a ofensivei sovietice fiecare s6'se strice,cu marea putere ce-i pdrea mai interesant[;

35
34
tru ceho-slovacia, Rusia sovieticd, pentru lugoslavia, Germania gi
pentru Romdnia, Itaria. Aducere^a aproape cu fo4a a principelui- Aceastd concluzie, Corneliu Codreanu nJa propus-o nici 6
Regent Paul la conferinla Micii infeiegeii oe la Bucuregti, luni mai tdrziu, infr-un document mult mai important, destinat, de
din Mai data aceasta, publicit[fii: Memoriul din 5 Noiembrie 1936 adresat
1936, dovedea deja descompunerea practice a sistemurui.
Dar mai Regelui, oamenilor politici qi ldrii. in acest document redactat in
grav tncd, principalul stdtp al alianlelor Romfrniei, Franla,
inche_ termeni virili, se inregistreazi numai o gi mai mare indoiald fa{6 de
iase acum un pact de amicilie cu sovietele, ce reducea'murt
tn orientarea extern[ a Romdniei, indoiald crescutd de pe urma izbuc-
fond din valoarea convenliilor cu Rom6,nia si polonia. Faptur cd
semnatarul pactului, DI. Laval, erd un repubrican de dreapia nirii r[zboiului civil din Spania, fa{d de care Puterile Occidentale
si cd adoptaserd o atitudine de pdrtinire a frontului popular din Madrid,
Primul Ministru britanic care proclamase public interesil Angliei
p-e-ntru Franla, cu faim.oasa ln dauna migcdrii cregtine a lui Franco, suslinutd astfel numai de
formuld a frontierelor britanice pe puterile Axei. Om profund religios, Corneliu Codreiinu respingea
Rhin, era tnsu$i $efut partid.ului Conservator, dovedea c6t
se poa_
te de concludent cd cele doud mari puteri occidentale, din toate puterile sufletului sdu violen{ele marxismului mondial a-
tn diplin cum confirmate de realitate, reprezentat de Brigdzile Internalionale
acordintre ele si cu aprobarea integrald a claselor poritice, se
an- ale lui Lister gi Compesino impotriva Crucii gi a ordinii creqtine a
gajau pe calea unei colabordri intime cu Rusia soiieticd.
Aceastd Europei. Puterile care se pronun{au in favoarea acestei ordine in-
colaborare n, era posibild decdt cu acceptarea puncturui
de ve- lesneau astfel, de la sine, o apropiere de pozitja Migcdrii Legiona-
dere minimal sovietic care viza, fdrd tndiiard, Romdnia.
si rar o re. Totugi, Corneliu Codreanu nu se pronun!6, nici de data aceasta,
consolidare a acestei colabordri printr-o alianfd avutd in
vedere, in explicit in favoarea unei rdsturndri de alianle, ci se mirginegte nu-
evolufia situafiei europene, ar fi cerut cel pufin aceleagi condifii
din partea Rusiei cain 1914-1916, adic6,, in uliima anafiLd,printre mai sd recomande sustragerea politicii exteme de sub influenlele
altele, subordonarea intereselor Rom6niei intereselor acestei oculte gi ablinerea de la provocdri la adresa Italiei.
aiianle. Abia un an mai tdrziu, dupd 16 luni de la inceputul rdzboiului
Pactul de amicilie franco-sovietic, cu consimldmdntur tdcit
ar din Spania, la 30 Noiembrie 1937, Corneliu Codreanu ia o atitu-
Marii Britanii, sldbea, deci, considerabil, securitatea Romilniei Ia
Est Si, prin urmare, Si pozilia ei tn generalfald de vecini de dine definitivd in politica externd, in favoarea Axei. La aceastd
Si ce_ hotErdre Corneliu Codreanu nu a ajuns nici prin negocieri, nici
lelalte puteri. se mai adduga la toate acestei gi evolufia iniernd
din prin promisiuni, nici mdcar prin vreun contact cu reprezentanli ai
Franfa, care aluneca toJ mai mult spre st0nga, astfel ca, dup6
victo- Axel Oricdt ar pdrea de curios Si de inadmisibil tn tehnica mai
ria Frontului Popular la paris, sd nu se mai poat6 pune mari
spe- curentd a politicii externe, Corneliu Codreanu nu a avut niciodatd
ranfe in rezistenta, Franlei fa!6 de pretenliile iusiei^ca pre{
al unei legdturi cu Axa. Rareori, cdte un ziarist sau vreun curios din ltalia
cooperdri.
concluzia la care a ajuns conducerea Migcdrii Legionare era sau Germania, mult mai rar decAt din alte ;dri ca, de pildd, din
cel pufin indoiala fa{d de voinla puterilor occidentie de a Franla, veheau sd-I vadd Ia Casa Verde. Ceva mai mult, tn urma
se unui reportaj nu tocmai exact asupra miscdrii, deSi foarte elogios,
opune Rusiei cu eficacitate. Totugi, cea dintdi declarafie
de politicd dintr-un Tiar german, Corneliu Codreanu a interzis pe termen de 6
extemd, o circular6 cdtre legionari, din 30 Mai 1936, nu a
avut ca- Iuni accesul oricdrui vizitator din acea lard tn preajmn MiScdrii
racter public, iar corneliu codreanu s-a mdrgi|it la o atitudine
moderatd' comeliu c9{reanu nu a impins concruzia p6nd Legionare. Un contact insd, de ordin politic autorizat gi constant,
la pro- nu a Oxistat niciodatd intre Axd gi Corneliu Codreanu. Acest prece-
punerea unei mutaliuni de alianfi in pofitica externd
a Romdniei.
dent a fost poate o deficienfd, de pe urma cdreia s-au resimfit mai

36
37
tdrziu in practicd raporturile cu Axa qi, in general, tehnica relafi- efectiv mai multe garanlii de securitate Si de apdrare a ordinii eu-
unilor exterioare a Migcarii Legionare, intotdeauna foarte suscep- ropene.
tibild qi rezervatd. in materie. Dar gi pe acest teren Corneliu ASadar, princtpiul alianlelor, in conceplia Miscarii Legiona'
Codreanu a proclamat primatul {inutei morale, chiar daca uzanlelo r:e, s-a'ndscut din stdri reale de pe teren, iar nu din afinitali sau
unei tactici mai rafinate ar aduce mai multe foloase. :
repulsii ideologice. Acest principiu impune mai intai o clasare a
piimejdiilor pentru RomAnia, in ordinea importanlei sau urgenlei
gi, ru o strictd consecin!6, alianla cu acea putere care efectiv ajuta
2, Oportunitatea alian(ei cu Axa imediat RomAnia impotriva celei mai importante primejdii in ordi-
-
ne de precddere.
in concret, convingerea Migcarii Legionare in oportunitatea f; ,onrrrr, pentru Romdnia tendinlele imperialiste dinspre
unei alianle cu Axa, a fost rezultatul unei evolulii foarte lente, de vest sunt mai pulin primejdioase dec6t acelea dinspre Est. Imperi-
pe urma observ[rii minulioase a realitdlilor europene, iar nu al pre- alismul vestic, pentru a ajunge la mdrile libere :5i la poziliile do-
cipitdrii unei atitudini premeditate. minante ale Cdntinenfului,'nu ftebuie sd treacd peste Romdnia.
De altfel, climatul general al Europei inregistra o jend in spe- chiar dac6 in ultima analiz' ar tinde sd se adanceascd in stepele in-
cial fa\6 de conduita uneia din Puterile Occidentale, in spe{d tinse ale Estului, imperialismul vestic se poate mulfumi cu o Ro-
Franfa. Pactul Iugoslaviei cu Italia, desele schimbdri de vizite intre manie neostild care s[ nu-i ameninle flancul sud-estic. Imperialis-
conduc[torii Germaniei gi ai Poloniei, conversaliile Marii Britanii mul din direc{ie esticd, dimpotriva, este o primejdie nimicitoare
cu Axa, evolulia politicd in jurul rdzboiului din Spania, cat $i iri- pentru Romdnia gi Poporui RomAn. Primul pas spre o mare caldd
tarea intemi de pe urma grevelor aproape fdrd intrerupere din gi spre pozi{ii dominante, ca StrAmtorile, de pildd, trece peste cor-
Franfa, izolau intr-o bund mdsurd politica regimului de front popu- pul nom6ni ei. intre doud imperialisme , deci V estic Si Estic , Romd-
lar din Franfa de realitdlile europene. Rezultatele vizitei de la sfdr- nia va trebui sd se supund dramaticelor ei condilii geo-politice Si
gitul anului 1937 in Europa Central-orientala a D-lui Delbos, Mi- intr-un spirit strict realist, peste oricare alte considerente, sd alea-
nistru de Externe francez, s-au resimlit mult de pe urma aces,tei ga primejdia cea mai micd, cea mai pulin ameninldtoare: aceea a
jene, ca un contrast foarte concludent cu atmosfera vizitei lui Vestului.
Barthou, in acelagi spaliu, in 1934. Cu toate strddaniile D-lui Agadar, atAt timp cAt Rusia, Sovieticb sau Jarist6, va nutri
Victor Ionescu de a suplini fermecdtoarea personalitate a lui tendinle imperialiste in Europa, RomAnia este pe pragul unei pri-
Nicolae Titulescu gi cu toate sentimentele calde ale Romdnilor mejdii de moarte. Desigur, nici consideraliuni sentimentale, nici
pentru Fran{a, primirea Dlui Delbos la Bucuregti a avut mai mult demonstraliile de cuminlenie amicald ale RomAniei, nici ridicolul
o notd de melancolie, decAt incredere. Aceeaqi notd melancolici se pretextului de amenin{are din partea Romaniei a securitdlii colosu-
inregistra gi la Varqovia gi la Praga, incAt Dl. Delbos, poate gi din iui rusesc, n-ar putea opri Rusia de la executarea unui program de
proasta dispozilie a Guvernului Principelui Paul, a renunlat la atat de vaste propo(ii. cine concepe dominalia oceanelor qi a lu-
experienla de la Belgrad. mii gi porne$te la ac{iune, nu se mai impiedicd de scdncelile po-
Europa, Si cu ea, tn primul rdnd, Romdnia, nu se mai simlea poarelor din cale. Experienla istoricd a dovedit cd nu este posibilit
deci apdratd de sistemul politic in centrul cdruia se gdsea pe a- i trl"trgure cu o Rusie pornitd tn marS spre Occident. Fostul
tunci, tn aparenld, Franla. in schimb, sistemul Axei pdrea cd oferd Ministru de Externe romdn, DI' Gafencu, relevd cu bund dreptate

38 39
de cdte ori puterile occidentare au cdutat un acord cu
1d, o Rusie mentale, in timp ce realitilile erau combdtute qi inldnfuite. Intre a-
tn ascensiune asupra delimitdrilor zonelor de influenld,
de atdtea ceste migcdri populare, Garda de Fier era de departe cea mai origi-
ori a urm,at o arneninlare a echilibrul4i european"
nald, cea mai puternici, mai autonoml gi mai rezistentd. Pentru
Dacd nu este deci posibild o inlelegere a unei Rom6nii paci-
toate aceste motive, dupb ce partida p[rea cdgtigatd,, Axa nu a dorit
fice cu o Rusie imperialistd, nu-i mai rdriane Romaniei decii
sd se Si na a sprijinit niciodatd victoria Gdrzii de Fier in Romhnia. Ac-
resemneze la apdrare, pentru a supraviefui.
Pentru aceste ra{iuni deci, Migcarea Legionard se afld cu liunea de Ia 3-6 Septembrie 1940 care a urmdrit tndepdrtarea Re-
ace- gelui Carol aI ll-lea pentru a opri descompunerea moralului in.
lg f94e cwe apdrd' Romdnia de primejdia pr-imordiali
dinspre Est. tern, iar nu cucerirea puteriiin stat, s-afdcut pe cont propriu,fdrd
G5sind deci numai Axa pe linia apdririi impotriva primgjdibi
mor- Stirea, fdrd concursul Si, mai ales, fdrd voia Axei.
tale de la Rdsdrit, s-a aflat cu Axa.
Mai tdrziu, dupd constituirea regimului de diarhie numit na-
Dacd in aceste imprejurrri sarcina apdrdrii impotriva
unei a- lional-legionar, reprezentanlii Axei Ia BucureSti au cdutat prin
gresiuni din Est gi-ar fi luat-o puterire oicidentale, vriqrur"u
Le- toate mijloacele sd consolideze pozilia MareSalului Antonescu Si
gionard * cum a rdspuns insugi comeliu codreanu
inrebdrii unui sd mineze pe aceea a Miscdrii Legionare. In executarea acestei
cunoscut ziarist francez, Bertrand de Jouvenel, intr-un
interviu in politici Comandantul Gdrzii de Fier gi Vicepreqedinte al Consiliu.
"Gringoire", imediat dupi declarafia de politicd exteml in favoa-
rea Axei - ar fi colabor4t cu ele.
lui de Minigtri, Horia Sima, a fost invitat la Berlin in luna Ianuarie
impreund cu Maregalul Antonescu. Pentru a evita o neinlelegere
chiar la inaugurarea unei alianle, de pe urma unui refuzla o even-
tuald cerere de subordonare a unor interese majore ce era poate de
3, Raporturile Axei cu Miqcarea Legionard
prevdzut, Horia Sima, cu toatd dorinla de,a vedea pe Cancelarul
Hitler, a renunlat lavizita de la Berlin. Astful, Horiq Sima este sin-
alt principiu-Jundamental in poritica externd a Migcdrii
gurul conducdtor politic european care a declinat vreodat'd o invi-
L-egionare,gste impiedicarea Rom6niei de a deveni
un instrument talie la Cancelarul Hitler in cubnea puterii, pentru motive de dem-
al imperialismului vreunei puteri continentale. Garda de Fier
s-a nitate Si de pdstrare a autonomiei intereselor Poporului Romdn.
aldturat, desigur, cu fermitate, Axei. Nu a infeles lnsd nici
o clipd Dar conduita Axei a fost clard cu ocazia Loviturii de Stat a
si transforme Romdnia intr-un ageri{ al unei noi ordini intemeiate
MareSalwlui Antonescu de Ia 2I lanuarie 1941. Armata germand a
pe impelialism. cum am spus mai sus, intre dou6 ameninfdri,
primit ordin sd suslind pe MareSal, tn timp ce alli timisi cdutau sd
Romania poate la rigoare suporta mai bine imperialismul
din vest, sldbeascd apdrarea oricdror riscuri in aaz de cedare benevold a
dar nulpoate incuraja de bund voie.
poziliilor,. de rezistenld. Bizuit pe acest cuvhnt, Horia Sima a
De altfel, eroarea majord a Axei, care acondus-o la desfiinfa-
re, a fost tocmai lndepdrtarea de politica sa originari de
ordonat.tncetarea reTistenlei izbucnitd de la sine, ca o reacliune
stabilizare spontand a unei Migcdri viguroase, lovitd prin surprindere. Cu-
a Europei lntr-o ordine noud oe ectritibru continental.
Aga se expri- vdntul MareSalului Antonescu Si al girantului nu a fost respectat ,Si
cr ac,tiunea de slibire
migcdrilor populare, blocarea cIilor spre
a-
putere gi inlocuirea lor arestdrile au porqit, cu o furie incd mai mare ca tn 1938. ind"o-
in mai toate 1eril. .u fornaliuni ffiroui sebi Horia Sima Si Sefii legionari erau urmdrili cu disperare, ca sd
Astfel, ia semnarea pactului anti-Komintern, in Decernbrie
?1?:
1941' ordinea nou[ era reprezentatd de o serie de ficfiuni guur*u-
li se pregdteascd soarta lui Corneliu Codreanu Si a Statului sdu
Major.
q 4l
RepreTentanlii Regimului au invitat' atunci tn Germania pe buie sd,opund dqci, pe plan tot internafionril, ideea-for!6 pe care sta
IIoria Sinn $i alte personalitdyi, sub moilvul cd, dupd ce pa.siunilb Axa Ia originea rdzboiului: adic[ stapAnirea de cdtr.e fiecare popor
Se vor potoli, sd.se poatd intoarce ?n siguran(d, b datd ce neinlele- a propriului sdu destin. Deraceast[ idee-forfd Axa nu se'putea inde-
gerile s-au risipit. AjunS'i pe teritoriul german, dupd cdteva sdptd- plrta f[rd primejdia pierderii rdzboiului.. Concluzia,finald era deci:
mdni de primire amicald, Horia Sima Si unele persanalitdl:i, cu indepdrtarea fic{iunilor din toate !6rile, restabilirea libertn{ii politi-
toatd calitatea lor de oaspeli, au primit domiciliu obligatoriu, tn ce a popoarelor acolo unde migcdrile populare sunt capabile sI o a-
timp ce alli legionari, mai muh sau mai pulin importanli, refugiali sigure qi reconstituirea unei ordini de echilibru european. La toate
Ia intdmplare din lard, au, fost internali, fdrd deosebire, la aces,te argumentalii nu se refuza un efect de stimb gi asigurdri de
Rostock, tntr-un lagdr de muncd. viitor, dar fdr6, alte consecin{e efective. : i

Din momentul detinerii lui Horia Sima rie dezldnfuie in Tara $i cum tera de provdzut, soarta armelor s-a intors din toamna
gi in strdindtate o formidabild campanie de calomnii prin care se anului 1942, fdrd ca gi, oonduita politicd a Axei s[ se schimbe.
pune in sarcina Miqcbrii Legionare gi a lui Horia Simi toate infa- Dimpotriva, cu mqtlvarea situaliei rmilitare, guvernul gerrnan era
miile imaginabrle. Punctul culminant este aiins tn ziua de 22 lunie dispuss6inrduId!easc6.9.imaimultregimulpolitic,
1941, inceputul campaniei conta Rusiii, cand crincelarul Hitrer r In fala acestei parahzi;t a reflexelor politice, Horia Sima s-a
tn persband, in lunga sa expunere a cauzelor rdzboiului, enumerd,, hotirit sd intreprindd un alt gest de mare curaj qi demnitate gi anu-
printre manoperele sovietice, Si evenimentele de la 2l lanuarie me pdrbsirea cu orice risc a,Germanioi, pentru a,affage aten{ia gi
puse tn sarcina Gdrzii de Fier, presupusd astful de conivenld cu altor factori asupra. situa{iei disperate la care va ajunge Europa da-
Rusia sovieticd!Nici lui Horia sima, plasat de zvonuri oficiare ca cd nu $e revine la.o politic6 realistd. ,,Am sosit:e8 un strigdt de
refugiat la Moscova, nici Miqcdrii Legiohare inldnfuite de un sis- alarrnd", previne Horia Sima in scris pe Mussolini, dupd .ce la
tem de represiune neegalat incd, nu Ii be dddea posibilitatea sd se plecarea din Germania l6sase, pentru a fi cornunipat[, Cancelarului
apere. Nu Ie mai rdmanea in aphrare decat forta realithtii 5i doi-trei Hitler o scrisoare prin care expunea pe larg, cu cea mai rnare
legionari risipi{i prin'alte orage ale Europei, care s-o expund. claritate, erorile politicei '$ermane, calea pe care trebuie sd se
Politica Axei se indepdrta astfel, din 8e in ce mai mult, de re- revind gi scadenla falald, la care se 1va ajunge dacd se persevereazb
alit6{i. Pe mdsurh ce victoriile militare apdreau mai strdlucite, ac{i- in aceleagi erori.
unile politice deveneau mai palide. In cursul anilor l94l qi 1942 Rer-lqita lui Horia Sima a produs o mare impresie asupra con-
exponenlii Migcdrii Legionare s-au strdduit din toate puterile sd a- ducerii germane. Cum s-a aflat mai' tdrziu, in tot acel interval,
rate diferililor reprezentanfi ai Axei primejdia unei poritici negli- Himmler avea pdnd la 10 conversalii 'telefonice zilnic, cu Arnba-
jente gi fictive pentru cursul general al rdzboiului. un rdzboi este sada Germand din Roma, pentru a se interesa de mersul cercetdri-
un motor cu dublu piston, unul politic qi altul militar gi nu s-ar pu- lor in cdutarea lui Horia Sima gi a raporta apoi Cancelarului Hitler.
tea spune care'este mai important. Nu se poate ignora ac[iunda po- Din nefericire insd in Germania, nu s-a in{eles sensul politic al ple-
liticd sub pretextul precdderii militare. victorii militare fdrd efecte cdrii lui Horia Sima. S-a luat in considerafie numai pierderea din
politice s-au mai vdzut gi chiar in cazul Germaniei, Victorii politi- la! a unoi importante for{e politicel fdr,6 sa se lina searnl de ce ar
ce in cursul unui rdzboi au aproape intotdeauna consecinte mirita- putea folosi Cornunitatea de pe urma libertd{ii ei, Dimpotrivd, grija
re. Rdzboiul modern so poartd, in primul rind, pe plan politic in- ur,maritd cu disperare era prinderea din nou a acestui captiv prea
terna{ional qi seducdtoarea ideologie universald a adversarului tre- autonom. $i in adevar, printr.un,corrcu$ de imprejurdri Horia

42 43
sima a fost sechestrat din nou in Germania, de data aceasta
in chip Oranienburg, Dachau, Buchenwald, nu poate fi fdcutd, din
absolut, la oranienb_urg. tn rand cu el, au fost internafi
tofi regio- cauzd de absen{d, nici material, nici "politic, nici juridic,
narii in frunte cu Locotenent-comandantur Migcdrii Legionare, ,pdrtasd la responsabilitatea regimului de dictaturd militard
vasile 'Iavnschi, in lagdrele de concentrare de ra Dalhau gi
Si polilistd a MareSalului Antonescu care a prigonit.o;,nici
Buchenwald. o cortind grea de fier a cdzut astfel peste
existenfa in guvernarea internd, nicitn politica de rdzboi Si externd.
lor, despre care nu s-a mai gtiut nimic timp de 20 de iuni.
Dar dacd in Germania gestul lui Horia sima a avut un efect
c. Mi.Scarea Legionard a depus toate sforlarile penlru a contri-
bui la readucerea Axei pe linia echilibrului continental,
contrar, in Italia direct sau indirect a avut urmiri pozitive.
$i putem releva aceste precizdri, cu atdt mai mult cu cdt fap-
Mussollini gi noul subsecretar de stat la Afacerile striine, tele de neinleles care le-au dat prilejul n-au abdtut cu nimic linia de
Dl.
Bastianini, au ardtat mai mult interes pentru curentele popurare
gi politicd gxtgrnd a Gdrzi de Fier. Migcarea legionar6, consecventd
interesele nafiunilor europene ca mai inainte. De aceasti
inlelegere cu pozilia ei, a pdstrat aceeaqi atitudine, cu toate amdriciupile gi cu
a necesit[1ii de revenire a unui echilibru european
s-au resim{it ra- toate vexaliunile.
porturile cu partenerul din Axd, atdt in cursul vizitei
Dlui von De altfel, nici nu era posibili o altb conduitd. Reaistqnla la
Ribbentrop la Roma, in Martie 1943, cdtgi Ia intdrnirea
cu Hitrer ra Rds.drit: bine-rdu, mult-pulin, era,teprezentatd, numei de Axd.
salzburg, din luna Aprilie. in aceste ultime convorbiri
ca partener Toate celelalte puteri europene gi extra-europene, mari gi mici, a-
egal in Axd, Mussolini a intervenit energic in sensul
unei estimdri lgnecaserd inspre un sistem de cedare continud fati de pretentiu-
realiste F,uropei gi in favoareu r.rtubilirii in depline
-aprintre altele, ioo.- nile sovietige, combindnd, fdrd nici o compensafie vizibild, {oate
penden{d, a Bergiei, orandei, cehiei gi poroniei. De forfele politice gi militare, pentru a ddrdma qi aceastd ultimd fort6-
asemenea, Dl. Bastianini a gtiut s[ impuhd un nou
bh-ut politicii reala anti-invazionistb spre Est. Mipcarea Legionard, agadar, inain-
externe a Italiei, care ar fi atras dupd sine, poate,
o rectiiicare a te de a gdsi un sistem de apdrare mai.bun spre rdsdrit, nu putea, cu
conduitei intregii Axe. Disparitia Idliei din componen{a
Axei ca motive oric6t de justificate, chiar d.in punet de vedqre moral, sd a-
factor important a lbsat insd Germania liberd sd continue
metoda dauge resentimentele ei la greut[file gistemului exiqtent. Oricdt de
de pdnd atunci in direcfia Europei.
mult sldbise acest sislem, tot era mai bun dec0t un vid, ,
Am menfionat toate aceste episoade in rera{iile Axei cu
Mig- 'l
carea Legionard, nu ca o plangere sau recriminare
impotriva ei sau
pentr'u a folosi aceste violenfe ca un alibi. Dar
u".rt" intampldri 4. Migcarea Legionardfgtrd de schimbarea dp la 23 august 1944
sunt de un mare interes in fixarea intereseror politice
la care nu se
polte 1enunfa; spulberdnd o serie de interpretdri interesate gi stabi- Pentru aceste rne.tive, MiScarea.Legionard nu a gdsit justifi-
lind adevdrul luminos: :
catd, cu towe condiliile milinre contradictorii, schimbqrea cu 180
M11care7 Legionard Si-a pdstrat autonomia, cu to,ate
presiu_ de grade a Romdniei la 23 August 1944, Si nici s.forlarea Alialilor
nile, Si demnitatea, cu toate suferinyele.
tn acest sens.
b. Ludndu-S i toate rdsp underile mo rale, M iS car
ea Le g ionard, De pe urma tntoarcerii de pozipii. a Rqmdniei, .ca,Si,,q
tnldnguitd de o represiune fdrdprecedent, atdt potnir, Bulgariei Si a Finlandei, nu profitau Alialii decdt tn cine Stie ce
tegis_
lativ si poliyienesc, c6t si cirporal, tn toaie tnchisirile condiyii necunoscute, neclare Si aleatorii. in schimb, Sovietele be-
Romfrniei Ei tn lagdrele de concentrare ale Germaniei: neficiau direct Si imediat de prdbuSirea unui front de importanla

44 45
carpa{ilor ce tn riod fatal aducea dupd sine, tn stdpilnirea sovie- 5. Politica de echilibru continental si principiile de poriticd ale
telor, centrul ii sud-estul Europei cu Balcanii, adicd tntreaga Miscdrii Legionare
Europd central-orientald. pozilia sovietelor se intdrea astfel con-
siderabil prin aceste gajuri de mare potenfial politic, militar gi eco-
nomic qi cu o a$ezare geografici de o importanld decisivd stiategi-
: , Politipa. extemd a Guvernului Nalional se fixa astfel in ace-
ea$i atitudine linear[ ca gi a Migcdrii Legionare,in trecut. ,

cd qi politicd.
Din principiul neintervenliei benevole a Romdniei in tendin-
Dar a.dmildnd chiar cd din calcul, Sovietele ar aldmite sd_Si
lele imperialiste ale unor mari Puteri, derivr, cum ar putea rezulta
retragd mai tdrziu armatele din aceste regiani, retragerea n_ar
din aqeasta expunere, un alt principiu fundamental, oel mai impor-
executa-o decdt dupd ce forlele militare ar
fi tnlocuite de garailii tant gi mai obiectiv: echilibrul continental.
sigure de pe urma descompunerii structurale
Ei istorice a" popoa_ Echilibrul european este starea potiticd generald care convi-
relor respective decapitate, ldsate tn rdtdcire,
fdrd nici o direclie ne, fireSte, mai bine, intereselor Romdniei, care garanteazd exi:s-
proprie, ca apoi sd fie supuse sub conducerea unor elemente tenla statelor mijlocii Si mici, tn care se integreazd mai just spi-
alogene Si a unor metode coercitive, impuse de Ia Moscova.
ritualitatea MiScdrii Legionare. RpmAnia, cu pozi{ia ei cheie, cu
Aceste rezultate, stdpanirea Sovietelor peste Romania gi sud- potenlialul ei politic ai economic, cu armatele ei Ei cu cdile de co-
estul european, ca o avangardd a ocupdrii iuropei cre,stin'e
,ri Is- municajie, cu puterea ei de influen![ in Europa Centrald qi Sud-
torice, erau tocmai ceea ce Miqcarea Legionard se ternuse mai esticd, este:factor de primd importan{5 pentru stabilirea unui echili-
mult. impiedicarea acestor rezultate era insdgi cauzapentru care a bru continental. Importanla decisivd a acestui factor s-a dovedit ?n
luptat Garda de Fier peste 20 de ani. Era insdgi ratriunLa ei de exis-
cursul acestui rdzboi mondial, atdt albturi de Ax6, cat $i in eveni-
ten{d pe plan extern.
mentele de la 23 August 1944, cdnd deplasarea de pozitii a Rom0-
Agadar, cand Horia sima a fost eliberatra24 August rdsu-
-
nrtoare, dar tristd victorie politicd ce confirmd intocmii previziu-
niei a atras dupd sine prdbugirea intregului sistem politic qi militar
de apdrare a Germaniei qi a determinat un pas major spre deznod6-
nile din anii din urmd - Miqcareb Legionard nu putea up.obu mdntulfinal.
duita Guvernului de la Bucuregti. Migcarea Legionard a intrat "on-
deci Cine igi aldturd, agadar, acest factor, controleaza efectiv cdile
din nou in luptd pentru a combate pe cat era posibil, efectele ocu-
de pltrundere in adAncul Europei qi cheile de dominalie a ei. Dupd
pa{iei sovietice.
cum se mdnuieste pozilia Romdniei, se contribuie Ig stabilirea sau,
De$i atitudinea Gdrzii de Fier era fdrl echivoc ca intotdeau- ddrdmarea echilibrului european. Qine tinde spre ruptura acestui
na, totugi Horia sima a amanat instituirea efectivd a unui Guvern,
echilibru, fatal urmdreSte desfiintarea sau cel pulin sldbirea
a$teptand desfdqurarea evenimentelor. cdnd insd presiunea sovie-
Romdniei. $i invers, politica dg echilibru €uropeafl are nevoie, tn
telor s-a accentuat pdnd la intervenfia diiectd a comisarului primul rdnd, de o Romdnie tntreagd, puternicd Si independentd.
wischinski pentru desfiinfarea oricdror urme de independenfd, In urmdrirea acestei politici de echilibru, Migcarea Legionard
Horia Sima a constituit Guvernul Na{ional, pentru a preciza f6r[ gi-a dat foarte bine seama cd sistemul Axei, repre zenlat in urmd de
govdire pozllia reald. apoporului RomAn.
Germania, nu mai este suficient pentru arezista singur pregdtirilor
colosale,de jnvazie a F,uropei dinspre Rdsdrit. Acest sistem trebuia
deci ldrgit astfel ca, o datd cu Germania, s6 se arinieze intr-un sin
gur front toate forlele de ordine milenare, incepdnd de dincolo de

46 47
I

Ocean qi termindnd pe Nistru. Realizarea unui astfel de front a tu- D. CoNcT, UZII PE MARGINEA SUBIECTULUI
turor popoarelor europene depbgegte desigur mijloacele unor ele-
mente izolate. Acest lel nu se poate atinge decdt prin revelarea Am incercat sd ar[tlm in aceastb expunere ce este Garda de
iminentei primejdii pentru civilizatia occidentali, intr-un moment Fier ce nu este, ce a fdcut gi ce nu a fdcut, ce rlspunderi igi ia cu
gi
de iluminare colectiv5. hotdrire gi ce r[spunderi declind ca neaparlinAndu-i. Daci am re-
, Evident, cea mai mare dorinld a Europei ar fi ca aceast[ pri- uqit sau nu, o va ardta viitorul. in orice caz, realitillile suverane vor
mejdie sd fie conjuratd de la sine, ca pregitirile de invazie dinspre izbuti si completeze lipsurile. Dar in aceastd incercare de tur de
Est's5 fie demontate prin persuasiune, ca existenla liberd a popoa- orizont, mai mult din ce n-am spus, ca neintrdnd in subiect, decdt
relor dupd propriile lor condilii, cutume, norme gi legi sd fie garan- din ce am spus, rezultl o realitate sumbri 9i dezolantd.
tate prin mijloace pacifice gi ca ordinea milenard gi creqtind a Un aforism deopotrivd gtiinlific Ai filozofic pretinde cd natura
Europei, respectAnd desigurregimul local, sd se intind[ consimfitd are oroare de vid. Acest aforism se aplica gi in politicd. $ipolitica
benevol pAnd la Urali. are oroare de vid. Prin capitularea fdrd condifii a Germaniei s-a
In agteptarea acestei minurri cu sorli minimali de realizare gi cdscat in miezul Europei un astfel de vid inspdimdntdtor.
de altfel, numai constituirea unui astfel de front colosal ca o con- incd dupd rlzboiul mondial trecut, prdbuqirea sistemului
trapunere a colosului din fa!d, consfrdns astfel sd mediteze gi sb celor 7 Mari Puteri scdzuse la frontiere foarte pufin numdrul facto-
cAntdreasc[ avhntajele unei inlele$eri qi riscurile unei provocdri. rilor de echilibru. Aceastd situalie a obligat Marea Britanie sd iasd
Migcarea Legionard a cdutat, in sectorul ei, sd contribuie Ia asigu- din "splendida" ei izolare gi sd proclame principiul frontierelor
rarea unei atmosfere mai senine, prin stabilirea unor raporturi de sale pe Rhin. Echilibrul european, deci, nu mai putea fi restabilit
bund vecinltate cu Ungaria qi Bulgaria. Aceeagi dorinld o animd cu ugurin16, fiindcd, in fond, mari puteri efective, cum s-a dovedit
fald de to{i vecinii gi aceleagi intenlii fa![ de toate purerile mari gi mai in urmd, nu mai rimdseseri decdt dou6: Germania gi Rusia
mici, mai apropiate sau mai indepdrtate. Sovieticd. Acum, vidul ldsat de Germania este amenin{at sd fie
Migcarea Legionard igi conservd astfel, in ultimd analizd, tn- coplegit de prdvdlirea conglomeratului de la Rhsdrit, cu toatd greu-
tacte cele trei principii de politicd extemd, demonstrate in aceasid tatda volumului sdu gigant. Pdrghia de rezistenli a Axei fiind rup-
expunere: :
td, nici un alt grup de forle europene singure nu se mai poate opu-
I. Contractarea alianlelor dupb ordinea de precddere fafd de ne fluviului uman in revdrsare de la Est. Occidentul, deci, dac[ nu
importanla qi urgenfa primejdiilor, vrea sd abandoneze Europa definitiv, ffebuie sd acopere el acest
II. Impiedicarea RomAniei de a deveni un instrument al imperi- vid, printr-un nou sistem, in centrul cdruia s6 se situeze efectiv gi
alismului vreunei puteri continentale. sd-gi mute astfel iardgi frontierele, mdcar temporar,gi simbolic, de
III. Alinierea intotdeauna aldturi de sistemul politic de garanfie pe Rhin - pe o linie ce duce de la Marea Neagrd h Marea BalticS.
reald a echilibrului european. Sistemul acesta, pentru a avea o valoare gi a oferi o garanfie,
Respectul acestor trei principii de politicd externd a Miscdrii nu poate fi elaborat numai in cabinetele indepbrtate, de studii ale
legionare credem cd este una din condiyiile esenliale pentru ca sociologilor, economigtilor, geografilof gi experfilor. Calea aceas-
Romdnia sd poatd tndeplini functiunea ce Dumnezeu i-a destinat-o ta, urmatila Versailles qi in alte imprejurimi ale Parisului gi, mai
tn Sud-estul european. tdrziu, pe Rivierd sau pe marginile lacului Leman, nu oferd un pre-
cedent de urmat. Pe atunci chiar, Neuilly, Sevre, Geneva sau San

48 49
Remo pargau tot atat de departe de Strdmtori, de Fiume, de
multiple rdzboaie civile, este tirnpul ca opera pozitivd sd aibi pre-
Danzing, de Nistru gi de Salonic, ca Dumbarton Oaks acum de
cddere asupra pasiunilor, "
Varqovia, Viena gi Trieste. De acolo, de peste Ocean gi mai depar- ''Climatul pentru pacificarea Europei poate fi grdbit,de calmul
te inc5, de ia San Francisco, Europa pare, desigur, ca un spafiu in-
gi simful realist al conducdtorilor responsabili. Condiliile generale
sesizabil, cuprins in linii subliate de distanld, decAt ca un continent
indicd oarecum calea.
real, fumegAnd in ruine, cu fluvii disputate, cu frontiere litigioase,
Faza exleriorizlrii totalitare, cu mu{irnile delirante sub bal-
cu porturi rdvnite, cu zone de influen{d mdsurate, cu popoare sufe-
con,'in adoralia unui singur om, ca a unui demiurg, cu uniforme
rinde, cu partide turbulente, cu o istorie milenard ameninfat[ qi cu
sclipitoare, paride gi fanfare, desigur, a trecut. Un ciclu din istoria
multe credin{e nimicite.
Europei s-a incheiat. Europa, obosit6-de zbuciumul ultimilor ani,
Soarta Europei deci, nici mdca.r nemaidiscutindu-se pe pA-
tinde acum spre o alti faz6, mai temperatd, care reline todte esen-
mAntul ei, are sorJii de a fi indreptatd pe o cale gi mai diqcutabild
incd decdt acum un sfert de veac. Este nevoie deci ca plangrile ce fele. Eroarea.ordinii totalitare era neglijarea unor valori pertnanen-
te rezultate din experienla democrafiei. Evolu(ia regimului republi-
preg[tesc destinul Europei sd fie cedate cel pulin in parte din mdi-
can din Italia pdrea cd va corecta aceastd eroare. Acum ins[, nu
nile acelor birbali de mare valoare gtiinlificd gi desigur cu cea mai
trebuie repetat[ aceeagi eroare in sens invers, adicd in zeltrl de a-
mare bundvoin![ de a facq de acolo de departe numai bine, gi reda-
plicare a principiilor libertare, sd se exagereze detaliile, desconsi-
te mdcar parlial oamenilor politici cunoscdtori de aproape, de pe
derdndu-se esenlialul gi experien{a unui sfert de veac.
teren, a durerilor de aici, cu mizeria qi mbrelia lor.
Esen{a democrafiei in perspectiva europeand nu este o pro-
Iar pasiunile negative sunt un rdu consilier tn politicd,,mai
blemd de procedurb electorald, ci respectul fiintei umane incadrate
' ales in rnarea politicd. Nimic nu se poate construi solid sub apdsa-
in ierarhia ihtereselor comuhi'tdfii qi'a v'oinlei nafionale. Aqadar,
rea patimii: mai pulin, incd, o noud ordine europeand. Perttru o
faza noud ln edre paie cd intrd Europa este o substanld comunitarS,
astfel de operd se cere o viziune largd, o intuitie profundi, o jude-
ca o'sintezd a realit[lilor rezultate din toate experienfele ultirnului
catd senind, o cunoagtere multiplS gi o putere constructivd de lungd
veac.'Valorile creqtine, respectul persoanei umane' primhtul co'
duratS. Pasiunile rdzbundtoare tntunecd viziunea, mutileazd jude-
munitdlii, emanciparea muncii de orice tuteld exploatatoare, prin-
cata si taie suflul creator. O ordine noud in Europa,nu se poate
eip iul propr ietdlii, sufragiul p opular, dreptatea s'o ciald, intdrirea
inaugura cu prelungirea fdrd, termen a stdrilor exceplionale de neli-
sp ecificului etnic, inc urajarea c ons erv drii spe c iei, lib ertatea nevi-
ni$te. Istoria este concludentS. In politicd, pentru ca justifia sd pto-
ciatd de opinie, sunt permnnen{e ce se impun de la sine tn orga-
duc6,efecte, ffebuie sd treacd pe rol exemple scurte gi pufine, ca
nizarea intereselor popoarelor intr-o solidaritate organicd, din
unele intervenlii chirurgicale. De pe urma tribunalelor speciale re-
care s'd reiulte o ordine ioud europeand durabild. Nici1o realitate
zultd mai,pultd tearnA decdt dreptate. Nu pot fi tdrdte pe banca a-
nu poate fi'l5sdrtd de o parte. De la'inalta spiritua.litate cregtind pAn[
cuz[rii milioane de oameni, in nenumdrali ani de judecat[. $i mai
primejdfoasl decdt coalilia pasiunii este coalilia fricii. Milioane de
la materialismul micilor .co'lectivitdfi periftiriee, de la Sfdntul
Seaun pdnS:la clanurile,din rnunlii Albaniei, toate forfele ffebuiesc
oameni, simlindu-se ameninfafi, vor sf6rqi prin a-gi uni spaimele
unite, pentru a restabili <jr ordine continentald mzii pulin nefericitd.
intr-o reacliune comund qi, odatd reunili, igi vor da seama ce forld
reprezintl. Agadar, pentru ca rdzboiul mondial si nu degenerezein $i'in concret, Puterile Occidentale, instaurate de deznodd-
mdntul rdzboiului mondial in calitate de custode al Europei, tre-
buie sd debuteze printr-o revist[ a situaliei gi un inventar al for{elor

50
51
r6mase. Rezultatul nu este prea incurajator. De pe urma rdzboiului zatd, astfel, gi in locul Capitoliului s-ar ridica Kremlinul, dupd cum
mai rhmas in picioare decdt o singurd mare putere in Europa. Kominternul ar inlocui Vaticanul.
1;a
$i mari puteri nu se pot improviza de ta o ii la alta. Rusia Custozii de acum ai Europei, Puterile Occidentale se gdsesc
sovieticd rdmnne aqadar, singura mare putere pe continent, mai in fala tragicei dileme a salvdrii abandondrii Europei. Dr. churchill
atentd si mai ofensivd ca niciodatd. un echilibru continental ins.d are dreptate. Speranlele lumii, solidare cu ale Europei, se concen-
nu se poate stabili cu o singuri mare putere in fa{a unei constelatii treazd, acum spre insula britanicd gi aliatul ei american. Acolo se
de state singure, mici qi mijlocii. Astfel, se ridicdla orizont, in fa{a decide soarta nu numai a unui continent, dar a unei lumi gi a unei
tendinfelo^r unei ordini naturale, gi perspectiva unei ordini
forlate a civiliza{ii.
Europei.In ultimd instanfd deci, ordinea europeand poute ii siabili- Dacd hotdrdrea va intdrzia insd prea mult qi va dovedi sldbi-
t[ sau de Rusia, adicd de dominafia acestei singure mari puteri 16- ciuni, govdiri sau un interes mai slab decdt pretinde nivelul proble-
mase fdrr rival continental, sau de un echilibru ,urop""i impotri- melor de acum, atunci este probabil ca Europa sd se indepdrteze
va voinlei Rusiei sovietice. (Jn compromis tn aceastd problemd nu de ceea ce se tnlelegea odinioard prin occident, pentru totdeauna.
este posibil si ar prelungi agonia Europei. o politicd de echilibru
impreund cu Rusia nu este realizabild dec6t dacd Rusia tsi schim- Aceste concluzii pe marginea subiectului nu sunt inspirate
bd din rdddcini conceplia politicd asupra ordinii internalionale. nici din vederile unui singur partid, nici de interesele unui singur
Semne in aceastd direcfie nu sunt gi ar fi greu de admis ca sovie- popor. s-a cdutat sd se urmdreascd evolulia stdrilor de spirit colec-
tele, din considerafiuni sentimentale sau abstracte, sd abandoneze tive cdt mai atent posibil gi concluziile sd rezulte cnt mai exacte, pe
benevol gi sb renunle la proiectele ror in plind dezvoltare, favori- cit ingiduie observarea realitdtilor numai de la distanf6.
zate de ocazii atdt de rare! un compromis, deci, cu Sovietele ani- Dar o dublS concluzie este sigurd: popoarele zdruncinate du-
mate de starea de spirit ofensivd in plin salt de acum, ar echivala, pd sfdrgitul acestui rdzboi aspird cu orice pre! la un echilibru dura-
tn fond, cu o recunoa$tere a dreptului de domina[ie a Rusiei asu- bil qi reconstruclia Europei este o operd grea, de mare curaj gi de
pra tntregii Europe; realizarea efectivd a acestei dominalii n-ar vastd rdspundere istoricS.
mai rdmdne decilt o chestiune relativd de timp.
Dar atunci, acel punct insesizabil de topire in congtiinla po_ (ss) Mihai Enescu,
poarelor europene fafd de nvazia de la Est, ar fi dep6git, gi o rds- Consilier de Legatiune,
tumare t'otal6 de concepfii ar unna acestei topiri. perseveren{a in Secretar General al Ministerului Afacerilor Strdine,
ordinea de pind atunci ar pdreao ficfiune inutil[ gi ordinea cea no- Consul General al Romdniei in Germania
ui a Estului, ca orice idee victorioasd, ar apare ca o realitate stdpe-
nitoare. Popoarele europene s-ar incrina docile gi ar primi ordinea
Estului ca o fatalitate superioard, ordnduitd de for{e indescifrabile.
Fiecare popor ar aplica atunci axioma amintitd odatd de Mussolini:
"ctnd in istorie un eveniment devine fatar, este mai bine s[ se rea-
lizeze cu noi, decdt fdrd noi, sau, gi mai riu, impotriva noastrd."
cea de-a treia Romd, Moscova, imaginatd de vizi-onari, ar fi reali-

52 53

_1
'r " !

: il :: ;t.
' ';-; ,11.4

1,: rii..: r,it,i. i: r/1 ,r I ti .,r t

ir i

ri.. t1 .'

:li ;iiil:: i. l'


miciliu forfat, lagi'urte 11 Buchenward gi interdic{ia oric6rui
contact c' La despdrfire, Robert Murphy i-a comunicat rui Velesc' cr er este
exteriorul qi cu 1a.a. Doamna sangiuleanu a fost ad0nc impresionate
de convins de drcptatea cauzei noastfe gi c6 va cduta sd convinga gi
dezvdluirile lui Velescu gi, ingrijoratd sd nu se abat6 o n^oud pr.igoand pe
Eisenhower sd facd o excepfie cu Migcarca Legionard, scolani,-o
contra legionarilor din paLtea Ariiliror, din necunoagte."u oo"uaroiei
te legionare, i-a propus rLri Velescu sd meiu.gi ra FiankfuJ
-rup- categoria grupd'ilor ,,colaborafioniste". I-a recomandat doar
crin
ca legionarii
u*--rtauin, iu domiciliafi in zona americand clin Germania sd se manifeste
Marele cartier al A'matei Ame.icane, undela crnoa$te p" o"o,=.u,=
.in"un prudenfi, pentru a n. provoca inte'venfii clin partea cer:curiror ",,
apar[ine.statului-major ar rui Eisenhower, comancrantur
Srpi"r" "or" a,- Generalul Eisenhowe' a u'mat aviz'r iui Murphy gi gi-a dat
ostire.
matei Aliate din Germania. "r con-
simfimdntul ca in listele colaborafionigtilor.sd nu figureze membrii
Dar cine era aceastd qo-Tn-a Sangiuleanu? in perioada premergd_ Mig-
toare rdzboiului, inr.e anii 1937-1939, luirase ca funclionar.a
cd'ii Legionare. Acest o'clin a fost imediat transmiJ tuturoruuto,italiro'.
ta'Amuasa_ americane din Bavaria,.cu urmarea ci regionarii din acest
da Ame.icand din paris. Acolo a cunoscut. lucrdni in uir.,lut-tui, spaliu ntr nu-
pe mai ci nu au fost unn6ri[i, crar au fost acciptatri gi snb ocrotirea'asistentei
consilierul Robert Murphy, acela care mai tarziu, in lg'a2,
decisiv in pregitirea invaziei aliate din Nor.dul Africii. Din "u
:u*:r" .r sociale a organiza{iei UNNRA.
acei moment, Misterul legionar de ra Freising se limurise. Erour anonim ar
Robert Murphy adevenit consirierul dipromatic ar GeneralulLri
tei isprdvi legendare a fost Ingine'ul Virgil Velescu. Lui se
aces-
Eisenhower, posr pe care r-a pdstratin tor cursur r[zboiurui, doto,"ura
capitularea Germaniei. Acuma se afla la Fr.ankfurt / Main, "ai
ii orpa in spafiul controlat de americani, nu s-atr produs reprcsarii contra "a,
Lgio-
ra cartierut narilor, n-au fost arcstati camalazii noStr.i gi nici tdmigi autoritalilor
Generalului Eisenhower, fiind omul de incredere al acestuia in
c, aliatii eu. fard.
ropeni. Generalut Eisenhower avea o incLedere ,;; i;;;;.*rr"r"'p"ri cand am ajuns la F'eising, operafia era incheiatd. Nu gtiu in ce
tice ale lui Robe't Murprry gi il consulta ori cre cdte ori ,r"uuin'la md-
iecioa surd beneficiam gi eu de aceasti protec[ie. Am preferat
asup'a.rratamenrului ce t'ebuie sd se aplice f;;;il";: r"r*.i.'iJo,nno sd continui sd imi
pdstrcz anonimatul.
sangiuleanu suferise ea insdgi rigorire lalareror glrrun".
re timpJ ocu-
pafiei, a fosr arcsrard ra paris a"b"stopo] ca fosia
funclronar.a a
Americane, bdnuitd cd ar face spionaj'in favoar,ea Ariafilor.,
L;*;";
gi inteLnata
in lagdrul de femei Ravensbruck. Etiberata ra capirurareo c.r*uni"i,'ii-l
gdsit'efugiu la Freising. unde a intdlnit pe verescu g,..,p;i
$i ;;,lJ*ani.
De aici se leagd cunogtinfa lor.
. Doamna sangiureanu i-a p'opus rui Verescu sd intocmeasc' un me-
moriu rcferitor la p'oblema Legiunii gi sd i-l predea lui
Murphy in-audi-
enfa ce vor solicita-o impre'nd. velescu a redactat acest
memoriu in
fianfuzegte, in care a expus suferinfere ce le-a inclurat
Migcarea uia, oin
partea lui Anronescu, cdi
9i a Reichurui Ge*"" o".r"l;;;;i"b""",
veche cunogtinld a lLri Robert M'rphy, a obfinut cu
ugurinfd uu?i*t, li
au ple^cat imprcund la Fr.ankfurt. :

. - In cursul audienfei,-Roberp Murphy a citit mai intdi memoriul gi a_


poi, intr'-o clisc,rie amicard, i-a pus rui Verescu o
,".i" J" ini;;;;;'";;-
plementare. Velescu i-a rdspLrni punct clr punct.
dezvdlrt; ,;; ;;_
dia Legiunii.

56
57
L

, 'ANErAZ. SnNrrnln cNrLA Plin, sentinfa w. 4Q2 din 1,5,1 1.1994 Tribuqalul Suceava a respins,
A CuRTrr DE ArEL Sucnnv.q,3 ca nefondatd contestatia, cu motivarea cd rcclamanta a fdcut parte din
migcarea legionald gi, confotm, ,cu al't. 1 I din Decretul-I ege nr.
118/1990, dreptulile nu pot fi,acordate persoanelor car€ au fbcut parte
din organizalii politice cu caracter fascist.
Dncrzm rRDvocABrLA rvn. 745 A CunTn DE ArEL Sucnlvn
impotriva acestei sentinte a declarat recurs leclamanta, ardtAnd cd
nosa,n Nn. tiZtggs - nnfnnr-Lncn rvn. 118/1990
RoruANrn l
miqcarca legionard nu a fost o organizafie fascistd gi s-a dovedit cd ea a
desfdgurat o activitate cu caracter fascist.
Cunrnl pp Apnr. Sucn.lvl
Recursul este fondat.
Sncln Cwu,A gr nn ConreNcros Anunrrsrnarrv
'i Astfel, din adevelinfa de la fila 4 gi din relaliile de la fila 5 (din
dosarul de fond) reztrltd cd rcclamanta a fost aestatd in lagdrul de la
$edinfa publici din12 iulie 1995
Caracal, in perioada 10.04. 1 945 - 26.10.1945, dupd care i s-a stabilit do-
Pleqedinte - Hancu Mircea
Judecdtor Gordineahri Cornel
miciliul obligatoriu iq oragul Gura Humorului. Nu s-a dovedit cd recla-
' -- Iaiob'Doina''
'

manta a desfigulat o activitate cu calacter fascist, iar faptul ci a ficut


parte din migcarea legionard nu constituie o probd in acest sens.
Grbt'ier - Butnaru'Lutia
;'l. Conform art. 1, alin 3 din Decretul-Lege ru'. I 18/1990, perioadele
prevdzute in art. l, lit. d (a avut stabilit domiciliul obligatoriu) constituie
La ordine.pronunfarea recursului declarat de rcclamanta Gudinov
vechime in munci dac6 persoanele in cauzd fac dovada cd nu au putut se
Rahila, domiciliatd ip ordgui Gdra Humorului, str'. Cziicasului nr. 46, jud.
se incadrcze'in muncd in funcfia pentlu czu'e aveau pregdtile profesiona-
Suceava, impotriva sentinfei civile nr. 4A2 din 15 noiembrie 1994, dosar
la.
w. 27791 1994 a Tribunalului Suceava.
Dezbaterile asupra rccursului au avut loc in gedinfa publici din 4 Cum reclamanta a fdcut dovada aresterii gi domiciliului obligatoriu
gi nu s-a solplionat pe fond cererea ei, se va admite recursul gi, casAnd
iulie 1995, susfinerile pirfilor fiind consemnate in incheierca de gedinfi
ambele hotdldri, se va trimite cauzala Comisia penh! aplicarea Decretu-
de la acea dati, carc face parte integrantd din prczenta decizie, gi cdhd
lui-Lege nr. I l8/1990 Suceava, pentru competenta solufionare, ocazie cu
din lipsi de timp s-a amAnat pronunfarea pentru azi.
care se va stabili gi perioada in care reclamanta a avut domiciliu obliga-
toriu, verificdnd dacd din aceastd cauzd nu s-a putut incadra in muncd in
Dupd deliberare,
funcfii penhu car€ avea pregitire profesionald
CuRrnl
Totodati, se va calcula gi indemniza\ia ce se cuvine reclamantei
Asupra recursului de fafd, constati:
conform ar t. 3 din Decretul-Lege nr. 1 I 8/ 1 990.
Prin hotir6rea nr. 589 din 31.01.1994 Comisia pentru aplicarea
Pentru aceste motive,
Decretului-l,ege ru'. 118 din 1990 - Suceava a respins cel'erea rcclaman-
tei Gudinov Rahila, penffu acordarca dreptulilor blnegti prev. de art. 1 $i
3 din Decretul-kge ru'. 118/1990; pentru a hotiri astfel, s-a refinut cd re-
inNuunrn r,Bcu
clamanta nu a dovedit ci i se cuvin drepturile respective.
Drcmr
lmpotriva acestei hot[r€ri a fdcuicontestalie reclamanta, aritdnd c6
Admite recursul declarat de reclamanta Gudinov Rahila impotriva
a dovedit situafia invocati in cercre cu actele aflate la dosar.
sentintei civile nr. 402 din 15.11.1994 a Tribunalului Suceava gi, in con-
secinfd:
3
Este reprodus textul respectivei sentinfe civile.
58 59
Caseazd hotbr0rea nr. 589 din 31.01 .1994 a Comisiei penrru aplica-
rea Decrctului-Lege nr. 118/1990 - Suceava. prccum qi sentinla civild nr.
402 din 15.11.1994 a Tr'ibunalului Suceava gi trimire calzala Comisia Annxa 3. Cnzvt, Guotllov in pnnsa vRBMrr:
pentru aplicarea Decretului-Lege nr. ll8/1990 - Suceava, pentru so-
lufionarea cererii.

IRnvocesil-4.
Pronunfati in gedin{d publicd, azi, 4 iulie 1995.

Pregedinte
ss lndescifrabil

Judecdtori
ss Indescifrabil
ss Indescifrabil

Grefier
ss Indesciflabil

CTJSiIA.I,I' /\A UNTEAN

EvnNrvrBNruL ZtLErrNn. 999, 4 OcrounRrE 1995.

60 6I
Cupnrns

Adeviruri mereu ignorate 5


Tribunalul interna{ional de la Niirnberg, prin Comisia
de Anchetd, a scos de sub acuzare Miqcarea Legionari 9
Memoriul prezentat autoriti{ilor americane de ocupa{ie 13
A. Introducere t4
B. Pozifia Girzii de Fier pe plan intern t7
L in principiu t7
II. In concret 20
l. Miqcarea Legionari qi ordinea legali 20
2. Migcarea Legionari qi Monarhia 23
3. Migcarea Legionarfl gi principiul
separirii puterilor 24
4. Problema evreiasci 28
5. Violen{ele politice 30
C. Politica externi a GIrzii de Fier 33

I. Geneza atitudinii Migclrii Legionare


in politica externl 33
II. Oportunitatea alian{ei cu Axa 38
III. Raporturile Axei cu Migcarea Legionari 40
IV. Miqcarea Legionard fafi de schimbarea
de la 23 august 1944 45
Y. Politica de echillbru continental gi
principiile de politici ale Miqcirli Legionare 47
D. Concluzii pe marginea subiectului 49
Anexa 1: Un om salveazi Legiunea 55
Anexa 2: Sentinta civili 74511995 a
Curfii de Apel Suceava 5t
Anera 3: Cazul Gudinov tn presr vremil 61

63