Proiectie:
Superior T1
Inferior L3
Medial varful proceselor transverse respective
Lateral 2cm lateral de masa comuna lombara (muschii transvers abdominal,
patrat lombar si iliopsoas)
Proiectie:
Superior T1
Inferior L3
Medial varful proceselor transverse respective
Lateral 2cm lateral de masa comuna lombara (muschii transvers abdominal,
patrat lombar si iliopsoas)
Rinichiul stang este situat in fosa lombo-diafragmatica, usor mai sus de cel drept.
Are urmatoarele raporturi:
Proiectie:
Superior T1
Inferior L3
Medial varful proceselor transverse respective
Lateral 2cm lateral de masa comuna lombara (muschii transvers abdominal,
patrat lombar si iliopsoas)
Sinusul renal contine ramurile segementare ale arterei renale, vene segmentare,
calice mici, mari, partea intrarenala a bazinetului, limfatice si nervi, toate intr-o
masa de tesut adipos, care se continua cu grasimea perirenala.
Pediculul renal Numit si hil renal, reprezinta fisura centrala de la nivelul marginii
mediale a rinichiului, ce contine artera renala, vena renala si bazinetul sau pelvisul
renal. Dispozitia elementelor la acest nivel este, dinspre anterior spre posterior:
Vena
Artera
Bazinet
Artera renala si vena renala pot face uneori schimb de loc, dar bazinetul ramane
intotdeauna posterior.
Polar superior
Polar inferior
Antero-superior
Antero-inferior
Posterior
Segmentul posterior este separat de celelalte printr-un plan frontal slab vascularizat,
numit planul lui Hyrtl. Ramura posterioara, denumita si ramura retropielica, trece
posterior de bazinet pe marginea superioara a acestuia.
Arterele segmentare se impart in artere interlobare care strabat coloanele lui Bertin
(printre piramidele Malpighi). La baza piramidelor se imparte in unghi de 90 o in
artere arcuate, care merg intre corticala si medulara. Din arterele arcuate pornesc:
o
o
Margine superioara
Margine inferioara
Parte
o
o
Parte
o
intrarenala
Anterior vase renale
Posterior - marginea posteriora a sinusului renal, vase retropielice
extrarenala
Anterior in ambele parti, cu vasele renale. Mai departe, raporturile
difera:
Bazinetul drept D2
Bazinetul stang corpul si coada pancreasului
o Posterior muschiul psoas mare
Distanta dintre cele doua uretere difera. Initial, se afla la o distanta de 10cm, in
dreptul flexurii renale. Se apropie trepata, ajungand la 5cm distanta la intrarea in
bazin. Dupa intrarea in bazin, se distanteaza, avand traiect de-a lungul peretilor
laterali ai pelvisului, ajungand din nou la o distanta de 10cm. Inferior, la varsarea in
vezica urinara, ureterele se afla la 2-3cm unul de celalalt.
Ureterul este impartit in doua parti, iar fiecare parte este impartita in doua
segmente. Acestea sunt, impreuna cu raporturile lor:
Partea abdominala
o Segmentul lombar
Anterior peritoneul parietal posterior
Posterior muschiul psoas mare
Medial aorta sau VCI
Lateral polul inferior al rinichiului si colonul ascendent sau
descendent
o Segmentul iliac
Anterior
intersigmoidian)
Posterior vase iliace ureterul drept incruciseaza vasele iliace
drepte la 1cm inferior de bifurcatie, iar ureterul stang pe cele
stangi la 1cm superior
Lateral vasele genitale
Partea pelvina
o Segmentul parietal
Barbat raport medial cu peritoneul parietal
Femeie raport lateral cu artera uterina si anterior cu ovarul
(participa la delimitarea fosei ovariene Krause)
o Segmentul visceral
Barbat trece intre vezica urinara si rect
Femeie la baza ligamentului larg al uterului este intersectat de
artera uterina, dupa care trece intre vezica urinara si peretele
anterior al vaginului
mediala cu
Puncte dureroase:
Ostiile ureterale
Plicile ureterale, determinate de portiunea intramurala a ureterului
Trigonul vezical delimitat de cele trei ostii. Prezinta o suprafata neteda, fiind
de origine mezodermala.
Ostiul uretral rotund la femei,
Anterior oase pelvine si simfiza pubiana cand este goala. Intre acestea si
vezica se afla spatiul prevezical, ce contine plexul venos vezical, manunchiul
vasculo-nervos obturator si limfatice. Cand vezica se umple, fata anterioara
ascensioneaza si vine in raport cu partea inferioara a peretelui anterior
abdominal.
Superior si posterior prin intermediul fundului de sac utero-vezical, cu
corpul uterului si anse. Tot posterior, segmentul inferior al vezicii vine in
raport cu peretele anterior vaginal.
Lateral muschii obturator intern si ridicator anal, ligamentele ombilicale
Inferior colul vezical stabileste raport cu sfincterul uretral extern
Ostiile ureterale
Plicile ureterale, determinate de portiunea intramurala a ureterului
Trigonul vezical delimitat de cele trei ostii. Prezinta o suprafata neteda, fiind
de origine mezodermala.
Ostiul uretral fanta transversala, in mod normal, sau forma de semiluna la
barbati cu adenom prostatic
Anterior oase pelvine si simfiza pubiana cand este goala. Intre acestea si
vezica se afla spatiul prevezical, ce contine plexul venos vezical, manunchiul
vasculo-nervos obturator si limfatice. Cand vezica se umple, fata anterioara
ascensioneaza si vine in raport cu partea inferioara a peretelui anterior
abdominal.
Superior si posterior prin intermediul fundului de sac Douglas, cu anse si
rect.
Lateral muschii obturator intern si ridicator anal, ligamentele ombilicale
Inferior colul vezical stabileste raport cu versantul anterior al bazei prostatei
Uroteliu
Mucoasa
Submucoasa
Musculara, care la randul ei prezinta trei straturi:
o Extern longitudinal
o Mijlociu circular
o Intern - plexiform
din grosimea
peretelui vezical.
Vascularizatie este realizata de catre urmatoarele surse arteriale:
Uretra preprostatica intre colul vezicii urinare si prostata. Este lunga de 1cm
si inconjurata de muschiul sfincter uretral intern, neted, involuntar.
Uretra prostatica strabate vertical prostata. Este lunga de 3cm si mai
dilatata. La nivelul peretelui posterior al acestei se gaseste o proeminenta
numita creasta uretrala. Mijlocul acestei creste este mai proeminent si
formeaza coliculul seminal. La nivelul acestuia se deschid utriculul prostatic si
canalele ejaculatoare. Lateral de colicul se deschid glandele prostatice.
Uretra membranoasa strabate diafragma urogenitala. Este lunga de 1cm si
inconjurata de muschiul sfincterul uretral extern, striat, aflat sub control
voluntar.
Uretra spongioasa strabate longitudinal corpul penisului si glandul. Are o
lungime de 12cm. Prezinta o dilatatie la nivelul bulbului spongios si inca una
la nivelul glandului. Cea din urma este numita fosa naviculara si se deschide
la extremitatea glandului printr-o fata verticala de 5-6mm numita meatul
urinar extern. Intre uretra spongioasa si fosa naviculara se afla plica mucoasa
numita valvula fosei naviculare Guerin.
Uretra feminina are o lungime de 3-5cm, iar lumenul sau are un diametru de 7-8mm.
Incepe de la nivelul orificiului uretral al vezicii, strabate diafragma urogenitala si se
termina, prin meatul uretral extern, la nivelul vestibulului vaginal. Are un traiect
oblic de sus in jos si dinspre posterior spre anterior. De-a lungul sau strabate doua
sfinctere, unul intern, imediat inferior de colul vezicii urinare, si unul extern, la
nivelul diafragmei urogenitale.
Peretele uretrei feminine este format din doua straturi:
VTS se varsa in VRS. VTD se varsa in VCI. Variocelul (dilatatia plexurilor venoase)
apare mai frecvent in partea stanga, din urmatoarele cauze: VTS se varsa in unghi
drept in VRS, iar VRS se varsa in unghi drept in VCI, VTS trece posterior de colonul
sigmoid, iar VRS prin pensa aorto-mezenterica.
Capul epididimului este format din cele 15-20 canale eferente, lungi de 15-20cm, ce
se vor varsa toate in primul canal eferent. Acest canal, dupa ce le-a primit pe toate
celelalte, devine canal epididimar, lung de 6-7cm, cu traiect sinuos, formand capul si
coada epididimului. De la nivelul cozii, se va continua cu canalul deferent, fara o
delimitare neta.
Artere
o Artera testiculara
o Artera deferentiala
o Artera cremasterica
Canalul deferent
Plexul pampiniform
Vase limfatice
Ramura genitala a nervului genitofemural
Uretra prostatica
Utricula prostatica rest embrionar al ductelor paramezonefrotice Mller
Canalele ejaculatoare
Baza este intersectata anterior de ureter, iar varful se continua cu ductul excretor,
care la baza prostatei se uneste cu ductul deferent, formand canalul ejaculator.
Veziculele seminale stabilesc urmatoarele raporturi:
sunt mai mari decat cele superficiale. Cavernele sunt captusite cu endoteliu si se
umplu cu sange in timpul erectiei.
Sursa de sange este reprezentata de artera profunda a penisului, ramura terminala
a arterei rusinoase interne. Aceasta patrunde in radacina corpului cavernos si apoi
are traiect catre anterior prin axul acestuia pana la varf. Dispusa in axul corpului
cavernos da o serie de ramuri spiralate care se numesc artere helicine si care se
impart in grosimea corpului cavernos in 2 tipuri de ramuri nutritive si functionale.
Cele functionale se capilarizeaza si se deschid in cavernele profunde. Dilatarea
arterei profunde a penisului si a ramurilor sale functionale duce la acumularea de
sange in caverne. Acestea comprima venele corpilor cavernosi, restrictionand fluxul
prin acestea, ceea ce duce la acumularea de sange in corpii cavernosi.
o Ovariana
o Tubara
Ramura ovariana a arterei uterine are traiect lateral in lungul ligamentului
utero-ovarian pana la marginea anterioara a ovarului, unde se
anastomozeaza cu ramura a arterei ovariane, formand arcada arteriala
paraovariana.
Inervatia ovarului este asigurata in principal de fibre din plexul ovarian si cateva
fibre din plexul uterin.
Ligamente:
face de-a lungul liniei Farre-Waldayer. Printre foitele mezovarului ajung la ovar
vasele si nervii acestuia.
Ligamentul suspensor al ovarului sau infundibulopelvic se intinde de la
nivelul fosei iliace, pornind de sub mezenteriol in dreapta si de sub
mezocolonul sigmoid in stanga, pana la polul superior al ovarului. Este insotit
de vasele ovariene, impreuna cu care ridica o plica peritoneala.
Ligamentul tubo-ovarian leaga pavilionul trompei de polul superior al
ovarului. De-a lungul sau se gaseste fimbria ovarica.
Ligamentul utero-ovarian leaga cornul uterin de polul inferior al ovarului.
Peretele intern al trompei uterine prezinta o serie de plici longitudinale, care sunt
mai bine dezvoltate spre ampula, unde se ramifica, formand labirintul tubei uterine.
Epiteliu este unistratificat cilindric si prezinta cili care bat inspre ostiul uterin al
trompei.
Raporturile stabilite de tuba uterina sunt:
Corp
o
o
o
o
Col
o
Mucoasa
Submucoasa
Seroasa
Musculara
Inervatia uterului:
Mijloacele de sustinere ale uterului, prin care acesta adera la organele invecinate
sunt:
Unghi de flexiune unghiul dintre axul corpului si axul colului uterin. In mod
normal uterul este in anteflexiune, acest unghi masurand 140-170 o.
Unghi de versiune unghiul dintre axul colului si axul vaginei. In mod normal
uterul este in anteversiune, acest unghi masurand 90-110 o.
Portiune pelvina
o Perete anterior
Segment vezical trigonul vezical
Segment uretral uretra feminina (la acest nivel apare fistule
uretro-vaginale)
o Perete posterior
Segment peritoneal delimiteaza anterior fundul de sac rectouterin Douglas
Drenajul venos isi are originea in doua retele, musculara si mucoasa. Acestea
dreneaza in plexurile venoase vaginale, situate lateral de vagin, ce dreneaza in
venele iliace interne.
Inervatie:
Raporturi:
Segment parietal
o Medial ureter
o Lateral muschiul obturator intern
o Posterior venele uterine
o Participa la delimitarea inferioara a fosetei ovariene Krause
Segment transversal
o
o
Ramuri colaterale:
Ramuri terminale
Ramura tubara
Ramura ovariana
Vestibulul vaginal este un spatiu virtual ce devine real cand sunt despartite labiile
mici. Este delimitat anterior de clitoris, lateral de labiile mici si posterior de fraul
acestora. La nivelul vestubulului se deschid:
Muschiul iliococcigian
o Origine fata mediala a spinei ischiadice, partea posterioara a arcului
tendinos al muschiului ridicator anal
o Directie inferior, posterior si medial
o Insertie marginea laterala a coccisului, ligamentul anococcigian
o Actiune ridica diafragma pelvina
Muschiul pubococcigian
o Origine partea anterioara a arcului tendinos al muschiului ridicator
anal, fata mediala a ramurii inferioare a pubisului
o Directie inferior, posterior si medial
o Insertie ligamentul anococcigian
o Actiune ridica perineul posterior si comprima canalul anal, jucand
astfel rol de sfincter anal auxiliar
Muschiul puborectal
o Origine fata interna a unghiului pubisului, superior de muschii
invecinati
o Directie inferior si posterior
o Insertie fibrele superioare se insera pe o lama fibroasa situata intre
rect si marginea mediala a muschiului ridicator anal. De la nivelul
acesteia pleaca arcade concave medial care se insera posterior pe
ligamentul anococcigian si anterior pe septul rectovezical/rectovaginal
si pe centrul tendinos al perineului. Fibrele inferioare ajung la
tegumentul perianal, unde se insera la nivelul dermului.
o Actiune ridica anusul si canalul anal
Muschiul ridicator al prostatei/pubovaginal
o Origine fata interna a ramurii inferioare a pubisului
o Insertie centrul tendinos al perineului, la barbati si pe fata laterala a
prostatei, la femei si pe marginea laterala a vaginei
o Actiune la barbati ridica si trage anterior prostata, la femei este
constrictor al vaginei
Fosa ischiorectala este ocupata de tesut adipos denumit corpul adipos al fosei
ischiorectale si este traversata de: