CUPRINS

Luerarea Dr. 1

Identificarea rnaterialelor metallce , ". 9

1. L Generalitiiti '" , ", " . .. 9

1.2.. Identificarpa dupa aspect, culoare $i densitate...... 9

1.2 .. .1. Notiuni de bazi... .. . .. .. . 9

1.2.2. Tema practiclI " ' II

1.2.3. Utilaje §i rnateriale , 11

1.2 .. 4. Modul de Iucru , ". 11

1.2.5. Rezultate experimentale " "...................... 12

. 1.3. Identificarea dup·a.. scantei '" .. . . 12

1.3.1.. Not-iuni de baza ".................. 12

1.3.2 .. Tema practica.... 14

1.3.3. Utilaje folosite ,................ 14

1..3.4 .. ModuI de lucru ,..................... 15

1.35. Rezultate experimeatale .. " ' ' .,. '" , .. ' IS

1.4. Identificarea 1lllO: materiale.dnpa simbolizare , , '" 16

1.4. L Notiuni de bata : " ." " , .. " 16

1.4.2. Fontele... .. . .. . . .. . .. .. .. . 17

1.4-.3. Otelurile " 19

1.4.4. Metalele ~ialiajele neferoase...... 31

1.4.5. Tema practica ,... 36

1.4.6. Rezultate experimentale............ 36

1.5. Analiza metalografid...... 36

1.5.1. Nopuni de baza " " "".. 36

1.5.2. Prelcvarea ~j pregatirea esanuoanelor metalografice ,,, ,,,,...... 37

1..5.3. Examenul microscopic , " .. , , " 40

1.5.4. Constituenti metalograficiai metalelor ~i aliajelor , .. " ' ,.... . 44 .

1.5.5. Constituentii aliajelor neferoase. , :....... 55

1.5.6. Tema practica. " " , " ,.. 57

1.5.7. Aparatura ~i materialele folosite " '" " 58

1.5.8. Modul de.lueru .. · " " .. "......... 58

1.6. Analiza spectrala " ." .. " " '" " 63

1.6.1. Notiuni de baz! " " . .. . .. 63

1.6.2. Spectre ~i struetnra atomilor , 63

1 .. 6.3. Mctode vizuale de analiza spectrala. ,........ 64

I.6A·. Metode fotografice de analiza spectrala " ,. .. . 65

1.6.5. TOlna practica " ,......... 68

L6.6~ Aparatoraexpenmeruala " " " 68

1.6.7. Madul de lucru " .. " " .. ". . 69

1.6.8. Comeutariisi concluzii.. : ,.... 69

Lucrarea or. 2 .

AlIali.w predzjei geomdrice ' '" ,.: ,... 70

2.1. Notiuni de bazli , .. ".. :1!D

2.1_1.. Precizia dimensionalli...... 70

2.1.2. Precizia formei geometrice asuprafetelor.c. ,.,," ,., .. ' ,., .. , ,., ., , ..

2. L3. Precizia pozipei reciproce a suprafetelor ," .. , , , ,

2, lA, Rugozitatea suprafetelor. , ..

2.2. Instrnmente pentru detcrminarea precizie! geometrice ,. '" " .

2.2.1. Notiuni de baza , , .

2·.2.2. Tema practica. ..

2.2.3. Instrumentele de masurlHblositc .

2.2.4. Modu:! de lucru .. , , '

2,2.5. Concluzii .. _ , , .

Lucrarea nr. 3

Piese finite. Semifahricate. Compararea pl'oeetke/or de semij'ab,icllre .

1.1. Scopullucrliri. , , ..

3.2. DefiniJii. Scheme de principlu , , , .

3.3, Utilajul folosit. , " , ..

3,4.. ModuI de Iucru , .

3.5. Rezultate experimentale ~i coneluzii. ..

Lucrarea Dr •. 4

Determintuea duritdlii materialelor ; ..

4 .. 1. Notiuni de baza , ..

4.2. Metode de determinare a duriUipi , , ., , .

4.2,1. Determinarea duritiltll prin metoda Brinell , .. , , .

4.2.2. Determfnarea durillitii prin metoda Vickers.. , .. , , .. ," .

4.2 .. 3. Detenninarea durilAjii prin metoda Rockwell , , , , , ...

4.2.4. Determinarea durili1tii BrineU prin metoda Potru , ,.

4.3. Analiza eu element fiait a starii de tensiuni la determinarea duritApi .

Luerarea nr, S

Determinareaunor proprktii{i mecanice ale materialelol' , " .

5.1. Notiuni de baza , , , ..

5.2. fncercarea Ia traetiune ..

5.2.1. Schema de principiu " , .

5.2.2. Epruvete folosite. MateriaJe utilizate ..

5.2.3. Utilajul folosit la reatizarea incercari.i la tractiune , , .

5'.2.4. Modul. de lucru " , , .

5.2.5 .. Rezultate experimentale ~i concluzii., ..

5.2.6. Modelarea ~i simularea mocr¢!rii la tractiune , .

5.3.. inoercarca la eornpresiune ..

5.3.1. Schema de principiu , ,., , .

5.3.2. Eprnvete folosite. Materiaki folosite ., : '" ,. .

5 .. 3.3. Utilajul folosit. '" , , ..

5',3.4. Modul delucrn .

5.3.5. Rezultateexperimentalesi concluzii .

5.3,6. Medelareasi simularea procedeului _.

5 4 in r .' l~· '.'" . .... D···· . ezili .

... ce carea a mCOVOi"re pnn~oc. etermmarea r entel. ..

5.4.1. Definitie. Nojiuru de baza ', ..

5.4.2. Schema de principiu ,. .

5.4.3. Epruvete fo 10 sire , _ ., ..

5.4.4 .. Ulilajul folosir., '" .

5.4.5 .. Modal de lucru .

5.4.6. Rezultatele incercarii si coacluzii .

5.4.7. Modelare ~i simulare ..

75
75
78 <
80
80
81
81
96
96
97
97
97
106
106
107
113
113
114
114
119
124
127
130
132
132
132
132
135
136
137
142
142
144
144
144
146
146
146
147
148
148
148
1.49
149
151
151
153 Lacrarca nr, 6

Determina.reQ u.nor propritdl1(i tehnologic« ale malel'ialelor....... .. 155

6.1. NOliuni de baz 'L '" . . . . .. .. .. . .. . .. .. . . 155

6.2.. Inccrcarca de ambutisare dupa metoda Erichsen.i. 1.55

6.2.1. Defi nire, Scheme de principiu.... . .. .. .. . 155

6.2.2. Epruvetc, materials folosite " , ,.. 155

6 . .2.3. Aparatura folositA , _. 156

6..2.-1-. Modul de iUCfU... 157

6.2.5. Rczultate cxpcrimcutale ;;i concluzii '.. .. 157

6.2.6. Modclarea ~i simularca proccsului............ 158

6.3. inccrcarea 1.1 inf.'i~ur.lre a sarmclor.. , 159

6.3.1. Dcfinirc. Scheme de principiu... 159

6.3.2. Epruvetc, Materiale falasite...................... 159

6.3.3. Aparatura folositiL......................... 159

6.3A. Modul de lucru _.............. 160

6.3.5. Rczulratccxpcrimcntalc ~i conciuziL....... 161

6.4. fm:crcarca 13 indcire altcrnanta a silnnelor...... 161

6.4 .1. Scopul 1 ucrarii. Schema de principi u a lncerd.rii , '" .. . 161

6.4.2. Epruvctc, matcriale folosite .. , 161

6A.3. Utilajul folosit..................... 162

6.4.4. Modul de lucru... 163

6.4.5. Rezultate cxpcrimentale ' 164

6.4.6. Modclarc ~i simulate fcnomene·.................. 165

6.5. lnocrcarcn la aplatizara.; 166

6.5.1. Definite Scheme de principiu...... 166

6.5.2. Epruvclc folosi.te. Materlale utilizate ,..... 167

6.5.3. Aparatura de 1nc:crcare ,...... J 68

6.5.4. Modul de: cfeetuare a in cerearii .. 168

6.5.5. Rezultatc Si concluzH... 168

6.6. iIlccrcarca la largirc...... 169

6.6.1. Definire, Scheme de principiu... 169

6.6.2. Epruvcte folosite. Materiale utilizate.v.... 170

6.6.3. Aparatura detncereare ;...................... .170

6.6.4. Modul de lucru........... 170

6.6.5. Rczultate expcrimentale si conchraii..; 171

6.7. j ncercarca ta lndoire altemanta a tablelor ~i bel17.ilor... . .. . . . . .. . .. . .. .. . . .. 171

6.7.1. Scopul lucrarii, Schema de principiu a mcercarii.... 171

6.7.2. Epruvete folosite, Materiale utilizate ,.. . 172

6.7.3. Utilajul folosit.............................. 172

6.7.4. Modnl de lucru......... 173

6.7.5. Rezultate experimentale " ". 174

6.8. incercarea la rasucirc a si'innelor '.. .. . . .. . 174

6.8.1. Definire. Scheme de pru1c1 piu :... 174

6.8.2. Epruvete folostte. Materiale utilizate , ,............ 175

6.8.3. Utilajul folosit la realizarea inccrclrii......................... 175

6.8 .. 4. Rezultate experimentale $i concluzil ; 176

6.9. Incercarca la indoirc........................... 177

6 .. 9. 1. Defillilie. Schema de principiu.... .. . . .. . .. . .. .. . . . . 177

6.9.2. illccrcarea la indoire simpl.a ".. 179

6.9 .. 3. lncerearea la dubHl indo ire : , . . . . . . . . . . . .. . .. . . .. . .. . . . . . . . . . . .. 182

7.1. 7.2. 7.3. 7.4.

Lucrarea nr. 7

Determinare« un.orproprieta# telJn%gice de tumare ale memlelor II tiiajelor .

Scopul lucrarii. "" ' " ..

Terminologie speciflca, , , .. , , ".

Utiliajul folosit 'O' ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ,',., •• , •••••• ".,",.,' ., ••

Modul de Iucru , , , .. ,' , .. ""." " ' ..

7.4.1. Determinarea fluiditli.tii metalelorsi aliajelor tarnate in piese. '" "."., .. , ..

7.4.2. Detcrminarea volumului retasurii., , , .. , , ,." ' , .. ,

7,4.3. Determinarea contractiei linfare in stare solid~, .. , '.

7.4.4. Modelarea ~i simularea procesului de tumare., ,." .. ". '.' ,., ,. ' .

Rezultate experimentale ' .. " , ., .. , " ,., . ,

Luerarea nr. 8

7.5,.

8.1. 8.2.

,

Ohfittere(l piesetor setnlfabricat pritt tarnare , , ' ,." .. ,.

Scopul lucrsrii , , .. , ..

Procedee tehnologiee de rumare. Scheme de principia , . ,'O ••••••••••••••• , ••• , •••••

8.2,.1. Turnarea 1n forme temporare din amestec de formate obisnuit, ..

82.2. Turnarea in forme coji cu modele u§or fuzibile , , , , , ..

8.2.3. Tumarea in forme permanente (coehile) flr6 supraptesiune " .

UtilajuI folosit , , , , .

Modnl de lueru " .. " " .. " , .. , " .

8.4 .. 1. Tehnologia de tumare in forme remporare din amestec de formere obisnuit..

8.4.2. Tehnologia de turnare iii forme coji ell: modele usor fuzibile , .

8.4.3. Tehnologia de turnare in forme permanente f"i1rl'i suprapresiune .

Rezultateexperimentale §i concluzii ., , " , ,.

Lucrarea ar. 9

Determinarea UltOT pfoprietli(i de plusticitate ale materialelot" ".

Legile de bam ale pretucrarii prin deform are plastica , . , ," ..

9.1.1. Scopul lucrarii " .. " .. " , .. , ""." , ."., .

9.1.2. Definitii " , " " ..

9 .1.3.. Utilajul folosit: , , .. " .. , " .

9.1.4. Modul de lucru , ,., " "". ''' ',.'"

Procedee de prelucrare a table lor 'O ••••••••• " , ••••••• " •••••••••••••••••••••• , ••••••••• , ...

9'.2.1. Scopul lucrl'i:rii. ,,, , , " .. "".,

9.2.2. Procedee de prelucrare a tablelor prin taiere ..

9.2.3. Procedee de prelucrare a tablelor prin deform are plastidi .

9.'2 .. 4. Utilajul folosit " , .

9.2.5, Modul de lUClU , , ,. , , ..

8.3, 8.4.

8.S.

9.1.

9.2.

Lucrarea nr. 1 0

UJih111J $i tehnologi« sudiirtl manu ale cu .ar«: electric, CII eke1rozi tnvelifi. . .. . . 227

10.1. Scopul lucrarii, ".. 227

10.2. Schema de principia a procedeului.. 227

10.3" Urilajul folosit........ 228

10.3. l.Sursa de: curent, , , , .. , ,.. . . . .. . . . .. . . .. . .. .. . . . . . 228

10.3.2, Alte elemente folosite la sudarea manuala eu arc electric ,........... 236

10.3.3. Modul de lucru , '''".......... 238

10.3.4. Alegerea utilajului pentru sudare "... 253

10.3,5. Sia bilirea regirnului de sudare, . .. . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . .. . . . . . 253

10.3.6. Stabilirearegimului termic , ,," 257

10.3.7. Controlul cusarurilor sudate , , , " , , ,................. 258

10.3 .. 8, Stabilirea tratamentului termic "............... 260

184 184 184 187 188 188 189 191 193 193

194 194 194 194 197 198 199 199 199 202 204 205

2,06 206 206 206 213 214 217 217 218 221 222 224

lOA. Modul de lueru , 261

10.:5, Rezultate experimentale $i concluzii , :... 262

Luerarea nr.ll

UtJlajlll # telmologia sndiJriiau.tomate etl arc electrlc sub sind de flux . .. . . 263

11. 1. Scopu llucrarii "...... .. . .. .. . . . .. . 263

11.2. Definite. Scheme de principiu ,... . .. . .. 263

1 1.3. Utilajul folosit. . . .. .. . . . .. . .. . .. . .. . . . . . .. 264

11.3. L Sursa de cnrent de sudare " ,.. . . . .. . . . . .. . . . .. .. . . . . 265

11.3.2. Traetorul de sudare ADS 1000-2.................................. 266

11.3.3. Schema electric! a autorn atu lui. ' 270 .

11.3.4.Cofretul instalaliei de distributie ~i aeponate................. 272

11.3.5. Pomirea ~i functioaarea instalatiei ADS 1000-2.................. 272

11.4 .. Modul de lucru. 274

1104.1. Analiza materialului de bazlL............................. 275

11.4.2. Analiza materialului deadaos....... 275

11.4.3. Analiza rnaterialelor de protectie a arculuielectric '" 276

1104.4. Stabilirea regimului desudare " 277

11.4.5. Stabilirea tratamentelor termice ,.: , .. . 283

11.4.6. Controlul cusaturilor sudate " .. "'" 283

11.5. Modui de lucru....................................................................................... 283

11.6. Rezultate experim en talesiconcluzii , 1 •.•••••••••••••••••••••••••••• ,. • ••••• •••• 284

Lucrarea m.ll

Utiiaju! # telmoiogla sudlirii eu arc electric fn mediu de gaze protectoare.......... 285

12.1. Scopullucrarii. , ~........ 285

12.2. Definite. Scheme de principia , . . . . . . 285

12...3. Utilaje folosite.... 290

12.3.1. Bchipamente pentru sudarea WlG............. 290

12.3.2. Echipamente pentrusudarea MIG~MAG ,... 292

12.4.. Modul de lucru , ,.......................... .. . . . .. 298

12.4.1 . Analiza materialului de baza (m. b. ) f. •• •.• 298

12.4.2. Pregarirea pieselorin vederea sudarii '" . . . . .. 298

12.4 .. 3. Alegerea materialului de adaos {m.a.).......... 302

12.4.4. Alegerea gazului de protectie ,..... 304

12.4.5. Stabilirea parametrilor regimului de sudare "..................... 307

12.4.6. Controlul final. , " 311

12.4.7. Stabilirea tratamentelor tennice post sudare..... 312

12.5. Rezuitate experimentale _ : ,......... . . . . . . 312

12.6. Modelareasi simularea prccesulul de suuare.................... 31:5

12.7. Concluzii. : , ",...... 315

Lucrarea 01'.13

Utilajulfi leim%gill. slIlli'irii electricep,.JIt p,.esiune prln rezlstenld fn. puncte.. .. 31_.6

13.1. Scopul lucrarii. ". .316

13.2. Definitii. Scheme de principlu : " , . , '" 316

13.3. Utilaje si dispozitive folosite la sudarea prin rezistenj1i in puncte , .. ' .•.... 318

13.4. ·Tehn~logiasudarii prin preslune prio rezistent'A in p~ncte a diferitelor mat~riale

metalice , ,' , ....................•.... , , .•.. , , ,.' , ,. 321

13.4.1. Prega.tirea. pieselor in vederea sudarll.. , .. , .•..... " ..•...... ,' .. ,. , ,.,...... 322

13.4:2.Cootrolui initial al pieselor de sudat, , ; .•....•. , ,...... 3.22.

13.4 .. 3. Stabilirea parametrUor regirnului de sudare.. .•..• ,. ,... •..................... 322

13.4.4. Alegerea utilaJuluipentru sudare............................................. 333

13.4.5. Executia sudarii propriu- zise , ~ ,.,.,.,..

13.4.6. Controlul final al tmbinAOi. '" .

13.5. Modul de Iucru ,., ..

13.6. Concluzii, , , 6Wl , .. , , .

Luerarea nr. 14

Utilajul # tehnologla $udllrli manuale cu jlacllrl1 de gau , •.... , •• , ..

14.1. Scopul lucrarii. .

14.2. Definitii, Scheme de principiu , , ..

14.3. Utilajul folosit. , , .. , .

14.3.1. Generatorul de acetilena , , .

14.3.2. Supapa h idrau ticA de siguranu , , .. ," "., " ..

14.3.3. Butelia de acetilena ~i oxigen , ..

14.3.4. Reductoarele de presiune pentru oxigen $i acetilena .......• , , .

14.3,5, Trusa pentru sudare ~i taiere oxiacetilenica .. , .. ,."., .. ,., .. , ..

14.3,6. Tuburile de cauciuc pentru conducerea gazelor ~i accesorii " .. " ,,,,,, .

14.4. Modul de Iucru ,.", , , "" , , .. ', .. , .. ,., " , "",

14.4. J. Tehnologia sudarii manuale prin topire cu flacru-A de gaze ..

14.4.2. Tehnologia de sudare a unor metale ~i aliaje foarte des utilizate., .

14.5. Rezu Itate experimentale si concluzii, , , , , , , ,.,.

Lucrarea nr. 15

Utilajul # tehnologia taierii cu flacdrd de gaz a materialelor meta/ice."",."., .

15.1. Scopul lucrarii, ", , , , "

15,2. Definitii. , ,., , , .. , , .

15.3. Utilaje folosite la taierea cu flacll.ra de gaze , ,."."

15.4. Modul de lucru , , .. " ".,."" .. ,.,., ., ,., .. ,., , .

15.5. 15,6.

,';.

Operatiile necesare realizarii unei taieri, , .. ,.". , .. ,., ,." ,., .. , .. ,., ..

Rezultate experimentale .. , , ,., ,., , .. ,.,

Lucrarea nr.16

Lipirea materialelor ,.".", , , " " , .. "", ,., , ,., ..

16. L Scopu I 1u crarii. " " ., .

16.1. Definitii. Scheme de principiu, .. , "., , , .. , , .

16.2, I, Lipirea eu adezivi ,. ,., .. , "., .. , , , .

16.2.2. Lipirea ell material de adaos metalic ",., , ., , ..

16.2.3, Lipirea eu ciocanul de lipit.. ., . .,., " .

16.2.4. Lipirea ell flacltr! .. , , , .. " , "., .. , "." ,..

16,2,5. Lipirea cu pistolul de lipit..., .•........•... , ,., .. , , , ., .. ,.,.

16.2,6. Lipirea in cuptor.i.c.. ,., ,.,."" ,.,., .. ,., ".,., .. ,.,

16.2.7. Rezultate experimentale ~i concluzii. , .

Luerarea nr. 17

Recondluonarea pieselo», "."",."., , ..

17.1. Notiuui de baza , .. " , .. ,.,.,,, ,, , ,.,., ,., , , ..

17.2. Definitii, Scheme de principiu ,., .. , , , .. ", , ".

17.2.1. Incarcarea prin sudare manual! cu arc electric" , ,., ,,.

17.2.2. incarcarea prin metalizare " " , ,., .

.. 17,3. Utilajul folosit. .,." .. "." .. " " " " ..

17.4. Modul de lucru , ,., ,.,."" , , , " , ., , , ...

17.5. Rezultate experimentale ~i concluzii.. .. , .. " .. , , " , .. , ,." , , ,, .. , ..

Lucrarea nr.18

incerctiri de deJectoscople nedistructivti .. , .. ., , , .. "" ', , , .

18.1. GeneralitAti..,."., " , , ,., .

333 333 334 336

338 338 338 340 341 342 342 344 346 348 348 348 354 358

362 362 362 363 370 370 372

373 373 373 373 379 387 387 388 388 389

390 390 390 390 394 398 398 399

400 400

18.2.2. Definilil. Scheme de principiu" .. ' , 00' 4u I

18.2.3, Utilaje felesite " , .. ' , , .. ,'. ' ,. '. 402

18.2.4. Modul de lUCIU , " .. , "., ' •• " ' ' "" 402

18.2.S. Rezultate experintentale $i concluzii " .. , ., " .•... .. 404

18.3. Defectoscopie cupulberi magnetice '" e '" ,., 405

18.3. L Scopullucrnrii, ,.'. '" , , , . 405

18.3.2. Dcfinitii, scheme de principiu ' ,. . . .. .. .. .. 406

18.3.3. Utilajul folosit " ,.. . 409

18.3,.4 .. Modu1 delueru , ," ,..... 410

18.3,5. Rezultate expecimentale $i concluziL:... 410·

18.4. Defectoscopia cu rndiatli penetrante .....•. , , .. " ,.... 411

18.4.1. ScopuI luCl'llrti ' , , .. , ,.. 411

18.4.2. Definitii, scheme de principiu.... 411

18.4.3. Utilajul folosit , , , ," 414

18.4 . .4, Modul de lucru. " ,............ 415

18.45. Rezultate experimentale §i concluzii ,.. 416

18.5. Defcctoscopia co ultrasunete '" , , , .. ' ,. 418

IS.5.1. Scopul lucrarii , ' , ' ". 418

18,5.2. Definitii, scheme de principiu............ 419

18.5 .. 3. Aparatura foiositJ:"" , " .. "., , " 422

18.5.4. Modul de lucrn............ 423

l8.S.S. Rezultate experlmentale Ij.iconcluzii , .. ,,, 427

18,6. Examinarea, .nedistructiv.i1 prin termograflere in infJ'aJ'OfU. ,. '.', . .. 427

1:8.6. L Scopullucrrui.i " , " "" .. , ""., " , ,...... 427

18.6.2. Definitli. seheme de principiu.............................. 427

Bibliografie , , ' , ' '" " '., , , ,' ,,, ,"'''' '" , ' 444

intirumar de laborator

9

Lucrarea Dr.1

IDENTIFICAREA MA'fERIALELOR METALICE

1.1. GeneraHtati

Identificare unui material metalic, determinarea calitativa §i cantitativa a compozitiei sale chlmice sunt probleme importante ale activitatii industriale, inntrucdt calitatea materialului este esentiala 'in buna functionare a organelor de masini. Problema identificarii se pune mai ales In cazurile necesitatii utiliz8rii unor rnateriale de uz curent pentru care nuexista in mod exprescertificate de calitate sau marcaje certe, al repararii §i reconditionarii, 31 reutiIizarii materialelor din _ deseuri, at proiectarii unor masini sau piese dupa modelele acestora, at elaborarii materialelor, sau al fabricarii unor piese ell prescriptii legale In acest

sens,

Dintre metodele de identificare sumara a materialelor, cele mal des folosite sunt: identificarea dupa aspect, culoare, $i densitate; identificarea dupa .sunet; indemificarea dupii feromagnetism $i reactia ell sulfat de cupru; identificarea dupe scdntet.

Dintre metodele de identificare precise, cele mai des folosite Bunt: analiza chimicd; analiza spectra/a; analiza mtcroscopica, analiza roetgeno-structwala; analiza dilatometricii ~i analiza termomagnetica.

in cadrul unor lucrari de laborator vor f abordate doar catcva dintre metodele de identificare mai sus enumerate.

1.2. Identificarea dupa aspect, culoare,i densitate

1.2.1. Notiuni de bad

Pentru identificarea globala, aproximativa, a unui material metalic se apeleaza la cunostiintele generate despre metale ~i aJiaje rnetalic x privind:

aspec'tufsupraf""etei n1e'ta1L11ut~ luciul e,3T;fIc:;t"er.is"1;.ic"", R:J-r.rna ,sc~~~"fa.l'~;r, t<'~~ItI~I'L!. e:l'OU ..... DC

piesei, indiciile privind modul probabil de .oblin~r~ a ~iesei. sau 31;;mlf"abnca\.uh .• "

culoarea si densitatea aproximativa a matena~ulUl plesel. studiate. ~ .. " . ..

Din punctul de vedere a1 aspectului sup rafetei , se pot mtalm suprafe~e

brute, caracterisrice operatiilor de elaborare a semifabt:icateIor (tumare, defonnar~ piastica, sudare etc.) sau suprafete preJucratecu 0 .anumita calitate a suptafetel rezultate din prelucrari prin aschiere ~i microaschiere etc.

Tabclul 1.1. Culori §i densitdfi ale unor materialemetaliee:

MateriaIe metalice usoare
I Li.tiu Li 0,53 Alb-argintiu
2 Be-riliu Be 1,86 Cenusiu luciu metalic
3 Magneziu Mg 1,75 Alb-arzintiu luciu me-talk
4 Calciu Ca 1,55 Alb-argiutiu mat
5 Bariu Ba 3,61 Alb-argintiu mat
6 Alnminiu Al 2,70 Alb-argintiu mat
7 Titan Ti 4,5 AJb~argilltiu
Materiale rnetalice arele
8 Valla diu V 5,96 Cenusiu
9 Crom Cr 7,1 Alb~1.I§Or z.lbastmi Iueiu
metalic
10 Mangan Mn 71 Cenusiu
11 Fief Fe 7,86 Cenusiu
12 Fonta 7,3 Cenusiu
13 Otel carbon 7,8 Al!Hen~iu
14 Otel inoxidabil 7,83 Alb-argintiu
15 Cobalt Co 8,9 Cenusiu
16 Nichel Ni 8,9 Aib-cenu~iuluciu metalic
17 CUPru . Cu 8,9 Rosiatic
18 Zinc Zn 7,14 Alb-albastrui lucia metalic
19 Alama 8,4 Galben~portoealii.t
20 Tombac 8.,6 Anllniu
21 Branz 8'~75 Gruben
22 Zamak 6,95 Cenusiu
23 Staniu Sn 7,31 Alb-argindu IUC1U meta-lie
24 . Stibiu Sb 6,58 Alb-cenusiu
25 Niobiu Nb 8,4 Alb-argintiu
Materiale rnetaliee foarte grele
26 Molibden Mo 10,2 Alb~argintiu
27 Argint AI!. 10,5 Alb-argintiu
28 Plumb Pb 11,34 Cenm~ju~albastru.i
29 AUT Au 19,3 Galben luclu metalic (auriu) Nr. Crt. Metalul Simbolul Densitatea xlu" kgimJ

chirnic

Culoarea

fnJruma,. de laborator

11

Metalele ~i aliajele metalice care au 0 rezistenta mare la coroziune prezintA luciu meta.llcin suprafata prelucrata un timp foarte indelungat (ofelurile inoxidabile, alamele, bronzurile, Ni, Cr etc.). Metalele sialiajele metalice care se oxideaza in atmosfera prezinta luciu metalic numai irnediat dupa prelucrarea prin qchiere. Dupa un limp, datorita formarii oxizilor metalelor componente, supnfata pieselor devine de regula mata sau eapata culori caracteristice acestor oxizi,

Gama de culori pe care 0 prezinta rnetalele ~:ialiajeleeste destul de

restnlnsa Ili anurne (tab. 1.1); p cenusiu (fonte);

~ cenusiu-argintiu (oteluri, aliaje antifrictiune, V, W, Be, Mil, Ca, Sb); ~ cenusiu-albastrui (Pb);

• argintiu (Ag, Li, Ni, So, Nb, Ti, Mo, etc.); ~ alb-argintiu mat (Ca, Ba, AI,.1\1g, etc.);

~ alb-albastrui (Cr, Zn);

- galben-portocaliu, In diferlte nuante (Au. allaje de cupru);

- rosiatic "aramiu" (Cu, tombac).

Dupa cum se observa, este foarte dificil sa se identifice un material ::lOmind numai de la culoarea acestuia, pe de 0 parte pentru ca sunt multe nuante 1~ aceleiasi culori, pe de alta parte pentru ca sunt aliaje care au camaceeasi culoare. De aceea se iau In consid.erare ~i alti Indici cum ar fi: densitatea, aspectul suprafetei tumate, deformate plastic, sau obtinute prin alte procedee,

Din punctul de vedere al densitatii, materialele se clasifica in matertale '4oare (p < 5· 1 O~ kgfm~, materiale grele (p == 5·10] kg/m] ... 104 kg/m'), §i ateriale foarte grele (p > 5.104 kg/nr').

1.2.2. Tema practicii

Se vaidentifica rnaterialul, din care sunt confeetlonate unele piese sau esantioane de metale si aJiaje, pe baza culorii, densitatii ~i apectului suprafetei.

1.2.3. Util.aje ~i materiale

Aparatele necesare pentru determinarea densitatii sant:

• balanta tehnica; .

. ~. eilindru gradat, pentru lahorator;

- vas prismatic sau cilindric, cu volumul minim 21itri.

1.2.4. Modul de Iucra

Masa esantiomnui metalic m se va determine pnn cantarire ~I se va _ prima in kg.

12

Identificare« materialetor metal/of!

Volumul esantionului metalic V se va determine prin cufundare in apA folosindu-se cilindrul gradat ~i se va exprima in m3.

Densitatea se va calcula eu relatia:

m 3

P ~ - [kg/m"]

V

(1.1)

Se vor studia suprafetele neprelucrate, prelucrate sau de ruptura, in vederea eulegerii de informatii suplimentare: felu! preluordrii; martmea §'i forma gr.luntilor cristalint; grosimea peretilor sau nervurilor; marimea razelor de racordare etc.

1.2.5. Rezultate experimentale

Rezu It at ele se vor notaintr-un tabel asemanator cu tabelul 1.2, comparandu-se ell cele din tabelul 1.1.

Tabelull.2. Rez.ulltlte equ .. trimentnle.

Nr. Simbolul Calcarea

crt probe;

A spectu I suprafetei

Masa [KgJ

Volumul [n:?l

Densi ta tea. 11aterialul p rkg/m3]

2

I

3

4 'I

1.3. Identificarea dup.ii scantei

1.3.1. Notlnni de baz·a

La polizarea unui aliaj se produce de obicei un fascicul de scantei, care difera de la metal la metal. Fasciculele de scantei sunt aleatuite dintr-o serie de raze ·§i scantei, Razele rnaterializeaza traiectoriile unor particule desprinse din materialul polizat ~i aduse Ia incadescenta datorita Incalzirii prin frecare, iar scsnteile marcheaza locul in care carbonul din aceste particule arde in oxigenul dinaer, ell formarea de CO2, deci eu 0 crestere brusca de velum.

La anumite temperaturi •. in aer ard ~i metalele din aliaje. Producerea de fascicule de scantei este caracteristica unui numar mare de metale dar ~i altor elemente. Sunt msa metalecare nu dau fascicule de scantei (de exemplu Cu, Ag, Zn, AI, Ph, Sn, Pt). Metoda seaplica pe larg otelurilor, in ateliere obisnuite si necesita mu.itii experienta din partea operatorului.

Ifdrumar de loborator

13

Fonna faseiculului de scantei depinde de proprietatile elementului ectiv cum ar fi: temperatura de topire, temperatura de vaporizare, temperatura f entalpia oxizilor.

Fasciculele de scantei se deosebesc intre ele prin nllmarul de raze (fascicul gat sau sarac), lungimea raze/or, numarol de sedntei de pe a raza, forma scantetlor (fig. 1.1), Iuminozitatea precum si prin culoarea razelor ~i a scdmeilor.

a

<0,1 %C ~O,15%C ""O,2%C

b

d

Fig. 1.1. Diferite tipuri de fascicule de scantei:

a - sarac; b - sub formii de lance; c - ramificat; d - bogat,

Cuioarea fasciculelor depinde tn mare masura de natura ~i de temperaturaparticulelor de metal desprinse prin polizare.

Luminozitatea faseieulul de scantei depinde de foarte mult; factori, Ea creste odata eu cresterea apasarii piesei pe piatra de polizor ~i eu marimea vitezei de polizare ~i depinde de asemenea de natura materialului, de refractaritatea lui §i de modificarile suferite anterior de aeesta (mod de topire, mod de prelucrare, tratamentul tennic etc.) .

. Pentru a obtine faseiculele de scantei usor de observat ~i cat mai representative, epruvetele se apasa usor pe piatra de polizor (eu 1 ... 2,5 daN/cm2), iar viteza de polizare de 13 ~ I S mls estecea mai indicatl.

Duritatea ~i granulatia pietrei trebuie sl fie medii.

Datorita numarului mare de factori care inf1uenteazA forrnarea fascicuLelor de scantei, incercarea nu este intotdeauna concludenta. in unele cazuri materialalele pot fi determinate eu preeizie (fonta cenusie, otel rapid, otel bogat aliat eu crom etc.), in altele se pot detennina in masur!, grupa din care face parte materialul (de constructie sau de scule), iar in alte cazuri incercarea nu poate pune in eviden~ natura materialului respectiv.

Dintre elementele aflate frecvent in compozitia otelurilor, carbonul se manifesta prin culoarea alb-galben ~i prin cresterea numarului scanteilor ~i

ldenttficorea mater/ale/or metoltce

ramificarii lor practie proportional co crestereaeontinutului de carbon. Manganul se manifests prin luminozitate mare. cromul prin culoare gatben sau galbeaportccaliu-roz, jar wolframul prin culoare ro~iatica (fiind foarte refractar).

Aspectul fascicului luminos este influentat in mare masura decontinutul de carbon: cu cat otelul are mai mult carbon, cu atat scanteile sum mal ramificate sifasciculul este mai bogatin scantei ..

in functie de asp ectu I fasciculului lurninos otelurile carbon pot fi user incadrate in trei grupe principale.

- otelurile moi sau de cementare (C :s: 0~20/0), unde se observa prezenta scanteilor in forma de lance;

- oteluri Ie semidure sau de tmbunatiilire (C = 0,3 ..... 0, 6%C), unde f ecare scanteie are 2 ... 3 ramificatii, jar razele au 2 ... 6 scantei;

- otelurile dW'e~i extradure sau de scule (C .... 0,7 .. .1,2% C), unde exista multescantei mad ~i foarte ramificate,

Otelurile rapide prezinta un fascicul lung cu un numar mie de raze, ell scantei In forma de picatura de culoare ro~iatica. Luminozitatea sclzuta este datorata refracteritatii inalte a acestor cteluri care au un co nti nut foarte ridicat de W' (fig. 1.1, a),

Otelurile pentru scule, inalt aliate cu Cr prezintl un fascieul scurt, rela.tiv bogat in raze. Daterita duritatii rnari a acestor oteluri este necesarea forts de apasare a epruvetei sa fie mal mare pentru a se forma fascieulul, Scan.teile au un nucleu lumines bine conturat, sunt puternic rami fi eate, soa.nteUe formandu .. se una din cealalta. Culoarea scant,eilor este portocalle cu nuante roz.

Fontele prezinta un fascicul relatlv sc.urt, foartebogat in raze fine, de culoare variabila de Ia rosu-vislniu la galben, cu sodntei spre eapatul fascieolului de raze. Scanteite au 0 lance cehtral~, tnconjurata de multe ramiflcap], care se intersecteaza formand stropi minusculide culoare galben-portocaliu,

l.3.2. Tema practica

Tema practica presupune identificarea grupelor de aliaje din care fac parte probele indicate de cadrele didactice Indrum!toare, tinand cont de eele prezentate anterior.

1.3.3. Utilaje folosite

Se foloseste un polizor obisnuit, dotat eu un dispozitlv prezentat ca principiu in figura 1.2.

Epruvetal I rezemata pe picsa de sprUill 2, este.apilsata. pe piatra de polizor 3, cu 0 fnrta F, aproximativ constanta.

fndrumar de loborator

15

Fascicolul 4 se va dezvolta pe directia tangential! circumferintei pietrei abrazive in punctul de contact.

3

Fig. 1.2. Schema de prindpiu a metodei de identificare prin scantei:

1 - epruveta. de incercat; 2 - dispozitivul de prindere ~i aplsare a epmvetei de tncereat; 3 - p.iatm abraziva; 4 - fasciculul desclintei.

Se utilizeaza 0 piatr! abraziva de granulatie medie avand 0 turatie suficient de mare ca sa asigure viteza de polizare indicata.

1.3.4. Modul de lucru

Fiecare epruveta va fi supusa polizarii §i se var stabili urmatoarele caracteristici ale fasciculului de scantei: lungimea jasclcuJului; numlirul de raze dill fascicul; numar mediu de scdntei pe fiecare razli; forma sctintei lor; culoarea scdmeilor ~i liniilar. Se vor folosi esantioane marcate pentru a se usura identificarea,

1.3.5. Rezultate experimeotale

Se va desena fasciculul de scantei observat pentru tiecare epruveta incercata, se va. descrie ,i in functie de caracteristicile acestuia se va dete.mina grupa de material din care face parte fiecare epruveti.

Apoi se va raspunde la urmatoarele Intrebari:

16

Identifiearea materia/eJor metalic«

- care sunt caracteristicile Iascicolului de scanteicare permit identificare

materialului ?

- care sunt rnaterialele care dau fascicul de scantei la polizare ?

- care este infuenta continutului de carbon asupra fasciculului de scsnte! ?

- care este influenta diferitelor clemente de aliere asupra fasciculului de

scantei ?

- la polizarea carer materiale, presiunea epruvetei pe disculabraziv trebuie sa fie mai mare (exemple) ?

Se va campara eficienta identlficarii dupa fascieulul de scantel cu eea a altor rnetode de identificare ~i analiza.

1.4.1. Notiuui de bad

1.4. Identifiearea unor materiale dupa simbolizare

Este de mentionat ca dinamica dezvoltarii materialelor, cresterea exigentelor, abordarea unor Doi domeniieconomice aucondus la mai rsra folosire sau chiar la disparitia unor maieriale si la aparitiaaltora nol,

Spre exemnlu, in prezent, In nractica industriala se folosesc foarte rar metalele pure ~i se folosesc pe scara Iarga aliajele acestor metale, care au proprietati net superioare.

Odatacucresterea exigentelor au aparur, se dezvolta ~i se raspandesc tot mai rnult materialele compozite, matcrialele inteligente, ceramica tehnica etc.

Materialele utilizate in practice industriala sunt definite in cadrul standardelor de stat, denurnite pe SCUtt STAS-url.

Acestea sunt norme cu caracter de lege ~i contin urmatoarele date

referitoare la un material:

- denumirea rnaterialului;

- modul de simbolizare,

- calitatile de materiale (marcile) la Care se refera standardul respecriv;

- compozitia chimica;

- proprietaple fizico-chimice, mecanice, tehnologice ~.i modul de apreciere

a acestora;

- forma de livrare, dimensiuni;

- modul de marcare.

Materialele metalice se Impart in doua mati categorii. feroase _,i neferoase. La randul lor materialele feroase se impart in fonte ii ole/uri, iar

materialele neferoase se impart in grupe in functie de metalul de baza: cuprul ~i aliajele de cupru, aluminiul $i aliajele de aluminiu, magneziu! ~i aliajel« d~ magneziu, zincul ~i cdiajele de zinc, plumbul ~i aliajele de plumb etc.

ltfdrumar de laborator

~~----~----------------------------------------------- .... - .... -

17

Materialele nemetalieesicele neconvenponale vor fi prezentate incapitole separate.

1.4.2. Footele

"

Fontele se clasifica 10 doua mari categorii: ~ fontele brute sauJontele de primafuziune (fontele pentru turnatorie);

.~ fontele de a d011a fusiune sau footele turnate in piese.

Fontele de prima fuziune se elasifica dupa eompozitia chlmicatn Janie brute nealiate (avand continuturile de Mn si Si sub 5%) ~i Janie brutealiaie (avand continutul de Mn ~i Si peste 5%, precum ~i elemente dealiere ca Ni, Cu, Cr, V), iar dupa stmctura in fonte albe §ifonte cenusii. In fontele albe, carbonul se afla numai sub forma de ferita san cernentita si de aceea, in spfutura, aceste fonte prezinta 0 culoare alb ~ sidefie. in fontele cenusii, carbonul se afla ~i in stare libera sub forma de Iamele de grafit fii de aceea, 1:n spartum, aceste fonte prezinta culoarea cenusie,

Conform standardelor in vigoare, fontele de prima fuziune fji simbolurile

lor sunt urmatoarele:

- fomele obisnuite pentru turnatorie B FK 0, ' .. " FK 5; B fontele specialepentru tumatorie - FX 1, .. " FX 7; ~ fontele pentru cfinare - F AK 0, , .. ,F AK. 4;

-fontele oglinda-. FOg;

~ Jontele silicoase - FS;

- fontele silicoase oglinda _. FSOg;

La toate aceste fonte literele din simbol sunt urmate, de regula, de 0 cifra care indica ordinea din standard a fontei respective (de fapt, compozitia chi mica data in tabella numarul de ordine respectiv). In cazurile fontelor pentru turnatorie, ale fontelor speciale pentru turnatorie ~i al fontelor pentru afinare, dupa cifra de ordine din standard poate urma un grup de treicifre care indica in ordine:

. - prima cift! -conpnutul mediu de Mil, in%;

- a douacifra- continutul mediu deP, in zecimi de%;

- a treia cifra- continutul mediu de S, in sutimi de%.

Spre exemplu, FK2-125· este 0 fanta. obifjnuita pentru turnatorie cu numarul de ardine In standard 2 care contine in medie 1% Mn, 0,2%P §i 0,05%S.

Fontele de a doua fuziune (sau fontele turnate in piese) ~i simbolurile lot sunt urmstoarele (fig. 1.3):

, ~ fontele cenusii ell graft! lamelar (exemplu: Fc200), se caracterizeaza prin

proprietati rnecanice bune (Rm = 100 - 400 Nlmm2), duritate medie (120 - 360 HRB), turnabilitare foarte buna ~i aschiabilitate relativ hunri, (in simbol, cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune in Nimm2);

- fontele maleabile (exemplu: Fma300 sao Fmp450 sau Fr.,n400), se

18

Identificarea materialetor me/alice

caracterizeaza prin prcprietat] mecanice foarte bune (Rm poate ajunge 1a 700 N/mm2, duritate medie 200 - 270HRB), turnabilitate buna §i aschiabilitate relativ buna.

Fonte de prima fuziune

§ Fonte Qbi~nuite FK 2 - 125 Fonte speciale FX-4

_ Fonte pentru afinare FAK3-124

Fonte oglind.li FOg J

Fonte silicioa$C FS2

Fonte silicioase oghndli FSOg I

Fonte de a doua fuziune

{ Fonte cenusii cu grafit Iamelar FC 200 Fonlemll.leabile F.mo 350;. Fmp 380; Fmn 420 Fonte cu grafrt nodular Fgn 450-7

Fonte refraotare FrCT 1,5

Fonte antifrietiune FmA ~ 1

Fonte pentru maslni-unelte FcX300

Fig. 1.3. Clasificarea Iontelor de a doua fuziune,

In simbol literele a, n sau p indica structura obtinuta in urma tratamentului termic de rnaleabilizare aplicat fontei albe din care se obtine: dadi. grafitul se separa pe un fond de ferita, fonta se numeste eu inimli neagra (n), dad!. se separa pe un fond de perlita. fouta se numeste per/lttcli (p) sau (a) Inimli alba (cifrele indica rezistenta minima la rupere 180 tractiune in N/mm2);

- fontele cu grafit nodular (exemplu: Fgn450·5 sau Fgn420~12)J care se obtin prin tratamentul de modiflcare cu Mg, ce conduce la separarea grafitului sub forma de noduli ~i se caracterizeazs prin rezistenfii mecanica foarte buna (Rm poate ajunge la 700 Nlmm2, duritate medie 200-300 HRB, turnabilitate foarte buna ~i aschiabilitate relativ buna (in simbol, primele cifre -indica rezistenta minima. la rupere la tracjiune ~i eel de-at doilea grup de cifre indica alungirea la rupere in procente);

- fontele refractare (exernplu: FrCrl,S) se caraeterizeaza printr-o refractaritate 1nalt8., iar elementele de aliere din cempozitie pot afecta atat turnabilitatea cat ~i aschiabilitatea (tn simbol este indicatelementul de aliere ce confera refractaritatea ~i continutul acestuia in %);

- fontele antifiictiune (exemplu: FcA~lsau FgnA-2 sau FmA~J) se obtin prin aliere sau microaliere ~i in functie de structure lor pot fi cenusii, eu grafit nodular sau maleabile, au fcarte bune proprieta]! annfrictiune ~i de re.zist;6nl1Ia uzare (in simbol se preeizeazfi. grupa din care face parte: fonta, caracterul de antilTictiune ~i ordinea in standard);

~ fontele pentru masini-unelte (exemplu: FcX300). e earaeterizeadprlntrcstructura fi.nA. $i caracteristici mecanice bune: Rm poatoaJunsele. 350 N/mml;

Indrumur de loborator

}9

au 0 buna capacitate deamortizare a vibratiilor; prin tratament termie (ClF) se poate atinge duritatea de 450 HRB (in simbol se indica rezistenta minima la rupere la tractiune in N/mml),

1.4.3 .. O~eluriJe

1.4.3.1. CriteriUe de clasificare a otelurUor

Criteriile de elasificare a otelurilor sunt multiple, Astfel, conform

diagrarnei Fe-C (sistemul Fe - F~ C) otelurile sunt: - hipoeutectoide (C < 0,77%);

- eutectoide (C = 0,77%);

- hipereutectoide (0,77% < C < 2,06%).

Din punctul de vedere al compozitiei chimice otelurile pot fi:

- nealiate sau oteluri catbon care contin in cantitati mici, in afara de Fe §i C, 0 serie de elemente insotitoare (Mn .::; 0,8%; P 5; 0,06%; S s 0,05%);

- aliate care contin in afara elementelor obisnuite ~i elemente de aliere

introduse eu seopul dea imbunaHiti unele dintre proprietatile materialului, Din punetul de vedere al continutului de Si otelurile pot fi:

- oteluri carbon necalmate (sub 0,.27%C ~i sub 0,07% Si)

- oteluri carbon semicalmate (0, 10 ... 0,35%C~i sub 0,17%Si);

~ oteluri carbon calmate (0,17 ... 0,37%Si}. Toate otelurile aliate sunt calmate,

Prezenta siliciului in compozitia unui otel ln cantitap specifice calmarii, da certitudinea dezoxidarii fierului.

Dupa istoria tehnologiea (natura ~i succesiunea operatiilor tehnologice

suferite), otelurile pot fi:

- deformate plastic, ', turnate.

Dupa domeniul de utilizare ojelurile pot fi: - pentru constructia de masini,

~ 'cu destinaiie general a neprecizata, - en destinatie generalaprecizata,

- cu destinatie speciala,

- pentru scule.

o schema. de clasificare sintetieaa otelurilor este prezentata in figura 1.4 .. incontinuare se prezinta principalele grupe de oteluri, in conformitrte CO

standardele in vigoare.

20

ldentificarea materialelar metalu:

, : egroase ae, oter,' perin, "l U.PS!OUi, '}le ~I laducte!e oeste Borcea ;;;1 Duaare

l&@Yn de lIZ general ~ ",. 'I

note"l uri c1,l re2Jstent,ainarit111a corozmne l-hfmosfenca

I-lOtelun cu wanulaue rma

petllru .. r- otelu~ penllll fndoite la,'feee "

C9DStroc;tu.I_l-otelun eu IlffiltlL de curriere oeste 500 :tv1Pa

1- ~l struci.un -lOttilin1 p$hUii, atillarcu oetonu nl , ~

5udate oie un en ru' recornp':nmarea 15eton\II~

otelun pentru aparate ,if I recipiente sUb.l?rcsl~ , --' une uuiizale 18 temeeratun obi~mllte sll:oa1t~r

l-1gf~~L[fr£emfIY~Flm~&~~m~ntg~~o

otetun pennu COns1i;uctll navate

~eform, ate ~ plastic I

rllPelllrU .. +

construotii

meoamce

f--..ffirunnen@ plOloane " , H n

l+otelun reZlstetlte In uzate

~t~w g~\NgmfaJe de rof.! de velUcule

~feluri electrotehnice ell waunl.i orienmli 'able, i1ib,~~/lZ1, 'eiecrrot:etmice ell griiunti

ieonentau

1CU,~esti~ nalle Iprecisli

"elm; pemru autoturisme "Dacia 1300"

r-Rtelun carbon , I

-pteIunaliate pentrueonstrucfjl rpecaruce I

,Inri aliate n~frnl'lt$lr"'.<:j tlnllCorOZlve.

y turnate

f---blelun reZlstente la uzare '-bl etun moxu11lblle

,_I ote~j11i car, rbon pe',ltru .--btelHr!-carbon de seule

II o'relucrare la rece pteluncarbon de uzgeneraJ

r-beluo reZWlente l~ uzare

~H olelpn abate pentru Lf--elurl roarreJ"e415tCnte lauzare·

I I orelucrare la rece I eluri reZlstente lasocun

'- ,cllln cu rl2lstR'llll\sPQ~ut II anumite medII eorozive .

H otelun de scule Dcnlru Drelucrare la. calC[ l

of:clun raplde I

Fig. 1.4. Clasificarea sintcticli a. otelurilor,

1 I

r

I

I 1 I I

lndrumar de Iaborator

21

1.4.3.2. 0felurile pentruconstruetii mecanice STAS 500~80

8. 0lelurile de uz ge-neral cele mai des rnta.inite sunt:

1) Ofelurile carbon obtsnuite, care sunt oteluri ce prezinta proprietiiti tehnologice ~i de utilizare satisfacatoare pentru marea majoritate a cazurilor ij).; in plus sunt cele mai economice. Din aceasta grupa fac parte marcile OL30, OL32, OL34, OL37, OL4Z, OL50, OL60, OL7Q. CifreJe indica rezistenta minima Ia rupere la tractiune 'in daN/mm2. Eventualele eifre sau I itere (OL37n, OL60 .2b) precizeaza garantarea uoor proprietati mecanice sau tehnologice specifice metalurgiei de obtinere,

Semifabricatele din oteluri carbon obisnuit se obtin numai prin procedee de deformare plastid. (laminate, tragereetc),

Trebuie precizat ca proprietatile mecanice ale otelurilor de uz general difera 'in functie de grosimea produselor (care determine viteza de racire 10 sectiune in urma proceselor de prelucrare la caldjsi de istoria tehnologica, De aceea, in standard, proprietatile mecanice sunt precizatein functie de dimensiunile semifabricatului din etel de uz general :;;1 In functie de operatiile la care a fest supus: tras (T), cojit ~ tras (CT), tras ~ recopt (TR), tres - recopt slefuit (18) ~i cojit 'C)·

\ ,

2) Otelurile carbon de calitate (STAS 880-80; STAS 7450-79), care sunt oteluri elaborate prin tehnologii metalurgice specifice, pentru a contine elemente reziduale ~i incluziuni ca:trnai reduse, avand 0 cornpozitie chimica precisa astfel indit sa se asigure reproductibi uta tea caracteristicil or mecanice 1n urma tratamentelor termice,

Otelurile carbon de calitate sunt destinate fie tratamentului termochimic de cernentare daca au continutul de C mai rnic de 0,.2% (OLCIO,-OLClS, OLC20), fie tratamentului termic de Imbunatatire dad\ au continutu] de C mai mare de 0,2% (OLC25, OLC35, OLC45, OLC55, OLC60).

In simbolizare, grupul de litere Inseamna otel carbon de calitate ~i grupul de eifre reprezinta continutul de carbon exprimat in sutimi de procente .. La sfsrsitul simbolului pot sa apara X, care indica garantarea unui continut mai redus de impuritati sau 0 compozitie chimica mai precis realizata, sau Y care indica garantii referitoare Ia structura otelului. Spre exemplu: OLC35 rc.prezinta un otel carbon de calitate cu 0,35% C.

in urma tratamentului termic, otelurile carbon de C alit ate prezinta valori ale limitei de curgere cuprinse intre 390 ~i 570 N/m.ml ~i ale rezistentei minlmela rupere la tractiune cuprinse intre 540 ~i 890 N/mm2 ~j sunt caracterizate de 0 alungire minima la rupere cuprinsa intre 20% ~i 12%.

Otelurile carbon de calitate sunt utilizate pentru constructia pieselor supuse la solicitari medii. Semifabricatele din oteluri carbon de eali tate se obrin nurnai prin procedee de deformare plastid. (Iaminare, tragereetc .. )

ldentiflcarea materialelor meta/ice

3) Otelurile abate pentru piese tratate termic (STAS 791-80, STAS 7450- 79. ST AS 11500-80) au capacitatea de a preJua solicitari man ~i foarte mari. in urma tratamentului termic (calire + revenire inalta sau joasa) se obtin caracteristici mecanice fcarte bune: Jimita de curgere este mai mare de 500 N/mm2, ajungand In unele cazuri la peste 1 'JOO N/mm2 (28TiMnCrl2), rezistenta minima Ja rupere la tractiune este mai mare de 800 N/mm2 ajungand la peste 1 300 - 1 400 N/mm2 (de exemplu: 28TiMnCr12. 18CrNi20, 30MoCrNi20).

Simbolizarea otelurilor aliate pentru piese tratate termic se face astfel: primul grup de cifre reprezinta continutul de C, dat in sutimi de procente, grupul de simboluri chimice indica elementele de ali ere scrise in ordinea cresterii importantei, ultimul grup de cifre reprezinta continutul elementului principal de aliere, scris 1'0 simbol ultimu\ dat in zecimi de procente. Spre exemplu: 28TiMnCr12 este un otel aliat destinat constructiilor de rnasini, care are 0,28%C, este aliat cu Ti, Mn, si cu 1,2% Cr, Cr fiind eel maiimportant element de aliere.

Se face precizarea ca in standardele aparute inainte de 1980 privind otelurile aliate unele elemente chimice erau simbolizate prescurtat, De exernplu: cram - C, nichel - N, mangan - M, siliciu - S, aluminiu - A, titan - T, azot - Az, cobalt - K.

Din punctul de vedere al eontinutului In elemente de aliere otelurilealiate

se clasifica in:

- oteh-r! ,,)~,. a ..... '.

- oleillri uNate;

- ole/uri tnals aliate.

Un otel se considera 'i'nalt aliat daca suraa procentelor. elementelor de aliere este rnaimare de 10% sau daca continutul unuielement de aliere este mai mare decat valorile prezentate in tabelul 1.3. Influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelurilor aliate este prezentata In tabelul1.4.

Tabelnl 1.3. Cominutu! In elemente de ailere

Elementul de aliere Oteluri slab aliate [%] Oteluri mediu aliate [%} Oteluri malt aliate
[%]
Si 05 ... 1,1 1,1...6 >6
Mn 0,8 ... 1.8 1,8 ... 6 >6
Cr 0,3 ... 0,5 0,5 ... 6 >6
Ni· 0,3 ... 0,5 0,5 .. .4.5 >4,5
Mo 005 ... O,l 0,1...1 >1
v 0,05 ... 0,1 0,1...1 >1
W 0,2 ... 0,3 0.3 ... 4 >4
Co 0,2 ... 0,3 0,3 ... 1 >1 Se face precizarea ca atatotelurile carbon de calitate, cat ~i otelurile aliate pentru piese tratate terrnic prezinta caracteristici mecanice diferite III

Indnmtur de laborator

23

functie de dimensiunile semifabricatului sau piesei §i de natura tratamentului rennie la care au fost supuse (amandoi factorii influen.feaz§. viteza de racire care conduce la 0 anumita structura ~i deci, la anumite proprietap);

4) Oteluri Ie inoxidabile ~i refractare (ST AS 3585-80, ST AS 11523-80) Otelurile inoxidabile au in general in compozitia chimica mai mult de 11% Cr, cromul ~i nichelul fiind principalele elemente de aliere. Otelurile care, 'in plus rata de rezistenta la coroziune au ~i 0 rezistenta mecanica buna la temperaturi ridicate se numesc refractare, Actiuneacrornului se manifest! prin formarea uoui strat subtire de oxid de crom la suprafa materialului care are un efect de protectie, Acest strat de protectie se formeaza numai in medii oxidante, Nichelul contribuie la cresterea rezistentei la coroziune 'in medii slab oxidante sau neoxidame. Oteiurile inoxidabile sau refractare pot continesi alte clemente de a1iere a carer influenta este urmatoarea:

- Mo si Cu crest; rezistenta la coroziune 'in medii umede;

- Si, AI, W, Mocresc rezistenta la eoroziune la temperaturiridicate;

- W, Mo, Nb, Co Imbunatatesc caracteristicile mecanice la temperaturi atat

joase, cat ~i ridicate;

- S, Se, P, Pb imbunatatesc proprietatile de aschiabilitate. Otelurile inoxidabile ~i refractare se pot clasifica dupa structura 'in:

. - feritice;

- martensitice,

- fertto-austenitice;

- austenutce.

Structuraotelurilor inoxidabile ~i refractare este influentata de elementele de aliere continutein compozitie, (tab. 1.4), in modul urmator :

- Cr, Mo, W, Ti, Nb, Si, Al favorizeaza formarea structurilor feritice (se numesc aljagene);

- Ni, Cj Mn, Cu, Co favorizeaza formarea structurilor austenitice (se numesc gamagene).

. Otelurile incxidabile se utilizeaza pana la temperaturi de 300°C, iar peste 30QoC se utilizeaza otelurile refractare. Toate aceste ojeluri sunt inalt aliate ~i ca atare se simbollzeaza asemanator ojelurilor aliate: 10Cr130, 'lOTiAJCrNi320, 8Nb VMoNiCr160;

. 5) Otelurile pentr» prelucrart pe masini-unelteautomate (STAS 1350-80, STAS 11521-80) sunt oteluri carbon de calitate care contin S~i P in limite strict controlabi Ie 0,08 .... O,30%S ~i 0,06 ..... 0, 15% P). care asigur.a 0 prelu crabi! itate prin aschiere foarte buna .. Din aceasta grupa de ojeluri fac parte otelurile AUTI2, AUT20, AUT30, AUT40Mn (STAS13S0-80), tn. simbol grupul de cifre reprezinta.

continutul de carbon dat in sutimi de procent, . - .

24

Identificarea materialelor metalice

.:~1

lndrumar de laborator

25

De asemenea, fae parte din aceasta grupa otelurile aliate cu Pb care imbunfi.tate~te ~i mai mult prelucrabilitatea prin aschiere (OLS6Pb, 38CrOSPb, 18MnCrlOPb. 38MoCrAI09Pb - STAS11521-80). Sunt oteluri cu caracteristici mecanice bune ~i foarte bune, avand limitele de curgere cuprinse intre 350 ~i 520 N/mm2, iar rezistentele minime la rupere la tractiune cuprinse intre 400 ~i 800 N/mmz.

Continutul suplimentar de S ~i P conduc la scaderea alungirii la rupere.

b. Otelurile pentru construeui ~i structuri sudate cele mai des tilizate

sunt:

1) Otelurile de uz general, care sunt oteluri carbon sau slab aliate avand limite de rupere in intervalul 240-360 N/mm2 ~i tenacitatea garantata pani la - 20°C. Din aceasta grupa fac parte: otelurile carbon obisnuit (OL37, OL44, OL52); otelurile carbon pentru levi (OLT35, OLT45, OLT65); produsele plate sau tubulare din oteluri pentru constructii navale (A, B) ~i mieroaliatele eu Nb §i V (X42, X46, X52).

2) Otelurile eu rezistenta mlirita fa coroziunea atmosferica (STAS 50011 ... 3-80), care sunt oteluri slab aliate eu Cr, Cu ~i P (RCA37) sau eu Cr, Cu ~i V (RCB52). Caraeteristicile meeanice sunt similare otelurilor carbon de uz general, iar rezistenta la coroziune atrnosferica este marita de prezenta elementelor de aliere. Cifrele din simbol reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mm2;

3) Otelurile eu granulatie fina (STAS 9021w80; STAS 1l082w80) sunt oteluri slab aliate ell AJ, V, Nb, Ti, cu continut mie de Mn, cu structura feritoperlitica fina, avand limita de curgere pana la 470 N/mm2 ~i tenacitate garantata pana la ~50°C. Aceste oteluri se sirnbolizeaza astfel: OCS44, in care cifrele reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mmz. Prezinta 0 comportare superioara la solicitari variabile in raport eu otelurile de uz general ~i au 0 sudabilitate foarte buna;

. 4) Otelurile pentru lndoire la rece (STAS 11505-80), care sunt tot oteluri de granulatie fina, aliate slab cu Ti, ~i prezinta 0 buna defonnabilitate la rece ~i garantii de tenacitate pana la -20°C. Se simbolizeaza astfel: L42, in care cifrele reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mrnz (similar cu otelurile de uz general);

5) Otelurile cu limita de curgere peste 500 N/mmz (ASTM) , care sunt oteluri aliate cu Mn, Mo, Ni, V ~i dupa necesitati ell Cr. Cu, S, ce au rezistenta minima la rupere la tractiune peste 700 N/mrnz, cu bune garantii de tenacitate. Din aceesta categorie fac parte OCS90 ~i OCS90.1 in care primul grup de cifre reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune in daN/mmz $i al doilea grup, daca apare, ordinea in standard;

elurile pentru armarea be tonuhsi (5T AS 43 8/1 ~80). care sunt I!"9!'1nnn sau carbon-mangan de tipurile OB37 avand limita la curgere mai mare

;-.; mm:t, PC60 avand limita de curgere mai mare de 430 N/mm2 sau \ 1[:-e1e simbolizeaza rezistenta minima. la rupere la traetiune data in daN m

Se livreazii sub forma de sarme, bare netede sau profilate periodic ~i sub for ~ plase, care se utilizeaza la armarea betonului;

7) Oteluriie pentru precomprimarea betonului (STAS 6482/2-80), sunt oteluri carbon cu Iimtii de curgere peste ] 800 N/mm2. Caraeterist mecanica superioara se obtine prin tragere la rece ~i detensionare. Aceste ote suntSBP si SBP A.

8) Otelurile pentru aparate §i recipiente sub presiune utilizate temperaturi normalesi indite (STAS 2883/3~80; STAS 8184 - 80; STAS 11523- 80), care sunt oteluri carbon (K41, K47, K52~ simbolizareaeste similara otelurilor carbon de uz general), oteluri carbon-mangan (OLT35K, OL T45K) sau ofelun aliate cu Mo, Cr ~i io unelecazuri cu V ~i W. Se caracterizeaza printr-o -limiti la curgere garantatala variatii de temperaturaIntr-o gama larga (0 ... 640°C);

9) Otelurile pentru aparate ~'i recipiente sub presiune utilitilte Ia temperaturi joase (STAS2883/2-80; ST AS 10382-80; ST AS] 1502-80), care sum oteluri carbon sau carbon-mangan, microaliate ell AI ~i V, din clasa otelurilor cu granulafie fina ~i prezinta garantii de tenacitate pana la -110°C. Din aceasta grupa fac parte otelurile de tipurile R 37, R 44, R 52,. R 55, R 58 (simbolizare sirnilara otelurilor carbon de uz general). Selivreaza in general sub forma de produse plate (RV52) microaliatecu vanadiu (0,05 ... 0,07%), sub forma de tabla greasa, sub forma de tevi (OLT3SR, OLT45R) ~i sub dona marci de oteluri aliate (09Mn16, lONi35):

10) Olelurile pentru constructii navale ~; platforme marime (STAS 8324- 80), care sunt oteluri realizate in couformitate co prescriptiile tehnice ale Registrului Naval Roman ~i sunt similare celor din grupa otelurilor de uz general sau de granulatiefina, Din aceasta grupa fae parte ote1urile A, D, E microaliate cu AI care se utilizeaza pentru nave de mie tonaj; A32,. D32, E32 micro ali ate ell Al si Cu care se utilizeaza pentru constructia navelor de tonaj mediu; A36, D36, E36 microaliatecu Cu, AI, Nb, V ~j care se utilizeaza pentru nave de mare tonaj ~i platforrne marine. Principals particularitate a acestor oteluri rezulta din regulile specifice de calculin domeniul naval, ce constau in asigurarea, 181 fiecare clasa de otel, a unor valori unice ale tensiunii de calcul indiferent de grosimea produsului.

Pentru a compensa efectele metalurgice, eauzate de diferitele viteze de racire ce rezulta dupalaminare sao tratamentul termicaplicat din cauza grosimilor difcrite ale materialelor se dirijeaza compozitia chimica ~ise adopta solutii tehnologice adecvate,

Pricipalul factor de influenta asupra caracteristicilor rnaterialului pentru asigurarea unui nivel de sudabilitate satisfacator este compozitia chi mica ~i

fndrumar de laborator

27

deoareee aceasta este variabiUi de la 0 mardi de otel la alta, normele navale prescriu pentru fiecare clasa de otel valori maxime admise pentru continutul de C ~i Mn ~i pentru calculul earbonului echivalent. Pentru rnarcile A, D~i E relatia de calcul a carbonului echivalent e .. este:

C =%c+ %Mn

• o. 6 '

(1.2)

jar pentru celelalte marci relatia de calcul este:

C '"' %C+ %Mn + %Cr+%Mo+%V + %Ni+ %Cu

• 6 5 15

(1.3)

Carbonul echivalent este un indicator sintetic detenninant 10 proiectarea unui proces tehnologic de realizare a unei structuri sud ate.

c .. Otelurile co destinatie precizata,cele mai des intrebuintate sunt:

1) Otelurile pentru organe de asamblare, care sunt oteluri care au ca principals caracteristica, pe langa rezistenta mecanica buna, 0 sensibilitate miriiml!: la efectul de concentrator de tensiune, care este dat de existenta filetului, Din q.ceasta grupa pot face parte: otelurile carbon de uz general; otelurile carbon de calitate; otelurile pentru prelucrare pe masini-unelte automate; otelurile aliate. 0 I.arga raspandire 0 au otelurile aliate 01.1 Mn ~i B conform STAS 11511-80 (20:rv1nB5);

2) Otelurile pentru rulmenti, care sunt ojeluri caracterizate de 0 mare duritate obtinuta in urrna trararnentului termie (- 60HRC).. Din aceasta grupa fac parte otelurile aliate cu Cr, Ni sau Me cum ar fi RULl, RUL2 (ST kS 1456-80) sau 5.5Silvfo (STAB 11507-80), 13CrNi35, 90VMoCr180 (STAS 11523-80). In cadrul simbolului specific (RULI sau 2), cifrele reprezinta ordinea in stendard.

Otelurile pentru rulmenti rafinate in vid (RULI v, RUL2v1 RUL3v, - ST AS 11250-80) sunt identificate prin litera v de la sfar~itul simbolului.

Otelurile pentru rulmenti sunt caracterizate de proprietafi mecanice dependente atat de maroa otelului ~i de tratamentul termicaplicat, cat~i de istoria tehnologica a materialului. De aceea, uneori, in simbolizare apar preciziiri cum ar .fi: A] - laminar, A2 - recopt + cojit; B I - laminar + recopt, B2 - cojit, B3 - recopt + tras, Cl - cojit + netezit, C2 - tras + recopt, C3- slefuit;

3) Otelurile pentru arcuri pot n oteluricarbon de calitate (OLC65A, OLC85A - STAS 795-80) care au un conjinut mediu de Mn cuprins rntre. 0,30 ~i 0,80% .~j oteluri aliate pentru arcuri (40Si17A, 51VCrl1A, 35MoCr16A ~i multe altele cuprinse in STAS 795-80, STAS 11151A-80, STAS 11523-80). in simbol, A indica domeniul de utilizareal otehrlui respectiv: pentruarcuri.

Principaleleelemente de alierecuprinse in compozipa otelurilor p ... ntru arcuri sunt Si, Mn, Cr, iar pentru dirijarea structurii ~i imbunftHtfirea. proprietatilor

28

ldenlfficorea mater/ale/or me/alice

se utilizeaza V, Mo, Ti, Ni.

Otelurile pentru arcuri sunt earacterizate de 0 limita de elasticitate foarte mare (peste 700 Nlmm2),rezistenta la oboseala ri di cat a,. stabiI itate a caracteristicilor mecanice in timp, In conditii specifice de mediu Iii temperatura, caracteristici de plasticitate adecvate tehnologiei de obtinere a arcurilor;

4) Oteluri le pentru levi pot fi oteluri carbon pentru tevi (ST AS 8183 -80), opeluri aliate pentru fevi (STAS 791-80) ~i ojelari inoxidabile pentru tevi.

Marcile de otel carbon pentru tevi sunt OLT35, OLT45 ~j OLT65 (cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune data In daN/mm2). Exista marci de otel pentru tevi utilizate la ternperaturi scazute, simbolizate printr-un R adaugat la sIar~itul simbolului (OLT35R, OLT45R).

Otelurile aliate si inoxidabile pentru tevi se simbolizeaza asemanator ojelurilor aliate;

5) Otelurile pentru supape de motoare termice, care sunt oteluri aliate cu Cr, Si (principalele elemente de aliere) ~j Ni, Mo, Mn, W, dupacaz, Sunt caracterizate de 0 buna comportare la flua], la solicitari variabile, au 0 mare rezistenta la coroziune ~i eroziune la ternperaturi ridicate ~i 'in mediu de C02, CO, N, H2, hidrocarburi nearse, S02, SO), SH3, specifice motoarelor cu ardere interna,

Marcile de oteluri pentru sup ape de motoare termice stint 45SiCr90, 53 NiMnCr2 10, 45WNiCr180;

6) Otelurile pentru deformare plastica la rece, care sunt oteluri carbon cu maximum 0,10% C. ce se livreaza sub forma de produse plate (table sau benzi) avand grosimea mai mica de 3 mm. Aceste oteluri au caracteristici deosebite de deformabilitate Ia rece. Marcile AI, A2 ~i A3 (STAS 9485-80) au rezistente la rupere cuprinse lotre 270 Si 410 N/mm2 si sunt destinate produselor obtinute prin ambutisare Obj~2Uitlt (AI), adt'indi (A2) ~ijoarte adt'inca (A3). Marcile A4~i AS au rezistente la rupere intre 270 ~i 370 N/mm2 ~i sunt destinate unor produse obtinute prin ambutisare adanca ~i foarte adandi (caracteristici auto);

7) Otelurile rezistente in mediu de hidrogen, care III cadrul interactiunii cu mediul de hidrogen apare fenomenul de fragilizare prin hi drogen , care se manifesta diferit In functie de temperatura de exploatare, astfel:

- la temperaturi sub 220°C, actiunea hidrogenului se manifesta prin scaderea capacitatii de deforrnare plastics a ojelurilor, cu tendinta de cornportare fragila la rupere, Fragilizarea otelului se manifesta alat prin incapacitatea otelului de a rezista coroziunii fisurante sub tensiune In prezenta hidrogenului, ca.t§i formarii de sufluri (blister) cu tendinta de distrugere ulterioara - fisurarea indusa de hidrogen;

- la ternperaturi de peste 220"C, hidrogenul provoaca descompunerea unor carburi prezente In masa otelului cu forrnare de amorse, ceea ce conduce la formarea de fisuri:

fndrumar de laborator

29

Principalele caracteristici ale otelurilor rezistente in mediu de hidrogen s;unt urmatoarele: permeabilitatea la difuzia hi drogenului ~i valoarea tensiunii limits la care nu se produc fenomene de co roziune fisuranta sub sarcina.

Marcile de otel care fac parte din aceasta categorie sunt: lOMoCr50 (STAS 8184-80), 12MoCr90 (STAS Il5,22-80)~i G52/28 careeste un ojel mlcroaliar eu Cr, 'Mo, Cu, Al, V~ Nb ~i Ni;

8) Otelurtle pentru pinioane (STAS 11512-8'0), care sunt ojeluri aliate eu Cr, Ni, Mo ~i se caracterizeaza printr-o rezistenta ridicata. Is oboseala In urma tratamentului termochimlc de cementare.

Se simbolizeza similar otelurilor aliate de uz general: 17CrNiMo6; .

9) Otelurile rezistente la uzare (STAS 11513-80), care sunt oteluri aliate cu Mn ~i se caracterizeaza prin aparitia unui puternic fenomen de ecruisare sub sarcina. Se simbolizeaza similar otelurilor aliate de uz general: 40Mn10;

to) Otelurile pentru bandaje de rolt de vebicule pentru calea jeratd (STAS 112-80), care sunt ojeluri aliate in special eu Mn, iar simbolizarea indica domeniul de ntilizare: V - vagoan e,. L ~ locomotive, LD-Ioeomotive dieseJ;

II) Oteturtle cu graunli orientati (STAS 11526-80), care sunt oteluri aliatecu Si livrate sub forma de tabla san benzi. Simbolizarea acestor marci de oteluri (FeM89-27) indica plerderile specifice Ia magnetizare in mW/kg, prin primele cifre ~i grosimea nominala a tablelor in sutimi de mm prin al doilea grup

~cih -

12) Table ~i benzielectrotehnice eu gdiunJi neoriemati (STAS 11508), care sunt executate din oteluri aliate eu Si. Simbolizarea acestor msrci de ofeluri (TEM45 sau BEM 43) cuprinde informatii asupra modului de livrare (T - tabla. B - banda) ~i reaistenta m,inima Ia rupere la tractiune in daN/mm2. in simbol pot sa apara precizari asupra izolapei existente pe suprafetele tablelorsau b enzil or: CO ~ tara izolatie, C3 - izolatie crganica etc.

d, Otelurile CD destinalie precisli

. 1) Oielurile peniru autoturismele "Dacia J 30'0", care sunt oteluri ali ate asimilare dupa Iicentele franceze;

2) Tab/de grease de otel pentru poduri~i viaducte peste Borcea .# Dunare, 'care sunt ojeluri de tipul otelurilor carbon obi~nuite microaliate cu V, caracterizate prin tenacitate buna la temperaturi obisnuite ~i joasesi sudabilitate foartebunli .. simbolizare OL37BD, OL52BD - in care cifrele indica rezistenta minim~ la rupere la tracliune in daN/mrn2 ~i BD arata. destinatia otelului).

e. Otelurile turn ate cele mai des tntrebuintate sunt:

1) Otelurile car bart tumate In piese (ST AS 600 .. 82), care sunt cteluri similare 0telurilOr carbon obi~nujte, dar semifabricatele se obtin prin turnare. Se