Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
13 ani
La natere, neurocraniul e de 7 ori e mai mare ca viscerocraniul dar din cauza ratei ridicate de
dezvoltare la 3 ani atinge pn la 85% din volumul total. Craniu facial n acest moment are 50%
din volumul adultului. Bieii i fetele au diferite perioade de cretere intensiv a craniului, ceea
ce creeaz o mulime de opiuni in norma ale ocluziei.
Exteriorul si interiorul diploei, canalele vasculare, sinusurile venoase pot fi diferentiate incepand
de la 2 ani, pe radiografii. Sincondrozele bazei craniului, cu exceptia la sfenooccipitala ce se
vede pana la varsta pubertara, dispar complet spre 4 ani. La 3 ani, sinusurile frontale si sfenoid
inca nu sunt prezente, dar labirintul etmoidal incepe sa se diferentieze. Sinusul frontal se
formeaza la 5-6 ani, spre 12 ani capata forma individuala si se dezvolta complet spre 20 ani.
Sinusul sfenoidal se formeaza spre 4-5 ani.
La sugari si copii mici complexul osos al etajului mijlociu visceral ocupa o pozitie posterointerioara fata de punctul N (nasion) si pe masura cresterii se pozitioneaza in jos si anterior.
Palatul dur in primii ani se pozitioneaza mai sus, orbitele sunt apropiate si se indeparteaza pe
masura dezvoltarii labiritului etmoidal. Sinusurile maxilare sunt prezente la nou-nascut dar pe
imagini nu se determina. Pneumatizarea clara se observa dupa 2.5 ani. Pana in perioada
pubertara fundul sinusurilor maxilare si planseul cav nazale se afla la acelasi nivel. Apoi planseul
sinusurilor coboara. Spre deosebire de maturi, la copii si adolescenti exista contact direct intre
radacinele molarilor.
Sunt 2 perioade de crestere a etajului mijlociu a viscerocraniului: in prima (pana la 7 ani)
cresterea duce la marirea volumului orbitelor si deplasarea in jos a maxilarului; iar in a doua
(dupa 7 ani) deplaseaza anterior intregul etaj mojlociu . Spre 12 ani dimensiunile oaselor se
maresc de 2 ori. Astfel se mareste inaltimea cav nazale.
Mandibula cu timpul se modifica in forma, dar unghiurile geniene se modifica datorita deplasarii
ramului anterior. Forma caracteristica elementele ATM o capata la momentul eruptiei molarilor
permanenti.
Craniul visceral creste intens la baieti 7-8 ani, la fete 14-15. Se maresc dimensiunile Sp.n.post, T-Gn, T-Go, N-Pr, Ba-Go. Gn-Go.
Abraziunea patologic poate fi cauzata de obiceiuri proaste (obiecte strine n gura). Astfel se va
forma dentina de substitutie, provocnd o micsorare a cavitatii dintelui. In partea apicala a
dintilor se produce cement secundar (tablou de hipercementoza).
Eroziunea - declinul progresiv al esuturilor dure coroane - apare pe suprafeele vestibulare
simetrice ale dinilor centrali preponderent la persoanele de vrst naintat i mijlocie. Etiologia
sa nu este pe deplin clar.
Deseori aparitia eroziunii e asociata cu actiunea mecanica, ingestia in cantitati mari de citrice,
disbalanta endocrina in organism. Pe radiografii eroziunea e depistata doar atunci cand sunt
pierdute cantitati mari de smalt si dentina si cand ea capata o forma cu concavitate in centrul
defectului pe contul erodarii mai rapide a dentinei. In aceste cazuri ea da o iluminare ovala sau
rotunda, mai intesnsa in centru.Dimensiunea acesteea e mai mica decat defectul clinic intrucat
modificarile in tesuturile dure nu se reflecta in totalitate. La adincirea eroziunii in cavitatea
dintelui are loc depunerea dentinei de reactiune. Spre deosebire de defectul cuneiform eroziunea
e in portiunea mijlocie a coroanei.
Resorbtia tesuturilor dure poate fi explicata nu doar prin carie. Rezorbtia ce vizeaza portiunea
radiculara poate fi cauzata de procese periapicale, forte mecanice, ocluzive excesive, cresterea
apropiata a unui dinte. Aceste tipuri de rezorbtie se vad clar.
Rezorbtia radiculara multipla
4. Anomalii de numr.
Pentru depistarea acestora, se va realiza filmul panoramic pentru fiecare arcad, de la linia
median spre extremiti.
Ageneziile
Fr a respecta frecvena tipului de anomalie de numr, se consemneaz:
anodontia total sau absena tuturor dinilor, care se ntlnete n mod excepional;
anodontia parial (oligodontia sau hipodontia) este mai frecvent i poate interesa:
un dinte, de exemplu, incisiv lateral superior, molar 3 inferior, premolar 2 inferior, sau
un grup de dini ca n cazul polidisplaziei ectodermice ereditare
Ageneziile dentare mai pot interesa: premolarii 2 superiori, molar 1 i molar 2 superiori, precum
i ali dini.
Trebuie fcut diferenierea ntre agenezie (care a interesat mugurele dentar respectiv) ntrziere
n dezvoltare i erupie sau incluzie.
Mai trebuie menionat c:
agenezia incisivului lateral superior este deseori nsoit de hipogenezia omologului su din
partea opus;
agenezia incisivilor laterali superiori i a premolarilor 2 superiori poate fi nsoit de fante
cranio-faciale de cealalt parte;
trebuie avute n vedere eventuale extracii dentare;
Sunt reprezentai de dinte n plus i se ntlnesc relativ frecvent, n special la nivelul arcadei
dentare superioare (grupul frontal), putnd reprezenta un obstacol n dezvoltarea normal a
dentiiei permanente.
Ei apar ca urmare a mineralizrii mai multor muguri ai lamei dentare sau prin subdivizarea
germenului dentar primitiv.
Se pot dezvolta normal, de obicei sunt mai mici sau rmn n incluzie.
Cnd volumul unui astfel de dinte supranumerar este mai mic (situaie frecvent), el apare sub
forma unui element dentar dismorfic (odontom sau odontoid), de exemplu un molar 4.
Dup R. Cavezian i colab., 1995, se disting urmtoarele aspecte, diagnosticate pe filme
panoramice, pe filme ocluzale sau prin imaginea pe seciuni:
elemente dentare cu morfologie aproape normal:
- molar 4 superior hipoplazic, frecvent bilateral i n incluzie;
- incisiv lateral superior supranumerar, cu un volum redus;
- odontoid meziodens (odonton meziodens) caniniform, unic sau bilateral, cu volum redus,
situat paramedian, frecvent inclus, cu coroana dirijat n diverse direcii;
- premolarii inferiori supranumerari, adesea simetrici, inclui (se ntlnesc rar).
odontoamele
Acestea sunt formaiuni malformative constituite din esut dentar cu structur relativ normal. Se
ntlnesc la maxilar i la mandibul i sunt reprezentate de formaiuni adesea voluminoase, cu
caractere de benignitate.
Sunt depistate, frecvent, la copii, producnd dezordini dentare de tip retenie sau deplasare, sau
pot rmne nediagnosticate dac volumul lor este mic.
Se disting:
odontoame compuse, mai numeroase, i care sunt constituite din numeroi dini rudimentari,
situai ntr-o pung al crei perete are structur conjunctiv, identic cu a unui folicul dentar
normal.
Au volum variabil, i pot reprezenta un obstacol n migrarea germenilor normali sau deplaseaz
dinii evoluai.
Radiografic, odontomul compus este reprezentat de o mas dens (opac) inclus n maxilar
(superior/inferior), format din numeroase microelemente dentare (dismorfice) dispuse
dezordonat, nconjurate de transparena sacului care le conine.
- odontomul complex este reprezentat de o formaiune dens neomogen, format din esut
dentar atipic, fr a se putea identifica un dinte format. Aceasta este relativ circumscris i se
ntlnete mai frecvent mandibular posterior.