Sunteți pe pagina 1din 74

I.

II. PARTEA GENERAL A

˘

[1.]

ISTORICUL

CUPRINS

pag. 3

pag.

5

ETIOPATOGENIE.EPIDEMIOLOGIA

pag.

6

TABLOUL

CLINIC

ANATOMO-PATOLOGICE DIAGNOSTIC DIFERENTIAL.pag.¸

FUNCTIONAL

¸

15

-TESTARE ARTICULARA

˘

-TESTARE MUSCULAR A

pag.

8

pag. 11

ASPECTE DIAGNOSTIC POZITIV ,

DIAGNOSTIC

pag. 17

 

˘

7.

EXPLOR ARI PARACLINICE

 

pag.

28

-

RADIOGRAFII,CT,RMN

 

8.

PROGNOSTIC

pag.

29

9.

TRATAMENT

pag.

29

-

IGIENO-DIETETIC

 

-

MEDICAMENTOS

-

RECUPERATOR (FIZIOKINETOTERAPIE)

 

-

BALNEOTERAPIE

 

-

CHIRURGICAL

 
 

˘

10. REINSERTIE¸

SOCIO-FUNCTIONAL¸

A

pag.

37

˘

III. CERCET ARI PERSONALE

[1.]

˘

IPOTEZ A DE LUCRU

MATERIALE SI¸

METODE DE LUCRU

REZULTATELOR

CONCLUZII

1

pag. 63

pag. 72

pag.

43

pag.

44

DISCUTIA¸

REZULTATE

pag.73

IV. BIBLIOGRAFIE

Motiva¸tia alegerii temei

pag.75

I. INTRODUCERE

Durerile localizate în regiunea lombara˘ afecteaza˘ in medie între 70 si 80% dintre adul¸tii activi, într-un

anumit moment al vie¸tii lor. Studiile actuale subliniaza˘ faptul ca˘ discopatia vertebrala˘ se regase¸˘ persoane din ce în ce mai tinere.

Coloana vertebrala˘ este o lunga˘ coloana˘ mediana˘ si¸ posterioara˘ formata˘ din suprapunerea vertebrelor.Îndeplise¸ste trei roluri majore:protec¸tia maduvei,rolul˘ static si¸ rolul biomecanic. De aceea orice traumatism sau leziune la acest nivel va aduce o serie de tulburari˘ func¸tionale senzitive de statica˘ si¸ grave handicapuri care presupun o limitare a autonomiei individului.

Lombosciatica reprezinta˘ durerea lombara˘ cu debut brutal, cu limitarea severa˘ a mi¸scarii˘

sensibilita¸tii.Alaturi˘

reprezentînd nevralgia membrului inferior. Suferintele coloanei lombosacrate apar tot mai frecvent in coditiile vietii moderne, ele reprezentand o cauza importanta, si in continua crestere, de morbiditate pentru populatia adulta a intregii lumi. Faptul ca omul modern se confrunta cu solicitari fizice tot mai mici, datorita automatizarii si cibernetizarii intregii vieti socio-profesionale si familiale, face ca deconditionarea la efortul fizic sa reprezinte o constanta, care se exprima in mod deosebit la nivelul musculaturii antigravitationale, centura musculara a rahisului reprezentand o zona de maxima vulnerabilitate; asa se explica de ce solicitarile uneori chiar moderate, exercitate insa pe un teren vulnerabil prin lipsa antrenamentului cotidian, declanseaza frecvent suferinte care se cronicizeaza, dezechilibrand si decompensand functional coloana vertebrala, si in primul rand, segmentul lombosacrat. Scopul lucrarii este acela de a evidentia importanta si beneficiile kinetoterapie in prevenirea si tratarea lombosciaticii discale.

II.PARTEA GENERAL A

ste la

si¸ afectarea

de durerea lombara˘ este prezenta˘ si¸ durerea iradiata˘ pe traseul nervului sciatic

˘

1.Istoricul afec¸tiunii Lombosciatica este o durere de coloana˘ vertebrala˘ lombara˘ care iradiaza pe membrul inferior si care cel mai adesea este data de suferinta discului intervertebral. Spre deosebire de lumbago, in caz de lombosciatica sint afectate si radacinile componente ale nervului sciatic. "Lombosciatica se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara, care iradiaza˘ de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a coapsei si gambei, extinzindu-se uneori in directia halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic)".

2

Lombosciatica este consecinta iritarii mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de un fragment din nucleul pulpos. Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor discale, de catre boli neurologice infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul (nevrite). Pentru scurtarea evolutiei lombosciaticii trebuie adoptat imediat repausul la pat. De aceea, in cazul aparitiei starii dureroase lombosciatice, este necesar consultul medical, pentru a se stabili diagnosticul cauzal si tratamentul. In formele simple, care traduc fisurarea inelului fibros, unde predomina semnele de lumbago, despovararea coloanei prin repaus la pat si evitarea eforturilor fizice timp de 14 zile asigura vindecarea fara a mai fi necesare alte tratamente. Din nefericire, in aceasta faza se comit imprudente regretabile din partea bolnavilor care amina consultul medical, continuindu-si activitatea si efortul fizic. Continuarea activitatii supune zona lezata la presiuni mari ce pot atinge valori pina la 120-180 kg, ajungindu-se astfel la hernia de disc.

2.Etiopatogenie.Epidemiologia.

Boala este provocata, in 80 - 90% dintre cazuri, de compresiunea radacinilor L 5 si S 1 ale nervului sciatic, in spatiul interdisco-ligamentar. Teoretic, agresiunea radacinii nervului sciatic poate fi provocata de mai multe cauze, dar cel mai important mecanism este conflictul disco-radicular, respectiv compresiunea nervului prin protruzia sau hernierea discului intervertebral in spatiul interdisco-ligamentar. Hernia discala se produce printr-un proces de degenerescenta a discului. Se stie ca discul intervertebral este format din inelul fibros, o pasla fibroasa alcatuita din lamele concentrice - care inconjura nucleul pulpos - al doilea element al discului, constituit din tesut semilichid, incompresibil. Incepand din decada a II-a a vietii in nucleul pulpos apar leziuni degenerative de deshidratare si eventual fragmentare, iar in inelul fibros, manifestari de involutie (fisuri, calcificari). Pierzandu-si capacitatea de deplasare, mobilitatea, nucleul pulpos nu mai transforma presiunea in distensie, ci o transmite ca atare inelului fibros Alte cauze frecventele lombosciaticii sunt artrozele articulatiilor interapofizare, Stenoze de canal spinal fractura de corpi vertebrali, boli infectioase ale coloanei, boli inflamatorii ale coloanei, boli metabolcecum ar fii osteoporoza, osteomalacia, boala Paget si tumorile maligne. Solicitarile maxime ale coloanei lombare prin ridicarea greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele flexat sau in hiperextensie) solicita la maximum inelul fibros al discului intervetebral si acesta se poate fisura. Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai permite redresarea coloanei sau miscari de flexiune, rotatie sau extensie. Acesta este primul simptom al deteriorarii discului. Cea mai frecventa lombosciatica este de cauza mecanica, prin alterari degenerative ale discului intervertebral, favorizate de obezitate,tulburari de statica si de munca fizica. Lombosciatica discala este frecventa mai ales la barbati din cauza solicitarii coloanei, datorita efortului depus.

3

La eforturile fizice cu flexia importanta a coloanei vertebrale, ridicarea greutatilor si eventual torsiune, fisurile inelului fibros se largesc si e posibila angajarea nucleului pulpos in doua etape:

1.protuzia nucleului pulops pana la nivelul fibrelor perifrice ale inelului fibros in contact cu ligamentul posterior bogat inervat.acesta ar putea genera durerea de tip lumbago. 2.hernia discala sau prolapsul discal ;nucleul pulpos, prolabeaza in afara nucleului fibros, cu ruperea completa a acestuia si iritarea radacinilor nervului sciatic. In hernia de disc foarte frecvent, tesutul discal patrunde in spongioasa corpilor vertebrali, tesutul adiacent suferind un proces de remodelare.

tesutul adiacent suferind un proces de remodelare. Durerea lombara poate fi cauzata de anumite afectiuni

Durerea lombara poate fi cauzata de anumite afectiuni interne cum ar fi dureri ginecologice sau urologice, boli digestive, care iradiaza in segmental lombar. Epidemiologia

Sindromul lombosciatic ramane o problema de actualitate cu o frecventa deosebita, incapacitate de munca foarte ridicata, dificultate de a pune un diagnostic precis de cauzailitate, prin lipsa unei abordari unitare si sistematice interdisciplinare si de aici inconstanta terapiei adecvate, complexe, cu repercusiuni

4

socio-economice in toate tarile. Lombosciatica afecteaza ambele sexe dar cu un procentaj diferit. Studiile noastre au demonstrate ca frecventa aparitiei acestor discopatii este mai mare la barbati datorita efortului fizic depus si a solicitarii coloanei vertebrale in exces. Frecventa lombalgiei este de 70-80% din populatia adulta. Frecventa globala este de 90%, care creste cu varsta pacientilor.

3.Tabloul clinic Cel mai comun simptom aparut in faza incipienta a afectarii degenerative a discului intervertebral este de obicei durerea de spate care iradiaza in fese si talie. Intensitatea senzatiei dureroase difera in functie de intensitatea sistemului declansator, de locul si momentul aparitiei, de perceptia individuala. Din punct de vedere al modului de inserare si evolutiei, durerea poate fii clasificata in acuta si cronica. Durerea acuta este cea care are o finalitate protectoare, comandand reactii de evitare a agresiunii cauzale, sau impunand imobilizarea regiunii afectate, pentru a favoriza vindecarea si recuperarea. Acest tip de durere se incadreaza in reactia generala de aparare manifestata prin tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, midriaza, transpiratie palmara, accelerarea miscarii respiratorii.Sindromul psihic de insotire este anxietatea. Durerea lombara acuta netratata poate conduce la tulburari somatice si psihice grave, ducand la diferite complicatii si spre cronicizare. Durerea discogenica se refera la afectarea discului intervertebral. De obicei cauzeaza durere resimtita in partea inferioara a spatelui. Mai poate parea ca durerea provine din zona feselor sau partea superioara a coapselor. Durerea lombara poate avea un caracter moderat, ameliorata de repaus, sau dimpotriva devine intensa din fazele initiale ale bolii ,cu limitarea miscarii coloanei vertebrale. In alte cazuri se remarca crize dureroase permanente. Sciatalgia apare din momentul in care protruzia discala duce la atingerea si intindera radacinilor, cu iradiere de-a lungul membrului inferior. Simptomele si semnele sciaticii in functie de tipul de radacina afectat:

S1-Durerea iradiaza la nivelul fesei, fata posterioara a coapsei si gambei,tendonul lui Achile, calcai, marginea externa a piciorului, pana la degetul 5 si fata plantara a piciorului; L5-Durerea cuprinde fesa , fata postero-externa a coapsei, fata antero-externa a gambei ,regiunea dorsala a piciorului si haluce; L4-Durerea iradiaza pe fata externa a soldului, antero-externa a coapsei, anterioara a genunchiului si antero-interna a gambei, pana la glezna; L3-Durerea iradiaza in regiunea antero-externa a soldului, fata anteroara a coapsei si genunchi; L2-Durerea intereseaza portiunea superioara a coapsei,anterior, medial, lateral. In ceea ce priveste tulburarile de sensibilitate, acestea se manifesta sub forma de parestezii, hipoestezii sau chiar anestezia totala in dermatomul radacinii afectate.

5

Datorita scaderii fortei musculare si a hipotrofiei musculare afectarea radacinii L5 face ca mersul pe calcai sa fie dificil, in timp ce afectarea radacinii S1 va face dificil la mersul pe varfuri. In cazul proiectiei mediane posterioare a nucleului pulpos al discului se produc parestezii in zona perianala, fese si sacru, tulburari de defecatie, de erectie, si retentie urinara. Examenul obiectiv al bolnavului cu lombosciatica evidentiaza atitudine antialgica , trunchiul fiind inclinat de partea opusa celei dureroase. Aceste elemente asociaza limitarea miscarii de flexie si a inclinarii laterale la nivelul coloanei lombare. Obiectivarea durerii lombare se obtine prin manevrele de elongatie a nervului sciatic, care sunt urmatoarele:

-Semnul Laseque: ridicarea membrului inferior extins cu pacientul in decubit dorsal ; apare durere in coapsa si gamba la diverse unghiuri. -Semnul Lasegue contralateral: apare la herniile de disc voluminoase care au deposit linia mediana si consta in provocarea durerii in ridicarea membrului inferior de partea sanatoasa.Apare durerea la nivelul membrului inferior bolnav la ridicarea membrului inferior sanatos. -Semnul Lasegue inversat: pacientul este asezat in decubit dorsal pe planul patului si este rugata sa vina in pozitia de sezut, va aparea durerea lombara. -Manevra Bragard: flexia pe bazin a membrului inferior cu dorsiflexia piciorului ; flexia dorsala a piciorului provoaca durere. -Se va testa de asemenea mersul pe varfuri si mersul pe calcaie pentru determinarea radacinii nervoase afectate. -Testul Schober:este o metoda utila de apreciere a flexiei coloanei lombare. Pacientul sta in picioare cu calcaiele apropiate si se marcheaza doua puncte la o distanta de 10 cm intre ele si se flecteaza trunchiul. Din cauza limitarii coloanei vertebrale,distanta creste cu mai putin de 5 cm la cei cu lombosciatica discala. Proba indice-sol evidentiaza flexia ventrala a trunchiului si este pozitiv la 95%din cazuri; extensia este dureroasa la 35%din cazuri, flexia laterala dreapta-stanga este prezenta la 99%din cazuri, mai putin miscarea de torsiune.

Examenul neurologic: - tulburari de sensibilitate,parestezii permanente sau intermitente.Topografia lor distala da indicatii asupra localizarii herniei,si anume:la nivelul halucelui hernia L4-L5,in calcai,planta si degeteL5-S1.

- tulburari de sensibilitate superficiala: hiperestezie mai frecventa in formele hiperalgice si hipoestezie interesand mai mult sensibilitatea tactila si dureroasa, mai rar termica. Sensibilitatea profunda nu este afectata.Uneori este prezenta o hiperalgezie a tendonului lui Ahile.

6

- tulburari motorii-se intalnesc in propotie de 34% din cazuri sub forma de pareze, paralizii,

hipotonii si atrofii musculare, cu instalarea progresiva, mai rar brutala cand nu au prognostic nefavorabil. Prezenta unei pareze sau paralizii are valoare diagnostica topografica.

- tulburari de reflexe. Reflexul ahilian poate fi diminuat sau abolit in 60% in herniile L5-S1.Reflexul

medioplantar se gaseste uneori abolit inaintea celui ahilian. Reflexul rotulian,diminuat sau abolit, denota afectarea prin hernie de disc a L2-L3 sau L3-L4.

Explorari paraclinice: pacientul va trece printr-o serie de investigatii amanuntite radiologice din fata si profil. Tomografia computerizata a castigat un loc deosebit datorita evidentierii herniei de disc, sediul si eventual a unor patologii asociate. Probele biologice ale pacientului cu lombosciatica discala sunt in limitele normale.In cazul in care pacientul prezinta schimbari de valori normale ale probelor biologice, se va face o investigatie amanuntita pentru depistarea acestor cauze. 4.Aspecte anatomo-patologice

5.2.3.4.1.4.5.6.3.1.2.Coloana vertebrala mentine echilibrul vertical specific numai oamenilor. Rolul sau important se datoreaza si faptului ca are in alcatuire un canal vertebral ce contine maduva spinarii, o parte componenta a sistemului nervos central de la care pleaca cei 31 de nervi spinali ce parasesc maduva prin gaurile intervertebrale.

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –

Coloana vertebrala a omului este alcatuita dintr-o insiruire de vertebre si discuri intervertebrale. Curburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort, amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat. Tot curburile, pastreaza proiectia centrului de greutate in interiorul poligonului de sustinere.

Discurile intervertebrale sunt formate din tesut conjunctiv, adica dintr-un cartilaj, ce are rolul de a permite miscarea si de a amortiza socurile mecanice. Aceste socuri pot avea loc cu prilejul caderilor in picioare de la inaltime, sariturilor, ridicarii si purtarii unor greutati, a miscarilor de aplecare si torsiune efectuate la nivelul trunchiului, precum cele din momentul ridicarii greutatilor, a franarilor bruste sau a practicarii activitatilor sportive intr-o maniera neadecvata. La randul sau, discul este inconjurat de un inel fibros, care se poate rupe. Toate discurile inconjurate de inelul fibros propriu, precum si vertebrele de deasupra si de dedesubt, sunt consolidate de ligamente si muschi paravertebrali.

7

Rahisul lombar este in mod obisnuit compus din 5 vertebre si constituie baza coloanei vertebrale, care suporta cea mai mare parte din greutatea corpului.Vertebrele lombare au corpul cel mai voluminos dintre toate vertebrele, diametrul lor transversal depasindu-l pe cel antero- posterior.

lor transversal depasindu-l pe cel antero- posterior. Forma vertebrelor lombare difera in partea superioara fata

Forma vertebrelor lombare difera in partea superioara fata de cea inferioara. Portiunea superioara de deasupra vertebrei L4, constituie o zona de tranzitie oarecum libera, intre partea inferioara lombara legata de bazin si blocul toracic. Lombalgiile intalnite in aceasta regiune, insotite uneori de nevralgii, constituie un procent foarte mic, de numai 3% si sunt numite lombalgii inalte. Cea mai mare parte a lombalgiilor, 97% se intalnesc insa de la vertebra L4 in jos, reprezentand lombalgiile joase.In statica de ansamblu a coloanei vertebrale, segmentului lombar ii revine rolul cel mai important, ca segment situat la baza rahisului .In ortostatism, greutatea corpului, a bratelor si a trunchiului este transmisa prin coloana lombara spre membrele inferioare, greutate la care se adauga cea a oricarei sarcini purtate de partea superioara a corpului. In pozitie sezanda cu bratele sprijinite, incarcarea segmentului lombar se reduce considerabil, pentru a dispunerea complet in clinostatism. In suportarea acestor sarcini, rolul principal revine coloanei, corpilor si discurilor, articulatiile interapofizare participand numai in proportie de 20% la mecanismele de sustinere a coloanei. Rahisul lombar poseda miscari de flexie, extensie, inflexiune laterala si rotatie, care sunt de fapt rezultatul activitatii fiecarui segment spinal mobil. Din punct de vedere biomecanic, amfiartroza are 5 grade de libertate: 3 active-flexie extensie in jurul unui ax transversal, inclinare laterala in jurul unui ax sagital si rotatie in jurul unui ax vertical si 2 pasive-alunecare pe axe paralele a corpilor vertebral, datorita elasticitatii

8

discului .In timpul miscarii coloanei vertebrale, fortele impuse rahisului favorizeaza aparitia

degenerescentei osoase. Se pot distinge leziuni prin tractiune sau forfecare legate de utilizarea excesiva

a mobilitatii rahidiene si leziuni prin compresiune, legate uneori de cresterea sarciniolr de suport.

Daca exista un joc anormal al discurilor sau al vertebrelor intre ele, are loc lovirea ligamentului care le consolideaza, iar durerea lombara care apare se mai numeste si lombalgie, putand evolua spre criza de lumbago. Aceasta e insotita de blocajul zonei prin contractura musculaturii paravertebrale. Se vorbeste despre discopatia aflata in faza nechirurgicala. Socurile sau loviturile, mentinerea timp indelungat a unor posturi sau pozitii neadecvate, precum statul pe scaun la birou, in fata calculatorului, statul in picioare (ortostatismul prelungit), ridicarea si purtarea de greutati, inclusiv ghiozdanul sau geanta de catre copii si adolescenti sau gentile, plasele grele purtate de catre , adulti, alcatuiesc conditii favorizante degradarii bruste sau progresive a discului intervertebral, cu ruperea inelului. Degradarea consta in fragmentarea sau migrarea discului sau a unui fragment rupt al acestuia dincolo de inelul fibros. Cand apare hernierea sau deplasarea discurilor sau a fragmentelor provenite de la acestea, sunt presate tesuturile din jur, in special radacinile nervoase care pleaca de la maduva spinarii spre membrele inferioare. Avem de-a face astfel cu criza de lombosciatica. Criza este insotita de durere de spate care coboara pe un picior sau este asociata cu amorteala sau furnicaturi. Durerea poate duce la imposibilitatea mersului, cat si la dificultatea odihnei, a somnului. O alta cauza a discopatiei vertebrale lombare este reprezentata de degradarea lenta in timp, a structurii discurilor, cu scaderea distantei si apropierea vertebrelor. Ca urmare, incep sa se formeze osteofite sau ciocuri pe marginile sau pe conturul vertebrelor, la locul in care se lipesc ligamentele dintre vertebre. Discurile degradate se fragmenteaza si pot da si ele criza de lombosciatica. 5.Diagnostic pozitiv , Diagnostic diferential

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe existenta sindroamelor vertebral si radicular.

Sindromul radiular consta in durere, tulburari de sensibilitate si semne de deficit motor. Durerea este semnul cel mai caracteristic si urmeaza un traiect continuu: lombar, sacrat, fesa, coapsa, molet, picior. Mai rar durerea este discontinua, spastica sau sub forma de parestezii. Uneori, durerea este foarte intensa, marcand deficitul motor. Alteori diminua in repaus. De obicei se exacerbeaza in ortostatism prelungit, aplecare, redresare, tuse, stranut. Poate aparea dupa un traumatism, efort mare care solicita coloana sau chiar o miscare simpla. Tulburarea de sensibilitate mai frecvent intalnita este hipoestezia.

Obiectivarea durerii se face printr-o serie de semne:

- semnul Neri: aparitia de dureri sacrate, cu iradiere in sezut si membrul inferior, la flexia capului, bolnavul aflandu-se in decubit dorsal, cu gambele intinse;

9

- semnul Naffziger. aparitia durerilor in regiunea sacrata si gambe, la compresiunea jugularelor;

- semnul „calcaiului": durere ce apare la mersul pe calcai (flexia dorsala a piciorului sau flexia dorsala a

haluceului), in Sindromul vertebral la nivelul lui L4-L5

- semnul varful piciorului"; durere ce apare la mersul pe varful picioarelor (flexia plantara a piciorului

sau flexia ventrala a halucelului),

- semnul Bonnet: dureri ce apar la adductia coapsei pe bazin, cu gamba in flexie;

- semnul Lasegue (cel mai caracteristic si folosit): dureri pe traiectul nervului-sciatic prin ridicarea, de catre examinator, a membrului inferior cu genunchiul in extensie: cand este bilateral sau controlateral, sugereaza o compresiune medulara.

Sindromul vertebral se caracterizeaza prin atitudini vicioase si limitarea miscarilor coloanei vertebrale. Contractura musculaturii paravertebrale, care apare reflex, ca raspuns la agresiunea radacinii nervului, este un semn precoce. La palpare, musculatura este contractata, proeminenta, reliefata de partea convexitatii.

Diagnosticul diferential al sciaticii radiculare pune in discutie trei categorii de compresii:osoasa, epidurala, subdurala. -compresiuni de natura osoasa:cancerul vertebral lombar metastatic

spina bifida

-compresiuni din spatial epidural: varice epidurale

anomalii vertebrale tranzitionale lombalizarea vertebrei S1 sacralizarea L5

spondilolistezis stenoza congenitala a canalului lombar spondilartroza lombara osteopatii rarefiante spondilite infectioase osteoartropatia tabetica compresiuni ligamentare fibroze de teaca radiculara

anomalii congenitaleale sacului dural

granuloame,tumori,lipoame -compresiuni in spatial subdural: tumori ale cozii de cal

10

arahnoidite ale cozii de cal

anomalii ale sacului dur Nu trebuie uitata sciatica simulata observata la persoanele care ascund de obicei un interes si la care numai un examen complet poate sa stabileasca simptomatologia exacta, daca durerile sunt precis localizate si provocate prin diverse metode si teste de catre medic, daca exista modificari de reflexe si hipotonie musculara.Poate fi util semnul Neri: daca se cere subiectului sa ridice un obiect de pe sol, tinand memrele inferioare intinse, aplecarea va provoca dureri si il oblige pe pacient sa flecteze membrul inferior dureros. 6.Diagnostic functional:testare articulara

Mobilitatea intervertebrala diminua rapid cu varsta

testare musculara

NIVEL

2-13 ANI

35-49ANI

50-64ANI

66-77AN

Plan sagit

Plan front

Plan sagit

Plan front

Plan sagit

Plan front

Plan sagit

Pla

L1-L2

10

12

6

5

4

6

2

L2-L3

13

12

8

8

5

7

5

L3-L4

15

16

9

8

8

8

3

L4-L5

17

15

12

8

8

7

7

L5-S1

24

7

8

2

8

2

7

Pozitia zero, de start, este pozitia anatomica,in rectilinie: membrele superioare pe langa corp, palmele privesc inainte, gambele formeaza cu picioarele un unghi de 90 de grade sau sezand, pozitie in care bazinul este fixat. Bilantul articular:

[1.]

Flexia: masoara 80-90 de grade,50 de grade pentru coloana dorsala si 40 de grade pentru

cea lombara.

11

Mobilitati de apreciere:

1.Distanta indice-sol: pacientul se afla in pozitie anatomica,cu membrele inferioare extinse si executa flexia (fig.1), in mod normal, degetele ating solul.

flexia (fig.1), in mod normal, degetele ating solul. • Distanta deget 3-haluce: cu pacientul culcat in

Distanta deget 3-haluce: cu pacientul culcat in decubit dorsal, genunchii extinsi, se va masura distanta dintre degetul cel mai lung si haluce inainte si dupa flexie. In aceste cazuri intervine si flexia din articulatia coxo-femurala. Testul Schober: masurarea distantei dintre C7si S1 inainte si dupa flexie (fig.2). In mod normal, aceasta creste cu 6-8cm.

12

2.Extensia are 20-30 de grade si nu se poare masura clinic. Eventual cu goniometrul ca si la flexie, 3.Lateralitatea masoara 20-35 de grade. Se apreciaza locul unde degetul trei atinge coapsa, in miscarea de inclinare laterala sau distanta deget trei-sol in aceasta situatie. Cu goniometrul: din pozitie de start de ortostatism, goniometrul se aseaza pe linia spinelor iliace superioare sau pe linia bicreta, iar bratul mobil urmeaza sirul apofizelor spinoase, intreS1-C7; care se va inclina.(fig.3)

14

4.Rotatia: masoara 30-45 de grade. Se apreciaza din ochi dupa unghiul format intre linia umerilor in miscare si linia bicreta a pelvisului.(fig4.)

16

Toate aceste valori reprezinta medii variabile cu sexul, varsta, tonusul muscular, tipul de afectare a aparatului locomotor. Pozitia de functionare a coloanei dorso-lombare este pozitia anatomica, aceasta avand urmatoarele curburi masurate pe radiografii:

Lordoza cervicala=36 de grade(1)

Cifoza dorsal=35 de grade(2)

Lordoza lombara=50 de grade (3)

Bilantul muscular:

Muschii abdominali sunt: marele drept abdominal,marele oblic abdominal, micul oblic abdominal, transversal abdominal. Functia de ansamblu a muschiilor abdominali:

1.

[1.]

Functia dinamica:

flexori cand actioneaza sinergic

rotari ai coloanei dorso-lombare cand actioneaza in sinergie incrucisata

inclina lateral coloana dorso-lombara cand se contracta unilateral

2. Functia statica:

Echilibrare sagitala a coloanei dorso-lombare si a bazinului (delordozanti) si echilibrare transversala a spatiilor costo-iliace.

3.Functia expiratorie:

Ca muschi principali expiratori in expirul fortat si in tuse

4.Functia de expulzie in travaliu si in defecatie.

18

I. Flexia: Muschii drepti abdominali. Insertia de origine sa face pe partea externa a cartilajelor
I. Flexia: Muschii drepti abdominali. Insertia de origine sa face pe partea externa a cartilajelor

I. Flexia:

Muschii drepti abdominali. Insertia de origine sa face pe partea externa a cartilajelor costale 5,6,7,pe apendicele xifoidian, iar terminatia este pe marginea superioara a pubelui de spina pana la simfiza. Inervatia este metamerica , prin ultimele sase perechi de nervi intercostali. Muschii accesori ai functiei

19

statice:marele fesier, lordozant.Marele drept abdominal face retroversia bazinului si diminueaza lordoza lombara.Actiunea sa este de flexie,rotatie si inclinare a trunchiului. Stabilizam bazinul si membrele inferioare prin priza pe glezne sau genunchi. Pozitia FG si AG:in decubit dorsal, cu bratele pe langa corp, membrele inferioare intinse:

F1-palpam muschii drepti abdominali pe linia paraombilicara(intr-un effort de tuse sau stranut). F2-miscarea de flexie a trunchiului pana la decolarea spinelor omoplatului de pe planul patului. F3-miscarea pana la unghiul inferior al scapulei. F4-ridicarea completa a trunchiului, bratele intinse inainte si genunchii flectati.In aceasta situatie muschii principali care actioneaza fiind flexorii coapsei.(fig.5 test.flexiei)

20

Functia de fixare a bazinului de catre muschii abdominali se poate testa astfel:

Pozitia AG:decubit dorsal cu membrele inferioare intinse; F3-ridicarea membrelor inferioare la 70 de grade F4-ridicarea la 45 de grade F5-ridicarea lor la 15 grade si se opune rezistenta. (fig.6 testarea functiei de fixare a bazinului)

23

2. Extensia:Muschii iliocostal, erector spinae, lomgissmus thoracis(lungul dorsal)multifidus,interspinali.

Inervatia: este realizata de ramurile posterioare ale nervului rahidieni. Functia: -staiunea bipeda,rectitudinea coloanei vertebrale si echilibrul, alaturi de curburile coloanei vertebrale.

-in sinergie homeolaterala, iliocostalul si lungul dorsal produc o inclinare laterala a coloanei dorso-lombare,in timp ce transversal este rotator.

Testarea:stabilizam bazinul si membrele inferioare. Pozitia FG:in decubit ventral, bratele pe langa corp

F1-palpam masa comuna paravertebrala F2-extensie din coloana dorso-lombara limitata Pozitia AG-in decubit ventral,bratele pe langa corp F3-extensie completa,cu decolare pana la ombilic a trunchilui de pe pat,coloana vertebrala in rectilinie; F4,5-rezistenta pe toracele inferior si pe toracele superior pentru testarea coloanei lombare superioare.

(fig.7 Testarea extensiei)

25

3. Rotatia:

Muschii oblic mare si oblic mic, inervati de nervii costali 8-12 si de nervii mare si mic abdominogenitali, origine D7-L1. Muschiul oblic mare sau extern se insera pe fata externa a ultimelor 8 coaste,iar terminatia se afla pe jumatatea anterioara a crestei iliace pe pube si simfiza pubiana. El constituie orificiul superficial; al canalului inghinal.Micul oblic sau intern se insera pe creasta iliaca si se termina pe marginea inferioara a ultimelor cartilaje costale, pe aponevroza anterioara a oblicului mic si pe pube prin tendonul onjunct.

Functia:-in sinergie bilaterala, ei sunt flexori ai trunchiului -in sinergie incrucisata sunt rotatori ai trunchiului.Marele oblic roteste trunchiul de partea lui iar micul oblic de aceeasi parte cu el. Testarea:-stabilizam bazinul si membrele inferioare Pozitia FG:in sezand, cu bratele pe langa corp. F1-palpam muschii pe marginile laterale ale abdomenului F2-rotatia trunchiului,in timp ce bazinul e fixat pe testator. Pentru testarea marelui ombilic drept si a micului ombilic stang se va efectua o rotatie la stanga a trunchiu- lui.

Pozitia AG:decubit dorsal, membrul inferior drept intins, iar membrul inferior stang flectat, cu plant ape pat. F3:-rotatia trunchiului si ridicarea umarului drept,pana la desprinderea omoplatului pe pat ,catre stanga. Antebratele pe piept,mainile pe umeri. F4:-rotatia trunchiului si flexia lui, membrele superioare intinse inainte.

F5:-rotatia

trunchiului

si

flexia

lui,

membrele

superioare

sunt

la

ceafa.

Testarea muschiului transvers abdominal:

Insertia de origine se afla pe fata interna a ultimelor coaste ,pe apofizele transversale asle vertebrelor lombare sip e creasta iliaca.Terminatia se afla pe pube prin tendonul conjunct sip e aponevroza dreptilor abdominali. Inervatia este data de ultimele patru perechi de nervi intercostali si de nervul iliohipogastric si ilioinghinal, din radacinile D9-L1. Constituie centura fiziologica a abdomenului, este cel mai profound muschi. Abdominal, functia sa este de muschi expirator principal si antagonist al dia-fragmului.

27

Testarea sa este dificila,se practica testul cvadrupedic:masurarea perimetru-lui abdominal in cursul relaxarii peretelui abdominal si apoi in cursul contr-actiei sale,in mod normal apare o diferenta. Testarea musculara pentru ridicarea bazinului:

Muschiul patrat lombar: este un muschi inter-ilio-costal,situate in partea posterioara a trunchiului, care face parte din grupul muschilor mari ai abdomenului .Insertia superioara este pe marginea inferioara a coastei a 12-a si pe apofizele costiforme ale primelor trei vertebre lombare. Inferior se termina pe buza interna a crestei iliace si pe fata anterioa-ra a apofizelor transversale ale primelor patru vertebre lombare. Inervatia sa provine din al 12-lea nerv intercostal si din primele trei ramuri anterioare din plexul lombar.radacinile D12-L1. Functia : -cu bazinul fixat produce inclinare homolaterala a coloanei lombare coborarea coastei a 12-a. -cu coloana lombara fixate produce ridicarea hemibazinului homolateral -echilibreaza lateral bazinul. In caz de paralizie apare o as- censiune a bazinului de partea predominanta, este un bazin oblic de origine inalta. -in caz de paralizie a muschilor membrului inferior, poate realiza pasul. Testarea:stabilizam coloana dorso-lombara. Pozitia FG:in decubit dorsal, mainile apuca marginile mesei. F1:-palpam zona lombara profunda F2:-se ridica hemibazinul catre coastele flotante F3:-se ridica hemibazinul cu coastele flotante cu o usoara opozitie Pozitia AG:-rtostatism,i n sprijin unipodal, se ridica hemibazinul opus . F4,5:-se prinde piciorul de parteacaruia se ridica hemibazinul. 7.Explorari paraclinice:radiografii,CT,RMN;

Orice lombosciatica trebuie in principiu investigata cu un RMN sau in caz ca nu se poate examina cu un tomograf computer pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de hernie de disc. In multe cazuri, simtul clinic nu este suficient pentru diagnostic, intrucit multe sciatici ascund tumori sau compresii externe. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si¸ paraclinice: radiografii de coloana˘

28

lombara,˘ tomografia computerizata˘ si¸ RMN. Rezonan¸ta magnetica˘ nucleara˘ (RMN) pune diagnosticul

precis al gradului de afectare a discului intervertebral s¸i a rad˘ acinii˘

diagnosticul diferen¸tial. Lombosciatica trebuie diferen¸tiata˘ în primul rând de durerile renale (care sunt

înso¸tite de simptome urinare) sau de durerile de natura˘ digestiva˘ sau ginecologica.˘

nervoase. Se impune, de asemenea,

Examenele radiologice sunt frecvente fiind realizate modern cu aparate mobile de radiologie. Se vor face radiografii ale coloanei lombare pentru evidentierea unor posibile fracturi sau complicatii ale corpilor rvertebrali. In cazul afectiunilor coloanei vertebrale, diagnosticul se stabileste pe baza radiografiilor. Lombosciatica nu este o boala cronica, ea fiind cauzata in urma unei miscari bruste a corpului, de statul in curent, trepidatii, umezeala. Nu este insotita de modificari osoase.

Computertomografia, este folosita din ce in ce mai mult in explorarea politrumatismelor, necesita o aparatura de ultima generatie si folosirea substantelor de contrast permit obtinerea de rezultate excelente. Se va evidentia canalul vertebral. Rezonanta magnetica nucleara indica date definite despre structura organelor si vaselor,este eficienta pentru diagnosticarea leziunilor mielo-radiculare.

8. Prognostic

diagnosticarea leziunilor mielo-radiculare. 8. Prognostic Lombosciatica discala este o durere de spate ,mai precis a

Lombosciatica discala este o durere de spate ,mai precis a zonei lombare.Foarte frecvent apare dupa un efort fizic.Incidenta este mai crescuta la barbatI decat la femei .Nu are granite de varsta,in consecinta poate sa debuteze la orice varsta.Varsta medie este de 25-60 de ani. Nu prezinta modificari osoase decat in cazurile avansate unde se ajunge la hernie de disc. Lombosciatica debuteaza cu crize de lumbago, care netratate vor trece in lombosciatica discala. Tratamentul consta in aplicarea anumitor unguente si crème antialgice. Este important repausul la pat. Este caracterizata de aptitudini si pozitii vicioase, abordate de pacient pentru a nu produce durere. Pacientul va gasi pozitia antialgica. Afecteaza viata sociala deoarece pacientul nu se va putea misca sau nu isi produce durere. Daca lombosciatica este tratata si tinuta sub control, nu afecteaza viata cotidiana a pacientului.

9.Tratamentul igieno-dietetic

29

Pacientul va fi informat, despre principalii factori de risc, cum ar fi miscarile bruste, eforturile fizice intense ,frigul, umezeala, purtarea greutatilor in mod neobisnuit, statul sau dormitul in pozitii vicioase si incorecte, obezitatea, sedentarismul.Se vor evita factorii emotionali, cum ar fi stresul, anxietatea, frica, depresia. In majoritatea cazurilor s-a demonstrat ca inaintea aparitiei durerii lombare, pacientii au suferit de factori emotionali. Pacientul va fi rugat sa faca repaus la pat pe un plan plat si dur care sa nu solicite coloana vertebrala, timp de 5-10 zile. Se va cauta o pozitie antialgica, confortabila pentru pacient . In majoritatea cazurilor pacientii abordeaza pozitia de decubit dorsal cu genunchii flectati,in pozitie de cocos de pusca. Tratamentul medicamentos Principalele clase de medicamente utilizate în tratamentul nevralgiei sciatice sunt:

- antialgice

- antiinflamatoare nesteroidiene

- steroizi

- miorelaxante

- narcotice

- antidepresive

- medicamente pentru osteoporoza˘

- vitamine din grupul B

- trofice musculare

Antialgice:algolcalmin, paracetamol, sunt forme simple de compusi de tip analgezice. Antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, piroxicam, diclofenac, ibuprofen ,indometacin. In faze mai avansate se poate apela la decontracturante musculare, diazepam, clorzoxazon, mydocalm sau muscalm,indometacin. Medicatia antialgica si antiinflamatoare este eficace si este justificata de fenomenele congestive periherniare si radiculare. Se folosesc atat medicatia antialgica cat si cea antiinflamatorie,care amelioreaza durerile si fenomenele congestive. Steroizi:sunt lipide naturale sau sintetice,cu roluri foarte importante in organism. Miorelaxante:myolastan,fenobarbital,diazepam, Se folosesc si unguente sau crème ce contin substante antialgice sau antiinflamatoare. Tratamentul recuperator:Fiziokinetoterapia Fiziokinetoterapia este un domeniu de activitate complexa medicala, educationala, sociala si profesionala prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functionale pierdute de catre

30

un individ in urma unei boli sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i asigure posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta economic si social. Obiectivele de baza pe care si le propune fiziokinetoterapia sunt:

» combaterea durerii

» corectarea posturii si aliniamentului corpului

» relaxarea

» crestera mobilitatii articulare

» cresterea fortei musculare

» crestera rezistentei musculare

» coordonarea, controlul si echilibrul

» antrenarea la efort

» reeducare respiratorie

» reeducarea sensibilitatii, etc.

Kinetoterapia medicala analizeaza si corecteaza mecanismele deficitare ale miscarii asigurand activitati motrice normale si are in studiu aparatul neuro- mio- artro- kinetic. Aglomerarea de miscari fara sens si scop poate fi foarte periculoasa.

Este factorul esential pentru a asigura o reusita a tratamentului si pentru a combate recidivele.

Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.

Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate cu iradiere sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada.

In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor.

Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand durere moderata, suportabila. Tratamentul are anumite obiective care trebuiesc urmarite:

Profilaxia activa a recidivelor

Educarea paientului pentru a utiliza pozitii corecte si nonalgice

Prevenirea pozitiilor vicioase indelungate

31

Reducerea contracturilor musculare

Corectarea dezechilibrelor musculare

Cresterea mobilitatii coloanei vertebrale in deosebi cea lombara

Combaterea si evitarea durerii

Reducerea si evitarea complicatiilor

Reinsertie socio-profesionala

Fiziokinetoterapia contine mai multe mijloace terapeutice cum ar fii:electroterapia,kinetoterapia,masajul,hidrotermoterapia. Electroterapia: electroterapia inseamna folosirea curentului electric in scop terapeutic.contine mai multe tipuri de curenti cum ar fi:

-curenti de joasa frecventa(0-1000de HZ)

Curentul galvanic in scop terapeutic, sau galvanizarea se face dupa o anumita tehnica, dealtfel foarte usoara. Galvanizarile locale, care pot fi transversale (adica folosind poli opusi - de exemplu pozitivul - anterior pe coapsa, iar negativul - posterior pe coapsa) sau longitudinale (adica de-a lungul segmentului

- de exemplu: pol pozitiv - lombar, iar negativ - pe gamba sau planta). Se mai pot face galvanizari si in

apa, in niste vase speciale (celule), de unde si numele de bai galvanice bicelulare (de exemplu la maini)

sau patrucelulare (maini

- picioare). Durata unei sedinte este de 15 - 20 de minute, in serii de 10 -15 sedinte.

Actiuni si indicatii: curentul galvanic are urmatoarele proprietati fizice, chimice si biologice:

Fizice: curentul galvanic are un efect termic constant, prin incalzirea tegumentelor. Chimice: electroliza este efectul prin care ionii pozitivi (cationii) merg la catod, iar ionii negativi (anionii) merg la anod. Pe baza acestei proprietati se poate obtine disociatia electrolitica a unui medicament in solutie, medicament ce urmeaza a fi introdus in organism, cu ajutorul curentului electric. Biologice sau fiziologice: local se produc, dupa cele 15 - 20 de minute de la aplicarea galvanizarii, o vasodilatatie si un eritem, care explica efectul termic al curentului; are un bun efect analgezic (la anod); electroforeza si electroendosmoza ; -curenti cu impulsuri: Din acest tip de curenti fac parte: curentul diadinamic, care are o larga utilizare si o mare eficienta. - curenti de medie frecventa:cea mai folosita fregventa este ccea de 4000-10000 de HZ Actiuni si indicatii: efectul acestui curent este analgezic, excitomotor si trofic Contraindicatii: se vor evita aplicatiile in regiunea precordiala (insuficienta cardiaca, H.T.A. evoluata), in starile febrile, neoplazii

32

-curenti de inalta frecventa: sunt curenti alterantivi, cu o frecventa peste 100 000 de oscilatii/sec.(150000-300000 de MHz) Este contraindicate la persoanele carea au stimulatoare cardice. Kinetoterapia.

Exercitiile trebuie facute sub indrumarea unui kinetoterapeut, cel putin pentru inceput, si ele sunt:

1. exercitii de postura

2. exercitii pentru muschii spinali

3. exercitii de relaxare.

Se utilizeaza atat tehnici akinetice cat si kinetice incepand de la postura si terminand cu exercitii de contrarezistenta. In perioada acuta, kinetoterapeutul se va limita doar la scaderea contracturii musculare lombare si a iritatiei radiculare. Se recomanda posturi antialgice si exercitii de facilitare. In perioada subacuta, se vizeaza relaxarea musculaturii contracturate. Se vor face manevre decontracturante, se vor folosi exercitii isometrice si izotonice. In faza cronica se va insista pe asuplizarea coloanei lombare, se vor face tonizari ale musculaturii, si se vor aplica exercitii liber-active, si cu rezistenta pentru cresterea fortei musculare. Se vor realize posturi corectoare pentru constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si a bazinului.

-Masajul: În prezent, terapia prin masaj, numita˘ si¸ terapie somatica˘ presupune si¸ aplicarea altor tehnici de masare asupra structurii musculare si¸ a ¸tesuturilor moi ale corpului, tehnici de constrângere, de

producere a unor vibra¸tii, leganare,˘

Toate aceste tehnici sunt folosite în beneficiul sistemului muscular si¸ osos, al celui circulator sangvin si¸

limfatic, precum si¸ al sistemului nervos sau al altor sisteme din organism. Masajul are efecte generale asupra pacientului,este benefic datorita relaxarii si decontracturarii zonei lombare. Are efect miorelaxant, creste temperatura corporala locala, scade durerea. In lombosciatica acuta se va efectua un masaj sedativ, care presupune efectuarea neteziriilor si vibratiilor si eventual a usoarelor frictiuni, antialgic,la nivelul regiunii lombosacrate si a membrului inferior cu sciatalgie. Manevrele se vor efectua cu o intensitate redusa, scopul fiind de relaxare. Nu se produce durere. -Hidrotermoterapia:

Este tratament complementar cu o eficacitate marita cu ajutorul proprietatilor fizice si chimice ale caldurii si ale apei. Hidrotermoterapie se recomanda la pacientii cu lombosciatica discala numai inafara puseelor de acutizare,individualizat sub forma de:

fric¸tionare, framântare˘

si¸ presare.

33

dus subacval

bai cu bule

bai kinetice

bai cu plante

cataplasme umede si reci

bai cu aer comprimat

impachetari cu namol

impachetari de parafina

sauna

-Balneoterapie: tratarea bolilor prin întrebuin¸tarea metodica˘ a apelor termale sau minerale si a namolului; In puseul acut al lombosciatiici discale este contraindicate balneoterapia deoarece intensifica durerea,insa,se vor face proceduri de balneatii in afara puseelor algice. Este indicat ca pacientul cu lombosciatica discala sa frecventeze statiuni cu apa sulfuroasa, termala si sarata. Va actiona asupra intregului organism atat in cura externa c at si in cura interna. Se vor avea in vedere cei trei factori ai apelor:termic, mecanic, chimic; Se vor utiliza ape termale acratoterme in cura externa. Actiunile si mecanismele sunt legate de efectul termic,mecanic si chimic prin absosbtie transtegumentara. Statiuni recomandate ar fi:Baile 1 Mai, Baile Felix, Geoagiu, Toplita; Apele sulfuroase: sulfatul este un element cu importante roluri in organism Sulful patrunde in compozitia acidului condroitin sulfuric din cartilajul hialin si din lichidul sinovial. Statiuni recomandate ar fi: Calimanesti,Olanesti,Pucioasa,Herculane; Apele cloruro-sodice sau sarate: au efect antiinflamator si antialgic,favorizeaza programul kinetic datorita densitatii apei; Statiuni recomandate ar fi: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slanic Prahova, Govora, Bazna si Olanesti . Mentionam aici si lacurile helioterme, formate din straturi de apa de concentratii diferite, care se incalzesc la soare in mod inegal, in profunzime fiind mai calde. Exemplu: Sovata, Lacul Ursu, lacurile de la Ocna Sibiului.

34

-Tratamentul chirurgical: Circa 85% din cazurile de lombosciatica se rezolva cu tratament conservator si numai 15% necesita o interventie chirurgicala. Este rezervat în mod special sciatalgiilor discale. Realizeaza˘ extirparea nucleului pulpos, laminectomia decompresiva;˘ prin aceasta˘ metoda˘ se

elimina˘ materialul prolabat si¸ se decomprima˘ rad˘ acina˘ nervoasa˘ interesata.˘ Rezultateale pot fi excelente la aproximativ 80 % din bolnavi. Tratamentul chirurgical este indicat în medie la 15 % din nevralgiile sciatice, reprezentate de forme clinice deosebite, caracterizate prin lipsa de raspuns˘ la tratamentul medical corect efectuat:

- sciatica hiperalgica,˘ rebela˘ la tratament medicamentos dupa˘ 10-14 zile,

- sciatica prelungita,˘ care dureaza˘ mai mult de 3 luni sub tratament medicamentos,

- sciatica intens recidivanta,˘

- sciatica paralizanta˘ cu sindrom radicular pur,

- sciatica paralizanta˘ cu sindrom de coada˘ de cal.

În formele paralizante interven¸tia chirurgicala˘ trebuie efectuata˘ urgent (24-48 de ore). De pu¸tina˘ vreme se ofera˘ o noua˘ posibilitate terapeutica˘ – chimionucleoliza. Aceasta˘ tehnica˘ presupune injectarea de chimiopapaina˘ în discul prolabat identificat prin discografie; substan¸ta injectata˘ este o enzima˘ ce hidrolizeaza˘ proteoglicanii si¸ dizolva˘ o parte din nucleul pulpos, far˘ a˘ a leza colagenul inelului fibros. Acest tratament nu poate fi indicat decât în formele rezistente la tratamentul medical si¸ dupa˘ confirmarea diagnosticului prin sacoradiculografie. El comporta˘ si¸ contraindica¸tii: sciatica paralizanta,˘

sindromul de coada˘ de cal, canal lombar îngust, hernie foarte voluminoasa,˘ hernii discale multiple, alergie la chimiopapaina˘

10.Reinsertie socio-profesionala:

Lipsa conditiei fizice predispune la lezarea spatelui,intrucat acesta nu este suficient de flexibil. Din acest motiv, pastrarea unei bune conditii fizice este importanta pentru prevenirea durerii lombare. Kilogramele in plus suprasolicita toate articulatiile care sprijina greutatea corpului, inclusive pe cel al coloanei vertebrale. Aceasta va duce la accentuarea curburilorei si la accentuarea uzurii articulare. Postura corecta nu este posibila in absenta mobilitatii coloanei si a unui tonus muscular bun. Flexibilitatea coloanei si forta muschilor care o sustin sunt factori importanti, fata de care coloana vertebrala isi pierde din capacitatea de absorbtie a socurilor si devine mai vulnerabila la leziuni. Articulatiile trebuie folosite pentru a se mentine mobile,dupa cum si muschii, trebuie folositi pentru a-i mentine puternici. Stilul de viata al multora dintre noi nu este de natura sa mentina o buna mobilitate articulara si un tonus muscular puternic, motiv pentru care adoptarea unui program de exercitii fizice este esential pentru mentinerea articulatiilor si muschilor in cea mai buna stare de functionare. Lucrul acesta poate fi realizat

prin efectuarea exercitiilor generale cum sunt inotul,mersul pe

creste forma fizica. Pe linga aceste exercitii generale,exercitiile prezentate mai jos, daca sunt efectuate o data pe zi vor asigura intretinerea mobilitatii coloanei si fortei musculare care ajuta la prevenirea

;care au in plus si avantajul de a

35

leziunilor spatelui. Aceste exercitii au rolul de a preveni durerea si pot fi practicate numai cu conditia sa nu existe dureri de spate inainte de a incepe.In caz contrar sau daca in timpul efectuarii lor apar dureri de spate va trebuii consultat medical sau fizioterapeutul pentru a putea fi siguri ca se poate continua.Exercitiile se vor efectua intr-o maniera lenta controlata incepand doar cu cateva repetitii pentru fiecare si crescand treptat,timp de mai multe zile pana la numarul de repetitii recomandate. Activitatile gospoderesti presupun ridicari,purtari de greutati,aplecari,trageri,impingeri,si lucrul de la niveluri diferite.Executarea constanta a acestor activitati poate cauza durere de spate. Este important ca suprafetele de lucru si mesele sa fie astfel situate incat ustensilele sa fie cat mai la indemana. Intrucat foarte mult dintre activitatile gospoderesti se executa in picioare, este foarte important ca suprafata pe care se lucreaza sa fie la inaltimea adecvata, adica jumatatea distantei dintre incheietura pumnului si talie, atunci cand se sta in picioare cu bratele atarnand pe langa corp. Daca suprafata de lucru este prea joasa, atat portiunea inferioara cat si portiunea cervicala a spatelui , precum si bratele si umerii sunt suprasolicitate in mod ne-necesar. Nu este intodeauna posibil sa se asigure conditii ideale de lucru, dar zona in care se lucreaza poate fi adaptata folosind putina imaginatie, de ex.daca chiuveta din bucatarie este prea joasa,se poate aseza in ea un mic lighean cu fundul in sus,deasupra caruia se plaseaza vasul care se spala. Inaltimea mesei de calcat poate fi ajustata .De asemenea avand vedere ca petrecem atat de mult timp stand in picioare , papuci de dormitor nu ar trebui purtati toata ziua.Cei mai potriviti sunt papucii cu tocul de 2,5-3cm. Pentru a odihni spatele in timpul lucrului in picioare, se va aseza unul din picioare pe un scaunel sau intr-un sertar de dulap deschis.Nu se sta niciodata in picioare daca se poate sedea, de exemplu in timp ce se calca rufe, se curata zarzavatul, se mixeaza Prezenta unui scaun inalt in bucatarie este o necessitate.Exista scaune inalte care au partea pe care se sta usor inclinata inainte.Aceasta permite celui care sta pe el sa aplece talpile pe podea in timp ce spatele adopta o postura adecvata timului de lucru. Principiile ridicarii greutatilor expunse mai sus se vor aplica intotdeauna.Ori de cate ori este posibil se evita ridicarea obiectelor direct de pe podea de ex. prin plasarea cosului de rufe pe un scaun inainte de a se umple, evitand astfel aplecarea ne-necesara. Pentru ducerea greutatilor: se folosesc aceleasi principii de baza careau fost expuse mai sus. Se indoaie usor genunchii si se aduce unul din picioare usor mai in fata.Este preferabil ca in loc sa se apuce obiectele de sus, de deasupra capului,sa se foloseasca un scaun cu partea pe care se sta mai mica decat baza.

36

Tragerea si impingerea : se vor folosii aceleasi principii de baza ca cele expuse mai

Tragerea si impingerea: se vor folosii aceleasi principii de baza ca cele expuse mai sus.In timpul tragerii sau impingerii obiectelor de ex.mobila , mentineti spatele drept ,desi aceasta nu inseamna ca el va fi in pozitia verticala. Activitatile cotidiene: exista multe activitati care merita o mentiune specifica cum ar fi :mersul la cumparaturi. Aceasta activitate implica multe miscari care solicita spatele,cum ar fi ridicarea si transportul sacoselor cu cumparaturi ,transportarea lor pana acasa.Intr-o masina cu portbagaj spatios se impart cumparaturile, asizati apoi pe rand pe marginea portbagajului si coborati inainte prin indoirea genunchilor, cu un picior mai in fata.Daca se merge la cumparaturi cu caruciorul, se tine aproape de corp pentru a evita rasucirile non-necesare. Facerea patului: in timpul facerii patului este bine sa se ingenuncheze sau cel putin sa se indoaie genunchii. Sederea: indoiti genunchii pentru a ridica sticle cu lapte sau alte articole de acest fel. Rufele: pentru a evita aplecarea sau rasucirea in timpul umplerii cu rufe,masina de spalat sau uscatorului cu umplere prin fata aplecati-va pe un genunchi.Sprijiniti-va la revenirea la pozitia normala. Aspirarea prafului: sa va amintiti decele doua bazecand aspirati:-relaxati picioarele si tineti picioarele indepartate. Aceasta va determina ca greutatea corporala sa revina picioarelor sin u spatelui. Lasati ca piesa aspiratorului sa alunece pe covor.nu apasati in jos ca si cum ati sapa in covor. Curatarea sobei: ingenuncheati in fata usii sobei si apropiati-va cat mai mult posibil in timp ce inlaturati cenusa din ea. Ridicarea cosului de gunoi: cosurile mai mari vor fi ridicate de 2 persoane. Daca nu exista decat o singura persoana disponibila,se vor folosi cosuri mai mici si se vor aplica principiile ridicarii greutatilor expuse mai sus. Ingrijirea copiilor: ingenuncheati intotdeauna atunci cand imbaiti sau uscati copilul.Nu mai purtati copilul in ham in data ce isi poate tine capul in sus singur.purtati-l in spate, alegeti un carucior usor rabatabil, si cu maner inalt.Indoiti genunchii atunci cand ridicati copilul de jos dau din patut.Alegeti un patut care sa aiba una din margini mobile.Coborarea ei va usura mult ridicarea si asezarea copilului in patut.

37

Autoprotejare in atacurile de lombosciatica: majoritatea pacientilor doresc sa revina rapid la modul de viata normal insa fie sunt nesiguri in ceea ce priveste modul de a se comporta cu durerea,se tem sa faca ceea ce ar putea inrautatii lucrurile,fie vor incerca sa functioneze normal,darn u neaparat correct,si deci vor irita si vor prelungi procesul vatamator.Daca pare sa existe un element inflamator al durerii,spatele trebuie trata orice tesut neted,cu gheata,odihna,de la activitatile complexe si medicatie antiinflamatorie.Daca durerea pare a fii de cauza mecanica,atunci pozitionarea corecta a spatelui poate fi cel mai pretios inceput. Aplicatii cu gheata: aplicarea se face cat mai repede posbil,daca aceasta masura se ia in primele 15-20 de min.,ea putand scurta tratamentul cu zile sau poate cu saptamani.Este putin probabil ca pacientul va avea la indemana una dintre pachetele comerciale de gheata, dar pachetele de mazatre congelate sunt un substitute bun si sunt disponibile pentru majoritatea pacientilor. Intre punga si tegument se va pune un prosop,pentru a preveni aparitia degeraturilor sau edemelor.Este contraindicate aplicarea la pacientii cu probleme sau la cei cu istoric recent de boli cardice,si nici la cei care au diminuata sensibilitatea pielii.Repusul, odihna:timpul necesar pentru acesta depinde foarte mult de gradul de afectare si de severitatea durerii. Poate varia de la o simpla evitare de a provoca durerea,pana la aplicarea repausului la pat,insa cel de-al doile caz este destul de rar.Pacientii trebuie incurajati sa-si continue modul de viata pe cat de normal este posibil, cu evitarea activitatiilor provocatoare de durere ,cum ar fii ortostatismul prelungit,perioadele mari de condus auto,activitatile sau sporturile manuale si cu o realizare totala de ingrijire a spatelui,ar trebuii sa se observe o inbunatatire zilnica.Repausul la pat trebuie realizat totusi correct,combinat cu schimbari de pozitie sau miscare, atat cat durerea va permite, fie in pat ,fie pe podea.Este acordat insa un timp pentru ca spatele sa se relaxeze in fiecare dintre pozitii,inainte de a trece la alta. Iradierea durerii: este important sa se explice pacientului ca durerea din memrele inferioare provine de la cea a coloanei lombare, ca nu este nimic in neregula cu ele,si ca pozitionarea coloanei trebuie combinata cu cea a membrelor inferioare.vor fii prezentate pacientului posibilele pozitii care pot provoca durerea:a sta cu ambele picioare sprijinite pe un taburete,cu ele intinse in cada de baie, sau cu ele ridicate usor in pat. Caldura sau masajul picioarelor poate parea linistitor,darn u va ajuta la reducerea durerii;de fapt aplecarea in fata pentru a face acest lucru auto-pasiv poate chiar exacerba durerea. Ridicarea in pat: se va efectua o rostogolire a ambelor picioare pe o parte, spre marginea patului,cu sprijin pe unul din coate; apoi mana va impinge in pat spre pozitia sezand in timp ce picioarele se coboara pe langa marginea patului. Se aluneca la marginea patului, cu ambii genunchi flectati,se indreapta spatele si apoi se extend genunchii, radicand astfel corpul in ortostatism.

38

Punerea sosetelor si pantofilor: o astfel de sarcina usoara poate constituii o mare dificultate in

Punerea sosetelor si pantofilor:o astfel de sarcina usoara poate constituii o mare dificultate in cazul unui atac acut de durere.Este sugerat ca pacientul sa stea in pat intins pe spate ,se ridica piciorul panacand este posibil ca sosetasa fie pusa,in timp ce spatele ramane sprijinit in pat. III. CERCETARI PERSONALE

1.Ipoteze de lucru Lombosciatica discala afecteaza diferite persoane cu diferite functii profesionale,de la sedentari,la cei care practica munci fizice intense si apare de regula la grupe de varsta medie intre 25-60 de ani. Factorul esential care asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung cu reducerea reala a riscului de recidiva,consta din adoptarea unui program kinetic adaptat. Individualizarea tratamentului in functie de particularitatiile pacientului reprezinta o necesitate pentru realizarea obiectivelor :

Profilaxia activa a recidivelor

Educarea paientului pentru a utiliza pozitii corecte si nonalgice

Prevenirea pozitiilor vicioase indelungate

Reducerea contracturilor musculare

Corectarea dezechilibrelor musculare

Cresterea mobilitatii coloanei vertebrale

Combaterea si evitarea durerii

Reducerea si evitarea complicatiilor

39

Reinsertie socio-profesionala

De aceea pacientii vor fi mereu supravegheati de un cadru medical. In cazul in care apar complicatii in timpul tratamentului kinetic, se va intrerupe sedinta si se va anunta medicul. 2.Materiale si metode de lucru

Tehnicile care stau la baza realizarii˘

categorii:tehnici akinetice si tehnici kinetice. Din categoria tehnicilor akinetice fac parte: Imobilizarea (de punere în repaus, de contentie, de corectie)Psturarea(corectiva si de facilitare). Din categoria tehnicilor kinetice fac parte: tehnici kinetice statice (contractia izometrica,˘ relaxarea musculara);˘ tehnici kinetice dinamice: active (reflexe si voluntare) si pasive (prin tractiuni, prin asistenta,˘ sub anestezie, autopasiva,˘ pasivo-activa,˘ prin manipulare).

Tehnici akinetice Tehnicile akinetice au doua˘ caracteristici de baza:˘

determina˘ miscarea segmentului. Imobilizarea Imobilizarea se caracterizeaza˘ prin mentinerea si fixarea artificiala,˘ pentru anumite perioade de timp, a corpului în întregime sau doar a unui segment într-o pozitie determinata,˘ cu sau far˘ a˘ ajutorul unor instalatii sau aparate. Imobilizarea suspenda,˘ în primul rând, miscarea articulara,˘ ca si contractia dinamica˘ voluntara,˘ dar permite efectuarea contractiilor izometrice a muschilor din jurul articulatiilor respective.

Imobilizarea poate fi totala,˘ daca˘ antreneaza˘ întregul corp, sau poate fi regionala˘, segmentara,˘ locala,˘

daca˘ implica˘ parti˘

Imobilizarea totala˘ are ca scop obtinerea repausului general în: politraumatisme, arsuri întinse, boli cardio-vasculare grave, paralizii etc.

Imobilizarile˘

corpului, concomitent cu pastrarea˘

urmarit,˘

- imobilizare de punere în repaus – indicate în: traumatisme craniocerebrale, medulare, toracice, procese

inflamatorii localizate (artrite, tendinite, miozite, arsuri, flebite etc.) precum si alte procese ce determina˘

algii intense de mobilizare. Imobilizarea se face pentru segmentul respectiv si se realizeaza˘ pe pat, pe suporturi speciale, în esarfe, orteze etc.

- imobilizare de contentie – consta˘ în mentinerea “cap la cap” a suprafetelor articulare sau a

fragmentelor osoase; blocheaza˘ un segment sau o parte dintr-un segment într-un sistem de fixatie externa˘ (aparat gipsat, atela,˘ plastice termomaleabile, orteze, corsete etc.). Tehnica este utilizata˘ pentru consolidarea

unui program de kinetoterapie se clasifica˘ în doua˘ mari

absenta contractiilor musculare voluntare; nu

ale corpului.

regionale, segmentare sau locale realizeaza˘ imobilizarea completa˘ a unor parti˘

libertatii˘

ale

de miscare a restului organismului. În functie de scopul

pot fi:

40

fracturilor, în luxatii, artrite specifice, discopatii etc.

- imobilizare de corectie consta˘ în mentinerea pentru anumite perioade de timp a unor pozitii corecte,

corective sau hipercorective în vederea corectarii˘

retracturi (genu flexum, recurbatum etc. posttraumatic, paralitic, degenerativ etc.) deviatii ale coloanei

vertebrale în plan frontal sau sagital (scolioze, cifoze etc.).

Imobilizarea de corectie se realizeaza˘ cu aceleasi sisteme ca si cea de contentie. Nu pot fi corectate decât posturile defectuoase, care tin de tesuturi moi (capsula,˘ tendon, muschi etc.). Doar când osul este

în crestere, anumite tipuri de imobilizare pot influenta forma sa. Imobilizarile˘

urmeaza˘ în general unor manevre si tehnici fie ortopedo-chirurgicale, fie kinetologice (tractiuni,

manipulari,˘ miscari˘ pasive sub anestezie etc.). Posturarea

Posturarile˘

se recomanda˘ preventiv în boli a caror˘

Din patologie amintim câteva afectiuni în care posturarea reprezinta˘ o tehnica˘ de baza˘ a kinetoterapiei:

reumatismul inflamator cronic si în general artritele, indiferent de etiologie, coxartroza, lombosacralgia cronica˘ de cauza˘ mecanica,˘ paraliziile de cauza˘

centrala˘ sau periferica,˘ deviatiile de coloana˘ sau ale altor segmente etc. Posturarile˘

adreseaza˘ doar partilor˘ este posibila˘

decât la copii si adolescenti în crestere. Uneori se recomanda˘ ca postura (mai ales cea libera)˘ sa˘ fie adoptata˘ dupa˘ o încalzire˘ prealabila˘ a respectivei zone sau, eventual, sa˘ fie aplicata˘ în apa˘ calda.˘ De un mare interes în recuperarea functionala˘ sunt posturile seriate care se fixeaza˘ cu orteze amovibile,

pe masur˘

pentru posturi – imobilizari˘

miscare câstigate prin kinetoterapia din timpul zilei.

Din punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi:

- libere (posturi corective) sau autocorective; Acestea sunt atitudini impuse pacientului si adoptate

voluntar de acesta, pentru corectarea progresiva˘ a limitarilor˘

mai ales, în hipertonii reversibile. Posturarile˘

întregului corp, realizând posturari˘

segment al acestuia.

- liber-ajutate (prin suluri, perne, chingi etc.) sau realizate manual;

- fixate (posturi exterocorective; instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau instalatii. Acestea

restabilesc mobilitatea articulara˘ utilizând greutati˘

plasate proximal sau distal de articulatia mobilizata;˘ indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu scripeti.

unor atitudini deficiente: devieri articulare prin

de contentie si corectie

corective sunt cele mai utilizate în kinetologia terapeutica˘ sau de recuperare. În multe cazuri

evolutie este previzibila,˘ determinând mari disfunctionalitati.˘

corective se

moi, al caror˘

tesut conjunctiv poate fi influentat. Corectarea devierilor osoase nu

a˘ ce se câstiga˘ din deficitul de corectat. Se considera˘ ca˘ noaptea este cel mai potrivit interval

în diverse aparate, în scop corectiv sau de pastrare˘

a amplitudinilor de

amplitudinilor articulare. Sunt indicate,

autocorective folosesc greutatea unui segment sau a

segmentare, mentinute prin greutatea unui membru sau a unui

(încarc˘

aturi):˘

directe (saculeti˘

de nisip, suluri, perne)

41

Aceste posturari˘

–genunchi si sold, pentru celelalte putând fi chiar nefaste. Mentinerea nu depaseste˘

solicita˘ intens articulatia, de aceea se folosesc mai ales pentru articulaiile mari

15-20 de minute.

Posturari˘

de facilitare: Posturarile˘

induc efecte de facilitare asupra organelor interne. În vederea

facilitarii˘

unui proces fiziologic perturbat de boala,˘ pozitionarea corpului într-o anumita˘ postura˘ poate

reprezenta un tratament de mare valoare.

Tehnici kinetice

Tehnicile kinetice statice: se caracterizeaza˘ prin modificarea tonusului muscular far˘ a˘ sa˘ determine miscarea segmentului. Contractia izometrica˘ reprezinta˘ o contractie musculara˘ în care lungimea fibrei musculare ramâne˘

constanta,˘ în timp ce tensiunea musculara˘ atinge valori maxime, prin activarea tuturor unitatilor˘

ale grupului muscular respectiv. Contractia izometrica˘ se realizeaza˘ far˘ a˘ deplasarea segmentelor, contra unei rezistente egale cu forta maxima˘ a muschiului respectiv sau când se lucreaza˘ contra unei greutati˘

mai mari decât forta subiectului, dar imobile. În realitate, se produce o microdeplasare, neglijabila,˘ între momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxarii.˘ Relaxarea musculara:˘ se realizeaza˘ când tensiunea de contractie a muschiului respectiv scade, muschiul se decontractureaza.˘ Relaxarea poate fi considerata˘ ca o atenuare a tensiunii de orice natura˘ (nervoasa,˘ psihica,˘ somatica)˘ cu schimbarea centrului de atentie, de concentrare sau de efort. Relaxarea reprezinta˘

un proces psihosomatic, pentru ca˘ se adreseaza˘ concomitent atât starii˘

crescuta,˘ cât si starii˘

Relaxarea musculara˘ poate fi:

- generala˘ - proces în legatur˘

- locala˘ - se refera˘ la un grup muscular

Relaxarea ca tehnica˘ kinetica˘ statica˘ se refera˘ la relaxarea locala.˘ Tehnicile kinetice dinamice: se realizeaza˘ cu sau far˘ a˘ contractie musculara˘ - ceea ce transeaza˘ de la început diferenta dintre tehnicile active si cele pasive. Miscarea activa:˘ reflexa;˘ voluntara;˘ Mobilizarea activa˘ se caracterizeaza˘ prin implicarea contractiei musculare proprii segmentului ce se mobilizeaza.˘

motorii

de tensiune musculara˘

psihice tensionate, vizând o reglare tonico-emotionala˘ optimala.˘

a˘ cu relaxarea psihica˘

Miscarea activa˘ reflexa˘ este realizata˘ de contractii musculare reflexe, necontrolate si necomandate

voluntar de pacient; miscarile˘

motorii. Contractia reflexa˘ se poate produce prin reflexe medulare si supramedulare.

Miscarea activa˘ voluntara˘ - caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntara,˘ comandata,˘ ce se realizeaza˘ prin contractie musculara˘ si consum energetic. În miscarea voluntara˘ contractia este

izotonica,˘ dinamica,˘ muschiul modificându-si lungimea prin apropierea sau departarea˘ insertie.

Obiectivele urmarite˘

prin mobilizarea activa˘ voluntara,˘ sunt: cresterea sau mentinerea amplitudinii

apar ca raspuns˘

la un stimul senzitivo-senzorial în cadrul arcurilor reflexe

capetelor de

42

miscarii˘

coordonarii˘

Modalitatile˘ tehnice de mobilizare activa˘ voluntara˘ sunt urmatoarele:˘ Mobilizarea libera˘ (activa˘ pura)˘ - miscarea este executata˘ far˘ a˘ nici o interventie facilitatoare sau opozanta˘ exterioara,˘ în afara, eventual, a gravitatiei.

Mobilizarea activa˘ asistata˘ – miscarea este ajutata˘ de forte externe reprezentate de: gravitatie, kinetoterapeut, montaje cu scripeti etc., far˘ a˘ ca acestea sa˘ se substituie fortei musculare mobilizatoare. Miscarea este denumita˘ activo-pasiva˘ atunci când pacientul initiaza˘ activ miscarea, însa˘ nu o poate efectua pe toata˘ amplitudinea, motiv pentru care este necesara˘ interventia unui ajutor spre finalul miscarii.˘ Denumim miscare pasivo-activa˘ în cazul în care pacientul nu poate initia activ miscarea, dar odata˘ ce

este ajutat în prima parte a miscarii,˘

- când forta musculara˘ este insuficienta˘ pentru a mobiliza segmentul contra gravitatiei;

- când miscarea activa˘ libera˘ se produce pe directii deviate, datorita˘ rotatiei capetelor osoase articulare sau suferintelor neurologice, care perturba˘ comanda sau transmiterea motorie; Mobilizarea activa˘ cu rezistenta˘ - în acest caz forta exterioara˘ se opune partial fortei mobilizatoare proprii.

Tehnica mobilizarii˘

musculare. În miscarea voluntara˘ muschii actioneaza˘ ca agonisti, antagonisti, sinergisti si fixatori.

Agonistii sunt muschii care initiaza˘ si produc miscarea, motiv pentru care se mai numesc “motorul

primar”. Antagonistii se opun miscarii˘

elastica˘ musculara,˘ care intervine de obicei înaintea celei ligamentare sau osoase. Muschii agonisti si antagonisti actioneaza˘ totdeauna simultan, însa˘ rolul lor este opus:

- când agonistii lucreaza,˘ tensiunea lor de contractie este egalata˘ de relaxarea antagonistilor, care

controleaza˘ efectuarea uniforma˘ si lina˘ a miscarii,˘

- când tensiunea antagonistilor creste, miscarea initiala˘ produsa˘ de agonisti înceteaza.˘

Astfel, prin jocul reciproc, echilibrat, dintre agonisti si antagonisti rezulta˘ o miscare precisa˘ coordonata.˘ Agonistii si antagonistii desemneaza˘ o miscare concreta,˘ dar actiunea lor se poate inversa în functie de

grupul muscular considerat. Interactiunea dintre agonisti si antagonisti mareste˘

mai mult cu cât este angrenat un numar˘ mai mare de muschi. În cazul unui muschi agonist normal, cu

cât relaxarea antagonistilor este mai mare, cu atât miscarea agonistului este mai rapida˘ si mai puternica.˘

Sinergistii sunt muschii prin a caror˘

poate observa în cazul agonistilor bi- sau poliarticulari. Sinergistii confera˘ si ei, precizie miscarii,˘

prevenind aparitia miscarilor˘

sinergistii, tot involuntar si au rolul de a fixa actiunea agonistilor, antagonistilor si sinergistilor. Fixarea nu se realizeaza˘ continuu, pe întreaga cursa˘ de miscare a unui muschi.

unei articulatii; cresterea sau mentinerea fortei musculare; recap˘ atarea˘

neuromusculare;

sau dezvoltarea

executa˘ liber restul amplitudinii de miscare. Se utilizeaza:˘

active cu rezistenta˘ are ca obiectiv principal cresterea fortei si / sau rezistentei

produse de agonisti; au deci rol frenator, reprezentând frâna

prin reglarea vitezei, amplitudinii si directiei;

precizia miscarii,˘

cu atât

contracie actiunea agonistilor devine mai puternica.˘ Acest lucru se

aditionale, simultan cu actiunile lor principale. Fixatorii actioneaza˘ ca si

43

Muschii pot lucra cu deplasarea segmentului (producerea miscarii)˘ far˘ a,˘ realizând contractii izometrice.

Contractia izotonica˘ este o contractie dinamica˘ prin care se produce modificarea lungimii muschiului

determinând miscarea articulara.˘ Pe tot parcursul miscarii,˘

contractie ramâne˘

Modificarea lungimii muschiului se poate face în 2 sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin

scurtare (contractie dinamica˘ concentrica)˘ si prin îndepartarea˘ (contractie musculara˘ excentrica).˘

Miscarea dinamica˘ (izotonica)˘ cu rezistenta˘ este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea fortei si obtinerea hipertrofiei musculare.

Miscarile˘

- cursa˘ interna,˘ sau interiorul segmentului de contractie - când agonistii lucreaza˘ între punctele de

insertie normala;˘ Miscarea executata˘ în interiorul segmentului de contractie se realizeaza˘ atunci când

muschiul se contracta˘ si din pozitia lui normala˘ de întindere se scurteaza˘ apropiind pârghiile osoase de

care este fixat. O astfel de contractie scurteaza˘ muschiul si-i mareste˘

- cursa˘ externa,˘ sau exteriorul segmentului de contractie - când agonistii lucreaza˘ dincolo de punctele de insertie normala,˘ în segmentul de contractie pentru antagonisti. Miscarea în afara segmentului de contractie se realizeaza˘ numai cu acei muschi care pot fi întinsi peste limita de repaus. La acesti muschi avem la început o contractie pâna˘ revin la pozitia lor de repaus, dupa˘ care contractia continua˘ în

interiorul segmentului de contractie. Este cazul miscarilor˘

picior si coloana˘ vertebrala.˘ O astfel de contractie dezvolta˘ elasticitatea, lungeste muschiul si mareste˘ amplitudinea miscarii.˘

Limita dintre curse se gaseste˘

agonistii sunt maxim alungiti (zona lunga),˘

- cursa˘ medie, când agonistii au o lungime medie, situata˘ la jumatatea˘ miscare data.˘ Contractia izotonica˘ poate fi:

Concentrica˘ - când agonistii înving rezistenta externa;˘ muschiul se contracta˘ pentru a învinge o rezistenta˘ din afara,˘ se scurteaza˘ apropiindu-si atât capetele de insertie, cât si segmentele osoase asupra

carora˘

Contractiile concentrice se executa˘ în:

- interiorul segmentului de contractie, când miscarea respectiva˘ este initiata˘ din punctul zero anatomic

sau din diverse unghiuri articulare pozitive, se desfasoar˘

reusind sa˘ învinga˘ rezistenta) si se opreste la amplitudini mai mari sau la sfârsitul cursei.

Pe parcursul miscarii,˘

sfârsitul cursei de miscare sa˘ fie maxim scurtati.

realizând contractii izotonice, sau

deci al contractiei izotonice, tensiunea de

capetelor de insertie, deci prin alungire,

aceeasi.

active cu rezistenta˘ pot fi realizate în:

forta si volumul.

ce se fac în articulatiile: sold, umar,˘

mâna,˘

la punctul zero anatomic, în care unghiul dintre segmente este zero,

iar antagonistii maxim scurtati (zona scurtata).˘

amplitudinii maxime, pentru o

actioneaza.˘ Acest fel de contractie scurteaza˘ muschiul dezvoltându-i tonusul si forta.

a˘ în sens fiziologic (muschiul se scurteaza˘

agonistii îsi apropie capetele de insertie, se scurteaza˘ progresiv, pentru ca la

44

- exteriorul segmentului de contractie, când miscarea respectiva,˘ initiata˘ din diverse unghiuri articulare

ale miscarii˘

articulare negative mai mici sau la punctul zero anatomic. Prin repetare, miscarile˘

hipertrofie musculara,˘ urmata˘ de cresterea fortei, iar la nivel articular cresc stabilitatea.

Excentrica˘ - se realizeaza˘ când agonistii, desi se contracta,˘ sunt învinsi de rezistenta externa.˘ Contractia excentrica˘ se realizeaza˘ atunci când muschiul fiind contractat si scurtat cedeaza˘ treptat unei forte care-l

întinde si-i îndeparteaz˘

muschiul respectiv. Prin actiunea ei dezvolta˘ elasticitatea si rezistenta muschiului.

Contractiile excentrice se executa˘ în:

- interiorul segmentului de contractie, când miscarea respectiva,˘ initiata˘ din diverse unghiuri pozitive se

desfasoar˘

se opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic.

Pe parcursul miscarii,˘

zero anatomic fiind maxim alungiti.

- exteriorul segmentului de contractie, când miscarea respectiva,˘ initiata˘ din punctul zero anatomic sau

din diverse unghiuri negative, se desfasoar˘

negative mai mari. Prin repetare, contractiile excentrice produc lucru muscular rezistent sau negativ;

cresc elasticitatea musculara,˘ iar la nivel articular mobilitatea.

Contractia izokinetica˘ este contractie dinamica,˘ în care viteza miscarii˘

rezistenta aplicata˘ miscarii˘

miscari.˘

pentru a se solicita aceeasi forta.˘ Se realizeaza˘ cu aparate speciale numite dinamometre.

Variantele tehnice de realizare a miscarii˘

scripete cu greutati˘

de crestere a fortei muschilor De Lorme); Rezistenta prin arcuri sau materiale elastice (gimnastica

sportiva);˘

degetelor; Rezistenta prin apa;˘ Rezistenta realizata˘ de kinetoterapeut; Rezistenta executata˘ de pacient

(contrarezistenta)˘ - cu membrul san˘ atos˘

Mobilizarea pasiva˘ mecanica˘ - utilizeaza˘ diverse sisteme mecanice de mobilizare tip Kinetic - adaptate pentru fiecare articulatie si tip de miscare în parte. Aceste aparate permit miscarea autopasiva,˘ sau realizeaza˘ miscarea prin motorase electrice sau prin

manevrarea de catre˘

Mobilizarea auto-pasiva - prezinta˘ mobilizarea unui segment cu ajutorul altei parti˘

prin intermediul unor instalatii (de obicei scripeti). Aceasta˘ autoasistenta˘ este o buna˘ metoda˘ de aplicat

de catre˘

Exemplu de mobilizari˘

opuse, numite unghiuri negative, se desfasoar˘

a˘ în sens fiziologic si se opreste la unghiuri

concentrice produc

a˘ atât capetele de insertie, cât si segmentele osoase asupra carora˘

lucreaza˘

a˘ în sens opus celui fiziologic (rezistenta externa˘ învinge muschiul, care se alungeste treptat) si

agonistii îsi îndeparteaz˘

a˘ capetele de insertie, se alungesc progresiv, în punctul

a˘ în sens opus celui fiziologic si se opreste la unghiuri

este reglata˘ în asa fel încât

este în raport cu forta aplicata˘ pentru fiecare moment din amplitudinea unei

Pentru o corecta˘ izokinezie trebuie ca rezistenta sa˘ varieze în functie de lungimea muschiului,

active contra unei rezistente sunt urmatoarele:˘

Rezistenta prin

,segmente mari de membre superioare si inferioare; Rezistenta prin greutati˘

(metode

Rezistenta prin materiale maleabile ex: lut, chit, plastelina˘ - utilizate în recuperarea mâinii si a

sau utilizând propria greutate a corpului.

kinetoterapeut.

a corpului, direct sau

bolnav la domiciliu sau în intervalele dintre sedintele de kinetoterapie organizate la sala.˘

autopasive:

45

- prin presiunea corpului - (sau a unui segment al corpului) - de exemplu: în cazul unui picior equin,

prin apasarea˘

- prin actiunea membrului san˘ atos˘

mobiliza membrul superior si mâna paralizata;˘

- prin intermediul unei instalatii “coarda-scripete”˘

cu mâna opusa,˘ care trage de o coarda˘ prevazut˘

- prin intermediul unei instalatii de mecanoterapie mobilizata˘ prin manivela˘ sau roata˘ de catre˘ pacient.

Mobilizarea pasivo-activa,˘ denumita˘ si “mobilizare pasiva˘ asistata˘ activ” de bolnav, pentru a o diferentia

de “mobilizarea activa˘ ajutata”,˘

mobilizarii˘

muschi transplantat, în vederea perfectionarii˘

unei forte musculare de valoare sub 2, când muschiul se contracta˘ far˘ a˘ sa˘ poata˘ deplasa segmentul, eventual doar în afara gravitatiei, mobilizarea pasivo-activa˘ se indica˘ pentru a ajuta efectuarea unei

miscari˘

mare de repetitii.

de manevrare, de

Manipularea: în principiu, este o forma˘ pasiva˘ de mobilizare, dar particularitatile˘

tehnica,˘ este considerata˘ ca facând˘ Metode de relaxare

cu greutatea corpului pe piciorul posterior etc.

- de exemplu: într-o hemiplegie, pacientul, cu mâna san˘ atoas˘

a,˘ va

- de exemplu: mobilizarea bratului în redori de umar˘

a˘ cu o chinga˘ de prins bratul si trecuta˘ peste un scripete;

însusi

prezentata˘ în cadrul

sau pe scurt, “mobilizarea activo-pasiva”,˘

active. Metoda este utilizata˘ pentru reeducarea fortei musculare, ca si pentru reeducarea unui

noului rol pe care îl va detine în lantul kinetic. În cazul

sau a întregii amplitudini de miscare, conservând capacitatea de contractie pentru un numar˘ mai

parte din grupul metodelor si tehnicilor kinetologice speciale.

Relaxarea intrinseca˘ este cea prin care subiectul îsi induce el însusi, în mod activ, relaxarea. În cadrul acestui tip de relaxare se disting 2 mari linii metodologice: orientarea fiziologica˘ (somatica)˘ si orientarea psihologica˘ (cognitiva,˘ mentala).˘ Metoda Williams

Scopul acestor exercitii era de reducere a durerii si asigurarea unei stabilitati˘

dezvoltarea activa˘ a muschilor abdominali, fesier mare si ischiogambieri, în paralel cu întinderea pasiva˘ a flexorilor soldului si a muschilor sacrospinali.

În perioada acuta˘ se recomanda˘ pozitii de flexie lombara˘ (imobilizarea în pat gipsat Williams). În faza subacuta˘ se trece la efectuarea programului exercitiilor pe flexie. Faza I a programului:

a trunchiului inferior prin

Cuprinde 6 exercitii, din care primele 5 sunt efectuate din decubit dorsal, iar ultimul din asezat; ele

urmaresc˘

posterioare ale coapsei si coloanei lombosacrate; fiecare exercitiu al acestei faze se executa˘ de 3-5 ori, de

asuplizarea trunchiului inferior, tonifierea musculaturii abdominale si întinderea structurilor

46

2-3 ori pe zi. Dupa˘ aproximativ 2 sapt˘ complexe.

amâni,˘

în partea a doua a stadiului subacut, exercitiile devin mai

Exercitiul 1. Decubit dorsal - se flecteaza si se extind genunchii (mai intai cate unul si apoi concomitent). Acest exercitiu impune luarea unor masuri de precautie pentru varstnic atunci cand este executat cu ambele membre inferioare. Trebuie avut grija ca presa abdominala sa nu creasca tensiunea, nu se lucreaza in apnee.

abdominala sa nu creasca tensiunea, nu se lucreaza in apnee. Exercitiul 2 . Decubit dorsal -

Exercitiul 2. Decubit dorsal - se trage cu mainile un genunchi la piept incercan du-se atingerea lui cu fruntea numai daca este posibil fara a stanjeni respiratia; Se pot folosi variante fara implicarea trunchiului superior; se procedeaza la fel cu celalalt genunchi. Prin acest exercitiu se reduce lordoza lombara si se realizeaza stretching la nivelul spatelui, coapselor si articulatiilor sacroiliace.

47

Exercitiul 3 . Tragerea genunchilor la piept ca la exercitiul 2, dar concomitent. Aceleasi indicatii

Exercitiul 3. Tragerea genunchilor la piept ca la exercitiul 2, dar concomitent. Aceleasi indicatii cu atentie sporita asupra posibilitatii aparitiei apneei.

cu atentie sporita asupra posibilitatii aparitiei apneei. Exercitiul 4. Decubit dorsal - se trage un genunchi

Exercitiul 4. Decubit dorsal - se trage un genunchi la piept, apoi celalalt, apoi ambii concomitent. Exercitiul este de fapt o combinatie intre exercitiile 2 si 3.

este de fapt o combinatie intre exercitiile 2 si 3. Exercitiul 5 . Decubit dorsal cu

Exercitiul 5. Decubit dorsal cu bratele ridicate pe langa cap sus, genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat - se impinge lomba spre pat -, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; se revine si apoi se repeta exercitiul. Se poate incerca si cu bratele pe langa corp. Nu se urmareste prelungirea contractiei abdominalilor.

48

Exercitiul 6 . In sezand pe un scaun cu genunchii mult depãrtati, se executã aplecãri

Exercitiul 6. In sezand pe un scaun cu genunchii mult depãrtati, se executã aplecãri cu mainile inainte, astfel incat sã atingã solul de sub scaun; se mentine aceastã aplecare 4-5 secunde, se revine, apoi se repetã.

aceastã aplecare 4-5 secunde, se revine, apoi se repetã. In prima faza, fiecare exercitiu se executa

In prima faza, fiecare exercitiu se executa de 3-5 ori, in functie de posibilitati, se repeta pe timpul zilei. Efecte notabile se inregistreaza de obicei la executarea programului dimineata ca o actiune care sa preceada orice activitate.S-a observat ca prin educarea flexiei lombare executata dimineata durerea scade. Educarea flexiei lombare este foarte importanta

Faza a II-a a programului:

Acestea cuprind înca˘ 5 exercitii din pozitii libere, la care se adaugau˘

exercitii de ridicare, ridicare + rasucire˘

faze, se adauga noi exercitii cu grade de complexitate mai mari. Exercitiul 1. Decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile pe pat - se apleaca ambii genunchi spre dreapta si apoi spre stanga pana cand ating patul. Nu se forteaza sub nici o forma miscarea daca intervine senzatia de disconfort;

exercitii din atârnat la scara fixa˘ –

si pendulare a MI. Cam dupa 2 saptamani de la inceperea primei

disconfort; exercitii din atârnat la scara fixa˘ – si pendulare a MI. Cam dupa 2 saptamani

49

Exercitiul 2. Decubit dorsal - calcaiul drept se asaza pe genunchiul stang; se executa o rotatie din articulatia coxofemurala dreapta pana se atinge cu genunchiul drept patul, apoi se inverseaza picioarele. Exercitiul nu se realizeaza in cazurile de coxartroza coxofemurala.

nu se realizeaza in cazurile de coxartroza coxofemurala. Exercitiul 3. Decubit dorsal - se ridica alternativ

Exercitiul 3. Decubit dorsal - se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus, cu genunchiul perfect intins. Se pleaca de la amplitudini mici spre amplitudini mai mari in asa fel incat miscarea sa poata fi facuta corect, fara flectarea genunchiului si fara aparitia de tremuraturi (se controleaza concordanta respiratiei cu miscarea).

50

Exercitiul 4. In ortostatism - genuflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul scaunului, spatele drept,

Exercitiul 4. In ortostatism - genuflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul scaunului, spatele drept, calcaiele pe sol. Se urmareste ca amplitudinea pe care se face flexia sa fie potrivita pentru a se reveni usor la pozitia initiala cu atentie asupra respiratiei. Amplitudinea creste treptat in functie de progresul inregistrat.

51

Exercitiul 5. Pozitia de “cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90 grade, sprijin

Exercitiul 5. Pozitia de “cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90 grade, sprijin pe sol cu mainile - se intinde genunchiul de sprijin, executand o balansare care trebuie sa intinda psoasiliacul. Nu se recomanda datorita complexitatii lui si a multitudinii de structuri solicitate!

complexitatii lui si a multitudinii de structuri solicitate! Faza III a Programului Williams În faza cronica

Faza III a Programului Williams

În faza cronica se pune accentul pe bascularea bazinului, întinderea flexorilor soldului si tonifierea musculaturii trunchiului, respectiv a musculaturii abdominale, fesiere si extensoare lombare cu scopul mentinerii unei pozitii neutre a pelvisului si de creare a unei presiuni abdominale care sa˘ fie capabila˘ sa˘ preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.

Exercitiul 1. Decubit dorsal cu genunchii flectati, se impinge lomba spre pat, se basculeaza sacrul in sus (lomba ramane mereu in contact cu patul), se contracta peretele abdominal.

Exercitiul 2. In ortostatism la perete, taloanele la 25-30 cm de acesta; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete si se mentine contactul lombei cu acesta. Exercitiul este aproape la fel cu cel precedent, difera pozitia.

52

Exercitiul 3. Decubit dorsal - se executa bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. Exercitiul poate

Exercitiul 3. Decubit dorsal - se executa bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. Exercitiul poate fi destul de complicat datorita faptului ca blocheaza respiratia. Se pot folosi totusi variante din decubit lateral cu un plan de sustinere in partea posterioara in asa fel incat sa imite decubitul dorsal.

variante din decubit lateral cu un plan de sustinere in partea posterioara in asa fel incat

53

Metoda McKenzie:

Conceptia lui Robin A. McKenzie în lombosacralgii porneste de la afirmatiile ca˘ factorii predispozanti în aparitia acestei patologii sunt în ordine:

- pozitia prelungita˘ de asezat - cu coloana flectata;˘

- frecventa˘ crescuta˘ a miscarilor˘

discale). În consecinta˘ lipsa extensiei lombare predispune la lombalgie.

Programul McKenzie este un complex de exercitii, cu eficienta˘ atât în durerea cronica˘ cât si în cea acuta.˘ Acest program foloseste o serie de exercitii progresive, menite sa˘ localizeze si în cele din urma˘ sa˘ elimine durerea pacientului. Regimul exercitiilor trebuie individualizat pentru fiecare pacient,

încorporând numai acele miscari˘

McKenzie este corectia oricarei˘

deplasarea nucleului pulpos spre regiunea centrala˘ a discului. Cheia protocolului este reducerea protruziei discului si apoi mentinerea structurii posterioare a discului, astfel încât sa˘ se formeze o cicatrice care sa˘ protejeze de

protruzii ulterioare. Pacientul trebuie sa˘ se retina˘ de la orice activitati˘

intradiscala˘ sau cauzeaza˘ presiuni posterioare asupra nucleului (aplecarea înainte, exercitii cu flexie). De

îndata˘ ce protruzia pare a fi stabilizata,˘ se impune restaurarea cât mai completa˘ a mobilitatii.˘

pasive si mobilizarile˘

urmarind˘

McKenzie pune un accent deosebit pe profilaxia secundara,˘ prin folosirea unor role (suluri) lombare si scaune speciale, pentru a mentine lordoza în timpul pozitiei de asezat si prin instruirea bolnavului

privind mecanica corpului în timpul activitatilor˘

McKenzie descrie un sindrom postural, caracterizat prin deformarea mecanica˘ a tesuturilor moi, ca rezultat al stresului postural prelungit, care poate duce la durere si disfunctie. În acest caz suferinta este determinata˘ de afectarea muschilor, ligamentelor, fasciei, articulatiilor interapofizare si discului intervertebral. Dintre acestea, factorul major este scurtarea (fixarea adaptativa˘ a tesuturilor moi a

segmentului motor, cauzând deformarea si pierderea jocului articular). Tabloul clinic cuprinde: vârsta în

zilnice.

de flexie lombara˘ (acestea crescând presiunea pe elementele posterioare

care determina˘ neutralizarea simptomelor. Tipic pentru programul

deplasari˘

laterale si exercitii de extensie pasiva,˘ care sa˘ favorizeze

si pozitii care cresc presiunea

Exercitiile

articulare sunt indicate atunci când exista˘ limitare de mobilitate, McKenzie

o amplitudine complecta˘ de miscare pe toate directiile.

general sub 30 de ani; sedentarism; durerea este produsa˘ în pozitii si nu la miscari,˘

are un character

54

intermitent, dispare la miscari˘

dureros; pozitia asezat este deficitara˘ si poate fi dureroasa.˘

Tabloul clinic al disfunctiilor este urmatorul:˘

traumatism; de obicei vor dezvolta deranjamente si vor favoriza traumatismele; initial pacientul descrie simptome de leziune, dar persistenta simptomelor denota˘ ca˘ ele sunt rezultatul pierderilor de mobilitate si functionalitate; redoarea vertebrala˘ înainteaza˘ cu vârsta, iar extensia din decubit nu este tolerata;˘

durerea este episodica˘ semanând˘

repaus; durerea se datoreaza˘ pierderii de amplitudinii de miscare si prin întinderea tesuturilor moi

contracturate. La examinare observam˘

extensiei cu usoara˘ reducere a lordozei; se poate înregistra o pierdere a flexiei în timp ce coloana

lombara˘ ramâne˘

atunci când se revine în pozitie relaxata;˘ durerea poate sa˘ persiste dupa˘ examinare, dar numai pentru o scurta˘ perioada˘ de timp. Tratamentul disfunctiilor determinate de greseli posturale ce determina˘ dureri cuprinde: corectarea pozitiei pacientului - durerea trebuie sa˘ scada˘ în 24 de ore; recorectati postura dupa˘ 24 de ore; kinetoterapeutul ajuta˘ pacientul sa˘ efectueze stretchingul care însa˘ trebuie continuat de catre˘ pacient, câte l0 întinderi din 2 în 2 ore - durerea trebuie sa˘ apara,˘ dar sa˘ dureze doar cât tip dureaza˘ stretchingul nu si dupa˘ o perioada de timp; daca˘ nu se realizeaza˘ un progres atunci probabil ca˘ nu se merge cu întinderea pâna˘ la amplitudinea optima˘ sau exista˘ perioade de repaus prelungite; daca˘ apare durerea si ea se mentine în timp, se reduce amplitudinea si/sau frecvena stretchingului.

mecanice a tesutului moale ca rezultat

Deranjamentele (împartite˘

a unor deranjamente interne si prezinta˘ urmatorul˘

mare la barbati;˘

flexie puternica˘ (ridicarea din flexie); progresiv apare durerea antalgica˘ cu limitarea miscarilor˘

zi dimineata bolnavul nu se poate da jos din pat); frecvent apare dupa˘ ora prânzului; durerea este în

fazele initiale constanta,˘ iar schimbarile˘

de obicei un deranjament minor; ridicarea în ortostatism din asezat, de obicei agraveaza˘ simptomele;

dificultai˘ de gasire˘

lombare sunt turtite, cifoza˘ lombara,˘ deplasare laterala˘ sau scolioza˘ lombara),˘

miscarilor˘

durerile; repetarea miscarilor˘

pacientului. Aplicarea tehnicii McKenzie care este o forma pasiva de manipulare a coloanei vertebrale si consta in:

de pozitie pot ajuta temporar; pacientii cu dureri intermitente au

usoare; nu se prezinta˘ deformari;˘

nu este pierdere de mobilitate sau arc

de obicei persoane de peste 30 de ani, în afara cazurilor de

cu cea din deranjamente, dar de obicei dispare dupa˘ o perioada˘ de

o proasta˘ postura,˘ cu o functionalitate asimetrica,˘ pierderea

în usoara˘ lordoza;˘ durerea apare la sfârsitul amplitudinii de miscare si de obicei dispare

în 7 tipuri) sunt cauzate de deformarile˘

tablou: bolnavi între 25 si 55 de ani, frecventa˘ mai

recidive în antecedente; deranjamentul poate fi declansat de o întindere brusca˘ sau de o

(a doua

a unei pozi ii confortabile pentru somn. La examinare observam˘

deformarile˘

(spinele

întotdeauna pierderea

si functiei; prin testele de miscare se pot pune în evidenta˘ deviatiile si pot produce/creste

au un efect rapid atât în sensul înraut˘

´

a˘ Nirii cât si al îmbunat˘ atirii˘

starii˘

Miscarea de extensie a coloanei lombare, ce se executa din culcat pe burta, in sprijinit pe coate, antebrate si palme; se impinge in punctele de sprijin si se extinde spatele, cat se poate de mult;

55

Miscarea de flexie a coloanei lombare, prin ridicarea genunchilor la piept, ajutat cu ambele maini

Miscarea de flexie a coloanei lombare, prin ridicarea genunchilor la piept, ajutat cu ambele maini si coborarea lor lenta, ce se executa din pozitia decubit dorsal.

lor lenta, ce se executa din pozitia decubit dorsal. Miscarea de flexie a coloanei se mai

Miscarea de flexie a coloanei se mai poate executa din sezand pe scaun, iar trunchiul si bratele se apleaca in fata, printre picioare, mainile atingand podeaua.

56

3.Discutia rezultate Studiul a fost realizat in Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca,sectia de

3.Discutia rezultate Studiul a fost realizat in Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca,sectia de Balneo-fizio-kinetoterapie si Recuperare,pe un lot de 15 pacienti,care sufera de lombosciatica discala,in perioada 22 noiembrie 2006-27 mai 2007. Analiza lotului de pacienti s-a efectuat in functie de: varsta, sex,activare profesionala,mediu de provenienta, nivelul discopatiei lombare; Rezultatele studiului au fost apreciate dupa urmatorii parametrii:

Durerea in decubit dorsal

Durearea in pozitie sezanda

Durere in ortostatism

Durerea la efort

Durerea in anteflexie

Cotatia durerii sa facut dupa scala analog vizuala conform fiecarui bolnav si-a acordat o nota cuprinsa intre 0-10;

Indicele Schlober

Indicele de lateralitate

Evaluarea sa efectuat in zilele 0 de (internare),10 de (externare) de tratament. In urma cercetarilor efectuate asupra pacientilor cu lombosciatica discala din Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca,am obtinut o serie de date si rezultate;

57

Analiza lotului de pacienti in functie de datele demografice:

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –

Grafic 1:Analiza dupa sexe

Din studiul efectuat am observat ca lombosciatica discala apare mai frecvent la persoanle de sex masculine,in proportie de 60 %,in timp ce la persoanele de sex feminine proportia este de 40 %. Grafic 2:Analaiza pe grupe de varsta

58

Am efectuiat analiza bolnavilor din punct de vedere al grupelor de varsta si am constatat ca lombosciatica discala este surprins de toate etapele de varsta.sondajul efectuat releva ca indicatorii de morbiditate cei mai importanti se intalnesc insa dupa varsta de 30 de ani,ceea ce rezulta si din statistica noastra. Am obtinut urmatoarele rezulte:

In grupa de varsta 30-39 de ani, 3 din pacienti sufera de lombosciatica.

In grupa de varsta 40-49 de ani, 4 din pacienti prezinta lombosciatica.

In grupa de varsta 50-59 de ani, 6 din pacienti prezinta aceasta discopatie.

In grupa de varsta 59-60 de ani un singur pacient prezinta lombosciatica.

Aceste valori sau obtinut dintr-un lot de 15 pacienti internati in Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

59

Grafic:3 Analiza in functie de profesie

Activitatea depusa de fiecare persoana are mare influenta asupra staticii si dinamicii coloanei vertebrale.Sintetizand profesiile constatam ca orice activitate poate produce o discopatie a coloanei,doar ca in proportie variata.Analizand lotul de pacienti dupa activitatea fiecaruia,am ajuns la un anumit rezultat:

2 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice usoare;

2 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice medii;

6 pacienti din lotul nostru sunt supusi la eforturi fizice mari;

5 pacienti din lotul nostru sunt pensionari,dar care de asemeni executa eforturi usoare si medii.

60

Am remarcat ca incidenta cea mai ridicata se gaseste la persoanele care isi desfasoara activitatiile in locuri in care depun eforturi fizice mari,aceasta incidenta este urmata de pensionari care au un procentaj crescut in studiile efectuate; Grafic 4: Analiza in functie de mediul social

Dupa statistica efectuata am constatat ca 8 pacienti prezinta lombosciatica discala si provin din mediul rural,pecand la mediul urban avem 7 pacienti; Observam numarul crescut al pacientilor din mediul rural,datorita activitatilor de puse ;Solicitarea coloanei vertebrale in mod exacerat poate conduce la anumite complicatii,in cazul nostrum fiind lombosciatica discala; Graphic:5 Analiza dupa nivelul discopatiei lombare

61

47% prezinta discopatie lombara la nivelul L5-SI; 27% din pacienti prezinta discopatie lombara la nivelul vertebrelor L4-L5,aceasta este sediul cel mai fregvent pentru hernia de disc; 20% din pacienti prezinta discopatie la nivelul L4-L5 si L5-S1,aceasta se numeste discopatie dubla; 6% din pacienti prezinta discopatie la nivelul L3-L4 si L5-SI,aceasta se numeste polidiscopatie vertebrala lombara; Rezultatele studiului au fost apreciate dupa urmatorii parametrii:

Durerea in decubit dorsal

Durearea in pozitie sezanda

Durere in ortostatism

62

Durerea la efort

Durerea in anteflexie

Tabelul 1:durerea in decubit dorsal

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

+++

+

2

B. L.

+++

++

3

M. A.

++

-

4

C. I-M.

+++

+

5

B. F.

+++

+

6

C. O.

+++

-

7

D. L.

++

-

Din lotul de 15 pacienti internati in Spitalul Cinic de Recuperare am ales 7 pacienti care prezentau durere la decubit;la inainte de tratamentul recuperator pacientii acuzau dureri intense si moderate,dupa tratamentul recuperator un pacient prezenta dureri moderate,la 3 pacienti durerea a scazut simtitor,iar la 3 pacienti durerea a disparut; Tabel:2 Durerea in pozitia sezanda

NR.CRT.

1

NUMELE SI

PRENUMELE

S. T.

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

63

++

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

+

2

B. L.

+++

-

3

M. A.

++

-

4

C. I-M.

+++

+

5

B. F.

+++

+

6

C. O.

+++

-

7

D. L.

+

-

Inainte de tratamentul recuperator 4 pacienti nu puteau sta in pozitia sezanda, 2 pacienti se putea uaseza cu dificultate si un pacient prezenta durere dupa un anumit timp in aceasta pozitie;dupa tratamentul recuperator 3 pacienti prezentau dureri dupa un anumit timp in aceasta pozitie,iar la 4 pacienti durerea in sezand dispare de tot; Tabel 3: Durerea in ortostatism

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

++

-

2

B. L.

+++

+

3

M. A.

++

-

4

C. I-M.

++

-

5

B. F.

+++

+

6

C. O.

+++

++

7

D. L.

+

-

64

Inainte de tratament 3 pacienti se plangeau de durere in ortostatism, 2 pacienti prezentau durere dupa un anumit timp in ortostatism, un pacient prezenta un anumit discomfort care aparea dupa 30 de minute;dupa tratamentul recuperator un pacient mentine durerea in ortostatism, 2 pacienti simt discomfort la un interval de 30 de minute,iar la 4 pacienti durerea dispare complet. Tabel:4 Durerea la efort

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

+++

-

2

B. L.

+++

++

3

M. A.

++

-

4

C. I-M.

++

-

5

B. F.

+++

-

6

C. O.

+++

++

7

D. L.

++

-

Inainte de tratamentul recuperator 4 pacienti nu puteau depune efort din cauza durerii, 3 pacienti prezentau durere la efort;dupa trataentul kinetic, 2 pacienti prezinta durere la efort dar cu o intensitate mai moderata, iar la 5 din pacenti durerea la efort a cedat; Tabel:5 Durerea in anteflexie

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

65

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

+++

-

2

B. L.

+++

++

3

M. A.

+++

+

4

C. I-M.

++

-

5

B. F.

+++

-

6

C. O.

+++

+

7

D. L.

++

-

Inainte de tratament, 5 pacienti nu putea face anteflexia, 2 pacienti prezentau durere la aplecare;dupa tratamentul recuperator un pacint durea este de un rasunet maqi mare,nepermitand efectuarea muncilor intr-o pozitie de anteflexioe prelungita,la 2 din pacienti ,durea aparea dar cu o intensitate mai redusa,iar la 4 pacienti durerea dispare complet. Cotatia durerii sa efectuat dupa scala analog vizuala conform fiecarui bolnav si-a acordat o nota cuprinsa intre 0-10;

Indicele Schlober

Indicele de lateralitate

Tabel:6 Indicele Schlober

66

NR.CRT. NUMELE SI PRENUMELE INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR DUPA TRATAMENTUL RECUPERATOR 1 S. T. 2

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

2 cm

5 cm

2

B. L.

1,5 cm

3 cm

3

M. A.

3 cm

5 cm

4

C. I-M.

1 cm

3 cm

5

B. F.

2,5 cm

4 cm

6

C. O.

2 cm

5 cm

67

7

D. L.

0,5 cm

2,5 cm

Se evidentiaza ca flexia coloanei se imbunatateste mai vizibil si creste mobilitatea coloanei lombare la majoritatea pacientilor in diferite procentaje; Tabel:7 Indicele de lateralitate

in diferite procentaje; Tabel:7 Indicele de lateralitate NR.CRT. NUMELE SI PRENUMELE INAINTE DE TRATAMENTUL

NR.CRT.

NUMELE SI

PRENUMELE

INAINTE DE TRATAMENTUL RECUPERATOR

DUPA

TRATAMENTUL

RECUPERATOR

1

S. T.

3 cm

5 cm

2

B. L.

5 cm

7cm

3

M. A.

4 cm

8 cm

4

C. I-M.

3 cm

5 cm

5

B. F.

5 cm

8 cm

6

C. O.

4 cm

7 cm

7

D. L.

2 cm

5 cm

Dupa tratamentul recuperator indicele de lateraliate creste in medie de 2 cm la fiecare pacient,creste mobiliataea pacientilor si durerea este mai putin intense; 4.Discutia rezultelor

68

Tabel 8: Scala Queberc

Element component al scalei

1. Ridicarea din pat

2. Dormitul toata noaptea

3.

Intoarcerea in pat

4. Plimbarea cu masina

5.

Ortostatism 20-30 min

6.

Sezand pe scaun mai multe ore

7.

Urcatul unui etaj pe jos

8. Mers pe jos

distanta de 300-400

m

9. Atingera obiectelor plasate la distante diferite

10. Aruncarea

mingii

Nume si prenume pacient

Inaintea

La jumatatea

La sfarsitul

tratamentului

taratamentului

tratamentului

recuperator

tecuperator

recuperator

S. T.

++++

+++

+

B.

L.

+++

++

-

M. A.

++++

++

-

C. I-M.

+++

++

-

B.

F.

+++

++

-

C.

O.

+++

++

-

D.

L.

+++

++

-

C.

V.

+++

++

-

H.

P.

++++

+++

++

R.

O.

++++

+++

+

69

11. Imbracarea

sosetelor

12.Intrarea in cada de baie

13. Transportarea unei sacose

14 . Ridicarea si transportarea unei valize

G.

B.

++++

+++

+

E.

F.

+++

++

-

G.

H.

+++

++

-

F. C-L.

++++

++

+

Aceasta scala este pentru aprecierea statusului functional la pacientii cu durere lombaraa,mai precis a modului in care starea algica influenteaza viata cotidiana.Reprezinta o scala de autoevaluare functionala specifica pentru durerea lombara,constituindu-se initial ca un chestionar cu raspunsuri multiple. Costa in 14 intrebari pe care pacientul le evalueaza dupa posibilitatea efectuarii a unei miscari inainte de tratament,la mijlocul tratamentului si la sfarsitul tratamentului recuperator. La inceputul tratamentului majoritatea pacientilor nu puteau efectua miscarile din chestionar sau prezentau dureri intense; La mijlocul tratamentului intensitatea durerii scade iar mobilitatea pacientilor creste,dar miscarile sunt efectuate cu dificulte. La sfarsitul tratamentului recuperator pacientii pot efectua miscarile cu mai multa usurinta,durerea sete minima sau a disparut de tot.

5.Concluzii

Sindromul lombosciatic ramane o problema de actualitate cu fregventa deosebita cu un rasunet nefavorabil asupra capacitatii functionale,dificultatea de a pune un diagnostic precis de cauzalitate,cu repercursiuni socioeconomicce in toate tarile.Combaterea factorilor de risc este necesara,vizand profilaxia primara a lombosciaticii cat sia cauzelor de intretinere sau provocare a noilor recidive,unele dintre cele mai fregvente cause fiind supraponderalitatea,obeztatea,atitudinile vicioase ale coloanei vertebrale. Lomboscitica este o afectiune care beneficiaza de un consult interdisciplinar si precoce complex in vederea scaderii incapacitatii de munca si a reincadrarii adecvate a pacientilor. Factorul essential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung,reducerea reala a riscului de recidiva,consta din adoptarea riguroasa a unui program de fiziokinetoterapie la elementele

70

etiopatogenetice generatoare de suferinta. Pentru a obtine rezultate satisfacatoare,pacientul trebuie sa faca dovada ca a inteles mecanismul intim al suferintei sale sis a se conformeze regulilor de igiena impuse de boala,urmand cu consecventa toate indicatiile medicului. Pacientii cu lombosciatica trebuie sa urmeze niste swfaturi complementare care constau in adoptarea unor atitudini in cursul diverselor solicitari vertebrale cat si in aplicarea unor masuri cu character ergonomic in mediul familial si professional. Manifestarile somatice depend atat de etiopatologia bolii,cat si de ineterpretarea psihologica a mesajului nocioceptiv,explicandu-se importanta componentei psihice in evolutia afectiunii. In concluzie dorim sa insistam asupra caracterului invalidant al lombosciaticii,care apare.indeosebi la populatia tanara si activa.

[1.]

IV. BIBLIOGRAFIE

Arseni C. Stanciu M. –“Discopatiile vertebrale lombare”-Editura Dacia Cluj-Napoca, 1978

Antonescu D.,Obrascu C.,Ovezea A.,-“Corectarea coloanei vertebrale”-Editura Medicala

Bucuresti; 1993

R.-“Coloana vertebrala in reumatologie ;clinica si tratament”;-Editura Shakti, Iasi; 1995

Chiriac R.-“Reumatologie si recuperare medicala”; -Iasi; 1995

“Balneofizioterapie” –Editura Medicala Bucuresti; 1963

in afectiunile coloanei vertebrale” –Editura Sport-Turism,Bucuresti; 1984

Ruxandra Ionescu –“Compediu de reumatologie” –Editura tehnica Bucuresti; 2002;

Tefas, Liviu Pop –“Bolile profesionale ale sistemului musculo-scheletal” –Editura Medicala

Universitara Iuliu-Hateganu, Cluj-Napoca; 2004;

reumatologie” ;

Medicala Bucuresti; 1987

statica vertebrala” – Editura Medicala Bucuresti; 1982

bolilor reumatice” – Editura Medicala Bucuresti; 1983

recuperarea medicala in afectiunile aparatului locomotor”- Editura Medicala Bucuresti; 1999

Baciu C. –“Aparatul locomotor-Editura Medicala Bucuresti”; 1981

Dinculescu T. –

Chiriac

Dumitru.D. –“Reeducarea functionala

Eugen D.Popescu &

Lucian

Radu Paun - “Tratat de medicina interna –

Sbenghe T. – “Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare” – Editura

Sdic L. – “Kinetoterapia in recuperarea algiilor si a tulburarilor de

St.Suteanu – “Prevenirea si combaterea Jaroslav Kiss – “Fizio-kinetoterapia si

71

72

72

NR.

Numele

Varsta

CRT.

pacientului

Sexul

(ani)

1

S. T.

masculin

46

2

B. L.

masculin

58

3

M. A.

feminin

31

4

C. I-M.

masculin

49

5

B. F.

masculin

56

6

C. O.

feminin

38

7

D. L.

masculin

60

8

C. V.

feminin

51

9

H. P.

feminin

33

10

R. O.

masculin

52

11

G. B.

masculin

49

12

E. F.

feminin

52

13

G. H.

masculin

56

73

Mediul de

provenienta

Ocupatie

rural

pensionar

rural

pensionar

urban

secretara

rural

constructor

urban

pensionar

urban

agent vanzari

rural

pensionar

urban

profesoara

urban

contabila

urban

dulgher

rural

pensionar

rural

casnica

urban

muncitor

Boli asociate

hipertensiune

Obezitate

hipertensiune

Hepatita A

scolioza

Coxartroza hernie de disc

gonartroza

Hipertensiune

obezitate

diabet

Astm bronsic

Coxartroza

gonartroza

hipertensiune

obezitate

Gonartroza

bilaterala

14 F. C-L.

feminin

40

rural

casnica

Hernie de disc

15 V. V.

masculin

47

rural

tamplar

Hepatita A diabet

[1.]

74