Tuse cronic sau recurent minim trei luni pe an; cel puin 2 ani consecutiv Expectoraie cu sput cu aspect variabil, muco purulent sau purulent Dispnee persistent sau intermitent, cu weezing diurn sau nocturn i reducerea VEMS sub 60%. Uneori se asociaz simptomatologia cordului pulmonar cronic complicaie frecvent a BPOC cu edeme ale membrelor inferioare, hepatomegalie de staz. In BPOC se descriu dou sindroame clinice, in funcie de predominana bronitei sau a emfizemului: Tipul A cu predominana emfizemului: Simptome Dispnee progresiv, iniial la efort ulterior i in repaus; Tuse relativ rar, puin productiv, cu sput mucoas; Rare episoade de acutizare infecioas La examenul clinic: Tahicardie de repaus, expir prelungit, avnd aproape permanent buzele ntredeschise; Toracele aste emfizematos, La palparea toracelui, ampliaii reduse bilateral, uneori semnul Hartzer pozitv(palparea ventriculului drept n epigastru) La percuia toracelui, hipersonoritate i micorarea matitii cardiace; La auscultaie MV diminuat, expir prelungit, rare raluri sibilante fine, zgomote cardiace diminuate, galop protodiastolic, datorit insuficienei cardiace drepte. Tipul B cu predominana bronitei -Simptome: Istoric de tuse productiv, de mai muli ani, aprut la un fumtor, iniial in anotimpul rece, apoi devenit purulent i sever; Tusea se accentueaz in perioadele de acutizare infecioas, cand este insoit de expectoraie mucoas sau mucopurulent; Dispneea are un caracter ondulant, exacerbandu-se in timpul perioadelor infecioase. La examenul clinic: Pacient obez, cu facies cianotic. Cianoza apare iniial in timpul puseelor infecioase cptand ulterior caracter permanent;
Degete hipocratice(curbarea unghiei si hiertrofia ultimei falange) ca semn al
bronitei cronice cu poliglobulie secundar, pot fi uneori marca unui neoplasm bronhopulmonar asociat; Semne de cord pulmonar cronic se asociaz frecvent edeme, jugulare turgescente, hepatomegalie de staz; Percuia toracelui-de obicei normal; Auscultaia deceleaz MV normal, sau diminuat; raluri romflante i sibilante, cu localizare modificat de tuse, raluri subcrepitante n perioadele de acutizare a tusei, galop protodiastolic n caz de insuficien cardiac dreapt. Radiologic: -in tipul A-hipertransparen pulmonar; -in tipul B-aspect normal, sau desen bronhovascular accentuat de staz, cardiomegalie. Testele funcionale respiratorii evideniaz: -Capacitate pulmonar total: crescut in tipul A; normal sau uor sczut n tipul B; -Volumul rezidual crescut mai mult n tipul B; -VEMS: normal in tipul A; Examenele de laborator: poliglobulie; hipoxemie. EKG: normal in stadiile iniiale ale bolii, ulterior reflectand apariia decompensrii cardiace. Tratamentul nu poate face dect sa stopeze declinul parametrilor spirometrici (VEMS) si sa amelioreze dispneea de efort resimtita de pacient. Prima masura de tratament este oprirea factorului determinant al bolii, fumatul Bronhodilatatoare administrate cu regularitate, cu un singur medicament sau mai multe (salbutamol spray, atrovent spray, teofilina retard pastile). Cele mai utile sunt bronhodilatatoarele inhalatorii cu actiune prelungita (salmeterol, tiotropium). Pentru stadiile moderat si sever, este utila asocierea unui spray cu cortizon. Aceste medicamente pot ajuta efectiv pacientii prin ameliorarea simptomelor, prin rarirea episoadelor acute si prin ncetinirea declinului functiei ventilatorii. Nu s-a dovedit ca alte medicamente, cum ar fi antitusivele, expectorantele sau antibioticele administrate preventiv ar avea vreo eficacitate. Vaccinarea antigripala toamna s-a dovedit nsa foarte eficienta n prevenirea episoadelor acute virale. Utilizarea corecta a spray-ului. Consideram exacerbare a BPOC o perioada n care simptomele se agraveaza sau apar simptome noi: tusea se intensifica, devine productiva, cu expectoratie purulenta, dispneea se accentueaza nct pacientul oboseste la cele mai mici
eforturi. Episodul poate fi declansat de o viroza sau de alti factori neidentificati.
Medicul trebuie sa aprecieze daca exacerbarea se poate trata acasa sau este necesara internarea. Uneori exacerbarea poate fi att de severa nct se impune internarea la terapie intensiva, la unii bolnavi fiind necesara ventilatia mecanica pentru a le salva viata. Tratamentul exacerbarilor presupune de obicei cresterea dozei de bronhodilatatoare si introducerea unui antibiotic si / sau cortizon administrat oral. n spital, bolnavii beneficiaza de oxigen si de tratamentul complicatiilor cardiace.