Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul

Mihail Sadoveanu
-roman traditional, mitic, politist, al initierii, de dragostePublicat in noiembrie 1930, romanul Baltagul este probabil singurul roman
obiectiv (Nicolae Manolescu) al scriitorului si aduce o formula romanesca inedita in peisajul
epicii interbelice- polimorfismul structurii, adica amestecul de roman realist si
naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist.(Carmen Matei Musat)
//context

Romanul este specia genului epic foarte complexa, cu o actiune ampla, desfasurata pe
mai multe planuri narative, cu un numar mare de personaje care evolueaza intr-un anume mediu
si care dezvolta mai multe tipuri de conflict.
// definitie

Romanul Baltagul prezinta monografia satului de la munte, lumea arhaica a


pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.
Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala,
natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea.
//tema

Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii (sesizat de criticul


Paul Georgescu in studiul Polivalenta necesara) si de tesatura de teme si motive a
ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar contradictorii:
roman antropologic si politist (G. Calinescu), roman mitic-baladesc si realism etnografic
(Perpessicius), reconstituire a Mioritei (E. Lovinescu), roman demitizant (Ion Negoitescu),
roman realist-obiectiv (N. Manolescu), roman initiatic, roman de dragoste si o anti-Miorita (Al.
Paleologu).
//tip de roman

In ceea ce priveste diegeza, se construieste un univers verosimil avand la


baza un substrat antropologic bine determinat. Relatia romanului cu balada populara Miorita,
sugerata chiar de scriitor prin motto (Stapane, stapane,/ Mai chiama s-un cane...),
constituie un reper controversat in receptarea critica. Avand la indemana balda ca hipotext, se
observa elemente comune intre cele doua opere: motivul complotului pus la cale de doi
ciobani pentru a-l ucide pe cel de-al treilea, personajul feminin aflat in cautarea sotului (roman),
respectiv mama care isi cauta fiul (balada), miorita nazdravana care imbraca, in Baltagul, forma
cainelui Lupu. Ceea ce le diferentiaza pe cele doua este ca opera sadoveniana prezinta un
deznodamant, in timp ce finalul baladei este unul deschis, insa exista interpretari conform carora
romanul ar putea constitui un posibil deznodamant pentru aceasta. Pe de alta parte, o teza a
criticului Al. Paleologu sustine ca subiectul romanului se suprapune cu un alt mit, universalmitul lui Isis si Osiris.
//Baltagul-Miorita-Isis si Osiris

Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist


(reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului) si aspectul mitic (sensul
ritual al gesturilor personajului principal). Romanul este organizat in 16 capitole, insa prezinta si
o particularitate notabila- incipitul de tip prolog. Astfel, romanul nu incepe direct, ci se
deschide cu o legenda despre originea neamurilor oferindu-se detalii cu privire la viata grea pe
care o duc muntenii, la principala lor ocupatie- pastoritul, dar punandu-se accent pe faptul ca
sunt oameni prietenosi, cu chef de viata si petrecareti. Incipitul este o modalitate de a anunta ca
familia Lipan este, intr-adevar, o proiectie a acestui neam de munteni.
//structura

Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea si diferitele popasuri),


dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect
simbolic , ambivalent- arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator. De remarcat
este ca in roman acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste ambele functii.
//titlu

Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient


reconstituie in mod obiectiv lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul
omniscient este unic, la parastasul lui Nechifor, femeia preia rolul naratorului. Inteligenta si
calculata , ca un Hamlet feminin, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o
//narator

povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata
satului si a autoritatilor.
Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Preponderenta este
naratiunea, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de
portret fizic. De asemenea, naratiunea este nuantata de secventele dialogate sau de replicile
Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de aceasta la fiecare popas.
//moduri de expunere

Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale aproape de Sf.
Andrei, in Postul Mare. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a
Bistritei si in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria si
Gheorghita contine toponime existente pe harta, insa romancierul imagineaza satul Lipanilor,
precum si toponimele simbolice Doi Meri sau raul Neagra.
//timp si spatiu

Romanul este structurat pe saisprezece capitole cu actiune desfasurata cronologic,


urmarind momentele subiectului.
//subiect

Prima parte (capitolele I-VI) include expozitiunea si intriga si concentreaza framantarile


Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum. Partea a doua (capitolele VII-XIII)
cuprinde desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in
cautarea lui Nechifor Lipan. Partea a treia (capitolele XIV-XVI) prezinta sfarsitul drumuluiancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Lipan si pedepsirea ucigasului.
Respectarea cronologiei evenimentelor, prezenta naratorului extradiegetic si
a unei naratiuni relativ obiective si accesibilitatea mesajului sunt cateva dintre trasaturile
ce pot incadra Baltagul in categoria romanelor traditionale. De asemenea, tema
inspirata din lumea rurala sau valorificarea de credinte populare contribuie la sustinerea
acestei idei.
//roman traditional

Ceea ce individualizeaza opera sadoveniana ca roman mitic este faptul ca scriitorul


dezvolta aici mitul vietii si al mortii, care poate fi privit si ca un mit al renasterii naturiiLipan moare toamna (atunci cand natura moare si ea) si este gasit de Vitoria primavara (cand
natura reinvie). Legatura cu acest element in roman este una speciala si tine de dimensiunea
mitica a acestuia. Neamul muntenilor stie sa interpreteze semnele naturii dupa metode numai
de ei stiute si astfel, cand Vitoria isi viseaza sotul calare pe un cal, aflandu-se cu spatele la ea si
incercand sa treaca un rau negru, femeia stie ca Nechifor nu mai poate fi in viata si gandeste ca
e de datoria ei sa-i gaseasca trupul si sa-l inmormanteze asa cum se cuvine.
//roman mitic

Astfel, Vitoria este vazuta ca un detectiv care pleaca in cautarea ucigasului si a


dovezilor incriminatorii, iar G. Calinescu observa ca in cautarea barbatului, [...] pune
spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. Descoperim in opera schema tipica a unui
roman politist- Lipan este ucis de doi tovarasi, iar sotia pleaca in cautarea lui. Gasind in cele
din urma trupul neinsufletit, Vitoria organizeaza o pomana la care ii cheama pe cei doi criminali,
Bogza si Cutui si, fire inteligenta, ii demasca in fata autoritatilor.
//roman politist

Ca bildungsroman sau roman al initierii, Baltagul surpinde evolutia lui


Gheorghita de la fecior neinitiat la barbat in toata regula. Drumul pe care il face impreuna cu
mama lui are rol decisiv pentru maturizarea sa, proces al carei apogeu este marcat de
coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului.
//roman al initierii

Din perspectiva cuplului de personaje Vitoria-Nechifor, Baltagul poate fi si un


roman de dragoste. Ceea ce o determina pe femeie sa plece intr-o calatorie atat de
primejdioasa este nu numai credinta, ci si devotamentul pentru sotul ei. Relatia dintre cei doi
este cladita pe respect reciproc, manifestat si prin reactia Vitoriei la afirmatia adusa de
vrajitoarea Maranda, care o anuntase ca sotul ei plecase dupa o femeie cu ochi verzi.
//roman de dragoste

In ceea ce priveste personajele, romanul prezinta mai multe tipuri- tipul femeii
credincioase (Vitoria), al feciorului (Gheorghita), al fetei de maritat (Minodora), al tatalui iubitor
//personaje

(Nechifor). Se remarca prezenta si personajelor secundare, precum Bogza, Cutui, parintele


sau vrajitoarea. Vitoria insa, ca personaj principal, se sustrage unei singure incadrari fiindca,
asa cum o definesc alte personaje, ea este o muiere ciudata pentru ca face lucruri
surprinzatoare. De remarcat este Nechifor Lipan, care in intreg romanul este absent, acest
fapt putand constitui un element de modernitate utilizat de Sadoveanu in romanul sau.
Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor,
ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi- muncitori, veseli, iubitori. Trasaturile
personajului colectiv (muntenii) sunt surprinse inca din incipit, in legenda pe care Lipan obisnuia
sa o spuna la petreceri, rememorata de Vitoria.
//caracter

monografic

In concluzie, romanul sadovenian Baltagul apartine realismului mitic si, asa


cum afirma si Criticul N. Manolescu, desi scriitorul alege ca pretext epic situatia din
balada populara, autorul demitizeaza situatia originara, privind dintr-un unghi deloc
poetic evenimentul ritual al transhumantei.
//concluzie