Sunteți pe pagina 1din 13

Gina Tanase

Nai
Cand a aprut primul GHIOCEL, el nu stia
ce culore sa aleaga.
S-a dus la iarba si i-a spus:
-Da-mi si mie din culoarea ta verde, asa de
frumoasa !
Iarba l-a privit si a tacut.
Apoi a rugat-o si pe laleaua rosie, dar si
aceasta l-a privit si-a tacut.
Apoi a cerut culoarea albastra
de la o viorea,
culoarea galbena de la Floarea Soarelui.
Nici una nu i-a raspuns. Toate l-au
privit si-au tacut.
Trist,
Trist, GHIOCELUL
GHIOCELUL aa ajuns
ajuns la
la zapada.
zapada.
Plangand,
Plangand, iiii grai:
grai:
- Nimeni nu vrea sa-mi dea putina culoare, ca sa fiu
frumos ca toate florile !

ZAPADA a zambit si i-a raspuns bucuroasa:


- Daca iti place culoarea mea alba, eu o impart cu tine !

GHIOCELUL s-a bucurat si a primit darul.


El a multumit frumos ZAPEZII.
Atunci toate culorile au Ghiocelul s-a minunat de
batut din palme caldura cu care acum il
bucuroase! incurajau toate florile.
Cand a ridicat insa
Fratele lor, ghiocelul,
capsorul in soare, a inteles
tocmai isi gasise culoarea
ca fiecare dintre ele, in
potrivita.
timp ce-l privisera tacute, ii
facusera cadou o raza din
culoarea lor.

Zapada reusise sa le puna


pe toate laolalta si sa-I
daruiasca prietenului ei,
ghiocelul, culoarea intreaga a
luminii.
De atunci, ca doi buni prieteni, ei se intalnesc in
fiecare PRIMAVARA.
GHIOCELUL scoate capul prin ZAPADA, iar ea il
incalzeste si-l ocroteste.
GHIOCELUL nu simte ZAPADA rece.
Pentru el ea este ca o plapumioara.
01.03.2010 - Constantin