Sunteți pe pagina 1din 20

c 


   

    

V

  
 V

V
V

O  
     
  

 V

O 

VV

VVVVVVVVVVInfiinţarea unei plantaţii de viticole, in centrul viticol


independent Dej, pe o suprafaţă de 25 ha, cu panta de 9,89%.
Destinaţia principal a plantaţiei este producerea de vinuri roşii de
calitate superioare.
O!"#! $ !$ 


VVVVVVVVOentru economia naţională, viticultura poate şi trebuie să fie analizată şi
apreciată sub aspect social şi sub aspect economic.

Sub aspect social viticultura trebuie apreciată ca sursă de îmbunătăţire a


hranei şi de câştigare a existenţei umane, iar sub aspect economic, de apreciat că
viţa de vie valorifică eficient şi terenurile cu fertilitate naturală mai scazută
(terenuri în pantă, nisipuri), furnizează materie primă pentru ramuri ale industriei
prelucrătoare, stimulează dezvoltarea producţiei industriale, constituie izvor de
venituri şi de stimulare a relaţiilor de schimb intern şi internaţional, modelează
condiţiile de mediu şi înfrumuseţează peisajul natural.

Încă de la începutul existenţei sale omul a fost strâns legat de rodul plantelor
care să-i furnizeze hrana, printre care şi viţa de vie. Dacă la alte plante luate în
cultură a constituit o etapă în istoria omenirii, despre cultura viţei de vie nu se poate
spune aşa ceva. Existenţa omului s-a împletit dintotdeauna cu existenţa viţei de vie,
ea a evoluat odată cu dezvoltarea societăţii.
Din istoria culturii viţei de vie rezultă că este o plantă adaptabilă şi rezistentă
la secetă, comparativ cu alte specii, folosind soluri slab productive de pe terenurile
în pantă, erodate, sărace în elemente nutritive, calcaroase, necorespunzatoare altor
culturi, fixează şi valorifică economic nisipurile mobile şi terenurile nisipoase.

În România terenurile în pantă şi deluroase deţin o pondere de cca. 85 % din


suprafaţa cultivată cu viţă de vie. Aceste terenuri sunt amenajate antierozional
printr-un arăbesc de terase, unde viţa de vie îmbracă toate faţadele dealurilor cu
ghirlandele sale, constituind o adevarată oază de verdeaţă, bogăţie şi sănătate.

Oe lângă podgoriile consacrate au aparut altele noi, de mii de hectare, care


constituie o revelaţie profesională- creaţii ale ştiinţei şi tehnologiei.

Generaţii întregi de viticultori au dovedit cu veacuri si milenii în urmă că


în ţara noastră există condiţii prielnice culturii soiurilor de struguri pentru masă şi
de vin. Condiţiile de mediu favorabile existente şi măiestria viticultorilor au permis
obţinerea celor mai renumite vinuri.

Oroblemele nutriţiei, influenţate de numeroşi factori subiectivi şi obiectivi au


constituit întotdeauna o preocupare majoră a oamenilor.

Ştiinţa modernă a stabilit că pentru o bună nutriţie omul are nevoie de


alimente care să conţină: proteine, hidraţi de carbon, săruri minerale, lipide, glucide
etc.

Strugurii şi vinul obţinut din aceştia au o mare importanţă alimentară.


Orincipalele elemente care intră în compoziţia pulpei şi în bob sunt: vitaminele,
zaharurile, sărurile minerale, acizii organici, proteinele, substanţe azotate, substanţe
colorante şi taninoase.

Cantităţile în care se găsesc acestea în masa strugurilor variază foarte mult.


Alături de struguri, în alimentaţia umană o importanţă deosebită o are vinul. Acesta
este prezent de foarte multă vreme în viaţa de fiecare zi a omului.

Un litru de vin cu o tărie alcoolică de 10° aduce în bilanţul energiei cca. 600-
700 calorii, ceea ce corespunde cu aproximativ 25 % din necesarul zilnic al
organismului uman.
Vinul are o acţiune terapeutică, fiind recomandat chiar şi în cazul anumitor
afecţiuni. Oe langă acţiunea de activare a secreţiei gastrice şi salivare, de accelerare
a circulaţiei şi de stimulare a activităţii creierului, vinul realizează şi mărirea
producţiei de hemoglobină şi leucocite. Valoarea alimentară a vinului şi a
strugurilor precum şi actiunea lor terapeutică demonstrează importanţa pe care o au
în alimentaţia oamenilor şi în menţinerea sănătăţii lor.

!$"%! 

& ''  

Municipiul Dej este situat în nord-vestul României, în Regiunea de


Dezvoltare Nord-Vest, în partea de nord-est al judeţului Cluj. Se înscrie între cele 6
localităţi de acelaşi rang administrativ-teritorial ale judeţului, situându-se pe locul
al treilea, ca număr de locuitori, după Cluj-Napoca şi Turda. Oraşul se află la
confluenţa Someşului Mic, care îşi adună apele din Munţii Apuseni, cu Someşul
Mare, coborât din Munţii Rodnei, pe malul stâng al Someşului unit, în zona de
contact a Câmpiei Transilvaniei cu Oodişul Someşan.

Este cuprins între paralela de 47 grade 5' şi 47 grade 10' latitudine nordică
şi meridianele de 23 grade 45' şi 23 grade 52'30" longitudine estică. Vatra oraşului
se situează pe un relief variat, cu altitudini cuprinse între 220 şi 360 metri (excepţie
face Dealul Rompas, cu o altitudine de 420 metri). Zona de confluenţă a
Someşurilor a dat posibilitatea formării unui bazin depresionar de eroziune încadrat
de dealuri. Aşadar, distingem dealuri terasate ce se încadrează în Oodişul Someşan
şi şesul aluvionar, larg încadrat în culoarul Someşului.




Zona Dejului are o climă temperat-continentală moderată, determinată de


circulaţia maselor de aer din vest, dinspre nordul Oceanului Atlantic, fiind puţin
influenţată de masele de aer din partea de sud-vest, dinspre Marea Mediterană.
Clima este plăcuta, fără oscilaţii mari de temperatură. Temperatura medie anuală a
aerului este de 8,5 grade C. Variaţia temperaturilor este specifică tipului de climă
continental moderat, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 18,7 grade C),
iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 grade C). Trecerea de la iarnă
la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt
plăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitaţii
moderate, ploi calde şi uneori se prelungeşte până în luna noiembrie. Iarna apar
inversiuni de temperatură, datorită aşezării pe culoarul Someşului, fiind lipsită de
viscole şi zăpezi care să perturbe circulaţia. Orecipitaţiile medii multianuale
prezintă valori în jur de 626 mm, cantitatea cea mai mare înregistrându-se, în
general în luna iunie.

( ) '  

Reţeaua de râuri este formată din Someş şi Someşul Mic, cu unităţile


hidrografice afluente, remarcându-se în primul rand Valea Olpretului şi Salca,
Ocna, Chiezd şi Bandăul (Măguraşul), precum şi lacurile Ocna Dej şi Mica. La
aproximativ 1,2 km de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic a fost ridicat
un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ
de 3 km. Oe versantul nordic al Dealului Cabdicului sunt prezente doar câteva
ochiuri de apă cu nămol curativ, apreciate pentru tratarea unor afecţiuni reumatice,
precum şi un izvor cu apă minerală.

 

Cuvertura de soluri a teritoriului municipiului se remarcă prin prezenţa


dominantă a claselor pluviometriilor, hidrosolurilor. Orin prezenţa sâmburelui de
sare de la Ocna Dejului s-a ajuns la apariţia clasei salsodiosurilor, cu deosebire în
arealul cu resurse de apă sărată. Ootenţialul agricol este favorabil în deosebi pentru
cultura porumbului şi a legumelor, extinsă pe luncile Someşurilor.

#' (

Vegetaţia teritoriului aparţine etajului pădurii de gorun şi carpen. Oe


suprafeţe restrânse, iar în condiţiile de diseminare apar şi alte specii: fag, ulm, plop,
frasin, salcie, cireş, precum şi specii de măr şi păr sălbatic. În urma acţiunilor de
defrişare, locul pădurii a fost luat de pajiştile secundare.

$ 

Unitatea de dealuri favorizează habitatul mai multor animale de interes


cinegetic: mistreţ, căprior şi iepure, la care se adaugă şi unele din categoria celor de
pradă: lup, vulpe, pisică sălbatică, viezure, etc. Faţă de fauna menţionată, pe dealuri
sunt prezente şi numeroase păsări: turturica, mierla neagră, piţigoiul,
privighetoarea, ciocârlia, rândunica, cucul. Orezenţa acestora constituie importante
fonduri de vânătoare. Oiscicultura este reprezentată printr-o serie de peşti şi
crustacee superioare: scobar, mreană, clean, crap şi ştiucă.















 

! 

!!

Ottonel, Ottonel Frontingan, Muscat Ottonel blanc

%!

Muscat Ottonel este un soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către
Robert Moreau, un horticultor din Angers. După ultimele cercetări se pare că soiul
Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas doré şi Muscat de
Saumur.

   *

Soiul Muscat Ottonel are o largă răspândire în cultură, fiind cultivat aproape
în toate ţările viticole din Europa.
În România este răspândit în majoritatea podgoriilor, cu deosebire în
Transilvania, Muntenia şi Moldova, în special în podgoriile Dealu Mare, Odobeşti
şi Drăgăşani. 

O %$

+&&
'  

La deschiderea mugurilor rozeta este scămoasă, de culoare verde-roşiatică,


mai pronunţat colorată spre margini.

+&, & - -      

Vârful lăstarului şi prima frunză sunt


scămoase, verzi, cu marginile roşcate. Frunzele a
doua - a patra sunt roşii-arămii, lucioase, cu nervurile
şi dinţii verzi, prezentând urme de scame. Frunza a
cincea este verde, cu slabe nuanţe arămii, cu liziera
roşie şi mucronii gălbui, având urme de scame şi
perişori scurţi pe partea inferioară. În general,
frunzele au 3 sau 5 lobi, sunt gofrate, iar pe masură
ce cresc devin netede. Dinţii lobului terminal sunt
simpli şi ascuţiţi, iar cei ai lobilor inferiori sunt
neuniformi şi rotunjiţi. Lăstarul este glabru, verde-castaniu, colorat mai intens la
noduri.

Inserţia ciorchinilor se face mai frecvent pe nodurile 4/5 sau 5/6.

Inflorescenţa este uniaxială, uneori aripată, de formă cilindrică sau cilindro-


conică, având 7-10 cm lungime.

+&,  

Soiul Muscat Ottonel înfloreşte normal; nu manifestă fenomenul de


cleistogamie, frecvent întalnit la soiurile tămâioase.

Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5 sau 6, cu staminele înclinate


normal, mai lungi decât pistilul. Ovarul este verde, cu 2-3 loji şi respectiv 4-6
ovule. Lungimea staminelor este de 3,5 mm, cea a pistilului de 2 mm si diametrul
ovarului de 1,5 mm. Glandele nectarifere sunt de culoare portocalie.

Oolenul are conformaţie normală şi este fertil, soiul fiind autofertil.

+& -  ..  

Lăstarul în iunie-iulie este glabru, verde-castaniu, cu primele trei frunze


verzi-arămii, uşor scămoase, care, pe măsură ce cresc, devin verzi şi glabre. Cârceii
sunt bi- si trifurcaţi, verzi, cu urme de scame.

Frunza normală are în general dimensiuni cuprinse între 14-18 cm lungime


si 14-16 cm lăţime, fiind glabră şi netedă, în mod frecvent cu 3 sau 5 lobi.
Marginea frunzei prezintă dinţi mărunţi, rotunjiţi şi mucronaţi, asezaţi de regulă
alternativ, un dinte mare şi unu-doi mici.

Dinţii terminali ai lobilor sunt usor alungiţi şi ascuţiţi. Nervurile, de culoare


verde-deschis, sunt proeminente, mai ales pe partea inferioară, pe care prezintă peri
scurţi. Sinusurile laterale superioare sunt adânci, de cele mai multe ori închise,
elipsoidale, uneori deschise, liriforme, înguste şi ascuţite la bază. Sinusul peţiolar
este închis complet, elipsoidal şi mai rar deschis în formă de liră sau V. Oeţiolul
este verde, cu dungi roşcate, glabru, cu lungimea destul de variabilă.

+&
   '  

Strugurii sunt de formă cilindrică, uniaxiali, uneori aripaţi, cu boabele dese


sau batuţi, având în medie 12-14 cm lungime. Oedunculul este verde, subţire,
incomplet lignificat, de 5-6 cm lungime.

Bobul este sferic, de culoare galbenă-aurie, cu diametrul mediu de 12-14


mm, având miezul zemos, cu gust discret de muscat şi caracteristic, foarte plăcut şi
mustul necolorat. Oedicelul are în medie 5 mm lungime. O  este incoloră de 4
mm lungime. Oieliţa este potrivit de subţire, elastică, rezistentă.

Sămânţa este de 5-6 mm lungime şi 4 mm lăţime, de culoare cafenie, cu chalaza


ovală, fosetele mici şi ciocul ascuţit, verde-gălbui.

+&
 (
  -   & 
Spre sfarşitul toamnei, pe frunze apar pete galbene neuniforme, iar dinţii se
ingălbenesc.

Coarda este striată, cu caneluri superficiale, rotundă sau uşor turtită în


secţiune, de culoare roşie-cafenie, cu nodurile vineţii. Culoarea roşie a coardei este
caracteristică pentru acest soi. Internodiile au lungimea medie de 6,5-11,5 cm, cu
diametrele de 6,5/7,5-8/9 mm. Ochii au forma conică cu vârful ascuţit, sunt turtiţi
lateral, bine inveliţi în solzi de culoare castanie; prin poziţia lor faţă de coardă,
formează un unghi ascuţit. Scoarţa lignificată se exfoliază în fâşii.

/% %*

Soiul Muscat Ottonel se adaptează bine la climatul temperat. Oentru


încheierea ciclului de vegetaţie activă necesită 2250-3650° temperatură, pe care o
poate acumula în decurs de 166-210 zile.

$&0' (1Dezmugurirea are loc în decursul lunii aprilie la Valea


Calugarească şi Drăgăşani iar la Bucureşti, Odobeşti şi Murfatlar poate întârzia
până în prima decadă a lunii mai.

Înflorirea se desfaşoară în general, la sfarşitul lunii mai şi în prima jumatate a


lunii iunie. În podgoria Dealul Mare, la Valea Calugarească, aceasta are loc de
regulă, la sfarşitul lunii mai, iar la Murfatlar în prima jumatate a lunii iunie.

Oârga începe în a doua jumatate a lunii iulie sau în prima jumatate a lunii
august.

Coacerea strugurilor se desăvârşeşte de obicei în cursul lunii septembrie sau


în prima decadă a lunii octombrie; la Bucureşti şi Valea Calugarească poate avea
loc în unii ani, chiar în ultima decadă a lunii august.

Soiul Muscat Ottonel are vigoare mijlocie. În condiţiile de la Bucureşti,


lăstarii înaintaşi pot ajunge la înflorire la lungimea de 1,5 m, cu 18-21 frunze, iar
până la pargă pot atinge sau depăşi 2,5-3 m lungime. Coarda rămâne relativ subţire.

  ( 2  1În general, soiul Muscat Ottonel are afinitate mica faţă
de portaltoi. În condiţiile de la Drăgăşani procentul mediu de prindere la altoire este
de 24,1, variind între 16,9 pe portaltoiul Riparia Gloire şi 28,1 pe Berlandieri x
Riparia Teleki selecţia Buftea. În condiţiile de la Crăciunel, procentul mediu de
prindere la altoire este de 34,6, variind între 24,7 pe portaltoiul Chasselas x
Berlandieri 41 B si 45,7 pe Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecţia Crăciunel 2.

În plantaţii, pe soluri lipsite de calcar, se comportă bine pe Riparia Gloire,


procentul butucilor productivi fiind de 68,4 la Istriţa şi de 82,0 la Valea
Calugarescă. Oe solurile care conţin mai mult calcar se comportă bine pe hibrizii
Berlandieri x Riparia, Chasselas x Berlandieri 41 B şi Rupestris du Lot.

    -'  


 
'  1La inflorescenţele în aer
liber se înregistrează până la 76,1% flori scuturate, iar la inflorescenţele izolate în
pungi, florile scuturate sunt numai de 22,3%. În condiţii de seră, inflorescenţele
lăsate liber au 58,1% flori scuturate, iar cele ţinute în pungi 66,8%.

Strugurii de Muscat Ottonel în general, nu meiază şi nu mărgeluiesc.

O&  1Soiul Muscat Ottonel este autofertil şi se cultivă în plantaţii pure, fără
să necesite o fecundaţie încrucişată.

$   -2   0  1Orocentul de lăstari fertili variază între 83 la


Bucureşti şi 75,7 la Odobeşti.

Valoarea coeficientului de fertilitate absolut la soiul Muscat Ottonel, altoit pe


diferiţi portaltoi, în conditiile de la Murfatlar şi Odobeşti, variaza între 1,6 si 2,1,
iar a celui relativ între 1,1 şi 1,7. Indicele de productivitate absolut variază între 92
şi 279, iar cel relativ între 66 şi 211.

  
  1Fiind un soi cu coacere mai timpurie, procesul de maturare a
lemnului are loc în bune condiţii, ceea ce îi asigură un grad de fertilitate mai mare
şi o rezistenţă relativ bună la ger.

(   '1Cultura soiului Muscat Ottonel reuşeşte în general


bine pe toate terenurile. În regiunile secetoase suferă mai ales când este altoit pe
portaltoi necorespunzători. În podgoria Murfatlar, în anii cu zile caniculare, işi
pierde frunzişul încă din vară. Oe dealuri cu expoziţii favorabile, strugurii
acumulează cantităţi însemnate de zaharuri şi au aroma deosebit de pronunţată. În
podgoriile aşezate mai la nord, cu temperaturi mai scăzute, strugurii sunt foarte
armonic constituiţi, fapt care influenţează în bine calitatea vinurilor.

& ( 
2 3.-   1Soiul Muscat Ottonel rezistă în
general bine la ger şi brumă, dar suferă din cauza secetei. Strugurii nu rezistă la
oidium, însa rezistă la putregaiul cenuşiu şi sunt puţin atacaţi de ÷ 

şi .

%!

Sistemul de tăiere care se aplică soiului Muscat Ottonel este cel mixt, cu
coardele la 10-14 ochi lungime.

În condiţiile unui agrofond obişnuit, în podgoria Valea Calugarească, cea mai


potrivită sarcină este de 40-50 ochi la butuc, respectiv 225000 ochi la hectar; pe
agrofond îmbunătăţit, sarcina poate fi marită.

Oroducţia soiului Muscat Ottonel se mareşte şi prin aplicarea raţionala a lucrărilor


solului. Astfel, în condiţiile de la Crăciunel, două lucrări adânci ale solului
executate la 15-20cm, una primavara şi alta toamna şi cinci lucrări superficiale
executate la 5-8 cm au dus la obţinerea unui spor de producţie de 1745 kg struguri
la hectar.

Operaţiile în verde aplicate raţional contribuie de asemenea la mărirea


productivităţii.

Distanţa de plantare recomandată pentru soiul Muscat Ottonel este de 1,60-1,80 m


între rânduri pe dealuri, până la 2 m la şes şi de 1,40-1,60 m între butuci pe rând.

/! %*

2 1 Strugurii soiului Muscat Ottonel intră în pârgă în a doua


jumatate a lunii iulie sau în primele zile ale lunii august. Orocesul de maturare
evoluează rapid, strugurii ajungând la maturitatea deplină aproape o data cu soiurile
Chasselas, adică în epocile a III-a ± a IV-a, atât în regiunile de stepă şi silvostepă
asemănătoare Murfatlarului şi Bucureştiului, cât şi în podgoriile Valea
Calugarească, Oietroasa şi Silagiu. În celelalte podgorii strugurii ajung la
maturitatea deplină în epocile a IV-a ± a V-a, mai rar a VI-a. În anii deosebiţi de
reci şi nefavorabili, maturitatea deplină a soiului Muscat Ottonel poate întârzia
până în epocile a V-a ± a VII-a.

Datorită gustului şi aromei deosebit de plăcute a strugurilor, cât şi faptului că


aceştia ajung la maturitate destul de timpuriu, soiul Muscat Ottonel se foloseşte şi
pentru consumul în stare proaspătă.

   '  1Soiul Muscat Ottonel are strugurii mici,rareori mijlocii,
greutatea lor variind între 60 şi 150 g, iar volumul între 55 şi 140 cm3.

Oe categorii, 75 % din recolta acestui soi sunt struguri cu greutate medie de 132 g,
iar 255 au greutatea medie de 65 g.


2&(
 -, -  )'1Muscat Ottonel are insuşiri
caracteristice soiurilor de vin. Greutatea medie a unui bob la cules variază între
0,86 si 2,7 g.

Ciorchinii reprezintă în medie 2,4-5,8 % , iar boabele 94,2-97,6 % din greutatea


strugurilor.

Randamentul mediu în must variază între 60,2 % la Huşi şi 83,7 % la Crăciunel.


Indicele de randament are valori medii de 1,5-1,7 la Huşi, Teremia şi Silagiu, fiind
caracteristic soiurilor de masă, ca de exemplu la Crăciunel.


2&()
 
  1La maturitatea deplină, strugurii soiului Muscat
Ottonel conţin în medie 182-230 g/l zaharuri, echivalent cu 10°7 - 13°5 alcool
potenţial, iar aciditatea totală este cuprinsă între 2,2 si 5,0 g/l. Cel mai ridicat
conţinut în zaharuri, de 271 g/l, s-a înregistrat în anul 1950 la Drăgăşani. Aceste
valori sunt caracteristice vinurilor superioare seci sau demiseci.

Creşterea conţinutului în zaharuri după coacerea deplină, se datoreşte


supramaturării strugurilor, aceştia pretându-se, în unii ani cu toamne lungi şi
uscate, la putrezirea nobilă, care este însoţită în general şi de o scădere pronunţată a
aciditaţii în struguri respectiv în must.

Vinul rezultat din strugurii soiului Muscat Ottonel este un vin de calitate
superioară, sec sau dulce, chiar licoros, mai ales în anii când acumularea
zaharurilor depaşeşte 300 g/l, ca de exemplu la Drăgăşani în anul 1950. Aciditatea
însă, destul de scazută la maturitatea deplină, devine prin supracoacere deficitară,
trebuind să fie corectată pentru a se asigura un vin echilibrat, în cazul când se
vinifică ca soi pur.

Vinul are culoare galben-verzuie ce evoluează spre galben-pai cu gust plăcut,


fructuos şi un buchet deosebit la învechire. Muscatul Ottonel obţinut în zonele mai
răcoroase este de înaltă calitate, cu aroma placută de muscat.

Soiul Muscat Ottonel se vinifică mai mult în amestec cu alte soiuri care au o
aciditate mai ridicată, imprimându-le aromă placută de muscat.

O"

Soiul Muscat Ottonel dă producţii variate. În condiţiile de la Odobeşti,


producţia medie la butuc este de 4,890 kg, iar cea maximă de 5,780 kg, respectiv
15092 şi 17848 kg struguri la hectar. În condiţiile de la Murfatlar, producţia medie
la butuc este de 0,556 kg iar cea maximă de 0,680 kg, respectiv 2470 şi 3024 kg
struguri la hectar.

În aceleaşi condiţii de mediu, dar altoit pe diverşi portaltoi, producţia soiului


Muscat Ottonel înregistrează diferenţe însemnate. Astfel la Oietroasa diferenţa este
de 2776 kg struguri, la Odobeşti de 5528 kg struguri, iar la Murfatlar de 1083 kg
struguri la hectar.

#"! !

În cadrul soiului Muscat Ottonel se întâlnesc variaţiuni care au fost fixate


prin selecţie clonală la Staţiunea Crăciunel şi înmulţite în cultură. Dintre acestea
cea mai reprezentativă este Muscat Ottonel 12 Blaj, care dă producţii mai mari şi cu
concentraţii superioare de zaharuri.
 //%!*

Muscat Ottonel este un soi cu întrebuinţare mixtă. Ca soi de masă este


apreciat mai ales datorită gustului şi aromei plăcute a strugurilor.

Din strugurii soiului Muscat Ottonel se obţin vinuri aromate, superioare din
punct de vedere calitativ, cu un conbţinut alcoolic ridicat. În podgoriile cu condiţii
podoclimatice potrivite acestui soi (Crăciunel, Oietroasa) se obţin vinuri tămâioase
dulci sau chiar licoroase, de o fineţe deosebită.

Orin cupajare cu vinul obţinut din alte soiuri, mai ales în anii când aciditatea
este deficitară, se obţin vinuri superioare, fin aromate şi foarte bine echilibrate.

Datorită însuşirilor sale, cultura soiului Muscat Ottonel este indicată atât în
micile gospodării pentru acoperirea nevoilor de consum local, cat şi în gospodăriile
mari producătoare de struguri-marfă pentru masa sau vinuri superioare.

!

Soiul Muscat Ottonel este raionat în toate regiunile, cu urmatoarele direcţii


de producţie: struguri de masă, vinuri curente de masă, vinuri superioare aromate,
vinuri licoroase şi vinuri pentru şampanie.
   O$"

 2 (   

Se calculeaza prin impartirea suprafetei de pe schita in triunghiuri



ë  

Stc = S1+S2+S3

Stc - suprafata totala calculate

S1 ,S2 ,S3 ± aria triunghiurilor

AB = 6 cm
BC = 2,6 cm
CD = 2,9 cm
DE = 5,7 cm
AE = 4,2 cm
CC¶ =1,3 cm
BB¶ = 3,9 cm
EE¶ = 3,2 cm

è   

 è        


Stc = + + = + + = 14,82 + 2,795 + 12,16

Stc = 29,775 cm2

     2  


ë
*
ë
45 6788


ST ± suprafata totala
Sc ± suprafata calculate
Sc = Stc = 29,775 cm2
ST = 25 ha
45739:;<

     

'
5 6


5838=;>

    
5? 
ST ± suprafata totala
St ± suprafata transpusa
U 
St = = 24,9938 ha


E = 25 ± 24,9938  E = 0,0062
E<T

  2 


 ! "#
@5 6788
$


Cmax ± cota maxima = 420
Cmin ± cota minima = 381
D = BD×K×50 = 4,3×1,8324×50
D = 393,966
BD = distanta de la cota maxima la cota minima
 !%
I% = × 100
 

@5A39A
 2    2

 
564
L ± lungimea laturilor pe foaia milimetrica
l ± lungimea laturilor de pe schita data
K ± coeficientul de transpunere
AB = 6 × 1,8324 = 10,99
BC = 2,6 × 1,8324 = 4,76
CD = 2,9 × 1,8324 = 5,31
DE = 5,7 × 1,8324 = 10,44
AE = 4,2 × 1,8324 = 7,69

%!/! 

 2   2 

Sdrumuri = Sdrum principal + Sdrum secundar + Salei + Szone de intoarcere

5B 66>8C 78888
L ± lungimea in plan a drumului (cm)
l ± latimea drumului
50 ± ridicarea la scara