Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Definii noiunea procesul penal.


De la nasterea raportului juridic conflictualpenal
,in urma savirsirii infractiunii ,pina la incetarea
acestuia,in cazul executarii pedepsei stabilite de
instanta judecatoreasca,o serie de organe statale
desfasoara o activitate prin care se constata
existenta infractiunii si se realizeaza raportul juridic
procesual penal
Procesul penal a fost definit in literatura de
specialitate ca o activitate reglementata de lege ,
desfasurata de organele competente cu
participarea partilor si a altor persoane ,in scopul
constatarii la timp si in mod cmplet a faptelor ce
constitue infr.,aceasta fiind pedepsita conform
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu
fie trasa la raspundere penala .
Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a
fost definit ca un sistem de actiuni ale organelor de
stat competente si raporturi juridice ce se nasc
intre aceste organe si participanti,plus un al 3
element actiunile procesuale ale persoanelor
participa in cauza penala .
Latina,
processus semnifica succesiune de
stari ,etape prin care trec diverse fenomene ,
evenimente ,sisteme naturalesau sociale .Aspect
juridic miscarea ,actiunea,ce trebuie sa se
desfasoare pentru aplicarea dreptului penal ,pentru
descoperirea,prinderea si cercetarea,judecarea
acelora care savirsesc infractiuni.
Franceza , procesul penala se utilizeaza si ca
procedura ,ce semnifica totalitatea formelor si
actelor indeplinite de unorgan de jurisdictie sau de
un alt organ de stat in exercitarea functiei sale fiind
utilizate ca cvasisinonime .

Procesul penal fiind o succesiune de actiuni


intreprinse de organe de urmarure oenala ,
constatare ,procuror ,instanta si ceilalti participanti
ai proceuslui conf CPP.Procedura penala contine
formele si exigentele legale impuse actiunilor
procesuale din care este compus procesul penal
2. Ilustrai evoluia formei procesuale n
cadrul formelor istorice ale procesului penal.
Procesul penal in contextul istoriei statului si
dreptuluise prezinta traditional in urmatoarele
tipuri istorice : (proces penal sclavagist ,pr.penal
feudal,burghez,modern.).Fiecarui tip de stat si de
drept ii sunt carcteristice un tip de proces penal
,fiind la diferite etape de dezvoltare a societatii,in
functie de rolul organelor ce desfasoara anumite
activitati procesulae,de mijloacele de proba
,sarcina probatiuniiin proces si de alti factori se
deosebesc urmatoarele forme ale procesului penal:
Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca
scalvagista in Grecia si Roma Antica,avind forma
dominanta in prima perioada a
feudalismului..Trasatura specifica se declansa de
catre persoanele ce au ssuferitin urma infr (cauze
private)sau de carte orice cetatean al Atenei sau
romei.,insa nu era posibila intentarea din oficiu
,chiar si in cazurile uor infractiuni concrete
.Invinuitul se afla in stare de libertate ,pregatinduse sa se apere singur sau cu ajutorul avocatului
,laudatores si patroni.In grecia Antica sistemul
probatoriu includea :legile ,depozitiile martorilor
,recunoasterea ,tortura (robii )si juramintulForma
data a evoluat regasindu-se in in procesul penal
modern pentru unle infr reduse socialmente ,cind

se institue procedura prealabila direct la instanta


de jud .Proceul privat acuzatorial e determinat de
vointa celui vatamat de al trage la raspundere pe
cel vinovat de sav infr ,si o particularitate
admisibilitatea impacarii partilor atit procesual cit
si jurisdictional.
Procesul inchizitorial apare odata cu
dezvoltarea caracterului oficialitatii procedurii
vechi privat acuzatoriale ,prin excluderea
principiului egalitatii partilor ,prin negarea
drepturilor elementare ale invinuitului care devine
obiect de examinare supus torturii ,ect.Astfel se
judecau cauze penale privind infractiuni le
flagrante si infractiuni urmarite de strigatul sau
invinuirea obstaeasca .Izvorul principal al
procesului inchizitoarial era procesul ecleziastic
(canonic) raspindit in Europa in sec 11-12 si aupra
procesului laic .Specific si dreptului medieval in
Moldova si Tara Romaneasca ,dar carcteristic carui
era neadmiterea impacarii partilor .In materia
probelor cu martorul se aplica adagiul ,precum si
norme morale ,religioase,ect.Se bazau pe
prezumtiile legale,pe amanunte cazuistice
,declaratiile unor specialisti in medicina , ect.
Recunoasterea vinovatiei de invinuit avea o
importanta deosebita ,considerindu-se regina
probelor,frecvent fiin utilizata tortura pentru
dobindirea acesteia..O alta particularitate e faptul
ca nu se aplica [rezumtia nevinovatiei ,invinuitul
fiind inmpus sa-si demonstreze nevinovatia ,nu se
respecta nici la pronuntarea sentintei ,daca se
stabilea pe deplin vinovatia atunci se condamna
,dac partiala at se achita ,iar in cazul insuficietei de
probe se lasa pe timp nedeterminat sub invinuire

.Procesul dat mai exclude participarea


aparatorului ,motivinduse ca acesta ar putea fi o
piedica in aflarea adevarului ,astfel invinuitul
raspundea personal la intrebari.Form secreta si
lipsa contradictorialitatii .Forma dat se regaseste in
procesul modern in statele cu sitem continental dar
cu o drastica modificari ,mai umane ,principii noi.
Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr
inchizitorial.In Franta sec 18 ,forma inchizit. E
inlocuita cu cea acuzatoriala.Invinuitului i se acorda
drpturi la administrarea probelor ,ir trimiterea in
judecata se dispune de reprezentatii poporului care
participa si la infaptuirera justitiei prin curtile cu
jurati ,in baza codului din 1808 se divide in 2 faze
principale una ancheta ce ramine inchizitoriala iar
judecatade principii acuzatoriale.Carcateristic
formei acuzotoriale acordarea mai multor atributii
procurorului ,functia de invinuire decit aparatorul
statului . Juratii -Un alt aspect trecerea de la
sistemul probelor legale formale,la principiul liberii
aprecieri ,preluat din proceul englez cu juratii ce
apreciau probele dupa propria convingere .Sarcina
probatiunii ii revineau partii civile si
procurorului ,dac nu se proba invinuitul benificia de
prezumtia nevinovatiei recunoscuta in Declaratia
dr omului si cetateanului 1789
Pr.contradictorial cunoscut in tarile cu sitemul
anglo saxon (Anglia ,SUA,Canada) bazata pe
egalitatea partilor si separarea functiilor intre
invinuire aparare si judecata faza urmarire si
judecatii .Procesul englez dominat de princip
nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partii
acuzarii,dar specific este si posibilitatea trecerii
sarcinii probatiunii da la acuzator la invinuit .(faptul

ca invinuitul este iresponsabil-revine partii


apararii ) .Organele de stat nu are obligatia sa
adune probe in favoarea invinuitului
.Recunoasterea vinei de catre invinuit ,ancheta
judecatoreasca nu se desfasoara si judecatorul
emite sentinta fara a mai pune juratilor intrebari cu
privire la vinovatie si fapte .Daca invinuitulneaga
vinovatia sa si probe nu sunt suficiente
,judectarorul emite ordin de inscriere a verdictului
de achitare fara a transmite cauza sper examinare
juratilor .
Forma mixta-s-a constitui in urma reformelor
judiciare si presupune existentei elemnetlor
proceesului inchizitorial in faza uramririi penale
(carcaterul nepublic si scris ,lipsa carcterului
contradictoriu si nemijlocirii,indeplinirea functiei de
urmarire penala concomitent cu luarea hotaririlor
in cauza de catre organul de urmarire sau procuror)
precum si a elementelor procesului contradictorial
in fazele judiciare .
Procesul penal al RM a capatat o forma mixta in
urma modificarilor in CPP prin legea din 9 dec 1994
care a schimbat esential rolul instantei in proces cu
particularitati specifice formei contradictoriale.Noul
CPP din 2003 14 martie a cunosctut schimbari
majore ,fiin unproces contradictoriu. Procesul penal
al Republicii Moldova aparine formei procesului
penal mixt, care i are originea n Revoluia
Francez de la 1789 i n care domin principiul
liberei aprecieri a probelor n baza intimei
convingeri
3. Estimai oportunitatea respectrii formei
procesuale n cadrul procesului penal.

Formele reglementate de lege in care se


desfasoara procesul penal sunt denumite forme
procesuale .Ordinea procesuala constitue
totalitatea conditiilor stabilite in legea procesuala
in baza carora se desfasoara procesul penal in
general si se adopta hotariri in cauza sau a unei
actiuni procesuale distincte care determina
raportul si succesiune actiunilor efectuate cu solutii
date
Forma procesuala stabileste acel regim imperativ
de desfasurare a acestei activitati,fiind totodata
considerate acele garantii impotriva abuzurilor .
Astfel acea formalitate prevazuta de lege si
introdusa in CPP ,necesita respectare si
evedentiaza o derulare a procesului penal general.
Formele procesuale in procedura penala a RM sunt
:
-forma generala (tipica )prevazuta pentru
majoritatea absoluta aa cauzelor penale.Aceasta
este forma dominanta in proces ,desfasurata in
baza regulilor unice si parcurgerea tuturor fazelor
obligatorii ai procesului penal.
-Formele speciale(atipice) ,prevazute
pentru anumite cauze penale se desfasoara la fel
sub incidenta regulilor generale insa cu careva
exceptii determinate de de particularitatile
cauzei ,unde unele faze lipsesc.(procedura in
cauzele privind minorii,cu garantii suplimentare
,masurile de constringere cu carcter medical fiind
conditionata de starea de iresponsabilitate a
faptuitorului,acordul de recunoastere a vinovatiei )
Procesul penal in RM ,pe linga formele descrise mai cunoaste
urmatoarele proceduri cu o forma atipica :
-pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante

-pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor


privind infractiunile savirsite de pj
-procedura de reparare a prejud cauzat prin
actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si
ale instantelor judecatoresti
-pr.de restabilire a documentelor judiciare
disparute
Acetse proceduri speciale imbraca o forma diferita
decit cea generala ,insa nu genereaza inegalitati
fata de persoane in fata legii sau incalcarea princip
legalitatii.
Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza
calea legala ,descrisa de catre legiutor ,doar ca
acesta cale e diferita de cea generala si prevazuta
in cazurile cu particularitati ,dat fiind faptul ca
intregul proces penal este guvernat de princiipii ca
legelitatea ,egalitatea persoanelor in fata legii si
alte principii de baza .
7. Definii funciile procesual penale.
n cadrul procesului penal sunt realizate funcii
specifice. Prin funcii procesual penale nelegem
cile, direciile sau orientrile de desfurare a
activitii procesuale. n proces penal modern
deosebim 2 funcii de baz:
Funcia acuzrii ( a nvinuirii) este exercitat i
realizat, n principal, de procuror prin promovarea
unor acte cum ar fi : nceperea urmririi penale,
punerea n micare a aciunii penale, trimiterea n
judecat, susinerea acuzrii in faa instanei de
judecat, formularea concluziilor de condamnare,
exercitarea cilor de atac etc. Funcia de acuzare
poate fi definit ca imperativa n dezbaterile
judiciare a cauzei penale, ca direcie de activitate

reglementat de lege a subiecilor


acuzrii ( procurorul, partea vtmat ), abilitai
cu drepturi de a-l demasca pe inculpat de
comiterea unei fapte pasibile de pedeaps i
ntemeierea rspunderii penale a inculpatului.
Procurorul particip la edina judiciar n calitate
de exponent al funciei de acuzare. Acuzatorul
trebuie sa demonstreze n faa judecii temeinicia
acuzrii. La realizarea acestei funcii contribuie i
partea vtmat care, alturi de procuror, se
situeaz pe poziiile acuzrii. Rolul prii vtmate
sporete n cazuri de acuzare particular sau
privat. Cnd urmrirea penal ncepe n baza
plngerii prii vtmate .
acuzarea privata-in forma sa pura e un
fenomen istoric ,acuzarea apartinea victemei infr si
rudele ei sau tribului,fara implicarea vreunui organ
de drept ,sau vreo autoritate publica . Actual in
cadrul urmaririi penale ce se pune in miscare la
depunerea plingerii de catre victima , organel
intervin ,insa odata cu retragerea plingerii
prealabile ,procesul penal inceteaza.
acuzarea publica reprezinta pornirea si
desfasurarea procesului penal indifferent de vointa
victemei.Principiul oficialitatii oblige organelle
responsabile sa descopere infr sis a atraga la rasp
pen faptuitorii .Actul de justitie exceed interesele
pers ,devenind un interes al societatii..Pornirea
urmaririi penala se face indifferent de faptul
depunerii plingerii prealabile de catre victima
Victima are dreptul de a depune plingere la organul
de drept ,insa aceasta nu are efecte juridice .Statul
are obligatia pozitiva de a atrge la raspundere
faptuitorii vinovati de sav unei infr ,acesta fiind un

process general util pentru ordine de drept si


societate .
acuzarea privat-publica .In acest caz
urmarirea penal se porneste doar la cereare
partii vatamate ,dar nu inceteaza la retragerea
ei(in CPP 1961,abrogate de DPPP 2003) Noul
cod prevede doar forma private si cea publica
a acuzarii
Funcia aprrii o exercit, n principiu, pentru
sine fiecare parte, realizndu-se drepturile
procesuale. Aprarea activitate procesual
efectuat de partea aprrii n scopul combaterii,
n tot sau n parte, a nvinuirii ori a atenurii
pedepsei, aprrii drepturilor i intereselor
persoanelor bnuite sau nvinuite de svrirea
unei infraciuni, precum i a reabilitrii persoanelor
supuse ilegal urmririi penale .
La aceasta se adaug i contribuia organului
judiciar, care prin atitudinea sa activa i n baza
principiului oficialitii asigur respectarea,
garantarea i exercitarea drepturilor i intereselor
legitime ale cetenilor.
Un rol important i revine aprtorului, care
realizeaz asisten juridic calificat sau
reprezint prile n proces, potrivit condiiilor
prevzute de lege. Funcia de aprare este acea
activitate procesual ce are ca obiect promovarea
i exercitarea dreptului de aprare drept
recunoscut nvinuitului, inculpatului i oricrei alte
pri n procesul penal, de ctre ele nsele ori prin
beneficiere prin asisten juridic a altor persoane
n toate fazele procesului penal sau de condamnare
a inculpatului.

Funcia judecatii -soluionrii cauzei


penale aparine, n condiiile i limitele legii, numai
instanei de judecat. Astfel, soluionarea propriuzis care are loc n fza judecrii, este o funcie
realizat exclusiv de instan de judecat prin
pronunarea definitive de achitare, de ncetare a
procesului penal sau de condamnare a inculpatului.
Realizarea funciilor diametral opuse n
procesul penal de acuzare i constituie condiia
stabilirii adevrului obiectiv de ctre instan de
judecat, care depete interesele prilor i
urmrete nfptuirea funciei proprii soluionrii
cauzei penale.
n procesul penal se disting urmtoarele funcii
auxiliare:
a)
funcia de supraveghere a
respectrii legilor n cursul procesului
penal, exercitat de instana de judecat ( de
ex. Legalitatea aplicrii msurii preventive,
arestul, sau a refuzului de a ncepe urmrirea
penal );
b)
funcia soluionrii aciunii
civile ce se manifest prin repararea
prejudiciului material cauzat de infraciune;
c)
funcia de furnizare a probelor,
care este legat de declaraiile unui martor,
de prezentarea concluziilor de ctre experi
etc.
d)
funcia de favorizare a procesului
penal, legat de antrenarea unor subieci,
care ntr-un fel dau altul, nlesnesc
soluionarea cauzei penale
( de ex.
Chemarea specialistului pentru acordarea
ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;

e)
funcia de educaie i de
prevenire ea poate fi demonstrat parial
prin urmtorul exemplu: o edin de
judecat, bine organizat ntr-o cauz penal,
poate servi ca lecie de moral i educaie cu
mult mai eficient dect o lecie pregtit i
inut anume n acest scop.
Din cele expuse mai sus, reiese c funciile
procesului penal au un caracter corelativ, se
ptrund reciproc i nu se limiteaz numai la
activitatea unui singur subiect.