Seminar 6 Calculul stalpilor

1.

CALCULUL STALPILOR
1.1. DETERMINAREA EFORTURILOR SECTIONALE
Conceptul ierarhizarii mecanismelor disipatoare de energie pentru cadrele din beton armat multietajate implica dezvoltarea articulatiilor plastice in grinzi si abia dupa aceea la baza stalpilor de la
parter. In acest fel se va evita formarea mecanismului de etaj.
Pentru realizarea acestui deziderat in proiectarea anti-seismica curenta se utilizeaza metoda
proiectarii la capacitatea de rezistenta dezvoltata de prof. Th. Paulay.
In aceasta metoda, momentele incovoietoare si fortele taietoare si cele axiale in stalpi, rezultate
dintr-un calcul elastic (static sau modal) reprezentand nivelul de calcul pentru cutremurul de cod,
sunt amplificate pentru a se lua in considerare efectele dinamice si pentru a asigura dezvoltarea
unui mecanism de plastificare favorabil.
Aceasta metoda asigura ca nu vor aparea deformatii inelastice decat in zonele plastice potentiale si
doar sub actiunea momentelor incovoietoare, chiar si in cazul unei actiuni seismice de mare
intensitate.
Cand incarcarile gravitationale guverneaza capacitatea grinzilor, filozofia proiectarii la capacitatea
de rezistenta conduce la stalpi proiectanti la momente incovoietoare mult mai mari decat cele
rezultate in urma unei analize anti-seismice. In aceste cazuri se accepta articularea plastica a
stalpilor inaintea dezvoltarii depline a mecanismului de plastificare de tip grinda.
Primul deziderat al metodei proiectarii la capacitatea de rezistenta in cazul stalpilor il reprezinta
eliminarea posibilitatii formarii de articulatii plastice la ambele capete ale stalpilor de la acelasi
nivel.
Datorita acestui motiv, stalpii trebuie sa fie capabili sa se comporte elastic sub efectul celor mai
mari momente incovoietoare provenite de la grinzile adiacente.
Pentru a oferi stalpilor un grad ridicat de protectie impotriva unor curgeri premature a armaturilor,
trebuie luat in considerare si raspunsul dinamic inelastic in cazul unui cutremur sever, raspuns care
poate fi foarte diferit de cel predominant sub actiunea fortelor de cod.
In aceste conditii, relatia de calcul a momentelor incovoietoare in stalpi este:

M calcul = k M

cap gr

M gr

M st ;

M s - momentul incovoietor in stalp in gruparea speciala de incarcari, considerand

actiunea seismica pe directiile principale ale sectiunii stalpului;

cap gr

- suma momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice

la nivelul considerat determinate pentru acelasi sens de rotire fara majorarea rezistentei
armaturilor din rigle;
M gr - suma algebrica a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare,

obtinute in gruparea speciala de incarcari;

k M - coeficient cu valorile 1.4 pentru constructiile amplasate in zonele seismice A-C,
1.2 pentru constructiile din zonele D-F si 1.0 pentru sectiunile de incastrare si de la
ultimul nivel al stalpului (acoperis/terasa);

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Seminar 6 Calculul stalpilor

ld
N stalp

ld
N stalp

stanga sus
stanga
M cap
Qasociat
gr

ld
N stalp

stanga
stanga sus
Qasociat
M cap
gr

dreapta
asociat

dreapta
Qasociat

dreapta jos
cap . gr

ld
N stalp

ld
N stalp

stanga sus
stanga
M cap
Qasociat
gr

dreapta jos
M cap
. gr

ld
N stalp

stanga
stanga sus
Qasociat
M cap
gr

seism
dreapta
Qasociat

dreapta jos
dreapta
M cap
Qasociat
. gr
ld
N stalp

ld
N stalp

stanga sus
stanga
M cap
Qasociat
gr

dreapta jos
cap . gr

ld
N stalp

stanga
stanga sus
Qasociat
M cap
gr

dreapta
asociat

dreapta
Qasociat

dreapta jos
cap . gr
ld
N stalp

ld
N stalp

stanga sus
stanga
M cap
Qasociat
gr

dreapta jos
M cap
. gr

ld
N stalp

stanga
stanga sus
Qasociat
M cap
gr

dreapta jos
dreapta
M cap
Qasociat
. gr

dreapta
Qasociat

dreapta jos
M cap
. gr

Fortele axiale asociate momentelor incovoietoare de calcul, necesare dimensionarii armaturii

longitudinale in stalpi se vor determina cu:

N calcul = N g N ;
asociat
;
N = Qgrinzi

N g - forta axiala din incarcari de lunga durata;

Sumarea fortelor taietoare asociate momentelor capabile in rigle, deasupra nivelului considerat va
conduce la o limita superioara pentru nivelul de solicitare din actiunea efectului indirect. Cu cat
numarul de etaje de deasupra celui considerat este mai mare, scade probabilitatea plastificarii
tuturor riglelor si astfel efectul indirect ar trebui redus corespunzator.

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Seminar 6 Calculul stalpilor

Fortele axiale din gruparea speciala de incarcari se consideara ca provenind din plastificarea
riglelor de pe directia de actiune a seismului sau 30 fata de aceasta. Pentru stalpii de colt la care
riglele se inscriu intr-un unghi <120 se va determina si forta axiala corespunzatoare tuturor
riglelor iar efectul indirect devine:

N calcul = N g N x N y ;
In aplicarea metodei de proiectarea la capacitatea de rezistenta se atrage atentia asupra
urmatoarelor aspecte:
cu exceptia ultimului nivel, este interzisa formarea unui mecanism de etaj (care implica
articularea plastica simultana a sectiunilor de la capetele stalpilor de la acelasi nivel);
cu exceptia sectiunilor de la baza de la parter si a celor de la ultimul nivel, trebuie
evitata formarea articulatiilor plastice in stalpi;
in cazuri extreme este permisa curgerea armaturilor din anumite sectiuni ale stalpilor,
acest lucru ne-insemnand totodata si dezvoltarea de articulatii plastice in acele sectiuni;
In cazul cadrelor spatiale trebuie considerata si actiunea seismica simultana dupa cele doua directii
principale ale cladirii. Acest lucru implica o analiza suplimentara a sectiunii stalpilor la
compresiune excentrica oblica.

1.2. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE

(1) N = bxRc + Aa' Ra Aa Ra

(2 ) M + Nha = bxR h x + A' R h

c 0
a a a

2
2

Dimensionare:

Nh
x

M + a bxRc h0

2
2

2a ' < x xb Aa = Aa' =

N
ha Ra
Aa = Aa' x =

h
bRc
M N a
x 2a ' A =
2
a

Ra ha

Verificare:

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Seminar 6 Calculul stalpilor

Armatura de la colturi rezultata din

dimensionarea anterioara

Mx
Aa

Aa

Aa

My

Aa

N
x=
bRc

ha
x

'
2a ' < x xb M cap = bxRc h0 2 + Aa Ra ha N 2

Nh
x 2a ' M cap = Aa Ra ha + a

1.2.1. Conditii constructive pentru stalpi la armarea longitudinala

Diametre minime 12 mm pentru bare PC60 sau PC52 sau 14 mm pentru bare OB37;
Diametre maxime recomandate - 28 mm;
Distanta minima intre bare 50 mm;
Distanta maxima intre axele barelor 250 mm
Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la
colturile sectiunii la stalpi avand laturile sectiunii
350 mm in cazul stalpilor din clasa A si 400 mm in
cazul celor din clasele B si C;

Aatotala
100% ;
bh
Alatura
= a 100% ;
bh

ptotal =
platura

250mm

procentul de armare trebuie sa nu fie, de regula, mai

mare de 2.5%;
procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii 0.20%;
Felul
stalpului

interior
marginal
de colt

PC52

Grupa de stalp
B
Armatura longitudinala din otel tip
OB37
PC60, PC52
OB37

0.6
0.7
0.8

Procent total de armare minim p%

0.8
0.5
0.6
0.9
0.6
0.7
1.0
0.7
0.8

A
PC60
0.5
0.6
0.7

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

C
PC60, PC52

OB37

0.4

0.5

Seminar 6 Calculul stalpilor

1.3. CALCULUL LA FORTA TAIETOARE

1.3.1. Diagrama de forta taietoare infasuratoare
Diagrama de forta taietoare infasuratoare in stalpi rezulta din gradientul diagramei de moment
incovoietor, cu exceptia stalpilor de la primul si ultimul nivel. Forta taietoare minima considerata
se determina cu relatia:

Q = 1.2Qs

M grcapabil
M

seism
gr

Qs

M sup erior + M inf erior

;
capabil stalp etaj capabil stalp

H0

Qs - forta taietoare provenita din gruparea speciala de incarcari;

sup erior
inf erior
M capabil
stalp , M capabil stalp - valorile momentelor capabile in sectiunile de la extremitatea

superioara respectiv inferioara a stalpului, determinate corespunzator fortei axiale din

ipoteza de incarcare considerata;
H 0etaj - inaltimea libera a stalpului;

- coeficient de reducere a fortei seismice conform normativului P100/92;

Forta taietoare de calcul in stalpii de la primul respectiv ultimul nivel se determina cu relatia:

Q=

sup erior
inf erior
M capabil
stalp + M capabil stalp

H 0etaj

Nota
O atentie suplimentara este necesara in cazul considerarii actiunii seismice concurente pe doua directii.
Rezistenta la forta taietoare a stalpilor cu sectiune patrata armati simetric este aproximativ aceeasi
indiferent de directia actiunii seismice unidirectionale. Este de presupus ca rezistenta grinzilor concurente
intr-un astfel de stalp pe cele doua directii, este aceeasi. Forta taietoare indusa in stalp pe directia
diagonalei sectiunii transversale va fi de 2 ori mai mare decat forta taietoare aplicata unidirectional.
Considerand si probabilitatea scazuta de formare a articulatiilor plastice la capetele tuturaor grinzilor pe
cele doua directii, se poate considera pentru forta taietoare de dimensionare urmatoarea relatie:

Q = 1.6Qs

M
M

capabil
gr
seism
gr

1.3.2. Dimensionarea etrierilor

Dimensionarea etrierilor este determinata in principal de patru cerinte:
Rezistenta la forta taietoare;
Prevenirea flambarii barelor comprimate;
Confinarea betonului comprimat din zonele plastic potentiale;
Imbunatatirea conditiilor de lucru ale betonului in zonele de innadire prin suprapunere
a armaturilor longitudinale;

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Seminar 6 Calculul stalpilor

n=

N
bhR c

Rt' = Rt (1 + 0.5n )
Q =

DA

Q
bh0 Rt'

Q 0 .5

NU

Etrieri constructivi
DA

pa =

Q 2

Aa(int ins )
100
bh0

NU

Se redimensioneaza
sectiunea de beton

Rt'
100
pe =
etr
3.2 p a Ra
Q2

DA

100 p a Rt'
si
=
2 .5
h0
p e 0.8 Raetr

NU

pa
pe = Q

2. 5

p e p emin

ae =

ne Aae
100
bp e

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Rt'
50
Ra

Seminar 6 Calculul stalpilor

1.3.3. Conditii constructive pentru stalpi la armarea transversala

Distantele intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona curenta se considera:
distanta maxima intre etrieri ae = 15d 200mm pentru stalpii din clasa A si cel mult
300mm la cei din clasele B si C (d reprezinta diametrul minim al armaturilor
longitudinale);
la stalpii din grupa A se prevad etrieri la distante reduse in zonele plastice potentiale de
la extremitatile inferioare ale stalpilor care fac parte din cadre ale structurilor de
rezistenta pentru fiecare nivel si in zonele plastice potentiale de la extremitatile
superioare ale stalpilor care fac parte din cadrele structurilor etajate la fiecare nivel
daca n =

N
0.3 , precum si in zonele plastice potentiale de la extremitatile
bh0 Rc

superioare ale stalpilor care fac parte din cadrele structurilor de rezistenta a caror
alcatuire face posibila dezvoltarea unor deformatii plastice importante si in aceste zone;
Nota
Indesirea etrierilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte:
in zonele de innadire a barelor longitudinale (de regula, la extremitatea inferioara a stalpului),
pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a eforturilor intre barele care se innadesc si
preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor;
pe toata inaltimea, la stalpii din clasa A la care raportul intre inaltimea libera si latura cea mai
mare a sectiunii este H

3 (stalpi scurti), pentru asigurarea suplimentara impotriva

cedarii la forta taietoare;

la ambele extremitati, la staplii din clasa A ai cadrelor cu umplutura din zidarie masiva, la care
desprinderea locala a zidariei de stalpi sub actiuni seismice puternice poate transforma zonele
respective in stalpi scurti;
in zonele plastice potentiale ale stalpilor din clasa A, pentru majorarea gradului de confinare a
sectiunii de beton, in scopul maririi ductilitatii;

Distantele intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona de indesire se considera:

a e 8d

distanta maxima intre etrieri a e h 5

a 100mm
e

portiunile drepte de la capetele carligelor etrierilor indesiti, la stalpii din clasa A vor fi
de 10d.
Inaltimea l p a zonei plastice potentiale de la o extremitate a unui stalp se masoara:
la baza cadrului, de la fata superioara a fundatiei, sau daca stalpul reazema pe un perete
de beton armat al subsolului, de la fata superioara a acestuia;
daca la baza unui stalp intervine un element constructiv (pardoseala rigida) care
constituie un reazem lateral, impiedicand deformatia libera a stalpului, etrierii se
indesesc de la fata superioara a fundatiei pana la inaltimea l p deasupra reazemului
respectiv;
Ca inaltime l p a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile :

lp

Hs

( H s reprezinta inaltimea libera a stalpului la nivelul considerat);

l p h (h reprezinta dimensiunea maxima a sectiunii de beton a stalpului);

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN

Seminar 6 Calculul stalpilor

l p 600mm
Diametrul minim al etrierilor se considera:
Etrieri
indesiti

1 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale,

4
dar cel putin 6mm (la etrierii perimetrali ai stalpilor din
clasa A cel putin 8mm);
La stalpii din grupa A, fiecare bara longitudinala
trebuie sa fie legata de un colt de etrier. Se admite ca
barele longitudinale sa fie legate din doua in doua de
colturi de etrier daca distanta intre doua ramuri
consecutive ale acestora este 200mm. De asemenea,
la stalpii constructiilor din zona seismica de calcul F se
admite sa se prevada doar etrieri perimetrali in afara
zonelor plastice potentiale pe laturile cu marimea
400mm, cu trei bare pe latura;
La stalpii din grupele B si C, se prevad etreri
neperimetrali in cazurile cand au peste trei bare
longitudinale pe latura, daca marimea laturii mari a
sectiunii este >400mm si cand au peste patru bare
longitudinale pe latura, daca marimea laturii mari a
sectiunii este 400mm;

hgr

Hs

Etrieri
indesiti

Procentul de armare transversala pe directia unei laturi a sectiunii

stalpului se calculeaza cu relatia:
pe % =

Etrieri indesiti

Hs

Ae ne
100 in care Ae este aria sectiunii unei
ae b

ramuri de etrier, ne este numarul de ramuri de etrier

intersectate de un plan paralel cu latura stalpului si
ae este distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului;
Pe directia fiecarei laturi procentul de armare transversala trebuie
sa fie:
la stalpii din grupele B si C pe 0.10% ;
la stalpii din grupa A in afara zonelor plastice potentiale pe 0.15% ;
la stalpii din grupa A in zonele plastice potentiale pe 10
pe 10

Rc
(0.4 + n )% daca 0.4 sau
Ra

Rc
(0.4 + n ) + 0.5( 0.4)% daca 0.4 b ;
Ra

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN