Sunteți pe pagina 1din 42

Daniel Medvedov


LT ao

ze
Traducerea in limba romana a cartii TAO TE CHING
Calea Puterii
Drumul cu Har

Din limba chineza clasica, Daniel Medvedov

T A O

Bucuresti
2010

TAO TE CHING
Calea Puterii
Drumul cu Har

Madrid
2015
Motto:


Buzduganul meu, i-l trimit inainte . . .
Fat Frumos din Lacrima . . .

Aici aveti doar o creanga din Marele Codru . . .



1. T’AI CH’I – Poarta Minunilor
(Tao K’o Tao...)

• Poti sa-i zici “Calea”,


• Dar nu e pururea, asa spus . . .
• Poti sa-i dai un nume,
• Dar nu are pururea, acelasi nume.
• Caci e un gol fara nume . . .
• Atunci, la inceputul lumii,

2
• E Maica tutoror celor vii . . .
• Daca vrei sa o numesti, cumva. . .
• Asa, pururea fara dorinte,
• Poti vedea minunile toate.
• Dar daca esti plin de vreri,
• Vezi doar umbre si figuri . . .
• Exista doua lucruri imbratisate,
• Apar impreuna dar au nume diferite,
• Amindoua sint o taina
• Si in taina lor, e o alta taina,
• Acolo e poarta minunilor . . .

2. TOTUL SE SCHIMBA . . .
(T’ien Hsia Chieh Chih . . .)

• In Lume, toti stiu ce e, si cum e, frumusetea,


• Asa dispare uritenia . . .
• Bunatatea, se stie cum e, si ce e,
• Si asa dispare tot ceea ce nu e bun.
• Apoi, e si nu e se fac unul pe altul,
• Greu si usor traiesc impreuna,
• Scurt si larg se ajuta cum pot,
• Sus si jos se compun unul cite unul,
• Vocale si consoane, una cu alta se leaga,
• Inainte si dupa, una pe alta se urmeaza . . .
• Asa inteleptul, nu intervine in decurgerea lucrurilor, ci se dedica la fapta de a nu face
nimic . . .
• Se misca, dar nu face scandal, si asa, ii invata pe toti,
• Face o mie de lucruri, si nu refuza nimic nimanui.
• Traieste, dar nu cauta sa tot aiba,
• Face orice, dar nu se leaga de nimic.
• Duce la capat treaba lui , iar apoi se retrage.
• Nu ramine linga ce a terminat,
• Si asa, nimic nu-l leaga . . .

3
3. SHIBUMI – Lumina de Cenusa
(Pu Shang Hsien Shih . . .)

• Nu-ti etala talentele, asa ceilalti nu se vor intrista,


• Nu-ti arata comorile, pentru a nu provoca, in altii, dorinta de a fura.
• Nu privi cu jind, asa nu-ti vei tulbura inima.
• Din acest motiv, inteleptul isi goleste inima, dar isi umple pintecul,
• Pierde orice dorinta, dar are grija de madularele lui.
• E acelasi cu toti, nu cauta nimic, nu vrea nimic . . .
• Daca esti viclean, nu te arata asa,
• Se face orice cu a ne-face, nimic nu ramane de nefacut . . .

4. CINE ESTI ?:
Fat-Frumos din Lacrima
(Ch’ung Tao Erh Yung)

• Ramai intre ochi, cu Calea . . .


• Si fa din asta un obicei.
• Poate ca nu e usor . . .
• Ca intr-un virtej,
• Vei ajunge la matca tuturor lucrurilor
• Roade toate asprimile,
• Desleaga toate legaturile,
• Potriveste-te in desavirsire, pentru a primi lumina . . .
• Fa-te unul cu tarina,
• Ramii in liniste, ca si cum ai sta asa pentru totdeauna.
• Fiinta e sinele tau, fiica nimanui
Arhetipul lui Fat-Frumos, cu Ileana Cosinzeana . . . •

5. MEDITATIA
(T’ien Ti Pu Jen)

• Cerul si Pamantul nu sint amabili.


• Pentru ei, toate fiintele sint niste papusi . . .
• Nici inteleptul nu e prea amabil,
• Pentru el, la fel, fiintele sint doar papusi . . .
• Spatiul cuprins intre cer si pamant,
• E ca niste foale care se misca neincetat,
• Cind e plin, se goleste,
• Cind e gol, se umple . . .
• Multe vorbe sint ca si cum nu ai spune nimic,
Nu exista ceva mai bun decit linistea . . . •

4
6. POIMANDRES
(Ku Shen Pu Szu)

• Fiinta e adinca, si nu moare niciodata.


• Traieste linga Sufletul ascuns.
• Intra in viata prin poarta tainica.
• E fiinta, radacina cerului si a pamintului . . .
• Suav, suav, ca un ghem ce nu se termina niciodata . . .
• Cu cit i-l desfaci,
• Cu-atit mai greu vei ajunge la capatul lui . . .
• Foloseste-l, caci nu are sfirsit . . .


7. INAINTE SI DUPA:
Esenta si Substanta
(T’ien Ch’ang T Chiu)

• Cerul e pururea, si pamantul dureaza etern. . .


• Si ce face etern cerul si pamantul?
• E fiindca ca ei nu traiesc pentru propriile lor interese,
• De-asta dureaza . . .
• La fel si inteleptul,
• El vede de trup, dupa . . .
• Si din acest motiv trupul sau e original.
• Extern la trup, si etern launtric . . .
• Asa, trupul sau dureaza . . .
• Cum nu-si da importanta siesi,
Fiinta sa ii este implinita . . .

8. A FI CA APA
(Shang Shan Jo Shui)

• Cea mai inalta bunatate e ca apa,


• Apa e buna fiindca impinge toate vietatile, si pe nimeni nu presioneaza.
• Se adapteaza la tot si merge pururea spre fund, unde nimeni nu vrea sa mearga . . .
• Uite de ce sint atit de putini cei ce cauta Calea . . .
• Trebuie sa te simti in largul tau in orice loc . . .
• Trebuie sa ai inima adinca . . .
• Trebuie sa aduci binele, tuturor . . .
• Trebuie sa vorbesti cu incredere in ceea ce spui.
Trebuie sa dispui de tot cind esti seful . .
• Trebuie sa consideri ca bune , toate lucrurile
• Trebuie sa fii atent in orice moment.
• Gindirea superioara nu se opune la nimic si din acest motiv, nimeni nu se plinge . . .

5
9. CALEA CEA MARE
(Ch’ih Erh Ying Chih)

• Inainte ca ceva sa se umple, e mai bine sa te opresti . . .


• Daca ataci in nestire,
• Nu te vei putea apara.
• Daca iti umpli casa cu aur si jad,
• Nu vei putea sa le pastrezi.
• Daca-ti pui toata credinta in faima si onoare,
• Curind, te vei simti disperat. . .
• Fa-ti treaba ta, si-apoi uita de tot.
• Asa e Calea Cereasca . . .

10. OGLINDA SECRETA A PRIVIRII


(Tsai Ying P’o Pao I . . .)

• Daca incerci sa-ti concentrezi fiinta si sa o faci una cu trupul,


• Vei putea sa te simti compact.
• Daca te ocupi de practica energiei pina a te face mladiu,
• Vei putea fi ca un prunc nou-nascut
• Daca-ti speli si-ti curati privirea secreta,
• Vei putea sa te pastrezi intreg.
• Daca-i iubesti pe toti si rabzi societatea,
• Vei putea ajunge la a nu face nimic. . .
• Daca ai reusi sa deschizi si sa inchizi Poarta Cerului . . .
• Iti vei putea domina membrul viril. . .
• Daca ajungi sa intelegi cele patru principii universale,
• Vei putea sti ce e Vidul . . .
• Ajuta-i pe ceilalti, nutreste-i . . .
• Nutreste-i, fara a-i lega. . .
• Munceste, fara a cere nimic nimanui.

6
11. FIINTA E UN VID . . .
(San Shih Fu Kung I Ku . . .)

• Treizeci de stinghii are o roata,


• Dar ceea ce conteaza,
• E golul din mijloc . . .
• Cu lut se tot fac ulcioarele,
• Dar ceea ce conteaza,
• E golul ce-l au inauntru . . . si de-acolo tot folosul lor . . .
• Se fac usi si ferestre la casa,
• Dar ceea ce e de folos, e golul lor pe dinauntru . . .
• In a face e, atunci, scopul
• Dar folosul se va gasi in a fi gol . .

12. SIMPLITATEA AUSTERA


(Wu Se Ling Jen Mu Mang . . .)

• Cele cinci culori aduc o ceata in ochii oamenilor,


• Cele cinci sunete indeparteaza finetea auzului.
• Cele cinci gusturi strica savoarea . . .
• Concursurile si vinatoarea strica ceasul inimii . . .
• Si bogatiile i-i pierd pe oameni . . .
• De-asta inteleptul, are grija de pintecul sau, si nu de ochi . . .
• Isi intoarce privirea de la ceea ce este departe, si pune mina pe ce e aproape.

13. IUBIRE
(Ch’ung Ju Jo Ching . . .)

• Primeste cistigul si nenorocirea ca pe o surpriza . . .


• Suferinta atinge doar corpul tau . .
• Cum sa inteleg eu –Primeste cistigul si nenorocirea ca o surpriza?
• Cistigul ne inalta,
• Nenorocirea ne coboara . . .
• A le pierde, e la fel de surprinzator !
• Asa ar trebui sa intelegem cistigul si nenorocirea , ca o surpriza.
• Cum as putea intelege ca ceea ce sufera e doar corpul?
• Suferinta exista fiindca am un corp. Daca n-as avea corp – unde s-ar gazdui suferinta?
• Asa ar trebui sa intelegem ca ceea ce sufera este corpul.
• Cine considera important a se sacrifica pentru ceilalti,
• Pai sa i se imprumute lumea . . .
• Dar cine ii iubeste pe toti,
• Acestuia, ar trebui sa i se dea cadou lumea intreaga !

7

14. REGATUL FARA DE LUCRURI


(Shih Chih Pu Chien . . .)

• Forma fara forma,


• Imagine fara figura,
• Iluzie nebuloasa,
• Cind i-l privesc, nu-i vad inceputul,
• Cind i-l urmez, nu-i vad sfirsitul,
• Respecta vechile traditii,
• Si vei avea in miinile tale hatzurile intimplarilor de acum . . .
• Ochii nu-l pot vedea . . .
• Numele sau e ceea ce nu are forma.
• Auzul nu-l poate auzi,
• Numele sau e ceea ce nu are zgomot.
• Miinile nu-l pot atinge . . .
• Numele sau e ceea ce nu are corp.
• Tripla calitate insondabila,
• Care se confunda cu unul . . .
• Ceea ce e afara, nu e luminat . . .
• Ceea ce e launtric, nu e intunecat.
• Se misca in nestire, fara nume . . .
• Pina ce face un cerc intreg,
• In regatul fara de lucruri . . .

15. PORTRET
(Ku Chih Shan Wei . . .)

• Adeptii de demult,
• Erau plini de bunatate,
• Atit de subtili, si de tainici,
• Ca era greu sa-i descoperi.
• Nimeni nu ar putea sa le faca portretul . . .
• Dar eu, voi incerca . . .
• Goi, ca o vale . . .
• Opaci, ca un elesteu plin de namol.
• Cine oare poate sa treaca de la umbra la claritate, asa, intr-o clipa, fara nici macar sa
clipesti . . .
• Discreti, ca un musafir . . .
• Atenti, ca o bucata de gheata ce se topeste . . .
• Adevarati, ca un trunchi de copac necioplit . . .
• In Calea cea Mare, acel ce nu incearca sa se umple,
• Nu e atins de curgerea timpului.

8

16. INTOARCEREA
(Chih Shu Chi . . .)

• Atinge sumprema goliciune,


• Pastreaza-te, in liniste . . .
• Inaintea oricarei agitari . . .
• Ca un musuroi al lucrurilor,
• Eu as privi acea intoarcere . . .
• Fiindca orice vietate,
• Dupa ce a inflorit,
• Se intoarce la radacina sa . . .
• A se intoarce la radacini,
• Se numeste liniste . . .
• Se numeste a se intoarce la destinul sau . . .
• A se intoarce la destinul sau se numeste a fi constant [ceea ce e intotdeauna asa]

• Si a cunoaste ceea ce este intotdeauna asa, este iluminarea.


• A nu cunoaste ceea ce e intotdeauna asa,
• Este a alerga ca un orb, catre nenorocire . . .
• Cel ce cunoaste ceea ce este intotdeauna asa,
• Imbratiseaza si atinge implinirea . .
• Iar cine imbratiseaza si atinge implinirea,
• Va fi drept . . .
• A fi drept e a fi maret . . .
• A fi maret e a fi ceresc . . .
• Iar a fi ceresc este a fi unul cu Marea Cale . . .
Intreaga viata vei fi inafara oricarui pericol . . . •
17. A SE FACE OPAC
(T’ai Shang Hsia Chih . . .)

• Marele Maestru, se face mic, pururea. . .


• In urma acestui lucru, ajunge sa fie iubit si slavit de catre discipolii lui.
• Apoi, ajunge sa fie de temut,
• Si mai tirziu ajunge chiar sa fie dispretuit.
• Daca nu ai incredere in ceilalti,
• Ceilalti nu vor avea incredere in tine.
• Inteleptul e sters, un om de putine cuvinte . . .
• El ii ajuta pe toti, sa se emancipeze.
• “Uite fructul muncii noastre” - vor striga ei, apoi . . .

9
18. MINCINOSI IPOCRITI
(Ta Tao Fei . . .)

• Cind Calea cea Mare a fost uitata,


• S-a nascut dragostea si dreptatea.
• Cu ratiunea si cu filozofia,
• S-au nascut mii de ipocriti mincinosi.
• Din vrajba intre toti membrii familiei,
• S-a nascut cumintenia fiilor si dragostea de tata . . .
• Din balamucul curtilor domnesti si din uzurparea tronului,
• S-a nascut cinstea . . .

19 . ERUDITII . . .
(Chueh Sheng Ch’i Chih . . .)

• Lasa-ti deoparte cunostintele si viclenia . . .


• Asa, toti ceilalti vor profita mult mai mult . . .
• Lasa deoparte dorinta ta de dreptate si de a fi cinstit,
• Asa va inflori din nou iubirea de tata. . . .
• Lasa deoparte grija si goana dupa cistig . . .
• Asa vei vedea cum dispar hotii si tilharii . . .
• Chiar daca acste trei lucruri sint de folos pentru a imparati,
• Ar trebui sa alegi simplicitatea, si sa imbratisezi spontaneitatea . . .
• Sa-ti pierzi importanta persoanei tale,
• Si sa pui friu dorintelor tale . . .

10
20. A CUNOASTE, NU E
INTELEPCIUNEA
(Chueh Hsueh Wu Yu . . .)

• Mai lasa studiile, ca asa vor dispare grijile,


• In ce e diferit Da si Nu ?
• In ce e diferit pozitivul si negativul ?
• Ceea ce i-l sperie pe altul, trebuie, oare, sa ma sperie si pe mine, la fel?
• Cit de absurd suna toate astea!
• Toata lumea striga si benchetuieste,
• Ca si cum ar fi un carnaval . . .
• Un circ intreg plin de tiribombe . . .
• Doar eu, ramin asa, in pace . . .
• Fara sa ma misc . . .
• Par un prunc nou nascut care inca nu a suris . . .
• Retras, ca un cersetor,
• Par asa de neajutorat . . .
• Cit de timpit sint eu ! . . .
• Ce idiot ! . . .
• Fiecare pare rau, si rau . . .
• Doar eu tac, si tac . . .
• Fiecare cu negoturile lor . . .
• Doar eu ma abtin, salbatec, asa, capos . . .
• De ce oi fi eu oare, asa de singular?
• Fiindca stiu cum sa ma alimentez de la sinul maicii mele . . .

21. ASA !
(K’ung Te Chih Jung)

• Marele Har, intr-un fel natural, este a urma Calea cea Mare si nimic mai mult . . .
• Calea cea Mare este pentru toata lumea o iluzie fantastica, o fantastica iluzie . . .
• Dar in Calea cea Mare sint continute Arhetipurile,
• In aceasta iluzie uluitoare, in Calea cea Mare, sint continute toate cele vii. . . .
• Un miracol abia vizibil, dar locuit de esenta tuturor lucrurilor, si de cele mai mari
fagaduieli . . .
• Din mosi stramosi, numele Ei a ramas in contemplarea inceputului lumii . . .
• Cum pot eu sa stiu ca totul era la fel la inceputul lumii?
• Uite asa !

11
22. ORIGAMI EXISTENTIAL
(Ch’u Tse Ch’uan . . .)

• Impatureste-te, si vei ramane intreg.


• Apleaca-te si vei fi indreptat . . .
• Fii gol, pentru a te putea umple . . .
• Batran, vei fi intinerit . . .
• Pastreaza doar putin, acest putin va inmuguri . . .
• Caci ce e mult se va pierde . . .
• Inteleptul imbratiseza unul in fiecare fiinta,
• E un model,
• Nu se arata, si deodata, i-l vezi stralucind . . .
• Nu se justifica in ceea ce face,
• Ca sa fie laudat,
• Nu se glorifica, si-asa creste valoarea sa . . .
• Tace succesele sale, si din acest motiv se mentine,
• Ne-rivalizind, nu are rival . . .
• Acele vorbe din mosi stramosi “Apleaca-te si vei ramane intreg”
• Nu sint vorbe in vint . . .
• Daca ramai intreg, totul va veni la tine . . .


23. UNUL, CU CALEA CEA MARE
(Hsi Yen Tzu Jan . . .)

• Vorbeste putin,
• Fii curgator . . .
• O vijelie nu dureaza mai mult decit o dimineata,
• O furtuna se termina in aceeasi zi . .
• Dar cine oare produce vintul si ploaia?
• E Cerul si Pamantul, si daca nici macar munca Cerului si a Pamantului nu dureaza atit
de mult,
• Ce am putea oare sa spunem de munca omului?
• Cel ce seamana Calea cea Mare,
• Se face unul cu Calea.
• Cel ce seamana Harul,
• Se face unul cu Harul . . .
• Iar cel care i-i face curte pierzaniei,
• Se face unul cu ea, la fel . . .
• Cine se face unul cu Calea,
• Calea cea Mare i-l ocroteste . . .
• Cine se face unul cu Harul,
• Harul i-l imbratiseaza . . .
• Iar cine se face unul cu pierzania,
• Chiar pierzania i-l primeste,
• Lipsa de credinta cheama lipsa de credinta . . .

12

24. ELIMINA PODOABELE


(Ch’i Che Pu Li . . .)

• Daca te ridici pe virfuri,


• Nu te vei sustine prea mult . . .
• Cine merge cu pasi foarte mari,
• Acopera o mica distanta . . .
• Iar cine se lauda pe sine,
• Isi va pierde stralucirea . . .
• Cine isi da dreptate siesi,
• Nu e apreciat . . .
• Cine isi lauda propiile talente,
• E luat drept nating . . .
• Cine se mindreste de succesele sale,
• Isi pregateste caderea . . .
• Toate acestea se intimpla pentru ca lumea sa ajunga a cunoaste Calea cea Mare . . .
• Caci toate celelalte sint doar umbre,
• Si podoabe nefolositoare,
• Fiecare a gustat din toate acestea,
• Dar omul Caii celei Mari,
• Isi va intoarce privirea de la toate,
• Si nu va intirzia la asa ceva . . .

25. CEI CINCI MARI


(Yu Wu Hun Ch’eng . . .)

• Exista ceva fara forma, dar intreg.


• S-a nascut inainte de Cer si de Pamant.
• Nu are nume, si e fara de margini,
• Nu depinde de nimeni, e de neatins.
• Se misca neobosit, peste tot . . .
• Hai sa-l numim maica lumii,
• Cum nu-i stiu numele, ii voi spune Calea,
• Din lipsa a ceva mai precis, ii voi spune Mare,
• Maretie si intindere,
• Intindere fara sfirsit . . .
• Pentru a se duce, si pentru a veni . . .
• Deci, Calea e Mare,
• Cerul e Mare, Pamantul e Mare,
• Si Omul e Mare . . .
• Chiar daca fiinta omeneasca e una dintre cele patru maretii ale lumii,
• Omul se ia dupa legile Pamantului,
• Pamantul se ia dupa legile Cerului,

13
• Cerul se ia dupa legile Caii celei Mari . . .
• Iar Calea cea Mare se ia dupa propiile sale legi . . .

26. CARA-TI POVARA . . .


(Chung Wei Ch’ing Ken . . . )

• Greul e radacina Usorului,


• Seninatatea e stapina nelinistei . . .
• Asa inteleptul isi petrece timpul mergind si tot mergind, toata ziua . . .
• Fara a –si lasa greaua povara . . .
• Chiar daca in jur se gasesc minunate peisaje,
• Launtric. el ramane linistit . . .
• Tu, care ai o mie de carute . . .
• De ce oare arati ca lumea iti este asa de usoara?
• Usorul isi pierde repede radacina,
• Si asa incepe sa te roada nelinistea.

27. SECRETUL ESENTIAL


(Shan Hsing Wu Ch’e)

• Cine merge bine, nu lasa urme,


• Cine vorbeste bine, nu are cuvinte gresite,
• Cine numara bine, nu are nevoie de abac,
• Cine inchide bine, nu are nevoie de lacat . . .
• Si chair asa, nimeni nu poate deschide [ceea ce el a inchis]
• Inteleptul e dispus sa faca bine oricui,
• Fara a ignora pe nimeni . . .
• Cine leaga bine, nu are nevoie de noduri . . .
• Si chiar asa, nimeni nu desleaga [ceea ce el a innodat].
• E ceea ce se numeste “ a urma lumina” . . .
• Omul bun e ajutorul omului mic. . .
• Si omul mic e materialul omului bun.
• A nu se considera a fi de seama, in asta sta marinimia,
• A nu lua banii drept ca ceva important, si a nu-ti arata intelepciunea, ca si cum ai fi un
ignorant, asta e secretul esential.

14

28. PIATRA NECIOPLITA


(Chih Ch’i Hsiung Shou . . .)

• Cunoaste in tine barbatul,


• Dar cauta femeia . . .
• Fa din tine o prapastie a lumii . . .
• A fi o prapastie pentru lume,
• E a se face unul cu harul de nespus,
• E ca si cum te-ai intoarce la frageda copilarie . . .
• Cunoaste in tine stralucirea,
• Dar cauta umbra,
• Fa-te masura lumii . . .
• A fi a lumii masura,
• E a merge cu harul de nemaivazut,
• E a te intoarce la granita fara de capat,
• Cunoaste gloria si infrunta-te cu nenorocirea . . .
• Fa-te o vale a lumii . . .
• A fi valea lumii
• E a avea pe deplin acel har de neatins,
• E a te intoarce la ceea ce e simplu.
• Piatra inceputurilor
• E o munca deja facuta . . .
• De aceea omul cel intelept
• Ia bucata de piatra necioplita ca model,
• Si chiar daca e marele mester,
• Nu se va apuca de cioplit . . .

15
29. POTIRUL CEL SFINT

(Chiang Yu Ch’u T’ien Hsia . . .)

• Oricare ar fi acela ce si-ar dori sa fie stapinul lumii, si asa, sa o foloseasca,


• Greseste crunt . . .
• Lumea e un potir sfint,
• Pe care nu-l poti apuca,
• Si de care nu poti sa te folosesti . . .
• Cine i-l foloseste, i-l crapa,
• Cine i-l apuca, i-l pierde . . .
• Unii deschid drumurile, si altii ii urmeaza . . .
• Unii au suflet mare, iar altii sint cam fricosi,
• Unii sint plini de putere, altii, mai slabi. . . .
• Unii stau drepti, altii mai cad . . .
• Si de-asta omul intelept, evita orice exces, orice exagerare, si orice extravaganta . . .

30. FARA CALEA CEA MARE


TOTUL DISPARE . . .
(I Tao Tso Jen Chu . . .)

• Omul puternic ce se mentine pe Calea cea Mare,


• Nu cauta sa domine lumea cu arma.
• Fiindca a presiona cu arma, cere un raspuns . . .
• Acolo unde sint arme, gasesti razbunarea,
• Iar nenorocirea a urmat intotdeauna bataliile . . .
• Asa, omul cel bun, se apara, crunt, nimic mai mult.
• El nu cucereste nimic cu forta, e doar hotarit, fara mindrie, fara parada, hotarit, fara a fi
provocator, hotarit, de nevoie, hotarit, fara dorinta de a domina . . .

16
31. VICTORIA: UN DOLIU
(Fu Chia Ping Che . . .)

• Armele sint obiecte nenorocite,


• Nimeni nu le iubeste . . .
• Iar Omul Caii celei Mari le intoarce spatele . . .
• Pentru Omul Bun, partea stinga e de cinste [locul unde e inima]
• Dar la razboi el foloseste dreapta sa.
• Fiindca armele sint lucruri nenorocite,
• Nu ii vine bine cavalerului sa le foloseasca . . .
• Daca nevoia nu i le baga in pumn,
• E pacea, ceea ce el trebuie sa caute.
• El nu se bucura de victorie,
• Caci a se bucura asa, e a se bucura cu masacrarea oamenilor . . .
• Cum poate oare cineva sa progreseze asa, intre oameni ?
• Stinga e partea de cinste, in timpuri fericite . . .
• Si dreapta, in momente nefericite . . .
• La razboi, generalul corpului de cavalerie, sta la stinga . . .
• Iar generalul-major, la dreapta . . .
• Asa ca, vazind toate acestea, trebuie sa luam razboiul ca pe o inmormintare,
• Caci acolo intilnesc moartea un mare numar de oameni . . .
• E drept sa se tina doliu. . .
• Asa cum dupa victorie e drept sa se faca obiceiurile funerare . . .

32. DULCE ROUA . . .


(Tao Ch’ang Wu Ming . . .)

• Eterna, fara nume, Calea cea Mare,


• E Mica, in curata sa simplicitate,
• De nimic in lume nu poate fi depasita . . .
• Daca printii si imparatii ar urma-o,
• Bucurindu-se de a sa maretie,
• Din cer, spre pamant, in desavirsire,
• Ar cadea o dulce roua . . .
• Si poporul, nestrimtorat, s-ar aranja de la sine . . .
• Cind apar institutiile, se nasc numele, iar cind incep sa se nasca numele,
• E momentul de a se opri.
• A sti cind trebuie sa te opresti, e a preveni pericolul . . .
• Calea cea Mare e pentru lume,
• Ceea ce este valea pentru izvor,
• Ceea ce e marea pentru riu . . .

17
33. CUNOAST-TE PE TINE INSUTI
(Chih Jen Che Chih . . .)

• A-i cunoaste pe ceilalti, este a fi atent,


• Dar a te cunoaste pe tine insuti, este a fi luminat . . .
• A-i invinge pe ceilalti, e a avea forta,
• Dar a te invinge pe tine insuti, este a fi puternic . . .
• Cine se crede bucuros si multumit,
• Cine merge cu pas hotarit,
• E stapinul dorintelor sale . . .
• Cine nu-si va lasa locul,
• Va dura . . .
• Vei muri, dar nu o sa dispari,
• Asta este nemurirea . . .

34. CEVA DESPRE DISCRETIE. . .


(Ta Tao Szu Hsi . . .)

• Marea Cale e ca un riu ale carui valuri izbesc cind la stinga, cind la dreapta . . .
• Toti depind de Ea pentru a trai, si Ea nu refuza nimic nimanui . . .
• Ea face ceea ce trebuie sa faca, fara parada, si hraneste cu iubire pe toti, fara a se
considera importanta . . .
• Pururea asa, fara a dori nimic . . .
• Nu dispretuieste pe cei mici, si cu totii, se intorc la Ea, fara a-si da seama de maretia Ei
...
• De-asta e Ea asa de mare . . .
• Asa inteleptul, duce totul la capat,
• Fara a se crede el insusi mare . . .
• Si din acesta cauza, tot ceea ce el face, vorbeste despre a sa maretie . . .

18
35. MARELE ARHETIP
(Chih Ta Hsiang . . .)

• Exista un Mare Arhetip, catre care lumea intreaga se indreapta . . .


• Daca i-l iei drept model,
• Nimic nu te va rani,
• Si vei fi in pace, in siguranta si bucurie.
• Muzica si cheful atrag pe oricine,
• Dar cuvintele despre Calea cea Mare,
• Fiind atit de butucanoase, si fara de gust,
• Se asculta, dar nu se aud . . .
• Se spun, dar nu se inteleg . . .

36. SUAVITATEA INVINGE TARIA
(Chiang Yu Hsi Chih . . .)

• Ceea ce e inchis, inainte era deschis.


• Trebuie sa pui tare, ceea ce vrei sa patrunda . . .
• Trebuie sa suavizezi, ceea ce vrei sa incordezi . . .
• Si mai intii sa dai, ca apoi sa iei . . .
• Asta se cheama “ceva ascuns in plina zi” . . .
• Ce e suav, invinge taria.
• Gentiletea invinge pe cei neciopliti.
• Pentru un peste, mai bine i-ar fi sa ramana la adinc,
• Iar pentru armele unei tari, sa stea in umbra.

37. NIMIC DE FACUT
(Tao Ch’ang Wu Wei)

• Marea Cale, pururea, fara a face nimic . . .


• Si chiar asa, totul pare deja facut . . .
• Daca printii si imparatii ar urma-o,
• Totul sub cer s-ar aranja de la sine.
• Daca in in aceasta ordine ar apare vreo dorinta,
• Simplicitatea fara Nume ar sti cum sa o realizeze . . .
• Simplicitate Fara de Nume,
• Mult mai departe de orice dorinta,
• Cu propia “Fara-Dorinta” si cu Pacea, s-ar aranja tot,
• Iar Lumea ar locui, atunci, in Marea Liniste . . .

19
38. FLOAREA DIN CALEA CEA MARE
(Shang Te Pu Te . . .)
• Harul Inalt nu se grozaveste de a fi mare har si din aceasta cauza e Har.
• Harul de Jos nu se lasa pina a nu-si arata harul si asa poate sa-l piarda.
• Harul Inalt nu face nimic si de aceea nu are nimic de facut.
• Harul de Jos vrea sa faca de toate, si din aceasta cauza e atit de ocupat cu facutul . . .
• Bunatatea cea Mare face tot, si de aceea nu are nimic de facut,
• Dreptatea cea Inalta face de toate,
• Si de aceea e atit de ocupata cu facutul . . .
• Politetea Cea Inalta face de toate,
• Si de aceea e atit de ocupata cu a face din tot o ceremonie . . .
• Chiar daca nimeni nu o ia in seama, ea continua sa insiste . . .
• Din mosi stramosi se tot spune:
• Cauta intii Calea cea Mare si apoi Harul,
• Cauta intii Harul si apoi Bunatatea.
• Cauta intii Bunatatea, si apoi Dreptatea,
• Cauta intii Dreptatea si apoi Politetea,
• Politetea e izvorul sinceritatii dar, la fel, poate fi cauza dezordinii . . .
• Intelegerea e Floarea Caii celei Mari, dar in acelasi timp e pragul nestiintei.
• De aceea Inteleptul se sprijina pe ceva solid, si nu pe floarea trecatoare,
• Pune mina pe poama, si lasa deoparte florile,
• Apuca poama si nu baga in seama florile . . .

39. CUMPATAREA E UN TEMEI


(Hsi Chih Te I Che . . .)

• Uite aici tot ce a atins implinirea unica, inca de demult:


• Cerul s-a implinit in unul, si a ajuns sa fie senin . . .
• Pamantul s-a implinit in unul, si a ajuns sa stea linistit,
• Ingerii s-au implinit in unul, si de acolo au primit harul lor,
• Marile riuri s-au implinit in unul, si asa s-au umplut . . .
• Fiintele s-au implinit in unul, iar apoi s-au inmultit . . .
• Iar Printii s-au implinit in unul, si asa au ajuns sa imparateasca lumea . . .
• Daca Cerul nu ar fi senin, s-ar face praf . . .
• Daca Pamantul nu ar sta cuminte, s-ar face bucati . . .
• Daca Ingerii nu ar fi puternici, nici nu ar exista . . .
• Daca riurile nu ar fi pline, s-ar seca.
• Daca fiintele nu s-ar inmulti, ar putea sa dispara . . .
• Daca Printii nu ar fi deosebiti, ar cadea . . .
• Cumpatarea e radacina maretiei, si adincul e temeiul inaltimii . . .
• De aceea printii si oamenii mari, se numesc pe ei insisi orfani, cersetori.
• Nu e oare asa din cauza ca ei vad in cumpatare un temei?
• Excesul de cinste e ca necinstea,
• Fiindca intelepciunea nu ceva care sa straluceasca ca o bijuterie . . .
• Nici ca sa sune ca o toba de piatra . . .

20
40. INTOARCEREA E MISCAREA
CAII CELEI MARI
(Fan Che Tao Chih Tung . . .)

• Intoarcerea e izvorul primordial al Caii celei Mari . . .


• Subtilitatea e functia ei . . .
• Toate fiintele lumii merg catre viata,
• Si din viata merg catre esenta vidului lor. . .

41. PATRATUL FARA DE COLTURI


(Shang Shih Wen Tao . . .)

• Cind un om mare aude pomenindu-se de Calea cea Mare,


• O ia in seama cu mare grija . . .
• Cind un om mediocru aude vorbindu-se de Calea cea Mare,
• Pe deoparte o cauta, iar pe de alta, o uita . . .
• Cind un om mic aude vorbindu-se de Calea cea Mare, izbucneste in hohote. . .
• Nu ar fi Mare Calea daca asta nu ar izbucni in ris . . .
• Stramosii spuneau asa:
• Calea cea Mare a Luminii pare intunecata . . .
• Calea cea Mare a progresului pare ca merge inapoi . . .
• Calea cea Mare e dreapta, dar pare strimba . . .
• Harul cel Inalt pare o prapastie . . .
• Lumina stralucitoare pare intunecata . . .
• Puterea din plin nu pare indeajuns.
• Puterea bine asezata pare ca sovaieste . . .
• Iar Puterea Adevarata pare saracie.
• Marele Patrat nu are colturi . . .
• Marele Potir se umple incet . . .
• Marea Muzica e tacuta . . .
• Si Marea Forma nu are contur . . .
• Ascunsa si fara nume, Calea cea Mare pe toate le sustine si le implineste . . .

21
42. DIN TREI S-AU NACUT TOATE
(Tao Sheng I . . .)

• Din Calea cea Mare se nascu Unul.


• Din Unu s-a nascut Doi.
• Din Doi s-a nascut Trei.
• Si din Trei s-au nascut toate cele . . .
• Toate cele, cara acea umbra si acea lumina ce le invaluiesc,
• Se umplu de armonie prin respiratia lor . . .
• Cine oare ar vrea sa fie oropsit, orfan sau cersetor?
• Si uite, cu aceste nume se numeau pe sine insisi, printii . . .
• Cine cistiga, pierde, iar cine pierde cistiga . . .
• Eu arat ceea ce mi-au aratat:
• Pe acela care e violent, i-l asteapta o moarte violenta. . . .
• Asta mi-a spus-o maestrul meu . . .

43. DOAR VIDUL NU ARE GRESELI


(T’ien Hsia Chih Chih . . .)

• Ceea ce e mai suav in aceasta lume, invinge pe ceea ce e dur . . .


• Doar vidul nu are greseli . . .
• In asta recunosc eu eficacitatea de a nu face nimic . . .
• Lectia de a nu spune,
• Eficacitatea de a nu face,
• Nimic in lume nu poate sa le egaleze.

22
44. MULTUMESTE-TE CU PUTIN
(Ming Yu Shen Shu Ch’in . . .)

• Faima sau trupul,


• Ce e oare mai scump?
• Intre trup si bogatie,
• Ce e oare mai drag?
• Intre pierdere si cistig,
• Ce e oare mai dureros?
• Cel ce doreste prea multe,
• Va ajunge sa fie crunt inselat . . .
• Cel ce pastreaza multe,
• Isi grabeste pierzania . . .
• A se bucura cu putin,
• Este a opri nenorocirea,
• Si a se opri chiar la timp,
• Previne orice pericol . . .
• Altfel, uita de adincile batrineti . . .

45. LINISTE SI PACE . . .
(Ta Ch’eng Jo Ch’ueh . . .)

• Desavirsirea Suprema pare nedesavirsita . . .


• Dar folosul ei nu se termina nicicind.
• Implinirea Suprema pare goala . . .
• Dar folosul ei nu are limite . . .
• Dreptatea Suprema pare strimba . . .
• Suprema Dibacie pare stingacie . . .
• Si Elocventa Suprema pare un bilbiit. . .
• Daca esti nelinistit iti va fi frig . . .
• Daca esti linistit o sa-ti pastrezi caldura . . .
• Linistea si Pacea sint masura lumii . . .

46. A EXCITA DORINTA: O CRIMA


(T’ien Hsia You Tao Ch’ueh . . .)

• Daca Lumea ar merge pe Calea cea Mare,


• Armasarii s-ar intrebuinta pentru a cara murdaria,
• Dar cum nu merge pe Calea cea Mare,
• Bidiviii de lupta umplu grajdurile.
• Nu exista crima mai mare decit acea de a excita dorinta . . .
• Nu e nenorocire mai mare decit aceea de a fi nesaturat . . .
• Nu exista viciu mai mare decit acela de a fi ambitios . . .
• Cine se crede multumit, va fi multumit pentru totdeauna . . .

23
47. INTERNETUL CAII CELEI MARI
(Pu Ch’u Hu . . .)

• Fara sa iesi la poarta,


• Poti cunoaste lumea . . .
• Fara a privi pe fereastra,
• Poti vedea Calea Laptelui . . .
• Cu cit mai departe te duci,
• Cu-atit mai pierdut te simti . . .
• Din aceasta cauza, inteleptul,
• Fara a se misca, ajunge . . .
• Fara a vedea, numeste . . .
• Fara a face, savirseste . . .

48. CISTIGA LUMEA


FARA A FACE NIMIC . . .
(Wei Hsueh Jih I . . .)

• A cunoaste e a adauga in fiecare zi cite ceva . . .


• A urma Calea cea Mare e a renunta in fiecare zi la ceva . . .
• Micsoreaza-te, si iarasi, mai micsoreaza-te putin . . .
• Pina la Fapta fara de Fapta . . .
• Prin a nu face, nimic nu ramane de facut . . .
• A renunta la tot e a cistiga Lumea.
• A cauta un cistig e a nu fi demn de a cistiga lumea . . .

49. AI INCREDERE . . .
(Sheng Jen Wu Ch’ang Hsin . . .)

• Inteleptul nu are tot timpul acelasi gind . . .


• Dar are incredere in aceia in care nimeni nu are incredere . . .
• Asa increderea creste . . .
• Inteleptul merge asa, cu lumea,
• Sfios si necunoscut . . .
• Si inima sa e cu lumea . . .
• Toti i-l privesc si i-l asculta,
• Si el ii vede pe toti ca pe niste copii.
• Inteleptul nu e la fel nicicind,
• El se poarta ca si cum ar avea o mie de inimi . . .
• Bun cu cei buni,
• Si la fel de bun cu nebunii . . .
• Asa creste bunatatea . . .

24
50. SUPERSTITIA LUI TREISPE
(Ch’u Sheng Ju Szu . . .)

• A iesi, e a trai, si a intra, e a muri . . .


• Treispele e cu tine toata viata . . .
• Si tot treispele, te insoteste la moarte.
• De e e asa, oare?
• Lumea crede ca treispele are de-a face cu moartea, nu cu viata, si cu totii isi pierd
timpul cu asta toata viata . . .
• Dar cel ce cunoste arta de a avea grija de viata sa,
• Nu se pazeste, si nici nu-i e frica de rinoceri, sau de tigri, cind calatoreste.
• Nici nu se pazeste de armele dusmanilor, in lupta . . .
• Rinocerul, nu stie unde sa-l impunga,
• Si tigrul nu stie unde sa-l zgirie . . .
• Palosul nu stie unde sa-l raneasca . . .
• De ce oare?
• Asta e fiindca nimeni nu gaseste in el vreun punct mortal . . .

51. PUTEREA TAINICA


(Tao Sheng Chih . . .)

• Calea cea Mare le da viata,


• Harul ii face sa creasca . . .
• Calauza launtrica ii pazeste . . .
• Natura ii implineste . . .
• De-asta toate cele, intr-un fel impartasit unanim,
• Slavesc Calea cea Mare,
• Si cinstesc Harul . . .
• Si nu e vorba ca slavesc Calea cea Mare, si ca cinstesc Harul, pentru ca li s-a impus
asta . . .
• E ceva natural . . .
• Asa e cum Calea cea Mare le da viata, si cum Harul ii creste . . .
• Ii sustine si ii face mari, ii pazeste si ii incalzeste . . .
• Ii nutreste si ii apara . . .
• A da viata fara a cere nimic in schimb,
• A face treaba sa si a nu se lauda pentru asta . . .
• A conduce lumea fara a presiona . . .
• Poate oare sa fie altul decit Harul cel Tainic ?

25

52. NUMARUL DE AUR


(T’ien Hsia You Shih . . .)

• Lumea are un inceput in care eu vad pe Maica Lumii . . .


• Tot cel ce are pe Mama, curind va cunoaste Fiul, iar cunoscind Fiul, se va intoarce din
nou la sinul Mamei.
• Acesta nu va intilni in viata nici-un pericol . . .
• Inchide toate iesirile. Daca inchizi toate portile vei ajunge, fara sa te consumi, la
sfirsitul vietii tale . . .
• Cel ce deschide toate usile si isi inmulteste nevoile, uite-l aici la capatul vietii, fara
nici-un ajutor . . .
• Acela ce poate sa-si concentreze privirea launtric . . .
• Cel ce invata sa cedeze,
• E Maestrul Puterii . . .
• Foloseste Lumina si intoarce-ti catre tine insuti, privirea launtrica . . .
• Asa te vei pazi de o mie de necazuri,
• Semanind Numarul de Aur . . .

53. UN BOB DE INTELEPCIUNE


(Shih E Chieh Jan . . .)

• Daca ai avea un bob de intelepciune,


• Ai merge pe Calea cea Mare,
• Avind doar grija de a no o lua razna.
• Calea cea Mare e permanenta, si dreapta . . .
• Dar ceilalti, o iau pe scurtaturi . . .
• Drumurile importante sint foarte ingrijite, dar pe cimpuri sint doar maracini, si
grinarele sint goale . . .
• Uite ce bogate vesminte au toti,
• Si ce spade ascutite poarta la cingatoare . . .
• Umflati de baut si de mincat, plini pina peste cap, mult pe deasupra nevoilor lor . . .
• Merg pe Calea Tilharilor , nu pe Calea cea Mare . . .

26
54. MEDITATIE
(Shan Chien Che Pu Pa . . . )

• Ceea ce e bine plantat, nu poate fi smuls din radacini . . .


• Ceea ce e bine strins, nu poate fi imprastiat . . .
• E multumita acestui Har, ca fii si nepotii apreciaza asa de mult viata in familie . . .
• Cultivat launtric, in tine insuti,
• Harul Caii celei Mari ajunge sa fie un Har usor de atins,
• Cultivat in familie, acest Har ajunge sa fie din belsug,
• Cultivat la oras, ajunge sa fie Har de fiecare zi,
• Si cultivat in tara intreaga, se transforma in Har infloritor.
• Cultivat in lumea intreaga
• Ajunge sa fie Har Universal . . .
• Cunoaste pe om prin tine insuti,
• Familia, prin familie
• Poporul prin popor,
• Si Lumea prin Lume. . . .
• Cum pot eu sa stiu cum e Lumea?
• Uite asa !

55. COPILUL NOU-NASCUT


(Han Te Chih Hou . . .)

• Cel ce are Harul e ca un copil nou-nascut . . .


• Viespea, si scorpionii, si serpii, i-l respecta . . .
• Pasarile rapitoare nu-l ating, si animalele salbatice nu i-l ataca . . .
• Are vina si oase tari, muschii lui sint suavi, dar bratul sau e foarte puternic.
• Nu se gindeste la chestii sexuale, dar membrul sau viril e ca un par, si forta lui e
deplina . . .
• Poate sa strige ziua intreaga fara a se simti obosit . . .
• Fiindca cunoaste desavirsirea perfecta . . .
• A cunoaste desavirsirea e a sti care e Numarul de Aur, Fiinta Luminoasa.
• Dar cu graba se pierde tot . . .
• A misca in exces puterile tale e a te subrezi,
• A-ti cheltui vigoarea e a-ti grabi caderea . . .
• Toate astea se numesc “invers decit pe Calea cea Mare” . . .
• E a te duce sa–ti cauti moartea . . .

27
56. A STI SI A NU SPUNE, A VORBI SI A NU STI . . .
(Chih Che Pu Yen . . .)

• A sti, nu e a vorbi, a vorbi, nu e a sti.


• Condamna orice iesire,
• Inchide orice deschidere,
• Pileste orice colt,
• Desfa orice incurcatura,
• Fa-te unul cu Lumina,
• Curata orice pata . . .
• In asta sta realitatea Fiintei Tainice.
• Daca te apropii, o alungi . . .
• Daca incerci sa o ajuti, o strici . . .
• Daca incerci sa o ridici in slavi, o jignesti . . .
• Findca nimic in lume nu o intrece in inaltime . . .

57 . DRAGOSTEA PENTRU LINISTE (I Cheng Chih Kuo . . .)

• O tara se conduce cu spiritul dreptatii,


• O lupta se sustine datorita loviturilor surprinzatoare . . .
• Dar e cu a nu face nimic cum se cistiga Lumea . . .
• Cum oare stiu eu asta?
• Uite asa!
• Cu cit mai mult exista interziceri si restrictii,
• Pe-atit mai mult se saraceste poporul.
• Pe cit mai mult contezi cu arme ascutite . . .
• Cu-atit mai mult creste dezordinea.
• Cu cit mai mult umbla viclenia,
• Pe-atit mai mult se vad ciudatele ei fructe . . .
• Cu cit se inmultesc legile,
• Cu-atit cresc tilharii . . .
• De-asta inteleptul,
• Face, a lasa de facut . . .
• Si asa poporul creste de la sine . . .
• Are dragoste pentru liniste . . .
• Si poporul apuca de la sine pe Drumul cel Drept . . .
• Nu se apuca de nimic,
• Si de la sine poporul infloreste. . .
• Nu hraneste nici-o dorinta,
• Si de la sine, se intoarce poporul, la cele simple . . .

28
58. STRALUCIREA CE NU ORBESTE (Ch’i Cheng Men Men . . .)

• Cu un conducator tacut, tacut,


• Poporul e simplu, simplu . . .
• Cu un conducator ironic, ironic,
• Poporul e cinic, cinic . . .
• Nenorocirea cara in sinul ei fericirea.
• Si fericirea aduce nefericire . . .
• Ar spune acela ce vede de sus,
• Ca a merge pe drumul drept si a o lua pe scurtatura, sint treburi diferite . . .
• Ceea ce e normal, devine extravagant,
• Si cea ce e binefacator, strica totul.
• E din mosi-stramosi de cind a inceput sa se piarda omul . . .
• Si din aceasta cauza, inteleptul e ascutit, dar nu taie . . .
• E aplecat, dar nu cade . . .
• E drept, dar nu e nedrept . . .
• Straluceste, dar nu orbitor. . .

59. CULMEA TAINICA


(Chih Jen, Shih T’ien . . .)

• Pentru a conduce poporul,


• Si pentru a servi Cerul,
• Nimic mai bun decit economia . . .
• Economia da nastere la concentrare,
• Si concentrarea produce o mare agoniseala de Har . . .
• Aceasta agoniseala de Har darima orice obstacol,
• Si acel ce invinge orice obstacol va atinge Culmea Tainica . . .
• Iar cine atinge Culmea Tainica,
• Va fi Conducatorul Tarii,
• Si va ajunge sa fie nemuritor . . .
• Uite, asta se numeste Calea cea Mare,
• Adinc inradacinata,
• Drept semanata,
• Izvor de viata lunga si de viziune fara de margini . . .

29
60. A FRIGE SARDINE . . .
(Chih Ta Kuo . . .)

• A conduce o mare tara,


• E cum ai frige niste mici pestisori.
• Daca veghezi Lumea pe Calea cea Mare,
• Dracii Impielitati vor fi apucati de catre Ingerii Luminosi . . .
• Asta nu inseamna ca Ingerii Luminosi nu ar putea sa apuce pe Draci, prin ei insisi,
• Ci pentru ca asa, Dracii nu ar avea nici-un motiv ca sa-i deranjeze pe oameni . . .
• Si sa nu crezi ca asa ar pierde nici macar putin din puterea lor de a fi raufacatori . . .
• Inteleptul nu le cere sa pedepseasca pe nimeni,
• Iar asa, aceste doua mari puteri,
• Nu se vor lupta intre ele . . .
• Asa Marele Har ii are pe toti, drept controlati,
• Si cu totii, ajuta intr-o directie comuna . . .

61. UNII SE COBOARA PENTRU A CONDUCE, IAR ALTII SE COBOARA PENTRU


A FI CONDUSI
(Ta Kuo Hsia Liu . . .)

• E o tara mare, acolo jos,


• Unde se aduna toate apele . . .
• E ceea ce se numeste femeninul din Lume . . .
• Femeninul cucereste totul cu blindete.
• Cucereste din cauza ca s-a imblinzit in asteptare . . .
• Si o mare tara coboara in fata unei mici tari . . .
• Iar asa, o cucereste . . .
• O mica tara, la rindul ei, se coboara, la fel. . .
• Iar asa cucerirea nu se va complica.
• ¿Si ce tot vrea Tara cea Mare?
• Vrea sa puna stapinire pe cit mai multi subjugati . . .
• Si una mica?
• Sa serveasca unui stapin. . .
• E clar ca amindoua profita cu aceasta intelegere . . .
• Dar e Tara Mare cea care trebuie sa faca o reverenta . . .

30
62. CADOURILE INTELEPTULUI
(Tao Che Wan Wu Chih Ao . . .)

• Calea cea Mare, comoara tuturor.


• Comoara celui drept si iertarea celui vinovat . . .
• Frumoasele cuvinte te fac sa fii apreciat . . .
• Bunele fapte fac ca toti sa te respecte.
• Si cu vinovatul, ce?
• De ce sa-l alungi?
• Cind vei fi prezent la ridicarea unuia ca Imparat, cind isi alege pe cei trei ministrii,
• Las-i pe ceilalti sa aduca mari cadouri si sa vina cu mari atentii,
• Iar tu, ofera-i imparatului sa-l inveti cum sa se aseze in meditatie pe Calea cea Mare . .
.
• De ce oare stramosii apreciau asa de mult Calea cea Mare?
• Nu e oare fiindca aceasta Cale poate fi gasita de oricine o cauta, si ca prin Harul sau
iarta orice pacat?
• Da! . . .
• Si din aceasta cauza, e comoara lumii. . .

63. FAPTUIESTE CU A NU FAPTUI


(Wei Wu Wei . . .)

• Faptuieste cu a nu faptui . . .
• Fa cu ne-facutul . . .
• Gusta asa, fara a gusta . . .
• Mareste putinul . . .
• Da-i un nume nimicului . . .
• Raspunde raului ce ti-au facut, cu Harul . . .
• Invata cum sa invingi totul, cu bunavointa, impotriva tuturor rauvoitorilor.
• Invata a imblinzi Marele cu Micul. . .
• Din aceasta cauza, inteleptul nu face nici-un efort pentru a duce la capat fapte mari,
• Si face fapte mari prin insasi asta . . .
• A promite aiurea e a nu avea cuvint.
• A crede ca totul e usor, e a crea o mie de obstacole . . .
• Di aceasta cauza, inteleptul crede ca totul e greu,
• Si totul se usureaza la trecerea sa . . .

31
64. COPACUL-SAMINTA . . .
( Ch’i An I Ch’ih . . .)

• Cea ce este oprit, e usor de avut.


• Ceea ce nu a incoltit, e usor de a fi prevenit . . .
• Ceea ce e firav, e usor de rupt,
• Ceea ce e e plin,
• E usor de imprastiat . . .
• Faptuieste lucrurile inainte ca ele sa vina,
• Ajuta a preveni dezordinea prin rinduiala . . .
• Acest copac ce imbratisez acum, cu bratele mele,
• A fost si el la inceput, o mica saminta . . .
• Acest turn de noua etaje,
• A crescut de la o caramida . . .
• O calatorie de o mie de leghe,
• A inceput cu un pas . . .
• Cel ce face, va distruge . . .
• Cel ce apuca, va pierde . . .
• De-asta inteleptul, nu faptuieste nimic,
• Si datorita acestui fapt, nimic nu distruge . . .
• El nu apuca nimic, si din aceasta cauza, nimic nu are de pierdut . . .
• Lumea, fiind asa prinsa de tot,
• Greseste in toate, inainte de a le avea.
• Iar tu, pune te rog aceeasi rabdare la sfirsit, cum si la inceput . . .
• Evita asa, ruina . . .
• Uite de ce inteleptul doreste sa nu doreasca . . .
• Dispretuieste tot ceea ce e scump . . .
• Invata a te desvata . . .
• Aratale tuturor cum sa fie cumpatati in excesele lor . . .
• Ajuta toate fiintele sa traiasca urmindu-si adevaratele lor insusiri. . .
• Si pazeste-te de a le forta . . .

32

65. INGIMFAREA . . .
(Ku Chih Shan Wei Tao Che . . .)

• Stramosii care aveau Calea cea Mare,


• Nu cautau sa emancipeze poporul.
• Ei incercau mai bine sa-l faca mai simplu . . .
• De ce oare e asa de greu de a guverna un popor?
• E datorita fatului ca exista un exces de ingimfare . . .
• Cine stapineste o tara cu ingimfarea,
• Va fi pentru popor un raufacator . . .
• Cine i-l stapineste renuntind la ingimfarea sa,
• Va fi pentru popor un binefacator . . .
• A cunoaste aceste doua legi iti va da un model, si o regula . . .
• Pastreaza-le pururea, caci au un Har Tainic,
• Har Adinc si fara de margini,
• Dupa care, totul merge inainte, pina ce, din nou, se va intoarce la Marea Desavirsire . .

66. FARA RIVAL


(Chiang Hai So I . . .)

• Ce e oare ceea ce face ca marile riuri si Marea, sa fie mai mari decit riuletele si decit
dealurile?
• E pentru ca ei sint mai jos decit ele!
• Vrei sa te ridici, oare, pe deasupra tuturor?
• Pai atunci incepe cu a fi cel din urma!
• Din aceasta cauza, inteleptul, atunci cind sta deasupra tuturor,
• Nimeni nu simte a sa greutate . . .
• Cind inteleptul conduce poporul,
• Poporul nu simte mina lui. . .
• Si nimeni nu se indeparteaza, chiar i-l imping inainte . . .
• Neintrecindu-se cu nimeni, iata ca nimeni nu-l intrece . . .

33
67. TREI COMORI
(T’ien Hsia Chieh Wei E Ta . . .)

• Toata lumea zice ca Marea Cale e mare . . .


• Dar adevarul este ca Ea nu seamana cu nimic . . .
• Datorita maretiei sale, nimic nu-i poate fi asemanator . . .
• Si mai mult, daca ar semana cu ceva,
• Demult incoace ar fi ajuns sa fie mica . . .
• Am trei comori ce patrez neincetat,
• Prima e Iubirea . . .
• A doua e Cumpatarea. . .
• Si a treia e Modestia . . .
• Nu vreau sa o iau asa, inaintea lumii.
• Prin Iubire, ajung sa fiu viteaz,
• Prin Cumpatare, as putea ajunge sa fiu marinimos,
• Si prin modestia de a nu vrea sa imparatesc, as ajunge usor sa fiu Seful Suprem . . .
• Cine pretinde sa fie viteaz fara a avea iubire,
• Cine pretinde sa fie generos fara a fi cumpatat,
• Si cine pretinde de a fi primul fara a se pune in ultimul loc,
• Asta va face curte mortii . . .
• Iubirea: aducatoarea victoriei in lupta . . .
• Puternic scut ce te apara . . .
• Pe cel ce iubeste, Cerul i-l pazeste.
• Si ii face camasa de zale din propia lui iubire. . .

68. A CUCERI SI A NU FUGI DE ADVERSAR . . .


(Shan Wei Shih . . .)

• Marele Conducator nu isi arata armele . . .


• Adevaratul Razboinic nu se enerveaza . . .
• Scopul sau e de a cuceri adversarul,
• Nu de a se pazi de a-l infrunta . . .
• E a face de folos faptele oamenilor,
• Si de a nu se supune dorintei lor de a-l stapini.
• Intr-adevar, a avea puterea de a nu rivaliza,
• Si a avea arta de a folosi toate talentele,
• E a fi insotit de catre Cerul cel Inalt si Vechi . . .

34
69. STRATEGIE
(Yung Ping You Yen . . .)

• Cuvintele de aur ale strategului sint:


• “Nu o lua niciodata pe dinainte, lasa-te sa fii atacat . . .”
• “In loc sa inaintezi un pic, retrage-te mult . . .”
• E asta ceea ce se numeste “a inainta fara a te misca” . . .
• “A ceda, fara sa-ti sufleci minecile”.
• “A captura dusmanul fara a-l infrunta nicicum” . . .
• “A ridica un palos nevazut” . . .
• Dar cel mai rau lucru e a-ti subestima dusmanul . . .
• E ca si cum ai pierde o comoara . . .
• Atunci cind doua armate se vor lupta,
• Victoria e a acelora ce stiu sa rabde.

70. PODOABA CEA ASCUNSA


(Wu Yen Shen I . . .)

• E usor sa intelegi cuvintele mele,


• Usor sa le pui la treaba . . .
• Dar nu sint multi cei care le inteleg,
• Si aproape nimeni nu le pune la treaba . . .
• Spusele mele vin de la stramosi,
• Si ceea ce fac eu are o calauza . . .
• Daca lumea nu stie asta,
• Cum ar putea sa stie cine sint eu?
• Putini sint aceia care ma cunosc, dar sint speciali,
• Si rar vad pe cite cineva care ma urmeaza . . .
• Imbracat in pinza de sac,
• Inteleptul pastreaza un diamant la sinul sau . . .

71. RAUL CE SE SIMTE RAU


(Chih Pu Chih Shang . . .)

• A vedea Cunoasterea drept Ne-Cunoastere,


• Iata ceea ce e Bine . . .
• Dar a vedea Ne- Cunoasterea drept Cunoastere,
• Iata ceva negativ . . .
• Cineva se insanatoseste de un rau ce e luat drept rau.
• Inteleptul nu se simte rau,
• E raul sau cel care se simte rau . . .
• Iar in ceea ce-l priveste,
• Totul merge bine . . .

35

72. INTELEPT DAR INTUNECAT


(Min Pu Wei Wei . . .)

• Cind lumea nu are frica de pericol,


• Se poate infrunta cu orice pericol.
• Sa nu ti se faca salasul strimt . . .
• Nu dispretui locul unde traiesti . . .
• Daca nu-l dispretuiesti, nu ti se va face hal de el . . .
• Din aceasta cauza, inteleptul,
• Se cunoaste pe sine,
• Dar nu se lasa vazut prea mult. . .
• Se oblojeste pe sine cu grija,
• Dar nu crede ca e prea important . . .
• E launtric ceea ce el iubeste . . .
• Nu ceea ce e pe din-afara . . .

73. PLASA DESTINULUI


(Yung Yu Kan Tse Sha . . .)

• Cel ce e prea indraznet,


• Se intilneste cu moartea . . .
• Cel ce e foarte atent, ramine viu . . .
• Din aceste doua feluri de a fi,
• Unul scoate un cistig, iar celalat pierde . . .
• Insa, din toate datoriile pe care ni le cere Cerul, cine poate sti oare, de ce si pentru ce . .
.
• Si din aceasta cauza, chiar Inteleptul tace . . .
• Calea cea Mare a Cerului e aceea in care se invinge fara a te lupta,
• E aceea unde se raspunde fara a vorbi . . .
• E aceea unde se faptuiesc faptele, fara a te forta prea mult . . .
• Marea Plasa a Cerului,
• Are gauri mari,
• Dar nimic nu lasa sa-i scape . . .

36
74. MARELE PEDEPSITOR
(Min Pu Wei Szu . . .)

• La ce serveste sa misti spectrul mortii inaintea acelora ce nu o tem?


• Daca poporul ar avea frica de moarte,
• Ar lua exemplu de la aceia ce sint apucati si pedepsiti cu pedeapsa capitala, caci au
trecut peste lege . . .
• Cum e ca inca indraznesc sa lipseasca legii?
• Marele Calau e acolo, intotdeauna, pentru a taia capul . . .
• E oare treaba ta de a omori in locul sau?
• Asta e ca si cum ai taia lemnul in locul Marelui Timplar!
• Oricine si-ar putea rani miinile . . .

75. TAINE SOCIALE


(Min Chih Chi . . .)

• Daca poporul e flamind,


• E pentru ca conducatorii sai maninca prea mult . . .
• Asta e ceea ce ii face sa aiba atita foame . . .
• Daca poporul e greu de condus,
• E pentru ca conducatorii se baga prea mult in treburile sale . . .
• Din aceasta cauza, il fac asa de rebel.
• Daca poporul nu are frica de pedeapsa de moarte,
• E fiindca conducatorii sai doresc sa traiasca mult prea bine . . .
• De-asta poporul nu are teama de pedeapsa de muerte . . .
• Doar inteleptul, doar el nu doreste sa traiasca prea bine . . .
• Si din acest motiv pretuieste asa de mult valoarea vietii . . .

37
76. CREANGA USCATA, CREANGA FRAGEDA
(Jen Chih Sheng Yen Jou Jo . . .)

• O fiinta vie se naste frageda si usoara,


• Dar un mort e rigid si dur . . .
• Aceasta creanga verde si mladioasa,
• Ajunge sa fie dura si uscata cind moare . . .
• Ceea ce e dur si rigid, insoteste moartea . . .
• Ceea ce e suav si mladios, insoteste viata . . .
• Aceasta armata puternica nu va obtine victoria . . .
• Acest copac vinjos va fi doborit . . .
• Ingimfarea si prepotenta sin joase,
• Dar suavitatea si cumpatarea sin sublime . . .

77. ARCUL SI COARDA


(T’ien chih Tao Ch’i You Chang Kung)

• Calea cea Mare a Cerului,


• E ca si cum ai intinde un arc . . .
• Ce e sus, coboara,
• Ce e jos, urca . . .
• Daca coarda e prea larga, se scurteaza.
• Daca nu ajunge, se intinde . . . ca sa ajunga . . .
• Asa si Calea cea Mare . . .
• Taie, daca e prea mult . . .
• Si adauga, daca lipseste ceva . . .
• Dar Calea cea Mare a Omului,
• Nu are masura, intr-adevar . . .
• Umilesc pe cei umili . . .
• Si pretuiesc pe lingusitori . . .
• Cine e oare acela capabil de a da lumii din ceea ce are prea mult?
• Doar acela ce merge pe Calea cea Mare . . .
• Si de-asta inteleptul face ce face, dar nu tine cont de ceea ce face . . .
• Termina lucrul sau,
• Dar nu se leaga de el . . .
• Caci nu are dorinta de a fi luat in seama . . .

38

78. IMPARATUL LUMII
(T’ien Hasia Jou Ju . . .)

• Nimic pe lume nu e mai curgator decit apa . . .


• Dar ca ea, nimic nu e mai patrunzator si mai puternic . . .
• Asta e datorita golului ei, si de-asta ajunge ea sa schimbe totul.
• Ca suava putere si mladierea, sa doboare tot ceea ce e dur!
• Putini sint aceia care sa nu stie asta, dar sint mult mai putini aceia care o pun la
fapta . . .
• Cunoscind asta, inteleptul arata cum se cara povara unei tari intregi . . .
• Si asta e a fi Domnul templelor Lumii . . .
• Asta e a fi Imparatul Lumii . . .
• Cuvintele drepte par strimbe . . .

79. A NU CERE NIMIC NIMANUI


(Ho Ta Yuan . . .)

• Stinge toate plingerile tale . . .


• Ai nevoie, mai intii, sa treci pe deasupra lipsurilor tale . . .
• Poti atinge linistea, doar facind binele.
• De aceea, Inteleptul accepta toate mirsaviile . . .
• Fara a cere nimic de la semenii sai. . .
• Pare un har a fi drept si a-si cere drepturile sale . . .
• Dar cel ce are Harul Vidului,
• Nu cere nimic nimanui . . .
• Calea cea Mare a Cerului,
• Nu are sentimente . . .
• Si din aceasta cauza, are grija intotdeauna, de Omul cel Bun . . .

39

80. TARA DINTRE OCHI


(Hsiao Kuo Kua Min . . .)

• Exista un loc unde traiesc foate putini oameni . . .


• Ei sint mari razboinici . . .
• Dar nu se falesc de puterea lor . . .
• Sin oameni viteji carora nu le e frica de moarte, dar nu le place sa iasa departe . . .
• Chiar daca ar avea corabii si trasuri,
• Nu le-ar folosi ca sa se miste . . .
• Chiar daca au arme si zale, nu le arata . . .
• Sint oameni ce ar folosi funii si noduri pentru a-si cara lucrurile . . .
• Gasesc gustoasa orice mincare, chiar daca e putina . . .
• Si se simt in largul lor, oriunde . . .
• Acest loc e foarte aproape . . .
• Asa de aproape ca i-l poti auzi . . .
• Auzi cintul cocosului si latratul ciinilor. . .
• Si chiar asa, majoritatea oamenilor normali, ajung la adinci batrineti, si la un pas de
moarte,
• Fara a apuca sa mearga pe-acolo, nici doar asa, in vizita . . .

40

81. CEEA CE E, E INVERS, POATE


(Hsin Yen Pu Mei . . .)

• Cuvintele sincere, pote ca nu-ti vor place . . .


• Cuvintele placute, poate ca nu sint sincere . . .
• Bunatatea nu are nevoie sa se ofere.
• Ceea ce se ofera prea mult, poate ca nu e asa de bun . . .
• Inteleptul, poate ca nu e erudit . . .
• Iar cel erudit, poate ca nu e intelept . .
• Inteleptul nu pastreaza nimic . . .
• Cu cit da celorlalti, cu atit mai mult se are pe sine . . .
• Cu cit se da celorlalti,
• Cu-atit mai mult are din sine . . .
• Aceasta este Calea cea Mare.
• A impinge dar nu a presiona . . .
• Este ca si Calea cea Mare a Inteleptului . . .
• A faptui fara a se lega de nimic . . .

41
UN SOARECE FACIND SURF PRINTRE VALURI . . .

42