Sunteți pe pagina 1din 51

1.

Determinarea gradului de epurare necesar


Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurarii, a
unei partii din elemente poluante de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate
astfel incat concentratia ramasa in apa epurata sa reprezinte sau sa se incadreze in
valoarea limita admisibila stabilita prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafata, deosebim trei categorii de ape de suprafata care pot fi
supuse procesului de epurare, si anume: ape potabile, ape de agreement si ape industriale.
Formula generala pentru calculul gradului de epurare (GE) este:
GE

ci c f
ci

100, %

unde: ci concentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se determina
gradul de epurare (mg/l);
c f concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de epurare
(mg/l).
Se defineste gradul de dilutie, notat cu d, care se determina cu relatia:

Qe
,
q

unde: Qe debit de emisar (m3/s);


q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m3/s).
Inlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:
Qe = 5 m3/s; q = 790 m3/h = 0.219 m3/s.
d

5
22.83
0.219

Avand in vedere faptul ca dilutia nu se realizeaza in bune conditii in punctual de


deversare a apei uzate in emisari decat dupa o anumita lungime a punctului de deversare
a pei uzate in emisari decat dupa o anumita lungime a cursului de apa ( L amestec ), se va
calcuula un coefficient de dilutie real d cu relatia:
d'

a Qe
,
q

unde: a coeficient de dilutie corespunzator sectiunii considerate. Se calculeaza in doua


moduri:

a = 0.7 0.9 ( cu precizarea ca numai in sectiunea de amestec complet, sectiune ideala,


teoretica, poate avea o valoare egala cu unitatea ). Se adopta a = 0.8.
'

0.8 5
18.26
0.219

Acest coeficient de dilutie poate fi determinat si cu ajutorul unei formule stabilita de


I.B. Rozdiler:
3

1 e a L
a
'
Qe a 3 L
1
e
q

unde: - coeficient ce caracterizeaza elementele hidraulice ale emisarului asupra


desfasurarii procesului de autoepurare, respective asupra amestecarii si dilutiei si se
calculeaza cu relatia lui Frolov:
3

DT
'
q

unde: - coefficient care arata modul de evacuare al apei epurate in emisar. Poate lua
urmatoarele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
= 1.5 evacuarea se face in talveg ( in mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face intr-o instalatie de dispersare in emisar.
Se adopta = 1.5 ( vitaza maxima de curgere );
- coefficient de sinuozitate al raului. Se calculeaza prin raportul intre distanta
reala dupa talveg (L) si distanta in linie dreapta (L ) intre sectiunea de evacuarea a apelor
si sectiunea examinata.
Din tema de proiectare = 1.2;
dT coeficient de difuzie turbulenta, care se calculeaza cu realatia:
dT

vH
; [m2/s]
200

v vitaza medie de curgere a emisarului (m/s); v = 1.5 m/s (din tema de


proiectare);
H adancimea medie a emisarului (m). Se adopta H = 1.8 m;
dT

1.5 1.8
0.0135;
200

1.5 1.2 3

0.0135
0.71
0.219

L distanta reala dupa talveg de la punctual de varsare al apelor uzate, in sectiunea


transversala examinata (m). In calcul se considera situate la 1 km amonte de sectiunea de
folosinta, care se considera a fi de 15 km.
L = 15 1 = 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate (m3/s); q = 0.208 m3/s;
Se determina coeficientul de dilutie:
3

1 e 0.711 14000
a
0.99
5
0.7113 14000
1
e
0.219

Calculam d prin doua variante:


Pentru a = 0.8
d'

0.8 5
18.26
0.219

Pentru a = 0.99
d'

0.99 5
22.83
0.219

Se calculeaza lungimea de amestec ( L amestec), lungimea dupa care se considera ca s-a


realizat amestecul complet intre apa uzata epurata si apa emisarului.
Se calculeaza Lamestec cu relatia:
Lam

a Qe q
2.3

lg
(1 a) q
a

Se compara valorile lui Lam cu L; Lam L.


Se folosesc ambele valori ale lui a.
Pentru a = 0.8
2.3
0.8 5 0.219
Lam
lg
0
.
8
(
1
0.8) 0.219

L = 14000 m; Lam < L;


Pentru a = 0.99

185.51 m

(m);

Lam

2 .3
0.99 5 0.219

lg
(1 0.99) 0.219
0.99

166.85 m

Lam < L.
Dupa determinarea lui a, se calculeaza gradele de epurare necesare pentru poluantii
majori sau cantitatea de O2 dizolvat, astfel incat dupa epurare, si amestecare cu apele
emisarului, acesta din urma sa se incadreze in Normativul 1146/2002. Conform acestiu
normative:
CBO5 = 5 mg/l;
CCO Cr = 10 mg/l;
Ntotal = 4 mg/l;
O2diz = 6 mg/l.

A. Calculul gradului de epurare necesar dupa materii in suspensie


Se calculeaza gradul de epurare cu ajutorul relatiei:

c i ss c ssf
GE
100 (%)
c ssi
unde: ciss cantitatea de materii in suspensii din apa uzata intra in statia de epurare;
din tema de proiectare ciss = 549 mg/l;
cfss cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care poate fi evacuata in
emisar ( din NTPA 001/2005); cfss = 35 mg/l.
GE

648 35
100 94.599%
648

B. Calculul gradului de epurare dupa materia organica exprimat prin CBO5


Se calculeaza prin trei metode:
Se tine seam ape langa dilutie si ametecare si de capacitatea de
autoepurare a apei, ca urmare a oxigenarii/reoxigenarii la suprafata;
Se tina cont numai de dilutie si amestecare;
Se tine cont de prevederile NTPA 001/2005.
a) Se ia in considerare dilutia, amestecarea si capacitatea de autoepurare a apei. La
baza calcularii gradului de epurare, in ceea ce priveste CBO5 sta ecuatia de bilant:

a .u .
r
am
q CCBO
10 K1t a Qe CCBO
10 K 2 t (q a Qe ) CCBO
5
5
5
a .u .
CCBO
- concentratia de substante organice exprimate prin CBO 5 la gura de
5
varsare in emisar ( mg O/l);
q debit masic zilnic de apa uzata;
10-K1t termen ce tine cont de procesul de autoepurare a apei unde K 1 constanta
de consum a O2 a carei valoare este impusa prin tema de proiectare in zile-1;
K1 = 0.1zi-1;
t = timpul intre sectiunea de evacuare sic ea de calcul (zile); se determina cu
relatia:

L
zile;
v

L lungimea de la talveg la punctual de calcul (m); L = 14000m;


v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.5 m/s;
a coeficient de dilutie;
Qe debit de emisar (m3/s); Qe = 5 m3/s;
r
CCBO
- concentratia de substante organice exprimate prin CBO 5 a apei in amonte
5
r
de gura de varsare (mg/l); CCBO5 = 2 mg/l;
K2 constanta de oxigenare a apei emisarului;

Emisar cu viteza foarte mica; mica; mare; foarte mare, in functie de


temperature.
La 10C se considera emisar cu viteza mica de curgere cu valoarea
coeficientului de deversare K2 = 0.17 zile-1;
am
CCBO
- concentratia de substante organice exprimate sub forma de CBO 5
5
am
dupa sectiuea de amesctec (mg/l). In general se impune CCBO5 = 7mg/l.

14000
9333.333
9333.333s
0.108 zile;
1 .5
86400

a .u .
C CBO

Pentru a = 0.8

am
r
(a Qe q ) C CBO
a Qe C CBO
10 K 2t
5
5

q 10 K 1t

(mg / l );

a .u .
C CBO

(0.8 5 0.219) 7 0.8 5 2 10 0.170.108


120.08 mg/l
0.219 10 0.10.108

Pentru a = 0.99

a .u .
CBO5

(0.99 5 0.219) 7 0.99 5 2 10 0.170.108

124.71 mg/l
0.219 10 0.10.108

Gradul de epurare se calculeaza cu relatia:

GE

i
a .u .
CCBO
CCBO
5
5
i
CCBO
5

100 (%)

i
CCBO
=395 mg/l;
5

GE

395 120.08
69.6 %
395

GE

395 124.71
68.43 %
395

b) Se tine cont de dilutie si amestecare


La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste material organica
exprimata prin CBO sta ecuatia de bilant este:
a .u .
r
am
q CCBO
a Qe CCBO
(q a Qe ) CCBO
;
5
5
5

a .u .
CBO5

am
r
(a Qe q) CCBO
a Qe CCBO
5
5

a .u .
CCBO

Pentru a = 0.8
a .u .
C CBO

0.8 5
7 2 7 = 98.32 mg/l;
0.219

Pentru a = 0.99
a .u .
C CBO

0.99 5
7 2 7 120.01 mg/l;
0.219

a Qe am
r
am
CCBO5 CCBO
CCBO
5
5
q

GE

395 98.32
75.11 %;
395

GE

395 120.01
69.62 %.
395

c) Se tine cont de valoarea impusa pentru CBO5 prin NTPA 001/2005


Gradul de epurare se calculeaza cu ajutorul relatiei:

GE

i
NTPA .
CCBO
CCBO
5
5
i
CCBO
5

100 (%)

NTPA .
CCBO
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)
5

GE

395 25
*100 93.67 %.
395

C. Calculul gradului de epurare dupa O2 dizolvat


a) Se calculeaza CamCBO5 al celor doua tipuri de ape (uzate si emisar) imediat dupa
gura de varsare.
am
CCBO
F Dmax (mg/l);
5

unde: F factor maxim de dilutie care ia valori intre 1.5 2.5. Se adopta F = 2;
D max deficit maxim de oxygen in aval de sectiunea de evacuare si care rezulta din
diferenta dintre oxigenul la saturatie si oxigenul care trebuie sa existe in orice moment in
apa.
Dmax = OS OR
OR concentratia oxigenului in apa receptoare, concentratie c ear trebui sa existe
permanent in apa; OR = 6 mg/l;
OS concentratia oxigenului dizolvat la saturatie pentru temperatura de 20C;
OS = 9.2 mg/l;
Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l;
am
CCBO
2 3.2 6.4 mg/l.
5

Se aplica ecuatia de bilant, care permite calcularea concentratiei de materiei organica


in ceea ce priveste CBO5 pentru apa epurata deversata in apa receptoare:
a .u .
r
am
q CCBO
a Qe CCBO
(q a Qe ) CCBO

5
5
5

a .u .
CCBO

am
r
(q a Qe ) CCBO
a Qe CCBO
5
5

Pentru a = 0.8

a .u .
C CBO

(0.219 0.8 5) 6.4 0.8 5 2


86.77 mg/l;
0.219

Pentru a = 0.99
a .u .
C CBO

(0.219 0.99 5) 6.4 0.99 5 2


105.85 mg/l
0.219

b) Se calculeaza valoarea concentratiei de materie organica exprimata prin CBO dupa


20 zile:
a .u .
a .u .
CCBO
1.46 CCBO
(mg/l)
20
5
a .u .
C CBO
1.46 86.77 126.68 mg/l;
20

a .u .
C CBO
1.46 105.85 154.54 mg/l;
5
r
r
CCBO
1.46 CCBO
(mg/l)
20
5
r
CCBO
1.46 2 2.92 mg/l.
20

c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de varsare,


am
dupa ce in prealabil s-a calculat CCBO20 .

am
C CBO

20

am
CBO20

a .u ..
r
q CCBO
a Qe CCBO
20
20

q a Qe

0.219 126.68 0.8 5 2.92


9.3434 mg/l
0.219 0.8 5

(mg/l)

am
C CBO

20

0.219 154.54 0.99 5 2.92


9.3430 mg/l
0.219 0.99 5

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind diferenta dintre concentratia oxigenului


dizolvat la saturatie si concentratia de oigen dizolvata, care ar trebui sa existe in apa de
suprafata:
DO = OS Or (mg/l)

unde: OS oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperature de 10C);


OS = 11.3 mg/l;
Or cantitatea minima de oxigen din apa emisarului ( Ordin 1146/2002);
Or = 6 mg/l.
DO = 11.3 6 = 5.3 mg/l.
d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa
gura de varsare din apa emisarului).

lg
t cr

lg

t cr

lg

t cr

K2
K1

Do K 2 K1

am
CCBO
K1
20

K 2 K1

(zile)

0.17
5.3 0.17 0.1
1

zile
0. 1
9.3434 0.1
1.98
0.17 0.1
0.17
5.3 0.17 0.1
1

zile
0.1
9.3430 0.1
1.98
0.17 0.1

e) Se calculeaza deficitul critic (Dcr) de oxigen cu relatia:


Dcr

Dcr

am
K1 CCBO
5

K 2 K1

(10 K 1tcr 10 K 2tcr ) DO 10 K 2tcr ,

0.1 9.3434
(10 0.11.98 10 0.171.98 ) 5.3 10 0.171.98 26.081
0.17 0.1

Dcr

0.1 9.3430
(10 0.11.98 10 0.171.98 ) 5.3 10 0.171.98 26.080
0.17 0.1

f) Se compara valoarea deficitului critic prin determinarea concentratiei minime de


oxigen in apa emisarului
COmin = OS Dcr,
OS = 11.3 mg/l (la 10C);
COmin = 11.3 4.049 = 7.251 mg/l > 4 mg/l;
COmin = 11.3 4.04911 = 7.25089 mg/l > 4 mg/l.
D. Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul chimic de oxigen
Calculul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relatiei:

GE

i
a .u .
CCBOCr
CCBOCr
100 (%)
i
CCBOCr

i
unde: CCBOCr
- concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;
a .u .
CCBOCr
- concentratia de materie organica exprimata prin CCO-CR in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;
a .u .
CCBOCr
= 125 mg/l

GE

448 125
100 72.098 %
448

E. Determinarea gradului de epurare in ceea ce privete azotul total


Se calculeaza gradul de epurare (GE) cu formula:

GE

C Ni C Nf
100 (%)
C Ni

unde: C Ni - cantitatea de N2 total la intrarea in statia de epurare;


C Ni = 496.16mg/l;
C Ni - cantitatea de N2 total la iesirea din statia de epurare conform NTPA
001/2005;

C Nf = 10 mg/l.
112 * 4.43 10
GE
100 97.98%
496.16

3. Alegerea variantei tehnologice optime

Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schema tehnologica alcatuita din doua trepte
de epurare: una mecanica sic ea de-a doua treapta biologica.
Procedeele de epurare mecano biologica se bazeaza pe actiunea comuna a
proceselor meanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de
irigare si de filtrare, iazuri biologice etc.) sau in conditii artificiale prin fitrare biologica
( filter biologice de mica sau mare incarcare, filter biologice scufundate, filter turn,
aerofiltre) sau in bazine de aerare cu namol active de mica sau de mare incarcare, cu
aerare normala sau prelungita.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final
retinerea materiilor solide in solutii si in special a celor organice. Namolul produs in
treapta biologica este retinut prin decantare, in decantoare secundare, numite si bazine
clarificatoare. In aceasta etapa de epurare sunt necesare, dat fiind complexitatea
proceselor, unele constructii si instalatii de deservire ( pentru producerea si introducerea
artificiala a aerului, statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia
namolului active etc.).
In conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare si secundare, eficienta
acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea ce priveste materiile organice si
a materiilor in suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano biologica naturala constituie o solutie obisnuita pentru
numeroase statii de mica capacitate, deoarece in acest scop se poate folosi emisar terenul
din apropiere sau depresiunea de teren fara apa, in loc sa se construiasca un canal lung
pana la receptor. In acest scop, se aplica tehnica de infiltrare subterana ( puturi absorbante
sau campuri de filtrare) si de irigare subterana. Puturile absorbante ( utilizate tot mai rar)
constituie o sulutie admisibila numai cand terenul este permeabil si nu afecteaza calitatea
apei freatice care se gaseste la mare adancime. De obicei aceste epurari necesita pompari;
statia de pompare se monteaza inainte sau dupa fasa septica.
Epurarea mecano biologica artificiala se realizeaza in filter biologice si bazine de
aerare cu namol active. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt
mai simplu de realizat si rezista la socuri hidraulice. Se folosesc filtre obisnuite de mica
incarcare, filtre biologice cu discuri, filtre biologice scufundate, transee filtrante etc. in
ceea ce priveste bazinele de aerare cu namol active, utilizarea lor comporta deci gratare,
decantoare, bazine de aerare, decantoare secundare, spatii pentru fermentare si platforme
de uscare a namolurilor. In general, se prefera bazinele pentru oxidarea totala, bazinele
combinate, santurile de oxidare etc.
Pentru alegerea variantei optime, se considera urmatoarele variante pentru care vom
calcula concentratiile intermediare pentru solidele in suspensie, CBO5, CCO-Cr si N2 pe

fiecare treapta. Se vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru verificareagradului
de epurarea necesar.
Avem urmatoarele caracteristici initiae ale influentului ( apa uzata municipala):
-CSSi=648 mg/l;
- CBO5 = 395 mg/l;
- CCO-Cr = 448 mg/l;
- N 2i 496.16 mg/l.
Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprimata in %. Cu
ajutorul acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesre care reprezinta
si intrarea in urmatoarea treapta.
Folosim urmatoarea relatie:
cf

c i 100 GE c i
(mg/l)
100

4.5 calculul concentratiilor intermediare , realizate pentru etapele de epurare


mecanica, biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.
Schema 1 . Epurarea mecanica
Apa uzata

Dz

G/S

G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P. decantor primar

a)

Pentru solidele in suspensie:


Gratare/site: GE=5% ;
648(100 5)
cf
615.6
100

648 mg/l
mg/l ;

Deznisipator: GE=50% ;
615.6 mg/l
615.6(100 50)
cf
307.8
mg/l ;
100

D.P.

Apa
epurata

Decantor primar: GE=50% ;


307.8(100 50)
cf
153.9
100

307.8 mg/l
mg/l ;

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia

, se

constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.

b)

Pentru CBO5:
Gratare / site : GE=0% ;
cCf BO 5

395 100
395
100

395mg/l
mg/l

Deznisipator : GE=30% ;
395(100 30)
cf
276.5
100

395 mg/l
mg/l

Decantor primar : GE=35% ;


276.5(100 35)
cCf BO 5
179.725
100

276.5 mg/l
mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca


valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

c)

Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE =0% ;
448(100 0)
f
cCCO
448
Cr
100

Deznisipator : GE=30% ; ;

=448 mg/l
mg/l

448 mg/l

cf

448(100 30)
313.6
100

mg/l

Decantor primar : GE=35% ;


= 313.6 mg/l
313.6(100 35)
f
cCCO
203.84
mg/l
Cr
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

d)

Pentru N2 :
Gratare /site : GE =0% ;
144.02 mg/l
144.02(100 0)
f
144.02
mg/l
cN 2
100
Deznisipator : GE= 35% ;
= 144.02 mg/l
144.02(100 35)
f
93.62 mg/l
cN 2
100

Decantor primar : GE= 35% ;


= 93.62 mg/l
93.62(100 35)
f
60.85 mg/l
cN 2
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 2 Epurarea mecano-chimica


Apa
uzata

G/S

Dz

G/S gratare/site
Dz- deznisipator
D.P.-decantor primar
C-F- coagulare-floculare
a) Pentru solide in suspensie
Gratare/site : GE=5% ;
= 648 mg/l
648(100 5)
cf
615.6 mg/l
100
Deznisipator : GE= 50% ;
=615.6 mg/l
615.6(100 50)
cf
307.8 mg/l
100
Coagulare /floculare : GE=50% ;
=307.8 mg/l
307.8(100 50)
cf
153.9 mg/l
100
Decantor primar : GE=50% ;
=153.9 mg/l
153.9(100 50)
cf
76.95
mg/l
100

C-F

D.P.

mg

Apa
epurata

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca


valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

a) Pentru CBO5:
i

Gratare/site : GE=0% ; c CBO 5 =395 mg/l


395(100 0)
f
cCBO
395
mg/l
5
100
i
Deznisipator : GE=30% ; c CBO
5 =395 mg/l
395(100 30)
f
cCBO
276.5
mg/l
5
100

i
Coagulare-floculare : GE= 50% ; c CBO 5 = 276.5 mg/l
276.5(100 50)
f
cCBO
138.25
mg/l
5
100
i
Decantorul primar : GE=35% ; c CBO
5 = 138.25 mg/l
138.25(100 35)
f
cCBO
69.125
mg/l
5
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca


valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE=0% ;
= 448mg/l
448(100 0)
f
cCCO
448
mg/l
Cr
100
Deznisipator : GE=30% ;

= 448 mg/l

f
cCCO
Cr

448(100 30)
313.6
100

Coagulare-floculare : GE=50% ;
313.6(100 50)
f
cCCO
156.8
Cr
100

mg/l
= 313.6 mg/l
mg/l

Decantor primar : GE=35% ;


= 156.8 mg/l
156.8(100 35)
f
cCCO
101.92 mg/l
Cr
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2
i
Gratare-site : GE=0% ; c N 2 144.02 mg/l
144.02(100 0)
c Nf 2
144.02 mg/l
100

Deznisipator : GE=35% ; c Ni 2 144.02 mg/l


144.02(100 35)
c Nf 2
93.61 mg/l
100
i
Coagulare-floculare : GE=70% ; c N 2 93.61 mg/l
93.61(100 70)
c Nf 2
28.08 mg/l
100

Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 28.08 mg/l


28.08(100 35)
c Nf 2
18.25 mg/l
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea
obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 3. Epurarea mecano-biologica

Apa
uzata

G/S

D.P.

Dz

D.S.

G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu namol activ
D.S.- decantor secundar

a) Pentru solide in suspensie


Gratare/site : GE=5% ;
= 648 mg/l
648(100 5)
cf
615.6
mg/l
100
Deznisipator : GE= 50% ;
=615.6 mg/l
615.6(100 50)
cf
307.8
mg/l
100
Decantor primar : GE=50% ;
= 307.8 mg/l
307.8(100 50)
cf
153.9
mg/l
100
Bazin cu namol activ : GE=80% ;

= 153.9 mg/l

B.N.A.

Apa
epurata

cf

153.9(100 80)
30.78
100

mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca


valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
b) Pentru CBO5:
i

Gratare/site : GE=0% ; c CBO 5 = 395 mg/l


395(100 0)
f
cCBO
395
mg/l
5
100
i
Deznisipator : GE=30% ; c CBO
5 = 395 mg/l
395(100 30)
f
cCBO
276.5
mg/l
5
100

Decantorul primar : GE=35% ; adorptm GE=50% ;


276.5(100 35)
f
cCBO
179.725
mg/l
5
100

i
c CBO
5 = 276.5 mg/l

i
Bazin cu namol activ : GE=80% ; c CBO
5 = 179.725 mg/l
179.725(100 80)
f
cCBO
35.94
mg/l
5
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca


valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE=0% ;
= 448 mg/l
448(100 0)
f
cCCO
448
mg/l
Cr
100
Deznisipator : GE=30% ;
= 448 mg/l
448(100 30)
f
cCCO
313.6
mg/l
Cr
100
Decantor primar : GE=35% ;
=313.6 mg/l
313.6(100 35)
f
cCCO
203.84
mg/l
Cr
100

Bazin cu namol activ : GE=80% ; c CBO 5 =203.84 mg/l


203.84(100 80)
f
cCCO
40.76
mg/l
Cr
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2
Gratare-site : GE=0% ; c Ni 2 144.02 mg/l
144.02(100 0)
c Nf 2
144.02 mg/l
100
Deznisipator : GE=35% ; c N 2 112 mg/l
144.02(100 35)
c Nf 2
93.61 mg/l
100
i

Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 93.61 mg/l


93.61(100 35)
c Nf 2
60.84 mg/l
100
i
Bazin cu namol activ : GE=80% ; c N 2 60.84 mg/l
60.84(100 80)
c Nf 2
9.46 mg/l
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea


obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 4. Epurarea mecano-biologica

a) Pentru solide in suspensie


Gratare/site : GE=5% ;
= 648 mg/l
648(100 5)
cf
615.6
mg/l
100
Deznisipator : GE= 50% ;
=615.6 mg/l
615.6(100 50)
cf
307.8 mg/l
100
Decantor primar : GE=50% ;
= 307.8 mg/l
307.8(100 50)
cf
153.9 mg/l
100
Filtru biologic : GE=80% ;
= 153.9 mg/l
153.9(100 80)
cf
30.78
mg/l
100
Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;
= 30.78 mg/l
30.78(100 75)
cf
7.695
mg/l
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea
obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.

b)

Pentru CBO5:

i
Gratare/site : GE=0% ; c CBO
5 = 395 mg/l
395
(
100

0
)
f
cCBO
395
mg/l
5
100

Deznisipator : GE=30% ; c CBO 5 = 395 mg/l


395(100 30)
f
cCBO
276.5
mg/l
5
100
Decantorul primar : GE=35% ; adoptam GE=50% ;
276.5(100 35)
f
cCBO
179.725 mg/l
5
100

i
c CBO
5 = 276.5 mg/l

Filtru biologic : GE=75% ; c CBO 5 = 179.725 mg/l


179.725(100 75)
f
cCBO
44.93 mg/l
5
100
i
Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ; cCBO
5 = 44.93 mg/l
44.93(100 75)
f
cCBO
11.23 mg/l
5
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea


obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE=0% ;
= 448 mg/l
448(100 0)
f
cCCO
448
mg/l
Cr
100
Deznisipator : GE=30% ;
= 448 mg/l
448(100 30)
f
cCCO
313.6
mg/l
Cr
100
Decantor primar : GE=35% ;
= 313.6 mg/l
313.6(100 35)
f
cCCO
203.84
mg/l
Cr
100
Filtru biologic : GE=70% ;
= 203.84 mg/l
203.84(100 70)
f
cCCO
61.15
mg/l
Cr
100

Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;


61.15(100 75)
f
cCCO
15.28
Cr
100

= 61.15 mg/l
mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea


obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.

d) Pentru N2
Gratare-site : GE=0% ; c Ni 2 144.02 mg/l
144.02(100 0)
c Nf 2
144.02 mg/l
100
Deznisipator : GE=35% ; c N 2 144.02 mg/l
144.02(100 35)
c Nf 2
93.61
mg/l
100
i

Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 93.61mg/l


93.61(100 35)
c Nf 2
60.84 mg/l
100
i
Filtru biologic : GE=70% ; c N 2 47.32 mg/l
60.84(100 70)
c Nf 2
17.25 mg/l
100

Adsorbtie pe carbune activ : GE=45% ;


17.25(100 45)
c Nf 2
7.8 mg/l
100

c Ni 2 17.25 mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca valoarea


obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
Conform calculelor efectuate , cea mai buna tratare a apelor uzate urbane se va realiza cu
epurarea mecano-biologica .

4.Elaborarea schemei bloc tehnologice


S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare mecano biologica.
Schema bloc este prezentata mai jos:

Gratarele si sitele , conform STAS 12431/86, se prevad la toate statiile de epurare,


indiferent de sistemul de canalizare adoptat si indiferent de procedeul de intrare a apei in
statia de epurare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari
din apele uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a
reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.
Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton armat unde
sunt retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza,
independent unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri
predomina particulele de origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de
canalizare de pe suprafata centrelor poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor
in cadrul unei statii de epurare este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum
si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau pe canalele de legatura care pot
modifica regimul hidraulic al influentului.
Decantoarele primare sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile
mai mici de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente,
precum si substantele usoare care plutescla suprafata apei. In functie de gradul necesar
de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii
preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare
finala daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea
suspensiilor din apele uzate.
Bazinele cu namol activ sunt constructii in care epurarea biologica aeroba a apei are
loc in prezenta unui amestec de namol si apa uzata, agitate in permanenta si aerat.
Epurarea apei in aceste bazine poate si asemuita cu autuepurarea care se produce in apele
de suprafata ; in bazinele cu namol activ insa in afara de agitarea si aerarea ametecului, se
realizeaza si accelerarea procesului de epurare, ca urmare a maririi cantitatii de namol
prin trimiterea in bazine a namolului de recirculare. Influentul cu continut de impuritati
organice este pus in contact intr-un bazin cu naml activ cu cultura de microorganisme
care consuma impuritatile degradabile biologic din apa uzata. Apa epurata se separa apoi
gravitational de namol activ in decantorul secundar. O parte din namolul activ, separat in
decantorul secundar este recirculata in bazinul de aerare, iar alta parte este evacuata cu
namol in exces in decantorul primar in asa fel incat in bazinele de aerare se mentine o
concentratie relativ constanta de namol activ; in bazinul de aerare cultura de
microorganisme este mentinuta in conditii de aerare printr-un aport permanent de aer
sau oxigen.
Decantoarele secundare constituie o parte componenta importanta a treptei de
epurare biologica ; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie
separabileprin decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de
apa, este puternic floculant, este usor si intra repede in descompunere ; daca ramane un
timp mai indelungat in decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza
prin procesul chimic de reductie, in aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.

Materii prime si auxiliare


Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
Intr-un proces de epurare a apelor uzate se utilizeaza materii prime de diferite
proveniente, acestea putand fi :
- materii prime naturale ;
- materii prime fabricate industrial ;
- produse secundare ale industriei chimice sau a altor
ramuri industriale.
Materiile prime pot fi :
-

amestecuri omogene de doua lichide organice ce


urmeaza a fi separate prin rectificare ;
solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin
operatia de evaporare ;
amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate prin
absorbtie ;
diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.

Utilitati si energie
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa
tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.
Apa
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda la temperatura pana la 90C ;
- apa fierbinte, sub presiune, pana la 130 - 150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire,
se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depuneriolor de piatra.
Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau
din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur
mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura
aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se

poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa
cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la
atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este
mai mic si apoi caldura latenta prin condensare.

Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la
distante mari si la punctele de consum si randamentelormari cu care poate fi transformata
in energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici :
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea
generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum
mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.
Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi folosit in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie;
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare,
etc.).

5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR

5.1. Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale

Utilaje
Gratare / site
Deznisipator
Separator de grasimi
Decantor primar
BNA
Decantor secundar

Debit de calcul (m3/s)


Qc = 2Qmax, orar
Qc = 2Qmax, orar
Qc = Qmax, zi
Qc = Qmax, zi
Qc = Qmax, zi
Qc = Qmax, zi

Debit de verificare (m3/s)


QV = Qmin, orar
QV = Qmin, orar
QV = Qmin, orar
QV = 2Qmin, orar
QV = Qmin, orar
QV = Qmin, orar

5.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare,


deznisipator, bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)
A. Gratare
Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent
de procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere gravitationala sau compacta) au
montate la intrare gratare ( fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare
mai dense, fie ca sunt 2 sisteme in serie e gratare etc.) In acest caz gratarele se prevad
inaintea statiei de pompare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si
suspensiile mari din apele uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de
epurare si a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectivele statiei
de epurare. In general, se construiesc sub forma unor panouri metalice plane sau curbe in
interiorul carora se sudeaza bare de otel paralele prin care sunt trecute apele uzate. In
cazul unor debite mari de ape uzate, gratarele se considera ca sunt prevazute cu sisteme

de curgere mecanica cu o inclinare de 45 - 95C. Aceste gratare sunt amplasate in camere


speciale care prezinta o supralargire a canalului din amonte sub un unghi de raportare de
90 pentru a se evita formarea de curenti turbionari. Pentru evitarea colmatarii este
prevazut un canal de ocolire (by pass) care asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda
camera gratarelor si zonelor din vecinatatea lor.
Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dretptunghiulara ( 10x40mm
sau 8x60mm ), dimensiunea fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei. Pentru
a reduce marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratare se recomanda
rotunjirea muchiilor barelor. In unele situatii se poate accepta situatia cu bare cu sectiune
rotunda care, sub aspect hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de
curatat in timpul exploatarii.
Gratarele rae indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese impotriva
corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50 100
mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16 20 mm, cand curatirea lor este
manuala si de 25 60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de
pompare a apelor uzate brute au interspatiile de 50 150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite
pana la 0.1 m3/s, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble,
cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor minima a acestora fiind de 0.8 m.
Avand in vederea variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau
uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de
gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epurare ce
deservesc peste 15 000 locuitori, deoarece, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui
personal de deservire continua, asigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile
gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de
rezerva, la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de
rezerva. Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable mecanice care
se deplaseaza prin deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau
cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe
compartimente in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de
inchidere pentru a permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul
cand depunerile retinute pe gratare depasesc cantitatea de 0.1 m 3/zi, iar procedeul de
curatire este mecaniza, se vor prevedea obligatoriu utilaje pentru tocarea ( faramitarea)
acestor depuneri.
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se
compun dintr-un schelet metalic incastrat in beton, prevazut cu doua grable care curata,
prin intermitenta gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare
variaza intre 0.8 si 1.1 m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea
interspatiilor adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se
executa panouri gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a

nu se antrena depunerilor prin interspatiile gratarului, sa nu depaseasca 0.7 m/s la debitul


zilnic mediu si de maximum 1.2 m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0.4 m/s la debitul minim al apelor
uzate, iar limita maxima este de 0.9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe
timp de ploaie ( aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie
pe radierul camerei gratarului.

Dimensionarea gratarelor
Gratarele retin aproximativ 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Din varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile
solide de 5 %.

a)

Debite de calcul si de verificare ale gratarelor


Qc = 2Qmax, orar (m3/s)
Qmax, orar = 0.219 m3/s
Qc = 2*0.219 =0.438 m3/s
QV = Qmin, orar (m3/s)
Qmin, orar = 0.12 m2/s
Se considera ca gratarele retin 3 5% din materialele solide transportate de apele

uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un GE =
Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, vg
Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta vg = 0.8 m/s.
b)

c)

Caracteristicile celor doua gratare


-

d)

latimea gratarelor (s); s = 10 mm = 0.01 m;


coeficientul de forma al barelor ( ); = 1.83;
distanta dintre (bi); bi = 20 mm = 0.02 m;
unghiul de inclinare ( ); = 75.

Viteza apei in amonte de gratar, va


Va = 0.4 0.75 m/s. In perioadele cu ape abundente va = 0.4 0.9 m/s.
Se calculeaza cu relatia:

va

Qc
(m / s )
2 Bc hmax

unde: Qc debit de calcul (m3/s); Qc = 0.416 m3/s;


Bc inaltimea gratarelor (m); se adopta Bc = 2 m;
hmax inaltimea apei in amonte de gratar (m); hmax = 0.25 0.6 m; se adopta
hmax = 0.4 m.
va
e)

0.438
0.274 m/s.
2 * 2 * 0.4

Se calculeaza suma inaltimilor interspatiilor dintre bare,

b 2 v

Qc
( m)
g hmax

vg = 0.8 m/s; hmax = 0.4 m;


0.438

b 2 * 0.8 * 0.4 0.68m.


f)

Se calculeaza numarul de bare, nb


nb

Bc b c
s

unde: c latimea de prindere a barelor; c = 0.3;


s latimea barelor, s = 10 mm = 0.01 m;
nb
g)

2 0.68 0.3
102
0.01

Se verifica viteza apei in amonte de gratare, va


v a 74 R 2 / 3 j 1 / 2 (m / s )

R raza hidraulica: R
R

Bc hmax
;
Bc 2 hmax

2 0.4
0.286;
2 2 0.4

j panta gratarului; j = 0.5 mm = 0.0005 m;

va 74 0.286 2 / 3 0.00051 / 2 0.72m / s.

h)

Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h


s

4/3

va2
sin ;
2g

unde: - coeficient de forma a barelor; = 1.83;


s latimea barelor; s = 0.01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0.02 m;
va viteza apei in amonte; va = 0.5 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9.81;
- unghiul de inclinare; = 75;
0.01

0.02

4/3

h 1.83

0.274 2
sin 75 1.829m.
2 9.81

B. Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute
suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza
independent unele de altele cu o viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in
special nisipurie antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor
populate, motiv pentru care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert,
percum a evita si formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legatura
care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelr se va prevedea de la inceputul lineie
tehnologice de epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie
precedata si de statia de pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe
elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu
curatire manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate
pe particule minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici.
Sunt retinute particulele de nisip, cu diametrul mai mare de 0.2 0.3 mm pana la

maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor scade in cazul in care particulele


prezinta dimensiuni mai mici de 0.2 mm (50% din cantitatea totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acstuia este
putin mai mare ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan dreptunghiular, cu raportul L/l = 10 15, fiind prevazut cu
doua sau mai multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale
trebuie sa se stabileasca dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat
mai mari in sedimentarea suspensiilor granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului
de sedimentare a deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare
orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea
apei se face pe verticala.
Se mai numesc si deznisipatoare tip canal deoarece latimea lor putin mai mare fata
de cea a canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din 2 compartimente separate
prin stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura
conditii pentru curatire manuala a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca
nisipul este retinut la suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren
comandat de o vana. Apa rezultata de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat
este dirijata inapoi in statie. In sectiunea transversala, fiecare canal are forma
dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0.02 0.05 in sens invers directiei de miscare
a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0.5
m3/s. In acest scop se curata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se
face prin relee de lopatare sau benzi transportatoare.
La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea proiecte tip elaborate
de PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de 1.50 m
iar adancumea totala variaza intre 1.50 si 3.0 m ihn functie de marimea debitului.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor
interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a epunerilor si in
dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in
deznisipator.
Viteza orizontala a apei in bazin este in stransa dependenta de viteza critica la care
este antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale
indelungate s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau
egala cu viteza critica la carea apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul
bazinului. Valoarea maxima a acestei viteze orizontale este de 0.3 m/s corespunzatoare
debitului orar maxim, iar valoarea minima este de 0.05 m/s pentru debitul orar minim.

Dimensionarea deznisipatorului
Am ales GE = 50% pentru materii solide, GE = 30%, pentru CBO 5 si GE = 35%
pentru CCOCr.
a) Debite de calcul si verificare
Qc = 2Qmax, orar = 2*0.219 = 0.438 m3/s;
Qv = Qmin, orar = 0.069 m3/s.
b) Volumul util al deznisipatorului, Vdez
Vdez = Qc*td (m3)
unde: Qc debit de calcul, m3/s; Qc = 0.438 m3/s;
td timp de deznisipare, s; td = 30 60 s, se adopta td = 50 s;
Vdez = 0.438*50 = 21.9 m3
c) Calculul suprafetei orizontale, A0
A0 B L

Qc
(m 2 )
vs

unde: - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru


materiile solide. Se adopta, pentru GE = 30%, = 1.5;
vs viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta vs = 2.3 cm/s = 0.023 m/s;
B latimea deznisipatorului;
L lungimea deznisipatorului.
A0

0.438
1.5 28.56m 2
0.023

i
d) Se calculeaza incarcarea superficiala, v s

vs
(m / s )

0.023
v si
0.015m / s
1 .5
v si

e) Se calculeaza aria tranzversala, At


At B H

Qc 2
(m )
va

unde: Qc debit de calcul, m3/s; Qc = 0.416 m3/s;


v a viteza de trecere a apei prin deznisipator; v a = 0.05 0.3 m/s. In functie de
diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta va = 0.15 m/s.
At

0.438
2.92(m 2 )
0.15

f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului


L va t d (m)

L 1.5 0.15 50=11.25 m;


B
B

A0
(m)
L
28.56
2.54m.
11.25

n=B/b1= 2,54/1,15 = 2,2 3 compartimente


g) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului
H

Vdez
( m)
L*B

21.9
0.766m.
11.25 2.54

B. Bazinul de egalizare
Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice
industriale si activitatii umane sau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei
de epurare, de aceea se impune a proiecta un bazin de egalizare si uniformizare a
debitelor respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor
apelor uzate prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si
instabilitatea regimului hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii
gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si
biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de
reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei procesului de epurare si
in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii
uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorita supradimensionarii utilajelor.

Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se


urmareste determinarea diametrului si inaltimii.
Schema de principiu a unui bazin de egalizare si uniformaizare a debitelor este
prezentata mai jos:

Figura Sectiunea transversala prin bazinul de egalizare


h inaltimea utila, m; hu = 1.8 2 m; se adopta hu = 2 m;
hs inaltimea de siguranta, m; hs = 0.2 0.4 m; se adopta hs = 0.4 m;
hd inaltimea zonei de depunere, m; hd = 0.2 0.4 m; se adopta hd = 0.4 m;
D diametrul bazinului, m; D = 12 20 m;
H = hs + hu + hd = 0.4 + 0.4 + 2 = 2.8 m.
Se adopta H = 2 m.
V
871.2

435.6m 2
H
2
D2
Av
D 23.55m 2
4
Av

C. Decantorul primar
Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici
de 0.20 mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum
si substante usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este
folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta
biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare
locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.

Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, acestea se impart in doua


grupe: decantoare orizontale si decantoare verticale; o varianta a decantoarelor orizontale
sunt decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape
orizontal; in cele verticale apa ciircula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza
de la centru spre periferie, cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si
decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate
inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in
suspensie din apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare
biologica si care au drept scop sa retina asa numitele namoluri biologice, rezultate in
urma epurarii in instalatii biologice.
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar
fi: timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sidimentare si accesul sau
evacuarea cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de
sedimentare sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin
incarcarea superficiala sau hidraulica, in m3/m2h. Conform STAS 4162/1 89, marimea
acestei incarcari de suprafata variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in
suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
o cresterea duratei de decantare;
o adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
o aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea
flocoanelor prin intensificarea numarului de contacteale ale
particulelor floculente.
Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in
functiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea in functiune
a fiecarei unitati de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei la
bazinele largi se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de
decantare.
Decantorul primar orizontal longitudinal
Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi
cuprinse intre 30 100 m si adancimi medii de 3 m. Acest bazin se construieste separat
sau in grupuri, in scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea
volumelor de beton in pereti, precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de
curatire. Radierul bazinului se executa cu o panta medie de 0.01 m, inversa sensului de
curgere al apei, pentru o mai usoara alunecare a namolului spre palnia de colectare situata
la capatul amonte al decantorului.
Colectarea namoluli spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme
razuitoare montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual cu ajutorul
hidromonitoarelor. Cand se foloseste razuitorul mobil montat pe carucior, in fata
caruciorului se prevede o lama pentru colectarea spumei si a substantelor grase care

plutesc la suprafata apei, acestea fiind impinse spre un jghiab pentru evacuarea materiilor
plutitoare, fiind asezat la partea amonte a decantorului.
Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit)
folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm sau prin pompare folosind o
conducta de refulare cu un diametru mai mare de 150 mm precum si prin presiunea
hidrostatica (cazul cel mai raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.
O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiebte maxime a
decantoarelor orizontale, o reprezinta accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se
poate aplica solutia cu orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti
gauriti, orificiile fiind indreptate catre radier pentru ca prin schmbarea ulterioara a
directiei de curgere a apei, sa se asigure uniformizarea curentului pe toata inaltimea apei
in bazin.
Forma si dimensiunile uzuale ale decantoarelor orizontale longitudinale sunt prezentate
in STAS 4162/1-89.
Dimensionarea decantorului
In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine orientativ
urmatoarele eficiente:
o 40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide;
o 20 25% in reducerea concentratiei CBO5.
In cazul decantorului primar s-au propus urmatoarele grade de epurare:
GEss = 50%, GECBO5 = 35%, GECCOCr = 35%, GENt = 35%.
a) Debite de calcul si de verificare
Qc = Qmax, zi (m3/s);
Qc = 0.219 m3/s;
Qv = 2Qmax, orar (m3/s);
Qv = 2*0.219 = 0.438 m3/s.
b) Determinarea vitezei de sedimentare, vs
Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:
o cu ajutorul testelor de sedimentare;
o se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de
epurare stabilit pentru solidele in suspensie si in functie de
concentratia initiala a materiilor in suspensie din tema de
proiectare:
Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v s = 1.5 m/h = 0.00041 m/s
pentru incarcari initiale cu materii in suspensie mai mic de 200 mg/l.

c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, va


Va = 10 mm/s = 10*10-3 m/s
d) Timpul de stationare in decantor, ts
Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim
1.5 h.
Ts = 1.5 h = 5400 s.
e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
Vs = Qc*ts (m3)
Vs = 0.458*5400 = 2473.2m3.
f) Se calculeaza aria orizontala si aria transversala
A0

A0

0.458
1117 .1m 2 ;
0.00041

Atr

Qc
(m 2 )
va

Atr

Qc
(m 2 )
vs

0.458
45.8m 2 .
0.01

g) Se calculeaza lungimea decantorului, L


L = va * ts (m)
L = 0.01 * 5400 = 54 m.
h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H
H = Hs + Hu + Hd (m)
Hs inaltimea de siguranta; Hs = 0.2 0.6 m; se adopta Hs = 0.5 m;
Hu inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;
Hu = vs * ts = 0.00041 * 5400 = 2.25 m;
Hd inaltimea zonei de depuneri; Hd = 0.2 0.6 m; se adopta Hd = 0.4 m;
H = 0.4 + 2.25 + 0.5 =3.15 m.
i) Se calculeaza latimea decantorului, B

A0
( m)
L
1117 .1
B
20.68m
54
B

Deoarece B depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, se recurge la


decompartimentarea decantorului si la calcularea numarului (n) de compartimente functie
de latimea adoptata pentru un compartiment si notata cu B1. Se adopta B1 = 5m.
n

B
20.68

4.137; adoptam n = 4 compartimente


B1
5

j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, Vt,namol


GE ss
100
Qc c ssi
(m 3 / zi )
n
100 p
unde GE = 50% = 0.5;
Vt ,namol

n - densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;


n = 1100 1200 Kg/m3; adoptam n = 1150 Kg/m3;
i
c ss
- concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;
i
c ss
= 307.8 mg/l = 307.8 * 10-3 Kg/m3;

p umiditatea namolului; alegem p = 95%;


Qc = 0.438 m3/s = 37843.2 m3/zi
0 .5
100
3
Vt ,namol
37843.2 307.8 *10
101.28m 3 / zi
1150
100 95

5.3. Determinarea utilajelor in cadrul treptei biologice(bazin de namol


activ, decantorul secundar)

Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene


biochimice continutul de substante organice dizolvate si uneori a unor suspensii coloidale
de natura organica.In cadrul procesului ce are loc in epurarea biologica sunt folosite
microorganisme care participa la procese ce pot fi grupate in aerobe si anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent la epurarea majoritatii apelor
uzate cu caracte preponderent organic si in ultima vreme si la fermentarea aeroba a
namolului.
Desi procedeele aerobe de epurare biologica in biofiltre,in bazine cu namol activ,pe
campuri de irigatii si in iazuri difera intre ele cu privire la timpul de utilizare a namolului
biologic,fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc dectat in cazul in care apele uzate sunt
supuse epurarii au valoare bilogica,respectiv continut,pe de o parte suficiente substante
nutritive,iar pe de alta parte,dispun de substantele necesare sintezei organice.Apele uzate
menajere,prin natura lor,avand un continut complex de substante organice
biodegradabile,intrunesc conditiile unei epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate indutrial variaza in functie de specificul
industriei si a materiilor prime prelucrate.Unele substante organice existente in apele
uzate industriale sunt degradate cu usurinta de catre microorganisme,alte substante
solicita,pentru indepartarea lor, o flora selectionata adecvat,iar unele substante sunt
rezistente la atacul microorganismelor sau sunt degradate indelungat.
Bazinul de namol activ,are ca scop principal degradarea sau eliminarea substantelor
organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scaderea CBO 5 si a
materiei solide coloidale preponderent de materie organica.
Procesul epurarii biologice in bazinul de namol activ este asemanator celui care se
dezvolta in locurile sau cursurile naturale cand se produce autoepurarea apei,aici
aplicandu-se un complex de masuri care contribuie la intensitatea proceselor: marimea
concentratiei namolului activ,aerarea artificiala a operatiei,pentru intensificarea oxigenarii
acesteia,agitarea artificiala a apei in vederea dispersarii in apa uzata bruta a namolului
recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt:realizarea unei eficiente mai
ridicate,atat iarna cat si vara,sunt lipsite de mirosul neplacut si de prezenta
mustelor,suprafetele specifice constituente sunt mai reduse,permite o mai buna adaptare a
procesului tehnologic din statia de epurare la modificari de durata ale caracteristicilor
apelor uzate.
Marele incovienent al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un
consum mare specific de energie mai ridicat,aceasta energie fiind absorbita de utilajele
care furnizeaza oxigenul necesar proceselor aerobe.
Un bazin de aerare se prezinta sub forma unui bazin rectangular din beton armat,unde
epurarea biologica are loc in prezenta unui amestec de namol activ si apa uzata.Pentru
asigurarea unui contact intim si continuu a celor doi componenti ai amestecului,se
impune o agitare permanenta a acestora cu ajutorul aerului care asigura,in acelasi timp si
oxigenul necesar coloniilor de microorganisme aerobe existente in compozitia namolului
activ,sub forma de flocoane.In bazin se urmareste o concentratie cvasiconstanta a
namolului activ in decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substantei organice impurificatoare,se obtine cresterea
namolului activ sub forma materialului celular insolubil si sedimentabil in decantoarele

secundare.O parte din acest namol este utilizat in mijloace tehnologice proprii(namolul
activ de recirculare), iar diferenta numita namolul activ in exces,este dirijata in
decantoarele primare pentru a le mari productivitatea de eliminare a suspensiilor datorita
prezentei flocoanelor care au efectul unui coagulant.
Pentru apele uzate cu concentratii mari in CBO 5 ,viteza reducerii materiilor organice
raportata la unitatea celulara va ramane constanta pana la o anumita limita de
concentratie a substratului,dupa care,pentru valori ale acestuia mai reduse,viteza variaza
numai in functie de concentratia materiilor organice si va fi descrescatoare.
Apele uzate intra in bazinul cu namol activ apoi intra in decantorul secundar de unde
o parte din namol este eliminat in exces sau este recirculat.
Ipoteze pentru proiectarea bazinelor cu namol activ si a decantoarelor secundare:
1. bazinul de namol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfecta in care se
considera ca in orice punct din bazin concentratia substratului cat si a namolului activ
este egala cu cea de la iesirea din bazin;
2. epurarea biologica se realizeaza in ansamblul format din bazinul de namol activ si
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai in bazinul de
namol activ,in decantorul secundar se realizeaza separarea flocoanelor biologice de apa
epurata si recircularea unei parti a namolului activ in bazinul de namol activ;
4. in decantorul secundar,namolul activ trebuie mentinut in stare proaspata pein
evacuarea excesului si recircularea unei parti de namol activ in bazinul de namol activ in
conformitate cu raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale namolului activ ce sunt avute in vedere in proiect in
treapta biologica,sunt:
-indicele volumic al namolului IVN;
-incarcarea organica a namolului ION;
-indicele de incarcare organica a bazinului IOB.
Schema de baza in trepta biologica este prezentata in figura 2,care presupune
existenta unui BNA alimentat cu aer,urmat de un DS in care are loc separarea flocoanelor.

Figura 2.Schema bloc a treptei de epurare biologica

Dimensionarea bazinului cu namol activ


a) Calculul materiei organice la intrarea in treapta biologica exprimata prin
concentratia la intrarea in bazin a CBO5:
CBO5=179.725 mg/l
b) Debitul de calcul:
Qc=Qzi,max=0,438m3/s
c) Calculul gradului de epurare pentru treapta biologica in conformitate cu conditiile
de deversare(NTPA 001/2005)
GESS=80%; GECBO5=80%; GECCOCr=80%; GENt=70%
d) Calculul incarcarii organice a bazinului.I 0B reprezinta cantitatea de CBO5 din
influent exprimata in kg CBO5/zi care poate fi indepartata dintr-un m3 de bzin de
aerare.Se poate calcula in 3 moduri:
-folosind relatia de calcul:
CBO
I OB V 5 K 1GBb
GEb-gradul de epurare in CBO5;
V-volumul bazinului de aerare,m3;
K-coeficientul influentat de temperatura.Daca temperatura in bazin este:
T=10-20C,atunci K=5;
T=30-40C,atunci K=7;
T=20-30C,atunci K=6;
IOB=5 1 0.8 =2.236kg CBO5/m3zi

e) Incarcarea organica a namolului activ,se poate calcula:


-folosind relatia:
ION=

Q C
V C

CBO 5

QC-debit de calcul;
CCBO5ib-cincentratia initiala a CBO5;
V-volumul bazinului cu namol activ;
CN-concentratia namolului; CN=2,5-4 kg/m3
ION=

I
C

OB
N

ION=K(1-GEb)=5(1-0,8)=1 kg CBO5/kg NAzi


f) Se calculeaza concentratia namolului activ

I
I

CN=

OB

2,236
2,236 kg CBO5/m3
1

ON

g) Volumul bazinului cu namol activ

Q C
V
I
c

CBO 5

OB

Q C

C I

CBO 5ib

0,438 179.725 10

ON

2,236 1

h) Calculul debitului de namol activ recirculat


QR=r*Qc,(m3/s);
r-raport de recirculare
r=

C C
R

*100 ;
N

CR=10kg MTS/m
CN-concentratia namolului activ
CR-concentratia namolului recirculat
2,236

r= 10 2,236 * 100 28,8%


Qr=
i)

28,8
* 0,438 0.126 m3/s
100

Timpul de aerare

Daca se ia in calcul recircularea namolului


V
3041.75

1h
t ra
'
(
0
,
438

0
,
3066
)
*
3600
Q Q
c

3600 24 3041.75 m

Unde Q =debitul maxim de recirculare(se reomanda a fi maxim)

Qr=0,7*Qc=0,7*0,438=0.3066 m3/s
j) Calculul namolului in exces
Acest calcul se face cu relatia Huncken:

QNex=1,2*

0.23
ON

* GE CBO 5 * LSB , kg/zi


100

Unde LSB=VB*IOB=3041.75*2,236=6801.35 kg/zi


QNex=1,2*10.23*0,8*6801.35=6529.29 kg/zi
k) Calculul necesarului de oxigen se face cu relatia:
CO=a*GECBO5*C+b*CNt,kgO2/zi
a*GECBO5*C-corespunde necesarului de oxigen pentru respiratia substratului
b*CNt-reprezinta necesarul de oxigen pentru respiratia endogena neluand in considerare
procesul de nitrifiare
a=coeficientul corespunzator utilizarii substratului de catre microorganisme.Pentru
apele uzate municipal a=0,5 kgO2/kgCBO5
GEb=gradul de epurare realizat in treaptade epurare biologica.GE=80%
C=cantitatea totala de materie organica exprimata prin CBO 5 adusa de catre apa
uzata influenta.C=Qc*(CCBO5)ib,[kg CBO5/zi]
C=0,438*179.725*10-3*3600*24=6801.37 kg CBO5/zi
b=coeficientul necesar respiratiei endogene a microorganismelor,respectiv de
oxigenul consumat de unitatile de namol activ aflat in bazin,in timp de o zi.Se adopta
b=0,15 kgO2/kgCBO5zi
CNt=cantitatea totala de materii solide totale de namol activ si se determina cu relatia:

6801.37
6801.37
1

ON
CNt
CO=0.5*0.8*6801.37+0.15*6801.37=3740.75 kgO2/zi
1) Se calculeaza capacitatea de oxigenare.CO care reprezinta cantitatea de
oxigen ce trebuie introdusa prin diferite sisteme de aerare.

CO=

02

1
* * C OS *
C SA C B

k
k

10
t

760
,kg/zi
p

Unde: CO2= cantitatea de oxigen necesara consumului materiilor organice de catre


microorganisme. CO=6992.42kg/zi
=raportul dintre capacitatea de transfer a O 2 in apele uzate si capacitatea de
transfer de O2 prin apa curata.=0,9 pentru apele uzate municipale.
C OS=concentratia de saturatie a O2 in apa in conditii standard(la temperatura de
10C si 760 mmHg in apa curata).COS=11,3mg/l(conform STAS 11566/91)
C SA=conditii de saturatie a O2 in amestecul de apa uzata si namol activ la
temperatura de lucru (20C).CSA=7,4mg/l(conform STAS 11566/91).
C B=concentratia efectiva a O2 in amestec de apa uzata si namol activ la
temperatura de lucru.Se recomanda pentru CBvalori cuprinse intre 1,5-2mg/l,se adopta
CB=1,5mg/l

k10/kt=raportul dintre coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de 10C si


coeficientul de transfer al O2pentru temperatura de lucru(20C).Se adopta
k10/kt=0,83(conform STAS 11566/91).
p=presiunea barometrica anuala calculata cu o medie a valorilor zilnice in orasul
unde se realizeaza epurarea apelor uzate.Se adopta p=782mmHg
CO 3740.75 *

1
11.3
760
*
* 0.83 *
6521.1 kg/zi
0.9 7.4 1.5
782

m) Utilizarea sistemelor de aerare-pentru eficientizarea activitatii biologice,respiratia


de oxigenare biologica care permit degradarea substantelor organice foloseste un sistem
de distributie a aerului generat in compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive
pneumatice de dispersie a aerului.Dispersia aerului se poate face sub forma de bule
fine(avand diametru mai mic de 0,3mm),bule mijlocii(D=0,3-3mm) si bule
mari(D=10mm).In proiectare se va alege dispersarea aerului prin bule fine care
caracterizeaza sistemul de distributie prin materiale porose.Se calculeaza capacitatea de
oxigenare orara:
CO=

CO 6521.1

267.54 kg/zi
24
24

n) Se calculeaza debitul de aer necesar si acesta se afla cu formula:


'

Qaer

CO *10
=
CO * H

m3/h

imersie

Unde : COs-capacitatea specifica de oxigenare a BNA-ului prin insuflarea aerului care


variaza intre 8-10 g O2/m3 aer si m3 bazin pentru bule fine.Se alege COs=9 gO2/m3 aer.
Se va calcula suprafata placilor poroase A p in ipoteza in care distribuitorul de aer
este pozitionat la o inaltime de imersie in masa de apa uzata fata de suprafata bazinului .
Se adopta Himersie=4m.
3

aer

Ap

267.54 10

9 4 1.2407

Q
I

aer

aer

249.57 m /h
3

309.65
5.16 m2
1 60

Unde Iaer-intesitatea aerarii.Se adopta 1m3/m2min aer


Se calculeaza energia bruta a sistemului de aerare,Eb.
Eb=HimersieEsp, kWh/m3
Unde : Esp-consumul energetic specific,Esp=5,5Wh/m3
EB=45.5103=22000kWh/m3
o) Se calculeaza dimensiunile BNA-ului si numarul de compartimente
-inaltimea BNA-ului este cuprinsa intre 3-5 m
Ht=Himersie+Hsig=4+0,75=4,75m
-latimea BNA-ului
B=1,25H=1,254,75=5,937m
-lungimea BNA-ului: L=8B=85,937=47,5m
Decantorul secundar

In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol


activ evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice,respectiv din bazinele de
aerare.Rezulta ca decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de
epurare biologica.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal si radial,echipate cu
dispozitive adevate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod continuu sau cu
intermitenta,intrevalul de timp dintre 2 evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4
ore.Avand in vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa,evacuarea lui se
face prin sifonare sau prin pompare,podul raclor este echipat cu conducte de suctiune care
dirijeaza spre o rigola pentru evacuarea lui in exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial in conformitate cu urmatoarele date:
a) Debitul de calcul si debitul de verificare
Qc=Qzi,max(m3/s)
Qc=0,438m3/s
b) Se stabileste incarcarile superficiale ale DS cu materii solide:

(Q Q )
C
I =
kg/hm
A
N

ss

Unde: CN-concentratia namolului activ(kg/m3)


QR-debitul de recirculare,m3/h
Au-suprafata utila a decantorului radial.
Se determina

'
SD

- incarcarea hidraulica a decantorului,se determina pe baza


'

v <1,9m /m h.
Qc
Qc 0,438
'

vSD
Au ' 1,2 3600 1314 m
Au
vSD

experientelor in conformitate cu

SS

SD

2,236(0,438 0,3066)3600
24 82,92 kg/m2zi
1314

c) Se determina timpul de decantare


In conformitate cu STAS 4162/2-89 valoare lui tdc=3,5-4h.Se adopta tdc=4h.
d) Se calculeaza inaltimea utila a decantorului si respectiv a volumului decantorului
secundar
hu=tdc

'

SD

=41,2=4,8m

V=Qctdc=0,43843600=6307.2 m3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale cu A0=1117.1m2 => D=40m,
H=3.9m, Vutil=6048m3.

e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar

GE

100
i
CSSQ
c 100 - p

Unde : GE-eficienta separarii namolului activ in DS=85%


n-greutatea specifica a namolului care pentru o umiditate a namolului de 80%
este intre 1100-1200kg/m3.
C ssi-concentratia initiala a materiei solide intrate in decantorul secundar,
Cssi=30.78 mg/l
p=umiditatea namolului decantat;p=95%
0,8
100
-3
V n 1150 30.78 10 0,438100 - 80 3600 0,259 m3/h

A. Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalatii de epurare a


apelor uzate municipale
Se dau urmatoarele date: Qzi,max=0,438m3/s

B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare


Solide in suspensie -Ciss=648mg/l
Compusi organici -CBO5=395mg/l
-CCO-Cr=448mg/l
Azot total CiN=112mg/l
Temperatura apei uzate: 17.2C
pH=6.81

C. Analize de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele


epurate:
Concentratia de oxigen dizolvat din receptor=8.895mg/l
CCCO-Cr=10.19mg/l
Solide in suspensie: (CSS)r=7.695mg/l
Azot total CNr=7.8
Temperatura medie a apei=10C

D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:

Viteza medie a apei- v=1,5m/s


Debitul emisarului- Qe=5m3/s
Coeficientul de sinuozitate al raului=1,2
Constanta de oxigenare a apei din emisar-K2=0,17zi-1

E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate:


Treapta mecanica:
Gratar
Deznisipator
Separator grasimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta biologica:
Bazin de aerare cu namol activ
Decantor secundar
O cantitate importanta de deseuri provin de la treapta mecanica de epurare si sunt
constituite din corputi plutitoare de dimensiuni mari care sunt retinute de gratare si site si
idn depuneri minerale de la deznisipatoare. Aceste deseuri sunt colectatein containere
unde se usuca si apoi sunt deversate la groapa de gunoi a localitatii.
Epurarea apelor uzate,in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii
lor,conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza
atat materiile poluante din apele brute,cat si cele formate in procesul de epurare. O statie
de epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele
impuse de calitatea receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de
bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona
respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau 2 procese tehnologice si
anume stabilizarea prin fermentare(anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din
namol(deshidratarea). Intre aceste 2 procedee de baza exista diverse combinatii de
procedee a caror aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale definite de
cantitatea si calitatea namolurilor,de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea
instalatiilor de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
-namol stabilizat(aerob sau anaerob);
-namol deshidratat(natural sau artificial);
-namol igienizat(prin pasteurizare,tratare chimica sau compostare);
-namol fixat rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilortoxici;
-cenusa rezultata din incinerarea namolurilor.

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI


FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI

PROIECT
TRATAREA SI EPURAREA APELOR
REZIDUALE

NDRUMTOR PROIECT:
Prof. dr. ing. Casen Panaitescu

2011

STUDENT: Petrache Marius


ANUL IV -3141-