Sunteți pe pagina 1din 5

Influenta ideilor deziluzionante si experiente disociative la

rezistenta pentru amintiri artificiale a subiectilor sanatosi

1. Introducere
O forma cunoscuta a distorsiunii memoriei se intampla atunci cand indivizii ofera unui obiect
prea multa familiaritate. Atributiile sursei depind de mai multi factori: calitatea informatiei,
tipul si cantitatea de informatie care poate fi retinuta, si procesele folosite pentru a evalua
informatia extrasa. Mai exact, amintirile noastre difera in functie de distributia
caracteristicilor, precum: perceptive (auditive, vizuale etc.) si detalii contextuale (timp si
spatiu), reactii afective, asociatii de ganduri si operatii cognitive. Aceste diferente ale
caracteristicilor pot fi folosite ca si indicatii diagnostice pentru a atribui originea amintirii
unui individ.
O forma a distorsiunii memoriei in care erorile originii au un rol crucial este memoria
artificiala, indusa de paradigma DRM (Roediger & McDermott). Participantilor li s-au dat
liste de cuvinte (ex: ochi, a coase, bold, a; cuvantul neprezentat era usor de asociat cu
restul, exemplul: ac de cusut). Aceasta metoda s-a aratat extrem de utila in recunoasterea si
reamintirea artificiala a cuvantului critic neprezentat (exemplul anterior, acul de cusut).
Mai mult de-atat, participantii erau foarte increzatori in faptul ca , cuvantul respectiv le-a fost
prezentat, ba chiar puteau sa ofere detalii suplimentare despre prezentare. Se considera ca
amintirile artificiale se intampla deoarece, in timpul prezentarii listei de cuvinte, cuvantulcapcana (cel neprezentat) este activat odata cu intalnirea cuvintelor asociative, cu acel camp
semantic de cuvinte.
Mai multe studii au demonstrat ca unii oameni sunt mai inclinati in spre a avea amintiri
artificiale decat altii. Deoarece un numar mare de cercetari au stabilit ca indivizii sanatosi pot
raporta deziluzionantul, Laws si Bhatt au examinat subiectii sanatosi predispusi la o gandire
deziluzionanta. Folosind paradigma DRM, au investigat performantele de la nivelul
memoriei, dar nu inainte de a impartii subiectii in doua grupuri grupurile fiind decise in
urma masurarii nivelului de idei deziluzionante (PDI). Participantii cu un PDI mai mare si-au
reamintit mai putine cuvinte corecte si mai multe cuvinte-capcana si alte intruziuni, de
asemenea. Participantii deziluzionanti au fost mai susceptibili in a-si aminti cuvantulcapcana, mai mult decat cei cu un PDI mai scazut.
Alte cercetari anterioare au examinat sansele unui impact al amintirilor artificiale asupra
grupurilor non-clinice. Intr-adevar, s-au examinat experientele disociative si sansele de o
susceptabilitate la amintiri artificiale cu ajutorul anumitor paradigme, inclusiv paradigma

DRM. Rezultatele sunt amestecate intr-un fel cu anumite studii ce au descoperit o asociere
pozitiva intre experientele disociative si probabilitatea de a produce amintiri artificiale in
timp ce unii nu sunt capabili de aceasta.
De fiecare data cand o legatura a fost sesizata intre cele doua variabile (influenta tendintelor
disociative si deziluzionante asupra amintirilor artificiale), a ramas neclar ce procese sunt
afectate fie de ideatie, fie de disociere. Scopul acestui studiu a fost sa examineze influenta
experientelor disociative si a ideatiei asupra creatiei de amintiri cu ajutorul paradigmei DRM.
Participantii au fost intrebati dupa testul de memorie daca, in timpul desfasurarii exercitiului
sau in timpul fazei de reamintire, un cuvant le-a venit in minte. Au mentionat ca nu au scris
cuvantul pe hartie deoarece au crezut ca nu e bine, ca , cuvantul respectiv nu face parte din
experiment. Aceasta fiind spusa, ne-a permis sa examinam distributia cuvintelor-capcana pe
parcursul experimentului si sa oferim cea mai buna explicatie pentru desfasurarea amintirilor
artificiale. Deci, am ipotetizat ca disocierea ar avea un impact pozitiv asupra reamintirii
artificiale.

2. Metoda
2.1.
Participanti
Un numar de 158 de studenti cuprinsi intre 18 si 31 de ani au fost abordati pentru a coopera,
ceea ce s-a intamplat in mod voluntar si creditul de curs nu a fost necesar.Niciunul dintre
voluntari nu a avut vreo boala mentala, probleme cu alcoolul sau drogurile.

2.2.
Materiale
2.2.1. Sarcina pentru memoria artificiala
Am folosit o procedura DRM modificata. Participantilor le-au fost date 8 liste de cate 15
itemi, cuvintele-capcana fiind: copac, informatica, scaun, timp, oaie, casa, muzica si
mireasma.
2.2.2. Ideatia deziluzionanta
O versiune franceza de 21 de itemi a fost utilizata pentru a evalua ideatia deziluzionanta
(Peters et al. Delusions Inventory PDI). PDI-21 este un instrument ce-a fost desemnat
pentru a masura ideile deziluzionante intr-o populatie. Pentru fiecare intrebare (Te simti
vreodata ca si cum te aflii sub controlul unei forte straine?), participantul era rugat sa treaca
raspunsul pe foaie, folosind o scala de patru puncte (niciodata=0, uneori=1, destul de des=2,
tot timpul=3).

Studiile au aratat ca versiunea franceza folosita a masurat o inclinatie spre deziluzionant intro populatie obisnuita.

2.2.3. Experiente disociative


Participantii au completat o versiune franceza a Scalei de Experiente Disociative (DES). DES
este o scala de 28 de itemi, creata pentru a obtine frecventa simptomelor tipice experientei
disociative, precum obiectificarea, depersonalizarea. Forma pentru raspunsuri a fost
modificata de dinainte, astfel incat la finalul unei scale sa fie mai putin decat ceilalti, la
finalul alteia mai mult decat ceilalti si la mijlocul scalei la fel ca ceilalti. Participantii au
fost rugati sa puna un X in una din cele 11 casute cu raspunsuri ale scalei.
Pentru ambele PDI-21 si DES-C, participantii au fost rugati sa nu realizeze experienta sub
influenta alsoolului sau substantelor narcotice, iar apoi au fost rugati sa raporteze
experientele dupa 5 ani.

2.3 Procedura

Participantii au fost testati individual. Li s-a spus ca experimentatorul o sa citeasca opt liste
de cuvinte si ca vor fi testati pentru fiecare lista. Listele au fost prezentate intr-o ordine
aleatorie pentru fiecare individ. Cuvintele au fost citite cu voce tare de catre experimentator
(un cuvant la fiecare 1.5 secunde). Pentru fiecare etapa de reamintire, participantii au fost
instruiti sa scrie pe foaie cat mai multe cuvinte din lista pe care au auzit-o, in orice ordine,
dar fara sa ghiceasca. Au avut 90 de secunde la dispozitie. Dupa aceea, ei au fost intrebati
daca, in timpul reamintirii, un cuvant le-a venit n minte, dar nu l-au scris. Au fost rugati sa
scrie (cu , culori diferite) la ce cuvinte s-au gandit in momentul in care au auzit listele de
cuvinte. In final, participantii au fost rugati sa completeze PDI si DES-C si au fost interogati.

3. Rezultate si discutii
3.1.
Chestionare de personalitate si performanta a memoriei
Testul ANOVA a fost utilizat in majoritatea etapelor de reamintire si a fost demonstrat ca
participantii si-au amintit in proportii mai mari itemii veridici mai mult decat cei critici.
Rezultatul pe scala PDI a fost de 7.46. Pe DES-C a fost 33.24, ceea ce este asemanator cu
rezultatele studiilor anterioare.

3.2.

Analize corelationale

Vezi tabel.

Rezultatele DES-C si PDI au fost corelate in mod pozitiv cu reamintirea artificiala, sugerand
o influenta a diferentelor individuale asupra productiei de amintiri artificiale. Totusi, o astfel
de corelatie nu determina daca aceasta susceptabilitate pentru amintiri artificiale este condusa
de catre un cuvant-capcana/cuvant critic.

4. Discutii generale
Am reprodus rezultatele lui Laws si Bhatt (2005) ce mentioneaza faptul ca inregistrarile
ideilor deziluzionante ale participantilor complet sanatosi si am ajuns la concluzia ca, intradevar, sunt sanse mai mari pentru acestia sa isi reaminteasca anumite idei sau cuvinte in
mod fals. De fapt, nu am gasit o asemanare intre inclinatia spre deziluzie si reamintirea
exacta, cea corecta.
De asemenea, studiile au explorat predispozitia pentru experientele disociative, reiesind
faptul ca sunt sanse mai mari pentru a avea amintiri artificiale, false.
Desi sunt bazate pe cauze de declansare-monitorizare, rezultatele se aseamana cu urmele
neclare ale teoriei Brainerd & Reyna (2002). Ambele cauze implica faptul ca, cuvantulcapcana poate parea familiar datorita declansarii si a esentei.
Studiul nostru, insa, a aratat ca participantii pot fii constienti de cuvantul-capcana si uneori sa
noteze faptul ca nu se regaseste printre celelalte cuvinte.

In concluzie, cercetarile viitoare ar trebui sa investigheze relatia dintre incredere si a


raspunsurilor Imi aduc aminte-Stiu, mai ales in cazul participantilor cu tendinte de
deziluzionare si disociative in scopul stabilirii influentei precise asupra amintirilor artificiale.
Pentru ca nu am gasit existenta unei legaturi sau a unui raport intre cele doua scale, o ipoteza
alternativa ar putea fi: ei folosesc un anumit criteriu decizional in care ideile pentru Stiu
rezulta din prelucrarea esentei si este suficient pentru a accepta un element sau un cuvant
(item) cu incredere. In acest caz, un avertisment ar putea fi util pentru a le organiza un
criteriu mai strict. In plus, e nevoie de mai multe studii pentru a identifica ce subliniaza
suprapunerea dintre experientele disociative si ideile deziluzionante.

Aknowledgement
References
-