Sunteți pe pagina 1din 1

OBSERVAREA STATISTICA PAGINA I PAGINA 2 PAGINA 3 Indicatorii sintetici ai imprastierii-elimina deficienta majora a Coeficient de omogenitate(de variatie)-indicator relativ,

Termenul desemneaza generic prima faza a unei cercetari A=Xmax-Xmin; r=rad(n); h=A/r; h=A/(!+3,322lgn) Cuantile indicatorilor simpli, nefiind influentati de prezenta unor valori descrie abaterea medie patratica ca procent din media
stiintifice, si anume cea in care sunt procurate datele, Indicatorii obtinuti din compararea datelor (marimi relative) Indicatori care descriu anumite pozitii particulare din cadrul puternic departate de medie.Se calculeaza din totalitatea aritmetica. CVxmed=σ xmed*100/Xmed
informatiile care urmeaza a fi, ulterior, prelucrate sub forma Compararea se face prin: diferenta sau raport seriilor de distributie. Cuantilele de ordin r sunt valori ale valorilor sirului, au caracter de medie si compenseaza abaterile Se poate calcula si pe baza abaterii medii liniare - dmedXmed
de indicatori. Marimi relative: ale prevederilor, de dinamica, de caracteristiciiurmarite care impart distributia observatiilor in r puternice de abaterile mai reduse CO=d*100/ Xmed. Acest indicator este utilizat pentru a
Tipuri de observare: - totala (exhaustiva)-rap.stat si rec. intensitate, ale realizarilor, de structura, teritoriale parti egale si au acelasi efectiv 1/r din numarul unitatilor Abaterea medie absoluta: dmedXmed=∑|xi-xmed|/n ser simpla caracteriza sintetic omogenitatea unei populatii pentru a aprecia
- partiala; curenta; periodica; directa; indirecta Marimi medii Mediana-cuartila de ordin 2 dmedXmed==∑|xi-xmed|nj/∑nj==∑|xi-xmed|fj gradul de reprezentativitate al mediei. Cand CO<30- 35%
Metode de culegere a datelor:Recensamantul- cea mai veche Media aritm,armonica,patratica,geometrica, de ordin N Cuartila-cuantila de ordin 4; decile,centile,… Dispersia- masura sintetica a imprastierii, medie aritm a populatia e omogena iar media este reprezentativa.Se utilizeaza
forma de cercetare statistica. Este o observare totala si Serii statistice- modalitate de prezentare a datelor.defineste Mediana-acea valoare a caracteristicii localizata in mijlocul patratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinta lor pentru validarea impartirii unei populatii in grupe.
periodica. Reguli:periodicitate;referirea la momentul critic; corespondenta dintre doua siruri de date statistice in care seriei sau repartitiei statistice cu valori individuale aranjate in centrala Asimetria repartitiilor O distributie este simetrica daca
libera declaratie primul reprezinta variatia caracteristicii urmarite, iar al doilea ordine crescatoare sau descrescatoare. (valoare echiprobabila a Pentru seria simpla: σ xmed2=∑(xi-xmed)2/n observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta
Sondajul statistic- cercetare partiala care, pe baza datelor cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii. caracteristicii) P(xi<=Me)=P(xi>=Me)=1/2 Pentru seria de distributie de frecvente: a valorii lor centrale.Intr-o distributie simetrica, media,
dintr-un esantion “n” se fac aprecieri asupra populatiei de Serii de repartitie (de distributie)- sunt elaborate atunci cand Cazul seriei simple;se ordoneaza seria σ xmed2=∑(xi-xmed)2nj/∑nj sau =∑(xi-xmed)2fj mediana si modulul se confunda.O repartitie asimetricase
volum “n”. Conditie:reprezentativitatea esantionului. carcteristica urmarita este numerica (cantitativa) -nr par Me=X[(n+1)/2] nr impar Me=(X[n/2]+X[n+1/2])/2 caract prin faptul ca frecv val caract urmarite sunt deplasate
Alte formule: - serie simpla: =∑xi2/n-xmed2
Ancheta statistica- partiala, fara restrictii de reprezentativitate Pot fi unidimesionale sau bidimensionale Cazul seriei distributiei de frecvente- Val coresp primei frecv fata de tendinta centrala.
-serie de distr de frecvente: =∑xi2nj/∑nj-xmed2; =∑xi2fj-xmed2
Rapoarte statistice- totala, periodica cu extindere in tarile cu Serii cronologica- prezinta evolutia in timp a unui fenomen cumulate ascendent care depaseste (∑ni+1)/2 1.Coeficientul lui Yule si Kendall-poate fi utilizat in
Dispersia pentru o caracteristica alternativa:
predominanta proprietatilor de stat si planificare centralizata sau descrie un anumit proces. Me=XjMe+hjMe((∑nj+1)/2-∑nj-1Me)/njMe compararea asimetriei mai multor reprtitii de frecvente
Monografia statistica- limitata, cu arie de extindere Serii teritoriale- prezinta variatia teritoriala a caracteristicii σ p2={(1-p)2N+(0-p)2M}/(N+M)=…=qp(q+p)
XjMe-limita inf a int median Casyk={(Q3-Me)-(Me-Q1)} / {(Q3-Me)+(Me-Q1)}
teritoriala, cu program limitat analizata.Grafic prin harti sau cartograme sau cartodiagrame Corectia lui Sheppard: σ xmed|corectata2=σ xmed2-h2/12 (doar pentru C=0=>simetrie;C>0 =>asimetrie la dreapta
HjMe- marimea intervalului median
Observarea partii principale- partiala, se limiteaza doar la Serii descriptive- enumerative, sa prezinta sub forma de liste serii statistice unimodale; intervalele trebuie sa fie egale; 2.Coeficientii lui Karl Pearson-se analizeaza poz a doua val
NjMe-frecventa int median
unitatile cu semnificatie majora in cadrul activitatii ale unitatilor dupa o anumita caracteristica frecventele intervalelor de grupare trebuie sa tinda catre 0 in
∑nj-1Me- suma frecv precedente intervalului median centrale relativizata prn dispersia ariei. Cas= (xmed-M0)/σ xmed
Prelucrarea statistica Indicatori de pozitie-caract tendinta de grupare,se identifica ambele directii
Relatia Media aritm, median si modul- Cas =0 rezulta simetrie
Prelucrare primara: adunarea materialului si verificarea Valoarea modala- acea valoare a caracteristicii care Pentru o colectivitate impartita in 2 subcolectivitati
Xmed-M0=3(Xmed-Me) Coeficientul β 1=µ 32/µ 23 µ 32-moment centrat de ordin 3
completitudinii; sistematizarea materialului; identificarea corespunde celui mai mare de unitati sau are cea mai mare σ xmed2=(naσ xmed | a2+nbσ xmed | b2)/(na+nb)+{na(xmed | a-xmed)2+
Indicatorii simpli ai imprastierii µ 3=m3-3m1m2+2m13 µ 23=m2-m12= σ xmed2
valorilor, val aberante si eliminarea acestora frecventa de aparitie. nb(xmed | b-xmed)2}/( na+nb)
Amplitudinea imprastierii A=Xmax-Xmin mr=∑xjr/∑nj
Repr. si prezentarea datelor se face cu tabele si grafice Mo=Xj-1M0+hjM0∆ 1/(∆ 1/∆ 2) Xj-1M0-lim inf a intervalului Abaterea val de la medie:di=Xi-Xmed; di%=di*100/Xmed Ab. medie patratica (tip, standard) σ xmed=radical(σ xmed2)
-elimina deficienta dispersiei legata de interpretarea valorilor, β 1=0 rezulta simetrie; β 1<0 rezulta oblicitate spre stanga
Gruparea stat are ca scop compactarea unui masiv de date in Hjm0- marimea intervalului modal; ∆ 1- dif dintre frecv int Abaterea maxima pozitiva:dmax=Xn-Xmed
scopul analizarii datelor. In urma gruparii se obtine o serie de dar nu permite efectuarea de comparatii intre indicatorii 3.Coeficientul lui Fisher- γ 1=rad(β 1) γ 1>0 asim
modal si frecv int precedent;∆ 2frecv int modal-frecv int urm Abaterea maxima negativa:dmin=X1-Xmed stanga
repartitie. Serii:atrib (calitative), de repartitie (num sau binara) exprimati in unit de masura diferite.
Aplatizarea: β 2=µ 4/µ 22 γ 2=β 2-3
SONDAJUL STATISTIC Sondajul tipic (stratificat) Orice lot rezultat dintr-un proces de fabricatie, are o prop de INDICII STATISTICI Indicii calculati ca medie a indicilor individuali (ICMII)
-cercetare partiala a unei populatii, prin care se urmareste ca in Se aplica in cazul in care pop este impartita in grupe tipice. In prod neconf=p0, care se poate determina pe baza Raport intre 2 indicatori, din 2 perioade sau 2 spatii diferite. In Avem nevoie de a cunoaste agregatele, dar necesita cheltuiala
baza verificarii unui esantion sa se caracterizeze intreaga principiu rel de calcul raman valabile, doar ca in locul statistica.Curba op ideala trebuie sa arate: lot cu fract defectiva cadrul IS, spre deosebire de marimile relative, se pune Ind sint agr sunt inlocuiti cu ICMII
populatie.Princ forma de obt a datelor in ec de piata. dispersiei generale se fol media disp straturilor pana la p0 tr sa fie acceptate cu certitudine;lot cu fract>p0, problema si a identificarii factorilor de influenta. a). se cunoaste niv ind compl in per de baza x0f0 si ind indiv ai
Notatii: N-volumul sondajului; n-volumul esantionului; ∆ xmed=zα σ med/rad(n) σ med2=∑σ i2ni/∑ni respinse cu certitudine. Pot fi: indicatori de natura calitativa, cantit sau complexa fact cant (if) sau fact cant pt cele 2 per
m-media in cadrul pop; xmed-media in cadrul esantionului; Sondajul de serii In practica, din loturi coresp pot aparea esantioane care (cal+cant in div forme:aditiv, multiplic, prin dif, prin raport). ILf=∑x0f1/∑x0f0=∑If*x0f0/∑x0f0
σ =abaterea standard in cadrul populatiei; s-esantionul abaterii Se aplica in cazul in care relevanta pt pop o are fiec strat, semnaleaza o sit necorespunzatoare, dupa cum, din lot necor Dupa niv de agregare:individuali si sintetici (agregati, calc ca b).se cun niv ind compl in per de baza si ind ind ai fact cal sau
medii patratice; σ 2-dispersia populatiei; s2-dispersia esantion fiecare serie.Rel de calcul raman aceleasi de la s aleator simplu pot aparea esant ce semn o calit coresp.Cauzele semnalelor med indic indiv, ca rap de medii). niv fact cal in cele 2 per. ILx=∑x1f0/∑x0f0=∑Ix *x0f0/∑x0f0
p-media caract binare; f-estimator din esantion; numai ca pt estimarea σ se va folosi σ dintre grupe false-nereprezentativitatea esantionului.In jurul lui p0 exista o z Dupa derectia de comparatie:in timp, in spatiu. Ori de cate ori c).se cun niv ind compl in per cur si ind indiv ai fact calit sau
p(1-p)-disp caract bin-pop; f(1-f)- disp in esantion ∆ xmed=zα δ /rad(n); σ 02=σ med2+δ 2 de indif.Limitele zonei sunt p1( lim calit acc) si p2(lim cal tol.) nu se va face o precizare explicita, indic vor fi ind de dinamica. niv fact cal in cele 2 per. IPx=∑x1f1/∑x0f1=∑x1f1/∑(1/ix)x0f1
Sondajul se deosebeste de ancheta statistica prin faptul ca, la δ 2=∑(xi-xmed0)2ni/∑ni P=0 >Pa=1; p=1 >Pa=0; p<=p1 >Pa ar trebui sa fie Pa=1-α Indicii individuali-compara val indic din 2 per de timp Indicii calculati ca raport a doua medii (ICR2M)
ancheta nu se impun cond restrictive de reprezentativitate. Sondajul pentru controlul calitatii produselor α -riscul furniz -tipul fact pt care se calc indic se specifica astfel: Pt analizarea mod unor indic de nat calit la niv unei colect
Avantaje-timp si cost redus Populatiile sunt omogene, insa erorile afect diferit partile p>=p2 >Pa ar trebui sa fie 0 => Pa=b ix=x1*100/x0, δ x=x1-x0 si i1/0f=f1*100/f0 yi=xi*fi => xi=yi/fi
Tipuri de sondaj-aleator simplu; tipic (stratificat); de serie; implicate in receptia loturilor. In calcul se prezinta explicit cele b-risc al beneficiarului Cantitativ (Q,M,fond sal, nr. Sal) if=f1f0 Pentru toata colectivitatea: xmed=∑yi/∑fi=∑xifi/∑fi=∑xigif
Aleator simplu-aplicabil in cazul pop omogene 2 tipuri de erori. Sinteza performantei unui plan de sondaj la Exista planuri de control ilustrate prin curbe operative Calitativ (P,CT,W,sal,rent) ix=x1/x0 iy=ix *if Gif=fi/∑fi structura factorului cantitativ. Nivelul si dinamica lui
Poate fi repetat sau nerepetat (urna lui Beroulli) receptia lotului se caract prin curba operativa(imaginea caract elaborate in functie de interesele unei dintre parti Complexa (multipl, suma, dif-Van=Vab-An, raport-W=Q/L) x sunt determinate de xi-factor calitativ si structura lui f (fi/∑fi),
Daca n ->infinit rezultatul procedeelor este acelasi oper, care pune in evidenta legat dintre prob de acceptare si Plan de control= Fact de nat calit sunt nonagregabili sau rareori agregabili. factor cantitativ
Prelevarile se fac prin procedeele:loteriei (vol redus); tabelului functiunea defectiva. Pα =f(P) ; p=d/n (esantion) sau in lot Pt loturi mari (met binomiala) Caract masurabile si atributive Fact cant sunt rareori agregabili (cand au aceeasi unit masura)
Exemple: Wmed=∑WT/∑T=∑W*g(T)
cu nr aleatoare (unit perfect identificabile); pasului de D/N Pt.loturi mici (met hipergeometrica) Caract mas so atr Pentru a agrega se recurge la pondere.
Indicii sintetici –la nivelul unor grupe sau al intregii colect Pmed=∑pq/∑q=∑p*g(q) cmed=∑cmedq/∑q=∑c*g(q)
numarare (N/n=k se vor intr in esantion unit aflate la dist k; Plan simplu (1 sg esant); dublu (cel mult 2 es)
analizate, sintetizand var med a fen studiat. Indicii structurii –pt stab dinam ind calc ca med aritm pond
generare aleatoare pe calculator. Plan multiplu si secvential
Indicii agregati-rap intre suma marimilor absolute ale ind ISV (struct var)-caract dinamica ind Xmedsub inf celor 2 ind x,f
Principalii indicatori:er lim max admisa, vol es, calc int incred
Eroarea medie de sondaj -caract deplasarea mediilor posibile in per cur si in cea de baza Iy=∑y1/∑y0=∑x1f1/∑x0f0 Ixmed=x1med/x0med=∑x1f1/∑f1 : ∑x0f0/∑f0=∑ x1g1/∑ x0g0
de sondaj de la media adev dar necunoscuta din pop Influenta pe fact asupra ind med de det folosind indicii derivati
Laspeyres ILx=∑x1f0/∑x0f0 ; ILf=∑x0f1/∑x0f0 ; Iy=ILx * ILf pt cant.
-ind fact calit se det fol indice cu struct fixa ISF
µ xmed=σ /rad(n) (s repetat) µ xmed=σ /rad(n) (s nerepetat) Paasche IPx=∑x1f1/∑x0f1 ; IPf=∑x1f1/∑x1f0 ; Iy=IPx * IPf
Ixmedx=x1med/xxmed=∑x1f1/∑f1 : ∑x0f1/∑f1=∑ x1g1/∑ x0g1
Daca σ nu e cunoscut : - se inlocuieste cu s abaterea de sondaj Indicele ideal Fisher- media geometrica a celor doi
xxmed-niv med cond in sens ca ar repr acea val med care s-ar obt
-se efectueaza un sondaj de proba, de marime redusa Modificarea absoluta a lui y: ∆ y=∑x1f1-∑x0f0. Mod abs a lui y cand fact calit e in per de baza iar fact cant in per curenta
smed=∑(xi-xmed)/(n-1); σ max2={(xmaz-xmed)2+(xmin-xmed)2}/2 datorita factorului ca Indicele schimbarii structurale: Ixmed(f)=xxmed/x0med
litativ x: ∆ y(x)=∑x1f1-∑x0f1. Mod abs a lui y dat mod fact cant
SERII CRONOLOGICE DETERMINAREA TRENDULUI
Modalitate de sistematizare a datelor dupa criteriul timp Una din comp unei serii, care stabileste evolutia fundamentala
Pot fi serii de mom (mas de stoc, nonagregabile) sau de Ytot=Y^+CT+ST+∑
intervale (mas de flux, agregabili) CT-componenta ciclica; St-comp sezoniera; ∑-comp aleatoare
Dupa criteriul indicatorilor:din mar abs, rel, medii E necesar ca seria sa fie suficient de lunga
Etape in tratarea unei serii cronologice:Calculul indic specifici Ct-caract oscilatii repetitive cu periodicitate multianuala
si det componentelor unei serii St-caact mod oscilatorii la per subanuale, oscilatii ce sunt det
Calc indic pp det urmatoarelor cat de ind:absoluti, rel, med prin factori sezonieri, dinamici, religiosi etc.
Absoluti Componentele aleatoare caract misc indic pricinuita de factori
Modificarea absoluta- dif intre term, cu baza fixa sau mobila greu de indent, masurat sau care in proc modelarii sunt ignorati
Niv absolut-format din term prop-zis ai seriei, doar pt mar abs Se efect prin 2 cat de metode:mecanice si analitice
Relativi 1.Mecanice: a med mobile, a mediei absolute, indicelui mediu
Indicii-de cate ori s-a mod ind in per comp fata de baz de comp a).Pp inlocuirea termenilor reali ai seriei cu medii calc din
Ii/0=yi/y0 (baza fixa) Ii/I-1=yi/yi-1 (baza mobila) Π Ii/i-1=In/0 acestia. Noua serie rezult compenseaza abaterile si evid trendul
Ritmul-cu cat s-a mod niv indicat comp fata de baza de comp Cand media mob se det dintr-un nr pari de term atunci ajustarea
R=∆ /ybaza Ri/0=Ii/0 -1 si Ri/I-1=Ii/i-1-1 pp 2 etape: calc med de rang 1 si 2(ca med a med de rang 1)
Val unui pr din ritm de ↑/scad- a suta parte din niv per de baza Noua serie se scurteaza, se recomanda cand e lunga
ABF=y0/100; ABM=yi-1/100 - da o mas reala asupra vit de crestere b)unificarii med absolute-recalc term seriei in ipoteza unei
Medii evolutii in progresie aritm, ratia=mod med abs Y^t=y0+∆ medt
Toti indic anteriori au un echivalent de tip mediu t-timp in dist fata de origine y0-origine de referinta
Niv mediu absolut ∆ med=∑∆ i/i-1/{(n+1)-1} c)metoda indicelui mediu- term evolueaza in progr geom cu
Indicele mediu Imed=radn(Π Ii/i-1) ratia indicelui mediu de crestere yt=y0*It
Ritmul mediu Rmed=Imed-1 R%=I*100-100 Pentru a det oportunitatea folosirii unei metode –se det modif
mediei cu baza mobila si indicatorii cu baza mobila.Se pot
aplica mai multe procedee, iar in final sa se realizeze procedeul
cel mai adecvat
σ y=rad(∑(y-y^)/n) n-termenul recalculat
2. Metoda analitica-exista o functie analitica intre timp si
indicator y=f(t) pp mai multe procedee de estimare a param