Sunteți pe pagina 1din 28

PACHETUL DE MĂSURI PENTRU CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ

ŞI SPRIJINIREA MEDIULUI DE AFACERI AL GUVERNULUI BOC


2009-2010

Sinteză

I. Măsuri luate în anii 2009-2010, efectele înregistrate şi preconizate .....................................2


1. Relansare economică prin investiţii publice .........................................................................................................2
2. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit......................................................................8
3. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata CAS
9
4. Programul „Prima casă”........................................................................................................................................9
5. Continuarea şi extinderea Programului „Rabla”. Programul “Primul Tractor”...........................................10
6. “Renaşterea Satului Românesc – 10 case pentru specialişti”............................................................................11
7. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit......................................................................................................11
8. Programul „Primul siloz”.....................................................................................................................................12
9. Reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km Drumuri Judeţene şi Drumuri de interes local...........................13
13
10. Vânzarea locuinţelor ANL pentru tineri...........................................................................................................14
11. Eficientizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM ..................................................15
12. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în
domenii prioritare pentru economia românească ..................................................................................................15
13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari ................................................16
14. Sprijinirea mediului privat prin amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi
de criza economico-financiară...................................................................................................................................16
15. Scutirea de la plata impozitului pe venit către bugetul de stat şi contribuţiilor la bugetele de asigurări
sociale in perioada de întrerupere temporară a activităţii (pe o perioadă de maxim 90 zile)............................17
16. Compensarea TVA de recuperat.......................................................................................................................17
17. Accelerarea rambursării TVA...........................................................................................................................17
18. Capitalizarea Eximbank şi CEC Bank pentru susţinerea mediului de afaceri prin scheme de garantare.18
19. Ajutoare de stat ...................................................................................................................................................19
20. Stimularea industriei chimice şi energetice ......................................................................................................22
21. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de taxe şi tarife cu caracter nefiscal.....................................23
22. Tarife mai mici pentru operaţiunile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.....................................23
23. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe.........................................23
24. Accelerarea absorţiei fondurilor UE.................................................................................................................24
25. Evaziunea fiscală. Administrarea şi colectarea veniturilor.............................................................................25
26. România are printre cele mai atractive cote de impozitare a profitului companiilor din UE...................26
27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice în România este sub media Europeană (37%).............27
28. România aplică una dintre cele mai mici cote ale TVA (19%) din Uniunea Europeană............................28
Concluzii.......................................................................................................................................28

1
În condiţiile unei crize economice mondiale profunde resimţită aprig la
nivelul ţării noastre, România a adoptat o serie de măsuri ferme:
 pentru a restabili încrederea în mediul investiţional prin creşterea
lichidităţii si încurajarea investiţiilor publice,
 pentru a stimula mediul privat de afaceri si crearea de locuri de
muncă,
 cât şi pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei.

I. Măsuri luate în anii 2009-2010, efectele înregistrate şi preconizate

După 1989, ponderea investiţiilor în PIB din ultimii doi ani a înregistrat
valori record, de 6,4% din PIB ( 34,2 miliarde lei , conform ESA’95) în anul 2010
şi 6,3 % din PIB în 2009 (31,6 miliarde lei). Această implicare a statului în
economie, coroborată cu măsurile fiscale şi de protecţie socială luate de Guvernul
României în perioada 2009-2010 au avut şi continuă să aibă drept efect salvarea a
peste 450.000 locuri de muncă şi a peste 12.000 de firme de la faliment.

1. Relansare economică prin investiţii publice

În anul 2010, în România s-au alocat cei mai mulţi bani din istoria de după
1989 pentru investiţii: de aproape 4 ori mai mare faţă de cel înregistrat în anul
1999 şi cu cca. 1 procent mai mare faţă de anul 2008 (5,6% din PIB, adică 28,45
miliarde lei), an de plină creştere economică.
Autostrada Braşov-Cluj-Borş: Tronsonul Gilău-Turda (42 km) este
principalul obiectiv de investiţii finalizat anul trecut, pentru care am alocat 1,4
miliarde de lei in anul 2009. De pasajul Băneasa se bucură acum oricine care
intră şi iese din Bucureşti pe DN1.
Continuăm să investim masiv în infrastructura de transport pentru
autostrăzi - Braşov - Cluj – Borş: tronsonul Turda- Câmpia Turzii (10 km) şi
Gilău –Nădăşel (8,6 km), autostrada Bucureşti – Braşov -, pentru variantele de
ocolire ale oraşelor – Deva-Orăştie, Sibiu, Bucureşti etc.-, pentru linia CF
Bucureşti – Constanţa şi alte reabilitări de căi ferate, pentru magistrala V metrou:
Drumul Taberei-Universitate, pentru racorduri la metrou magistrala IV sau pentru
terminalul sosiri interne a Aeroportului Internaţional Timişoara, ca să dau doar
câteva exemple.
Alte investiţii prioritare pentru anul 2010 sunt în infrastructura de
sănătate şi de agricultură, în infrastructura energetică, pentru construcţia de
locuinţe sociale şi pentru tineri, în învăţământul preuniversitar, în
infrastructura culturală şi sportivă, în spaţiul rural si pentru înzestrarea
armatei. Le găsiţi enumerate punct cu punct în raportul detaliat.

2
OBIECTIVE FINALIZATE ÎN ANUL 2009:
 Pasaj denivelat în municipiul Lugoj pe drumul Buziaşului (DN 6 B) Aut.
Nr.139 şi 140/1990 valoare actualizată (Pasaj 991,12 m) 48.000 mii lei
 Pista de decolare - aterizare pentru avioane uşoare - Aerodrom Strejnic
valoare totală actualizată 8.145 mii lei
 Programul de construcţie locuinţe pentru tineri – suma decontată în anul
2009- 383.831 mii lei
 Reabilitare termică a blocurilor 24.834 apartamente – valoare alocată în anul
2009 -130.000 mii lei
 Programul de locuinţe sociale: 1.259 – valoare alocată 2009 - 45.320 miii lei
 Subprogramul de alimentare cu apă la sate 81 de sate- total valoare
investiţie 174.821,408 mii lei
 Spaţii cazare 1410 loc. - corp A 463 loc. la Univ. Bucureşti, valoare totală a
obiectivului este de 19.874 mii lei, din care s-a decontat în 2009 suma de
278 mii lei
 Cămin studenţesc cu 168 locuri la UMF Craiova valoarea totală a
obiectivului este de 14.755 mii lei din care s-a decontat în 2009 suma de
8.259 mii lei
 Spital cu 150 paturi şi dispensar policlinic în Oraşul Târgu Lăpuş, judeţul
Maramureş- suma decontată în anul 2009 5.207 mii lei
 IRIGATII TERASA SINOE valoarea totală a obiectivului este de 36.512
mii lei din care s-a decontat în 2009 suma de 5.000 mii lei
 Modernizarea staţiei de pompare Sp Buduhala şi redimensionarea pentru
mărimea cap. de transport a canalelor de desec. aferente acesteia- valoare
totală a obiectivului este de 2.746 mii lei, din care s-a decontat în 2009 suma
de 498 mii lei;
 Autostrada Braşov-Cluj-Borş, secţiunea Turda-Gilău 1.394.395 mii lei
 Fluidizarea traficului pe DN1, Pasaj inferior pe DN1 la intersecţia cu Bd.
Aerogării-şi Bulevardul Ion Ionescu de la Brad 49.477 mii lei

OBIECTIVE ÎN DERULARE (din anii anterirori) ÎN ANUL 2009:


 Autostrada Braşov - Cluj - Borş. HG nr.1363/2003 - 1.394.395 mii lei

3
 Sporirea capacităţii de circulaţie pe centura Ploieşti Vest km.0+000 -
12+850 (DN 1 km.53+650 - 66+500). HG nr. 33/2003 – suma decontată pe
anul 2009 este de 66.065 mii lei
 Reabilitarea liniei CF Bucureşti - Constanţa (JBIC ROM-P3/2001). Legea
nr.528/2001, suma decontată în 2009 este de 147.177 mii lei
 Reabilitarea secțiunii Câmpina - Prerdeal de pe linia CF București -
Brașov suma alocată în 2009 a fost de 291.053 mii lei din care s-a decontat
suma de 121.488 mii lei
 Magistrala IV -racorduri metrou. Tr.IV.1989. HGR 467/1990 - suma
alocată în 2009 a fost de 71.467 mii lei din care s-a decontat suma de 71.432
mii lei
 CNE CERNAVODA - 5 x 700 Mwe (apa grea pentru U 3 si U4) – suma
alocată în anul 2009 a fost de 300.880 mii lei din care s-a decontat suma de
300.879 mii lei
 Laborator agroturism-Belciugatele la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Bucureşti valoarea totală obiectivului este de 19.584
mii lei (inclusive surse proprii) din care de la bugetul de stat 17.800 mii lei
 Refuncţionalizare imobil Spital Clinic de Urgenţă cu 300 paturi Iaşi, în curs
de execuţie, pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie 300
paturi Iasi, judeţul Iaşi - 33.800 mii lei
 Reabilitarea amenajării de irigaţii Argeş Km 23- valoarea totală a
obiectivului este de 10.562 mii lei
 Desecare în Zona Sculeni Tutora Gorbani- valoarea totală a obiectivului este
de 23.550 mii lei
 Construcţia Autostrăzii Cernavodă-Constanţa 159.005 mii lei
 Construcţia Autostrăzii Arad-Timişoara inclusiv Centura Arad 263.209 mii
lei
 Construcţia Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti 534.248 mii lei
 Construcţia Centurii de ocolire Sibiu la profil de autostradă 62.300 mii lei
 Lărgire la 4 benzi DN5 Bucureşti-Giurgiu 12.702 mii lei
 Reabilitare DN6 Craiova-Turnu Severin-Lugoj 110.516 mii lei
 Construcţia Centurii de ocolire a municipiului Constanţa la profil de
autostradă 163.488 mii lei
 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa IV 430.933 mii lei
 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa V 285.813 mii lei
 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa VI 167.621 mii lei
 Centura de ocolire Lugoj 31.944 mii lei
 Reabilitare linie CF Bucureşti-Constanţa 153.630 mii lei

4
OBIECTIVE NOI AVUTE IN VEDERE PENTRU A FI INCEPUTE IN 2010
• Modernizarea si retehnologizarea statiei de tratare deseuri radioactive 1.738
mii lei
• Atelier de compozite in OB 37-37/I, Ordin ME nr. 1721/2009 4.389 mii lei
• Securizarea obiectivelor cu grad ridicat de risc, Zarnesti, jud Brasov 2.340
mii lei
• Spații de învățământ - la Universitatea ”Ovidius” din Constanța- valoarea
totală a obiectivului de investiţii este de 22.691 mii lei, din care de la
bugetul de stat 4.000 mii lei
• Reabilitarea canalului CA 1 din amenajarea Pietroiu , Stefan CEL Mare –
valoarea totală a obiectivului de investiţii este de 7.251 mii lei
• Extinderea accesului la servicii de comunicaţii de bandă largă în zonele
defavorizate din punct de vedere al accesului la nivelul localităţilor din
zonele rurale şi mic urbane”. Valoare estimativă 98.784.000 Euro
• Reabilitarea staţiilor de pompare SPA 1 Nedeia şi SPA 2 Nedeia din cadrul
amenajării Nedeia – Măceşu – valoarea totală a obiectivului este de 25.941
mii lei
• Modernizare DN 67C Bengesti - Sebes, km 0+000-146+620 – suma alocată
pentru anul 2010 este de 50.000 mii lei
• Modernizarea metroului din Bucureşti- etapa a IV-a magistrala Drumul
Taberei- Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei- Universitate: suma alocată
pentru anul 2010 este de 33.278 mii lei
• Construcţie Autostradă Nădlac-Arad 63.000 mii lei
• Construcţie Autostradă Timişoara-Lugoj 59.271 mii lei
• Construcţie Autostradă Orăştie-Sibiu 84.000 mii lei
• Construcţie Autostradă Lugoj-Deva 42.000 mii lei
• Construirea variantelor de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă
113.052 mii lei
• Reabilitare DN 1 H Zalău-Aleşd 84.000 mii lei
• Reabilitare DN 24 şi 24B Limita judeţ Galaţi-Vaslui-Crasna-Albiţa 84.000
mii lei
• Reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova 105.000 mii lei
• Reabilitare DN 5 Bucureşti-Copăceni 42.000 mii lei
• Variante de ocolire Valea lui Mihai, Săcuieni şi Carei 12.600 mii lei

5
• Reabilitare linie CF Curtici-Simeria 87.320 mii lei
• Instalarea sistemului ERTMS nivel II 63.000 mii lei
• Reabilitare tuneluri şi poduri CF 58.800 mii lei

OBIECTIVE ÎN DERULARE ÎN ANUL 2010:


 CNE CERNAVODA - 5 x 700 Mwe (apa grea pentru U 3 si U4)- suma
alocată pentru anul 2010 de la bugetul de stat este de 226.505 mii lei
 Clădire spații de învățământ pentru Facultatea de Inginerie Aerospațială și
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor la Universitatea
Politehnica din Bucureşti – valoarea rămasă de finanţat la 31.12.2009 este
de 348.745 mii lei, din care suma alocată pentru anul 2010 este de 7.000 lei
 Perimetre de ameliorare in fond funciar agricol (31 obiective) – suma
alocată pentru anul 2010 este de 31.000 mii lei, din care de la bugetul de stat
15.000 lei
 Autostrada Braşov - Cluj - Borş. HG nr.1363/2003 – suma alocată pentru
anul 2010- 700.000 mii lei
 Autostrada Bucureşti - Braşov, km.0+000 - 173+300. HG nr.507/2006 –
suma alocată pentru anul 2010- 900.000 mii lei
 Drum centura municipiul Oradea etapa II-suma alocată pentru anul 2010
este de 60.000 lei
 Fluidizarea traficului pe DN 1 şi centura rutierea în zona de nord a
municipilui Bucureşti HG 98/ 2004- suma alocată pentru anul 2010 este de
62.429 mii lei
 Aula şi sala de conferinţe la Universitatea Politehnica din Bucureşti –
valoarea totală a obiectivului este de 43.624 mii lei din care de la bugetul de
stat 39.130 mii lei; suma alocată pentru anul 2010 este de 5.000 mii lei din
care de la bugetul de stat 3.000 mii lei
 Clădire spaţii de învăţământ la SNSPA Bucvureşti – valoarea totală a
obiectivului este de 85.074 mii lei din care de la bugetul de stat 70.800 mii
lei; suma alocată pentru anul 2010 este de 9.500 mii lei din care de la
bugetul de stat 8.000 mii lei
 Cămin stud. 800 loc.- Corp B-dul Carol I – 300 loc. Şi Corp Str. Buna
Vestire 120 locuri la Univ. Iaşi – valoarea totală a obiectivului este de
61.142 mii lei din care de la bugetul de stat 46.312 mii lei; suma alocată
pentru anul 2010 este de 5.300 mii lei din care de la bugetul de stat 2.800
mii lei

6
 Fluidizarea traficului pe DN 1 între km.8+100 - 17+100 şi centura rutieră în
zona de nord a municipiului Bucureşti - Obiectul 6 : Continuizarea centurii
rutiere existente a municipiului Bucureşti cu pasaj superior peste calea ferată
la Otopeni. HG Nr. 504 – suma alocată pentru anul 2010 este de 59.342 mii
lei
 Reabilitare DN 2 D Focşani - Ojdula între Km. 0+000 - km. 118+873. HG
nr. 505/2006 – suma alocată pentru anul 2010 este de - 90.000 mii lei
 Perimetre de ameliorare pe terenuri degradate (124 obiective) - 25 755 mii
lei
 Construcţia Autostrăzii Arad-Timişoara inclusiv Centura Arad
403.784 mii lei

 Construcţia Autostrăzii Cernavodă-Constanţa 412.222 mii lei

 Lărgire la 4 benzi DN 5 Bucureşti-Giurgiu 3.290 mii lei

 Construcţia Centurii de ocolire Sibiu la profil de autostradă


50.784 mii lei

 Reabilitare DN 6 Craiova-Turnu Severin-Lugoj 121.284 mii lei

 Construcţia Centurii de ocolire a municipiului Constanţa la


profil de autostradă 219.449 mii lei

 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa IV 300.000


mii lei

 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa V 200.000


mii lei

 Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa VI 218.418


mii lei

 Centura de ocolire Lugoj 10.079 mii lei

 Reabilitare linie CF Bucureşti-Constanţa 370.635 mii lei

 Reabilitare linie CF Câmpina-Predeal 321.352 mii lei

OBIECTIVE PRECONIZATE A SE FINALIZA ÎN ANUL 2010


 Programul de construcţie locuinţe pentru tineri -3.030 u.l – valoare alocată
pentru 2010 155.762 mii lei

7
 Subprogramul de alimentare cu apă la sate 81 de sate- total valoare
investiţie 174.821,408 mii lei – 120 sate cu o valoare - 100.509,620 mii lei
 Spaţii de învăţământ - laboratoare la Universitatea din Constanţa – valoarea
totală a obiectivului este de 41.507 mii lei, din care de la bugetul de stat
40.507 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 de la bugetul de stat este de
1.240 mii lei
 Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti – valoarea
totală a obiectivului este de 59.038 mii lei din care de la bugetul de stat
55.688 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 2.900 mii lei, din care
de la bugetul de stat 2.700 mii lei
 Parc tehnologic universitar "IT" la Universitatea din Craiova – valoarea
totală a obiectivului este de 87.258 mii lei mii, din care de la bugetul de stat
72.688 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 8.300 mii lei din care
de la bugetul de stat 6.800 mii lei
 Spital cu 250 paturi în municipiul Urziceni, judeţul Ialomiţa - suma alocată
pentru anul 2010 este de 18.287 mii lei
 Reabilitare priza de apa SPR GEMENELE din incinta îndiguită Insula Mare
a Brăilei- valoarea totală a obiectivului este de 5.350 mii lei
 Facultatea de Medicină a Universităţii din Sibiu – valoarea totală a
obiectivului este de 39.159 mii lei din care de la bugetul de stat 34.404 mii
lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 1.800 mii lei din care de la
bugetul de stat 1.700 mii lei
 Extinderea Facultăţii de farmacie a Universităţii de Medicină şi farmacie din
Timişoara – valoarea totală a obiectivului este de 21.185 mii lei din care de
la bugetul de stat 17.050 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de
3.373 mii lei din care de la bugetul de stat 2.000 mii lei
 Extinderea Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara – finanţat integral de
la bugetul de stat, valoarea totală a obiectivului este de 21.657 mii lei iar
suma alocată pentru anul 2010 est de 1.288 mii lei
 Perimetre de ameliorare în fond funciar agricol (38 obiective) – 23.960 mii
lei

2. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit

Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 329/2009 privind
reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor
publice susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia
Europeană şi Fondul Monetar Internaţional dă posibilitatea mediului de afaceri să-
şi crească investiţiile în retehnologizare în vederea dezvoltării activităţii şi

8
creşterea productivităţii muncii. Pentru anul 2009, cuantumul impozitului scutit
în vederea realizării de investiţii se ridică la 17,7 milioane lei.
Pentru anul 2010, Ministerul Finanţelor estimează că prin această facilitate
firmele vor beneficia de 328 mil. lei (0,06% din PIB) pentru acordarea de scutiri
de la plata impozitului pentru profitul reinvestit.

3. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create


prin scutirea de la plata CAS

Firmele care angajează în 2010 persoane intrate în şomaj de cel puţin trei
luni, vor fi scutite pentru maximum şase luni de la plata contribuţiilor de
asigurări sociale conform OUG 13/2010.
Condiţiile sunt:
o noii angajaţi să fie menţinuţi pentru cel puţin un an
o angajatorul să nu efectueze concedieri,
o persoana şomeră angajată să fie în evidenţa AJOFM de cel puţin 3
luni,
o scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale nu va fi însă
acordată firmelor care în ultimele şase luni au mai avut raporturi de
muncă încheiate cu aceste persoane şi nici angajatorilor care ocupă
astfel posturile vacante în ultimul an după concedierea unor salariaţi.

Conform analizei de impact realizată de Ministerul Muncii Familiei şi


Protecţiei Sociale prin această măsură se vor crea 50.000 locuri de muncă. Prin
angajarea a 50.000 de şomeri nu se vor mai cheltui sumele pentru indemnizaţiile
de şomaj aferente aproximativ 235 milioane lei (în cele 10 luni rămase din anul
2010. Cele 183 milioane lei care ar fi reprezentat contribuţiile sociale pe 10
luni nu se vor încasa, iar global acesta reprezintă un câştig de 52 de milioane
de lei pentru bugetul general consolidat.

4. Programul „Prima casă”

Până la data de 15.03.2010 au fost acordate un număr de 16.968 garanţii în


valoare de aproximativ 706 milioane euro.

9
Pentru anul 2010 prin HG 119/2010 a fost alocat un nou plafon de 700
milioane euro pentru anul 2010, care va permite achiziţionarea de 16.000
locuinţe de către beneficiarii Programului.

Principalele modificări aduse programului Prima Casă pentru anul 2010


sunt:
 s-a majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro, iar
pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro.
 pentru construirea de locuinţe de către asociaţii, constituite din minimum 7
beneficiari, se vor acorda garanţii guvernamentale în limita unui plafon
individual de 75.000 de euro.

Programul Prima Casă a salvat până în prezent cca. 500 de firme şi 9.500
de locuri de muncă.

În total, de la începutul Programului, a fost susţinută construcţia a aprox.


500 de locuinţe, la o valoare de tranzacţionare de cca. 24 mil. Euro.

5. Continuarea şi extinderea Programului „Rabla”. Programul “Primul


Tractor”

În anul 2009 s-au alocat 228 milioane lei pentru Programul Rabla, din care
s-au cheltuit 96,81 milioane lei pentru 32.327 de beneficiari.
Pentru anul 2010, Programul Rabla prevede o îmbunătăţire prin:
- majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei,
- nu există limită valorică pentru persoanele fizice,
- pot beneficia de acest program şi persoanele juridice în limita unei sume
de 200.000 euro/an – limita până la care se pot preda autovehicule vechi.
În acest an estimăm că vor beneficia de acest program 110.000 de aplicanţi
- persoane fizice şi juridice - în valoare de 228.000.000 lei.
Ca efect al acestor măsuri, s-a apreciat iniţial că vor fi retrase din circulaţie
60.000 de autovehicule uzate, prin eliberarea tichetelor valorice în valoare totală
de 228.000 mii lei. Urmare numărului foarte mare de solicitări, Guvernul a stabilit
suplimentarea sumei alocate Programului cu o valoare aferentă unui număr de
50.000 de tichete valorice, respectiv 190.000 mii lei. În final, Programul
însumează o finanţare totală de 418 milioane lei.

Pentru susţinerea agriculturii am iniţiat programul de stimulare a înnoirii


Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, derulat de
Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

10
Circa 73% din numărul de tractoare (cca. 129.000 buc.) şi 75,5% din
numărul de combine (cca. 18.300 buc.) aferente parcului de tehnică agricolă, au
durată normală de funcţionare depăşită (sunt amortizate).
Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini
agricole autopropulsate a introdus o serie de prevederi benefice pentru producătorii
agricoli ce doresc achiziţionarea de tractoare şi combine noi.
Astfel, s-au adus următoarele modificări:
 s-a introdus posibilitatea cumpărării de maşini agricole
autopropulsate;
 s-a mărit sfera beneficiarilor Programului, acesta adresându-se şi
persoanelor juridice române;
 s-a redus vechimea admisibilă la casare în cadrul programului, de la
12 ani la 10 ani.

Suma alocată acestui program este de 100 milioane lei, iar cuantumul
primei de casare este de cel mult 17 mii lei, ceea ce înseamnă posibilitatea
înlocuirii din parcul de tehnică agricolă a circa 5880 tractoare şi maşini agricole
autopropulsate depăşite tehnic şi moral.

6. “Renaşterea Satului Românesc – 10 case pentru specialişti”

Intenţia Guvernului este că fiecare autoritate locală din mediul rural să


poată solicita construirea a câte 10 case pentru specialiştii care profesează în
localităţile respective (HG 151/2010). Locuinţele vor fi construite pe o suprafaţă
de 100 – 120 mp, vor avea 2-3 camere şi minimum 500 mp de teren. Se pot
construi locuinţe cu 2 camere (100 mp)- 30.000 euro sau cu trei camere (120mp)
- 35.000 euro. Acestea vor fi locuinţe de serviciu, ocupate pe perioada
contractului de muncă şi nu vor putea fi ulterior cumpărate. Pentru închirierea
acestor locuinţe vor avea prioritate tinerii de până în 35 de ani, însă aceasta nu va
fi o condiţie exclusivă. Scopul acestui program este şi de a construi 25.000 de
locuinţe unifamiliale în mediul rural.

7. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit

Alocaţiile bugetare ale anului 2009 pentru Programul naţional


multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe
au avut o valoare de 360 milioane lei, din care 200 milioane lei credite de
angajament.
Până la finele anului 2009 s-au finalizat lucrările de creştere a performanţei
energetice la 692 blocuri (24.834 apartamente) şi s-au efectuat plăţi în valoare
de 160 milioane lei.

11
În anul 2010 fondurile alocate programului au o valoare de 150 milioane
lei, iar numărul estimat al apartamentelor ce vor beneficia de creşterea
performanţei energetice din aceste fonduri este de circa 17.000.

8. Programul „Primul siloz”

Programul primul Siloz reglementează:


- licenţierea depozitelor pentru seminţele de consum (seminţe de cereale,
leguminoase boabe, oleaginoase şi alte seminţe destinate consumului uman,
animal, industrializării şi comercializării);
- regimul certificatelor de depozit;
- constituirea Schemei de garantare a certificatelor de depozit.
Acest program dă posibilitatea fermierilor, care nu deţin spaţii de depozitare
adecvate, să păstreze producţia realizată pe o perioadă mai îndelungată şi să o
valorifice pe piaţă în condiţii avantajoase.

În schimbul mărfii depozitate, fermierul primeşte certificatul de depozit,


care constituie titlu de credit negociabil reprezentativ al mărfii, la ordin
transmisibil, fără limită de restricţii.

Accesarea sistemului certificatelor de depozit dă posibilitatea fermierului să:


- obţină un credit bancar pentru reluarea ciclului de producţie;
- achiziţioneze inputuri în schimbul certificatului de depozit;
- tranzacţioneze marfa pe piaţă, inclusiv în cadrul bursei de mărfuri.

În anul 2009, au fost depuse cereri în vederea acordării licenţelor de


depozit pentru seminţele de consum pentru o capacitate de depozitare de cca.
5.352 mii tone.
Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit a eliberat un număr de 173
licenţe de depozit, pentru 94 operatori economici.

Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat un număr de 1.150


certificate de depozit, pentru o capacitate licenţiată de 756 mii to la 11 operatori
economici.
S-au pus în circulaţie 90 de certificate de depozit, pentru cantitatea de cca.
98 mii to seminţe de consum şi fermierii au primit credite bancare în valoare de 10
mil. euro. Pentru obţinerea acestor credite, Fondul de Garantare a Creditului Rural
a semnat Protocolul de colaborare cu Bursa Română de Mărfuri şi CEC Bank SA.

Suma cheltuită în anul 2009:

12
În anul 2009, instituţiile de credit nu au executat nici o garanţie pentru
creditele acordate în baza certificatelor de depozit emise conform OUG nr.
141/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

 Previziuni pentru anul 2010


Se estimează:
- acordarea a 200 licenţe de depozit pentru 100 de agenţi economici şi o
capacitate de depozitare de circa 4.000 mii. tone ;
- emiterea unui număr de 6.000 certificate de depozit în baza solicitării
operatorilor economici ;
- acordarea unui volum de credite, de circa 40 mil. euro.

9. Reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km Drumuri Judeţene şi Drumuri de


interes local
Programul este implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului şi urmează a fi demarat in cursul anului 2010.

Obiectivele Programului ”Reabilitare şi modernizare – 10.000 km Drumuri


Judeţene şi Drumuri de interes local”, implementat de către Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului sunt următoarele:

a) îmbunătăţirea accesului la căile principale de transport, precum şi spre


obiectivele turistice, industriale, sociale, culturale şi agrotehnice;
b) decongestionarea căilor rutiere principale, respectiv drumuri naţionale,
oferind operatorilor de transport şi populaţiei rute alternative, cu facilitarea
legăturilor interjudeţene şi a legăturilor cu şi între căile rutiere principale;
c) reducerea timpului şi a costurilor de transport al mărfurilor şi călătorilor;
d) îmbunătăţirea accesului la pieţele regionale;
e) creşterea eficienţei activităţilor economice;
f) valorificarea potenţialului economic şi turistic al tuturor zonelor ţării;
g) desfăşurarea unui trafic rutier în condiţii normale de siguranţă şi confort.

Beneficiarii direcţi ai Programului sunt unităţile administrativ-teritoriale


reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale.

Beneficiarii indirecţi ai Programului sunt locuitorii unităţilor administrativ-


teritoriale, turiştii, precum şi instituţiile publice şi operatorii economici care
utilizează căile de comunicaţie rutiere judeţene şi locale.

Lucrările care pot fi finanţate în cadrul Programului sunt:


13
a) refacerea (reabilitarea şi/sau modernizarea) drumurilor de interes judeţean şi
de interes local clasate – de pământ, pietruite, cu îmbrăcăminţi bituminoase
degradate, beton asfaltic, beton ciment, drumuri pavate, îmbrăcăminte
asfaltică uşoară;
b) corecţia elementelor geometrice ale drumurilor de interes judeţean şi de
interes local clasate – profiluri transversale şi longitudinale, curbe,
supraînălţări;
c) amenajarea acostamentelor;
d) amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri;
e) execuţia de şanţuri colectoare şi dirijare a apelor fluviale;
f) refacerea şi construcţia de podeţe şi poduri, ziduri de sprijin, consolidări de
talazuri.

Finanţarea Programului se face din bugetul de stat, prin bugetul


Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual
cu aceasta destinaţie, de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
beneficiare şi din alte surse legal constituite.

Contribuţiile de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale


beneficiare reprezintă cofinanţarea Programului şi se constituie cel puţin din
cheltuielile efectuate cu achiziţionarea studiilor de fezabilitate.

Programul „Reabilitare şi modernizare – 10.000 km Drumuri Judeţene şi


Locale” are în vedere implementarea unor proiecte de refacere (reabilitare şi/sau
modernizare) a drumurilor de interes judeţean şi de interes local clasate în cele 8
regiuni de dezvoltare ale României, în amplasamente şi pe tronsoane stabilite de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe baza propunerilor primite de la
autorităţile administraţiei publice locale.

În cadrul acestui program, prioritate la finanţare vor avea proiectele de


refacere (reabilitare şi/sau modernizare) a drumurilor de interes judeţean şi de
interes local clasate din unităţile administrativ – teritoriale care au solicitat
finanţare prin programe finanţate din fonduri europene, dar nu au fost selectate la
finanţare din cauza epuizării fondurilor alocate, sau care dispun de documentaţii
tehnico – economice întocmite conform legislaţiei în vigoare.

10. Vânzarea locuinţelor ANL pentru tineri

Guvernul a decis prin OUG 14/2010 privind modificarea Legii 152/1998


Agenţiei Naţionale de Locuinţe reducerea de la 3 ani la 1 an a termenului după
care chiriaşii ANL pot opta pentru cumpărarea locuinţelor construite prin
Programul de locuinţe ANL.

14
Adoptarea actului normativ a avut ca scop construirea de noi locuinţe,
având în vedere că prin vânzarea locuinţelor ANL, se estimează atragerea la
buget a unei sume de aproximativ 500 milioane de euro. Estimările arată că se
vor vinde, în următoarea perioadă, 22.000 de locuinţe, iar, în urma vânzării
acestora, se vor putea construi alte 22.000 de locuinţe. Pe lângă sumele obţinute
din vânzarea locuinţelor există şi alocarea bugetară pentru construirea de
locuinţe prin programul ANL, ţinta fiind de 100.000 de locuinţe pentru tineri,
în mandatul acestui guvern. În plus cei care vor să cumpere o locuinţă ANL pot
accesa Programul Prima Casă.

11. Eficientizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

Totalul garanţiilor acordate de FNGCIMM în anii 2008 şi 2009 se ridică


la 8.359, în valoare de cca. 614 mil. Euro.
În anul 2009 numărul de locuri de muncă direct sprijinite a depăşit 90.000,
În anul 2010 se preconizează acordarea unui număr total de aprox. 9.000 garanţii
în valoare de peste 460 mil. Euro.
Numărul de locuri de muncă asistate prin activitatea FNGCIMM se
estimează că va depăşi în anul 2010 cifra de 110.000.

12. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor


finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia
românească

Guvernul României a venit în sprijinul potenţialilor beneficiari de fonduri


europene prin oferirea unei scheme de garantare.

Beneficiarii sunt:
 autorităţile locale,
 instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute
de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul
cercetării şi dezvoltării şi
 operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care
implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din
Programul Operaţional Sectorial „Mediu”

Garanţiile se acordă pentru următoarele domenii:


 infrastructură rutieră,
 de energie,

15
 de alimentare cu apă,
 de canalizare şi tratarea apelor uzate,
 managementul deşeurilor,
 infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă
socială.

Actul normativ adoptat (H.G. 175/03.03.2010) stabileşte plafonul total al


garanţiilor ce pot fi emise în 2010 care sunt la nivelul sumei de 300 milioane
euro. Finanţarea garantată în cadrul programului este de 80% din valoarea
creditului, care poate fi în euro sau lei. Perioada de tragere a finanţării este de
maxim 4 ani. Programul se va desfăşura prin Fondul de Garantare a Creditelor
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari


Pentru a beneficia cât mai rapid de posibilitatea oferită de sumele mari ce
pot fi accesate prin fondurile europene Guvernul României în anul 2009 a majorat
cota maximă de prefinanţare din valoarea eligibilă a contractului de finanţare de
la, iniţial, 15%, la 20%, iar, mai apoi, la 30%. Această facilitate acordată
instituţiilor publice, ONG-urilor şi agenţilor economici permite beneficiarilor
de a solicita, în avans, o parte din resursele necesare derulării procesului de
achiziţii.
Cuantumul relativ mic al prefinanţărilor din 2008 se datorează atât nivelului
redus al plafonului de prefinanţare, cât şi numărului redus de proiecte
contractate în 2008. În anul 2009, ca urmare a măsurilor de creştere a plafonului
posibil de prefinanţare şi a creşterii semnificative a numărului de proiecte
contractate, s-a înregistrat un volum al prefinanţării de aproximativ 5 ori mai
mare.

14. Sprijinirea mediului privat prin amânarea la plată a obligaţiilor restante


ale agenţilor economici afectaţi de criza economico-financiară

Prin O.U.G. nr. 92/2009 a fost reglementată amânarea la plată pentru 6


luni a obligaţiilor fiscale, neachitate la termen, urmare a efectelor crizei
economice.
Până în prezent, ANAF a înregistrat 660 de cereri de amânare la plată a
obligaţiilor fiscale la stat ale companiilor, fiind aprobate 413 solicitări pentru o
valoare totală a obligaţiilor de 210 milioane RON (echivalentul a circa 50
milioane euro).

16
15. Scutirea de la plata impozitului pe venit către bugetul de stat şi
contribuţiilor la bugetele de asigurări sociale in perioada de întrerupere
temporară a activităţii (pe o perioadă de maxim 90 zile)

Prin această măsură (conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.


28/2009 privind reglementarea unor masuri de protecţie socială pentru anul 2010),
conform analizei de impact realizată de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei
Sociale vor fi salvate în jur de 200 mii de locuri de muncă. Facilităţile privind
întreruperea temporară a activităţii se aplică pentru 90 de zile calendaristice.
Solicitanţii pot aplica la acest program începând cu luna februarie 2010 până la
sfârşitul anului.
Persoanele care intră în perioada de întrerupere temporară a activităţii
vor primi 75% din salariu, iar firmele sunt scutite de la plata contribuţiilor
sociale.
În anul 2010 această facilitate se acordă prin OUG 4/2010 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

Conform estimărilor efectuate pe baza declaraţiilor angajatorilor pentru


plata contribuţiilor de asigurări sociale, în cursul anului 2009, peste 5.000
companii au apelat la această facilitate pentru aproximativ 260.000 salariaţi.
Estimările făcute scot în evidenţă potenţialul a 200.000 de persoane care
ar urma, în anul 2010, să folosească această situaţie de perioada de
întrerupere temporară a activităţii. Acest număr ar conduce la o pierdere a
bugetelor statului - fie că este vorba de bugetul de stat sau de bugetele de asigurări
- de circa 439 de milioane lei pe întregul an.

16. Compensarea TVA de recuperat

Pentru a veni în spijinul mediului de afaceri confruntat cu probleme din ce


în ce mai grave, autorităţile au luat măsuri pentru compensarea TVA de
recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat,
dar şi pentru accelerarea rambursării acestuia.
În anul 2009, au fost realizate compensări în valoare de 4,2 miliarde lei
care sunt mai mari cu cca. 12% decât in 2008 (3,8 miliarde lei) chiar pe fondul
reducerii activităţii economice din mediul privat. De cele peste 600 de mii de
operaţiuni de compensare s-au bucurat 16.230 agenţi economici.

17. Accelerarea rambursării TVA

În vederea deblocării economiei era necesară grăbirea procesului de


rambursare a TVA către agenţii economici. În acest sens s-au luat 2 măsuri
importante:

17
 În anul 2009 prin „Instrucţiunile privind rambursarea lunară de TVA” nr.
802520/03.07.2009) ale Ministerului Finanţelor Publice s-a trecut la
rambursarea electronică a TVA în vederea creşterii transparenţei acestui
proces.
 În anul 2010 prin Ordinul MFP nr. 263 din 22 februarie 2010 publicat în
MO nr. 131 din 26 februarie 2010 s-a stabilit:
 pentru deconturile de TVA în care se solicită sume de rambursare
între 5.000 şi 10.000 lei, rambursarea se face în mod automat iar
inspecţia fiscală va fi ulterioară;
 rambursare automată pentru exportatori, cu inspecţie fiscală
ulterioară în cazul în care respectă condiţiile prevăzute în Ordinul
nr. 263 din 22 februarie 2010.
Regimul special acordat exportatorilor se anulează dacă, urmare inspecţiei
fiscale anticipate efectuate pentru soluţionarea unei solicitări, ponderea sumei
respinse la rambursare reprezintă mai mult de 6% din suma solicitată.

În anul 2009 s-au realizat rambursări de TVA în valoare totală de


10.418,01mil lei din care 58,8% a fost efectiv restituită companiilor iar restul a
fost compensată cu celelalte datorii.

18. Capitalizarea Eximbank şi CEC Bank pentru susţinerea mediului de


afaceri prin scheme de garantare

Eximbank

Formele de sprijin oferite de Eximbank sunt sub forma:


- garanţii
- asigurări pentru export
- finanţări
În anul 2009, cea mai mare parte a garanţiilor s-au acordat pentru proiectele
prioritare (293 milioane lei), după cum reiese din datele furnizate de către
Ministerul Finanţelor Publice. Tot în anul 2009, s-au acordat garanţii pentru
următoarele domenii: garanţii pentru export (192,6 milioane lei), garanţii pentru
IMM şi companii (44,2 milioane lei) şi garanţii pentru firme aflate în dificultate
(6,5 milioane lei).
În anul 2009 au fost aprobate de către CIFGA un număr de 39 asigurări
pentru riscuri de piaţă/modificări condiţii iniţiale în valoare de 31.695.259, 68 lei.

18
Din datele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Eximbank a acordat
finanţări cu dobândă subvenţionată în valoare totală de 31 milioane lei, precum şi
finanţări pentru proiecte prioritare în sumă totală de 19,9 milioane lei. De
asemenea, s-au acordat compensări parţiale ale dobânzii în valoare totală de 15
milioane lei.

CEC Bank

În conformitate cu OUG nr. 49/2008 (repartizarea profitului net), modificata


de Legea nr. 87/2009, în baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor din data
de 28.05.2009, s-a majorat capitalul social al CEC Bank cu suma de 229.249.071
lei, reprezentând rezerve pentru majorarea capitalului social prin utilizarea
rezervelor/profitului net.

Majorarea capitalului CEC Bank se va realiza atât prin capitalizarea


dividendelor cât şi prin infuzia de capital realizată de MFP în calitate de acţionar
unic. În vederea realizării acestei operaţiuni cu aprobarea CE în perioada imediat
următoare se vor parcurge următoarele etape:
- Se va elabora Strategia de dezvoltare a CEC Bank pentru perioada 2010-
2013 cu sprijinul unui evaluator independent de renume;
- Evaluatorul va stabili cuantumul majorării de capital şi va certifica
îndeplinirea Testului investitorului privat prudent, respectiv faptul ca aceasta
măsura nu constituie ajutor de stat;
- MFP va transmite spre aprobare CE întreaga analiză şi documentaţie care
susţine necesitatea majorării capitalului CEC Bank.

19. Ajutoare de stat

Ajutoarele de stat constituie masuri selective de sprijin financiar public


acordate unor întreprinderi, zone sau activităţi in vederea atingerii unor obiective
de interes public general, de creştere economica sau reducerea unor disparităţi sau
dezechilibre socio-economice. Responsabilitatea implementării masurilor de ajutor
de stat autorizate de către Comisia Europeana, revine Guvernului României in
funcţie de resursele bugetare disponibile. În cursul anului 2009 bugetul total al
masurilor de ajutor de stat elaborate în România a fost in cuantum de 8,126 mld
Euro alocat pentru un număr total de 29 de masuri de sprijin financiar repartizate
astfel:

Masuri Număr Beneficiari Buget


decizii autorizate 9 1746 4,9 mld euro
masuri de sprijin ce au constituit 15 54.000 1,5 mld euro
ajutor de minimis

19
scheme exceptate de la notificare 4 5.137 1,7 mld. euro
schema privind serviciul de interes 1 100 26,336 mil
economic general euro

Masurile de sprijin financiar au vizat in special:


- firmele afectate de criza economico – financiara;
- sprijinirea IMM-urilor;
- promovarea si sprijinirea de investiţii (ex.Ford la Craiova);
- stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii in
procesarea produselor agricole si forestiere;
- extinderea, modernizarea sau interconectarea reţelelor de transport
al energiei electrice si gazelor naturale;
Mai mult de jumătate din suma alocata (8,126 mld euro) este reprezentata de
Schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerarii de înaltă eficienţă.
Bugetul total alocat masurilor de ajutor de stat elaborate, în România în
anul 2009 este de 6,816 mld Euro, urmând să beneficieze de sprijin aproximativ
61.000 agenţi economici. Ajutoarele nu vor fi acordate numai în anul 2009,
schemele întinzându-se pe mai mulţi ani ca şi aplicabilitate dar, trebuie avute în
vedere şi schemele emise în anii trecuţi şi care sunt valabile si in anul 2009. Mare
majoritate a acestor masuri de ajutor vizează dezvoltarea regională - realizarea
de noi investiţii productive care vor avea ca rezultat crearea şi menţinerea de
locuri de munca, precum si formarea profesională.
Principalele ajutoare de stat acordate în anul 2009 au fost: Ford,
Renault Tehnologie, Renault Mecanique, Pirelli Tyers, Delphi Diesel System
România.

Ajutoare de minimis pentru IMM-uri

Prin schema de ajutor de minimis pentru susţinerea sectorului IMM ca


motor al economiei s-au alocat pentru o perioadă de 3 ani, 2009-2011, suma de
100 milioane euro.
Până la data de 18 februarie 2010 au fost depuse un număr de 2.120 de
cereri cu o valoare totală a sumei solicitate de 299,9 milioane euro.
Din acestea s-au aprobat 342 de proiecte, in valoare de 39 milioane euro,
sumă pe care întreprinderile beneficiare le pot utiliza în vederea realizării de
investiţii şi dezvoltarea activităţii lor. Suma neplătită efectiv în anul 2009 (de circa
15 milioane euro) a fost reportată în anul 2010, astfel că pentru anul 2010 s-au
alocat pentru acordarea acestor ajutoare circa 55 milioane euro.

Sprijin pentru IMM-uri prin programe finanţate de la bugetul de stat

În anul 2009 prin programele naţionale de sprijinirea sectorului IMM prin


fonduri alocate de la bugetul de stat au atras un număr de aproape 2.900 de

20
aplicanţi în anul 2009 si o valoare totală a sprijinului acordat de 19,1 milioane
lei
În anul 2010 se derulează prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea
Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii următoarele
programe naţionale pentru susţinerea sectorului IMM:
- Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în
rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare
START.
- Programului naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru
susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.
- Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru
dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din
sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
- Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare
şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri.
- Programul de dezvoltare a activitatilor de comercializare a produselor si
serviciilor de piata
Pentru anul 2010 se stimează creşterea numărului de IMM-uri solicitante la
3.500.
În anul 2009 a a fost spijinit şi domeniul agriculturii prin acordarea de
ajutoare:

Principalele ajutoare de stat acordate în anul 2009 care au contribuit la


ameliorarea efectelor crizei, sunt:
 Subvenţionarea motorinei utilizate pentru lucrările mecanice (1 leu/litru, cu o
cantitate de 39 litri/ha pentru înfiinţarea culturilor de primăvară şi toamnă pe circa
4,6 milioane ha). Valoarea totală a sprijinului a fost de cca. 170 milioane lei.
 Acordarea unui grant în procent de 30% din valoarea creditelor agricole
angajate de producătorii agricoli (în baza Legii nr. 150/2003 şi HG 615/2009)
 Ajutor financiar in sumă fixă pentru sectorul horticol în vederea asigurării
materialului săditor de înaltă calitate
 Sprijin financiar în horticultură pentru grupuri de producători, alinierea la
standardele EUREPGAP de calitate, producţie marfă, depozitare, precum şi
suportarea unei părţi din costul energiei în valoare totală de 100 milioane lei
 Ajutor financiar pentru combaterea agenţilor de dăunare la culturile
agricole (cereale păioase, pomi fructiferi, vita de vie, cartofi, etc) în suma de 18
milioane lei
- Ajutorul în zootehnie a însumat peste 520 milioane lei, cuprinzând finanţarea
măsurilor din sectorul carne bovine, porcine şi pasăre, ouă, lapte, precum şi
ameliorarea raselor genetice şi asigurarea controlului oficial al producţiei.

21
În anul 2010 a fost adoptată OG nr. 14/2010 pentru reglementarea
ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.
În baza acesteia, Ministerul agriculturii, în colaborare şi la solicitarea
sectorului privat, reprezentaţilor asociaţiilor şi grupurilor de producători, a stabilit
priorităţile de finanţare, care asigură fermierilor o anumită protecţie faţă de
efectele crizei.

20. Stimularea industriei chimice şi energetice


S-a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2009 aprobată prin
Legea 332/2009, în prezent, are ca efecte imediate stimularea industriei chimice
şi energetice, precum şi aprovizionarea agriculturii, pe termen mediu şi lung, cu
îngrăşăminte chimice la preţuri scăzute.

Impactul pozitiv al acestui act normativ:


• în actuala conjunctură social-economică prin menţinerea în funcţiune a
afacerilor in domeniul industriei chimice, premise pentru înfiinţarea unor
noi locuri de muncă;
• o astfel de măsură a permis evitarea disponibilizării şi stabilizarea a 15.000
locuri de muncă în industria chimică şi energetică;
• evitarea creşterii disponibilizării de salariaţi din industria conexă pe
orizontală, (comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii), transporturi ( feroviare,
fluviale, maritime, de peste 3,5 mil. tone mărfuri/an);
• această măsură permite furnizarea agentului termic şi a apei calde menajere
pentru populaţia din marile oraşe: Bucureşti, Constanţa, Piteşti, Ploieşti etc.
în condiţii optime şi fără întrerupere;
• impact pozitiv prin atragerea de venituri semnificative la bugetul de stat;
• impact pozitiv asupra pieţelor de export pentru îngrăşăminte (peste 1 mld. $
intraţi în contul societăţilor de profil din România).

Prin HG 1215/2009 s-a stabilit Schema de sprijin de tip bonus pentru


promovarea energiei electrice produse în cogenerare de eficientă înaltă pe baza
cererii de energie termică utilă.
Cheltuielile totale pentru producerea de energie electrică şi termică în
cogenerare în România sunt de cca. 4,5 mld. lei anual la o cantitatea de energie
electrică livrată de cca 8,2 TWh şi energie termica livrata de cca 13 mil. Gcal.
În ultimii 5 ani s-au alocat peste 7,8 mld. lei pentru subvenţionarea energiei
termice direct de la bugetul de stat şi, indirect, prin ajutoarele de încălzire.

Acordarea de către Guvern a Schemei de sprijin – certificate verzi, a atras


mulţi investitori şi s-au făcut studii de racordare la reţea de peste 20.000 MW
numai în centrale eoliene, ceea ce va conduce la îndeplinirea obiectivelor pe care

22
România şi le-a asumat faţă de organismele europene ( ţinta 2020: 24% din totalul
consumului de energie să fie acoperit din surse regenerabile).

21. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de taxe şi tarife cu caracter


nefiscal

În anul 2009 a început procesul de reducere drastica a numărului de taxe


şi tarife cu caracter nefiscal, în vederea simplificării şi reducerii poverii
administrative.
Astfel în anul 2009 au fost reduse un număr de 208 taxe şi tarife cu caracter
nefiscal (din cele 491 înregistrate la sfârşitul anului trecut au rămas un număr de
283).

22. Tarife mai mici pentru operaţiunile Oficiului Naţional al Registrului


Comerţului

Mediul de afaceri a primit cu entuziasm iniţiativa de a reduce tarifele


percepute de ONRC.
Pe parcursul anului 2009 numărul de taxe şi tarife aferente înregistrării în
registrul comerţului s-a redus de la 18 la 15 prin Hotărârea Guvernului nr.
684/2009 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe
lângă tribunale şi Ordinul nr. 1560/C/2009 al Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de
oficiile registrului de pe lângă tribunale.
În februarie 2010 prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2010 s-a redus numărul
de taxe şi tarife de la 15 la 14, iar prin Ordinul nr 231/C/ 2010 al Ministrului
Justiţiei au fost diminuate cu 10% toate tarifele pentru serviciile de asistenţă
prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale.

23. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei


locuinţe

În vederea sprijinirii tinerilor şi a persoanelor cu venituri reduse,


începând cu decembrie 2008 se aplică o cota redusă de TVA de 5% la pentru
achiziţionarea unei locuinţe.
În anul 2009 s-au realizat un număr de 9.568 deconturi cu cota redusă de
5% pentru achiziţionarea unei locuinţe cu o valoare a TVA de 104,3 milioane lei.

23
24. Accelerarea absorţiei fondurilor UE

Până la data de 28 februarie 2010, pentru cele şapte programe


operaţionale au fost depuse 15.620 proiecte, în valoare de aproximativ 131.283
milioane lei.
Până la 28 februarie 2010 au fost semnate 2.333 contracte de finanţare cu
beneficiarii, în valoare eligibilă de cca. 4,6 miliarde euro.
Plăţile totale către beneficiari, reprezentând pre-finanţări şi rambursări (cu
excepţia rambursării de TVA), s-au ridicat la suma de aproximativ 690
milioane euro. De la 31 decembrie 2009 până la 28 februarie 2010 s-au efectuat
plăţi către beneficiari în valoare de cca. 97 milioane euro.
La data de 28 februarie 2010, se află în proces de evaluare un număr de
4.706 proiecte, cu o valoare totală de 52.678 milioane lei.
Până la data de 28 februarie 2010, pentru Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional de Pescuit, au fost depuse un total de
21.580 proiecte, în valoare de aproximativ 43.971 milioane lei.
La data de 28 februarie 2010, se află în proces de evaluare un număr de
6.970 proiecte, cu o valoare totală de 19.327 milioane lei, depuse în cadrul
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
De asemenea, la aceeaşi dată, un număr de 21 proiecte cu o valoare de 36
milioane lei depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi 2
proiecte cu o valoare de 0,31 milioane lei depuse în cadrul Programului
Operaţional pentru Pescuit sunt aprobate, dar care urmează procedura de semnare.

În anul 2010 prin măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor,


îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi
punerea în valoare a moştenirii rurale vor fi sprijinite:
- un număr de cca. 101 de comune cu investiţii pentru realizarea a peste 1000 km
de drum cu o valoare a investiţiilor de 281 milioane euro
- un număr de 208 comune pentru realizarea a peste 2.000 km de conducte de
alimentare cu apă şi a peste 3.000 km de conducte de canalizare cu o valoare a
investiţiilor de cca.672,7 milioane euro.

Prin măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole vor fi sprijinite un


număr de 1.518 exploataţii agricole cu o valoare totală a proiectelor de cca. 1,18
miliarde euro, orientate spre următoarele sectoare: culturi de câmp, horticultură,
vitivinicol, culturi permanente, lapte şi produse lactate, porcine, animale ierbivore
cu excepţia celor din sectorul laptelui), păsări de curte etc.
Prin măsura 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi
forestiere inclusiv schemele de ajutor de stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 vor fi
acordate sprijin unor 702 întreprinderi cu o valoare totală a proiectelor de cca. 1,29
miliarde euro pentru următoarele sectoare: alimente dietetice, cereale, carne,

24
legume, fructe, cartofi, panificaţie, miere de albine, seminţe oleaginoase, vin,
produse lemnoase, produse nelemnoase, nutreţuri, orez, depozit engros, dulciuri şi
produse zaharoase, lapte şi produse lactate, producere de biocombustibil,
producere de biogaz, seminţe oleagnoase.

25. Evaziunea fiscală. Administrarea şi colectarea veniturilor

Evaziunea şi frauda fiscală - 2009


În anul 2009, au fost declaraţi 86.765 contribuabili inactivi, cărora li s-a
retras calitatea de plătitori de T.V.A. în Registrul contribuabililor şi, implicit, în
sistemul VIES (consecinţă: imposibilitatea acestora de a mai desfăşura operaţiuni
din sfera T.V.A., inclusiv de a mai realiza operaţiuni intracomunitare în regim de
taxare inversă).
În anul 2008, au fost propuşi spre inactivare 783 de contribuabili

Măsuri organizatorice

Acţiunile de inspecţie şi control au vizat, prioritar, contribuabilii cu potenţial


de evaziune şi frauda fiscala ridicat, selectaţi în baza analizei de risc, astfel:
 dezvoltatorii imobiliari
 domeniile care au înregistrat pierderi, în anii de creştere economică
 societăţile comerciale care au raportat T.V.A. de recuperat şi nu l-au
solicitat la rambursare;
 societăţi care au efectuat tranzacţii cu firme aflate în inactivitate fiscală
şi/sau în insolvenţă
 operaţiuni de import-export; produse accizabile);
 supravegherea deplasării in regim suspensiv a produselor accizabile – în
sistemul informatic de supraveghere a mişcării produselor accizabile.

Obiective prioritare pentru anul 2010:


 verificarea cu prioritate a contribuabililor din domeniile cu risc fiscal ridicat,
 introducerea taxării inverse la produse cerealiere, legume, fructe;
 dezvoltarea şi modernizarea sistemului implementat de supraveghere şi
control al mişcării produselor accizabile EMCS-RO
 combaterea traficului şi comerţului ilicit de ţigarete
 crearea „Registrului operatorilor intracomunitari”
 aplicarea unui sistem electronic al memoriilor fiscale ale caselor de marcat

Administrarea şi colectarea veniturilor

Măsuri legislative:

25
 a fost introdusă posibilitatea cesionării drepturilor de rambursare/restituire a
T.V.A., având drept consecinţă îmbunătăţirea rambursării T.V.A.;
 a fost extinsă depunerea on-line a declaraţiilor fiscale si la persoanele fizice
care detin certificat digital calificat (formularul 200 – “Declaratia privind
veniturile realizate”) a fost continuata îmbunătăţirea administrarii
specializate: a crescut numărul de contribuabili încadraţi la categoriile mari
şi mijlocii;
 a fost reglementată valorificarea prin vânzarea la licitaţie a bunurilor
sechestrate potrivit Codului de procedură fiscală;
 a fost înfiinţată Unitatea de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea, dată în
funcţiune din iulie 2009. Unitatea asigură tipărirea centralizată a unor acte
administrative din întreaga administraţie fiscală: somaţii de plata si titlurile
executorii aferente, deciziile de calcul accesorii, înştiinţările privind
stingerea creanţelor fiscale şi notificările de nedepunere a declaraţiilor
fiscale şi are rol important în reducerea treptată a costului colectării şi
dinamizării executării silite.

Obiective prioritare pentru anul 2010:

 încurajarea conformării voluntare, pentru asigurarea unei colectări la costuri


reduse;
 modificarea procedurilor privind distribuirea sumelor din contul unic, pentru
eliminarea necorelaţiilor existente;
 simplificarea procedurii de utilizare a serviciului de declarare on-line pentru
persoanele fizice;
 introducerea obligativităţii depunerii declaraţiilor fiscale on-line pentru
contribuabilii mijlocii;
 realizarea, în mediu electronic, a popririi conturilor bancare ale debitorilor şi
a licitaţiilor pentru vânzarea bunurilor imobile sechestrate ale debitorilor;
 dezvoltarea metodologiei privind stabilirea, din oficiu, a impozitelor, taxelor
şi contribuţiilor;
 unificarea sistemului de administrare a creanţelor persoanelor fizice cu
sistemul de administrare a creanţelor persoanelor juridice;
 dezvoltarea activităţilor realizate de Unitatea de imprimare rapidă.

26. România are printre cele mai atractive cote de impozitare a profitului
companiilor din UE

În ciuda dificultăţilor bugetare generate de efectele crizei economice


mondiale si nevoia stringenta de a creste veniturile publice, statul român a făcut
eforturi deosebite pentru a nu creşte fiscalitatea. Prin urmare pentru asigurarea
unu cadru fiscal stabil pentru mediul de afaceri şi potenţialii investitori cotele de

26
impunere atât pentru impozitele directe (impozit pe profit şi pe venit), cât şi
pentru cele indirecte (taxa pe valoarea adăugată) au fost menţinute la nivelul
anilor anteriori. Astfel, doar patru state membre ale UE au cote de impunere a
profitului companiilor mai mici decât în România.

27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice în România este sub


media Europeană (37%)

Cota unică de 16% privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice este


printre cele mai scăzute din rândul statelor membre. Spre exemplu în Danemarca
cea mai mare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice ajunge până la
59%, iar în Ungaria şi Polonia până la 40%.

27
28. România aplică una dintre cele mai mici cote ale TVA (19%) din Uniunea
Europeană

Cotele TVA în UE27 2009


30, 0

DK HU SE
25,0 25,0 25,0
25, 0
PL FI
IE
BE LV LT 22,0 22,0
21,5
EU27 BG EE IT AT PT SI 21,0 21,0 21,0
FR
CZ DE EL NL RO SK 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20,0
19,6 19,9
20, 0 M T 19,0 19,0 19,0 19,0 19,0 19,0
18,0
ES
CY LU UK; 16,0
15,0 15,0 15,0
15, 0

10, 0

5, 0

0, 0
1

CY LU UK ES MT CZ DE EL NL RO SK FR EU 27 BG EE IT AT PT SI BE LV LT IE PL FI DK HU SE

Doar cinci state ale UE au cote de TVA sub nivelul României, adică între 15 şi
19%, în timp ce alte state, precum Ungaria (18 → 25%), Letonia (18 → 21%) şi
Lituania (18 → 20%) au căutat măsuri de creştere a veniturilor la bugetul de stat
prin creşterea cotei de TVA, România deşi se confruntă cu un deficit bugetar
ridicat şi încasări reduse la bugetul de stat, totuşi a păstrat cota TVA la 19%.
Decizia de a o menţine neschimbată creează premisele relansării şi creşterii
economice prin prezervarea capacităţii de consum.

Concluzii

Politica fiscală şi economică curajoasa a Guvernului au determinat mai


multe instituţii financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială), precum şi
agenţiile de rating (Moody’s, Standard & Poor’s, Coface, etc.) să-şi revizuiască
în sens pozitiv prognozele privind creşterea economică a României pe anul
2010. Astfel, deşi bugetul de stat a luat în considerare o creştere economică de
1,3% conform acestor organisme financiare se estimează o creştere economică de
peste 2%.
De altfel, România se clasează pe locul 8 în topul celor mai atractive ţări
din zona Europei, Orientului Mijlociu si a Africii pentru investiţiile de retail, şi
pe locul 16 între cele mai atractive 25 de destinaţii pentru investiţii străine din
lume, înaintea Cehiei sau Rusiei, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă A.T.
Kearney. Această clasare se datorează costului mic al forţei de muncă, a
stabilităţii macroeconomice şi fiscalităţii reduse.

28