Sunteți pe pagina 1din 4

Carpatii Meridionali

Vechimea locuirii in zona.


Datorita prezentei ariilor depresionare, Carpatii Meridionali au constituit un loc
favorabil locuirii si desfasurarii activitatilor economice. Orasele s-au dezvoltat inca din
perioada Daciei si Daciei Felix, in primul rand cu cele doua capitale (Sarmizegetusa Regia, in
Muntii Orastiei, si Sarmizegetusa Ulpia Traiana, in vestul Depresiunii Hateg, imediat la
coborarea din Poarta de Fier a Transilvaniei, 700 m).
Urmele arheologice palolitice si neolitice din Muntii Sureanu (Sura Mare, Ciclovina),
urmele de locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir
istoric indelungand de utilizare a spatiului montan.
Orasele.
Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia (la limita,
pe Valea Prahovei), Brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni,
Uricani, Baile Herculane; pe margini, dar mai strans legate sunt: Comarnic, Fieni,
Campulung, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti Jiu, Caransebes, Otelul Rosu, Orastie,
Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.
In prezent sunt concentrate in culoarele Prahovei :

Predeal (4755 loc - 2011),


Azuga (4440 loc - 2011),
Busteni (8894 loc - 2011),
Sinaia (10410 loc - 2011),
Comarnic (11970 loc - 2011);

Orastiei :

Orastie (18227 loc - 2011),


Simeria (12556 loc - 2011),
Deva (61123 loc - 2011),
Calan (11279 loc - 2011);

in dealurile Hunedoarei, si depresiunile Hateg si Petrosani :

Huneodoara (60525 loc 2011),


Hateg (9685 loc - 2011),
Petrosani (37160 loc - 2011),
Uricani (8972 loc - 2011),
Lupeni (23390 loc - 2011),
Vulcan (24160 loc - 2011),
Aninoasa (4360 loc - 2011),
Petrila (22692 loc - 2011);

la care se mai adauga centrele urbane centrele urbane:

Brezoi (6022 loc - 2011),

Cugir (21376 loc - 2011) si


Baile Herculane (5008 loc - 2011).

Friecare oras are trasaturi urbane si economice proprii.


Satele.
In arealele depresionare s-au dezvoltat si asezari rurale adunate, dupa care spre
marginea acestora apar satele rasfirate si apoi cele risipite (mai ales in Culoarul Rucar Bran
si Platforma Luncanilor). Asezarile rurale s-au dezvoltat pana la altitudini de 1.400 m
(Paltinis) in Muntii Candrelului, in timp ce locuintele temporare sunt prezente pana la
altitudini ce depasesc 2.000 m: 2.135 m (Cabana Podragu), 2.035 (Cabana Balea Lac), situate
in apropierea lacurilor omonime.
Satele de marime mica (sub 500 loc) si mijlocie (500-1500 loc) sunt de tip risipit, sau
imprastiat, cu gospodarii despartite prin fanete si pasiuni cum sunt cele din platforma Banului
sau de tip adunat in bazinele depresionare.
Densitatea populatiei.
In prezent densitatea populatiei este relativ redusa, la mari inaltimi de sub 25 loc/km,
dar in depresiuni, mai mare (100 loc/km). Sporul natural este apropiat de media tarii.
Natalitatea inregistreaza valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe tara si
sporul natural este de 0.6%.
Industria.
Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza
materii prime (cocs, carbune energic) altor unitatii economice din tara. La Schela, in muntii
Valcanului, exista mici cantitati de antracit.
In Depresiunea Petrosani se afla localizat principalul bazin de huila al tarii. Centrlee
de extractie principale sunt: Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan,
Paroseni, Coroiesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag (multe din aceste mine au
fost inchise).
Carbunele cosificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) si Calan (semicocs)
(exploatarea de la Calan a fost inchisa), iar carbunele energetic la Paroseni sau la alte
termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 de ani) a dus la diminuarea rezervelor.
Industria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (Paroseni, Bistra, etc) si
Hidrocentrale, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi Lotru-Ciunget si Vidraru.
Exista si hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Riu Mare, Olt s.a).
Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Boutari) se extrage talc.
Industria constructoare de masini produce utilaj minier (Petrosani), autobasculante
(Marsa), produse de mecanica fina (Sinaia), aparate electrotehnice (Bumbesti-Jiu, Cugir).
Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea
situate chiar in interiorul zonei montane (Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere
(Talmaciu, Orastie) sau centre situate in vecinatate, dar care utilizeaza materia prima extra din

Carpatii Meridionali: Ramnicu Valcea, Preajba, Drobeta Turnu Severin, Caransebes, Sebes,
Sibiu. Industria chimica este dezvoltata la Victoria si Busteni.
Industria materialelor de constructie se bazeaza pe materii prime extrase din zona
montana. La Campulung se obtin lianti pe baza calcarului de la Mateias, la Fieni pe baza
celui de la Lespezi, iar la Birsesti-Targu Jiu se aduce calcar de la cariera din Suseni. La Avrig
se produc articole de sticlarie.
Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare: prelucrare lanii: Talmaciu,
Cisnadie, Orlat, Azuga, a bumbacului: Talmaciu, obtinerea unor produse textile (Petrosani),
bere (Azuga), lactate etc.
Agricultura.
Spre Carpatii Meridionali au exista si exista deplasari de populatie cu caracter
temporar pentru constituirea unor obiective si exploatarile forestiere. In vremuri istorice, pana
la mijlocul secolului trecut se practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii
Meridionali.
Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si
fanete naturale.
Cresterea animalelor este ramura de baza a agriculturii, se cresc in deosebi ovine,
pastoritul fiind o ocupatie traditionala a lovuitorilor din Culoarul Rucar-Bran, Marginimea
Sibiului (Jina, Poiana Sibiului) si poalele sudice ale muntilor Paring.
In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.
Culturile agricole sunt slab reprezentate, fiind prezente numai in depresiuni(mai mult
Depresiunea Hateg) unde se cultiva cartofi, sfecla de zahar, plante furajere, orz, ovaz,etc.
Plantatiile pomicole sunt foarte bine reprezentate in Depresiunea Hateg si Culoarul TimisCerna.
Transporturile.
Caile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. Pe Valea Prahovei se deruleaza un
trafic feroviar si rutier foarte important. Pe Valea Oltului, a Jiului si a culoarului Timis-Cerna
exista cai ferate transcarpatice, dintre care care ferata Bumbesti-Livezeni (prin pasul Lainici)
are un traseul foarte dificil. In afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare (Jiu, Olt,
Prahova, Timis-Cerna) exista doua sosele transcarpatice foarte importante: soseaua
transalpina (peste Parang) si transfagarasana.
Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt:
- Bucuresti - Brasov prin Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal;
- Piatra-Olt - Ramnicu-Valcea - Brezoi - Sibiu prin Cozia si Turnu-Rosu;
- Filiasi - Targu-Jiu - Petrosani - Hateg spre Simeria prin Lainici si Merisor;
- Orsova - Caransebes spre Timisoara prin Domasnea.
Turismul.

Carpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu multiple obiective


naturale si statiuni cunoscute (Busteni, Sinaia, Calimanesti, Olanesti, Baile Herculane,
Paltinis, Simbata, Straja, Parang), cabane si dotari pentru sporturi de iarna.
Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
- floristice: Sinaia, Parang;
- de flora si fauna: Piatra Craiului, Muntele Cozia;
- de peisaj si flora: Bucegi, Iezeru Sureanu;
- forestiere: Valea Balei;
- Parc National: Parcul National Retezat.
Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt:
- Vale Prahovei si abruptul Bucegilor;
- Masivul Bucegi cu "Babele" si "Sfinxul";
- Carstul de pe valea Ialomitei si a Dambovicioarei;
- Peisajul alpestru (creste, strungi, circuri si lacuri glaciare);
- Defileul Oltului;
- Defileul Jiului.