Sunteți pe pagina 1din 6

33.

Mezaortrita sifilitica(sifilis visceral-aorta)


Sifilisul- este o boala venerica infectioasa cronica care se caracterizeaza prin afectarea
pielii,mucoaselor,organelor interne,oaselor,sistemului nervos cu o alternare succesiva a stadiilor bolii.
-apare dupa 15-20 ani de contaminare,mai des barbati
-proces localizat in partea ascendenta si in arcul aortei,mai frecvent deasupra valvulei
-pe intima apar tuberozitati albicioase cu depresiuni cicatriciale ce dau aortei un aspect de piele sagrinoida
- in peretele aortei este proces inflamator ce se raspindeste dinspre vasa vasorum spre tunica medie
- sunt aglomerari de celule limfoide,plasmocite,celule gigantice Langhans
-infiltratul inflamator distruge distruge fibrele elastice ale tunicii medii, in ea apar cimpuri de tesut conjunctiv cu
fragmente de fibre elastice.
-rezistenta peretelui scade,lumenul se largeste si se dezvolta anevrismul sifilitic al aortei
-inflamatia aortei, poate trece pe valvula acesteia
66. Carcinom nefrocelular cu celule clare
Carcinom renal cu celule clare (hipernefroid)-tumoare epiteliala
Definiie: Carcinom renal cu celule clare este o tumoare malign renal.
Clasificare:
adenom (cu celule ntunecate,clare, acidofil)
carcinom nefrocelular = hipernefroid (cu celule clare, granulare,adenocarcinom, pseudosarcomatos, mixtcelular)
nefroblastom
Tabloul microscopic:
- un nodul de esut moale i pestri tumoral
- constituit din celule clare poligonale i polimorfe, bogate n lipide i multiple mitoze
- celulele canceroase cu citoplasma clara formeaz alveole i lobuli, structuri glandulare i papilifere, separate
printr-o strom srac cu vase sinusoidale
- sunt tipice necrozele i hemoragiile de la vase sangvine cu perete subtire
Metastaze: n plmni, oase, ficat, rinichiul contrlateral
69. Metamorfoza citomegalica a epiteliului tubilor renali(citomegalie generalizata dobindita a sugarilor)
Citomegalia- este o infectie virala cu lezarea atit a parenchimului cit si a stromei glandelor,care induce
formarea in tesuturi a celulelor gigantice cu incliuziuni intranucleare caracteristice.
-agent patogen este virus ce contine AND si face parte din grupul virusurilor herpesului
- virusul provoaca marirea dimensiunilor celulelor pina la 30-40 um si formeaza o incluziune intranucleara rotunda si
densa, la inceput eozinofila, mai apoi bazofila
-incluziunea e circumscrisa de o zona de transparenta sporita,membrana nucleara e bine conturata datorita distribuirii
pe ea a blocurilor mici de cromatina si a reziduurilor nucleolului.(ochiul de cucuvea)
-moartea survine din cauza asocierii altei infectii acute sau din cauza bolii grave principale(leucoze,tumoare,SIDA)
Micro: incluziuni intranucleare, distrofie granulara a epiteliului tubilor contorti
70. Glomerulonefrita
Este o boala infecto-alergica sau de geneza neelucidata conditionata de inflamatia apurulenta bilaterala
difuza sau focala a aparatului glomerular al rinichilor cu simptome renale si extrarenale caracteristice.
-Simptome : 1.renale: oliguria/proteinuria/hematuria/cilindruria
2.extrarenale: HTA,hipertrofia inimii stingi,disproteinemia,edemele
*Combinarea acesttor simptome in glomerulonefrita se manifesta diferit,astfel in clinica se disting formele:
hematurica,nefrotica,hipertonica si de glomerulonefrita
-Clasificare:
1. apartenenta nozologica- primara/secundara
2.etiologie- etiologie stabilita/nestabilita
3.patogenie- imunologic conditionata/neconditionata
4.evolutie- acuta/subacuta/cronica
5.morfologie- dupa topografie,caracter si gradul de raspindire
Micro necroza focala,proliferarea endoteliului si mezangiului glomerular, proliferarea celulelor parietale ale
capsulei in forma de semiluna,depozite de fibrina in glomeruli

71. Glomerulonefrita cronica


Este o boala de sine statatoare care evolueaza latent sau cu recidive, dureaza ani de-a rindul si finalizeaza cu
insuficienta renala cronica.Cauza nu este cunoscuta, insa mecanismul in 80-90% este legat de complexele imune
circulante.
Glomerulonefrita cronica: 1.mezangiala
2.fibroplastica(sclerozanta)
1.mezangiala- se dezvolta ca rezultat al proliferarii mezangiocitelor ca raspuns la depunerea complexelor imune sub
endoteliu si in mezangiu.
2.fibroplastica- reprezinta o forma comuna in care scleroza si hialinoza anselor capilare si formarea aderentelor in
lumenul capsulei finalizeaza modificarile,proprii altor tipuri morfologice de nefrita.(difuza si focala)
Micro glomeruli atrofiati cu scleroza,hialinoza si obliterarea capsulei/distrofia proteica a epiteliului canalicular/tubi
dilatati cu epiteliu atrofiat.
107. Mola hidatiforma
Reprezinta o placenta cu degenerare hidropica si chistica a vilozitatilor coriale,proces insotit de proliferarea
epiteliului si a sincitiului vilozitatilor, cresterea brusca a numarului lor si transformarea intr-un conglomerat de
chisturi ce amintesc un ciorchine de poama.
- Se intilneste la femei tinere
Cauza: apare din cauza tulburarii functiei hormonale a ovarelor in care adesea se observa chisturi foliculare
- Mola hidatiforma adesea se poate complica prin corioepiteliom.
- Mola hidatiforma disecanta si corioepiteliomul sunt reunite sub notiunea de boala trofoblastica.
Micro vilozitati coriale edematiate marite in dimensiuni/ epiteliu corial proliferat
109. Raclat uterin in sarcina(in endometru)
-reprezinta dezvoltarea fatului inafara cavitatii uterine-sarcina extrauterina
-se constata reactie deciduala caracterizata prin aparitia in mucoasa si peretele trompei a celulelor deciduale clare si
de dimensiuni mari
-in mucoasa apare si tunica coriala a fatului iar vilozitatile corionului patrund in stratul muscular si vasele acestuia
distrugind elementele tisulare ale acestuia.
Micro vilozitati coriale/grupuri de celule deciduale/focare hemoragice
111. Carcinom uterin(miometrul)
-mai des se intilneste cancer al colului uterin
-cancer al colului uterin: 1. Neinvaziv(in situ)
2. invaziv
- mai des la femeile peste 50 ani fiind favorizat de tulburarile balantei hormonale ce conditioneaza modificari
hiperplazice din partea epiteliului endometrial ce duc la degenerare maligna.
- reprezinta adesea proliferari exofite cu aspect de conopida sau polip cu o baza lata
-are strucutura adenocarcinomului ce poate fi inalt-,moderat,salb diferentiat.
-metastazele in cancerul uterin apar in primul rind in ganglionii limfatici din micul bazin.
Micro- nodul tumoral/focare de celule epiteliale ale citotrofoblastului cu citoplasma clara(celule Langhans)/celule
atipice sincitiale cu hipercromia nucleelor.
115. Gusa tireotoxica(basedoviana)-difuza toxica.- glanda tiroida
-Gusa-este o marire patologica a stromei.
-Clasificare in dependenta de epidemiologie: endemica/sporadica/tireotoxica
-Este cea mai elocventa manifestare a sindromului de hipertiroidie de aceea mai este numita si difuza toxica.
-Cauza este autoimunizarea autoanticorpii stimuleaza receptorii celulari ai tireocitelor.
- in cord este hipertrofia VS cord tireotoxic
-moartea din cauza insuf.cardiace,casexiei.
Micro- foliculi deformati/transformarea epiteliului folicular in cilindric/formarea structurilor papilare/infiltratia
limfocitara a stromei/vacuolizarea si modificarea proprietatilor tinctoriale ale coloidului.
132. Gusa coloidala- glanda tiroida
Dupa structura histologica- coloida si parenchimatosa.
-este constituita din foliculi de dimensiuni diferite umplute cu coloid
-foliculi asemanatori unor chisturi
-e posibil proliferarea epiteliului papilifera
-in tesutul gusei apar dereglari ale circulatiei sangvine,focare de necroza, pietrificare.proliferarea tesutului
conjunctiv,uneori formarea tesut osos.
- de obicei nodulara,densa pe sectiune.
Micro- foliculi mariti in dimensiuni,dilatati/ mase coloidale in lumenul foliculelor

152. Pielonefrita cronica


Nefrita este o boala inflamatorie a unui rinichi sau a ambilor rinichi. Nefritele sunt provocate de o atingere a
tesutului interstitial pe cale urinara. Denumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta, sau pielonefrite, ele sunt
provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii.
Pielonefrita cronica este un proces infectios inflamator nespecific, cu afectarea preponderenta si initiala a tesutului
interstitial, a sistemului bazineto-calicial si canaliculelor renale, cu antrenarea ulterioara a gromerulilor si vaselor
renale. Evoluand sub masca altor forme clinice, pielonefrita cronica poate prezenta dificultati diagnostice.
Copiii nascuti de la mame ce sufera de pielonefrita sunt predispusi sa dezvolte patologii renale.
Predominarea de varsta: sufera copiii sub 10 ani - 10%, populatia tanara de varsta medie - 7-10%, varstnici si batrani
- 15-23%.
Femeile tinere pana la 40 ani se imbolnavesc mult mai frecvent dect barbatii. Pna la 40 ani - 75% bolnavi sunt femei.
Barbatii mai frecvent se imbolnavesc la vrsta de 50 ani, copiii - fetite, baieti sunt n raport de 8:1, la vrsta
reproductiva femei-barbati sunt 7:1, vrstnici 1:1.
Micro- infiltrate cellular inflamator in stroma rinichiului(in tesut interstitial)/mase proteice coloidale in lumenul
tubilor dilatati(rinichi tiroidian)/scleroza unor glomerul,scleroza arterelor de calibru mic.
190. Fibroza chistica a pancreasului in mucoviscidoza
Fibroza chistic (cystic fibrosis n englez, mucoviscidose n francez) este una din cele mai rspndite boli
monogenice recesive i este provocat demutaii n gena CFTR (Cystic Fibosis Transmembrane Conductance
Regulator)[1]. Proteina codificat de aceast gen controleaz secreia glandelor exocrine din numeroase organe,
mutaiile determinnd ngroarea secreiilor i afectarea func iei sistemului bronhopulmonar, sistemului digestiv,
reproductiv i a altor organe.
Afectarea digestiv este determinat de insuficiena pancreatic (absena secre iilor pancresului exocrin) ce duce la
malabsorbie, steatoree - determinat de absen a digestiei grsimilor - i ntrzierea creterii [4].
Frecventa si cauza - Mucoviscidoza afecteaza mai ales subiectii albi, printre care ea atinge un copil din 2000 pana la
2500 copii. Este vorba de o boala cu transmisie autosomica (gena purtatoare este situata pe cromozomii nesexuali)
recesiva (gena trebuie sa fie primita atat de la mama, cat si de la tata pentru a se dezvolta boala) .
Daca fibroza pancreatica se intinde la insulele lui Langerhans (mici ingramadiri celulare raspunzatoare de secretarea
insulinei de catre pancreas), ea poate antrena un diabet insulinodependent.
Micro- ducturi dilatate chistic/continutul condensat eozinofil al ducturilor/ fibroza difuza si infiltratia
limfohistocitara a stromei
191. Leziunile tesutului cerebral in toxoplasmoza
Toxoplasmoza- este o boala parazitara cronica dobindita sau congenitala. Zonele de afectare sunt encefalul si
ochii. Cea congenitala afecteaza nou nascutii si sugarii. Dobindita adultii .
-agent patogen toxoplasma (o protozoare)
-MA: inmultinduse in celula gazda toxoplasma formeaza pseudochisturi,iar purtatorii-chisturi adevarate
-sursa de infectare fecalo-orala
-in toxoplasma congenitala modificarile encefalului- emisferele cerebrale sunt micsorate cu o sumedenie de chisturi
mici localizate in lant de-a lungul circumvolutiilor
-tesutul cerebral este dens,galbui, uneori-hidrocefalee
Micro- chisturi de dimensiuni mici in tesut cerebral sunt umplute cu corpi granulosi in substanta cerebrala persistenta
dintre chisturi se observa proliferarea nevrogliei fibrilare/microfocare de calcinoza pulverulenta cu pseudochisturi
sferice.
210. Adenom hipofizar bazofil (malign)
Tumorile hipofizare sunt procese patologice care apar la nivelul glandei hipofizare, o structura cu activitate
endocrina, localizata la baza creierului. Desi dimensiunile sale sunt foarte reduse, hipofiza are un rol foarte important
in secretia unor hormoni ce influenteaza diverse organe si sisteme si participa, in general, la maturarea organismului.
Morfologic se disting adenoame cromofobe,eozinofile si bazofile. Ele pot poseda activitatea hormonala, fiind
insotite de dezvoltarea sindromului caracteristic. Printre adenoamele hipofizare hormonal active se disting tipurile:

somatotrop, prolactin, adenom din celule care secreta ACTH, adenom din celule ce secreta hormonul tireotrop,
adenom din celule care secreta hormonul foliculo-stimulant. Se intilnesc analogi maligni ai adenoamelor hipofizare.
Micro- celule tumorale cu citoplasma bazofila/hemoragii in stroma tumorii

214. Seminom testicular


Tumora maligna a testiculului, dezvoltata pe seama celulelor sale germinale.
Seminomul testicular afecteaza de cele mai multe ori barbatii in jurul varstei de treizeci de ani.
Simptome si diagnostic - Aceasta tumora se traduce printr-o masa nedureroasa, palpabila, continuta in scrot, care
pare solidara cu testiculul si il deformeaza. Diagnosticul este confirmat printr-o ecotomografie scrotala.
Este cea mai mare tumoare maligna a testiculelor, este des asociata cu criptorhidia.
Micro- 2 componente: celule tumorale mari,rotunde,cu citoplasma mare si infiltratie limfocitara difuza a stromei.
215. Mastopatie fibrochistica
Caracterul dereglrilor hormonale
Dereglarea diferenierii epiteliului, atipia lui, dereglarea histostructurii, dar fr invadarea membranei bazale i cu
posibilitatea retrogradrii.
n cadrul crei forme de mastopatie se dezvolt
1) n form neproliferativ de mastopatie.
Proliferarea esutului conjunctiv dens cu sectoare de hialinoz;
Ductulii i chisturile sunt tapetate cu epiteliu atropic sau nalt ce formeaz proliferri papilifere:
a. Fibroas
b. Fibro - chistic
2) forma proliferativ
proliferarea epiteliului, mioepiteliului sau prin hiperplazia sinergic a esutului conjunctiv;
a. adenoza;
b. proliferarea epiteliului intraductal i lobular;
c. adenoza fibrozant.
Tabelul microscopic nodul albucios cu chisturi
Consecine dezvoltarea cancerului.
220. Membrane hialine in plamini(Sindromul de distresa respiratorie a nou-nascutului)
Sindromul de distresa/detresa respiratorie a nou-nascutului, numit si boala membranelor hialine (din cauza
membranelor din plaminii copiilor afectati), apare la aproximativ 15 % dintre copiii nascuti prematur (inainte de 36
de saptamini de sarcina, cu greutate sub 2500 grame).
Factori favorizanti ai sindromul de distresa/detresa respiratorie a nou-nascutului : prematuritatea (deficit de
surfactant alveolar, acesta fiind produs in special in saptaminile 34 - 36 de sarcina), mama suferind de diabet zaharat,
nastere prin cezariana efectuata inainte de declansarea travaliului si asfixia prenatala.
Distresa respiratorie la nou-nascut (in afara Sindromului de distresa respiratorie a nou-nascutului) mai poate fi
cauzata si de : sedarea excesiva a mamei la nastere (ceea ce inhiba centrii respiratori ai nou-nascutului), aspirarea de
lichid amniotic in caile respiratorii ale nou-nascutului sau de circulara de cordon.
Simptomatologia sindromul de distresa/detresa respiratorie a nou-nascutului (respiratie dificila) se instaleaza dupa 30
de minute pana la citeva ore de la nastere si se agraveaza progresiv. In absenta tratamentului, evolutia este catre
deces.
Micro- Boala membranelor hialine se caracterizeaza prin zone de atelectazie (alveole insuficient expansionate,
colabate, reduse la o fanta, continind in lumen un lichid de edem bogat in proteine si membrane hialine), alternand cu
zone cu alveole hiperaerate. Prezenta lichidului in alveole este favorizata de cresterea permeabilitatii epiteliului
alveolar. Capilarele parieto-alveolare sunt congestionate. "Membranele hialine" sunt un material proteic eozinofil,
omogen, rezultat din fibrina, detritus necrotic celular si eritrocite, si tapeteaza ductele si canalele alveolare (rar,
alveolele), blocind schimburile gazoase si agravind astfel hipoxia.
224. Glomeruloscleroza diabetica nodulara
In diabetul zaharat, proteinele glicozilate neenzimatic se depun pe membranele bazale ale capilarelor din
intreg organismul - microangiopatie diabetica: retinopatie, afectarea arterelor coronare sau vaselor periferice.
La nivel renal, nefropatia diabetica include : glomeruloscleroza diabetica, arterioloscleroza si necroza papilara. In
plus, acesti pacienti prezinta un risc crescut pentru aparitia pielonefritei.
Glomeruloscleroza diabetica se caracterizeaza prin ingrosarea membranei bazale glomerulare cu cresterea
permeabilitatii acesteia. In timp, in matricea mezangiala apar depuneri de hialin difuz (initial) si nodular (tardiv).

Glomeruloscleroza diabetica difuza : proteinele glicozilate neenzimatic se depun initial difuz in mezangiu si
pe membranele bazale ale anselor capilare glomerulare ducind la ingrosarea acestora si comprimarea anselor
capilare. Ulterior depunerile vor afecta si arteriolele si tubii.
Glomeruloscleroza diabetica nodulara (Kimmelstiel-Wilson). In fazele avansate ale diabetului zaharat,
proteinele glicozilate neenzimatic se depun in periferia glomerulului formind noduli in mezangiu, cu comprimarea
anselor capilare (Kimmelstiel-Wilson). Leziunea este focala, nefiind afectati toti glomerulii. Fondul este de
glomeruloscleroza diabetica difuza : ingrosarea membranelor bazale ale anselor capilare glomerulare microangiopatie, arteriolelor si tubilor.
226. Ginecomastie (la barbati)
Ginecomastia patologica apare din cauza unui dezechilibru intre cantitatea de estrogen (hormon feminin) si
cea de testosteron (hormon masculin) in favoarea estrogenului sau printr-o sensibilitate prea mare a tesutului mamar
la o cantitate normala de estrogeni.
*Productie crescuta de estrogeni
- tumori testiculare (care pot produce: estrogen; prea mult testosteron ce va fi tranformat in estrogen de organism;
beta hCG, un hormon ce stimuleaza testiculele sa produca prea mult testosteron)
- tumori adrenale
*Cresterea activitatii aromatazei (o enzima care transforma testosteronul in estrogen) in cadrul a diferite boli:
obezitate, hipertiroidism (prea mult hormon tiroidian), malnutritie, boli hepatice cronice (ciroza), mutatii genetice
familiale sau spontane.
*Productie scazuta de testosteron - hipogonadism primar (sindrom Klinefelter, infectii testiculare virale, de exemplu
oreion, sau bacteriene, traumatisme testiculare sau iradiere) sau secundar (in cadrul unor adenoame hipofizare)
*Alte afectiuni care pot duce la ginecomastie prin mecanisme mai putin cunoscute sunt
-boala renala terminala
- leziuni la nivelul maduvei spinarii
- infectia cu HIV
- reluarea alimentatiei la persoane malnutrite
227. Adenocarcinom de prostata pe fond de hiperplazie glandulara
Cancerul de prostat este o form de cancer care se dezvolt n prostat, o gland aflat la intersecia
aparatului urinar cu cel genital la brbai. Mare majoritate a cancerelor de prostat se dezvolt lent, cu toate acestea,
exist cazuri n care cancerul de prostat se dezvolt n mod agresiv.[1] Celulele canceroase se pot extinde
prin metastaz la oase i ganglioni limfatici. Cancerul de prostat poate provoca durere, disfunc ie erectil, dificult i
de urinare i probleme n timpul actului sexual. Alte simptome se pot dezvolta n timpul unor etape ulterioare ale
bolii.
Cancerul de prostat n faza precoce de obicei nu provoac simptome. Uneori, cu toate acestea, cancerul de prostat
are simptome similare cu cele ale altor boli, cum ar fihiperplazia benign de prostat. Aceste simptome includ:
urinare frecvent, nicturie (urinare frecvent n timpul noapii), cu nceperea dificil a urinrii i men inerea unui flux
continuu de urin, hematurie (snge n urin), i disurie (urinare dureroas).
Simptomele cancerului de prostat avansat sunt:
- durere puternic i senzaie de amoreala la nivelul pelvisului;
- durere n regiunea lombar i toracal;
- pierderea n greutate i a poftei de mncare;
- oboseal continu i aparent, fr motiv;
- grea i vrsturi.

Cancerul de prostat este asociat cu disfunc ii urinare deoarece prostata nconjoar uretra prostatic. Prin urmare,
modificrile n interiorul glandei afecteaz n mod direct func ia urinar. Deoarece ductul deferent transport lichidul
seminal n uretr i secreiile glandei prostice de asemenea fiind incluse n con inutul lichidului seminal, cancerul de
prostat poate provoca, de asemenea, probleme la nivelul functiei i performan ei sexuale, cum ar fi dificultate
n erecie sau ejaculare dureroas.