Sunteți pe pagina 1din 118

lositepentrufiecarepasal prepardrii.

Rolul rugozitdtiisuprafeteicu privire


la retentia restauririlortrebuie discutat.
Astfel,in timpce stria[iilegi neregularitdtile
pot contribuila
de pe suprafatapreparatiei
retentiacoroanei,acestavantajtrebuiepus
in balantdcu dezavantajele.O suprafa[d
neteddva permiteo amprentdmaicorectS.
UTILZAREAINSTRUMENTELOR
Dacdsuprafataeste prea rugoasds-ar puDTAMANTATE
$r A FREZELOR
tea sd fie dificilaindepdrtareaamprentei
Instrumentele
Tndepdrteadiamantate
tdrba o deteriorapierzAnd
astfeldetaliifine
zd fesuturileduredentaremultmai eficient
pe model.Poatecd gi mai importanteste
decAto fac frezele,dar lasd in urma lor
faptul ci rugozitateaexcesivd din zana
suprafe[erugoasegi zone terminalecu
terminaldpoateimpiedicao adaptarecosuprafefeneregulate.Frezeledin carburd
rectd a marginiicoroanei.Striatiilemicrode tungstenproduczoneterminalenetede
scopiceldsatede frezeledin carburdde
gi pot realizadesignuripreciseinterneale
tungsten(2 Um) gi de instrumentele
diaunor tipuri de preparatii,dar sec[ioneazd
mantate(10 Um) sunt destul de adAnci
mult mai Tncet.De aceea,pentrua profita
pentru a mdri retenfiatdrd a compromite
de cele mai bunecaracteristici
ale ambelor
acuratetea.
tipuri de instrumente,instrumentele
diaOricAtde corecta fost fdcutdreducemantatear trebuisd fie folositepentrurerea axialda bontuluiin vedereaaplicdrii
ducereacantitativda structurilordentare,
unei restaurdriesteticecu ajutorulunuiJngi
iar frezelepentrufinisareapreparaliilor
strumentdiamantatpentrurealizareaunui
pentrurealizarea
interne
unorparticularitati
chanfrein,suprafa[ava prezentauneleruale acestoracum ar fi ganturi,casete,istgozitdti.Dacdse folosegteo frez6din carmurietc.
burd de tungstencu 12 lamele pentru
Tehnicade electiein aceasti situatie
chanfreinin scopulfinisdriisuprafeteiaxiautilizeazdinstrumentediamantategi treze
le dupd ce reducereas-a realizatcu un
din carburdde tungstende mirimi gi confiinstrumentdiamantat,suprafafava fi mult
gurafie potrivit5,a$a cum le-a descris
mai netedS,iar zonaterminalSin sine va
Lustig.Acesteinstrumente
sunt confectioaveaneregularitd[i
minime.
nate prin realizareaatdt a instrumentului
Barkmeiergi colab (3), testAndmai
diamantat
cAtgi a frezeidintr-oconfiguratie
multetipuride freze,au demonstratci o
initialdcomunS.Faptulasigurdconcordantrezdcilindro-conicd
fisurda produscel mai
ta intre forma instrumentului
9i conturul
netedgi cel maibineconturatbizouocluzal
rezultatal dinteluicare se vor potriviexact
dintreinstrumenteletestate.
atuncic6ndinstrumentul
diamantatgi freza
Bizoulgingivalal unei preparatiitrede finisatdin carburdde tungstensunt fomai debuiecreatde vArfulinstrumentului.
totugiTntr-un
canal,cea mai siguri modalitate de a o inldturaeste scoatereadin piesi. Se extrageapoifrezadin canalcu ajutorul policeluigi ardtdtorului.
Astfelse va
produceo presiunemai micdasuprafrezei.

281

grabedecdtde laturasa. In acestloc pe


dinte nu este practicdfolosireaunei freze
fisuri pentruplasareaunui bizou,din momentce vArfulpdtratpoatelezabizoul,dintele adiacentsau gingia. Un instrument
diamantatin formd de flacdrd subtire va
produceun bizoucareprezint5nigtestriatii
orizontale.Dacd bizoulformat de instrumentuldiamantatin formi de flacdrdeste
finisatcu ajutorulvArfuluiunei freze din
carburdde tungstenin formi de flacdri
lungd,rezultatulva fi un bizougingivalgi
mai neted.
Bizotatoarelegingivaledes folosite
penpentruperetiigingivaliai preparafiilor
tru cavitdlide obturatcu amalgamnu sunt
potrivitepentrubizourileEingiinstrumente
pentrurestaurdri.
Ele
vale ale preparatiilor
producun bizouneregulat
gi dur.
O preparare
a praguluirealizatdcu un
cu grainstrument
diamantatcilindro-conic
nulatiemedieeste prea rugoasdpentrua
puteapermiterealizareaunei marginicorect adaptatea restaurdrii.Praguriletrebuie finisatecu o frezi activd doar la vArf
pentrua asigurao zondterminalS
neted6.
Evaz6riproximaledistinctebine finisate pot fi fdcutecu discuride hArtieabrazive. Oricum,ele necesitdaplicdriu$oare
pentru a evita supraincdlzireagi trebuie
schimbatefrecventpentrua ne asiguracd
denvor tiia in mod eficientdin structurile
de hArtieestelimitare.Folosirea
discurilor
tate pentruacele zone ale cavitd[iibucale
cu acces bun gi trebuieavutd grijd cAnd
suntfolositepentrua nu lezatesuturilemoi
Degipot
din cavitateabucalSa pacientului.
produceo evazarenetedi cu o zond ter-

282

minalddistinctdun disc prea dur va tdia


ganluriin evazare,iar discurileuzatevor
rotunjizonaterminald.
diamantatin formdde
Un instrument
flacdri cu supratetemai degrabdparalele
decAt ugor convexe poate fi tolosit gi el
pentru a produceo evazare.in aceastd
obtinutesunt mai putin
situaliesuprafetele
netede.
O frezd de finisaredin carburdde
tungstenTnformdde flacdri cu 12lamele
lungi este folositdpentrua crea o zond
terminalddistinctdcu o suprafatdnetedd
pe bizourileorizontalegi evazdrileverticale. Aceastdtrezdcu un diametrude 1 mm
are aceeagiconfiguratieca gi instrumentul
Tnformdde flacdrd.
diamantat
Utilizarea unor discuri diamantate
mari nu a mai fost descrisi pentruaceste
prepara[iifiindc5,dupd pdrereanoastrdin
stomatologiamoderndasemeneainstrumente nu-gi mai gdsesclocul nici micar
pentrureducereaproximalSgi nici pentru
realizareaevazdrii.Folosindastfelde inpentrupacient,exisstrumentepericuloase
a preparati gi pericoluluneisupraextensii
tiei.

PREPARATilTNTRACORONARE
realizatein
Preparafiile
intracoronare
sunt
vedereaconfectiondrii
unor incrustatii
indicatein tratamentulleziunilorcoronare
pentru restaurareamorfologieigi funcliei
afectatede procesecarioasesau fracturi.
Ele reprezintdo alternativda obturafiilor
plastice,dar au gi unele indicatiispecific
protetice.

proximale.
Extensisuprafetelor
Inlay-ulturnatigi are originileTnres- prepararea
Considerat
taurdrilerealizateinaintede a existao teh- ile erau largi,dar superficiale.
nicd de turnare precisd.Primul inlay Tn de cdtre sustindtoriilui a fi o restaurare
s-a crezutcd inlay-ulconeste atribuitlui John Murphy conservatoare
stomatologie
din Londracare confectionainlay-uridin feclionatprin tehnicaslice ar implicaun
porfelan Tn 1835. in 1880, Ames gi risc mai mic la fracturdal dinteluiin care
Swaseryau utilizatpentru confecfionarea acestase inser6.La un momentdat acest
a fostfolositgi ca element
inlay-urilor
o tehnici cu folielustruiti.Dupd tip de restaurare
adaptareaintr-o cavitatepreparati a unei de agregarepentruprotezefixe.
Analizastress-uluicu metodafotofolii de aur sau platind,ei o indepdrtau,o
ambalaugi apoiturnaucositorsau aur topit elasticda ardtat cd restaurareaagregatd
in folie.Tehni- Tntr-ocavitatepreparatdprin tehnicaslice
in formacavitdtiireprodusd
ca era incd utilizatdla sfArgitulprimeide- dezvoltdun stressmai maredecAtin cazul
unuiinlayagregatintr-oprepararerealizatd
cadea secoluluiXX.
Primul inlay turnat este atribuit lui prinmetodaclasicd.
Restaurdrile
cu ajutorulincrustatiilor
tehnicala lowa
Philbrook
carea comunicat
State Dental Society in 1897. Totugi, presupuno deosebitdacuratetein toate
Taggart,este cel care a fost creditatcu tazeleclinicegi tehnice.Oriceeroare,de la
a tehniciicerii preparareacavitS[ii9i p6na la cimentare
in stomatologie
introducerea
resta- poatecompromiteactul terapeutic.Incruspierdute,in anul 1907.Popularitatea
Insucceurdriia crescutin aceltimp,ajutatdfiindde tatiilenu tolereazdaproximatiile.
sunt mai evidente
lui Lane,Van Horn,Weinstein, sele gi imperfecfiunile
contributiile
care au im- decAtla obtura[iileplastice.
Sonder,Schewgi Hollenback
Machetelerealizatepentruconfecfiogi tehnicilede confecbundtititmaterialele
din aliajenobilepot fi
narea incrustatiilor
tionarea acestorrestaurdri.
reclamauinitialo distruc- executateprin tehnicadirecti sau indirecIncrustatiile
tie extensivda structurilordentare,aspect t5.
in tehnicadirect6,dupd prepararea
de cdtreunuldintre
care a fost recunoscut
primiilor suslindtori,
Bodecker.Preparatiile cavitdtiise modeleazdmachetaincrustatiei
largi,exageratecare au fost in vogi la Tn- in cavitateabucal6.Procedeulclasicfoloceputulsecoluluis-au datoratpartialcon- segtecearaalbastrdpentruinlay9i acrilatul
Machetase ambaleazd
pentrupreventie"9i autopolimerizabil.
ceptuluide ,,extensie
parlial inslrumentelornecorespunzdtoare gi se toarndin laborator,incrustatiafinitd
utilizateTn acea vreme. Bodecker,care a fiindadaptatdgi cimentatdTncavitate.
in tehnicaindirecti cavitatease amlucratla Berlin,a utilizatpreparareaslice
pentru inlay-uri.Aceastaa fost exportatd prenteazdcu elastomeride sintezd, mape un modelde lucru.
ulteriorTn StateleUnite de citre Rhein, chetamodelAndu-se
Restulfazelorsuntsimilarecu celedescrifiindapoidezvoltatdde cdtreGillett.
Tehnicaslice utiliza un disc pentru se la tehnicadirect5.

283

Cu toateci incrustatiilemetalicerealizatedin aliajeau.trecutcu brioprobatimpului,problemele


de esteticdau determinat
orientarea
sprealtesolulii.
Agacums-a amintitinlay-ulceramica
precedataparentsurprinzdtor,
inlay-ulmetalic. ldeea inserdriiunor incrustafii(blocuri) ceramiceprefabricate
nu este noui.
Cilindriiprefabricafi
din ceramicieraufixali
prin cimentarein cavitdticalibratecorespunzdtor,procedeulfiind cunoscutca metoda lui Dall.Aceastdmetoddse mai fologi in anul1920.
seaTncd
Woodin 1882foloseablocuridecupate de din[i prefabricatidin po(elan pe care
le adaptagi fixa in cavitdti.W. Herbstutiliza perledin sticldde Venelia,de diferite
culorioblinuteprin pulverizare.
Prin 1890
au fost introdusepe piali pulberilede porTnaltdde sinterizare.
felancu temperaturd
Apariliain 1904 a pigmenfilor
mineralia
permisceramiciiatingereaunorperforman[e estetice.
in ultimeledouddeceniiatAtmaterialeledin carese confectioneazd
incrustatiile
cAt gi tehnologialor au suferitmodificiri
importante.
RSginile
diacrilicecompozitegi
masele integral ceramice au acaparat
acest domeniual restauririlorcoronare.
Dacdaproapeun deceniua avutloc o disputd acerbdTntre,,composite-inlay"
gi incrustatiile
integralceramice,ulterior(19901992) aceastdcompetitiea fost cAgtigati
detagatde cdtre incrustatiaintegralceramicd.Composit-inlay-urile
au pierdutdisputa datoritddehiscentelor
la interfaldincrustatie/ciment
diacrilic,a fisurilorgi fracturilor
apdrutein masa incrustafiei(Krejci-1992,
Ahlers-1
996,Kupiec-1
996).

284

Dehiscenlele
de la interfataincrustalielcimentdiacrilicsugereazicd acesttip
de legdturdnu esteperfectstabilS,deoarece legdturilecoezive (intre moleculede
acelagitip) sunt mai slabedec6tlegdturile
adezive(intremoleculediferite).
Dupd insuccesele,,composite
inlayurilor", incrusta[iileintegralceramiceau
cdgtigatteren datoritdtehnicilorde dublu
gravaj acid, a dezvoltdrii cimenturilor
diacrilicegi a adezivilordentinari,care au
schimbatcompletconcepliaagregdriiacestor protezeunidentare.
Incrustafiile
integralceramice,cu precdderecele realizateprin tehnicice utilizeazdsistemeleCAD/CAM(CEREC,DUX,
Celay, ProceraDenti CAD) au continuat
revolufionarea
acestuidomeniuprin introducereaamprenteioptice,designulrestaurdriiasistatde calculator
gi frezajulcomputerizat.
La inlay-ul sau incrustatia intracoronard(metalic6,
ceramicdsau din compozit) retentiase realizeazdprin incastrarea ?ntr-ocavitate preparati astfel Tnc6t
incrustatiasi fie autoretentivS.
Gimentul
perfecteazdcoaptareadintre suprafe{ele
cavitdliigi ai incrustalieiimbundt6[ind
astfel
percolaretenfia,dar mai alesimpiedicAnd
reafluidelor.
Inlay-ulinlocuiegtetesuturiledentare
pierdute,dar nu le protejeazd
pe cele restante. Jesuturiledentare care formeazd
pereliicavitStiitrebuiesd fie deci?ncantitate suficientdca sd rezistela fracturigi la
deformdri.
Indicatiile
inlay-ului
suntsimilarecu cele ale restaurdrilor
confectionate
din materiale de obtura[ieplastice:cavitatiocluzale,ca-

vitifi de clasaa V-agicavitdtidec]asaa ll- a


de mdrimemedie,dacdcreastamarginald9i
suprafataopusi suntintacte.
Onlay-ulsau incrustatiaextratisulari
(poatefi metalicdsau integralceramicd).in
trebuiesd asigureprocazulcAndincrustatia
tectia tesuturilorrestante,prin acoperirea
ocluzale,poartdnumelede onlay.
suprafe[ei
conLeziunile coronaremezio-ocluzo-distale
stituiecea maifrecventdindicafie.
Retentia gi stabilitateaunui onlay
MOD sunt mai slabe decAtla o coroand
pa(iald. Se contraindicd
a fi elementde
agregarea unei protezefixe, deoarecenu
suplimentare.
suportdsolicitdri
(de obiceiexclusivmelnlay-onlay-ul
o fortalicsau integralceramic)reprezintd
mi de restaurarein care atAt agregarea
se combind,in proportii
cAt gi preparaliile
diferite(intra-extracoronari).
Pinlay-uleste o incrustatiecu crampoanemetalice,ca elementesuplimentare
de retenfie.Cramponul,cu diametrulde
0,60mm gi o lungimede 2 mm se fixeazd
Tntr-un
canaldentinar.Se indici la cavititile de clasaa V-a gi de clasaa ll-a cAnd
perefiicavitdtiinu oferd suficientdretentie
prin fricfiunesau cAndincrustatia
acoperd
o suprafaldmare. in loc de crampoane
poatefi un dispozitiv
radicular.
unei prepara{iipentruo
Premergdtor
incrustalie,
examenullocal,diagnosticul
9i
planulde tratamentsunt decisive.Astfelo
seriede factoripot influentapreparatia:
- lungimeacoroaneiclinice;
ale suprafemorfologice
- particularitdtile
proximale,
tei ocluzale,ale suprafefelor
gi orale;
vestibulare
arcadd;
- pozitiadinteluiTn

raporturile
ocluzalecu dintiiantagonigti;
raporturile
cu dintiivecini;
moiparodontale;
relatiilecu tesuturile
statusulparodontal;
extinderea gi localizarea leziunii
carioase;
- problemelegatede fizionomie;
pulpei.
- vitalitatea
Examenul radiograficcompleteazd
examenulclinicoferindrela[iisuplimentare
procesului
carioscu
cu privirela raporturile
camerapulpari,mdrimeacamereipulpare,
de sustinere.
stareaparodonfiului
Pe baza datelorculesese stabilegte
ce se referdla topografialezidiagnosticul
unii,intindereain suprafatigi profunzime,
dateleculestareapulpeietc. CoroborAnd
se la examenuldinteluicu statusulbucalse
indicatiade tratament,legatdde
stabilegte
obiectiveleurmirite, tehnicilece se vor
concretdde prefolosi,tipulgi modalitatea
parare.

285

CONCEPTEDE BAZAiru PNTPN.


RAREACAV]TAilLORPENTRU
INLAY
De la inceputtrebuiesd precizdmcd
preparatiile
pentruincrustatii
diferdTnfunc[ie de tipul gi materialuldin care acestea
suntelaborate.
preparatiilorpentru reDiversificarea
s-a fdcutin paralel
ceptareauneiincrustatii
cu lansareaunor materialegi tehnologii
sau o incrustatie
noi. Un ,,composit-inlay"
integralceramicdcare se fixeazdprintr-un
procedeude ,,gravajacid dublu" necesitd
un alt tip de preparatiedecAto incrustatie
metalicS.

Initialse vor prezentaetapelede preparareale dintilorpentrurealizarea


incrustafiilor,dupd oiteriul topograficAi ulterior
dupd materialuldin care sunt confectionate.
Principiilede prepararea cavitdtilor,
formulatede Black,suntvalabiledoarpentru incrustatiile
metalicegi in specialcele
ce se referdla conturulmarginal,formade
rezistentigi exerezadentineiramolite.
Spre deosebirede obturatii,care se
inseri in stareplasticdin cavitdliretentive,
incrustatiilese confectioneazd
in laborator
gi suntcimentatein cavitateapreparatd.
Particularitdlile
restaurdrilor
rigidefafa
de cele plasticeimpununelediferentieri
in
prepararea
cavit5lilorla nivelulperetilorgi
pentrua realizaformade retenmarginilor,
Caviti[ilepentie gi inchidereamarginald.
tru inlay se prepard cu pereti divergenti
dinspreplangeuspreexterior(fig.9.82).

{t

ill

iii

iii

ftt

tfi

Fig. 9.82. Unghiulde divergenld(b) alperelilor eavitdlii preparatepentru incrustalii. Bisectoareaunghiului reprezintdaxa de inserlie.Fiecaredin pereli
descrieun unghi (a) cu axa de inserlie

286

Aceastdformd este o condifiefundamentaldpentruindepirtareamacheteide


ceard (amprentei)9i inserarearestaurdrii
rigide.Peretiiaxialivor formacu plangeul
cavitdfiiun unghiobtuzasigurAnd
o divergenfdde S-Gs.Acestunghide divergenfd,
apropiatde paralelism,asigurd retenlia
restaurdrii
Tncavitate9i in acelagitimpfaciliteaz6inserfiaei. Unghiulde divergenldnu
va depSgi 10e. Conform principiilor
biomecanice,pierderearetentivitdtiieste
dispropo(ionat
de marecu fiecaregradde
cregterea unghiului
de divergentS.
Pe lAngdunghiulredusde divergent5,
in retentieintervinegi lungimeaperefilor
cavitdlii.in cavitd[ile
superficiale
divergen[a
peretilorva fi minim6,pentrua imbundtdti
formade retentiegi rezistenta.La cavitdtile
profundedivergenfaperetilorva fi mai mare pentru a ugura inserareagi adaptarea
incrustatieiTn cavitate. Aceste variabile
sunt legate de rolul fricfiuniiin retenfie.
Frictiunease realizeazdintre peretiicavitdsau Tntre
tii gi metal(reten[ieintracoronard)
metal gi perelii preparatiei(retentieextracoronard),cum se intAmpldin preparirile
,,slice"la cavitdtilede clasa a ll-a. AtAtretenlia intracoronardcdt 9i cea extracoronardvariazdinfunctiede unghiulde divergentdgi suprafalade contactla nivelulperefilor.
Indiferent
de unghiulformatdivergen[a peretilortrebuiesd fie vizibildcu ochiul
liber.Tendinlade a preparaperetiparaleli,
pe ldngdfaptul cd nu este justificati,creeazd dificultati.Adaptareaincrustafieieste
mult mai greoaiegi existdrisculfracturdrii
peretilor.
Linia (axa) de inser[iea restauririi

pe plangeul
trebuiesd fie perpendiculari
cavitdtiicare,la rdndullui, trebuiesd fie
paralelcu planulde ocluzie(la cavitdtide
clasaI gi a ll-a).Pragulgingivalva avea
aceeagidirectie.Forfeleocluzalevor fi,
poziastfel,maibineabsorbite
influentAnd
tiv retentiagi rezistenta.
Toate muchiilemarginale(unghiul
formatTntreperetiicavitdtii9i suprafata
dentard)trebuiebizotate.Incrustatia
nu
trebuiesd facd jonctiune,,capla cap" cu
zonaperifericd,
deoareceexistdrisculdizolv6riicimentului
in fluidulbucal.Aparitia
gi perefiicavitdunuihiatusTntreincrustatie
de cariisecundare
tii poateducela aparitia
gi punesub semnulintrebiriievoluliain
timpa restaurdrii.
Bizotarea
smalfului
se facein unghi
de 3$-450 pe o suprafati de 0,$-'l ffiffi,
jumdtatedin grosimealui. Prin
cuprinzAnd
bizotare(inclusivla pragulgingival)Tnchipe doud
dereamarginald
se imbundtafegte
cdi:
a doudsuprafete
con- suprapunerea
formate?nplaninclinat;
- margineasubtire de metal, care
prezintdrezistentdgi maleabilitate,
poatefi
brunisat6perfect6ndinchidereamarginald
gi protejAndastfelstratulde ciment.
Finisareamarginilor
de smaltgi a peretilorcavitdfiiare o importantdmai mare
decAt la obturatiile plastice. Adaptarea
marginalScorectdgi retentiafrictionali nu
se pot realizadecdt atuncicdnd suprafafa
machetatdsau amprentatdesteneted6.

287

Preparatiipentru incrustafiile
ocluzale
Preparareacavit5filorocluzalepentru
incrustatiilemetalice nu se deosebegte
multde cele pentruobturatiiplasticein ceea ce privegteconturulmarginal,formade
gi exerezadentineiramolite.Vor
rezistenfd
fi ilustratedoar deosebirile:conformarea
perefilorcavitdfiigi a unghiuluidintrepereti
gi suprafata
dintelui(muchiamarginald).
Retentiaeste direct proportionaldcu
adAncimea
cavitdtiigi inverspropo(ionalS
cu unghiulde divergenfd.
lmaginile
din fig.
9.83 ilustreazdcorelatiadintrecele doud
variabile.
in primaschemdpere[iicavitilii sunt
mult prea divergenfi.lnlay-ulturnatdupri
tiparulcavitSliipoatefi inseratpe multiple
axe cuprinseTntreliniileAB gi CD (fig.9.83
- 1).
in a douaschildpereliiAX gi CY sunt
paraleli,existdo singuri axd de insertie
care este paraleldcu pere[ii,dar in porliunea AB gi CD existdincd multipleaxe de
inse(ie(fig.9.83- 2.).
lmagineaa treia este ilustrativdpentru retenliaoptim6:un singurax de inse(ie
a incrustatieipe toatd lungimeaperetilor
(fis.e.83- 3.).
Variantaa patra completeazi ideea
precedentS,
subliniindimportan{alungimii
insertiei.CavitateaABCD este mai putin
retentivd decAt cavitatea mai profundd
XBDY,degi divergentaperetiloreste aceeagila ambelecavitdti(fig.9.83- 4).
Unghiulmuchieimarginale:unghiul
formatde peretiicavitdtiicu suprafatadintelui este de obiceide 90-950.Se bizoteazd un unghide 450.Bizoulva cuprindeju-

metatedin grosimeasmallului(fig.9.84).
Preparareacavitdtiiocluzalese realiaplicAnd-o
zeazdcu o frezdcilindro-conicd
initialla niveluluneifosetede pe suprafata
excizia,opeocluzald.Dupdce s-a Tnceput
ratiunease continudde-a lungulgantului
central al suprafeleiocluzale.Se includ
apoi Tnprepararetoate ganlurileexistenie
cala nivelulsuprafeleiocluzale,realizAnd
vitateacu o adAncimede aproximativ1,5
1 mm.Se va
mm gi o ldtimede aproximativ
evita lezareacrestelormarginale.Apoi se
va neteziperetelepulpar.
moderatede la nivelulganExtensiile
furilorvestibularegi orale,cAt gi aspectul
la capitul
specificde ,,coadide rAndunicS"
mezial,respectivdistalal cavitSfiipreparate suntrelevatein fig.9.85a.

Fig. 9.84. Bizotareamuchieimarginale,


jumdtatedin grosimeasma$ului

Urmeazd apoi bizotarea muchiei


marginalecu un instrumentdiamantatin
formi de flacdri gi finisareacu o frezi din
carburide tungstende aceeagiformi. (fig.
e.85b).
Figura9.86 reprezintdschemaunei
prepardri pentru o incrustafiemetalicd
cu mentiocluzalSpe un molarmandibular
indeplinite.
onareafunctiilor
biomecanice

{;6*

\-J
A*ft

PREPARATilPENTRUINCRUSTATilLE PROXIMO- OCLUZALE


proximo-ocluzale
se indiIncrustatiile
cd la premolarisau molarice prezintdcarii
de mdrimeredusdsau obturatiianterioare
ce cuprindedocare reclami o restaurare
ud suprafete:meziald gi ocluzald sau
se confectiodistali 9i ocluzald.Incrustalia
neazddin materialemai rezistente(aliaje,
compozite).
ceramicd,mairar materiale
Conturulmarginalgi forma de rezistenfdse realizeaziaproximativca gi la cavitdtilepentruamalgam.Retentiaeste legatdde cea mai lungdaxd unicdde inser-

-r-

3. H

schematid a axei de
Fig. 9.83.Reprezentarea
inserlie

tie.

288

w
Fig. 9.85. Etapeale prepardriiunei cavit1lipentru o incrustalieocluzald:a - preparareacavitdliiocluzale;b preparareabizouIui ocluzal

Fig. 9.86.Schemaprepartrii cavit\lii


pentru incrustalieocluzald
1. Bizouocluzal:integritatemarginald.
2. Peretevertical:retenliegi stabilitate.
3. Peretepulpar: rezistenld.

Dislocareaincrusta[ieispre spatiul
interdentar
se previneprin retentia?ncoapreparatdca la obturatiile
di de rAndunicd
de clasaa ll-a. Prepararea
cavitatiide retenlie se face ca gi la cavitSlilede clasa I
pentruinlay.
Prepararea
cavitdtilor
ocluzalepentru
peninlaynu se deosebegte
de prepardrile
tru obturatiiplasticein ceea ce privegte
conturulmarginal,forma de rezistentagi
exerezadentineiramolite.Deosebirilese
referdla conformareaperetilorcavitdtiigi a
unghiuluidintreperefigi suprafafadintelui
(muchiamarginald).
Peretiiaxiali vor forma cu plangeul
cavitdtiiun unghiobtuz,asigurAnd
o divergenti de 5-6e.Unghiulformatde peretele
cavitdliicu suprafatadinteluiestede obicei
de 90*95e.Se bizoteazdun unghide 45e.

289

Preparareacavit6[ii de retenfie se
realizeazdcu o frezd cilindro-conicd
aplicAnd-oinilialla nivelulunei fosetede pe
suprafataocluzalS.Dupd ce s-a inceput
excizia,operatiunea
se continudde-a lungul gantuluicentralal suprafeteiocluzale,
mentindndinstrumentul
Tndirecfiaundese
piesa.Se urmdresctoategandeplaseazd
turile existentela nivelulsuprafeleiocluzale, realizdndapoi cavitateacu o adAncime de aproximativ
1,5 mm. O atenfiedeosebiti trebuieacordatdlocalizdrii
conturului
marginalal cavititii.Acestanu trebuiesd
fie situatin zonacontactelor
ocluzale.Daci existd vreo incertitudine
cu privirela
localizareaacestorcontacte,se marcheazd
cu hArtiede articulatie.
Conturulocluzaltrasatestedestulde
Tngustin aceastd etapd. El va fi extins

atuncicAnd se adaugdbizoulocluzal.in
scopul asiguririi unei stabilit6[imaxime,
peretelepulpartrebuiesd fie plan, la o
pe axade
egaldgi perpendicular
adAncime
(fig.9.87a).
insertiea prepardrii
cavitdtii
Se continudcu conformarea
verticalecare se prepari neretentivd.Ldrgimea istmuluipoatefi mai redusdca la
obturatiilede amalgam,metalulfiind mai

rigid.Cavitateaproximaldse extindevestibulargi oralpdni Tnpunctulincarese desfiinleazdcontactulcu dinteleadiacent.Se


gi oralepenvestibulare
creeazdunghiurile
tru a definitivacavitatea.Muchiadintreperetefe pulpar gi parapulparse bizoteazd
pentrua permiteo adaptarecorectd(fig.
e.87b).

fifi
:
Fig. g.87. Etapeateprepardrii unei cavitdlipentru o incrustalieproximo-acluzald
a * preparareacavitdtiide reten[ie;b - preparareacavitdlii verticale

ll

I-.L

ll

ab

I
]

Fi7.9.89.Schemauneiprepardridecavitatede clasa a ll-a pentru inlay (molarmaxilar) 1. Bizoual pe'


Fig. 9.88. Preparareapraguluigingivalla cavitdlide
re[iloraxiati:integriktemarginald.2.lstm:retentie,
clasaa ll-a. Pragulpoatefiln unghidrept(a) sau
inclinatsprepereteleparapulpar(b). Pragulinclinat, stabilitategi rezistenldstructurald.3. Bizouocluzal:
care formeazdun unghiobtuz cu pereteleparapulpar integriktemarginald.4.Cavitatede retenlie:reten'
(c) nu asigurdformade rezistenld.
lie, stabilikte gi rezistenldstructurald.
5. Cavitateverticald:reten[ie, stabilitategi rezistenld
structurald.6. Bizougingival: integritatemarginald.

Peretelegingivalpoatefi conformat
Tn
unghi drept cu peretelepulparsau pulin
inclinatTnspreinterior.in nici un caz nu va
fi inclinatspreexteriorpentrua nu prejudi(fig.9.88).
cia formade rezistenle
Se bizoteazdapoiperetiivestibularigi
orali ai cavitdtiiverticalecu ajutorulunui
instrumentdiamantat?n formdde flacdrS.
BizotarearidicSproblemela nivelulperetilor axiali,sub punctulde contact.Bizoulva
fi mai largfolosinddiscuride hArtie.La nivelul peretelui gingival se indici
bizotatoare
de praggingival.
Figura 9.89 prezintd schema unei
prepardride cavitatede clasaa ll-a pentru
un inlayla un molarsuperior.
Pentrua mdri retentiaunei incrusta[ii
proximo-ocluzale,
la nivelulcavitdtiide retentiese poatepreparaun cep ocluzal(fig.

e.e0).

PREPARATilPENTRUINCRUSTATilLEM.O.D.
M.O.D.este un termencarese referd
la designul(topografia)
cavit6[ii.Termenul
de onlayM.O.D.desemneazio incrustalie
intra-extra
tisulardcu proteclieocluzald.Cu
toatecd onlay-ulM.O.D.utilizeazdaproape
incorporaexclusivretenfiaintracoronard,
rea protectieiocluzale?n acest designil
cu
face sd fie gi o restaurareextracoronard
acoperireparliala.
Retentiautilizatdde restauririleintracoronareestede tip ,,ic",ceeace tindesi
exercitepresiunedin centruspreexteriorul
dintelui.Aceastdforld estecea mai marein
gi cimentdrii,
dar ea se recursulverificdrii
petdatuncicAndforteleocluzalese exercisd
td asupradintelui.Pentruca restaurarea

291

aibi succes,ea trebuiesd fie sustinutide


un miezde dentindsdndtoasd,
sau trebuie
folositeanumitemijloacede distribuirea
forfelorastfelincAtsd devindnedistructive
pentrutesuturile
dentarerestante.
AspectulTn formd de ic al inlay-ului
cregterisculla fracturddacd nu se protejeazd cuspiziirestan[i(fig.9.91).Inlay-ul
inlocuiegtedoarstructurile
dentareabsente,dar nu
restante.Dacd
asigur6protejarea
structurilor
dintelenecesitdo protec{iefati de forfele
ocluzale,aceaprotectiepoatefi oblinutiprin
utilizareaunei placiri din aliaj turnatpeste
suprafafaocluzalS,de aceea vorbim in
aceastdsitualiede onlayM.O.D.
Preparareacavitdtiipentru un onlay
M.O.D. incepe cu indepdrtareavechilor
restaurdri.Urmeazdpreparareasuprafefei
ocluzaleastfelincAtla nivelulcuspizilorde
sprijinsd se obtindun spatiufatd de antagonigtide 1,5 mm, iar la nivelulcuspizilor
de ghidaj1 mm.

Fig.9.90.Cavitateprepara6pentruincrustalie
proximo-ocluzaldcu extensiefn formdde
coaddde rilndunicd(1) gicep ocluzal(2)

Fig. 9.91.Distribuliasolicitdrilorfun$ionalela un
inlayM.O.D.(a) Sila onlayM.O.D.(b).

in acestscopun instruSe utilizeazd


cu vArfrotunmentdiamantatcilindro-conic
jit gi o trezd de carbure de tungsten
Fig.9.92.intr-unstudiude analizdastress-uluicu
Se incepe preparareasucilindro-conicd.
metodaelementelorfinitecu modelegeneratepe
prafeteiocluzaleprin realizareaqanlurilor @mputer,Farahgicolab.au demonstratclarWtentiade orientarela nivelulcuspizilorgi ganluri- luldeproducerea stress-uluiininlay-urileobignuite
(a)gi cAtevavartaliim mune in design-ulstandardal
lor principale.Acesteatrebuiesd aibd o
arestora.Stress-u/esteevidenliatin acesteilustra{ii
adAncime
de 1,5 mm la nivelulcuspizilor printr-ocoloralieneagrt. Unbizausupraertinscregte
de
stress-ulpdndla un nivelpriculos (b).Un inlaycare
de sprijingi 1,0 mm la nivelulcuspizilor
esteprealargpoatennduce la o fracturdfn structura
ghidaj.
generat(c). Utilidefiart datoritdertinderiistress-ului
Prepararea
ocluzalSse va realizaprin zareaunuionlaype de al6 pafte,
rtsteaze sfiess-u/
indepdrtarea structurii dentare restante la un nivelredus,ceeace nu creeazdpericolpntru
structuradenkrt restantd(d)
treintre ganlurilede orientare.Reducerea
buie sd urmireascdcontururileoriginale
Acest bizou larg de pe cuspiziide
planurile
TnclinareproducAnd
ale cuspizilor
sprijinva asigurao grosimecorespunzdocluzale(fig.9.93a).
te ale suprafetei
Apoi se realizeazlganfuride orienta- toaremetalului(fig.9.93b).
Ulteriorse creeazd un prag ocluzal
re de addncimede 1,5 mm pe versantele
preparatiexterneale cuspizilorde sprijince se pre- care va marcazonaterminalda
lungescpdni la nivelulcareva marcaulte- ei. Aceasta se realizeazd cu o trezd
cilindro-conicd
de carburdde tungstenurpraguluiocluzal.
riorlocalizarea
a bizouluicuspidului
Se finalizeazd reducerea pentru mdrindzonaterminalS
bizoul cuspiduluide sprijin TndepdrtAnd de sprijin.Pragulva aveao ldtimede 1 mm
plasatla 1 mm gingivalde contactul
structuradentari restantiintre ganfurilede gi va fi
ocluzalcel mai decliv.El va fi preparatcu
orientare.
bizousauin chanfreinlarg(fig.9.93c).
lstmul, preparatcu pereli netezi gi

292

ugor divergenti,asigurerigiditategi intr-o


oarecaremdsurdretenliegi stabilitaterestaurdriimetalice(fig.9.94a).
Urmeaziprepararea
cavitifilorproximale,desfiintarea
contactului
dintreperetii
gi oralicu dinteleadiacent,evavestibulari
zareapereliloraxiali9i exprimarea
unghiurifor internece le formeazdcu peretele
parapulpar
(fig.9.94b).

Evazareaperelilorse realizeazddupi
terminareapreparirii cavitdfilorproximale,
pentru a nu prejudiciareten[iaTn caz de
inversarea succesiunii
fazelor.Evazarease
realizeazdcu instrumentediamantateTn
formdde flacdrdsau cu ddllidreptepe fetele mezio-vestibulare
vizibile(fig.9.94c).

6fi

fin

Fi7.9.93.Etapeale prepardriiuneicavitdlipentruonlayMOD:
a-planurile de glefuirereduQionall a..luprateteiocluzale;b -bizotarea suprafe[eiexternea cuspiduluide
sprijin;c -preparareapraguluiocluzal

&& #$

bc

Fiy.9.94.Etapeale prepartriiuneicavitdlipentruonlayMOD:
a - preparareaistmului;b - preparareacavitdliiproximale;c - evazareaperelilor vestibularigi orali ai cavitdliiproximale

gingivalal ambeDe-alungulpragului
for cavititi proximale se realizeazdun
bizouingust(cu lStimede 0,5-0,7mm) cu
in formd
ajutorulunuiinstrument
diamantat
de flacdrd.Bizoular trebuisi se uneasci

293

cu evazdrilede pe peretiivestibulari9i orali


ai cavitd[iifird a forma neregulariteti(fig.
9.95a).
ZonaterminalS
vestibularigi oraldse
bizoteazdpe o ldtimede 0,5-0,7mm (fig.

e.esb).

daj) poatefi mai larg, deoarecenu este o


Figura9.96 reprezintdschemaunei zona cu valoare estetice.Mai importantd
prepardripentru un onlay M.O.D.pe un este rezistentastructurilordentaregi protepremolarmaxilarcu mentionarea
functiilor tice(fig.9.97).
intre bizougi evazareaproximalSnu
Tndeplinite.
biomecanice
Preparareala un molar inferioreste trebuiesi se formezeun unghiexprimat
Trecereatrebuie sd se
diferitdde cea a unuidintelateralsuperior, ocluzo-proximal.
bizoulcuspidiangi pragulocluzalfiindrea- facdpe neobservate.
liza[ipe cuspidulvestibular(cuspidde sprijin). in plus,bizoullingual(cuspidde ghi-

il

&&

&fi

pentruun onlayMOD:
bizourilorla niveluluneicavit1lipreparate
Fig.9.95.Conformarea
a - bizou ceruical;b - bizou vestibulo-oral

Fig. 9.96. Schemaprepartrii cavitdliipentru un onlay


M.O.D.(premolarsuperioQ
1. Cavitateproximald: retenlie, stabiIitate,durabilitate.
2. Evazareproximald: retenlie, stabiIitate, durabiIitate.
3. lstm:durabilitateastructurilordentaregi protetice.
4. Bizou vestibular:integritatemarginald.
5. $ Iefuirea ocIuzald: durabiI itate structurald.
6. Bizoual cuspidului de sprijin: durabilitatestructurald.
7. Prag ocluzal: rezistenldstructurald.
8. Bizoual praguluiocluzal:integritatemarginald.

294

Fig. 9.97. tchema prepartrii unei cavitdli


M.O.D.pentru onlay la un molarinferior

ALE PREPARACARACTERISTICI
TilLORPENTRUTNCRUSTATTI
GERAM|CE,
DtNCOMPOZIT
$l
INTEGRALCERAMICE
Caracteristici
ale cavititilor preparate
pentruincrustatii
pe folie
ceramicerealizate
de platind:
generaleale unei cavitdfi
- dimensiunile
preparatepentruo incrustafieceramicd
suntin modobignuitmai maridecAtcele pentruo incrustaliemetalici:apare
astfel o cregterea rezistentei,retentiei
gi o manipulare
mai comodda incrustatieiceramice;
- fundulcavitd[iiva fi mai degrabdplat gi
se va intAlnicu ceilaltiperefiai cavitdfii
in unghiuriugorrotunjite;
- contururilecavititii nu prezintdnici un
unghiascutitpentrua evita rupereafoliei la un nivella careadaptareaincrustalieitrebuiesi fie deosebitde riguroasd. Cu al[i termeni,liniileconvexegi
concavevor avea o razd mare, liniile
drepte,dacd existd,vor fi scurte,iar le-

gdturile se vor face prin intermediul


unorcurburilargi;
marginilenu vor fi bizotate,datoritifragilititii lamelorsubliride ceramicecare
ar acoperibizoul;
de cAteori va fi posibil,pentrusuprafete
plane sau convexe,unghiulocluzalal
incrusta[iei
va fi de 900.Pentrusuprafefele concave,acest unghi va fi intotdeaunamai marede 700;
reten[iadeja asiguratide fundurileplate gi profunzimeacavitdtiiva putea fi
imbunata[ita
de o ancorarein profunzime (dispozitiv
dentinar);
proximo-ocluzale,
in cazul incrustatiilor
cAnd este necesardextensiain formd
de coaddde rAndunicS,
design-ulsdu
va includeintotdeaunaun istm foarte
larg;
daci fundulcavitdtiieste denivelat,el
se poate nivela cu obturatiade baz6,
de preferat
un linerdinClS.

f"*"-e

Wt
Fig. 9.98. Preparareacavitdliipentru incrustalie Fig. 9.99. Preparareacavitdliipentru incrustalieproximo-ocluzaldde ceramicdarsd
ocluzaldceramicdarsdpe folie de platind:
pe folie de platinS:
a - vedereocluzald;b - seSiune vestibuloa - vedereocluzald;b - seQiunemezio-distald
orald

295

Garacteristiciale preparirilor pentru incrustafiidin compozit


Prepararea
cavititiipentruinlay-uldin
sau nu vecompozitse face indepdrtAnd
cheaobtura[iede amalgam,urmeazdexereza dentineiramolitegi creareaunei noi
cavitdfi.
ce trebuie
ExistdcAtevacaracteristici
cavitdtilepreparate
sd le' Tndeplineascd
pentru incrustaliiledin compozit,care le
deosebegtede cele pentruinlay-uriledin
aliajenobile9i anume:
- peretiicavitdtiitrebuiesd fie ugordivergenli(10-zOo);
- nu existd bizou la nivelul suprafetei
ocluzalea cavitdtii;
- dacd margineagingivaldse realizeazd
la nivelulsmalfului,
se poateface bizou
gingival;
la nivelulpragului
pentruonlaypot aveabizou
- prepardrile
la nivelulzonelorvestibularegi orale
pentruTmbundtatirea
aspectuluiestetic
$i a retentiei;
- se pot realizaformede casete,dar trerotunjite;
buiesi aibdunghiurile
- prepararease va realiza cu ajutorul
uneifrezefisuri sau a unui instrument
cu vArfulrotundiamantatcilindro-conic
jit, fiind foarte importantsd nu existe
la nivelul
retentivitdli
sau neregularitdti
cavitdlii;
- limiteleprepaririinu trebuiesd fie situate la nivelulzonelorde contactocluzal
datoritdrisculuide fracturda marginii
restaurdrii;
- trebuieevitatepe cAtposibilganturile;
- adAncimeacavitdtiitrebuie sd fie de
la 0,5
minim 1,5 ffiffi, terminAndu-se
mm in dentind(grosimeainlay-uluitre-

296

buie sd fie de minim1 mm in zonele


de stressgi
undenu existi concentrare
cel putin 1,5 mm in zonelede contact
ocluzal);
toate marginilesuprafefelorproximale
gi oralcitre dinlii
suntextinsevestibular
adiacen[i,pentrua puteapermiteo finisarecorectdcu discurigi benzi.

Particularititi ale cavitifilor preparate pentru incrustatii integralceramice


Proprietitilematerialelorgi cerinlele
laboratoarelordin cursul confectiondrii
integralceramicenecesiacestorincrustafii
ale regulilorde prepatd anumitemodificdri
rare ale cavitdlilorfafd de cele aplicatein
turnate.
cazulincrustatiilor
Toate muchiilegi unghiurilesunt rotunjite,pentrua facilitaelaborarearestaugi pentrua diminuariscul
rdrilorTnlaborator
propagiriifracturilor
in interiorulincrustatiilor (fig.9.100).Pe de altd parte,spredeosebirede inlay-urilegi onlay-urileturnate,
integralceramicenu necesitd
incrustafiile
preparareaunui bizoula nivelulmarginilor
cavitdtiipentrua obfineo cimentarecorecla acestnivel.Spatiuldintre
td a restaurdrii
inlay gi dinte este completatde cdtre cimentuldiacriliccare este putin solubil?n
apd gi care aderd in acelagitimp atAt la
dinte, cit gi la incrustatie.Bizoulocluzal
este contraindicatdeoareceel este Tnso[it
de realizareaunei marginifoarte fine gi
fragiledin ceramicdce va tindesi se fracturezechiarin momentulverificdriiincrustatiei. Totodatdeste evidentcd o muchie
preparatd
limitatdla
?nchanfrein,
marginald
nivelulsmallului,va permiteo cimentare
marginalS
mai eficientd.Faptulse produce

datoriti prismelorde smal[ orientateperpendicular


la acestnivel.Aceastdextensie
a ceramiciiva favorizagi obfinereaunei
fuziunia culorilorrestauririicu cele ale
structuriidentare acoperite,asigurAndo
zondde trecereimperceptibild
intredintegi
ceramicd.

torie.Se realizeazd
obdupdindepdrtarea
turatiilorvechi gi/saua tesuturilordentare
compromise,ideal cu ajutorul digii. in
aceastdetapd, trebuie eliminatddentina
infectatdsau ramolitd,iar dentinaafectatd
trebuie controlati pentru a nu risca sd
compromitem
nouarestaurare.
Deoareceesteticareprezintdun obiectivmajor,dentinaafectati coloratdtrebuie indepdrtati in totalitatechiar dacd din
punctde vedereclinicestesdndtoasd.
Exceptieface dentinaafectatdde pe peretele
pulpar,deoareceea poatefi mascat6.
Formacavitdfiitrebuiesd fie realizatd
posibil.Trebuie?ndecAt mai conservator
pdrtatedoar structurile
dentarecompromise. in plus, se realizeazdo formd care
permiteinserfianoiirestauriri.
Peretelepulparal uneicavitd[iprepaFig. 9.100. Caracteristicileunei cavitdlipreparatefn
vedereainsert rii unei incrustaliiintegralceramice:
ratepentruun inlayintegralceramictrebuie
t. Muchiamarginaldocluzaldconformatdfn
sd asigure stabilitatearestaurdrii.Acest
fdrd
2.
chanfreinsau
bizou conven[ional. Unghiurigi
lucru este obtinut prin combinareaunei
muchiirotunjite.3. Plangeulprepartrii plan sau
reducerijudicioscalculatea structuriidenconcavurmdind formasuprafeleiocluzale.
tarecu aplicareauneiobtura[iide bazddin
4. Pereli axiali ugordivergen{i.
CIS pentrua obfineforma de rezistentd
Principiul
fundamental
al prepardrilor definitivd.
pentruincrustatiiintegralceramiceeste
pereteluipulparpoatesd
Configuratia
pastrareatuturorstructurilor diferein func[iede profunzimea
conservator:
prepardrii.
restante,restaurarea
formei,functieigi a El nu trebuiesd fi neapdratplangi perpenin timpa dicularpe axa dinteluicum este realizatin
rezistentei
dinteluigi mentinerea
acestor
caracteristici.
cazulincrustaliilor
din aur. La cavitdfilesuPrepararea
unei cavitdlide clasa I perficiale,
in zonafoseicentrale,restaurapentruinserareaunei incrustatii
integral reaestesubfiregi fragil6.in astfelde situaceramice
fii peretelepulpartrebuiesd fie preparatin
Se recomanddinldturareaoricdrei regiuneafoseicentraleparalelcu planurile
preexistente
restaurdri
sau/qia structurilor versantelorinternecuspidiene,permitAnd
inaintede a alege astfel obtinereaunei grosimiuniformea
dentarecompromise,
gi restaurdrii. ceramicii
formadefinitivd
a prepardrii
in Tntreaga
restaurare.
lzolarea
esteobligadintilorpreparati
Peretiiaxiali ai cavitdlilorpentruin-

297

crustatiiintegralceramicetrebuie sd fie
ugormai divergenlidinspreperetelepulpar
inspre suprafataocluzald,decAtin cazul
preparirilorpentru inlay-uriturnatecAnd
divergenlaestede doar60-100,favorizAnd
reten{ia.AceastddivergenfdmdritdfaciliTn
teazf insertiagi dezinsertiarestaurdrilor
cursuftuelor de adaptare.Divergenfanu
trebuie insd exageratdprin indepdrtarea
excesivda structurilordure dentareadiacentesdndtoase.
Marginileocluzaleale cavitdtiipreparate pentruun inlayintegralceramicnu se
fracbizoleazd,pentrua evitaposibilitatea
in
turdriimarginilorsubtiriale incrustatiei
momentulinserdriiacesteia.
La ora actuali existd doud tendinte
ocluzaleale cavide preparare
a marginilor
tdlilor pentruincrustatiiintegralceramice:
prima sustine lipsa oricdreipreparafiila
o
acestnivel,iar ceade-adouarecomandd
preparatiein chanfrein.
SuslinStoriipreparaliei?n chanfrein
avantajulmetodeiprin: imargumenteazd
bunitdtireasuprafeleide contactintre incrustatie- cimentulcompozit- structur6
dentard,esteticdimbundtititd,risc de fracturd redusdatoritdgrosimiisuficientea incrustatiei, reten[ie Tmbundt6[iti datoriti
favorabilegravajuluiacid a prisdispozitiei
melorde smal[la nivelulmarginilor.
Unghiurileinternein cazul cavitdfilor
preparatepentruincrustatiiintegralceramice trebuiescrotunjitespre deosebirede
incrustatiile
metalice,
cAndele suntascufite
gi accentuate.
Pentrurealizareaacestorunghiuriinunui
utilizarea
ternerotunjitese recomandd
instrumentdiamantatspecificcilindo-conic

298

cu vArfplat gi unghiurirotunjitece prezintd


doud tipuride granulatiidiferite(,,twogrit"
System[C.l.P.],
CeramicInlayPreparation
CMS Dental)care s-a dovedita fi cel mai
eficient pentru acest scop. lnstrumentul
prezintdla vArfpe o porfiunede 0,5 mm o
pulberediamantatd
find,iarin
cu granulatie
restulporfiuniiactiveo pulberediamantatd
cu granulatiemare.Astfelse reduceconsila nivelu]
derabilrisculuneisupraprepara[ii
pereteluipulparin specialdacd existdo
bazdde CIS care este mai putinrezistent
la abraziunecomparativ
dure
cu structurile
dentare.
Avantajeleacestuiinstrumentcu un
designmodernconstauTn:realizareaunui
peretepulparplat,peretiaxialicu divergente ideald determinatdde conicitateainstrumentului,
unghiurirotunjiteintre perelii
axialigi peretelepulpar,pereliiaxialiretentivi (datoritdcelordoud tipuride granulatii
de pe tijd) care mdrescsuprafafade adeziune chimicdgi cresc retenliamecanicS,
asigurareaunei marginiocluzaleprecise
pe carese poatepreparaun chanfrein.
Prepararea
uneicavitifide clasaa lla pentruinserareaunei incrustatiiintegral
ceramice
CAndleziuneacarioasdcuprindeatAt
suprafeleleproximalecAt gi ocluzalese
impune realizareaunei cavitdti compuse
din doudsau trei cavititi.
lni[ialse ?ndepdrteazd
dacd este cazul restauririlepreexistente.
Conturulprepar5riiincludeinitialganturile,
foselegi foseteleatinsede procesulcarios,iar ulterior
prepararease va extindecu ajutorulunui
instrumentdiamantatspecial cum ar fi
cresteimarC.l.P.Nr.1,pAndla atingerea

ginale.Apoi frezaeste deplasatdTntr-odipe fosacentralepAnd


rectieperpendiculard
?ninteriorulcresteimarginale.
Se continui
preparareacavitilii proximalespre zona
cervicaldin regiuneain care se extinde
procesulcariosgi spre zonelevestibulare
gi oralecu desfiintarea
zonelorde contact
sau pAndin apropierealor pentrua evita
posibilalezarea dintilorvecini.Desfiinfarea
punctuluide contactse poate realizacu
ddltile de smalf foarte ascu[ite,cu instrumente diamantateconice cu granulatie
ultrafindsau cu lrezede finisatdin carburd
de tungsten.
Dacdaria de contacteste latdin sens
V-O - agacum apareintre doi molari- nu
este necesardextindereacavitdtilorinspre
poatefi limivestibular
sau oral.Extinderea
tatd in interiorularieide contact,acestlucru fiind indicatin cazul unei carii de dimensiuniredusegi dacdformade preparare clasicdar conducela o mutilaresuplimentari a dintelui.Ulteriorse examineazl
structuriledure dentare restante pentru
a
definitivia formeide rezistenfd
stabilirea
cavit5lii,axei de insertiea viitoareiincrustatii cdt gi localizareagi forma marginilor
cavitdtiipreparate,dupd care se finiseazd
cu ajutorul unui instrumentspecial, de
exemplulrezaC.l.P.Nr.2.
PeretiiaxialitrebuiesE fie ugordivergenfi pentru a facilitainsertiarestaurdrii
ldrd a apdreafenomenulde frictiune.Muchiile dintre prepardrileocluzalegi cele
proximaletrebuierotunjite.Curburaperefigi oraliesteaplatizati,
lorvestibulari
Peretelepulpar poate si fie conformat in formdde V la nivelulfoseicentrale
pentrua obtine la acest nivel o grosime

299

mai marea ceramicii.Profunzimea


cavititii
trebuiesd fie cuprinsdintre 1,5-2,5mm cu
excep[ia zonelor in care existd procese
carioasemai profunde.Muchiasuprafefei
ocluzalese poatepreparacu chanfrein.
in cazul restauririlorce trebuieconfeclionatepe dinliice prezintdcuspiziifracturatieste necesari incorporareaacestora
in onlay-uriintegralceramice.
Preparareadinfilorfn acestesituatii
caracteristrebuiesd respecteurmdtoarele
tici: reducereauniformdcu 1,5-2 mm a
indltimiicuspizilor,
zonaterminalda prepardrii trebuieconformatdin chanfrein,unghiurileprepardrilor
cuspidienetrebuiesi
fie rotunjitepentrua evitapropagarea
unor
fracturidatoritdunghiurilor
ascufite.
Scopulprepardrii
trebuiesd fie posibilitatea elabordriiunei restaurdriintegral
ceramicecu formelegeometricecele mai
simpleposibilegi care poate si protejeze
dinteledatoritdunei forme de rezisten[d
maibineadaptate.
Prepararea
uneicavititide clasaa llla pentruinserareaunei incrustatiiintegral
ceramice
in cazul acestor tipuri de restaurdri
este util5 limitareaextinderiiprepardriide
pe fata vestibulariin vedereamentinerii
esteticii.
in cele ce urmeazdvor fi enumerate
doui indicaliiparticularede restaurarea
cavitdtiide clasaa lll-a cu incrustafiiintegral ceramice: o restauraremasivd de
amalgamsau compozitaplicatprintehnicd
directi la nivelmeziosau disto-oralal unui
canin care perturbdpe lAngi esteticdgi
relatiilede contactcu dinteleadiacent;cea
de-a doua la nivelulunor marginiincizale

puternicsubminatesau a unor suprafete


proximalepe incisivi,imbundtdfind
estetica
gi evitAndpotentialele
fracturi.
Preparareacavitdtii Tncepedinspre
suprafataoralScu ajutorulunei freze din
carburdde tungstenin formdde pardcare
asigurdaccesul.Se continudapoi cu un
instrument
diamantatC.l.P. Nr.2 care va
extinde cavitatea de acces in directie
incizaldsau gingivald,tdrd a desfiintaaria
de contactproximald.Orice porfiunede
la nivelularieide contact
smaltnesustinutd
esteindepdrtatdcu ajutoruluneidSlti[esau
cu o frezddin carburdde tungstende formd conicd,iar pereliigingivaligi incizali
sunt finisa[icu ajutorulaceleiagifrezedin
carburdde tungsten.
Esteesenlialca prepararea
sd nu se
extindi incizal,gingivalsau pulparmaimult
decAtesteabsolutnecesarpentruTndepdrtarea leziunilorcarioasegi realizareaunei
axede insertie.
Formaconturuluitrebuiesd fie realizati in funcliede: extinderealeziunii,necesitatearealizdriiunei axe de inserfiedezinserfiefavorabi]e,necesitdtile
tehnice
care faciliteazdrealizareaTn laboratora
incrusta[iei.
Preparareaunei cavitdti de clasa a
lV-a pentruinserareaunei incrustatiiintegralceramice
in cazuluneicavitdlide clasaa lV-a,
incrustatiava ?nlocui[esutuldentarde la
nivelincizalsau/giproximalcu restaurarea
unghiului
incizal.
PreparareaimplicdatAt indepdrtarea
tuturorleziunilorcarioasecAt gi netezirea
pe suprafelinieide fracturdperpendicular
gi oralea dintelui.Ulterior,
[ele vestibulare

300

la nivelulsuprafetei
vestibulare
se va realiza un bizoularg sau dacd smaltulpermite
se va realizaun chanfrein.Suprafa[aoral6
este preparatd ldrd prag sau Tntr-un
minichanfrein
la nivelulfrontalilor
maxilari.

PREPAHAREA
DINTILORPENTRU
coRoANE PARTTALE
pa(ialeacoperdin general
Coroanele
mai multefete ale unui dinte cu exceptia
celei vestibulare.
Sunt folositeatAt pentru
restaurdri
unidentare
cAtgi ca elementede
agregare.Coroanelepa(iale pot acoperi
una,doudsau trei din patrufete la incisivi
si canini(114,214,3/4), respectivtrei din
patru,trei din cinci,patrudin cincigi gapte
gi
din opt (314,315,415,7/8),la premolari
molari.Celemaifrecventutilizatesuntcele
3/4 gi 4/5 (cele7/8 se fac doar pe molarul
primsuperior).
in ordineafrecvenleicoroaneleparfialese indici pe canini,premolari
gi incisivulcentral.Se pot aplicagi pe molariin anumitesituafiiclinice.Existddiverse
variante de preparatiipentru o coroani
par[iald.Ori de cAteori este posibil,se va
preferao restaurarecu acoperireparfiald
mai degrabddecAtuna de acoperiretotalS
deoareceaceastaconservdmai mult din
suprafafacoronari a dinte]ui.Deplasarea
vestibulo-oralia restaurdriiesteimpiedicaintracoronare
td de caracteristicile
ale preparatiei (cavitSlile,treptele gi ganlurile
proximale).
Deoarececoroanelepartialenu
acoperdintreaga suprafafdcoronari, ele
tind si fie mai pu[inretentivedecAtcoroanelede inveliggi au o rezisten[imai micd
la deplasare.

CoroanaCarmichael
Esteo coroand3/4turnatd,fdrdganturi
proximale.
coroaneiesteasiguraStabilitatea
lateralS
a bontului.
ti prinincercuirea
Coroana Carmichaeleste coroana
pa(ialdcare necesitdcel mai mic sacrificiu
Tncazuldinteluivital.Reten[ia
de substantd
sa mecanicdmai redusdnu o indicddrept
elementde agregareal uneiprotezepartiale fixe.
Coroanapar[ialdcu ganluriproximale
gi trepteoralesauocluzale
Estecoroanapar[ialacu cea mai mamecanic5.
re reten[iegi rezistenld
de invelig,reten[ia
in cazulcoroanelor
gi rezisten[amecanicS,
in specialrezisten-

este datd de Tncercuirea


[a la ?ncovoiere,
(inelinchis).Deschidecompletd
a bontului
rea ineluluila coroanapartialdpresupune
cu
realizarea
unor elementesuplimentare
rol de retentiegi rigidizare.Prepararea
gi a uneitrepteorale
unorganluriproximale
coroanei
sau ocluzaleva permiteinserarea
partialeintr-osingurdpozitiestabild.
Coroanaparfiali Rank
Coroanapa(iald dupi Rank presupune realizareamai multorganluride retentieproximalegi esteprevdzutdcu pinuri
palatinale
(fig.9.101d),
parapulpare

Fig.9.101. Diferitetipuride preparaliipentrucoroanepar[iale:


a) coroanapar[ialdduPdBrekhus;
b) coroanaparlialdcu gheare,dupd Vest;
c) coroanaparliald Carmichael;
d) coroanaparliald duPdRank;
e) coroanapar[ialddupd Vestgi Brekhus;
f) placuldpalatinaldagregatdcu aiutorulunorpin-uri(53)

301

Coroanacu ,,gheare"conceputi de
a) Stabilirea
conturului
marginal,
Vest
b) Creareaformeide retentiegi stabiCoroanapa(iala cu ,,gheare"dupd litate,
Vesta luat nagtereprin modificarea
coroac) Creareaformeide rezistentd,
peretiloraxiali,
nei Carmichael.Doui ,,gheare"radiculare
d) Prepararea
completeazdincercuireaproximaloral5,
e) Preparareazonei terminalegingireten[iacoroaneila bont.
crescAnd
vale.
Goroanacu prag dupi Brekhus
Coroanalui Brekhuseste o coroand
parfiali cu prag care derivi din coroana
jacket.Pragulse realizeazAdoarpe suprafeteleproximalegi pe cea orald,suprafata
vestibulardrdminAndnepreparatd.
Pentru
a asigura stabilitateacorespunzitoarea
coroaneieste necesari preparareaunor
ganturi
proximale
(fig.9.101
c).

a) Stabilitateaconturuluimarginal.
Marginilevestibulareale coroaneipa{iale
trebuieplasateintr-ozondcare sd permitd
accesulpentru igienizaredar Tn acelagi
timp sd nu fie prea vizibile.Vizualizarea
metaluluiar avea un efect negativasupra
esteticiiatdt la nivelulmarginiiincizalecdt
gi a celorproximale.
Conturulmarginalincludegi marginile
gingivale.

PREPARAREA
BONTURILOR
PENTRUCOROANELE
PARTIALE
Dinfii alegi pentruexemplificirilede
preparatiicare urmeazdsunt premolarii,
ei
parfiindfrecventfolositipentrurestaurdrile
coroanelor
fiale.Trebuiespuscd utilizarea
parfialepe dintiifrontalia scizut comparativ cu utilizarea
din ce in ce maifrecventia
CMMC.Totugiele sunt utilizateadeseori
ca elementede agregarepentrucanini.Pe
dintiilateralitehnicailustratdpoatefi adaptat5,cu o variafieminim6,pentrual[i din[i.
AtAtpentruprepararea
dinfilorfrontalicAta
celorlaterali,se cereo atenfiedeosebitdgi
partialese doo precizie,dacdrestaurdrile
resca fi o alternativdde succes(conservatoare)fa[5 de restauririlecu acoperiretotald.

b) Creareaformeide retentie9i stabilitate


Rezultanteleorizontaleale for[elor
ocluzaletindsd basculeze
coroanapartiala
?n directie oral6 gi sd o roteze Tn sens
mezio-(disto)
oral.
Pentrua compensaretentiagi stabilitateapierduteprin neacoperirea
feteivestibulare(nu se mai realizeazdincercuirea)
se creeazi ganturiin perefiiproximaliai
dintelui.
$anturileproximalela dinfii frontali
trebuiesd fie:
- paralelecu cele 2/3 incizaleale suprafeleivestibulare,
Tntreele
- paralelesau ugorconvergente

prepardrii
:
Obiectivele
bontului

302

(50-60) .

Paralelizarea
cu cele213incizaleale
feteivestibulare
oferdurmdtoarele
avantaje :

permiteplasareamarginilor
in zone de
accespentruigienizare,
- incercuireaa trei sferturidin circumferinfadintelui,
- gan{urilevor fi mai lungi gi oferd mai
multd rezistentddecAtganlurileparalelizatecu axullungal dintelui.
Pentruca ganturile
si aibdo eficientd
maximi,peretiioralitrebuiesd fie binede(fig.9.102).
limitali
Rezistenfala tensiunese obtineprin
ganfuluipulinsprecoltulopus
directionarea
al dintelui- efectde zdvor(fig.9.102a). in
absentaunui pereteoral bine definit,cum
ar fi gan{ulin formd de ,,V",rezistentala
forfele rotationaleeste mai scdzutd (fig.
9.102b). Daci gantulesteorientatvestibular gi nu oral,smaltulvestibularse va submina. Smaltuldin vecindtateamarginilor
restaurdrii,
fiindsubminat,
se poatefractura
in cursul adaptdriicoroaneiparfialesau
dupi cimentare(fig. 9.102 c). Plasarea
ganlurilorprea oral slSbegterezistenta
marginilorrestauririi,care se pot deforma
fiindpreasubtiri(figura9.102d).
$anturileproximalela dintii laterali
trebuiesd fie:
- paralelecu axullungal dintelui;
- la unireatreimiivestibularecu treimea
mijlocie;marginilesale ajung astfelin
iar fundulgantuluiva
zonade igienizare
fi plasat vestibular de vArful papilei
interdentare;
- la dintii cu formd rotunjitdin secliune
gantulva fi Tn formi de
longitudinald
,,[J",forma de paralelogramindicdnd
ganfurica de caseti (,,boxlike").
-

Fig. 9.102.$anluri proximalerealizatecorect sau


incorect:a -perqr orali bine delimitati;b -perete
oral oblic; c -perete de sma$subminat;d -ganl
proximalprea oralizat.

formeide rezistentd
c) Crearea
creeazi ldcag
$anluriletransversale
nervurilor
orizontale
careasiguririgiditatea
coroaneipa(iale.Nervurileverticaleoferi
rezisten[5structurilor marginalevestibulare.
peretilor
axiali
d) Prepararea
Peretiiopozanfiproximali
trebuiesd
fie cAt mai paraleliintre ei. Se admiteo
lor
convergenfe
de 5-6e.Princonformarea
retenfia.
ei trebuiesi imbundtdteascd
gingivalS
e) ZonaterminalS
turnatS,
se prefeCa la oricecoroand
rdterminatia
in chanferin.
lnstrumentarnecesarpreparirii:
subcilindro-conic
diamantat
- Instrument
(aproximativ
0,8mm)
tirecu vArfrotunjit
(granulatie
mediesaumare).

Instrumentdiamantatcilindro-conic
cu
vArf rotunjit de dimensiunenormal6
1,2mm (granulatie
finn).
aproximativ
Instrument
diamantatTnformdde flacdrd, scurt,subtiregi efilat.
pentruchanfrein.
Instrument
diamantat
Instrument
in formdde minge
diamantat
de fotbalsau roati de moard(granula-

PREPARAREA
DINTILORPENTRU
coRoANA PARTTALA4I'
Coroana4/5 acoperd4 din cele5 fete
ale unuidintelateral,de obiceifala vestibulari rdmAnAnd
liberd.
Cu exceptia unui ugor bizou sau
chanfreinplasat de-a lungul unghiului
vestibulo-ocluzal,
suprafa[avestibularda
dinteluirdmAneintacti.Celelaltesuprafete
[ie'medie).
suprafataocluzald)sunt prepa- Frezecilindro-conice
sau fisurddin car- (incluzAnd
ratepentruasigurarea
bid-tungsten.
unuispatiupentruo
- Frezdrotunddde diametrumic din car- restaurareturnatdoarecumasemindtoare
cu tehnicadescrisdpentruprepararea
bid-tungsten.
unei
coroane metaliceturnate, avAnd in plus
- Frezdburghiucu diametrumic.
nigteganfurisautreptesuplimentare.
- Frezlconinversdincarbid-tungsten.
Preparareadinlilorse face diferitla
- Pietrede finisare.
maxilarfa[dde mandibuld.
La maxilarzona
- Oglindd.
- Sonddparodontald.
terminaldocluzaldse gdsegteTn dreptul
- Detti.
unghiuluivestibulo-ocluzal.
La mandibuld
Acestaeste instrumentarul
tipic pen- zonaterminalise gdsegtela 'l mm gingival
tru prepararea
uneicoroanepartiale.Pot fi de contactulocluzal,deoarececuspidul
folositeins5 gi instrumente
in vestibulareste cuspidde sprijingi trebuie
suplimentare,
funcfiede preferinfapracticianului.
Instru- protejat.
mentelediamantatecu granulatiemedie
Preparareaunui premolar maxilar
sunt folositepentru reducereavolumului,
pentru o coroani partiali 4/5
iar cele cu granulatiefind pentrufinisare.
inaintede incepereaoricdreipreparaOrificiilepentrucrampoanesunt preparate
cu frezeburghiuspecialegi finalizatecu o tii pentruo coroani parfiald,va fi utili martrezddin carburdde tungsten.Frezelefisu- careacu un creiona localizdriipropusea
rd sunt recomandatepentru prepararea marginiiprepardriipe dinte. Punctelede
gi marginilor,
iar trezadin carbid- reperastfelidentificatevor servi ca repere
cavitdtilor
tungsten con invers pentru prepararea in timpuldiferitelor
etapeale prepardrii.
1. Prepararea
reductionald
manuale
a suprafebizourilorincizale.Instrumentele
pot fi utilizatepentrufinisareaevaz5rilor tei ocluzalese incepecu realizareaganluriproximale
de 1,5mm la
sau bizourilor.
O sonddparodon- lor de orientarela o addncime
palatinal(de sprijin)gi de
in evaluarea
directiei nivelulcuspidului
taldestede netnlocuit
gi al
gi dimensiuniiin
1 mm la nivelulgantuluimezio-distal
etape.
cadruldiferitelor
cuspiduluivestibular.Preparareasuprafelei
ganfurilor
ocluzaleurmeazdprofunzimea
de

304

La finalizare, mdrimea spa[iului


diamantate
orientare.
Se indicdinstrumente
obtinuteste evaluatin pozitie
cilindro-conice
cu vArfrotunjit(fig.9.103a). interocluzal
Urmeazd conformareabizoului extern al de lM, cAt gi in toate migcdrileexcursive
palatinal
(fig.9.103 b).
ale mandibulei.
cuspidului

$fl

$d

&b
parliald4/5(premolar
maxilar):
unuibontpentruo coroand
Fig.9.103.Etapealeprepardrii

",--':::::n::i::;:Ex:T;::#:",7J,]i

2. Preparareasuprafetei palatinale
debuteazdcu plasareaganlurilorde orienoralegi in unghiutarein centrulsuprafetei
gi disto-orale.Ele trebuie
rile mezio-orale
sd fie paralelecu axullungal dinteluigi nu
vor depdgijumdtatedin grosimeavArfului
instrumentului
diamantatfolosit.Pentrucd
axa de inser[iea uneicoroanepartialeeste
in mod particularcritici, acesteganturivor
trebui evaluatecu mare atentiecAt timp
lor esteTncdposibila.O gregeacorectarea
axeide inse(ie
ld obignuitieste?nclinarea
sprevestibular.Aceastafie reduceretenfia,
fie conducela o expunereexcesivda meplasatdTnfietalului.O sonddparodontalS
caregan!va fi urmiritdcu atenfiein ambegi vestibulo-oral).
le planuri(mezio-distal
structura
Dupi verificareapreparatiei,
de orientare
dentari restantdTntreganturile
se indepdrieazd(cu o migcareplandconti-

305

diamantatpennud)utilizAnd
un instrument
tru chanfrein,prelungindpreparareacAt
mai mult pe fetele proximaletdrd a leza
dinliivecini(fig.9.104a).
a suprafe3. PreparareareductionalS
primtimp
Tntr-un
telorproximaleurmdregte
zoneide contactcu dintiivecini.
desfiintarea
Tnformi
diamantat
Se indicdun instrument
de flacdrd,scurt,subtiregi efilat.Dupdce sgi paralelia obtinutacces,deretentivizarea
zareaperetilorse realizeazdcu suprafetele
diamantatpentru
axialeale unuiinstrument
(fig.9.104 b).
chanfrein
in
interdentar
Desfiintarea
contactului
zona vestibularda preparafieise face cu
un instrumentdiamantatin formdflacdrd,
dar efectulesteticeste mai bun dacd se
folosegtedalta dreaptddin instrumentarul
de mAnEBlack.
Zona terminaldgingivaldtrebuiesd

fie in continuareacelei de pe fata


palatinaliavAndaceeagiconformatie.

&&

&b

Fig. 9.104.Etapeale prepartrii unui bontpentru o coroandpa$iald 4/5 (premolarmaxilar):


a - glefuireasuprafeleipalatinale;
b - glefuireasuprafeleiproximale

ganturilor
proximalese
4. Prepararea
face cu lreze din carbid-tungsten
cilindroconicecu vArf plat. Se marcheazd,pe suprafalaocluzald,cu un creion,conturulviitoruluigant.Urmirindconturuldesenatcu
trezase schifeazdganfulla o adAncimede
1 mm. JinAndtrezaparalelcu axa de inganlulinitialpe jum6serliese prelungegte
tateadistanteipAnSla colet.Dupdun conpe toatdluntrol prealabilse definitiveazd
gimealui(fig.9.105
a).
primulgantse
La nivelulpremolarilor,
prepardpe fata meziald,criticdpentruesteticd gi dupd aceea pe fata distalS,mai
greu accesibild.Paralelizareacelui de-al
doileaganfpoatefi uguratdprinfixareacu
cearda uneitije (freze)in gantulpreparat.
5. Preparareaganluluiorizontal,pe
suprafata ocluzald, se face cu lreza
cilindro-conicd
cu vArfplat.$antulse plaseazi pe versantulpalatinalal cuspidului

306

vestibulargi unegte cele doui ganluri


proximale.
Grosimeametalului
de la nivelul gantuluitransversal
rigidizeazd
coroana
partiald gi protejeazi marginilesubtiri.
Formagantuluiestede treaptd(fig.9.105
b).
6. Creareaunui bizou terminal(0,5
mm) de-a lungulzonei vestibulo-ocluzale
se realizeazdcu ajutorulunui instrument
diamantatin formdde flacdrdsau al unei
pietremontatecu granulatie
find.Bizoulse
va prelungimezialgi distalpierzAndu-se
in
peretiivestibulariai gantului.Cu aceastd
ocaziese rotunjescunghiurilecuspidiene
mezialegi distale.
Figura9.106reprezintd
schemaunei
prepardripentruo coroandparliald415pe
functiiun premolarmaxilarcu mentionarea
lor biomecanice
indeplinite.

ab
Fiq.9.105. Etapeale prepardriiunuibontpentruo coroandpar[ial64/5 (premalarmaxilar):
a - preparareaganluluiproximal;
b - preparareaganluluiorizontal
Fig.91A6. Schemda prepardriiunuibontpentruo
coroandpa4ial6 4/5 (premolarmaxilaQ
1. $anl proximal:retenlie,stabilitategi rezistenld
structurald.
2. Peretevestibular:integritatemarginald.
3. Bizou vestibular:integritatemarginald.
4. $ anl transversal ocluzal: rezisten[dstructurald.
5. Suprafala ocluzald: rez istentastructurald.
6. Bizouexternpe cuspidulde sprijin:rezistenld
structurald.
7. Pereteaxial: retenlie,stabilitate,rezistenldstructuraldgi protectieparodontald.
8. Zond terminaldin chanfrein:integritatemarginald gi proteclieparodontald.

Preparareaunui molar mandibular gime de 1 mm gi la 1 mm de contactul


pentru o coroanepartiali 4/5
ocluzalcel mai coborAt.Preparareaeste
1. Preparareareductionaliocluzali, similardcu cea descrisdla onlay-ulMOD.
functiagantuluiorizonse face ca gi la tehnicadescrisdla premo- Pragulindeplinegte
superior(fig.9.107
naturald,asi- tal descrisla premolarul
lari.Se reproducemorfologia
gurAndun spa[iuinterocluzal
de 1,5-2 mm b).
gi
2. Preparareasuprafeteilingualese
la nivelulcuspidului
de sprijin(vestibular)
1-1,5 mm la nivelulcuspidullingual(fig. face dupd tehnica descrisd la suprafata
palatinal6a premolaruluisuperior (fig.
9.107a).
Se prepardun plan inclinat (bizou 9 . 1 0 8a ) .
3. Preparareasuprafetei proximale
larg) pe verSantulexternal cuspiduluide
bizouluise prepardpe Tncepecu desfiintareazonei de contact
sprijin.La termina[ia
care se face cu un instrument
fa[a vestibulardun prag ocluzal,cu o ldr- interdentar

307

diamantatscurt,in formd de flacdrS.Cu


acelagiinstrumentse desfiinleazd
contacgi in zonavestibulara.
Dupa
tul interdentar
se
creareaaccesuluiglefuireareductionalS
continud
cu un instrumentdiamantat?n
chanfrein.Finisareapere{ilorgi a zonei
terminalese face cu o frezdchanfreindin
(fig.9.108b).
carbid-tungsten
4. $an[urileproximalese prepardcu
freze cilindro-conice
cu vArf plat. Primul
ganteste cel distal.Muchiaformatdcu peretelevestibularse finiseazdcu instrumen*

tul diamantatefilatsau cu dalti de smal[


Black(fig.9.109).
5. Se prepardun bizoucu ldrgimede
0,5 mm la nivelulpraguluiocluzal.Marginile mezialegi distaleale bizouluitrebuiesd
fie rotunjitegi pierdute.
Figura9.110reprezintd
schemaunei
prepardripentruo coroandpa(iala 415la
funcun molarmandibular
cu mentionarea
pe care le indeplinegte
tiilorbiomecanice
fiecaredinte.

a
Fig.9.107.Etapeale prepardriiunuibontpentruo coroandparliald4/5 (molarmandibular):
a * glefuireareduclionalda suprafe{eiocluzale;
b - realizareabizouluigi praguluiocluzal

ab
Fig.9.108.Etapeale prepardriiunuibontpentruo coroanaparliald4/5 (molarmandibular):
a - glefuireasuprafe{eilinguale;
b - glefuireasuprafeleiproximale

308

Fig. 9.109.Preparareaganluluiproximal

Fig. 9.110.Schemda prepartriiunuibontpentruo coroand


partiall 4/5 (molarmandibula)
1. Suprafala ocluzald: rezistentastructurald.
2. $anl proximal: retenfie,stabilitategi rezisten[dstructurald.
3. Pereteaxial: retenlie,stabilitate,rezistenldstructuraldgiproteSie parodontalil.
4. Zona terminaldin chanfrein:integritatemarginald.
5. Peretevestibular:integritatemarginald.
6. Bizou vestibular:integritatemarginald.
7. Pragocluzal:rezistenlastructural*.
8. Bizouexternpe cuspidulde spnjin:rezistenldstructurald.

gual6a suprafeteiproximale.
VARIANTEALE COROANELOR
$anlultransPARTTALE
PE DrNTilPOSTERTORI versal care le unegte,se preparape verCoroanapatiala 718,indicatdcAnd santulvestibularal cuspizilorlinguali,simitrebuieacoperitcuspiduldistal,rdmAnAnd lar cu cel preparatla un premolarsuperior
neatins doar cuspidul mezio-vestibular. (nusuntcuspizide sprijin).
Coroanaproximald1/2.Se indicdgi ca
Margineadisto-vestibulari
a coroaneise
extindeputinmezialde mijloculfe[eivesti- elementde agregarela molariiinferioriinclibulare.Oferd avantajelecoroaneipa(iale nafi mezial,in condi{iileuneiigieneperfecte
scdzutda cariilorproximale.
4/5, dar rezistentaeste mai bund,fiindin- gi incidentd
Suprafa[amezialda dinteluiva fi paclusemai multelesuturidentare.Preparaaccesul ralelizatdcu stAlpulmezialal protezeifixe.
rea dinteluise facefird dificultate,
gi
pentrufinisaregi igienizare
esteugurat.Se $anturilese prepardpe fe[elevestibulard
paralelcu stAlpulmezial,fiindunilinguald,
indicdgi ca elementde agregare.
Coroana4/5 inversdindicatdla mola- te cu un gant ocluzal situat mezial de
rii inferioriinclinatilingual.$lefuireabontu- creastamezialSdistald.
Pentrureten[iacoroanei4/5 ganturile
lui pentruo coroandde inveligmetalicdar
necesitaun sacrificiuprea mare de sub- proximale pot fi inlocuite cu casete
careasigurdo retenfiemai bund.
stantd durd dentard. Se lasi liberi fala proximale,
lingualdgi se acoperdsuprafalavestibula- Se indicdla molariisuperioriscu(i sau in
cazulagregdriiunorprotezefixe de intindere
r5,exigentele
esteticefiindminime.
$anfurilese prepardTnjumitatea]in- mai mare.Se mai indicdin caz de cariisau

proximale.
ramorestaurdri
Exereza
dentinei
precede
prepararea
lite(restaurdrii)
dintelui.
Coroaneparlialepe din[ilaterali(rezumat)
-Dinfiscurli.
-Coroaniclinici robustdde
-Conservarea
unor
lungimemediesaumailungd. -lndicecrescut structuridentare.
de carii.
gingivalS
coro- -lmplicare
-Suprafativestibulardintactd -Distructii
nareexcesive. mairedusi decdtla
tdrda necesitamodificarea
gi binesustinutide -Aliniere
incorec- coroanaturnatd.
conturului
structuradentari sindtoasd. ti pe arcadd.
-Fdrdconflictintre amplasarea -Dintiglobulogi. -Refluareaugoarda
gi o adapcimentului
-Dintisub[iri.
axialda dinteluigi axade intarebun5.
se(ie propusda protezeiparti-Verificarea
simplSa
alefixe
adaptirii.
-Posibilitatea
testdrii
electricea vitalititii.

-Maiputinretentivd decdto coroand turnatd.


-Adaptarelimitatd
a axeide inserlie.

-O anumitdexpunerea metalului.

Prepararepentru coroandpar[iald, dinli laterali (rezumat)


Frezdconici fisurddin carde orientarede 1mmadinpentru bid tungstensau instrument$anturi
$anturide orientare
de ghidajgi 1,5mm
cimepe cuspizii
cu
reducerea
diamantatcilindro-conic
ocluzali
pe cuspiziide sprijin
vArfrotunjit
diamantat Spatiude 1mm pe cuspiziide ghiInstrument
cu v6rf rotunjit daj gi 1,Smmpe cuspiziide sprijin
cilindro-conic
AdAncimeachanfreinuluide 0,5
penpentru Instrument
mm (nu mai mult decAtjumdtate
diamantat
$anturide orientare
diamandin lStimeainstrumentului
reducere
truchanfrein
axialS
tat)
Instrumentdiamantatpen- Reducereaxiald paraleldcu axul
lungaldintelui
tru chanfrein
Netedgi continuupentrua ugura
Instrumentdiamantatpenfinisarea; rezistentddeosebitd la
Finisarechanfrein
tru chanfreincu diametru
deplasareaverticalda sondeiparomaimare
dontale
Frezd cilindro-conicddin Rezistent5deosebitila deplasarea
oralSa sondei;paralelcu axa de
carbidtungsten

310

inse(ie a restaurdrii;
unghi de 90
de gradeintre pereteleaxialpreparat gi parteavestibulardsau oralda
gantului
Dinfi maxilari:bizoul se extinde
dincolo de vdrful cuspiduluidar
Bizouvestibulargi ocluzal
Instrument
diamantat rdmAne Tn curbura vArfului
la maxilargi vestibularla
cu vdrf rotunjit cuspidului
cilindro-conic
mandibulS
Dinli mandibulari:
minim 1mm de
contactul
ocluzalcel maicoborat
Instrumente
diamantatecu
Toate unghiurileascutiteinterne
mare
diametru mai
ganfurilor)
(cuexceptia
vor fi rotunFinisare
(cilindro-conicegi pentru
jitespreo trecerenetedi
chanfrein)

PREPARAREA
DINTILORPENTRU
A 314
COROAN
Preparareaunui canin maxilarpentru o coroani 3/4
Coroana3i4 de pe un caninmaxilar
este probabiluna dintrevariantelecoroanelorparfialecel mai frecventutilizate.Ca
parlialede pe alfidinti,pe un
9i prepardrile
implicdsuprafelecaninmaxilarprepararea
le proximale9i oralegi lasd suprafatavestibulardintactd.Cu toateacestea,cel mai
mare grad de dificultaterezidi din forma
gandiferitda caninului.Daci amplasarea
[urilor nu este determinatifoarte precis
Tnainte,va apare o expunerenedoritda
proximale.Peretii
metaluluiin ambrazurile
proximalirelativmici nu permito corectie
maredupi plasareainitialda gantului.Similar,gradulmai marede curburi al fiecdrui pereteproximaladiacentzoneide contact influenfeazisemnificativamplasarea
marginiivestibulare
a prepardrii.
inainte de inceperea prepar6rii se
poate face o cheie cu ajutorulcdreia se
poate urmdri corectitudinea
reduceriisu-

prafetelordentare.Se adapteazdo mdsurd


de siliconchitoscu reacliede condensare
pe suprafe{ele
gi oraldale dinvestibulard
telui care urmeazdsd fie preparatgi pe
dinliivecini.
Un index medio-sagital
este util in
urmdrirea corectitudiniireducerii orale.
Acest lucru se realizeazdprin sectionarea
siliconului
chitosde-a lungullinieimediosagitalea dinteluidin porliuneagingivovestibulard
sprecea gingivo-orali.
Se mai poaterealizagi un indexorizontalcarese obtineprintr-oincizieorizontalSa siliconului
chitosla nivelulmijlocului
dinteluice urmeazda fi preparat.
1. Prepararea
reductionald
a suprafese realizeazd
tei palatinalesupracingulare
cu o piatrdroatdde moari de diametrumic
sau cu un instrumentdiamantatin formd
de mingede rugby.Se urmdregteobfinerea unuispatiuinterocluzal
in jur de 1 mm.
La caninglefuirease face Tndoud planuri
mecu pdstrareaunei muchiilongitudinale
diane. La incisivisuprafalaeste concavi
( f ig 9
. . 1 1 1a ) .

311

Trebuie sd se acorde o deosebitd


atenlieglefuirii,sd nu se scurtezeperetele
palatinalaxial,prin distrugereacingulumretentia.
ului,deoarecese prejudiciazd
incizale
se glefu2. La nivelulmarginii
iegteo suprafaliinclinatispreoral.$lefuise facecu piatrddiamanrea reductionalS
tatd in formd de roatd de moard,de di-

mensiunimici.Bizoulva fi paralelcu marginileincizalegi formeazdun unghide 45e


cu axul lung al dintelui.Prin conformarea
bizouluise asiguri rezistentdmetalului(1
mm) gi protecliepentrumargineaincizal5
( f ig e
. . 1 1 1b ) .

Fig.g.111. Etapeateprepartriiunuibontpentruo coroandpar(iald3/4 (caninmaxilar):


a - glefuireareduQionalda suprafeleipalatinalesupragingulare;
b - glefuireareduQionall a marginiiincizale

3. Preparareasuprafeleipalatinale Zonaterminaldva fi in chanfreinsau ,,muintr-odirectieparaleld chiede culit"(fig.9.112a).


axialese realizeazd
cu cele 213incizaleale fetei vestibulare.

$il

ab

Fig.9.112.Ekpete prepardriiunuibontpentruo coroandparliald3/4 (caninmaxilar):


a - gletuireasuprafeleipalatinaleaxiale;
b - gletuireasuprafeleiproximale

312

4. Suprafeteleproxlmalese prepard
mai intAicu instrumente
in fordiamantate
md de flacdrd,scurtegi subfiriin direc[ie
p6nd la punctulde contact.
orovestibulard
Desfiin[area
contactuluicu dintiivecinise
face cu d6ltide smaltpentrua nu crea un
spaliupreamaregi inestetic.
Separarea
se
poateface gi cu un disc abraziv,dar deschideieavestibulardeste prea mare. Prin
desfiintarea
zoneide contactinterdentar
se
creeazdaccespentruinstrumentul
diamantat (efilatsau chanfrein)cu care se realiperezeazdderetentivizar
ea, paralelizarea
[ilor gi preparareazonei terminale(fig.
9.1 1 2b ) .
ganturilorproximalese
5. Prepararea
face cu o frezdcilindro-conicd
cu vArfplat.
$anfurilevor fi plasatecAt mai vestibular,
fdrdsd se submineze
stratulde smalt.$anfurilenu trebuiesd se extindi pAndin zona

ab

terminalia prepardriiproximale.Inilialse
separdganlul mezial,apoi cel distal,cAt
maiparalelcu primul(fig.9.113 a).
6. Un gan!transversal
va uni celedoud ganfuriproximale.El are o formd de
pe pantaglefuitria
treaptS,binedelimitatS,
suprafefeipalatinale.Se recomanddamplasarealui in apropierea
zoneide contact
ocluzalcu dinlii antagonigti.
Pentruprepapierarese pot folosifrezecilindro-conice,
tre lenticularesau tronconice.AdAncimea
ganluluieste de 0,5-0,8 mm. Muchiaformatd intre margineaincizal5gi peretele
vertical al ganfuluitrebuie rotunjitd(fig.
9 . 11 3b )
in ganlul orizontalva fi adaptatdo
nervuri metalicdcare va conferirigiditate
gi rezistenficoroaneipa(iale gi va intiri
marginile
metalicesub[iri.

&$

Fig. 9.113.Etapeleprepardriiunui bontpentru o coroandparliald 3/4 (caninmaxilar):


a - preparareaganluluiproximal;
b - preparareaganluluitransversal

7. La nivelulzonei terminalevestibulo-incizale
se glefuiegteun bizou pe o
l5rgimede 0,5 mm. Bizoulva fi in unghi
dreptfald de axa de inserfie.La dintiifron-

tali bizoulexternse poateglefuinumaipe


versantuldistalal caninului.
in figura9.114prezentdm
schemaunei
prepariripentruo coroandpartiali3/4 pe un

313

alefiecdruidetaliual preparafiei.
canin maxilar cu mentionareafuncfiilor biomecanice

Fig. 9.114.Preparareaunui bont pentru a coroandparliald 3/4 la un caninmaxilar(schemd)


1.Zona terminaldfn chanfrein:rezistenldstructurald.
2. Pereteaxial: retenlie,stabilikte, rezistenldstructuraldgiprotectieparodontald.
3. Suprafaldpalatinald: rezistenldstructurald.
4. $anl transversalincizal:rezistenldstructurald.
5. Bizouincizal:integritatemarginald.
6. Peretevestibular:integritatemarginald.
7. $an[ proximal:retenlie,stabilitategi rezistenlSstructurald.

Preparareapentru coroanapadiald la din{ifrontali (rezumat)


cilindro- Sd permiti un spatiu
lnstrumentdiamantat
1 mm
interocluzalde
coniccu vArfrotunjit
Trebuiesd asigureunspatiu
Instrument
diamantatin forde 1-1,5mm
md de mingede rugby.
cilindro- Sd permitdo grosimea metaInstrument
diamantat
lului>0,7-0,8mm
coniccu vArfrotunjit
pentru Instrumentdiamantatcilindro- Sd permitdo grosimea meta$an[urilede orientare
luluide0,5mm la margini
coniccu vArfrotunjit
reducereaaxialS
aproSe extindeinterproximal
ximativ0,4 mm oralde zona
cilindroInstrument
diamantat
de contact;paralelcu cele2/3
ReducereaxialS
coniccuvdrfrotunjil
vestiincizaleale suprafetei
bulare
$anturiparalelecu cele2/3
incizaleale suprafefeivesti(ganturi
Formade retenfie
dincar- bulare;va trebuisd rezistela
Frezdcilindro-conici
proximale
gi orificiipentru
orald;pereteleoral
deplasarea
bid-tungsten
pinuri
orale)
gantului
intdlnegteperetele
al
axialproximalla un unghide

$anfuride orientarepentru
reducereaoralS
ReducereoralSaproximativ
1mm

3't4

90e

Finisaregi evazare

vor fi neteziToatesuprafetele
peretele
vestibularal gante;
lnstrumentediamantate
cu granulatie luluievazatpentrua ?ntrerupe
cilindro-conice
proximal;
nu rdmAne
contactul
find(mari9i mici)
smallnesustinut.

patialepe din[ifrontali(rezumat)
Coroane
-Dintiscu(i
-Dinlidevitali
-lndexcrescutde
carii.
coronare
vestibulard -Distructii
-Suprafafd
intactdcarenu necesi- extensive.
intre
conturu- -Neconcordantd
td modificarea
dinteluigi
lui gicareestesustinu- alinierea
td de [esuturidur sdnd- axade inse(iea protezeiparlialefixe.
toase.

-Coroand
clinici romebustdde lungime
die saumailung6.

-Sd nu existediscre-Cariicervicale.
panta?ntreorientarea -Dintiglobulogi.
axialda dinteluigi axa -Dinfi,,sub!iri".
de inserliepropusda
protezeipartialefixe

-Conservarea
struc- -Ugormaipu{inretentivddecdtcoroana
turiidentare.
turnati.
-Accesugorla mar- -Adaptarelimitatda
ginipentrufinisare
axeideinse(ie.
gi igie- -O anumitdexpunere
(stomatolog)
nizare(pacient).
,,lavedere"a metalugingival6 lui.
-lmplicare
-Neindicatipe dintii
mairedusddecAtla
coroanelede Tnvelig. devitali,
mai
-Refluareugoarda
-Retentivitate
adapta- slabddec0ta coroacimentuluigi
nelorde invelig(bine
re buni.
de refinutcAndse
ugoarda
-Verificare
folosegteca element
adaptirii.
de testa- de agregare).
-Posibilitate
re electricda vitalitdtii
dinlilor.

(maiexactpreparatiapentrureceptareaei)
reprezintdo provocarepentruoricemedic.
coRoANAPARTIAUCU
Reten{iaeste mai redusddecAtla co(PINLEDGE)
CRAMPOANE
pentruun pinledgerepre- roana314daraspectulesteticestemai bun
Prepararea
dinteluiestemaieconomicd.
pentrucoroanapartiale, gi prepararea
zintdo alternativd
Gradulde retentiedepindede numSsuplinescretentiareain carecrampoanele
diametrullor gi profunzirul crampoanelor,
lizatdde peretiiproximaligi ganturi.Esteo
coroanecu talon gi crampoane.Ea este mea ldcagurilor(puturilor)dentinare.De
sub obicei se folosesctrei crampoane,doud
cunoscutdin literaturade specialitate
un
spre deosebirede incizalegi unul cingular,circumscriind
numelede ,,pinledge"
(un inlay)cu triunghi.Plasarealor in dreptulunghiurilor
esteo incrusta{ie
"pinlay"care
maximd.
crampoane.Acesttip de coroanapa4iale asigurdstabilitate
DINTILORPENTRU
PREPARAREA

31s

pe lAngd cingulum.in acestetreptese prepardtrei


Stabilitatea
esteasiguratd,
dispunereacrampoanelor,
de 2 trepte nigegi ?ncentrullor pufuriledentinarepentransversale,
unain 1/3incizald
(fig.9.115).
cealaltila tru crampoane.

*,7nn

Fig.9.115.Prepararealdcagurilorpentrucrampoanela pinledge

Rezistentaeste asiguratdde barele


masticatorii9i creeazdconditiipentru
metalicecarese sprijinipe celedoudtreprealizarea
nigelor9i puturilor.Pe suprate gi prin grosimealor Tntdresc
restultalofeteleoraleale dintilorfrontali,treptele
nului,careestemaisubtire.
se realizeazd
in unghidrept,perpendiPinledge-ul
se indicdca elementde
cularpe axullungal dinteluisau al axuagregaretn edentatiilefrontale reduse,
gi nu neapSlui de inser[ieal restaurdrii
cAnddinfiistAlpi(incisivicentralisau laterat paralelecu margineaincizald.Ele
rali) au dimensiuniredusevestibulo-orale
trebuiesd aibdldtimeanecesardpentru
gi/saucingulum-ul
estemic.
a facefafdsolicitdrilor;
Pentruincisiviiinferioriesteo alterna- - pulurilesunt efectuatepentru a primi
tivd utild, date fiind dimensiunilereduse
crampoanele,
de obiceiTnnumdrde trei
pentruca sd formezeun tripoddestinat
care nu permit conformareade ganturi
proximale
gi niciprepararea
bontuluipentru
sd rezistedeplasdrii,desprinderiisau
o CM nu este lipsitdde riscuri.Se contrarotafieicoroanei.
indicdla din[iicareprezinticariisau restaPrepararea
dinteluicomportdurmdtourdripe suprafetelecare nu vor fi acoperite riitimpi:
gi la pacienliicare prezintdun puseude
1. reducerea
feteiorale,
leziunicarioase.
2. realizarea
treptelorgi a nigelor,
preparatiei
Obiectivele
sunt urmdtoa3. preparareapulurilordentinareparele:
rapulpare,
- efectuareatrepteloroferd sprijingi re4. bizotareagi finisareamarginilor
zistentdturndturilorfa[d de presiunile incizale
gi a muchiilor.

316

Ldcagurilepentrucrampoanetrebuie
preparatecu frezecalibrate.
in coFormaputurilorva fi reprodusd
roanaturnatdcu ajutorulunorfire din plascare se
tic, crampoanedin iridiu-platind,
tixeazdde machetdsau in amprentS.Coroanava fi turnatddin aur platinat,aliajcu
modul de elasticitatemare, dar poate fi

gidinaltealiaje.
realizatd
gi rezisten[a
acesteicoroane
Retentia
poatefiTmbundtititd
partiale
cu crampoane
prinrealizarea
suplimentare
unorelemente
astfelo coroand
de retentieobtinAndu-se
pa(ialdcu crampoane
modificatd.

Fig.9.116.Schemaprepardriiunuibontpentruo coroandpartiala
cu cramryane modificatd(incisivmaxilar)
1. Ni$dgiorificiupentrucrampon:retenliegistabilitate.
2. $anl proximal:retenlie,stabilitategi rezistenldstructurald'
3. Suprafatd palatinald: rezi stenla structural6.
4. Nigdgiorificiupentrucrampon:retenliegistabilitate.
5. Bizouincizal:integritatemarginald.
6. 9 ant transversalincizal: rezistenla structurald.
7. Perete vestibular:integritatemarginald.
8. $ an{uriproximale: retenfie,stabilitategi rezistenll structuralL.
9. $tefuireaxiald:retenlie, stabilitate,rezistenldstructura6giparodontald
| 0.Zonaterminaldin chanfrein: rezistenldstructurald.

indeplinite
de fiecare
in figura9.116prezentimschema functiilorbiomecanice
pentruo coroandparfialdcu detaliu.
uneipreparatii
crampoanemodificati cu menfionarea

317

Coroanaparlialdcu crampoane(rezumat)
pulpare
-Dintifrontalinedeteriorafi -Gamere
mari
?ncavitateabucald,fdrd
-Dintisubtiri
carii
-Dintidevitali
-Cerinleesteticecrescute -lmplicarea
carioasi
-Uneleganturiproximale
-Probleme
cu axade
propusd
suntimposibil
de realizat
insertie
a
pa(ialefixe
-Peritrumodificarea
contu- protezei
ruluioralal dinfilorfrontali
maxilarisau pentrumodificareaocluziei
-$inede imobilizare
frontale

-Reducere
minimd a dintelui
-Lungime
minimd
a marginii
gingi-lmplicare
valdminimd
-Accesoptim
pentrufinisare
gi igiemarginald
nd
-Retenfia
adecvatd
-Aspectestetic
excelent

-MaipulinretentivddecAtacoperireatotald
-Alinierea
se poate dovedidificild
-Tehnicsolicitati
pe
-Neutilizabild
dinfiidevitali

Preparareacoroaneiparlialecu crampoane(rezumat)
Reducerea
cresteimargina- Instrument
diamantat
le gi a zoneide contactadi- cilindro-conic
cuvArf
acentespatiuluiedentat
rotunjit
Instrument
diamantat
Fleducere
oral6
in formi de mingede
rugby

Nigegiorificiipentrucrampoane

Seva asiguraspaliupentruo grosime


adecvatd
a metaluluiTn
zonaconectorului
Va trebuisi se asigureun spatiude
cel putin0,7-0,8mm

Trepteletrebuiesd fie paraleleuna


Frezdfisurdcilindrofatdde cealaltdcAndsuntprivitedinconicddincarbidspreoralgiincizal;lStimea
maximd1
tungsten
mm
pentrupinurivor aveao
Orificiile
Frezdcilindro-conicd addncimeTntre2-3 mm;ldtimeamidincarbid-tungsten nimda trepteiinjurulorificiilor
0,5
mm.
Toatesuprafetele
vor fi cAtmai neteposibil
(obtinute
de
cu instrumente
Pietrede finisare
rotativecu granulaliefind)pentrua
uguraindepdrtareamacheteidelicate
de pe model.

318

PREPARAREA
DINTILORPENTRU

DEinveug
coRoANE

stareapulpeigi a parodontiului
marginal,
conditiiclinico-tehnice:
dotareacabinetuluigi a laboratorului.

Metoda de tratamentprin acoperire totaldse concreltzeazd


in coroanecare se
agregdla toatesuprafefelecoroaneidentare, pe care le acoperdintegral,cu exceptia
Contraindicatiilecoroanelorde incoroanelor
ecuatoriale.
Coroanele
de Tnve- velig:
lig se confectioneazd
din diferitemateriale, - lgienabucalddeficitard.
Oricetratament
protetictrebuieprecedatde igienizarea
folosindtehnici gi tehnologiidiferite.Din
gi educareapacientului
in vedereaexecombinareavariabilelormaterial9i tehnologii rezultdo multitudine
cutdriiunei igienecorectela domiciliu.
de tipuride coDoardupdverificarea
roane.in funcliede materialeledin care
Tnsugirii
uneitehnici corecte de periaj se va trece la
sunt confectionate
ele se impartin 3 categorii:metalice,nemetalice
efectuareatratamentuluiprotetic.Orice
9i mixte.
protezdunidentardtavonzeazidepuneGoroanelede invelig metalice,conrea pldciibacteriene.
fectionatedin diversealiaje,in functiede
Prin protezare,
Tn
procedeelede confectionarese TmpartTn
condiliileunei igienedeficitare,putem
face adeseorimai mult rdu, compromicoroaneturnate,cu sau fdrdgrosimedirijat5, coroanedin doud bucdti(inelgi capac
tAnddintele,lucrarea9i chiarreputatia
medicului.
turnat)gi gtanlate(abandonate
aproapein
- Inflamafiigingivalecu sau fdrd pungi
totalitate).
parodontale.
Tratamentulproteticse va
Coroanelenemetalicesau esteticese
paroinstituidupd reugitatratamentului
confeclioneazddin ceramicd, materiale
dontal,verificatd
compozitegi rdginiacrilice(ultimeledoar
clinicAiradiografic.
ca restauririprovizorii).
- Leziuni carioase netratatesau tratate
protetictrebuiesi
incorect.Tratamentul
Coroanelemixteprezintdo componenfie precedatde obturareacorecti a cate metalicdgi un placajestetic.in funcfiede
placaj,ele pot fi coroanemetalo-ceramice, vitdlilor.in caz de leziunicarioasecare
gi metalo-acrilice.
intereseazdmai mul[i dinti se indicd
metalo-compozite
in indicareatipuluide coroandde inasanareaprealabilda Tntregiicavitdti
velig,a materialelor
bucalepentrua reduceincidentaaparidin care se confecfioneazdgi a tehnologiei
folositese au in ve[iei cariilor?n zona marginal5a coroanelor.
variabile:
dereurmdtoarele
- scopulurmirit: restaurarea
morfologiei - Tratamenteendodontaleincorectecu
sau fdrd proceseperiapicale
evolutive.
uneipro9i functieicoronare,agregarea
Se indicd refacerea tratamentului
tezefixe,ancorareauneiprotezemobiendodontalsau completarea
lizabileetc.,
cu tehnici
chirurgicale
ajutdtoare.
- topografiadinteluipe arcad6:in zona
frontaldsau laterald.
- Distructiicoronaremari,care interesea-

319

ze maamult de jumdtatedin coroana


dintelui,care pot fi tratateprin onlay
coronard.
M.O.D.sau substitu[ie
- Dintiinclinaticu mai multde 304fafd de
planulde ocluzie.in vedereaprotez6riise
?nprealabil.
indicdredresarea
ortodonticd
- Dinti mobilicare nu pot fi consolidati
dupd tratamentparodontalgi / sau
ocluzal.
- Coroanecliniceprea scurte.Se poate
procedala o alungirechirurgicald.
Retentia poate fi imbundtetitegi prin mijloaceadifionale.
- Pacienticu o seriede maladiigenerale
care nu pot suportasuccesiuneaprocedurilorterapeuticedin cursulrealizdrii
uneiprotezefixe.

verticalda coroanei.
reducegi dimensiunea
spatiului
Obiectivulurmdritesteasigurarea
unei coroanecesarpentruconfectionarea
ne caredupdaplicareape bont:
- sd realizezeraporturide protecliemumarginal,
tual6cu parodon[iul
- sd prezinteun volum final integratTn
arcadd,
- si stabileascdraporturiocluzalefunctionalecu dintiiarcadeiantagoniste.
Obiectivele biofunc{ionale gi
biomecanice
sunt aceleagila toatetipurile
gi tehnide coroanede invelig.Materialele
cile de executiefiinddiferitese adapteazd
formabontuluila acestecerinfe.Deosebirife esentialevizeaz6:
marginalda zoneitermina- configuratia
le,
excizatede pe fetele
Contraindicatii particulare: nu se - volumultesuturilor
axialegi suprafataocluzalSTn conditii
fac coroane metalicein zona frontald a
a prepardrii.
de economicitate
arcadeidentare,efectulinestetical acestoturnatesuntcele
de Tnvelig
gi coroanedin RA TnzoCoroanele
ra fiinddizgratios,
na lateralddeoarecenu rezistdin timp la mai comune restaurdriproteticeunitare
functionale
solicitdrile
9i nu pdstreazdinte- indicatepentrudintii laterali,fiind gi cele
gritatea stopurilorocluzale (cu exceptia mai des folositeelementede agregareTn
protezdrile
din zonade sprijin.
RPP).
Preparareapentruo coroandde Tnvelig metalicdturnati necesitdo reducere
Prepararea
dintilorpentrucoroane adecvati a structuriidentarepentrua permite restaurareacontururiloriniliale ale
turnatedin aliaje
Pregdtirea
unuidintepentruaplicarea dintelui.Reducereava fi menfinutdla miuneicoroanede inveligconstdtn transfor- nimum,dar trebuiesi fie suficientipentru
uneicoroanecu o
in generalnu se a permiteconfecfionarea
marealuiTnbontcoronar.
la turalii rezistentdacceptabild.
instrumente
abrazive
maifolosesc
(turbiTehnicilemodernede turnarepermit
ci numaiultrarapide
conventionale,
de tesuturi realizareauneiadaptirioptimepe bontgi in
na).Printr-o
exciziechirurgicald
dure, adeseaintegrese deretenlivizeazd,zona marginald.Suprafeteleocluzalepot fi
coroanadinteluiastfelca bontulsi aibd conformateadecvatuneiocluziifunctionale.
potcompensa
in curtimpse uneleimperfectiunlse
maximla colet.in acelagi
diametrul

320

mai greu deformabila


decAtalte restaurdri
pentrustruccare sunt mai conservatoare
turiledentare(gencoroaneparfiale).
Coroanaturnati permiteoperatorului
sd modifice conturul axial al dintelui.
Aceastapoateaveao semnificatie
speciald
cdnd este vorba de din[i malpozifiona[i,
degi trebuie recunoscutcd mdsura unei
posibileeste limitatadin consireconturdri
derenteparodontale.in cazul dinlilorcu
afectareparodontaldpentru a asigurao
imbunitdfirea igieneiorale este posibild
realizareaunei reconturiria peretilorvestibularigi oraliin vedereaasigurdriiunuiacces maibun la furcatii.
CAndexistdindicatiispecialece privesc contururile
axiale(de exempluancoAvantaje:
rarea unor protezepartialemobilizabile),
Toatesuprafetele
axialeale dinteluifi- coroanaturnatdesteadeseorisinguraresind incluseTnpreparafie,
coroanaturnati are taurarecare permiteca modificdrile
sd fie
o retentiemaimaredecdto coroandpa(iald. fdcuteastfelincAtsd poatdfi createplanuri
Prepararea
in vederearealizdriiunei de ghidaregi ldcaguriocluzale.
coroanede inveligturnateasigurdo formd
Restaurarea permite modificarea
de rezistenfdmai maredecAtin cazulunei ugoarda raporturilor
ocluzale,care adeseprepardripentru realizareaunei coroane ori este mai greu de realizatcu alte tipuri
par[iale.Tn cazul coroanetorpar[ialeeste de restaurdri.
Aceastaestede o importanfi
suficientsd se fracturezeun fragmentdin deosebitdTn cazul din[ilorextruzalisau
pereteleoralal ganfuluiaxialpentruca res- egresatisau cAndplanulde ocluzietrebuie
in corectat.
taurareasi fie dislocatiprintorsionare.
Aspectele
condifiileuneiconvergente
corectea peretehniceale prepardrii
dinte[ilor axiali,bontulcoronarrezistdla solici- lui pentruo coroandturnatdsunt mai simple comparativcu alte tipuride preparare
tiri Tncazulcoroanelorde invelig.
Rezistentaunei coroaneturnateeste mai complexe.Din nefericire,acestaeste
superioardaltor restaurdri.Configuratia
ei unuldin motiveleprincipale
ale popularitdtii
quasicilindricd
?nconjoarddintele gi este restaurdrilor
cu acoperiretotaldfatd de alrigidizatdprin includereaunei suprafe[e tele caresunt mai conservatoare
din punct
parliale).
AgacumTntr-un
lan[o legituri tip de vederebiologic(coroanele
ocluzale.
zaldin formdde O rezistimai binedecAto
zaldin formdde C. aceastdrestaurareeste
sul fazelortehnice.Cu toateacesteacoroana de invelig metalicdturnatd nu trebuie
consideratdun panaceuuniversal.Acoperirea unui bontcu o coroandturnatdeste un
tratamentradical,care duce la desfiintarea
configuratieidintelui,refacereaidenticda
morfologiei
sale fiind mai dificila.Coroanele
turnatese confectioneazd
din aliaje nobile
(cu con[inutcrescut,mediusau scdzutde
Au)gidinaliajenenobile
adecvate.
particularitdlile
in
funclie de
biomecanice
ale bontului,indicatiegi aliajul
folositse confeclioneazd
cu grosimetotalS
(raportcu toatd suprafatabontului)sau
grosimedirijatd(raportintimdoar in zona
terminaligi pa(ialocluzald).

321

Dezavantaie:
Deoarecetoate suprafefelecoronare
sunt incluse in preparare,indepdrtarea
structurilordure dentarepoateavea efecte
nefavorabile
asuprapulpeigi parodonliultti.
zoneiterminalecu ginDatoritdproximitdtii
gia nu esteneobignuit
sd se producdo traumatizare
a tesutuluigingival.
Dupdcimentarenu mai este posibild
realizareatestdriielectricea vitalitdtiiunui
dinte stAlp.Acest lucru poate fi un dezavantajdacdaparcomplicatiiulterioare.
Pacientiicu cerinteesteticemajorepot
metalului.La pacienfiicu
obiectavizualizarea
se vor
indicafiile
o linienormalda surAsului,
molariimandibulari
limitala molariimaxilari.

cu virf
cilindro-conic
diamantat
- Instrument
medie(0,8mm).
rotunjitgi granula[ie
diamantatin formdde flacir5,
- lnstrument
subfiregi scurt.
in chanfrein.
diamantat
- Instrument
in formdde flacdrd.
diamantat
- lnstrument
cu vArf
diamantat
cilindro-conic
- Instrument
finA)(1,2mm).
rotunjit(granulatie
- Placdde ceari roz
- Turbinicu ricire.

gi uneoripremolarii
mandibulari.
Preparareabontului
Fazelecliniceale prepardriibontului
reprezinti preparareareduc[ionali a suprafetelorcoronareintr-o succesiuneprecisd conform principiilor biologice gi
biomecanice.
Ordineadepindede autori.
Fiecarevariantdprezinti unele avantaje.
Se parecd cele mai multerespectdurmdgi
toarea ordine: ocluzal-vestibular-oral
proximal.
AItesuccesiuni:
ocluzal-proximalvesgi oralsau proximal-ocluzalvestibular
tibulargi oral.

ocluzale.
$anturide orientare
de retentie
Elemente
suplimentare
a suprafeleiocluzale.
$lefuireareductionald
$anturide orientareaxiale.
fefelorvestibularigi orald.
Prepararea
Finisare.
reductionald
a fetelorproximale.
Prepararea
reduclionald
a fefeloraxiale.
Prepararea
Prepararea
chanfrein-ului.
fdrdpraga zoneiterminale.
Prepararea
Finisare.
Verificarea
spaliuluiocluzalgi a designului
bontuluiingeneral.

Etapelede preparareale unui dinte


Indiferent
de variantdesteesentialca
pentru o coroani turnati sunt urordine
Tntr-o
anumitd
bontulsd fie preparat
mitoarele:
mai multi
gi nu haotic.CAndse glefuiesc
reductionalS
a suprafe1. Prepararea
ca
dinti?naceeagigedintiesteergonomic
fa toli dintiisi se executeaceeagilazdcu feiocluzale.
2. Preparareafelelor vestibulardgi
inaintede a treinstrument
abraziv
acelagi
oral5.
ce latazaurmdtoare.

322

3. PreparareareductionalSa fe[elor - glefuireaunor suprafefeaxiale cu diproximale.


mensiuniverticaleredusesolicitdmai
pufinpulpadentard;
4. Rotunjirea
muchiilor.
axialeeste ugula nivelulzoneiterminale. - accesulla suprafetele
5. $lefuirea
rat,maialesTnzoneleinterproximale;
6. Finisarea.
- ca dezavantajse mentioneazdriscul
lezdriidinfilorvecini.
Tehnicade preparare
Prin prepararese urmdregtecrearea
inainte de incepereaprepardriise
poate'faceo cheiedin siliconchitoscu aju- unui spaliu interocluzal
intre bont gi dintii
care sd oferegrosimesuficientorul cdreia se va urmiri corectitudinea antagonigti
reduceriisuprafetelordentare.Se aplicd td metaluluigi sd permitdrefacereamorfosiliconulchitoscu reactiede condensare logieiocluzalein acordcu ocluziafunctiope suprafetele vestibulare, orale, gi nal5.
Preparareatrebuiesd se facd uniocluzaleale dinteluisau dintilorce urmeagi pe dinliivecini.
form,urmdrindrepereleanatomice,
cuspizii
zd ali preparati
Prepararea
Se poate realiza un index medio- gi ganturile intercuspidiene.
in jumiaplatizatdcontravineprincipiului
conservdsagitaldin siliconprinsectionarea
duredentare,reduceretentivitate de-a lungulliniei medianevestibulo- rii tesuturilor
oralea dinteluice trebuiepreparat.Se mai tatea bontuluiprin scurtareaperetilorgi
poateobfinegi un indexvestibularrealizat prezintdriscullezdriiunuicornpulpar.
prin sectionareasiliconuluide-a lungul
Mirimea spatiuluiinterocluzal
trebuie
cuspizilorvestibulariai dintilor.Cheiaves- sd fie mai mare in dreptulcuspizilorde
tibulari astfelformatdeste apoi sectionatd sprijin (1,5-2 mm) decdt la nivelul
de ghidaj(1*1,5mm).Deoarece
de-a lunguluneiliniimedianesituateintre cuspizilor
liniile cervicale ale dintilor gi vArfurile dupi cimentareintre bont gi suprafataincuspizilorvestibulari.Se indepdrteazlju- ternda coroaneipoatesd apardo distanfajumetatea re fatd de situaliade pe modelulde lucru,
metateaocluzaldgi se folosegte
gingivaldca gi index.
ceeace impuneo glefuireselectivd,se recomanddca din cuspidulde sprijinsd se
1. $lefuireareduc[ionald
a suprafetei glefuiasci2 mm gi din cel de ghidaj1,5
planul
ocluzalereprezintdprimultimp,oferindur- mm. Dacdnu existddintiantagonigti
preparatieiva fi dictat de dintii vecini. La
mitoareleavantaje:
lungimiiviitoruluibont ori- dintiiegresaliglefuirease face in raportcu
- vizualizarea
sau planulde ocluzie.
entAnd astfel preparareasuprafetelor dintiiadiacenti
Pentrua asigurao glefuireuniformd
biomecanice;
axialeconformprincipiilor
mai bundasuprazoneigingi- atAt la nivelulcuspizilorcAt gi a ganturilor
- vizibilitate
intercuspidiene,
cu un instrumentdiamanvale:
tat cilindro-coniccu vArful rotunjitse traseazdganturide orientarecare marcheazd

323

profunzimea
preparirii.Numdrul
ganturilor atentie.AdAncimeanecesarda ganturilor
variazdin functiede dintelece poatevariain funcliede pozitiagi conturul
de orientare
dintelui.Dacd inainte de preparareeste
urmeazia fi preparat.

Realizareaganfurilor de orientare
ocluzali
- este utild inilialefectuareaunor orificii
1mmin focu adAncime
de aproximativ
setelecentrale,mezialegi distale;orificiile adAncitepot fi apoi uniteastfelincAt sd se formeazdun gan! care trece
de-a lungulgan[uluicentralgi se extinde pAni Tncrestelemarginalemeziald
gi distal6.
- ganlurilede orientaresunt apoi plasate
vestibulare
in ganturileintercuspidiene
gi oralegi pe fiecarecreastdcuspidiand
ele se extinddin vArfulcuspiduluispre
centrulbazeisale.
- cuspiziide sprijintrebuiesd fie protejati
de o grosime adecvatdde metal, un
bizouexternpe cuspiziide sprijineste
realizatpentrua asiguraacestlucruin
zona de contactcu dinteleantagonist.
gantuluide orientarede pe
AdAncimea
versantulexternva fi ugormai micdde
1,5 mm (pentrua permitefinisarea)in
zonacuspidului
de sprijingi va diminua
gradualin directiecervicald.
$anfurilede orientareservescpentru
a ne asiguracd reducereaocluzaldurm6regteconfiguratia
anatomicdgi astfelminimalizeazd pierderea structurii dentare,
asigurAndu-se
simultanreducereaadecvati aga cum este ea dictatdde proprietdtile
mecaniceale aliajuluidin careesteconfecEsteimperativnecesar
tionati restaurarea.
ca ganturilede ghidaresd fie plasatecu

324

prezentun spatiuadecvatva fi suficientd


finisareasuprafeteimai degrabddecit plasarea ganturilorde ghidare.Stomatologul
trebuiesd cunoascddiametreleinstrumentelor rotative;aceastava facilitaevaluarea
caracterului
adecvatal reduceriiprogresive. Dacd este necesarse poate utilizao
sonddparodontald
care sd mdsoaremdrimeareducerii.
Odata ce ganfurilede orientareau
fost consideratesatisfecetoare,
se unesc
fundurilede gant ale peretilordespdrlitori
cu
cu instrumentul
diamantatcilindro-conic
vArf rotunjitmontatla turbind.Amplasarea
corectda ganfurilor
conduceautomatla un
spatiuocluzaladecvat.
Se recomandd
ca reducereaocluzald
Tndoudetape.Jumdtatedin
sd fie realizatd
suprafataocluzalSesteredusdinifial,astfel
incAtcealaltdjumdtatepoatefi mentinuti
ca o referintdconvenabilS.
Odati ce reducerea impusdprimeijumdtdtis-a realizat,
se finalizeazdreducereajumdtSfiicare a
rdmas(fig.9.117a).
La nivelulcuspizilorde sprijin(palatinal superior,vestibularinferior)se glefuiegteun bizou(planinclinat)pe versantele
externe(fig.9.117b).
in finalun spaliuminimde 1,5mm va
fi realizatpe cuspiziide sprijingi de cel pufin 'l mm pe cuspiziide ghidaj.Spa[iultrebuie verificatin toate migcdrileexcursive
pe carepacientulle poateface.
Se recomandica pacientulsi Tnchidd
gura pe o placdde ceard roz cu grosimea
de 2 mm, incdlzitdla flacdrdgi aplicatdla

nivelul prepardrii.Ceara este indepdrtatS


din cavitateabucalSgi evaluatS.Gearaeste
apoi reintrodusiin cavitateabucalda paciin
entuluiiar pacientuligi migci mandibula
pozifiileexcursivSgi protruzivi.La indepdrtare,se mdsoarddin nougrosimeacerii,de
aceastddatd pentrua verificadacd existd
un spatiuadecvatatAtin migcdrileexcursive
maxim6.
cAtgiin pozifiade intercuspidare

ab

Se examineazdla lumini punctele


transparente
care trddeazdzonelede gleglefuirea
fuireinsuficientd.
Se completeazd
zonelor detectate. Verificdriletrebuiesc
fdcute repetat pAn6 se obline o grosime
uniformd.

$&

Fig.9.117.Etapeleprepartriiunuibontpentruo coroandturnatd(molarmandibular):
a - glefuireareductionalda suprafeleiocluzale;
b * realizareabizouluipe cuspidulde sprijin

2. Preparareafefelor vestibulardgi
orald:
gan[uride orientaInitialse realizeazd
re pentrureducereaaxiald.Pe suprafetele
vestibulardgi orald se plaseazdcAte trei
ganluride orientarecu ajutorulaceluiagi
instrumentdiamantatcilindrico'coniccu
vArf rotunjit.Unul este amplasatin centrul
suprafe[ei,iar cAteunulin apropiereaunghiuluide tranzitiespre suprafafameziald,
respectiv
distalS.
CAndacesteganfuride orientaresunt
trasate,tija instrumentului
diamantattrebuie sd fie paraleldcu axa de insertiepropuAcestlucruproduceautosd a restaurdrii.

325

mat o convergentdintre perefii axiali ai


ganturilorde orientarecareesteidenticdcu
gradulde conicitateal instrumentului
diamantat.Dacd se utilizeazdun instrument
diamantatcu o conicitatede 6 grade,va
rezultao convergenld
axialdidenticdintre
pere[iipreparati.
Tehnicapentruprepararea
suprafe[elor vestibulardgi oral6 este similardcelei
a
utilizatepentrupreparareareduc[ionald
suprafeteiocluzale.Cu un instrumentdiamantatde mdrimegi formd adecvatdse
unescfundurilede gan!pringlefuireapere(fig.9.118 a).
[ilordespa(itori
Alegereainstrumentului
abrazivpentru

dintiivecini,asigurareade spafiunecesar
pentrurefacereacontactelorinterdentare
9i
in planvertical(cu precddea ambrazurilor
re cervicali)precum9i creareacondi[iilor
coroanei.
pentruretenliagi stabilitatea
arieide contactse
Pentrudesfiintarea
diamantatTnformi
folosegteun instrument
de flacdrdmontatla turbin6.Instrumentul
sunt
trebuiesi fie subtiregi scurt.Migcdrile
gi in plan orizontal,de feocluzo-gingivale
restruire.Prinexecutareacorectdgi controtrebuieevitatdlezareadinlati a migcdrilor
teluiadiacent.Dacdse doregte,din[iiadiacenli pot fi protejati prin aplicareaunei
matricide metalinterdentare.
Dupddesfiintareaarieide contactpreparade mdrirea se continudcu un instrument
me mai mare9i formdadecvatdtipuluide
preparare:Tnchanfreinsau fard prag (fig.
fetelorproximaleurmS' e . 11 8b ) .
3. Prepararea
regte desfiintareazonelor de contact cu

preparareafetelorvestibulardgi orali depindede forma de preparare:in chanfrein


sau tangenlial.Tnprimaalternativiintreaga
diamanprepararese facecu un instrument
tat in chanfrein,reducAndfelelelateralese
r ealizeazdglefuirea reductional5,vArfuI conformAndzonaterminald.Se va aveagrijdca
si nu se .glefuiasciprea in profunzimea
lesuturilordeoareceexistd riscul transformirii terminatieichanfreinin prag drept.
gi oralitrebuiesd asigure
Pere[iivestibulari
ocluzalS.
o convergentd
in prepardriletangenliale(Tnmuchie
de cufit,pand)se folosescaceleagiinstrumenteabrazivecare se utilizeazdla prepararcasuprafeteiocluzale.Diametrul9i lungimealor vor fi adecvatelungimiibontului
gi proximitdfii
dintilorvecini.

$$
ab
Fig. g.l t8. Etapeateprepartrii unui bontpentru o coroandturnatd(molarmandibular):
a - glefuireasuPrafeleloraxiale;
b - glefuireafelelorProximale

La turatiaconvenlionalise pot folosi


discurimetaliceabrazivepe o singurdparte, glefuireafdcAndu-sedin aproapein

aproape,pornindde la zona de contact


in tehnicilemodernediscurile
interdentar.
au fostabandonate'
diamantate

Controlulprepaririise facevizual,directgi / sau indirect(in oglindd)9i prinpalparecu sondadentar5.


4. RotunjireamuchiilorformateTntre
suprafetele
axialeale bontului.Estevorba
de cele4 muchiipe carele formeazafetele
vestibulard gi oralS cu suprafelele
proximale.Se folosescfrezede finisatde
carbid- tungstende formi adecvatdtipului
de preparare,in chanfreinsau firi prag.
Alte tipuride instrumente:
instrumente
difin6,discuriconcaamantatecu granulafie
ve (abrazivepe fafa concavdsau convexd), pietrediamantate
con invers.in esenbontuluitrebu[6, trecereaintresuprafetele
ie sd fie lind aga cum este gi la dintiinaturali,fdrd a fi completdesfiin[ate
demarcdrile.
5. Preparareala nivelulzoneiterminale.in cazulprepardrii
in chanfreinaceaste fuzd este inutild deoarece cu treza
chanfreinde rotunjitmuchiiles-a finisatgi
zonaterminalda bontului.
La bonturilepreparatefdrd prag se
zona terminaldprin glefuirea
definitiveazd
crestelorde smalt asigurAndo adaptare
subgingivald.
$lefuirease face cu instru?nformdde flacdrS,monmentuldiamantat
tat la turbind.Migcarease face uniform,
circular,fird a leza epiteliulgantuluigingival. Jetulde apd de la turbinS,direclionat
pe vArfullrezei,ajutdla indepirtareagingiei libere.
CAnd zona furcatieieste denudatd
sau pe radiografiese observdo afectarea
septului osos interradicular,conturul
interradicular
trebuieprelungitpdndla nive-

327

lul suprafelei
canelatd
ocluzale.Prepararea
se indici cel maifrecventpe fetelevestibulari gi oraldale molarilorinferiori,urmeazd
ca frecvenld fafa vestibulari a molarilor
superiorigi fefeleproximaleale premolarilor superiori(indeosebiprimul premolar).
Coroanade inveligva trebuisi reproducd
acestecaneluripentrua u$uraigienizarea
zoneicriticepentruparodontiul
marginal.
Pentrua evitacontactuldintreparodonfiul marginalgi margineacoroaneiprecumgi
necesitateade a glefui prea mult pentru
la dintiicu retractiiparodonderetentivizare,
tale accentuate,
cu convexititipreamari,se
recomanddcoroaneecuatoriale.
Se deosebesc de coroanelede inveligobignuiteprin
in prag,la nivezoneiterminale,
deplasarea
lulecuatorului
anatomic
al dintelui.
Uniiautoripreconizeazd
ca in aceastdtazdsi se glefuiascipe fatavestibulari,
cu o frezdcilindro-conicd,
un gan!longitugi de orientarea
dinalcu rol antirotational
adaptdriicoroaneipe bont.
Conformarea
de ganturigi casetepe
suprafataocluzaldgi pe cele proximale
este necesardpentruimbunititirea retencoroaneide ?nvelig.
[ieigi stabilit5fii
6. in faza finalda prepaririibontului
se rotunjescmuchiileformateintresuprafa[a ocluzaldgi feleleaxialepentrua ugura
adaptareacoroaneifinitepe bont.Muchiile
ascutitese pierd adeseape modelelede
gips.
Finisarea
finaldse facecu instrumente abrazivecu granulatiefoartefinS gi cu
discuride hArtie,sub jet de apd. Se urmdgi asperitdregtenetezireaneregularitdtilor
filor apdrutein cursulglefuiriireducfionale.

funcNu se pune problema,,lustruirii"


cu mentionarea
bontului. un molarmandibular
pe carele indeplinegte
Oricum stratul de lac sau ceard, pentru tiilorbiomecanice
element
al preparatiei.
distantareamacheteipe bont,va realizao fiecare
suprafatdnetedd.Pe de altd parte asperiinfluenfeazipozitivcalitdlilemicroscopice
Verificarea
finalda bontului
tateacimentdrii.
Verificarea realizdrii
obiectivelor
biomecanice
se facepe tot parcursulpreparafiei.
finalurmdregte
aprecieControlul
reaacuratetei
cu cares-a realizatglefuirea
pentrua corectaeventualele
reductionald,
imperfectiuni
legateTndeosebi
de o insuficienti deretentivizar
e.
in mod uzualexaminarea
finald a
preparatiei
sefaceprin:
- inspectie
directdgi indirectd(Tnoglin-

de);
palparecu vArfulgi latulsondeidentare;
tehnicadentimetriei;
prin urm6rireaTn
aprecierea
amprentei,
gi mai ales pe
a contururilor
,,negativ"
modelulde control,pe baza unei amprente.Aceastdmetoddeste deosebit
de utili Tnprepardrimultiple,Tndeosebi
in asocierecu un paralelometru.

Fig. 9.119.$chemaprepadrii unuibontpentruo


coroandturnatd(malarmandibulaQ
1. $ lefuirea ocluzald: rezistenldstructura6.
2. $lefuire axiald:retentie,stabilikte gi rezistenld
structurald.3. Zona terminaldin chantreinintegritate marginald.4. $ant de pazifionare.5. Bizouextern
pe cuspidulde sprijin: rezistenldstructurald.

in figura9.119 se prezintdschema
unei prepardripentruo coroaneturnat6pe

pentrucoroanaturnatd(rezumat)
Prepararea
Spaliuminimpe cuspiziide ghipentru Instrument
cilindridiamantat
$anturide orientare
daj:1 mm.
glefuirea
reductionald
co-conic
cuvArfrotunjit(graa
Spatiuminimpe cuspiziide sprimedie).
nulatie
suprafetei
ocluzale.
jin:1.5mm .

reduclional6
diamantat
Prepararea
a Instrument
Mimeazdconfiguratia
anatomicd
cu vArfrotunjit
cilindro-conic
suprafetei
ocluzale.
normalia suprafeteiocluzale.
medie).
Bizoulcuspizilor
desprijin. (granulalie
Instrument
diamantat

pentru
Reducereuniformda suprafete$anturide orientare
cu vdrf rotunjit
cilindro-conic
gi oral6.
lorvestibulard
reducerea
axiali.
(granulalie
medie).

328

InstrumentdiamantatPentru

Prepararea
suprafefelor
chanfreinsauin formdde
gi orald.
vestibularS
flacdrd.

paralel
Reducerea
se realizeazd
cu axade inse(ie.

zonelorde contact
Desfiin[area
in forlnstrument
diamantat
cu din[iivecini.
md de flacdrdsubtiregi scurt.
fetelor
Prepararea
Asigurarea
de spatiupentru
proximale,
Instrument
diamantat
Pentru refacereacontactelor
chanfrein.
gi a ambrazurilor.
interdentare
Instrumentdiamantatpentru
gi
Finisaremezio-distali
Prepararea
la nivelulzonei chanfreinsau instrument
vestibulo-oral5.
diamantatin formdde flacdri
terminale.
subtire.

agacum
Cavititi,miciorificii
pentrurestaurerile
suntdescrise
parfialS.
cu acoperire

de
Formesuplimentare
(dacdacestea
retentie
se
impun).

lnstrument
diamantat
cilindro-conic.

Finisarea
bontului.

Rotunjirea
tuturorunghiurilor
ascutitepentrua facilitarealizacu gradiamantat
Instrument
reaamprentei,
turnareamodelunulatiefin6.
gi turnalui,realizarea
machetei
rea.

Coroanaturnatd(rezumat)
situatiilecAnd
-Distrugeri extensive dapoate
realizao
toritd cariilor sau trau- se
coroandparfiald.
matismelor.
-Dinlitratatiendodontic.
-Restaurare
-Estetice.
existentd.
-Necesitateaunei retenfiigi
maxime.
rezistente
pencontururilor
-Asigurarea
tru aplicarea unei proteze
mobilizabile.
-Alte reconturdri ale suprafetelor axiale (corectii
minoreale malpozitiiloQ.
planuluide ocluzie.
-Corectia

329

-lndepdrtarea unei
-Rezistentd,
-Calitdti retentive mari cantitdti din
dintelui.
mari.
structura
-De obicei se -Efecteadverseasuobtineugorforma pra fesuturilorcAmadecvatd de re- puluiprotetic.
zistenfd.
-Testarea vitalititii
-Optiuneade a nu esteposibilS.
metalumodificaformagi -Vizibilitatea
lui.
ocluzia

In cursul prepardriibontuluipot sd
apard incidentegi accidentecare intereseazd dinfii, pulpa dentard, parodonliul
marginalgi fesuturilemoi. Complica[iile
sunt legatede afectareagi/sauneprotejarea pulpeidentare,a dintelui(fracturi)gi a
parodontiului
marginal.Un grup aparteil
reprezintd
erorilecareaparmai frecventin
prepararea
lor fiind
bonturilor,
cunoagterea
deosebitde importanti mai ales pentru
Tncepdtori.
- Reducerea
insuficientd
din suprafa[a
ocluzald.
- Reducereaneuniformda suprafefei
vestibularegi/sau orale cu prezenfa de
retentivititi.
- Reducereaaxiald minimda fetelor
gi oralSla dintiilateraliceeace
vestibulard
premature
gi
amplificiincidenlacontactelor
mai ales pe parteanelua interferenfelor,
crdtoare.
- Preparareaexageratdin zonelemai
accesibile.
in zonelemai putin ac- Retentivitdfi
cesibile(deexemplufeteledisto-orale).
- Preparareainsuficientd?n zona terminalda bontului.
preamarea suprafete- Convergentd
lor proximale.

perfectaspectulsmaltuluinatural.
Aspectulnaturalal dintiloresteidealul
in zonavizibild.Ansamblulestetical acestei zone variazdde la pacientla pacient.
Penlru majoritateaoamenilorea include
toti dintiifrontali,premolariigi primiimolari
maxilaricAtgi primiipremolarimandibulari.
Stomatologul
trebuie sd analizezede la
pacientului
penTnceput
fonatiagi zAmbetul
tru a determinaextindereazonei in mod
obiectivgi sd discutecu pacientulposibilitateade extinderea zoneiin mod subiectiv. Dacd percepliapacientuluilegatdde
extindereazonei vizibiledepdgegteceea
ce este aparentreal,stomatologul
trebuie
sd se adaptezela conceptiadespresine a
pacientului.Dacd se procedeazdaltfel se
pacientului,
la discuajungela insatisfactia
tii,chiarla litigii.

Preparareadintilor pentru
coroanelemixte metalo- ceramice
Coroanamixtdmetalo-ceramicd
este
utilizatdfrecventin practicSdatoritdavantajeloresteticepe care le oferd.in contexrealizatede tehnologiile
tul progreselor
de
laboratorla ora actualScoroaneleintegral
ceramiceo depdgesc.
Preparareacorectda bontuluipentru
implicrio reduo coroandmetalo-ceramici
ceresemnificativd
Preparareadintilor pentrucoroane
de tesuturiduredentare.
O prepararecorectdoferd o grosimesufimixte
Norma pentru ceea ce constituieo cienti atAt materialului
de placarecAt gi
metalicconferindun aspectnarestaurareestetici acceptabil6variazdde scheletului
la culturdla culturS,de la tard la tara gi din turalrestaurdrii.
Coroanelemixteau intratTnarsenalul
timpin timp.De obicei,ea este influentatd
de posibilitSfiletehnologicedisponibile. proteticiimodernedin anul 1956cAnds-a
Astizi este posibilSconfectionareaunor realizatardereaportelanuluipe aliaje de
calitdtilor
coroanedin materialecare, imiteaproape aur.S-aob[inutastfelcombinarea

330

cu rezistenta,duc- fi ugor inferioare.Cu toate acestea,un


esteticeale por[elanului
se
tilitateagi duritateaaliajuluide aur.Au apd- elementde agregaremetalo-ceramic
adecvate poatefolosideseoripe dintiistAlpigi in sirut ulteriortipurinoi de ceramicS,
arderiipe aliajede aur, portelanulleucitic tuatiicAndrestaurareintegralceramicdnu
creat de Weinsteingi colab.in anul 1962 se poateutiliza.
materialului
Dincauzacaracteristicilor
impulsionAnd
extindereanouluisistemde
protezarefix5.
de placare,acestaeste supus risculuila
in anul 1970 s-au introdusaliajele fracturi (degi un astfel de egec poate fi
inoxidabilepe baza de crom, iar in anul atribuitde obiceidesignuluisau confecfioO
a restaurdrii).
1974 alialelepa baza de Paladiu-argint. ndrii necorespunzdtoare
Ambele sistemereprezintdalternativela problemdfrecventdo constituiedificultatea
de a face o alegereexactd a nuan[eigi
aliajelede aur cu mult mai scumpe(15 ulterioarda nuanteitehniciacomunicarea
20 ori)pentrutehnicametaloceramicS.
com- nuluidentar.Deoarecesunt necesaremulcoroanamixtametalo-ceramicd
metaluluiturnatcu estetica te etape tehnologiceatAt pentruturnarea
bind,rezistenta
unei coroanejacket ceramice.Aspectul metaluluicAt gi pentruaplicareaceramicii,
res- costurilede laboratorplaseazdin general
naturalpoatefi ob[inutindividualizAnd
printre
restaurareamixtd metalo-ceramicd
taurareacu pigmenti.
Retentiaeste excelentdgi este de cele mai costisitoaredintre procedurile
obiceidestulde ugorsd se asigureforma stomatologice.
Preparareacorectda bontuluipentru
de rezisten[dadecvatSin timpulprepardrii
dintelui.Deoarecerestaurareaimplici tofi aceastdrestaurareestein functiede mateperetiiaxialicAt gi suprafetele
ocluzaleale rialeleutilizategi de spatiulnecesarpentru
in timp cAt gi a unui
dintilor laterali,ea permite o corectare asigurarearezistentei
ugoarda formeiaxiale.Adeseori,prepara- rezultatesteticoptim.Creareaunui placaj
decAtpentru ceramicnecesitdun strat subtirede opac
[ia este mai pufinpretentioasd
care sd maschezemetalulde bazd 9i un
coroanelecu acoperirepar[iald.
Preparareadinteluipentruo CMMC strat mai gros de ceramici transparentd
necesitdo reducereimportantdde sub- care sd producdiluzia de smalf natural.
stanti durddentardpentrua asiguraspatiu Metalulva aveao grosimede 0,3-0,5mm
suficientambelormaterialede restaurare. dac6 este folositun aliaj nobil,?ntimp ce
Margineavestibularia uneirestauririfron- scheletulmetalicrealizatdin aliajeinoxidapentru bile poatefi de 0,3mm.Un calcularitmetic
taleestedeseoriplasatdsubgingival
minimdde 1,3a obtineun efect esteticmai bun, degi o simpluaratecd o reducere
estenecesari
estepreferatddacd 1,5 mm din zonavestibulard
marginesupragingivald
estetice.Dreptur- pentruo CMMCcu un scheletmetalicconnu existdcontraindicatii
mare, riscullezdriigingivaleeste crescut. fectionatdin aliajnenobil,in timpce pentru
fdcutddin aliaj nobilse recoin comparaliecu o restaurareintegralce- o restaurare
ramicd,rezultatele
esteticeale CMMCpot manddcel putin 1,4-1,7mm. Reducerea

331

inadecvatdatragesupraconturarea
restaurdriiTnlaborator.
AvAndin vedereuneleparticularitSfiin
ceea ce privegtepreparareabontuluivom
descrieseparatpreparareabontuluipentru
gidinzonalaterald.
o CMMCfrontalS
Preparareadinfilor pentru coroane
mixte metalo - ceramicein zona frontalS
Preparareareductionalda dintelui
pentruo CMMCin zonafrontaldse facein
limite(fig.9.120):
urmdtoarele
- Suprafetele
vestibulare
in zonelevizibile se reduc uniform,cu cel pufin '1,5
ffiffi, pentru a asiguraspatiu scheletului
metalicrigid(0,3-0,5mm)gi cel pufin1mm
pentruceramici. Din spatiulde 1mm rezervatceramicii0,2-0,3mm va reprezenta
opaculcu care se mascheazimetalul,iar
restulmasade bazd9i incizalpentrua da o
anumitdprofunzimeculorii.
- Margineaincizalda dinteluise reduce cu minimum2 mm pentrua puteaconforma margineaincizalSceramicdsubfire,
translucidS,
cu aspectnatural
- Suprafeteleproximalese reduc cu
minimum1 mm, mdsurareafdcAndu-se
la

colet.Se asigurdastfelspatiumaimareTn
pentrumasa
zonade contactinterdentar
translucidd
de ceramicd,
cu efectesteticAi
se conservdstructurile
dentarein zonade
coletcuvaloareesteticdmaiscdzut5.
- Prepararea
fe[ei palatinalevariazd
in functiede conformarea
metascheletului
lic Ai raporturile
ocluzale.
CAndsuprafafa
palatinald
a coroanei
va fi metalicd
se indicd o reducere
va
cu 0,5mm.CAndconturul
fi reficutdinceramicigi exigentele
estetice suntmarise glefuiegte
cel pu[in1 mm.
Dacdnu se asigurdspaliusuficient,
in urportemaglefuirilor
selective
se descoperd
lanulde masdsauopaccu efectpotential
abrazivasupradintilorantagonigti.
Preparareabontuluise face intr-o
anumitdsuccesiune
a glefuirii
suprafefelor
coronare:
1. prepararea
marginii
incizale;
2. prepararea
feteivestibulare;
3. prepararea
felelorproximale;
4. prepararea
feteiorale;
5. rotunjireamuchiilor;
pragului
gingival.
6. definitivarea

trontald(71)
Fig. 9.120.ValarileglefuiriireduQionalea dinteluipentrucoroanamixtdmetalo-ceramicd

332

reduceriisuprafetelor
urmdricorectitudinea
lnstrumentarnecesar
- Instrumente diamantate cilindro- dentare.Se aplicdsiliconulchitoscu reactie
pe suprafetele
vestibulare
9i
conicecu virf rotunjit(cu granulafiemedie de condensare
granulafie
find oraleale dinteluisau dintilorce urme.vda fi
pentrureducerea
volumului,
preparati.
Cheiase extindegi la niveluldintipentrufinisare).
lorvecini(fig.9.121al.
diamantatefilat.
- Instrument
un indexvestibularprin
Se realizeazd
- lnstrumentdiamantat?n formd de
mingede rugbysau roatdde moari (pen- sectionareacheii din silicon chitos de-a
lungul muchiilorincizaleale amprentelor
oralda dintilorfrontali).
tru reducerea
for- lnstrumentdiamantatcilindro-conic dinfilor.Segmentulgingivo-vestibular
pragului).
mat in acestfel este plasatpe dintepentru
cu vArfplat(pentruprepararea
a-i verificaadaptarea(fig. 9.121b). Daci
- Frezede finisare.
vestibulare
a dinteluiva
conturulsuprafetei
- Sonddparodontald.
fi modificatsemnificativde citre restaurade unghiuri.
- Daltdgi conformator
(e, indexultrebuiefdcut dupd un model
diagnosticpe careanteriors-au realizatcu
Tehnicade prepararea bontului
propuse.
prepardrii,
se poa- ceari modificdrile
inaintede Tnceperea
te face la fel ca gi in cazuloricdruialt tip de
preparatieo cheiecu ajutorulcdreiase poate

AD

Fig. g.121. Confectionareaunei chei din silicon chitospentru a urmdricorectitudinea


reduceriisuprafetelordentarepentru o CMMC:
a - siliconulchitosaplicatpe suprafelelevestibularegi orale ale dinteluice urmeazd
sd fie preparatgi pe dinlii adiacenti;
b - apticareajumilffiii vestibularea cheii din silicon chitospentru a verificaadapta'
rea sa corectd(93)

a dinpoatefi reali- givo-orali


de-alungullinieimediane
Un indexmedio-sagital
Acestindex
cheiidin siliconchitos teluice urmeazda fi preparat.
zat prinsectionarea
totale,
maibuni a reducerii
sprecea gin- oferdo imagine
din zonagingivo-vestibulard

incluzAndaspecteleincizalegi orale,dar
nu asigurdnicio informatie
desprereducerea vestibulard
in sens mezio-distal.
Medicul trebuiesd deciddcare index asiguri
cele mai utileinformatii.
Se pot realizadoud chei dacd practicianul
are timpulnecesar sd facd acestlucru.
1. Preparareamarginiiincizale
Pentrua asigurao glefuireuniformi,
in limitelemenlionate,
se indici realizarea

unor ganturide orientarecu ajutorulunor


instrumentediamantatecalibratecilindroconicecu vArf plat. La nivelulmarginilor
incizalese fac incizuriin profunzime
de 2
mm. Instrumentul
diamantattrebuiesd fie
paralelcu margineaincizald.La nivelulsuprafeteivestibulare
ganturilevor fi dispuse
in doudplanuri,avAndo adAncime
de 1,2
mm in jumitateade coletgi 1,5 mm ?njumdtateaincizald(fig.9.122a).

b
Fig. 9.122.Etapeale prepardriiunui bontpentru o CMMCin zona frontal1(incisivcentralmaxilar):
a - ganturide orientarerealizatela nivelulmarginiiincizalegi a suprate{eivestibulare;
b - glefuirereduclionalda marginiiincizale(93)

Urmdrindprofunzimeaganturilorde
orientarese glefuiegtemargineaincizald
intr-unplan paralelcu conturulnaturalal
marginiiincizalesau suprafeteiocluzale.
Dacdglefuireareductionald
esteinsuficientd se pierdavantajeleesteticeconferitede
ceramicd.Prinreducerea
incizalSse obtine
o bundvizibilitate
asuprasuprafetelor
axiale gi a zoneigingivale
(fig.9.122b).

finalizate.Planulincizalasigurdspa[iulnecesarpentruceramic5.Acesttip de glefuire
gi
reducfionald
se numegte,,biofunclionald"
gi
asigurd convexitateaincizo-gingivald
(fig.9.123).
mezio-distalS
po(iuneaincizald
Ini[ialse glefuiegte
a fefei vestibulareurmdrind desfiinlarea
ganturilor
de orientareprinreducerea
structurii restanteintre acestea,cu ajutorulinstrumentelor
diamantatecilindro-conice
cu
2. Suprafalavestibulardse va realiza vArfplat(fig.9.124a).
Zonagingival5restantdse reducede
Tndoui planuri,cervicalgi incizal,urmirind
conturulnaturalal dintelui.Planulcervical aceeagimanierdpAndla distanfade 1mm
va determinaaxa de insertiea restaurdrii de creastagingieilibere.Cu ajutorulunei

334

trezecilindro-conice
din carburi de tun- gegte in jumitatea vestibulard a fefei
gstense netezescsuprafetele
gi se con- proximale(fig.9.124 b).
tormeazipragulgingivalcare se prelun-

1\

Fig. 9.123.CdnddinteteestepreparatWntru a i se apticao coroandmirtd, suprafala vestibulardtrebuieredusdin doudplanuri,unul aproapeparalel cu axa


ale dinde inserliegi altulparalelcuceleilS incizaleale suprafeleivestibulare
telui(a).Reducereanumaiin planulparaleleuaxa de inserliepoatedetermina
un spatiuinsuficientpentru ceramicdin 1/3incizald,ceea ce constituieo eroare
comund(b). Reducereafntr-unplan, care creeazdspaliu adecvatpentru restaurare atdt ln zoneleincizalecAtgi frontale,se va apropiapericulosde pulpa din
zona mezio-vestibulardmijlociegi poateproducede asemeneao preparare
exageratconicd (c).

@fi
Fig. 9.124.Etapeale prepardriiunui bontpentru o CMMCfrontall (incisivcentral
maxilar):a - glefuireareductionalda portiuniiincizalea felei vestibulare;bglefuireareductionalda porliuniigingivalea felei vestibularegi conformareapragului

proximale folosidiscuriactivepe o singurdfatd, dar


suprafelelor
3. Prepararea
efilate, acestinstrumentesteazi depdgit.
se facecu instrumente
diamantate
Instrumentul
diamantateste plasatla
subtiri,montatein piesade turbini (fig.
se pot 1-1,5mm de suprafalaproximalda dintelui
9.t25 a). La turaliileconvenlionale

335

Suprafatapalatinaldsubcingulardva
adiacent.Preparareareductionaldse face
pdnd in apropierea vdrfului papilei fi conformatdca un perete axial deretende 6se tivizatcare realizeazho convergentd
interdentare.in cursul dententivizdrii
a feteivestibulade asigu- 104cu porfiuneagingivalS
biomecanice
urmdrescprincipiile
re. Se asigurdastfel conditiide retenfie
rare a retenlieiprin convergenlade 60 a
pentru coroand. Terminatia este in
celordoudsuprafeleproximale.
chanfrein,
ca pentruoricecoroandturnatd,
Tnjumitatea orald a
care se prelungegte
4. Preparareasuprafeteipalatinale
Suprafala palatinaldsupracingulari feteiproximale(fig.9.125c).
Rotunjireamuchiilorgi definitivarea
se prepari cu o piatrdmicdde moardsau
cu un instrumentdiamantatin formd de praguluigingival,constituieetapafinalda
b). Dacdsupra- prepar5riibontului. Rotunjireamuchiilor
mingede rugby(fig.9.117
fafa oralSa CMMCva fi metalicdestesufi- urmdregteaceleagiobiectiveca la orice
cientdo reducerede 0,5 mm la acestnivel. coroandturnatd.Deosebitde importantd
in cazulcAndCMMGva prezentala acest este la CMMC eliminareapunctelorde
de stress.
nivelgi materialceramic,se indici o redu- concentrare
cereoraldde 1-1,2mm.

Fig. 9.125.Etapeale prepardriiunui bont pentru o CMMCfrontald(incisivcentralmaxilar):


a - preparareafelei proximale;b -preparareareduclionalda suprafSeipalatinalesupragingulare;
c - preparareasuprafeleipalatinaleaxiale
Fig. 9. 126. Schemaprepardrii unui dintepentru o
CMMC(incisivcentralmaxilaf .
| . Chanfrein:integritatemarginald.
2. Reducereaxiald: retenlie,stabilitategi rezistenld
structurald.
3. Incizurt incizalS:rezistente*ructura6.
4. Aripioart: retenlie,rezistenld,conseruareastructurilordentare
5. Prag:rezistenldstructurall

336

Figura9.126reprezintd
schemaunei
prepardripentru o CMMC pe un incisiv
central maxilarcu menlionareafunctiilor
pe carele Tndeplinegte
fiecare
biomecanice
detaliual preparaliei.
Pragulgingivalnu este uniform,ca la
coroanelede inveligceramice.La nivelul
fetei vestibularepragulva avea o ldfime
mai marepentrua asigurarezistenfd
componentelor
gi un stratsumetalo-ceramice
ficientde gros de materialceramicpentru
asigurareaunui aspectcdt mai naturalrestaurdrii.Pragulvestibularva fi prelungitla
proximalepe o distantd
nivelulsuprafe[elor
impusdde considerentele
estetice.
Pentrua face economiede [esuturi
dure dentarezona terminalSa feteiorale,
proximale
prelungitdpe restulsuprafelelor
va aveao formdde chanfrein.Sunt zone,
Tngeneral,firi valoareesteticdce vor intra
Tncontactdoarcu metalul.

Fig.9.127.Zonaterminaldvestibulardla CMMC
a - prag cu bizou;b - prag inclinat;
c - prag drept;d - chanfrein

337

Princonformarea
diferentiatia formei
gi ldfimiipraguluipe suprafetele
proximale
axialedin dreptulintAlniriicelordoudtipuri
de prepardrirezultdo ,,aripioar5",
care va
trebuiconformatdparalelcu suprafatagingivalSa felei vestibulare.
Pragulgingivalin zonavestibulard
se
poateconformain patrufeluri(fig.9.127).
Pragulcu bizouesteterminaliacervicald care asigurdcea mai bundinchidere
marginali a unei restaurdri metaloceramice.Coleretametalicd,care se adapteazdla prag,asigurdcea mai bundstabilitate marginaldin cursularderiiceramicii.
Degi este forma cea mai rdspAnditdde
preparare,
in ultimiiani,crescAnd
exigentele esteticeau fost formulatediversecritici:
colorea- coleretametalicdsubgingivald
zd inesteticin albastru-cenugiu
marginea gingivalSmai ales la cei care prezintdo gingieliberdsubtire;
- mascareacolereteimetalicein profunzimea gantuluigingivalva avea drept
gingivalS;
rezultatinflamafia
- acoperireacolereteimetalicecu ceramicd (practicdextremde gregitdgi totugi frecvent practicatdla CMMP) nu
este o solutie. Marginile vor fi
supraconturate,
efectul estetic dubios,
marginal
influenfaasupraparodontiului
ac[iunemeabsolutnefavorabild-prin
ceramicii;
canici gi porozitatea
- pentruca bizoulsd ofere rezistentdcolereteimetalicela forlelede distorsionare ce apar in cursul arderiiceramicii
trebuiesd aibdun unghide 70-80e,ceea ce atragedupi sineo marginemetalicdpreagroasi.
Cu toatecriticilece i se aducprepara-

rea cu praggi bizourdmAnecea mai rdspdnditd deoarece tehnicile metalo-ceramicesuntmaisimplegi maiputinsensibile.


infundareasubgingivalia praguluise
face dupd ldrgireatemporarea gantului
gingival,iar bizoul se creeazdcu vArful
unei freze de chanfrein.Pentrudefinitivarea praguluigi a bizouluise folosescinfind.
cu granulatie
strumente
diamantate
Pragulinclinat.Preparareabontului
cu praginclinaturmdregtesuprimareacolereteimetaliceinestetice,dar menlineo
marginemetalicdcu ajutorulcdreiasd se
prevind contractiaporlelanuluiin cursul
sinterizirii.Se reprogeazdacesteitehnici
ci se intAlnesc prea multe straturi
heterogene:
dinte,ciment,metal,portelan
opac Ai gingival,ceea ce favorizeazdacuPrepararea
mulareade placi bacterianS.
praguluise facecu instrumente
de m6n5.
Pragdreptde 90eCMMCse confectioneazdprin diferitetehnici,carein esenfd
efecurmdrescacelagiscop:Tmbundtd[irea
tului esteticprin jonc[iune,,capla cap" a
ceramiciicu pragul gingivalal bontului.
Margineametalic6se intindepAndla prag.
Recents-a pus la puncto solutiehibridd, care combind rezistentametaloceramiciicu esteticacoroaneidin ceramicd. Margineacoroaneieste completceramicdin treimeacervicalda zoneivestibulaSe indicd
re, in resteste metalo-ceramicd.
la restaurdriunitare sau proteze fixe in
edentatiiunidentarein zona frontalAcAnd
liniasurAsului
esteinaltdgi se vedegingia
(11 ) .
Chanfreinul.Indicaliileacesteiterminatiise vor limitala dinticu coroanaclinicd
pentrua preveni
lungi 9i in zonafurcatiilor

pulpectomizarea
lor.
in faza actualda dezvoltdriimetaloceramiciise parecd nu se poaterenuntala
coleretametalicd.Mascareaei subgingivald nu este intotdeaunaeficientddin
punctde vedereesteticAi prezintdriscul
marginal.
afectdriiparodonfiului
Prepararea
in chanfrein,la o adAncime carese apropiede a praguluidrept,igi
gdsegteaplicarea
intr-ovariantdtehnicdde
mascarea colereteimetalice(,,blendgold
technique").
Aceastd metodd permite plasarea
marginilor
coroaneila nivelulcresteigingiei
celui
libere,avantajulbiologicasociindu-se
estetic.
Margineacoroaneimetalicese bizoteazd.Se arde un prim stratde opac peste
care se aplici un amestecde aur, un nou
strat de opac Ai urmeazdo noud arderea
porfelanului.
in rest fazelesunt cele obignuitepentruCMMC.

Preparareadinlilor pentru coroane


mixte metalo - ceramicein zona laterali
UtilizareaCMMC permiterealizarea
unei restaurdriesteticepe un dintelateral
in zonavizibild,atuncicAndestenecesard
Agacum
aplicareauneicoroanede Tnvelig.
s-a discutat limiteleobiectiveale acestei
zone (observatede altiiin timpulconversade patiei)gi limitelesubiective(percepute
cient)potfi diferite.
Premolarii
maxilari,primiimolarimaximandibulari
se situlari gi primiipremolari
eazd aproape constant Tn zona vizibild.
pot intragi
Premolariisecunzimandibulari

ei Tn aceastdcategorie.Molariisecunzi
pot necesita
maxilarigi molariimandibulari
CMMCdacd pacientuleste nemultumit
de
prezenfametalului
pe aceidinti.
Plasareade rutinda CMMC pe tofi
premolariigi molariieste consideratd
o indicatie de tratament exageratd datoritd
structuriidure dentareaditionalecare trebuie indepdrtatdpentrua asigurao grosipentrumetalgi cerame corespunzdtoare
mici. Frecventeste gi o cheltuiald?n plus
pentru pacientdatoritdcosturilormari ale
laboratoarelor
cAt gi risculuicrescut de
fracturdal placajelor
ceramice.
Utilizareade rutind a suprafetelor
ocluzaledin ceramicda fostcriticatS.
Acest
designal restaurdrilor
oferdun efectestetic
maxim cAnd este reclamatde localizarea
dinteluiintr-ozondvizibilSsau atuncicAnd
reprezintd
Pacientii
o cerintda pacientului.
care dorescsuprafeteocluzaledin ceramipotencd ar trebuisi cunoascdproblemele
suprafetetialece pot sd apard.Realizarea
lor ocluzaledin ceramicdnecesitdindepdrtarea unei cantitdtimai mari din structura
dintelui, restaurdrilefinalizate ridicAnd
anumiteproblemereferitoarela integritatea
suprafefelorocluzaleantagoniste.in practicd adeseorinu se reducesuficientdin
suprafafaocluzald.in aceastdsitualietehnicianul realizeazd,,la cerere" un placaj
ceramicocluzalextremde subtiregi fragil,
care cedeazdde foartemulteori. De vind
este mediculcare nu-giimpuneferm punctul de vedere:ori reducereocluzaldsuficientdori suprafatdocluzal5fdrd placaj.
Ceramicaglazuratdconventionald
este de aproximativ40 de ori mai abrazivd
decAtaurulin raportcu structuriledentare

339

pentruCMMCtreantagoniste.
Prepardrile
buiesd fie fdcuteavdndun planclarin ceea ce privegteextindereaplacajuluicu ceramici, de vremece zonelece vor fi placate necesitdo reduceremai mare de structuri dure dentaredecAtin cazulcAndaceleagizonese acoperddoarcu metal.
Preparareabontului se face intr-o
anumitdsuccesiunea glefuiriisuprafetelor
coronare:
1. prepararea
suprafetei
ocluzale;
2. prepararea
feteivestibulare;
3. prepararea
fe[eiproximale;
4. preparareafeteiorale;
5. rotunjirea
muchiilor;
praguluigingival.
6. definitivarea
lnstrumentar
Instrumente
diamantatecilindro-conice cu vArfrotunjit(cugranulatie
mediepentru reducereavolumului,granulatiefind
pentrufinisare).
Instrument
diamantatefilat.
lnstrument
Tnformdde piadiamantat
trd roatdde moard.
Instrument
diamantat
cilindro-conic
cu
pragului).
vArfplat(pentruprepararea
Frezede finisare.
SonddparodontalS.
Daltdgi conformator
de unghiuri.
Tehnicade prepararea bontului
inainte de Tncepereaprepardriise
poate face o cheie cu ajutorulcireia se
reduceriisuprafeurmdregte
corectitudinea
telordentare.
Se poate realiza un index mediosagitaldin siliconprinsectionarea
in jum6tate de-a lungulliniei medianevestibulo-

diamanorientarefolosindtot instrumentul
cu vArfrotunjit.Reducetat cilindrico-conic
rea trebuiesd se realizezedupd planuri
binedefinitecare sd reproducdmorfologia
sauformageometricide
ocluzaligeneralS
ocluzale(fig.9.128a).
bazda suprafetei
de spriBizoulde la nivelulcuspidului
jin, asiguri o grosime corespunzitoare
de restaurarepe panteleexmaterialului
terneale cuspizilorpalatinalimaxilarigi ale
AdAncicuspizilorvestibularimandibulari.
mea ganfurilorde orientarerealizatela
1. Preparareareductionali a supra'
acestnivelva fi de 1,5 mm dacdrestaurafetei ocluzale
se incepecu rea estemetalic6gi de 2 mm daci metalul
reduclionald
Prepararea
realizareaganlurilorde orientarecu un in- va fi placat cu ceramicd.Bizoul de pe
cu v6rf cuspidulde sprijineste realizatapoi prin
strumentdiamantatcilindro-conic
indepdrtareaprismelorde smalt restante
rotunjit.
in zonelece vor fi placatecu cerami- intre ganlurile de orientare. Angulatia
cd reducereasuprafeteiocluzaleva fi de bizouluitrebuie sE aproximezeinclinatia
opugi(fig.9.128b).
ocluzaldeste reali- cuspizilor
1,Y2 mm. Prepararea
zatd in continuareprin indepdrtareaprismelorde smalt restanteintre ganturilede

oralea dinteluice trebuiepreparat.Se mai


poate confectionagi un index vestibular
realizatprin sec[ionareasiliconuluide-a
ai dintilor.Chevestibulari
lungulcuspizilor
ia vestibulardastfel formatdeste mai departeimpartitdde-alunguluneiliniimediane situateintreliniilecervicalealedin[ilor9i
Se indepirvdrfurilecuspizilorvestibulari.
teazd'jumitatea ocluzalS9i se folosegte
jumdtateagingivalddreptindicator.

&&

&&

ab
Fig.9.128. Etapeateprepardriiunuibontpentruo coroandmix6 metalo-ceramid
in zona laterall (premolarmaxilar):
a5 Iefuirea redu clionald a suprafelei ocluzale;
b-realizareabizouluide pe cuspidulde spriiin

340

2. Preparareafefei vestibulare
Suprafafavestibulardva fi glefuitdin
doud planuri,urmirindgi in aceastdsitualie conturulnaturalal dintelui.Acesttip de
glefuirereductionald
se numegte,,biofunc[ional5" gi asigurd convexitateaocluzogingivaldgi mezio-distal5.
Pentrua asigurao glefuireuniformd,
se indici realizareaunorganturide orientare dispusein doui planuriavAndadAncimede 1,2 mm in jumdtateagingivaldgi
1,5 mm ?n jumdtateaocluzale(fig. 9.129
a).

Inifialse glefuiegteportiuneaocluzalda
ganfeteivestibulare
urmdrinddesfiinfarea
structurii
[urilorde orientareprin reducerea
dentarerestanteTntreacesteacu ajutorul
instrumentelor
diamantate
cu vArfplat (fig.
9.129b). Zonagingivaldse reducein acelagifel pAndla distanlade 1mmde creasta
gingiei libere. Cu ajutorul unei treze
cilindro-conice
din carbid-tugsten
se netezesc suprafefelegi se conformeazdpragul
gingivalcare se prelungegtein jumdtatea
(fig.9.129c).
vestibulard
a feteiproximale

abs
Fiq.9.129.Etapeale prepardriiunuibontpentruo CMMCin zona laterald(premolarmaxila):
a - ganturide orientarerealizatepe suprafa{avestibulard;
b - glefuireasuprafeleivestibulare:jumdtateaocluzald;
c - glefuireasuprafeleivestibulare:jumdtateagingivald

fifi
Fig. 9.130. Etapeale prepardriiunuibontpentruo CMMCin zona laterald(premolarmaxilar):
a - gtefuireasuprafeleiproximale;b - glefuireasuprafeleiorale

u1

vatd atAtpe peretiioralicAt gi Tnjumdtatea


proximalepentrua oboralda suprafetelor
distinctdin chanfrein
tine o zondterminalS
acolounde nu va fi o placarecu porfelan.
Zona terminaldgi suprafefeleaxialeadiacente ei sunt finisateapoi cu o frezd de
finisat din carburd de tungsten pentru
chanfrein(fig.9.130 b).
Rotunjireamuchiilorgi definitivarea
praguluigingival,constituieetapafinalda
prepaririibontului.
Figura9.131reprezintischemaunei
prepariri pentru o coroandmixtd metaloceramicdpe un premolarmaxilarcu mentifefeiorale
4. Prepararea
ale detaliilor
oralese realizea- onareafuncfiilorbiomecanice
suprafetei
$lefuirea
zd cu un instrumentdiamantatpentru preparatiei.

fefelorproximalese
3. Prepararea
face cu instrumente
diamantateefilate,
in piesade turbina.Diasubfiri,montate
proximetrullor reduspermitereducerea
maldfdrd riscullezdriidin[ilorvecini.Inesteplasatla 1-1,5
strumentul
diamantat
mm de suprafalaproximalia dintelui
adiacentgi printr-omigcarevestibulofdrda reasepararea
oral6se efectueaz6
a suprafelei
lizao convergenti
exageratd
preparate
gi f6rd alezadintelevecin(fig.
9. 130a).

adeco reducere
chanfrein.
Se realizeazd

Fig.9.131.Schemaprepardriiunuibontpentruo CMMCfn
zona laterald(premolarsuperior)
1. Chanfrein: integritate marginald, rezi stenld structurald.
2. Reducereaxiald: retenlie,stabilitategi rezistenldstructuraH,
3. Bizoula nivelulcuspiduluide sprijinrezistenld structurald.
4. Preparare ocluzald: rezistenlastructurald.
5. Aripioard:conseruarealesuturilordentare,retenliegi rezisten[d.
6. Prag:rezistenldstructurald.
7. Bizougingival:integritatemarginald.

icd (rezumat)
Preparareapentrucoroana mirtd metalo'ceram
pentru lnstrument
diamantat
$anturideorientare
cu vArf
cilindro-conic
reducerea
rotunjit
incizali(ocluzalS)

Spaliide 1,5la 2 mmin PIMgi


in migcdrile
excursive
alemandibulei

diamantat
lnstrument
cu vdrfrotunjit
cilindro-conic
$anfuride orientarepentru Instrument
diamantat
(doud
reducerevestibulard
cu vdrf plat
cilindro-conic
planuri)

u2

pentru
1,2la 1,5 mm reducere
metalgiceramicd

Reducerevestibulard(doud planuri)

lnstrument
diamantat
cilindro-conic
cu vArfplat

Prepararea
fetelor
proximale

Instrument
efilat
diamantat

Reducereorald

in
lnstrument
diamantat
formdde mingede rugby
lnstrument
diamantat
pentruchanfrein

pragului(sau
Finisarea
praguluicu
bizou)

Instrument
diamantat
cu vArfplat
cilindro-conic
Instrument
de mAnd

Finisarea

lnstrument
diamantat
cilindro-conic
cu vArfrotunjit

Deretentivi
zarea suprafetelor
proximale
Va asiguraun spatiude 1 mmin
PIMgi?nmigcirileexcursive
(>1,Smm
mandibulare
dacd
ocluzalesteceramicd)
Pragultrebuiesd se extindicel
pulin1mmoralfatdde zonade
contactproximald;bizoul,dacd
se alege,va fi cdt maiincizal
posibilfatdde inse(iaepiteliald.
Toateunghiurile
rotunjite
9i suprafelelede prepararenetede

(rezumat)
Coroandmixtdmetalo-ceramicd
Dacdeste
contraindicatdcoroana integral
ceramic6.
Elementde
agregare.
Estetice.

Camerdpulpari Aspectesvoluminoasd.
teticsuPeretevestibular perior
intact.
comparaCAnddin punct
tiv cu
de vederetehnic restaesteposibilde
urdrileturrealizatun elenatemetamentde agregare lice
maiconservator.

uneicantitdtiimportante
din
structura
dintelui.
Riscde lezaregingival5.
Risculdefracturi deoarececeramicaeste
fragilS.
Dificultatea
de a obtineuneorio ocluzieexactd la ceramicdglazuratd.
Alegereaculoriiestedificild.
Aspectesteticinferiorin comparatie
cu coroanaintegralceramicd.
Pretde costridicat.

Prepararea
dintilor pentrucoroane fionate din compozit, respectiv acrilat
(metalo- termopolimerizabil,
placheazi suprafelele
mixte metalo-polimerice
metalicein zonele cu mximdvizibilitate,
compozitegi metalo- acrilice)
Coroanelemixte metalo-compozite,care suntfetelevestibulareale dintilorfronrespectiv
la dintiilateralisupermetalo-acrilice
secompundintr-un tali,fetelevestibulare
scheletmetalicde obiceiturnat,careasigu- iorigi partialla dintiilateraliinferiori.
Caracteristicile
16,rezistentd
la solicitdrile
mecanice,
suprade elasticitate,
duritate,
pentruintermediarii
prote- rezistenlamai scdzutdla uzurd mecanicd
felede conectare
gi protectie
pentrucompozit etc, contraindicdfolosireacompozitelorgi
zeifixe,retentie
sauacrilat.Componentele
estetice,
confec- acrilatelorpe suprafetecare realizeazdsto-

343

puri ocluzale.Creareade insulemetalice


abrazareamaocluzalepentrua Tmpiedica
terialului
de placarenu esteo solutierealisrespectiv
t5. in urma uzuriicompozitului,
ocluzalegi
acrilatului
se modificdraporturile
potsd aparddisfunctiimandibulare.
OricAndeste posibilvom preferao
CMMCin daunauneiCMMP.in cadrululpentruo platimelorvom optaintotdeauna
care cu materialecompoziteiar dacd gi
acest placaj este prea scump cu pentru
pacientvom preferaun acrilatcu polimeriin daunaunuiacu polimerizare reticulatd
zareliniarS.

subgingival0,25-0,50mm. Pentruobtinerea efectuluiesteticcoleretametalicdva fi


gi in niciun caz nu va
mascatdsubgingival
fi acoperiti cu compozitsau acrilat.La nivefulcolereteise creeazdun prag,Tnmetal, pe care se sprijindplacajuldin acrilat
celedoudmatesau compozit,demarcAnd
riale.
Pragulvestibularse continui pe jumdtS[ilevestibulareale fetelorproximale.
Trecereade la prag Tn unghi drept la
chanfreinse poateface mai abruptdecAtla
CMMC.Aripioarace se tormeazd,fird rol
in retentie,se va orienta?nplanulde insergingivale.
vestibulare
fie al suprafetei
Tehnicade preparareeste cea expusd la CMMC.
La ambelese poate folosigi o altd
succesiune
a fazelorreduclionale.
Cu un instrumentdiamantatpentru
chanfreinse sculpteazdun gant adAncde
1,25mm. $anlulse va intindede la marginea incizalSpAndla creastagingieilibere
fundullui fiindparalelcu conturulfeteivestibulare.
La nivelulmarginiiincizalese taie o
incizurd
de 1,75mm.
cu addncime
initialjumSSe glefuiegtereduc[ional
tate din suprafete,cealalti jumitate fiind
folositi ca termen de comparafiepentru
prepardrii
gi punctde referinfd
profunzimea
pentrucontur.

Preparareabontului
Principiilede prepararea bontului
sunt asemindtoarecu cele expuse la
CMMC.
Critice pentru esteticdgi parodontiu
gi zonade colet.
suntfatavestibulard
Fala vestibulardtrebuieglefuitdin doTrebuiesd se
uE planuri,,,biofunctional".
asigureun spaliuuniformde 2 mm; pentru
metal0,30{,40 mm gi pt. acrilat1,50mm,
respectivcompozit.Orice derogarede la
aceastdreguli va influentanegativaspectul
pulpei.in primaalesteticsau integritatea
ternativd coroana mixtd va fi bombatd
incizal,protruzivd.Dacd la o astfelde coroand se modeleazd gi o suprafaf5
palatinaldsupracingulard
convexdse cregi nu de dinte.
eazdsenzatiade ,,bolovan"
Prepararea
dinfilor pentrucoroane
in zonade colettrebuiesd se asigure
de inveligmetalice
un prag vestibularcare si aibd o ldlime
Coroanele
de inveligceramicemai
minimdde 0,8 mm, preferabil1-1,5 mm.
in literatura
de specialitate
Pragulgingivalva formacu pereteleaxial suntcunoscute
jacketceramice.
de coroane
un unghi exprimat gi va fi infundat gi subnumele

u4

Ele nu trebuie confundatecu coroanele


integralceramice(SlC).
Jacket-urileceramice(arse pe folie
de platini) alSturide coroaneleintegral
ceramicesunt cele mai reugiterestaurdri
proteticedin punctde vedereestetic,deoarece suportul metalic care blocheazd
luminii,a dispdrut.Culoareagi
transmiterea
transluciditatea
lor amintescde structura
naturalda dinfilor.
Tehnologia
a
clasicdde confecfionare
uneicoroanede Tnvelig
ceramiceconstdin
ardereaceramiciipe foliede platindadaptatdpe un modelturnatal dinteluipreparat.
Pentru imbundtd[ireaefectuluiestetic in
final se Tndepirtafolia de platind.Ulterior
au apdrutnumeroase
tipuride maseceramicegi tehnologiide confectionare
incluse
in ceea ce se cunoagtesub numelede

src.
Deoareceintre preparareabontului
pt. acoperirea
lui cu o coroani integralceramicdclasicdsau moderndexistddiferenprepafe minorevom descrieTncontinuare
ratiaunuidintept.jacketceramicclasic.
precum
Indicaliilegi contraindicatiile
gi particularit5lile
de prepararea bontului
se stabilescpe baza examenuluiodontal,
parodontalgi ocluzal.

Examenulodontal
Determinarea
vitalitd[iipulpeigi a graduluide afectarecoronari este primulobiectiv.in funcfiede vArstagi stareapulpeise
va decidepulpectomia,
care la rdndulei va
influenlafazeleclinice.ApreciereaTntinderii
gi profunzime,
leziuniicoronareTnsuprafafd
cantitateagi calitateatesuturilorrestante,

345

influenfeazdviitoareastabilitategi retentie
in generalpAnala 35 de
coroaneiceramice.
ani aproape 50% din cazuri reclamd
pulpectomie
in scopproteticla dintiifrontali.
in situaliaprezenleiunei leziunicoronare
extinsesau a unor obturatiimari se recomanddrealizarea
unorDCR-uri.
Precizarea
etiologieileziuniicoronare
importantd pentru decelarea
are
parafunctiilor
(abraziuni,
eroziunide colet).
Mdsurareadimensiunilor
coronarein
zona incizaldgi a coletuluieste necesard
atAtpentruindicatiicAt gi pentruconformarea pragului.Pe un dintepreasubfirenu se
indicdo coroandceramicd.
Examenulradiograficoferd relaliicu
privirela mdrimeacamereipulpare,grosimeapere{ilor,
raportulcu procesullezional.
O camerdpulpardvoluminoasd
constituie
o
contraindicatie.
Pozi[iadinteluiin arcadi are importan[5 pentru aspectul estetic al viitoarei
coroane.Examenulmodeluluide studiu
poateoferi relaliisuplimentare.
in caz de
dinti Tnmalpozitiese incearci restaurarea
preliminardcu cearSsau faletd de acrilat
pentru a aprecia viitorul efect estetic $i
functional.
Examenulparodontalurmdregteaceleagiobiectiveca la orice tip de protezd.
Parodontiul
marginalde Tnveligtrebuiesi
fie sindtos, sd nu prezintesemnede inflamafie.in caz de afecliunigingivalese
instituieobligatorun tratamentparodontal
preprotetic.
gingivalS
va influenta
Inflamatia
protezdrii,
negativnu numaiprognosticul
ci
gi efectulestetical restaurdrii.
Examinarea
linieisurAsului
are importantd pentruplasareamarginilorcoroanei.

S-a discutatinfluenlanegativda marginilor


care pitrundin gantulgingival.Nicicoroana de Tnvelig
ceramic5nu constituieo exceplie. Degi efectulesteticeste mai bun,
plasareasubgingivalS
a coroaneinu trebuie sd devindo reguld.in luareadeciziei
intervindoi factori:vizibilitateagingieiin
gi dolean[elepatimpulvorbiriigi surAsului
cientuluicu privirela efectulestetical restaurdrii.Dacdgingianu estevizibild,gi pacientulnu este prea exigent,marginilevor
fi plasatesupragingival.
gingivaleesExaminarea
contururilor
te obligatorie,pentru a interveni prin
gingivoplastiesau tehnici de chirurgie
muco-gingivali
?n caz de contururiincompatibilecu aspectulestetic.
Examenul radiograficoferd relafii
de susfinere,a
asuprastdriiparodontiului
gi
raportului
dintrejoncliuneasmalt-cement
a dispozitieivArfului septurilor osoase
interdentare,
formardddcinii.
Tn
Examenulocluzal,este obligatoriu
pozitiilecentricegi excentrice.O ocluzie
adAnci acoperitdcontraindicdcoroanade
o CMMC.
inveligceramicd,preferAndu-se
Examenulfotograficoferd rela[ii suplimentare,ceramistuluigi este un documentutil pentrumedic.De altfelexistdsistemein care ceramistullucreazi in fald cu
inifial,de dinainteaprepardrii.
diapozitivul

- culoareagi transluciditatea
depind
de glefuireareductionalS
uniformd,
- longevitateadepinde de suportul
principiilor
oferitde bont,de transpunerea
lui,
biomecanice
Tnprepararea
- aspectulestetic Ai sdndtateaparodontalddepindde contururigi raportulcu
moi.
{esuturile
Preparareabontului se face intr-o
anumitdsuccesiunea glefuiriisuprafetelor
coronare:
1. prepararea
marginiiincizale;
2. prepararea
feteivestibulare;
3. preparareafeteiorale;
4. rotunjirea
muchiilor;
praguluigingival.
5. definitivarea
Instrumentarulnecesar
- Instrumente diamantate cilindroconicecu vArfrotunjit(0,8 mm),granula[ie
mediegi find.
- Instrument
diamantat
efilat.
- Instrumentdiamantatcilindro-conic
medie.
cu vArfplat(1 mm),granulatie
- Instrument
diamantatde formdlenticulardsaucon invers.
- Instrumentdiamantatin formd de
mingede rugby.
- Frezede finisare.
- Piatrdde moard.
- Frezdde infundatprag.
- Sondi parodontali.
- Deti gi conformatoare
de unghiuri.

Preparareadintelui pentru o co1. Preparareareductionali a marroandde inveligceramici


im- ginii incizale urmdregteurmitoareleobiFormabontuluiare o deosebitd
portantipentrutoateaspectele
ce le ridicd ective:
o restaurare
esteticddinceramicd:

- asigurareaunei grosimiadecvatea
marginiiincizalea coroanei,avAndrol mecanicAiestetic,
- asigurarea
unuispatiunecesarpentru migcdrile
de protruzie,
- creareaunuiplaninclinatpalatinalla
incisiviisuperiorigi vestibularla incisivii
inferiori,pentruca forfeleocluzalesd actionezein unghidrept.
inainte de incepereaprepardrii,se
poate face o cheie cu ajutorulcireia se
poate urmiri corectitudinea
reduceriisuprafetelordentare.
Se pot verificaprin aceastdmetodi
mai multetipuride index-urica 9i la preparatiileprecedente.
marginiiincizale(gia felei
Prepararea
vestibulare)
se recomandisd fie precedatd
de creareaunor ganturide orientare,care
ugureazdtoatefazeleprepardrii(fig.9.132
a). Astfelse plaseazdtrei ganturide orieninitial
tare in muchiaincizala,pAstrandu-le
1,3mm penla o adAncime
de aproximativ
din
tru a permiteo pierderesuplimentard
structuradinteluiin timpulglefuirii.$an[uripe axullung
le suntorientateperpendicular
al dinteluiantagonistpentrua asiguraun
suportadecvatpentrucoroanade ceramigan[urileau o adAncime
de
c5. Vestibular,
0,8 mm gi vor fi trasateTn doud planuri
pentrua asigurao suprafatdconvexdbontului.
Din margineaincizaldse glefuiesc2
mm, cu ajutorulunui instrument
diamantat
cu vArfplat,montatin piesa
cilindro-conic
de turbind.Se poatefolosigi o piatrdde
moardde mdrimeadecvatd,la vitezecon(fig.9.132 b).
ventionale
Planulde glefuireare o inclinarede

u7

45" palatinalla incisiviisuperiorigi vestibular la incisiviiinferiori.


in caz de ocluziecap
la cap planulva fi drept.
Bontultrebuiesd ofere maximumde
suportpentrucoroan6.Dacdse depdgegte
limitade 2 mm, bontulva fi prea scurt,gi
nu va oferisuficientS
retentie.La coroanele
de inveligceramiceapareun pericolsuplimentarin caz de scurtareexageratda bonse produtului.in zonavestibulo-gingivald
ce o concentrarede stresscare va duce la
fracturareacaracteristicd
,in semilund"a
marginilor
coroanei.Pentrua preveniaceste fracturimargineaincizalSa bontuluitrebuie sd fie cAt mai aproapede marginea
incizalda coroaneide inveligceramicd,in
concordanticu cerinteleesteticegi forlele
functionale.
in cazulcoroanelor
de inveligceramila dintiilaterali,se procece confectionate
deazdca gi in cazul coroanelorde invelig
turnate,implicAndrealizareagan[urilorde
orientaregi incluzAndutilizareaunui bizou
al cuspizilor
de sprijin.Pe acegtidinlispatiul interocluzalvafi
de 2 mm.
2. Preparareafetei vestibulare
Obiective:
praguluigingival,
- prepararea
vestibulare,
- derentivizarea
suprafetei
uneigrosimiuniformede 1
- asigurarea
mm pentrucoroanade inveligceramicd.
Prepararea
feteivestibulare
trebuiesd
se fac6in doudplanuri:un planincizalparalel cu conturuloriginalal dintelui9i altulcervicalparalelcu axa de inse(ie propusd.Se

(pAnadisparganlurile
asigurdastfelgrosimeuniformdperelilorco- suprafefei
vestibulare
roaneide Tnvelig
ceramicegi un efectestetic de orientare)
cu un instrument
diamantat
maibun,fird a prejudicia
vitalitatea
dintelui. cilindro-conic
cuvArfplat(fig.9.133a).
Se prepardinitialjumdtateaincizalda

Fiq.9.132.Etapeale prepardriiunuibontpentruo coroandde inveligceramicd(incisivcentralmaxilar):


a - ganluride orientarerealizatela nivelulmarginiiincizalegi a suprafeleivestibulare;
b - glefuireareductional*a marginiiincizale

Fig. 9.133.Etapeale prepardrtiunuibontpentruo coroandde inveligceramicrt(incisivcentralmat<ilaf:


a - glefuireasuprafeleivestibulare:jumdtateaincizald;
b - gIefuirea suprafelei vestibuIare: j umdtateagingivald

Prepararease continudcu jumdtatea [ei proximale.


Margineapraguluiva trebuisd
gihgivalaa suprafefeivestibularegi include urmdreascd
creastagingieiliberegi nu se va
praguluigingival.Tncontinuare extindepreamultsubgingival.
conformarea
prepararea
se extindede pe suprafatavestigi se
3. Preparareafefei orale
bulari pe suprafata
vestibulo-proximald
Prepararea suprafetei palatinale
termindpierdutin jumitateaoralda suprafesupracingulare
are Tn vedere asigurarea

348

unui spatiu necesarpentruconfectionarea


coroaneiastfelTncit sd aib6 grosimeanecesar6,dar in acelagitimp sd permitdghide lateralitate.
dajulanteriorgi migcdrile
se vor
Pentruglefuireareducfionald
folosi pietre in formd de roatd de moard
sau un instrumentdiamantatin formd de
mingede rugby(fig.9.134a).
'Dupi transferareaaxuluide inserfie
din planulcervicalal prepardriivestibulare
pe suprafalaorald,se plaseazdun gantde
orientareTnmijloculpereteluicingulumului.
suprafataoraldsubcingulari
Se glefuiegte

gi se prepari pragulgingival.Acestase
continudpe jumdtateaoralHa fe[ei proximale pdnd la unireacu pragulvestibular
(fig. 9.135b). Pragulva trebuisd urmSreasc6creastagingieiliberegi nu se va
extindesubgingival.
se
Astfelfata palatinaldsubcingulard
prepardla un unghide convergentd
de 6100cu jumitateagingivalda fe[eivestibulare.Aceastdsuprafatdaxialdreprezintdo
zond adilionaldde retenliegi stabilitatea
coroanei.

ab
Fig. g.134.Etapeateprepardriiunuibont pentru o coroandde fnveligceramid (incisivcentralmaxilar):
a - glefuireasuprafe[eipalatinalesupragingulare;
b - glefuireasuprafeleipalatinaleaxiale

4. Rotunjireamuchiilordintre pere'
diamantate
tii axialise facecu instrumente
cu granulatiefini. Muchiile
cilindro-conice
trebuierotunjite,dar nu vor dispdreacomplet. La coroaneleceramiceorice unghi
zoascutitde la nivelulbontuluireprezintd
ne de concentrarede stresscare pot duce
coroala fisurareagi Tnfinal la fracturarea
nei. insdqi aplicareafoliei de platindpe
bontesteingreunatide prezenlamuchiilor
asculite.Se admite prezenlaunui unghi
asculitdoar la nivelulpragului.Tnaceeagi

u9

de stress,treordinede idei,a concentrdrii


ale perebuieevitategrosimileneuniforme
tilorcoroanei.
5. Definitivareapragului gingival.
Coroanade inveligceramic5trebuiesd se
sprijinepe pn pragcircular,careformeazd
cu peretiiaxialiun unghide 904.Pragulva
fi paralelcu vArfulcresteigingieilibere.
in
Ldtimeapraguluiestede 1 mm,variatiile
dintilor9i
minusfiindlegatede dimensiunile
dentare(0,50-0,75proximal).
suprafetele

Clasic se preconizeazd,,?nfundarea"
subgingivalSa pragului. S-au discutat
avantajelegi dezavantajele.
DacSse alege
plasdriisubgingivale
alternativa
a margini- lor coroanei,pragulva trebuisd fie la distanli de 0,5-1 mm de insertiaepiteliald. Este foarte important acest criteriu de
aprecierela tineri,cu ganfulgingivalfoarte
redus,"la care inserfiaepitelialSeste pe smalt.
La v6rstaadultS,cAndinserfiaepiteliald este pe cement,pragulva puteafi infundatcu 0,5-1 mm,darsi nu depSgeasca jumdtateadistanfeidintre creastagingiei
liberegi fundulsulcusului.
-

un plan incizalin unghide 454in vederea TntAlnirii


fo(elor de masticatiein
unghidrept;
toate suprafeteleaxiale ugor convergentespreaxulprepardrii;
suprafaldvestibulariconvexi gingivoincizalgi mezio-distal,
formdcareasigurd grosimeuniformiceramicii;
suprafati palatinald(la incisiviisuperiori) ugor concavd mezio-distalgi
gingivo-incizal
care se extindede la
planulincizalla creastacingulumului;
spaliuladecvatTntrebont gi antagonigti
pentru a asiguraceramiciio grosime
suficientd;
treimegingivalSa felei palatinaleugor
convergentispreincizal;
- praggingivalcircular,careformeazdcu
peretiiaxialiun unghide 904.
Localizareapraguluieste dictatd de
considerente
esteticegi parodontale.
CAnd
se impune,considerentul
esteticva trece
pe primplan.in restulsituafiilor
se dd preparodonfiului.
ferintdintegritdtii
in figura9.136se reprezintdschema
unei prepardripentruo coroandde invelig
Fig.9.135.Etapeale prepardriiunuibontpentruo
ceramicdpe un incisivcentralmaxilarcu
coroandde inveligceramid (incisivcentralmaximentionarea
funcfiilorbiomecanice
TndeplilaQ:finisareafe[eloraxialegi a praguluigingivat
nitede cdtredetaliilepreparafiei.
pragului
Pentruconformarea
foarteutiCoroanaceramicifiindindicatdindelesuntfrezele
prag,lacarepere- osebi pentru refacereaesteticii,alegerea
deinfundat
Finisarea
marginilor
de culoriiareo deosebitdimportanf5.
fii axialisuntinactivi.
smal[de la nivelulpraguluise face cu inCeletreiatributeale culoriisunt:tonastrumente
de mAnd(dati,bizotatoare).
Pen- litateacromaticd,
valoareagi croma.

tru a nu lezaperetiigingivali
se recomande
praguluisd se faci dupdo
ca infundarea
prealabild
gingival.
ldrgirea gan[ului
in final,bontul,o miniaturd
a dintelui
va prezenta
urmdtoarele
caracteristici:

350

turnatS,ceramicepresatd)fatade cele realizate clasicprin arderepe folie de platind,


constauTn necesitateaunei reducerimai
accentuatea suprafefeloraxiale (datoritd
necesitdfii
uneigrosimimaimaria materialului din care se confec[ioneaza
coroana)gi a
rotunjite.
unuipragcu unghiuriinterioare
Tranzitiade la prag la pereteleaxial
al prepardriitrebuie se semene cu un
chanfreinlarg.Conturuleste stabilitsimulFig.9.136.Schemaprepartriiunuibontpentruo cotan cu reducereaaxiali.
roandde inveligceramid (incisivcentralmaxilar):
Fabricantii
ambelortipuride ceramicd
l. Pereteaxial oral: retenliegi rezistenld.
2. Reducere supracinguIard concavd: rezi stenla
turnategi presatdindicd necesitateaunei
structurald.
reduceria pereteluiaxialde 1,5 la 2 mm.
3. Unghiuri rotunjite: rezi stenld structurald.
pen'
Acesteasunt mai pufinconservatoare
4. $lefuire axiald:reten[ie,rezistenldgi rezisten{d
tru structuradinteluidecAtalte restaurdri,
structurald.
TnspecialcAndo marginese extindecon5. Prag:integikte marginaldgi rezistenldstrudurald
siderabilTntr-odirec[ieapicald.EsteposibiModificiri ale preparerilordinfilor 15realizarearestauririlorintegralceramice
in cazul unor coroane de invelig cu acestetehnicipe o preparareugormai
ceramicerealizateprin tehnici al- conservatoare(de exemplureducereaxiala de 1,2 la 1,5 mm) 9i sd se oblindtotu$i
ternative:
Diferentele
de bazd intre prepardrile un rezultatesteticacceptabil.Ultimaabordintilorpentrucoroanele
de tnveligceramice dareestesusfinutd.

(ceramicd
realizateprin tehnicialternative
Coraanade inveligceramicfr(rezumat)
Cerinteestetice
mari.
Cariiproximalede
medimensiuni

CAndestenecesard Dinpunctde vedere


o rezistenlisuper- esteticde ne?ntreioario CMMCeste cutRdspunsbuntisular
maipotrivitd.

cu o
Cariiextinse
coronari
Dintitratati
structurd
insuficientd
a dinteendodonticAicu
DCR-uri.
luipentrusuport.
Distributie
favora- Dintisubtiri
bilda solicitdrilor vestibitlo-oral.
diiimari.

Rezistenfiscdzutdin
comparaliecu CMMC.
Prepararea
corecti este
extremde criticd.
Printrecelemaiputincon-

chiargi pentrumarginilesubgingivale. servatoareprepariri.

Ugormaiconserva- Naturafragili a materialutoarepentruperete- lui.


le vestibular.

Poatefi folositdnumaica
restaurareunitard.

Distribufie
nefavo-

ocluzale.

rabi16
a solicitdrilor
ocluzale.

Preparareapentrucoroanade fnveligceramicd(rezumat)

$anfurideorientare Instrument
cilindrodiamantat
pentrureducerea
conic
incizalS
Instrument
cilindrodiamantat
conic
$anturideorientare Instrument
diamantat
cilindropentruglefuirea
fetei
conic
vestibulare

Instrument
diamantat
cilindroconic
Prepararea
felei
orale

praguDefinitivarea
luigingival

cilindroInstrument
diamantat
conic
cilindroInstrument
diamantat
conicin formdde mingede rugby
Piatri roatdde moard
Instrument
cu granudiamantat
lafiefind
Instrument
cu vArfplat
diamantat

DINTILORCU
PREPARAREA
ENDODONTICE
TRATAMENTE
De foartemulteori,Tnpracticdne confruntdmcu necesitatea
cu coroane
acoperirii
sau care
de inveliga unor dinti devitalizati
necesitddevitalizdri
fie in scop protetic,fie
pe carele prezintd.
datoritdleziunilor
Dacd dintele este tratat 'corect
endodontic,el poate avea un prognostic
bun.El igi poatereluafuncfiilegi dacdeste
necesarpoatedevenichiar gi stAlppentru

352

1,3mm
Addncime
de aproximativ
pentrua permitereducereasuplimentariin timpulfinisdriiperpendiculare
in axullungal dintilor
antagonigti
Spatiulde 1,5-2mm;se verifici
gi migcirileexcursive
Ad0ncime
de 0,8 mm pentrurein timpul
ducereasuplimentard
finisdrii
Reducere
de 1 mm;douiplanuri
ca la prepararea
CMMC
AdAncime
ini[iald0,8mm;serecreeazdconfigurafia
concavS,nu
se mentinenicio configuratia
convexi
planegi contiToatesuprafelele
nue;fdri smaltnesustinut
Pragcu o lStimede 1mm

o protezeparfialdfix5.Progresele
obtinute
permitmenfinerea
in terapiaendodonticd
in urmdar
unordinficarecu pufinedecenii
fi fostextragifiri ezitare.Dupdfinalizarea
tratamentului
endodonticapar probleme
legatede restaurarea
coronar5gi protejareastructurilor
dentarerestante.
Majoritateadintilor cu tratament
prezintddistrucfii
incoronare
endodontic
tinse,consecinte
ale evolutieiprocesului
repetategi Tnfinala
carios,ale obturatiilor

prepardrii accesului pentru tratamentul


endodontic.Coroanaclinicda unor astfel
retenliepentruo
de dinfinu oferdsuficientd
Adeseoripentruretencoroandde Tnvelig.
nu poatefi folositia uneicoroaneartificiale
td dec6trdddcina.
Degi camera pulparda fost mai demult folositdpentruretentiaunei restaurdri
extracoronare
metodaprezintddoar interes
istoricAi nu se mai folosegte.Un rezultat
superiorpoatefi obfinutcu o tehnici in doi
timpi:in primaetapdse realizeazd
cu DCR
(prinmetodaindirectd),
iar Tncea de a doua se amprenteaz6
bontulartificialcoronar
gi se confecfioneazd
coroanade invelig.
in ultimiiani, mulfiautorirecomandi
in timpiseparafia dispozitivului
executarea
radicular
9i coronarprinmetodedirecte.
Cu aceastdabordarein doi timpi se
realizeazdo adaptaremarginaldmai bund
Literaturade specialitate
abunddcu
prezentarea
gi tehnicipende noi materiale
tru restaurarea dinlilor cu tratament
Timpul,judecdtorulsupremal
endodontal.
eficienteiactelor noastreterapeutice,n-a
caretehniavutcdndsd-gispundcuvAntul:
ci este mai bund?Oricum,metodasubstigi nu se rezutuiriieste mai cuprinzdtoare
md doarla rAndurile
de maisus.
gi planulde tratamental
Diagnosticul
dinfilordevitalice urmeazda ti restaurafi
prinprotezeunidentare
ExamenulclinicAi radiografic
trebuie
tesd preceaddgi sd determineatitudinea
rapeuticd.
in ultimdinstanfd,de datelecugi alegereaprocelesedepinddiagnosticul
deuluicel mai adecvatpt. un anumitcaz.
idealcaresd
Nu existdun tip de restaurare
fie aplicabil
Tntoatecircumstantele
clinice.

A. Examenul
clinicconstdTn:
a) Examenuldinteluice va fi restaurat
b) Statusulendodontal
c) Statusulparodontal
d) Raporturile
dinteluicu restuldintilor
e) Parafunctii
f) Stareade sdndtatea pacientului
g) Factorieconomicigi de dotare
tehnici
B. Examenulradiografic
va cuprinde:
a) Statusulradiologicendodontal
b) Statusulradiologicparodontal
Radiografiile
vor fi folosiendobucale
pentrumdsurarea
te in cursultratamentului
frezelorde canal.
periapiCAndcondifiileendodontale,
marginalenu sunt
cale gi/sauparodontale
preproteindeplinite
se instituietratamentul
tic adecvat.Abiadupdreugitalui,verificatd
clinicAi radiografic,
se procedeazdla elaborareaplanuluide tratamentprotetic.
in cazuldin[ilorcareprezintddistruclii
extinsesubgingival
se poatefolosiprocepentrurepozi[iodeulde egresieradiculard
narealor favorabild.Procedeula fost descrisin 1973de cdtreHeithersay.
Utilitatea
clinicd a metodeia fost demonstratd?n
mod repetatprinrecuperarea
unorrdddcini
Dupdfinalizarea
situateinilialsubgingival.
tratamentului
ortodonticse continudtratamentulproteticspecific.
RezectiaapicalS,chiuretajulperiapical
etc. pot influen[aatAtatitudineaterapeuticd
cAt gi succesiuneaobignuiti a fazelorde
tratament.Restaurareapoate fi executatd
Tnaintede tratamentulendodontic.
cimenta-

3s3

rea ei fdcAndu-se
in cursulactuluichirurgical. Prezintdavantajulunuidispozitivradicular de lungimemaximdgi obturareaapexului
restaurdrii.
subcontrolvizualdupdadaptarea
Diferenfelemorfologicetopograficegi
functionale
dintredintiifrontaligi lateralicer
ca ei sd fie tratatidiferitdupdterapiaendodonticd.

Metode gi tehnici de restaurare a


dintilor cu tratamentendodontal
Restaurareadinlilor cu tratament
endodonticapeleazdin generalla 4 elemente(fig.9.137):
dispo-dispozitivradicular,crampon,
zitiv coronargi restaurarecoronardpropriu
zisd.

Fhps*ifir
G&rongf

ft**trilner*q
fin*le

Grsmpen

Btrpacifr
rrdlc*lar

Fig.9.137.Elementelecomponenteale uneireconstituiri corono-radicuIare

1. Dispozitivulradicular (sinonime:
englezd-postgi dowel, francezd-pivotgi
tenon, germand-Stift)este cimentatsau
infiletatin canalul radicularpreparatin
acestscop.
porliuneacoAre rolulde a reten[iona
ronar5a restaurdriigi de a protejastructurile coronarerestante.Funcliade'reten{ie
este dictatd de Tnsdgiindicatiamajori a

metodei,distrucliicoronaremasivecare nu
oferdconditiipentruagregareacoronarda
restaurdrii.Functiade protecfiese realizeazd prin transmitereaforfelorocluzale
de-a lungul rddicinii, Tn directieapicald,
distribuindu-le
in rdddcindgi parodontiul
de
sustinere.Oferind rigiditatedispozitivului
coronarprevinedeformareamarginilorcoroaneigi degradarea
cimentului.
pot fi confectioDispozitivele
radiculare
nateprinturnaresause gisesc prefabricate.
a) Dispozitivele
turnate(dinaliajenoprin
bile, sau nenobile)se confecfioneazd
metoda indirectd(amprentd)sau metoda
directd (machetadin ceard sau acrilat
autopolimerizabil).
prefabricate
pot fi pab) Dispozitivele
ralelesautronconice,
filetatesau nefiletate,
netedesau zimtate,prevdzutesau nu cu
ganturide refluare.Dincombinarea
acestor
tipurirezulti6 formede bazd.
2. Crampoanele
sunt dispozitivemetalicecarese mentinintr-unldcagdentinar
prin cimentare,fricliunesau infiletare.in
ultimultimp se folosescin specialcele
Ele se pot folosiin asociere
autoTnfiletate.
radicularpentruimbunitSficu dispozitivul
rea retenlieidispozitivului
coronarsau in
coronareste
exclusivitate
cAnddispozitivul
(canalefoartecurbe,material
contraindicat
de obturafiede canalinsolubil).
3. Dispozitivulcoronar Tnlocuiegte
pierduteale coroaneidintelui.El
structurile
poatedevenicoroanainsdgisau esle conceputsd ofereretenfie9i stabilitaterestaurdrii coronarefinale.in ultimaalternativd
are formaunuibontcoronargi esteconfectionatdin AA, RDCsau esteturnatdin aliaje metaliceimpreundcu dispozitivul
radicu-

vederedidacticvom face distinc[iaintre 3


lar ( = DCR).
4. Restaurarea
finaldeste o coroand tipuri de executie,care vor fi descrisesede inveligmetalicdturnati, ceramicdsau parat.Elementul
comunal tuturortehnicilor
mixtd, care, de obicei,se fixeazdpeste de prepararefiind dispozitivulradicular
pentrua evitarepetSrile,
pregdtirea
canaledispozitivul
coronar.
va fi descrisdseparat.
Asamblarea
radicular,
dispozitivului
co- lor radiculare
ronar9i a restauririicoronarese face diferit,
Conditionarea
clinicd,principiigi tehnicade pregdtirea canaluluipentrudispoin functiede metodagi tehnicafolositS.
?ncazulcoroaneide substitufie,toate zitivradicular
Tratamentulproteticeste conditionat
radicularegi coronaresunt
componentele
anatomicd
a riddcinii(rdd5turnatesau sudateintr-o piesd metalici de integritatea
endodontal
corectveriunitarS,careoferdlScagsau suportpentru cinilor),tratamentul
permeabilizdposibilitatea
ficat radiografic,
componenta
esteticS.
CAnd dispozitiveleradicularesunt rii canaluluigi parodontiulmarginalsdndprin turnare,devinde obicei tos. Dispozitivul
radiculartrebuiesi asiguconfeclionate
DCR pentrucd este machetatgi dispoziti- re retentiegi protectie.
CAndse creeazdspatiulpentrudispovul coronar.Dispozitivulcorono-radicular
zitivul radicular,practicianultrebuiesd fie
estetot un tip de restaurare.
Folosirea dispozitivelor radiculare foarteatentpentrua indepdrtadoar un miprefabricatese asociazi cu realizareadis- nim de substan[ddurd din canal.Ldrgirea
pozitivuluicoronardin materialeplastice, exageratdpoateperforasau sl6birdddcina,
amalgamde argintsau rdginicompozite. care apoi se poatefracturain timpulfixSrii
sauin timpulfunctiei.
Dupdintdrirealor, ansamblulpoatefi echi- dispozitivului
valatcu dispozitivul
turnat.
corono-radicular
Coroanade inveligse agregdla DCR
G
finalizAndsubstitutiacoronard care spre
deosebirede coroanade substitutiese
executi in doui etapedistincte.

Fazeleclinice ale preparirii canalelor radiculare pentru dispozitive


radiculare
Trdsdturacomund tuturor tehnicilor
de prepararea dinteluicu tratamentendodontal constd Tn preparareaunui ldcag
pentruadaptareagi'agregaendo-radicular
rea dispozitivului
radiculaf.in rest, fazele
clinicegi tehnicese deosebescprin unele
particularitdti
constructive.Din punct de

355

a
Fig. 9. | 38. RaportuldintreIungimearestaurdriicoronare (a), lungimeadispozitivuluiradicular(b) gi
obturaliade canal (c)

2/3
Lungimealui trebuiesi reprezinte

din lungimea
canalului,
sd fie cel putinegale cu inSlfimeaviitoareicoroane (raport
optim1,5:1),iar canalulsd rdmAndobturat
pe o distantdde 3-5 mm pAndla apex(fig.
e.1 3 8 ).
Convergenta
apicalda peretilorcanalului trebuiesd fie minimd,aplicAndu-se
aceleagiregulibiomecanice
ca la oricecoroand'turnatd.
de 5-6" nu
O convergen{5
influenteazdsensibil retenfia. Conditiile
optimda
carevizeazdretentiagi distributia
gi asigurdintegritatea
obtura[iei
stress-ului
intotdeauna.
de canal,nu pot fi ?ndeplinite
Pentru a evita egecuriletrebuie cdutate
mijloace alternativepentru imbundtdtirea
retentiei.
nu va fi mai
Grosimeadispozitivului
maredecAt1/3din diametrultransversal
al
rddicinii.La dispozitivele
radiculareturnate, canalulradicularestepreparatcu pere[i
ugorconvergentispre apex,se considerd
deci o treimedin grosimeardddciniiindiferentde nivel.
grosimea
prefabricate
La dispozitivele
se referdla o treimedin grosimeardddcinii
Tn zona cu diametrulcel mai mic. Peretii
dentinariai canaluluitrebuiesd aibdo grosimede 1 mm.
Se recomandd
ca si fie ldrgitcanalul
radicularnumaiatAtcdrteste necesarpenradicular
dispozitivului
tru a da posibilitate
sd se adaptezeastfelincAt sd asigurerezistenfdgi retentie.Ldrgireatrebuierareori
sd depdgeascdcu una sau doud unitSfi
dimensiunileacelor folositepentru tratamentulendodontic.
Canalulradicularva fi centrat,va reproduceconturulcoletului.Se vor evita
termina[iisubtiri,efilatecare constituiezo-

356

ne de concentrarede stress 9i provoacd


fracturareapereteluiradicular.Pregdtirea
pereteluiradicularse face cu instrumente
de mdni gi rotative,urmdrindtranspunerea
principiilor
enunfate.Se recomanddca si
se efectuezeprimadatd obturafiade canal
gi apoi sd se preparecanalulin vederea
inserdriidispozitivului
radicular.
Aceastava
asigurainchidereacanalelorlaterale.Un
dispozitivradicularnu poatefi plasaldaci
esteobturatcanalulcu un con de argintcu
lungimecompletd,astfelincAt acestatrebuieindepdrtatiar dinteleretratatgi obturat
cu gutapercdsau cu un sealergi con de
gutapercS.
gutaperca,se
inaintede a Tndepdrta
calculeazdlungimea viitorului dispozitiv
radicular.El va trebuisd fie adecvatpentru
retenfiegi rezistentS,
dar nu prealungpentru a nu afectazonade inchidereapicald.
Ca gi ghid,spuneamanteriorc6, lungimea
dispozitivului
radiculartrebuiesd fie egald
cu iniltimeacoroaneianatomice(saudoui
rdddcinii),
treimidin lungimea
dar se lasd5
mm de gutapercdapical.Pe dintiiscurti,nu
va fi posibildintrunireaambelorrestrictii9i
trebuiefdcutun compromis.Un minimabsolutde 3 mm de obturatiede canalin zona apicaldestenecesari,deoarececurburile gi canalelelateralepot fi gdsitein acest
segment.Daci acest lucru nu se poate
realizafdrd un dispozitivradicularfoarte
scurt, prognozapentru dinte este serios
deterioratd.
Dacd lungimeade lucrua canalului
rdddciniieste cunoscutd,lungimeaspafiuradicularpoatefi ugor
lui pentrudispozitivul
Astfeleste importantsi nu se
determinatd.
piardd punctul de referinfdincizal sau

ocluzal, prin Tndepirtareaprematurda


structurii
coronarea dintelui.
in primaetapi trebuiedezobturatcanalulradicularpAni in 113apicald.Ca instrumentarse folosescacelede canalKerr
gi pilelede canal,iar ca materialajutdtor
solventiimaterialului
din care s-a fdcutobturatiade canal.Pentruramolireaconului
de gutapercdse indicd instrumentede
formdgi mdrimeadecvatd,incSlzitela flacdrd.Frezeleglobulare,cu tijd lung5,sunt
gi ele utilein aceasti fazd.Suntcontrain-

dicate instrumentele
de canal rotativemai
ales frezele Beutelrockpentru cd existd
pererisculcredriide cdifalsegi perforarea
telui dentinar.CAnd conul de gutapercd
este voluminosse poate folosi lreza de
forat Gatescare are vArfulbont. Dacd nu
se lucreazdcu turaliegi presiuneadecvatd
gi ruperiiinstrumenexisti risculTncastrdrii
tuluiin canal.Prudentaimpuneevitareagi
acestuitip de instrumentrotativla incepdtori.

Lungimilemedii ale coroanelorgi rdddcinilordinlilor in mm (99)

Dinfiimaxilari

Incisivcentral
Incisivlateral
Canin
Primulpremolar
Al doileapremolar
Primulmolar

10.8r 0.7
9.7r 0.9
10.2r 0.8
8 .6 1 0 .8
7 .5r 0 .6
7.4 !0.5

1 2 . 5r 1 . 6

8.3

13.1r 1.4

8.7
10.5
8.5
9.0
8.3
8,0
8,8
8.5
8,0

9.5
8.5
8,0
9,2
8.8
8,0

8,9

9,4

8.3
8.7
9.5
8.9

8.4

9.1

9.6

9.0

9.5

8,9

9,4

8,9

9,3

1 5 . 8r 2 . 1
1 2 . 7! 1 . 7

13.5t 1.4
M V12.5r 1.2
DV 12,0+ 1,3
P 1 3 , 2+ 1 , 4

Aldoileamolar

Dintiimandibulari
Incisivcentral
Incisivlateral
Canin

7.4 !0.5

Al doileapremolar

9 .1r 0 .5
9 .4!0 .7
1 0 .9t 0 .9
8 .7!A .7
7 .8t 0 .6

Primulmolar

7 .4!0 .5

Aldoileamolar

7 .5t 0 .5

premolar
Primul

M V 12.8t 1.5
DV 12,0+ 1,4
P 13,4+ 1,3
12.4* 1.4

13.0t 1.5
1 4 . 3t 1 . 4

1 3 . 4r 1 . 3
13.6r 1.7
M 13.5r 1.3
D 13.4r 1.3
M 13.4r 1.2
D 13,3+ 1,3

357

8,5
9.1
11.8
8.7

9.0
10.3
9.4

CAndgutapercaa fost Tndepirtatdla


potrivitdse conformeazd
canaadAncimea
lul. Acest lucruse realizeazdcu un instrument endodonticde mAndsau cu o frezd
tip burghiude turatie mic6. Scopuleste
tnldturareaneregularitifilorgi prepararea
canaluluipentrua permiteagregareaunui
adecvadispozitivradicularde dimensiune
te fere ldrgireaexcesivda canalului.Se
radicularsd nu
recomandaca dispozitivul
fie mai maredecdto treimedin diametrul
rdddcinii,
cu rdddcinagi perefiide cel putin
a
1 mm grosime.Evidentcd o cunoagtere
medii ale rdddciniieste imdimensiunilor
portanti atuncicdndse hotdrisc diametreradicular.
le adecvatealedispozitivului

Pessonr.4 cu diametrul
de
1 , 2m ms e i nd i cdl a :
- incisiviiinferiori
superiori
- premolarii
- molari

formeigi
De obiceipentruprepararea
pretinsede dispozitivul
radicudimensiunii
lar se vor folosifrezelede canalPeeso.Ele
oferdcea mai maresecuritatedatoriti vArfului bontcare ajuti gi la centrareafrezeiin
canal.FrezelePeesosunt numerotatede
la 1-6,cu diametrul
de 0,6la 1,6mm.
Lirgireacanaluluise Tncepecu freza
la
ce are diametrulcel mai mic,addncimea
cu ajutorul
care a ajuns controldndu-se
Lirgireacanaluluise face
unei radiografii.
treptat,pAni ce se ajungela diametrulmaxim care poatefi folositla dinteleal cdrui
canalse prepard.

1,4
Pessonr.5 cu diametrul
mmse indicdla:
- incisiviilateralisuperiori
- caniniiinferiori

Dispozitiveprefabricategi
reconstituireabontului cu
amalgamesau rigini
Restaurareadinlilor cu tratament
poatefi realizaticu un dispoziendodontal
tiv radicularprefabricatinseratin canalul
radicular,de care se solidarizeazdun dispozitivcoronar pe care se aplicd apoi o
coroandde invelig.

1,6
Pessonr.6 cu diametrul
se indicila:
centralisuperiori
- incisivii
- caniniisuperiori
inferiori
- premolarii

Varietateamarede produsegi multituintreprinsesugeretvdimdineacercetdrilor


portantaacordatdacesteimetodede restaurare. Extinderea
ei estefavorizatdde faptul
c5 nu implicdo manualitatedeosebitddin
parteapracticianului,
solicitd
esteexpeditivd,
dentardoarpentruconaportultehnicianului
reducenufectionareacoroaneide Tnvelig,
mdrulgedintelor
etc.
de tratament,

Diametrelemedii ale rdddciniigi dimensiunilerecomandate


pentru dispozitiveradicularefn mm (99)

358

Dintiimaxilari
lncisiv
central
Incisiv
lateral
Canin

MD6.3t 0.5

vo 6.4r 0.4
MD4.9r 0.5

vo 5.7r 0.5
MD5.4r 0.5
vo 7.7t 0.6

Primul
premolar

MD4.1r 0.3
vo 8.1r 0.7

Aldoilea
premolar

MD4.9r 0.3
vo 7.9r 0.5

Primul
molar

Aldoileamolar

Incisiv
central
Incisiv
lateral
Canin
Primul
premolar
Aldoilea
premolar

Primul
molar

MD7.7!0.4
vo10.5t 0.5

MD 7.3 10.4

vo10.4t 0.6

MD
Vestibular VO
MD
Oral
VO

MD
3.4r 0.3
VO
6.8t 0.5
MD
3.1r 0.2
VO
5.0r 0.4
MD
5.7r 0.5
4.3!0.4
VO
MD
3.4r 0.3
Mezio6.6t 0.5
VO
vestibular
MD
3.1t 0.4
Disto4 . 3! 0 . 4
VO
vestibular
MD
4.9r 0.5
Palatinal
VO
4 . 5! O . 4
Dintiimandibulari

Meziovestibular
Distovestibular
Palatinal

MD3.3t 0.3
vo 5.5t 0.5
MD3.610.3
vo 5.9t 0.4
MD5.2t 0.6

vo 8.3t 0.6

3.2r 0.5
4.2!O.4

3.3r 0.5
4.8r 0.6
2.6t0.4
2.4*,0.4
2.5x0.4
2 . 4! 0 . 5

3.2r 0.6
5.0t 0.7
2.9t0.4
4 . 8! 0 . 7
2 . 6! 0 . 4
3.8t 0.5
4.410,5
3.3r 0.4
2 . 7! 4 . 4
4.5 t0.7
2 . 4! 4 . 4
3.2t0.4
3.6r 0.5
3.1t 0.4

5.7r 0.5 4.3t 0.5

0.4
0.4
0.3
0.5

MD 8.9 t 0.6

3.8r 0.4
4 . 3! O . 4

2.7 !O3 2.1 !0.2


5.6 r 0.4 4.3 r 0.6
2.7 !4.4 2 . 0! 0 . 2

vo 7.8r 0.8
MD5.1t
vo 6.6t
MD5.3t
vo 7.0t

5.2t 0.5
5.8r 0.4
4.0r 0.5
5.4r 0.5
4 . 4! 0 . 5
7.2!.0.6
3.610.4
3 . 4! 4 . 4
3.3t 0.3
3.3r 0.4
3.8t 0.4
7 . 0! 0 . 7
3 . 1r 0 . 3
5.8t 0.7
2.8r 0.3
4 . 4! 0 . 5
5.0r 0.5
3 . 7! 0 . 4
3.1r 0.3
5.6r 0.7
2.8r 0.3
3.8r 0.4
4.2t0.5
3.9t 0.4

Meziovestibular
Meziooral
Distal

MD
VO
MD
VO
MD
VO

359

3.7!0.2
3.4t 0.3
3.4t 0.3
3.5t 0.4
3.5r 0.4
7.6r 0.8

4 . 0 1 0 . 5 3.2!0.7
7.3t 0.6 5.0 t 0.5
4.0 j.0.4 3 . 2! 0 . 4
6.0 t 0.5 4 . 3! 0 . 4
4.3r 0.3 3.5t 0.5
6.0r 0.6 4 . 4! 0 . 5
3.2t 0.3 2 . 8! 0 . 2
3 . 1t 0 . 3 2 . 8! 0 . 4
2.9r 0.3 2.5r 0.3
3.2t 0.3 2 . 7! O . 4
2.8t 0.4 2.7 t0.4
6 . 6t 1 . 2 5.4t 0.8

1.7
1.3
1.5
0.9
0.9
1.'l
1.1
1.1
1.3
1.1
0.9
1.3
0.7

o.7
1.5
1.3
1.3
1.1
0.9
1.1

doileamolar

3.6t 0.3
3.2t 0.3
3.6r 0.4
3.2r 0.5
3.510.4
5.9t 0.9

MD9.3t 0.7

vo 8.3r 0.7

radiculareprefabriintre dispozitivele
cate gi celeturnatenu existdo disputi absolutd.in unelesitua[iiclinicedispozitivele
turnateau indicatiemajorS,deoarecese
adapteazdfoartebine la perefiicanalului.
Ca atare,se preferi TncazurilecAndmorfologiacanaluluiesteexcentric5.
Dacdse folosegteun dispozitivprefabricat intr-un canal oval (de exemplula
caninulsuperior)contactulcu peretiicanaluluiva fi minim.Restulspatiuluicanalar
este obturatcu cimentin strat gros, exisa
tAndpericolulpotenfialde descimentare
dispozitivului.
Dacdse incearcdadaptareaunuidispozitivcu diametrulmai mare, pentru a
imbundtdticontactulcu pereliicanaluluigi
implicitretentia,peretiicanaluluise subtiazd preamultgi aparerisculperfordrii.
DCRla dinSe maiindicdpreferenlial
{ii cu coroanefoartedistruse.in schimbla
dinliiundedistructiacoronardeste mai redusi se preferddispozitivulprefabricatdelinieide inserfie
oarecepentruarmonizarea
coronarcu cel radicularar
a dispozitivului
trebuisd se sacrificeprea mult6structurd
(fig.9.139).
coronard

360

3 . 1r
2.8t
3.0t
2.8t
3.5t
5.9t

0.3
0.3
0.4
0.4
0.4
0.9

2 . 6r 0 . 3
2 . 4! 0 . 4
2 . 5! 0 . 4
2.3t0.4
3.0t 0.4
4 . 7! O . 7

0.9
0.9
1.1

Fiq.9.139.Variantede restaurarea dinlilorcu tratamentendodontal:


turnat;b - dispozitiv
a - dispozitivcorono-radicular
coronardin materialeplastie gidispozitivradicular
prefabicat;c- dispozitivmronar,radiculargi crampon

ObiectivulDCR este acelade a asiguraretentiapentruo coroandcarein mod


normalar fi obtinutddin structuridentard
coronardsdndtoasd.ObiectivulDCR nu
poatefi atinsfird un cimentcare si creascd reten[iagi care sd ajute la creareaunei
sigildride-a lungulcanalului.Dispozitivele
indiferent
radiculare,
de formagi de suprafata configurafiei
sunt inseratecu ajutorul
unuiciment.
SelectareaDCR optim poate fi un
exercifiu
complexgi imprecispentrumedicul
in primulrAnd,niciun DCRprestomatolog.
fabricatnu se potrivegtefiecdreisituafii.in
al doilearAnd,numirulmarede componencare
te ale dispozitivuluicorono-radicular

mentinute
TnprimulrAndde cdtrefiletelede
la suprafatdcare implicddentinadin punct
active,
de vederemecanicsuntconsiderate
Tntimp ce aceleacare nu vin Tncontactcu
peretelecanalului,
dar se sprijindpe ciment
pentru reten[iesunt considerateca fiind
pasive.Dispozitiveleradiculareactive sau
infiletate,sunt
multmai retentivedecAtcele
pasiv-adaptate,
iar cele cu peretiparaleli
sunt mai retentivedecAtcele conice.Numerogicercetdtori
in studiile
au demonstrat
Dispozitiveleradiculare
radicular
principalal fiecdruidispozi- lor asupraretentieidispozitivului
Obiectivul
radiculare
infiletatecu petiv radiculareste acelade a asigurareten- cd dispozitivele
tie pentru dispozitivulcoronar. Retentia reti paralelisunt mult mai retentivedecAt
raradiculareste influentatdde cele paralelestriate,gi cd dispozitivele
dispozitivului
conturulcanalului;mdrimeadispozitivului, dicularenetedecu peretiparalelisunt mai
gi agentul retentivedecAtceleconice.
forma,gi suprafalaconfiguratiei
Datoritdfaptuluicd dispozitivele
radide cimentare.Formagi suprafataconfiguratiei dispozitivului
radicularau un efect culareactivese bazeazdpe filetecare se
angajeazi Tn dentind, ele creeazd un
esentialasupraretentiei.
Dispozitivele
radicularesuntfabricate stressmai marein timpulinserdriigi al soin cdtevaformede bazd- uneletipurise licitdriidecdt celelaltetipuri. Prefigurarea
radicular,limitarea
in canaleradiculare
cu diame- canalelordispozitivului
cimenteazd
radiculargi
iar numdruluifiletelordispozitivului
tru mai maredecAtcel al dispozitivului,
altelesuntingurubatein canalecu diame- revenireacu o spiri a filetuluisunt numai
la cAtevadintretehnicilefolositepentrua retru mai redusdecAtcel al dispozitivului,
formeleparaleleingurubatefiind necesari duce stress-ulTn dispozitiveleradiculare
prefiletarea
peretilorcanalului.
active. Dispozitivul radicular conic
Existi 6 forme de bazi pentru DR autoinfiletatcreeazdcel mai mare stress
radicuprefabricate:
dintretoatemodelelede dispozitive
radicularecolare existente.Dispozitivele
- convergente
r' netede
nicepasiveau sistemde refluarepropriugi
r' striate
creeazdun stressmic Tn timpulinserdrii.
/ ingurubate
Cu toate acestea,dispozitiveleradiculare
conice,indiferentde faptulcd sunt pasive
- paralele
r' netede
sau active, au un mare potenfialpentru
/ striate
fracturareardddciniiin timpul solicitirii.
r' in$urubate.
Spre deosebirede acestea,dispozitivul
Dispozitiveleradiculare care sunt radicularstriatcu pereli paraleliprevdzut
se gesescmomentanpe piate (multefiind
susfinutenumaide rezultatelede laborator
in vitrotdrd o corelareclinicddirectd)complicd procesulde selectare.in al treilea
rAnd, gi cel mai important, criteriile
biomecanicespecificegi folositoarepentru
evaluareacomponentelorDCR prefabricat
nu sunt incd disponibilepentru medicul
stomatolog.

361

cu gantde refluaredistribuiestress-ulmai platind-aur-paladiu,


titangi cobalt-molibden
incorporeazd
egaldecAtoricarealt model.
cele mai bunecombinatiiinmecanicdgi cea la coroziune.
Alegereadispozitivului
radiculareste tre rezistenfa
ghidatdatdt de cdtreconturulexternal r5- Potrivitcelor afirmatede cdtre Jacobi gi
alamaeste cel mai pufindorit
ddciniic6t gi de formacanaluluipreparat. Shillingburg
radicularales se adap- aliaj datoritdrezistenteiscdzutemecanice
Cu cAt dispozitivul
teazd mai bine in canal (ca mdrime9i ca gi la coroziune.De asemenea,aliajelepe
formd),cu atAt este mai micd posibilitatea bazdde nichelar trebuievitatela pacientii
ca prepararea
canaluluisd aibdca gi rezul- care prezintdsensibilitatecrescutdla niradi- chel.
tat perforareardddcinii.Dispozitivele
in continuarevor fi prezentatecAteva
culareconicese conformeazd
binecanaleradiculor preparateendodontalgi sunt mai con- dintretipurilede bazi de dispozitive
servatoarein ceea ce privegtestructura lareprefabricate.
Dispozitivele
convergentenetede gi
dentard.
din aliajenoDispozitiveleradiculare prefabricate cimentatesunt confec{ionate
gi otel inoxidabil,
de groconvenfionale
sunt f6cutedin otel inoxida- bile,crom-cobalt
mm) (fig.9.140).
bil,titangi aliajelesale,platini-aur-paladiu, simivariabile(0,5G-1,40
aliajecu continutde crom.Cele confectio- Mirimea gi convergenlacorespundfrezei
nate din alamd sau bronzuride aluminiu cu care se prepardcanalul.Realizeazd
genereazdfenomenede coroziuneintra- retenfiacea mai redusi in comparafiecu
in timpuladapcanalardgi distrugriddcinileintr-untimp celelalteformeprefabricate.
radicularenemetalice t5rii nu solicitdperetiicanalului,dar Tntimscurt. Dispozitivele
ra- pul funclieiocluzalepot exercitaacfiunede
recentintroduse,mai ales dispozitivele
dicularedin rigini epoxidicd,fibri de car- ic. Aceastdactiuneestediminuat6de lesupentruviitor.Ori- turilecoronarerestantegi protecfiarealizabon,par a fi o promisiune
radicularemetaliceau ti de coroanade invelig. Pentru retenlia
cum, dispozitivele
?ntimp calititilelor gi continud dispozitivuluicoronar din amalgam sau
demonstrat
compozite,extremitatea
coronardeste presd dominepiata.
Rezistentadispozitivelorradiculare vdzutdcu diverseelementede retenfie.
poatefi
gi coroziunealor
(modululde elasticitate)
Dispozitivul
corono-radicular
problememajoreTnselec- finalizatTnaceeagigedinta.Reten[iapoate
suntconsiderate
prin adiutarea dispozitivelorradicularemetalice. fi imbundtetitela pluriradiculari
la garea de dispozitive multiple dispuse
Aliajeledin titansuntcele mai rezistente
coroziune.Cri toateacestearezistenlatita- neparalel.
Dispozitiveleparalele gi cimentate.
nului este mult mai micd decAtaceea a
sau al unuiape bazd Dispozitiveleparalelepot avea suprafete
oricdruiotelinoxidabil
AtAtotelulinoxi- netedesau striate.Se cimenleazdTncanade cobalt-crom-molibden.
dabil cdt gi alama prezintdo rezisten[d le preparatepulinmai largidecAtdiametrul
Celemai folositesuntformescdzutdla coroziune.Aliajelepe bazd de dispozitivului.

362

le striateprevdzutecu gant de refluarea

cimentului.

Fig. 9.140.Adaptareadispozitivelarradiculareconvergentenetede
a - distructiecoronardla un molar cu tratamentendodontal;
b - preparareacanaluluiradiculargi a bontuluicoronar;
c - dispozitiveleradicularecimentategi dispozitivulcoronar
din compozitrealizatcu aiutorulunuiconformator;
d - restaurareafinald.

paralelesunt mai retenDispozitivele


tive decAt cele convergente.Stress-ulTn
prinpresiunehidrostaticd,
timpulcimentdrii,
dezvoltddoar formelecare nu sunt prevdzute cu gantde refluare.La acesteaexistd
gi risculsi nu se adaptezecompletin canalulpreparat.
Formeleprevizutecu nervuridistribu-

radicuie stress-ul
egalpe toat5suprafata
care
lardcu carevinein contact.Cimentul
pitrundein nervuriare rol de tampon,
forteloreste
fortele.Distributia
amortizand
maibunddecAtla oricarealttipde dispozi(fig.9.141).
tivprefabricat

radiculareparalelestriate.
Fig.9.141.Adaptareadispozitivelor
a- premolarcu tratamentendodontal;
b - preparareacanaluluiradiculargi a bontuluicoronar;
c - adaptareagi cimentareadispozitivuluiradicular;
d - reconstituireacoronardgi definitivareaformeibontului;
e - restaurareafinald.

363

Adaptareain canaleste relativfacil6.


Spredeosebirede formeleconvergente,
la
formeleparaleleexisti risculperfordriiperetelui,deoarecelreza de canal are vArful
activ.
Indicatiilesunt limitatede morfologia
canalului.La canalelefoarte largi intr-o
singurddirectie(caninsuperiorgi inferior)
retentiaeste minim6,cu varialiimari ale
grosimiicimentului
gi posibilitatea
mobilizdrii dispozitivului.
Diametrul
minim,al dispozitivuluifiindde 0,9 mm la canaleleTnguste, asigurarea
uneilungimiadecvatepoate
sd ducd la subtiereagi chihrla perforarea
perefilor.in figuraurmitoaresunt prezentate etapelecliniceale unei lrestaurdri
cu
paralelstriat,cimentbt.
dispozitiv
Dispozitivele
convergenteautoinfiletate.Se aseamini cu un gurubcu suprafetele convergentespre vArf care-gitaie singur filetein dentind.Se fabricdcu grosimi
gi lungimivariate,din diferitealiaje.
Toate dispozitiveleprefabricateprevdzutecu filetecare se angaieazdin dentind suntmai retentivedecit celecimentate.
Stress-ulprodusTn timpul infiletdriieste
insi mare9i dacdse adaugdulteriorsolicitdrileocluzale,rdddcinase poatefisura9i
ulteriorfractura.Dispozitivele
maiscurteau
gi efect
un grad mai marede convergentd
de ic maipronuntat.
Dintre toate dispozitivelefabricate
acesttip prezintdcel mai marepotentialde
abuz.Pentrua limitaefectulde ic a formei
convergentese recomanddcimentarea
intr-uncanalradicularprepadispozitivului
rat cu un diametrucu ceva mai maredecAt
diametrul
dispozitivului.
Dispozitiveleparalelegi filetate.Dis-

364

pozitivelecu suprafeteparalelegi filetate


suntcelemai retentive.Celemai cunoscute
sunt ,,StarRadixanchor"gi ,,Kureranchor"
(fig.9.142).La primul,dispozitivul
igi creeazd singurfiletulTnpereteledentinar,
Tntimp
ce la sistemulKurerretentivitdtile
se creeazd cu un instrument
actionatmanual,cu o
tehnicdprecisi de curdtirea rumegugului
dentinarpentrua nu apirea fracturi.Spre
deosebirede celelalte,la sistemulKurer
dispozitivul
coronareste atagatde cel radicular. Dupd adaptarealui pe suportul
dentinarse contureazdpAndse obfineforma de bont.Stress-ulla adaptareeste minimla ambeletipuri.Suprafefele
dispozitivului fiind paralele,sarcinilefunc[ionale
sunt
distribuitemai bine decAt la dispozitivele
similarecu suprafefeconvergente.

Fig. 9. 142. Dispozitivcorono-radicularKurer

Indicatiile
sunt conditionate
de retentie gi morfologiaradiculard.Se indici in
situatiileclinicecdnd este necesardo retentiemai mare.De exemplu,la un incisiv
central cAnd rddicina este scurtatd
(rezorbtie,rezectieapicald),gi nu se poate
inseraun dispozitiv
cu lungimeideal5.Diametrulminimla sistemulKurerfiind de

cu canal
1,48 mm indicareala rdddcinile
ingusttrebuielimitatS.
Dispozitiveradiculareconsolidatecu
rdgindcompozitd
Existdsitualiiclinicedeosebitde dificile in care rdddcinaprezinti deteriordri
structuraleextreme,sau dezvoltareimatur5, sau cazurile?ncare gi canalulradicular
sau a fost
a fost cariat,suprainstrumentat
restauratanteriorcu un dispozitivcoronoradicularprea mare. Structurareziduald
este reprezentatide un peretesubtireal
prognostirdddciniicare poatecompromite
reugitda dinteluipe
cul pentruo restaurare

tratamentendodontalin urmitoarelesituape canalulradicularcare nu


fii:obstacole
pentrua asiguraretentia
pot fi Tndepdrtate;
la rotatie;cAnd
sau rezistentd
suplimentard
morfologiaradiculardnu permiteprepararea unuicanaladecvatpentrudispozitiv.
trebuiesd rdin jurul crampoanelor
mAndo zonddentinardde 1 mm pentrua
preveniapariliafisurilorgi fracturilordentinare. Dentinadevitaldfiind foartefragild,
?ngurubarea
crampoanelortrebuie ficuti
(fig.9.144).
cu blAnde[e

termenlung.
au ardtatobtiStudiilede specialitate
nerea unor rezultateclinicedeosebitde
favorabilein cazul utilizdriidispozitivelor
cu rdginicompozite
radiculareconsolidate
Tn restaurarea
structuralda unor dinti ale
foartemari.
cdrorr6ddciniprezintddistructii
AcestsistemimplicdfolosireamateriFig. 9.143. Cele trei tipuri de crampoanegi dimen'
alelorgi tehniciloradezivepentruconsolinare:
siunea ldcaguriIor intradenti
a rddicinilorcu pereli
dareaintraradiculari
mm;
a - crampoanecimentate5-6
din tehnolosub[iri,profitdndde progresele
b - crampoanemen{inuteprin friQiune2-3 mm;
c - crampoaneautolnfiletatezmm
giile restaurative.
in aceastdsituafiedimensiuneainternda structuriiradiculare
restanteeste consolidati cu rdgind care
e+ffi|t
aderd de dentind.Rdginacompoziti mdregte grosimeardddciniimdsurati de la
Imm
suprafa[aexternda acesteiapAndla interlm*
radicularcu canalulradifafa dispozitivului
Urmeazdapoicimentarea
cularconsolidat.
cu ajutorulunuicimentcompozita dispozitivuluiradicularTnspatiulcanalarnou refdcut.
Crampoanelecimentate menlinute Fig. 9.144. Cramponautoinfiletat,cu menlionarea
dimensiuniloroPtime
(fig.9.143),
prin frictiunesau autoinfiletate
se indicdpentrurestaurdriale dinfilorcu

365

Dispozitivulcoronar
adezivuluiimpreuni cu dispozitivele
coroDispozitivul
coronarasigurdformade nare confectionatedin amalgammiregte
retenfiegi rezistenfipentru restaurarea rezistenfa
amalgamului
la fracturi.
finald.
in cazul dispozitivelorprefabricate,
dispozitivulcoronaral acestoraeste conformatdin amalgamde argint,rdginicompozitesaucimentionomerde sticld.
Amalgamulesterelativugorde manipulatgi are o mare rezistenfdla compresiune gi caracteristiciredusede percolare.
Amalgamulprezintide asemeneao rezistenti crescuti la abraziuneastfel ?ncAt
poate ca sd serveascdgi ca restaurare
provizoriedacdesteintArziatiturnarea.Cu
toate acestea,timpul sdu de prizi cAt gi
lipsa de adeziunela structuriledentare
suntdezavantaje.
Degiamalgamul
cu prizd
rapidd(amalgamulcu procentcrescutde
cupru) prezinti o rezisten!5compresivd
suficientde marepentrua permiteprepararea dupd o o16de la inserare,rezistenta
tensoareeste redusi, indiferentde continutulTncupru.Dispozitivele
coronarerelativ subtiriconfeclionate
din amalgamau o
maresusceptibilitate
la fractura.
Datelecu privirela eficacitateaadezivilor dentinarifolositiimpreundcu amalgamul sunt foartevariate.in unelestudii
clinicerecente,Mahlergi colab.(60),nu au
gdsit nici o diferenf5in ceea ce privegte
calitatealegiturilorin cazul amalgamului
folosit cu sau fdrd adeziv, ?n timp ce
Belchergi Stewart(4) au evaluatrestaurdrile din punctde vedereal retentieigi au
descoperitcd un adezivpentruamalgam
este eficace din punct de vedere clinic.
Donaldgi colab. (24), a concluzionatin
urma unui studiude laboratorcd folosirea

Sistemele
de adezivipentruamalgam
se imbundtdtesc,
dar cu toateacestea,ele
nu sunt momentanegalecu sistemelede
adezivipentrucompozite.
RSginacompozitd are o rezistentdmecanicdadecvatd,capacitdtide adeziune,gi o prizdrapidi. Totugi,dezavantajele
sale sunt tendinlaspre
percolaregi o stabilitate
dimensionalisc5zut5. Existdrdginicompozitecu destinatie
special6 pentru realizareadispozitivelor
gi Cavex Clearfil
coronare(Rebilda-Voco
Core-Cavex
HollandBV).
Cimenturile
ionomerde sticld(inclusiv
cele care conlinargint)manifestdo adeziune adevdratdla structuradentar6,o eliberare de fluor,gi un coeficienttermicredus
de expansiune
termicd.Totugilipsainerentd de rezistentdmecanicd,precumgi fragilitateasunt dezavantajesemnificative.
Materialele restaurativerecent introdusepe
bazi de cimentionomerde sticlSarmatcu
argintsunt ugorde aplicat,ugorde manevrat, gi rezistentela contaminarea
cu salivd; cu toate acestea,ele sunt mai putin
rezistentedecAtrSginacompoziti gi manifestd o rezistentd mecanici inadecvati
pentrusituatiile
de solicitgre.
Dispozitiveleprefabricateprezintdla
extremitateacoronarddiversesistemeretentive.Suplimentar
se pot crearetentivitSli
in tesuturilerestante,se pot fixa crampoane Tn dentind.Cu cAt distruc[iacoronard
estemai marecu atAtdevinemai necesard
retenfiaauxiliard(fig.9.145a).
CAndse folosegteamalgamulde argint,se adapteazdTnjuruldinteluio matri-

ce circularegi se condenseazd
amalgamul
astfelTncAtsd fie cAt mai bine adaptatla
retentivitililedispozitivului.
in gedinlaurmdtoarese prepardreconstituirea
urmdrind
aceleagiprincipiibiomecanice
ca la un bont
dentar(fig.9.145b). Pentrucompozitese
folosescconformatoaredin celuloid,de
formd adecvatd.Este foarte importantca
dispozitivelegi crampoaneleprefabricate
sd fie in aga fel plasateincdt sd poatd fi
cuprinseTnmasade amalgamsau rSgind
compozitd.Dispozitivulcoronarspuneam
cd se mai poate realizagi cu ajutorulcimenturilor
ionomerede sticld.

Nb
Fig. 9.145.Dispozitivecoronareconfectionatedin
compozit,respectivamalgam:
a - dispozitivcoronardin compozit,retenlia fiind
realizatdcu ajutorulunui dispazitivradicularprefabricatgi a doud crampoane;
b - reconstituirecu crampoanegi amalgamde argint finalizatdcu coroandde lnveliga unui molar cu
tratamentendodontal

DISPOZITIVE
CORONO. RADICU.
LARETURNATE
Restaurarea
unui dinte cu tratament
endodontalse poaterealizaprin adaptarea
unei coroanede inveligpe un dispozitiv
corono-radicular
turnat.Indicaliile
se refere

at6t la dinlii monoradiculari


cAt gi la pluriradiculari,cele mai bune rezultateobtindndu-sela dintiicu canaleovoidalegi la
dinliicu canalelargicare pot fi amprentate
cu ugurinfagi dispozitivulradicularturnat
esteputernic.
Fazelecliniceale restaurdriicu dispozitivcorono-radicular
turnat gi coroane
de invelig:
1. pregitireadintelui.
pentrudispozitiv(sau
2. amprentarea
confecfionarea
directda machetei).
3. adaptareagi cimentareadispozitivuluicorono-radicular.
pentrucoroanade in4. amprentarea
velig.
5. adaptareagi cimentareacoroanei
de invelig.
Pregdtireadintelui
Se prepardun bont adecvatrestaurSrii finale,perefiiaxiali fiind glefuiticu un
instrumentdiamantatefilatcu vArf rotunjit
(fig.s.146a).
Urmeazdexereza,cu o frezdglobulard, a tesuturilor
cariategi indepdrtarea
vechilor restaurdri.Jesuturilecoronarerestantevor fi evaluatepentruca cele sindtoase sd fie incorporateTn restaurare.Nu
se face o amputarecoronard.Se Tndepdrteazd doar perefiisub[iri9i tesuturilesubminate(fig.9.146
b).
Apoi se prepari canalul radicular,
conform tehnicii descrise anterior (fig.
9.147a\.
DupSterminareaconformeriicanalului
cu o frezdcilindro-conicd
din carbid-tungsten
se creeazdun ldcag?nzonain careperetele
dentinar
estecel maivoluminos.
Dimensiuni-

coronogi 4mm tarein cursuladaptdriidispozitivului


le ldcagului
suntde 1mmadAncime
(fig.9.147b).
lungime,de-a lungul pereteluicanalului. radicular
gi de orienAcestldcagare rol antirotalional

ab
Fig.9.146.Etape aleprepartriibontuluicoronarin vederea
realizdriiunui dispozitivcorono-radicularturnat:
a- preparareapere{iloraxiali ai bontuluicoronar;
b - preparareasuprafe{eibontuluicoronar

Fig. 9.147.Etapeale prepartrii canaluluiradiculargi bontuluieoronarln vederea


realizdriiunui dispozitivcorono-radicularturnat:
*
a preparareacanaluluiradieularcu frezede forat Peeso;
b - prepararealdcaguluiantirotational;
c - preparareaeontrabizouluicu rol in lncercuireade protejarea perefilorcoronariai canalului

in
diamantat
in final,cu un instrument
formd de flacdrd se glefuiegteun bizou
externe
larg,circular,la nivelulsuprafetelor
ocluzale(fig. 9.147 c). Se asigurdastfel
spatiupentruo coleretdmetalicdce va inocluzalda prepardrii.
cercuicircumferinla

Rolulcolereteieste de a prevenifracturile
dentinarein cursulcimentdrii9i mai tArziu
actiuniide ic a dispozitivului.
opunandu-se
se toarDispozitivul
corono-radicular
ni din aliajenobilegi crom-cobalt.
pentruexecutareadisAmprentarea,

pozitivuluise face prin tehniciindirectegi


tehnici directe: modelareamacheteidin
acrilatautopolimerizabil
saudin ceard.
Amprentareacanaluluiradicularse
poateoblinecu:
a) RA, masd termoplasticd
sau ceard
(vezitehnica
rezultAnd
o amprentd-machet6
semidirecti)pestecarese construiegte
macheta'DCtot ?ncavitateabucaldsau se ia o
(vezitehnicicombinate)
supraamprentd
b) elastomerde sintezdutilizAndca
suport o tije metalici (vezi tehnica
indirectd)
Urmeazd adaptarea si cimentarea
pt. coroanade invelig,
DCR,amprentarea
gicimentarea
adaptarea
coroaneide invelig
Tehnici alternative de executare a
d ispozitivuluicorono-radicular
pentrucoDispozitiv
corono-radicular

Fig. 9, | 48. Dispozitivcorono-radicular


pentru o coroandintegralceramid

procesului
Extinderea
cariossub nivelul cresteigingivale.Pereteledentinar
poateprezenta
unelediscontinuitdti
datoritd evolutieiprocesului
carios(maialesin
zoneleproximale)
sauin urmaunorfracturi

roanaintegralceramicd.
prepardriiconste ?n
Particularitatea
faptulcd suprafa[ade sectiunecoronardse
prepardca un pragcircularTnjuruldispozitivuluicoronar.Fa[dde dinliivitaliprezintd
avantajulunuipragmailarg,carepermiteo
grosimemai mare pentru ceramici (fig.
e.148).
Prepararea
canaluluiradicularla dinti
cu rezecfieapicalS.CAndrddScinadintelui
estemaiscurti decAtin modnormal,situadupd rezecliaapicalS,se va
fie TntAlnitd
pdstracAt mai mult posibildin structurile
in felulacestadispozitivul
coronare.
radicular va fi formatpartialdin dentind,in rest
din metal.Raportuldintrelungimeadispozitivuluiradiculargi indl[imeacoroaneise
(fig.9.149).
va echilibra

Fig. 9.149.Modificarearaporturilordintre
porliuniIe intratisuIare (a) gi extratisuIare (b)
ale dispozitivuIui corono-radicuIar

(maifrecventpalatinalla incisiviisuperiori).
in astfel de situalii se practicd gingivoplastiapentrua evidentiamarginearadiculard gi se modificdconturuldispozitivului
corono-radicular.
Coroanade inveli$se va

sprijinipe un pragmetalic.Se va acordao


deosebitdaten[ielustruiriimetaluluiin con(fig.9.150).in
tact cu margineagingivalS
situatiaclinicdin care rdddcinarestantd
prezinti marginisituatesubgingivalpe o
suprafatd'maimare se va confeclionaun
cu coleretdmedispozitivcorono-radicular
talicd circulardgi prag pentru adaptarea
coroahei. Acest tip de constructie se
aseamdndcu coroanade substitutie.

Realiniereacoronard a dintilor Tn
malpozifie.
Dintifrontalicare nu sunt alinivestibularizati)
ali in arcadd(palatinizati,
9i
care,din cauzavArsteinu mai beneficiazd
de tratamentortodonticpot fi realiniatiTn
porliunealor coronardcu ajutoruldispozitivelor
corono-radiculare. ModificAnd
radiculargi cel
angulatiadintredispozitivul
coronar(pAni la 300)coroanade inveligva
restabili
estetica(fig.9.1519i fig.9.152).

Fig. 9. 150.Modificareaconturuluidispozitivului corono-radicularin funQiede evolulia


procesuluicarios

asoDispozitivecorono-radiculare
ciatesupraprotezirii
se indicimenliin edentalii
subtotale
pentrua oferiun
restante
nerearddicinilor
protezeitotale(partiale).
sprijinparodontal
astfelretentiagi stabilitaSeTmbundtSlegte
crestei.
rezorbfia
tea protezeigi se TntArzie
Retentia
capeimetalicecareacoperdboncu ajutorulunui
se realizeazd
tul radicufar
radicular
caretrebuiesd aibi 3-4
dispozitiv
mmlungime.

370

Fig. 9.151.Schimbareaaxeicoronare
cu ajutoruldispozitivuluicorono-radicular

Daci se previd mijloaceaditionale


radiculartrebuiesd
de reten[ie,dispozitivul
fie mai lung.Marginile
capeimetalicevor fi
grosimeacapei
la nivelulcresteimarginale,
va fi de 1mm,pentrua asigurarezisten[i,
la 2 mm
iar por[iunea
cea mai proeminentd
de nivelul crestei marginalea gingiei.
Aceste microprotezepot fi folositesolitar
sau ca elementde agregarea barelor
Dolder.

Fiq.9.152.Modificareaaxeicoronarepoatefi
realizatdla mulli dinli

RESTAURAREA
DINTILOR
LATERALI
Dispozitivul
corono-radicular
turnateste
indicatgi la restaurarea
din[ilorlaterali.Tehnica nu diferd principialde cea folositdla
dinfii frontali.Pentrurealizarearetentieise
vor aveain vederecalitateagi cantitateade
rdfesutdur coronarrestantgi configuratia
dicinilor.
Dispozitivul
corono-radicular
are indicatiemajordin situatiileclinicecdndniciun
cuspidnu este sustinutde dentini sinritoasdgi rdddcinileoferi conditiimorfologice pentruagregarefiind metodade eleclie
in cazulrdddcinilor
foarteconicegi a celor
care au pe sectiunetransversaldo formi
oval5.
in celelaltecazurise indicdin func[ie
de situa[iaclinicdun dispozitivcoronardin
amalgam,compozitsau cimentionomerde
sticldgi retentiecu crampoane
sau dispozigi dispozitiv
tiv radicularprefabricat
coronar
din amalgam, compozit sau ciment

371

penFig. 9. 153. Dispozitivecorono-radiculare


tru supraprotezare.
a - capa de protecliea bontuluicu retenlie
intraradiculad.
b - conformareaporliunii coronarenecesitd
retenlieradicuIard suplimentard

ionomerde sticld.
Este importantsd se inteleagi avantajele unui dispozitivcorono-radicular
turnat pentrua puteainfelegelimitdriledispozitivuluiradicularprefabricat
in diferitesitula dinfiipluriradiculari.
atiireferitoare
Dispozitivul
radicularturnat este bine
adaptatgi el necesitdnumaio reducereminimda structuriiradiculare.
La niveluldinlilor
pluriradiculari
rdddcinacea maivoluminoasd
va fi folositdpentruagregareadispozitivului
radicularcare va asiguraretenfiegi doar la
nevoieva fi folositdincd o rdddcindpentru
agregareaunuidispozitivmai scurtcare va
avearol principalde stabilizare
9i orientarea
(fig.9.154).
axuluideinsertie
Datoritiformeiovalea unorrdddcini,
dispozitivulradicularturnatva rezistafor[elor de rota[ie.Aceasti abilitatea unuisingur dispozitivradicularde a rezistafortelor
de rotatie diminueazdnecesitateade a
preparamai multecanalepentrudispozitivele radiculareaditionale,reducAndastfel

radiculare tentia gi stabilitateaadecvatd, plasarea


riscul perfordrilor.Dispozitivele
radiculareadi[ionalenu va
nu intdresc structuradentard restantS,ci dispozitivelor
ele furnizeazlin specialretenfiegi stabili- maiserviniciunuiscop.
tate dispozitivului
coronar.Dacdun singur
dispozitivradicularlurnatpoatefurnizare-

turnateconfeclionatela
Fig.9.154.Dispozitivecorono-radiculare
nivelulunor dinli laterali:
a-premolar maxilar;b- molarmaxilar

La molarii superiori, rdddcina


palatinald
oferdmaximumde retenlie,iar la
molariiinferiorirdddcinadistald.
in cazurilein care rddicinile sunt
scurte,subtiri,sau in cazulcoroanelorcliradiculanice lungi,plasareadispozitivelor
poatefi necesardpentrurealire adifionale
zarca unei reten[iiadecvate.Se prepard
de 0,6-0,7
ldcaguridentinarede adAncime
in acesmm, paralelecu canalulradicular.
te canalese adapteaziconuridin plasticAi
se executdmachetadin acrilatautopolimerizabildupd metodadescrisi anteriorla
monoradiculari.
Restaurareafinali
din carea fost
Indiferent
de materialul
(amalgam,compozitsau metal
reconstituit
coronartrebuiesi ofere
turnat),dispozitivul
la
retentiegi stabilitate
coroaneide Tnvelig,

coroFig.9.155.ProteQialesuturilor
nare restanteprin incercuirecu mar'
ginile coroaneide invelig

lui trefel ca un bontdentar.Conformarea


buie
sd
corespundi principiilor
a unuibont.
de preparare
biomecanice
Coroanade inveligtrebuiesd protejeze structuriledentare restante,sd refacd
la mentinefunctiaocluzal5gi sd contribuie
marrea stdriide s6ndtatea parodontiului
ginal. De o deosebiti importanldpentru
protejarea infrastructurii dinte-dispozitiv
corono-radicular
este raportuldintremarginilecoroaneigi zonaterminald:
- marginilecoroaneitrebuiesd se adapteze pe fesuturidentare,apicalde jonctiucgronar;
neadintredintegi dispozitivul
- coleretametalici,cu rol de Tncercuire,
trebuiesd depigeascdcu 2mm joncliunea
pentru a prevenifractura
dinte-restaurare
dintelui.

372

PREPARAREA
DINTILORPENTRU

RESTAURAnT
esrerrcE PRIN
PLACARECU FATETE
Primelerestaurdriesteticecu ajutorul
faletelorplacatepe dinlii naturaliau fost
realizate?nanii 1930de cdtre mediculstomatologCharlesPincusdin California.
El a
fost confruntatcu problemaaspectuluidinlilorgi cavitdtiibucalela actoriidecinema.
Pincusa intelesfoartebineimportansmile" ca parte inteta unui ,,Hollywood
grantda imaginii9i personalitdtii
individului.
AstfefavAndin vederenecesitatearealizdrii unei restauririesteticetemporarepentru
actoriicare nu au dorit sd li se glefuiascd
dintii pentrucoroanede invelig,Pincusa
creato alternativd.Faletesubtiridin portelan ars, care au fost menfinuteprovizoriu
pe dinti,cu pulberiadezive,cAttimp actorii
erau?ntatacamereide filmare.
Acestefatete reprezentauo variantd
viabildpentruactoriila caresurAsultrebuia
schimbatpe timpulfilmdrii.Rezistenlaera
redus6,iar tehnologia
fixirii permanente
la
structurile
dentarelipsea.
Artaplacdriidintilora progresat
in decursula cAtorvadeceniipAnds-a ajunsla
gi tehnicileactuale,
conceptele,
materialele
carepotfi impdrtitein doudcategorii:
1. fatete confecfionate
direct din r5ginicompozite;
2. fafeteconfecfionate
indirect,prefabricatesau Tnlaborator,din rdginiacrilice,
r6ginicompozite
saudin porfelan.
Fateteconfectionatedirect
Cercetdrile
lui Buonocore
cu privirela
gravajulacid al smallului(1955)Tmpreund
cu celeale lui Bowen,careau dus la reali-

373

zareardginilorcompozite,au creattehnologialeg6riidirectea rSginiicompozitede


dintelegravatacid.
Abia in anii 1970practicaplacdriidirectea RDCa inceputsd cAgtigein popularitate.
Introducerea
RDC
fotopolimerizabile,
la mijloculanilor1970,a
oferitclinicianului
maimulti flexibilitate.
Rdginilecompozitefotopolimerizabile
au inlocuitpe cele autopolimerizabile,
fiind
preferatepentrurestaurdriesteticedin zona frontald.
Placareadirectdcu RDC s-a dovedit
a fi avantajoasd,
dar instabilitatea
cromatic5, rezistenfasc6zuti la uzurdgi absenfa
fluorescentei
naturaleau stimulatcercetirile pentrua gdsimaterialemaibune.
Fateteconlectionateindirecl
ldeearestauririidintilorin scopuriesteticea fost din ce in ce mai acceptatide
cdtre stomatologipe mdsurdce au apdrut
noi tehnici gi materialepentru restaurdri
estetice.
Avantajulinerental faletelorconfectionatein laboratoreste acurate[eamorfologicdconferitdde modelajul
inafaracavitdtii
bucale,scutindclinicianul
de solicitdriartistice cerutede metodadirecti.
Fateteleconfectionate
in laboratordin
rdginiacrilicegi rSginicompozite,prezintd
suprafetenetede,capacitatebundde mascare gi necesitdfinisarefoarteredus6,dacd au fost executatecorect.Totugi,aspectul lor estetic,rezistentagi longevitatea
sunt depSgitede citre fateteledin ceramic6.

avut ca rezultato legdturdchimicdcare a


Fatetedin ceramici
legituramecanicddintreporteCeramicaglazuratdestede multfolo- Tmbundtdlit
fiind unuldin cele mai lan gi rdginacompoziti.
sitd in stomatologie
materiale.Este
esteticegi biocompatibile
depdgitddoarde smaltulinsugi.
Preparareadintelui in vederea regi rezistentala colorarea
Abraziunea
ceptirii unei fafete
fiindbine
maselorceramicesuntexcelente,
Forma prepara[ieidepindein mare
toleratede fesutulgingival.
culoriigi se reflectd
fatetelordin portelanca mdsurdde modificdrile
Introducerea
zonelorproximalegi
restaurdriesteticepermanentea marcat mai alesin localizarea
progresulobfinutin urmaa mai multde 30 de colet.
Zonastaticdde vizibilitatese referdla
de ani de cercetdriin domeniulgravirii
a dintelui,inclugi tehniciloresteticede toati suprafatavestibulard
acide,bonding-ului
zAndzonagingivaldgi ambrazuravestiburestaurare.
lard.AceastdzondestevizibildcAndlumina
gi perspectivaclinicieste corespunzdtoare
staticdde vizibilitaanuluiesteoptim6.Zona
te este evidenti cAndpacientulse gdsegte
este corespunzdtoare
in scaun,iluminarea
gi buzelesuntcompletretractate.Ea se dede zonadinamicdde
osebegtesemnificativ
vizibilitate
dincursulfunctieinormale.
Zona dinamici de vizibilitatea ambrazuriivestibularedepinde?n parte de
perspectiva
Ea esteinfluenobservatorului.
Fig.9.156.DupdR. Abulius,2004
invecinate.Bu[ati de umbrelestructurilor
Pe la mijloculanilor1980cercetarea za, conturuldintilorinvecinaligi pozi[ialor,
s-a focalizatspre dezvoltareafatetelorde arhitecturagingivali precumgi controlul,
portelangi tehnica folosiriilor. Esen[ial culoareagi pozitia dinteluiimplicatsunt
pentru fixarea fafetelordin portelaneste factorice trebuieavutiin vedere.
a treimii
capacitateaacestuiade a fi gravatacid 9i
Zonadinamicdde vizibilitate
Legituratrebuie gingivaledepindede pozitiabuzeiin timpul
legatde riginacompozitd.
ten- zAmbetului
sd prezinterezistenlimarela solicitdri
maxim(liniasurAsului).
sionale.
Prepararea
dinlilorse facediferentiat,
lui Simonsen9i Calamia in functiede modificdrile
Cercetdrile
cromatice.
(1984)au relevatcd tratareaporfelanului
gravatacidcu un agentsilanicde cuplarea

374

."v'*
t',
q

::r:.-t-rt:;

f
t
. 'l .'!:, ,J
A,

il

taurdriiin urmaoboseliipe termenlunga


rdginiicompozite.
Se realizeazdganturide orientarela
nivelulmarginiiincizalecu ajutorulunui
instrument
cilindric(fig.9.159a
diamantat
9i b).
Fi7.9.158.DupdR.Abulius,2044

Modificiri cromaticeminore
ReducePrepararea
marginiiincizale.
reamarginii
incizale
in modidealtrebuiesd
Ca
asigureo grosimede 1 mm ceramicii.
verticald
urmare,atuncicAnddimensiunea
finaleva fi cu 0,5 mm mai luna restaurdrii
glefuirea
ga decAta dintelui,
a
reduc[ionald
va fi doarde 0,5mm.
marginii
incizale
CAnddintelese doregtea fi alungitcu
incizalS
1 mm,se va rotunjidoarmarginea
gi se va creao linieterminald.
Formade cap-la-cap
a linieiterminale
asigurSgrosimeasuficientdceramiciila
restamargini,pentrua prevenifracturarea
urdrii.Liniaterminaldva fi ugorinclinatd
spre gingival(la aproximativ750 fa[d de
in acest fel cregte
suprafa[avestibular5).
vestibulard
a resrezistentala deplasarea

375

Fig.9.159.Etapeale prepardriidinteluipentru
realizareaunei falete din ceramicd:
a - aspectvestibularal ganlurilorde orientare
incizale;b - aspectproximalal gan[urilorde orientare incizale

suntunitefolo$an[urilede orientare
pentru
cilindric
diamantat
sindinstrumentul
a stabilipozitiafinalSa marginii.
Dupa o preparareideali, conturul
privinddinsprefatavestiincizalal dintelui,
bulard,trebuiesd fie identiccu conturul

incizalal viitoareirestaurdri,minus 1 mm
ce s-a glefuit.Se asiguri astfelo grosime
egalSporfelanului.
Muchiileincizaletrebuie
rotunjitepentrua reducestress-ulinternal
restaurdrii.
Preparareareductionaldvestibular5.
O glefuirede aproximativ
0,5-0,7mm este
pentrucei mai multidintimaxilari
suficientd
gi 0,3 mm pentrudinti mai mici,cum ar fi
incisiviimandibulari.
Se impunesi existeo
grosimecorespunzdtoare
a smaltului.Grosimea insuficientd
a smal[uluidin treimea
gingivalaa dinteluipoate sd necesiteo
prepararemai conservativd
a acestuia.
Uneorieste necesardpreparareagi in
in
dentind.in astfelde situalii,prepararea
dentindva fi sub 50% din suprafalatotald.
LiniaterminalSin intregimetrebuiesd se
situezein smalf, pentrua nu apare problemela fixare.

Fig.9.160.Etapealeprepardriidinteluipentrurealizareauneifaletedin po$elan:a-ganluride orientare realizatepe suprafalavestibulard;b-aspect


proximal al ganlurilorde orientarevestibulare

vesla nivelulsuprafetei
Se traseazd
ganturi
unui
tibulare
deorientare
cu ajutorul
(fig.9.160a
instrument
diamantat
cilindric
eib).
vestibulare
sunt
de orientare
$an[urile

376

apoi unitepentrua realizao reducereuniformdla nivelulsuprafe[ei


vestibulare.
Preparareala nivelul suprafefei
proximale
Liniaterminaldproximaldse preferd
sd fie sub formi de chanfrein,cu exceptia
situa[ieide diastemS,cAndva aveaformd
de pand.
Zonade contactproximal.CAnddiferentade culoareintre dintelecare este situat distalde prepararegi restaurareeste
minimd,liniaterminaldproximald
Tnchanfreinva fi plasatdugorvestibular(cca.0,2
mm)de zonelede contactale dintiloradiacentipentruurmdtoarele
ratiuni:
- controluladaptdriimarginalein taza
de probdse facemaiugor;
- accesulpentrufinisareestemai ugor;
- accesulpentruigienizareeste mai
facil(marginile
se gdsescin zonede autocurdfire);
- evaluarea integritdtiimarginale,Tn
lazade controlperiodic,se facecu ugurinfd.
Dezavantajul
cel mai mare al acestui
design este posibilitateaunei eventuale
colordria interfetei
dinte-restaurare.
JinAnd
zona dicont de factoriicare influen[eazd
namici de vizibilitate,acest risc poate fi
neglijabil.
Zonade sub punctulde contact.Este
o zond care nu este vizibilScAnddintele
este privit dinsprefala vestibulardgi de
aceea adesea este preparatdinsuficient
sau deloc. Din pozitiaoblicddevineTnsi
vizibifdgi impuneprepararea
acesteizone.
lmportanta
zoneise amplificdcAndrestaurarea finald se deosebegtecromatic de
structuradentardnepreparatd.

Preparareala nivelullinieiterminale
gingivale.in toate cazurilese preferi terminatia in chanfrein.Liniile terminale
supragingivale
oferd aceleagiavantajeca
gi liniileterminaleproximalecare se termind vestibularfald de zonelede contact.in
plus,amprentarea
estemai facildcAndzona terminaldestesituatdsupragingival
deAlt avantajal
cAtintr-opozitiesubgingivale.
prepardriisupragingivale
este probabilitatea ca in zonaterminaldmarginearestaurdriisi se gdseascdTnsmalt.
Dezavantajulmajor al terminatiei
supragingivaleeste vizualizareamarginii
restaurdriiTn caz de colordri ulterioare.
Drepturmare,marginilesupragingivale
se
limiteazdca indicafiela situatiileclinice
cAndliniasurAsului
estecoborata.

Fig. 9.161.Dintelepreparatpentruaplicareaunei
fa[etedin ceramicS:
a - aspect vestibularal prepardriifinalizate;
b - aspectproximalal prepardii finalizate

Modificiri cromaticemajore
in linii mari, preparafiaeste similard
cu cea prezentatdpentrumodificdrilecromaticeminore.Existdinsd gi uneledeoseprepardriiinterproximale,
in
biri:extinderea
zonade contact,pAndla jumdtatedin profunzimeaambrazu
rii vestibulare;
- liniaterminaldgingivaldse poateextinde1 mm in gan{ulgingival,tdrd a prejudiciainsd ldfimeabiologicd;
- se admitgi terminaliisupragingivale,
permite;
dacdliniasurdsului
glefuiriisuprafefeives- profunzimea
tibularepoatefi crescutdla 0,7 mm, dacd
grosimeasmaltuluipermite. Se asiguri
astfelo grosimemai mareportelanului
sau
se pot aplicalacuride distanfareoblinAnd
astfelspafiipentruun cimentopac.
Tehnicianul
dentarconfecfion
eazdfatetelepe bazaunuimodelde lucru.Cel mai
frecventpe un model refractar.(Existdo
multitudine
El urmdregde alte posibilitdti).
te sd reproducdindicatiilemedicului,mai
alesin ce privegteculoareagi individualizarea restaurdrii.
Fateta de placarese adapteazdpe
dinte.in cazulcAndcorespunde
se fixeazd
la dinteprincolaj.

Placareacu fatete indirectedin


rigini compozite
Spre deosebirede fatetele directe,
CAndtoatesuprafaladentardvestibumargi- care depindde indemdnareaclinicianului,
lardestevizibildin cursulsurAsului,
de cdneagingivaldva fi plasatd0,1 mmin ganlul fateteleindirectesunt confecfionate
gingival.CAndse sconteazdpe o retractie tre un tehnicianinstruit.Adaptarealor pe
gingivalS,
marginilevor fi plasatechiarmai dintese facecu ugurintS.
Metodade confectionarea fateteifiTnprofunzime,
cu conditiasd nu se afecteind indirectS,
?n primagedintdse prepard
ze lStimeabiologicda ganluluigingival.

377

in a douagedindintelegi se amprenteazd,
[d se fixeazdgi finiseazd.
Tehnica de placare poate fi extraamelardsau intraamelarS.
Dacdse folosegtetehnicaplacdriila
mai putin invazivS,
suprafata'smaltului,
existd riscul ca dintele sd devind
supraconturat.
Tehnicaintraamelard
estesimilardcu
cea folositi la fateteledin porfelan.Profunzimea prepardriieste aproximativechivalenti cu jumdtatedin grosimeasmaltului:
0,5-0,6 mm in jumdtateaincizaldgi 0,20,3 mmin zonagingivala.
La margineaprepardrii
se creeazdun
chanfreinmoderat.
lnterproximalpreparareadepdgegte
fata vestibulari, dar se men{ineTn zona
vestibularda arieide contact.
MargineagingivalSse mentinela nivelulcresteigingieilibere.Se evitdextensia subgingivald
a prepardrii.
lncizalprepararease limiteazdlatala
vestibularda marginiiincizalegi niciodatd
nu se termindTnvreozoni supusdfunctiei
ocluzale.
realizarea
modeluluide
Amprentarea,
lucrucu bontmobil,cimentarea
9i finisarea
se aseamindcu cele de la fatetede po(elan. Uneleparticularitdti
sunt legatede r5ginacompozitS.
Rezistentala solicitSritensionalea
legdturiismalt-rigindcompoziti este de
psi (140-192kg/cm2),
in timp
2.OAO-2.750
ce la fafetaindirectddin rSgindcompozitd
legdturarezistd doar la '1390-1480psi
(97-103kg/cm2).
Datelede mai sus explicdo seriede
egecuri.in acelagitimp limiteazdfolosirea

378

fatetelorindirectedin rSginicompozitela
zonelecare nu suntsupusela forfefunctionalesemnificative,
care ar puteadesprinde sau fracturarestaurarea.
Faletelede portelangravateacid gi
silanizaterezistdla solicitdritensionalela
valoriapropiatede cele ale smal[ului.Astfel, placareacu fatete din portelangravat
acid asigurdo retentiesuperioari fatd de
placareacu fateteindirectedin rdginicompozite.
Mecanismul
de legdturda fateteidin
rigind compozitdse considerda fi o combinare de adeziunechimicd gi retentie
micromecanicS.
Polimerizarea
Tn laboratoreste semnificativimbundtdfitdfald de cea din cabinet. lmplicit,poten[ialul
de a stabililegdturi
puterniceintre faletd gi cimentuldiacrilic
este diminuat.Legdturade interfati este
mai multmicromecanic5.
Potenlialul
de a stabililegdturichimice se reduceTntimp.Se indicdcimentarea
faletei indirecteimediatdupi confectionareaei.
Prelulde cost al faleteidin RDGeste
la jumdtateacelui din portelan.Economia
aparedoar pe termenlung,fatetadin rdgini avAndo via{dmai scurt5.
Placdrilecu fafeteindirectedin RDC
pot fi ugor reparatein cabinet cu rdgini
fotopolimerizabile.
Ele pot fi ?nlocuitecu
multmaiugordecAtceledin ceramicd.

ganturile
de ghidaj
unorfrezede Tnfundare;
obfinutevor fi simetricegi vor aveao profunzimelimitatdin aceastdzanddeoarece
existdtendin[acalreza sd agafegi sd aluvestibulare,
necein gantin timpulreducerii
accentuAndastfelgantul.Variantaalternade ghidaj
tivi este realizareaunor ,,gropite"
preparatepe suprafatadinteluiutiliz6ndo
trezd sfericdde infundarecu diametrulde
1mm,pAndla jumdtatedin diametrulsdu.
Reducereasuprafeteitrebuiesd imite curburanaturalda dintelui,sd furnizezeo grosime uniformda stratuluide ceramicdpe
toatdsuprafafadinteluipreparat,deci va fi
in cel pufindoudplanuri.
CAnd dintele implicateste puternic
colorat,se va incercao reduceremai acposicentuatd pentrua oferitehnicianului
bilitateade a masca acest defect tdrh a
supraconturadintele.Acest lucru va avea
evidentdezavantaje,cum ar fi extinderea
preparafieiTn dentindodatd cu cregterea
profunzim
ii reducerii
dentare.
Nattarass9i colab.au demonstratcd
gi
gi ?n cazul practicienilor
experimentati
chiara unuicontrolatental instrumentelor
tiietoareexistdo tendinfdca dentinasd fie
Profunzimeaprepariri i
Estede doritca limiteleprepaririisd expusdin regiunilecervicalegi proximale
atuncicAndsmaltuleste
rdmAniin smal[,deci este importantcon- ale preparaliilor,
preparatiei.
Gro- sublire.Trebuiesd avem in vedereacest
trolulatental profunzimii
simea smalluluivariazdde la marginea lucru atuncicAnddecidemtipul agentului
incizalila margineacervicald,prinurmare, de colarece va fi utilizatin plasareafatetei.
prepardrii
profunzimea
va trebuisd varieze
Reducereamarginiiincizale
pe lungimeadinteluigi sd evite(pe cAtpoce se va lua
O decizieimportantS,
sibil) expunerea dentinei. Profunzimea
preparatiei
variazdde la 0,4mmla nivelul inainteainceperiiprepardrii,este dacd se
marginiiincizale,la 0,7mmla nivelulpdrtii va reducesau nu margineaincizalda dina dintelui.O tehnicdde telui. Existd descriseTn literaturi patru
mai voluminoase
presupuneutilizarea
realizareimbundtdtitd

ETAPECLINICO.TEHNOLOGICE
A FATETELOR
DE REALIZARE
Un elementcheiepentru asigurarea
fateteloresteindepdrtasuccesului
utilizdrii
rea cu atentiecontrolatia lesutuluidentar,
atAt cAt este necedar corespunzdtoare(
prepardrii
dintilorsunt:
sar).Obiectivele
unuispaliu?ncaretehnicia- Realizarea
nul si poatd modela faleta fird
rareadintelui;
supracontu
finalecaresd
uneipreparatii
- Realizarea
fie neteddgi care nu are unghiurileinterne ascutitece ar oferi o concentrare
a ariilorde stressTnrestauratie;
- Menlinereapreparatieiin smalt pe cAt
posibil;
- Trasareaunei liniifinalepe care tehnicianulsd poatdlucra.
Esteposibilca preparareapentrufatete sd se facd fdrd anestezielocald.Toutilitugi,experientaclinicddemonstreazd
tateaacesteiain cazulplasdriisubgingivale
a denaccidentald
expunerea
a marginilor,
de la spray-ulde
tineigi senzafianepldcutd
apdgi de la aspirator.

379

modelede bazdpentrupreparareamarginii
(fig.9.162).
incizale

Fig. 9. | 62. Patru tipuride prepart ri incizalepentru talete:


a) fereastrd,
b) pand,
c) cu fnclinare,
d) supraacoperireincizald

. Fereastri (,,windows"),
in care fateta este aproapede mar-ginea
incizali dar
nu o depigegte.Acesttip de preparareare
avantajulcd pistreazd smaltul natural la
nivelulmarginiiincizale,dar are dezavantajul ca acestsmalteste redusin grosimein
urma preparirii.De asemenea,marginea
fateteiva devenivizibilddacd va apare o
abraziea marginiiincizale,iar materialul
de
lipitpoatefi dificildemascatla nivelincizal.
'.
Pani (,,feather"),
in care fateta se
intindepAnd!a nivelulmarginiiincizaledar
aceastanu este redusd.Are avantajulcd
naturaleste menlinutd,dar
directia-dintelui

faleta este posibils5 fie fragildla nivelul


marginiiincizalegi poateti cauzaaparitiei
fortelorde desprindere
in timpul migcdrii
de protruzie.
. Cu inclinare (,,bevel"),
Tncare inclinareavestibulo-palatinald
se prepardpeste
tntreaga l5time a marginii incizale,
obtindndu-se
astfelgi o reducerea acesteia. Tehnicaoferdun controlmai bun a 6steticiiincizale9i un ldcagpozitivin timpul
insertieisi lipiriifaletei.Margineanu este
Tntr-opozitiece o va supunela forteledirecte de forfecare,mai putin Tn protruzie.

mediculare un controlmai redusasupra


Totugi,acest mod de preparareimplicdo
esteticiimarginiiincizaleprin aceasteprereduceremaiamplda tesutuluidentar.
.
parare.Nordbogi colab.nu raporteazinici
incizali
Supraacoperirea
la trei ani Tncazul
(,,overlap"),
in care margineaincizaldeste un egecde desprindere
redusdgi apoi prepararease extindegi pe fatetelorplasatepe prepardriletip pand 9i
a dinteluide 0,3fala palatinalda dintelui.Acestaoferd un la o reducerevestibulard
l5cag pozitivpentru lipire degi implicdo 0,5mm.
Unii autorinu recomanddprepararea
prepararemai marea dintelui.Acestmod
de preparareva modificatraiectoriade in- in fereastrddeoareceeste foartedificilde
se(ie a fateteice va fi pozitionatdmai mult mascatliniade terminareincizalda prepadecAtvestibu- ratiei.AtAtavremecAt aceasti metoddde
din direcfievestibulo-incizald
lard.Se va lucracu grijapentrua ne asigu- restaurareeste utilizatdpentrua imbunSunuidera cd nu se va producenicio abaterede la tdti aspectuldintilor,introducerea
traiectoriade inse(ie dorit5.Poatesd fie fect esteticar fi neadecvatd.Dacd se donecesarsd se roteascdfatetain lScagast- regtepreparareamarginiiincizale,aceasta
fel ?ncAt sd se plaseze intAi marginea se va reducecu 0,5-0,75mm pentru a
incizald,apoise rotegtemargineacervicald permiteo rezistentiadecvatda marginii
incizale, fdrd a se alungidintele.$anturile
pentrua fi pozitionat5.
pe baza de ghidajpot fi utilizatepentrua controla
Existdpulinedatedisponibile
incizale.
reducerii
marginii
gi a mar- precizia
cdrorasd se ia deciziaprepardrii
ginii incizale.Hui si colab.au demonstrat
Reducereaaxiali a dintelui (prepacd aceste prepardriin fereastrd au fost
rareavestibulari)
mai rezistentein timpulsolicitdriimarginii
a dintelui
feteivestibulare
Prepararea
incizale,iar design-ulcu supraacoperire
incizalds-a fracturatla solicitdrimai redu- se realizeazdutilizAndtreze diamantate
solicitdriila care pentruturbindsau piesade mAndaccelese. Totugi,amplitudinea
Este
faletelecu designin overlaps-audeteriorat ratd cu un micromotorconventional.
a fost mai maredecAtcea intAlnitdTnmod mai eficientsd se preparedinteleutilizdnd
clinic la acegtidinfi.in plus, existi studii o freza cu marginileparalelesau efilate
clinicecare nu au distinsnici o diferentd decAtcu o frezdflacdrS.UniiclinicienipleutisubgingivalS,
Tntrerata de egecdintrediferiteledesign- deazdpentruprepararea
uri incizaledupddoi ani gi jumdtatede utili- lizAndinitialo trezd sfericddiamantatdcu
sd imbu- diametruadecvat,care va produceTnmod
zare.Dacdmediculintentioneazd
Poatefi
ndtdfeascdesteticamarginiiincizalesau automato liniefinaldchamfreinata.
lungimeadinteluipoatesi foloseascdori- utilizatdca variantdalternativSo frezd toroverlapgi bevel.Dacd pedopentrua realizaatAtreducereaaxialS
caredin prepardrile
nu este necesard extinderea marginii cAtgi liniafinaldgingivald,aceastafiindde
incizale,poatefi posibili utilizareamode- celemaimulteori gi metodapreferati.
lului marginiiin pand(feather),chiardacd

381

Fig.9.163.CazuisticeR. Abulius,2004

Deasemenea
sunt indicategi trusespecia- prepardri(ex: trusa Keramik.Veneers.de)
lizatepentrua optimizaacestetipuride (fig.9.164
9i 9.165).

(( ,.
Tletsnr*drik!lt11

;\s
lk*'

F*rmg*bung

flr.; Hc:r tl i ]

I ifi' friir

\\*

F*inknrr*lr{uren

ln

f1(J

Fi7.9.164.

fl

Blil
.{'r
l l 'r

\/i)

t!

l l 8r.i
l -l 1r.1
i l tl !:

Fl$teren *sblel

\/C
ll
il

n:rl

I F{llsll{tst

n,

ll ii-,
/

i1

I- 1 Erzrr
ll .i;rrr
: 'l {
lll
l :1t{

il

l*blfJ

j'l

l l l T!]
l l fi .l
l l ,l r'!
pat*tl*txr

(_)

Il

fifrin
j:r

fl aF,ffi LJ r.irq

f l ''

ll {_i

ll ill
ilnii

\1ll

If ild
li ii:l

Fiq.9.165.

Frezelediamantateconven{ionale
lasd o suprafalamacroscopicd
rugoasdpe

J6Z

smalt. UrmeazdpreparareadinteluiutilizAndo lrezddiamantatdcu granulaliimici

sau o trezdde finisatdin tungsten-carbidcu alte cuvintepunctulde contacttrebuie


ce va netezi suprafa[a prepara[iei.in sd fie mentinut.Dacdsitua[iaclinicdcere
sd depdgeascd
ariade conaceastdetapd tesuturilegingivalepot fi ca prepararea
protejate
un instrument tact,atuncivor fi necesareuneleformede
de lezareutilizAnd
platdin plasticsau un fir retractor
gingival, restaurareprovizoriepentru a impiedica
fa[eteipe dinte.Cervical,poate
acestadin urm6avAndsi rolulde a facilita deplasarea
fi necesarca preparatiasd se extinddin
amprentarea.
gingivalapentrua mascadisambrazura
continuitateasubstanteidentarein zona
Reducereafefelorproximale
din imediataapropiere
a papilei
O prepareoptimdse obtinedacdlimi- proximald
tele proximalenu se intind dincolode interdentare.
punctulde contactin 1/3incizald
a dintelui,

Fig. 9.166. CazuisticaR. Abulius,2004

383

De obiceieste necesarca la nivelul


marginiipreparatiei
smallulsd fie indepdrtat cu ajutoruluneidalte pentrua evitaformareade muchiiasculitece rezultdfrecventprinutilizarea
frezei.
Un alt aspectal prepardriiproximale
estelegatde tehnicaaleasdin vederearealizdriifatetelor.Spre deosebirede tehnica
modeluluirefractar,cea cu foite de platind
necesitdseclionarea
modeluluiprincipal9i
prelucrarea
individualS
mobile.
a bonturilor
De aceea, anteriorTnregistrdrii
amprentelor,este necesardo ugoari modificare a punctelorde contact,in sensulplasdrii

unei benziabrazive,de mare finete,intre


din{iivecini.Aceastdbandd abrazivd,de
forma literei S, va realiza,prin latura sa
abrazivd,mai degrabdo remodelaredecAt
o separarea punctelorde contact.Un fir
dentar trecut printre aceste puncte de
contactva trebuisd fie doar ugor agd[at,
astfelincAtsd nu se perturbeintegritatea
gi stabilitatea
arcadei.
Zonade contactva fi reprodusdfidel
la nivelulmodeluluiprincipal,ceea ce va
facilitaseparareaacestuiain bonturimobipreparaliilor
(fig.9.166).
le,fdrdafectarea

Fig.9.167.

384

particulelor
expunesuprafefele
de umpluturd 9i limiteazdposibilitdlileulterioarede
polimerizare
a rSginilor
utilizatepentrulipirea fatetelorgi determindo fortdde legare
redusd.
. ,,Legarea"la o suprafa[d cu obturalie inlocuitd
Aceasta poate fi fdcuti relativ ugor
dar trebuie sd se realizezeo inspectie
atentdatuncicdndfatetava fi lipitala dinte,
noulcompozitavAndgansebunede legare la faleti, asemdndtoare
cu a tesuturilor
dentare,fdcAndchiarca legdturasd fie mai
complexd.Vecheaobturalienecesitdsd fie
indepdrtatdinainteca fatetasi fie atagatd
la dinte. Fatetaeste apoi cimentatautilizdndsistemulnecesarde adeziunegi ulteriorobturafiadin rSginicompozitd
va fi realizatdin aceeagimanierdca ?ntr-oclasaalll-a sau a-lV-a.UtilizAndaceasti tehnicd
estedificilde evitatobtinereaunormargini
voluminoase,
deciva fi nevoiede o atentie
gi a le elimina.
sporitdpentrua le identifica
Una din cauzelede egec a aplicirii
faletelorpe care au identificat-oDunnegi
Millera fost aceeacd fa[eteleerau atagate
la restaura[iipreexistente.
Se pare cd inlocuireaunorastfelde obturafiiTntimpulplasdrii fafeteiar reduceacea posibildcauzd
de fracturi a fafetei.Ca alternativi,dacd
Dinti cu obturatii din compozit
Uniidintice necesitdfafeteau obtura- este prezentdo obturafieintinsd este mai
fii fizionomicecu rdginicompozite.Existd potrivitsi se utilizezeo coroanide invelig.
doudmodalititi:
. ,,Legarea"la o suprafalddin rdgind
inregistrareaamprentei
in cazul solufiilorterapeuticereprecompozitd
in aceasti situafieeste dificilde aco- zentatede fatetese impuneobfinereaunui
peritdintelecu o fafetddin ceramicd,mai model,caresd reproducdfidel toatedetaales dacd restaura[iacompoziti este de o liile cAmpuluiproteticAi ale prepara[iilor.
poliperioaddmarede timp.Absorbtiade apd, Ca materialede amprentise utilizeazd
Reducereacervicali
Limitele cervicale ale preparatiilor
pentrufatete ar trebuisd fie un chamfrein
maximide 0,4mm.Unghiucu adAncimea
rile internerotunjitevor ajutala reducerea
la nivelulmarginiifatetei,ce se
stress-ului
va dezvoltain timpularderii,la adaptarea
gi la modelareamai ugoari a ceramiciiin
timpulprelucrdrii.
Limitelefateteitrebuies5 fie la nivelul
marginiilibere gingivale,iar atunci cAnd
fatetelese utilizeazdpentrua mascacoloratii severe este necesard extensia
subgingivald
din motiveestetice.Aceasti
pozitiepentruextensiasubgingivald
a fa!etei de obiceidi cele mai bunecompromisuri dintrecontrolulestetical restauratiei
poate
finisategi confortulcu careclinicianul
controlaumezealadin timpulcolSrii.
Estede folossd avemo marginecervical5bine definitdastfelincAttehnicianul
doriti
sd poatdidentificaclar dimensiunea
a fa{etei.Totugi,existi o tendintdca marginile cervicalesi fie mai voluminoase
pentrua oferifateteio duritatemai marein
ce pledeatimpulmanipulirii,considerente
zd pentrureducerea9i finisareamarginilor
ulteriorcoldriifatetei(fig.9.167).

385

LimitacervicalSa preparatieieste,
sulfurile, polieterii gi vinil-polixilosanii
la fel ca gi in realizareaaltor de obicei, plasatdla nivel juxtagingival,
elastomerici,
periferia
fixe.
delimitdnd
fafetei.
microproteze
sau a restaurdrilor
Etalareasulcusuluigingivalse realiinaintede a alegetipulde materialde
amprentice urmeazda fi utilizat,se stabi- zeazd cu ajutorulfiruluiretractorsau cu o
legtetehnicade realizarea fatetelorin labo- megi de vatdfind impregnaticu un agent
astringent,cum ar fi sulfatulde aluminiu
rator.
(Hemodent).
in timpulplasdriifiruluiretracPentrutehnica cu foiti de platini,
metoda predilecta realizirii fatetelor ce- tor nu trebuiefolositefortemai maride 5 g,
de
epiteliului
ramicetrebuiesd se lind contde faptulcd pentrua nu afectaintegritatea
modelulprincipalurmeazda fi secfionatin jonctiune.Firultrebuiesd se intindddinspre
vedereaobtineriibonturilormobile,ceea ce mezialspre distal,in jurulcoletuluila nivel
necesitdaplicareainterdentarda benzilor vestibular.FirultrebuielSsatsd aclioneze
abrazive de mare finete Compo- timp de 5 minute,dupd care se indepdrStrip(Premief, Soft-Lex Strips (3M), leazd- ud - pentrua evitalezareaepiteliuEnhance strips (Dentsply)sau VlsionFlex lui de jonctiunefriabilgi sAngerarea.
Tehnica de inregistrarea amprentei
Diamond Sfnps (Brasseler/ Tn cavitatea
realizAndu-se
cu un maorald, premergdtoramprentdrii,dupd estecea obignuitd,
prepararea terialde consistentd
vAscoasdgi unul fluid,
tehnica descrisi
la
interproximali.Modelulva fi turnat cu plasatla nivelsulcularprininjectare.
de amugurintdin oricaredin materialele
prentdmenfionate
Restauririle provizorii
maisus.
De celemai multeori nu estenecesari
in tehnica cu model refractar, se
preferdmaterialele
de tip vinil- utilizareafafetelorprovizoriideoareceacest
elastomerice
polixilosani.in aceasti tehnicd, zonele tip de preparare
se opregtein smalt,sensibilingualeinferioare
interproximale
se izolea- litateaeste redusdiar compromisulestetic
zd cu ceard ortodontic5.Nu se incearcd esteminim.
Au fost descriseo varietatede tehnici
niciodat6aceastdprocedurdpentrutehnica
pentrucd punetehnicia- directegi indirectepentruoblinereafaletelor
cu foi[d metalicS,
nulin imposibilitatea
de a sectionamodelul, provizoriiatunci cAnd ele sunt solicitate.
in cazul tehniciirefractaren
se poate chiar Frecventse utilizeazdfatetele din rdgini
recurgela indepdrtarea
marginiilingualea compozitegi acriliceobfinuteintr-oamprence
suportuluigi inregistrareaunei amprente td transparentidin materialtermoplastic
va permiteobtinereasimultania mai multor
doarvestibulo-incizale.
fatete.

386

Fig.9.168.

Unelefateteprovizoriinecesitesd fie
atagatela suprafalade smalt gi singurul
mod practicde a face acestlucrueste utilizareatehniciigravajuluiacid.Evident,smaltul se va gravanumaipe o suprafaf5foarte
punctiformpenmici, in centrulpreparatiei,
tru a oferiatagamentrdginiicompozitecare
apoise va puteaTndepdrta
ugorfdrda deterioraperiferiapreparatiei.
Restauririleprovizorii
se vor realizacu
grij5,evitAndexcesulgingival,deoareceun
exces oricAtde mic poate cauzao iritatie
gingivald,urmatd de modificareapozitiei
gingivale
gi sAngerdriin
marginii
timpullipirii.
prefigureazd
Fa{eteleprovizorii
aspectulfinal
gi vor permitepacientului
sd experimenteze
modificirilerealizatela niveluldintilo( mai
modificaales atuncicAndse intentioneazd
rea culorii) gi sd aprobeaspectullor inainte
ca restaurdrile
definitive
sd fie realizate.

nzarea
4. Determinareadimensiuniifatetei gi a termina[iei
5. Selectarea
tipuluianatomic

1. Se vor realizafotografiiale dintilor


gi dupdpreparare.
inaintede preparare
2- Alegerea nivelului de opacitate.
Dacdnuanladoriti TnfinalesteA-1,atunci
este necesardopacitatede 100% pentru
dinliipreparatice suntpe nivelul4 sau mai
sus pe scara de nuante.O opacitatede
75h(moderatd)
este necesardpentrudintii
situati intre 3 gi 4; opacitatea de
50%(minimd)este suficientdpentrudinlii
situatisub nivelul3.
nuan3. Se va comunicalaboratorului
ta doritdpentrufafetelefinale.
Deasemenea,
se va descrienuan[a
dintilorpreparafigi diagramalocalizdrii
ariilor colorate.
4. Se vor specificadimensiunea
fa[ePrescriereapentru laborator gi realitei gi limiteleacesteia(ex.
Overlapincizal).
zareafatetelor
anatomi5. Estenecesaridescrierea
Pentrua existao bund comunicare
Tntre medicul stomatologgi tehnicianul ca a suprafetei,dacaeste netedd,moderatd sau neregulatd.
dentarsuntnecesare:
O atenliedeosebitdtrebuieacordatd
1. Fotografia
dinlilorpreparali
niveluluide opacitate alegeriinuantei,in specialdacdse intenli2. Selectarea
nuanteigi caracte- oneazd modificareanuanfei fatetei prin
3. Determinarea

realizagi in momentulinsertiei.O grosime


prea marea stratuluide rigind va submina
reconstituirea
definitivS,
din cauzdci rdgina
este mai putin rigidi decdt porlelanul.Din
acestmotiv,existdo tendinldgeneraldde a
obtineun spatiucAtmaisubfirepentrurdgina
compozitd.
3, Confectionareamodelului refractar dintr-unmaterial,caresi aibdun coeficient de dilataretermici similarcu cel al ceramiciiutilizatdpentrufatete.
4, Prepararea modelului refractar
cu saufdrdbonturimobib, prin?ndepdrtarea
Tehnicide laborator
dinsprecervicalcdtreapicalcu
Fatetelesuntfabricatemaialesdin por- materialului
joasd. 13-19mm,cu eliminarea
gi
zonelorgingivale
finisatla temperaturd
telanfeldspatic,
gi expunerealimitei
Au fostdescrisedoui metodepentrufabrica- a papilelorinterdentare
a preparatiei.
rea acestorfatete: tehnicamodeluluirefrac- ceruicale
5. Eliminarcagazului din materialul
tar gi tehnicafoiteide platind,in prezenttehceranica modeluluirefractarfiindpreferatdtehni- refractarpentrua evitacontaminarea
se eliminiconform
laboratoare- micii.Gazeleamoniacale
cii foiteide platiniin majoritatea
unor procedurirecomandatede fabricant,
lor.
refractar.
func[iede naturamaterialului
Procedurade bazScuprindeurmdtoaA. Tehnicamodelului refractar
1. Confectionareamodelului princi- releetape:
in cuptopal din gipsdur,dardupi prealabila
modeluluirefractar
- introducerea
tratarea
rul preincdlzit
la 540t gi 650t, timpde
amprentei.
15-30minute..
2. Aplicarea spacer-ului, pentru a
crea spatiulnecesarrdginiide colaj,cu res- - plasareamodeluluiTnvid, la temperapectareaperiferieipreparaliei.Trebuiefinut
turi Tntre1040"Cqi 1066t, cu ridicarea temperaturii
intr-unritm de 25t pe
cont de faptulci spatiulalocatmaterialului
minut.
de adeziune(intre15-20um) va fi obtinutgi
acestorvalori(intre1040t gi
- mentinerea
Tn urmdtoareleetape de confectionarea
1066q0),
timpde 2-6minute.
fafetei(cumar fi aplicareaunui izolatorcepAndla
treptatda temperaturii
ramic,abraziuneacu aer, demineralizarea - reducerea
540t.
suprafe[eiinterioarea fatetei).Prin urmare,
estecu atAtmai indica- - scoatereadin cuptorgi ricirea treptatda
utilizarea
spacer-ului
modelului.
t5, cu cAtstratulde rdgini compozitdurmea6. Aplicarea izolatorului pentru ca
zd a ti mai gros (0,1 mm),de exempluin
discromiisevere,la care opacizarease va modelulrefractarsd nu absoarbdlichiduldin
intermediulagentuluide colaj. Pentru a
asiguraspafiulnecesarpentrurdginade
colaj se va utilizao portamprentdspaliat6
astfel incAt stratulde ceramicdsd nu fie
foartesubliregi sd se fisurezedatoritdgroin plus,dacas-a utilizat
simiicompozitului.
o machetadin ceari pentrudiagnosticse
Dacdse dova trimitese ea laboratorului.
regtepdstrareaformeiinitialea dintilor,se
va utilizao amprentdde studiuprealabil
prepaririidintilor.

388

amesteculde po(elan.Se poateutilizaorice


tip de izolatorexistentpe piatdsau se poate
realizaun amestecpdstosde porfelan.
7. Aplicareaporfelanuluise realizeazd, in generalintr-unprimstratde 0,3 - 0,4
mm gi un al doileastratce are rolulde a
primului.Penacoperitoateimperfec[iunile
tru un rezultatesteticfoartebun,portelanul
se aplici in patrutrepte:in treimeagingivapentrucorp,pentrusuprald, apoiportelanul
fa[aincizaldgi cel de reproducere
a smaltului.
8. Ardereamodelului relractar corespunzdtorcicluluide ardere a porlelanului
utilizat,dupdfiecarestratnouaplicat.
Finisareafatetelor cu pietre
L
abrazivefoartefine (cu asperitdfi
de la 15 la
45) la vitezede 150000rpm sau preferabil,
la vitezemici,de 45000
cu frezediamantate,
rpm,deoarececantitatea
de cSldurddegajatd Tntimpullucruluiestemaiscdzutd.
10. Glazurarea se realizeazdintr-un
strat
subtire,
ce va izola orice
gi va conferifateteiun luciu
microporozitate
aseminitorsmaltuluinatural.
11. D,esprinderea
fafetelorde pe suprafalamodeluluirefractar,dupdglazuraregi
rdciretreptatd,prinmodelare
cu ajutorulunei
pdndce in jurul fafrezecorespunzdtoare,
fetei va rdmAneo cantitatemicdde mamaterial refractar.Pentru indepdrtarea
terialuluirefractarde la interfalacu faletase
poaterecurgela supunereamodeluluirefractarabraziuniicu aer, cu ajutoruloxidului de aluminiu,cu particuleTntre20-50
um .
12. Aplicarea si adaptareape modelul principal,dupi o prealabilapregitire a acestuiacu o frezd rotunddnr. l. cu

care se indepdrteazdtoate obstacolelece


impiedicdinserliacorectda fatetei.
B. Tehnica foitei de platind
1. Alegereafoitei de platini, care se
comportica un substratpe carese construiegtefatetagi servegtela emitereade cdlduri ?ntimpularderii,aducAnd
Tntreaga
cantitaTnacete de porfelan]a maturitate
uniformd,
lagitimp.
2. Realizareamodelului cu bonturi
mobile, pornind de la o amprentd
elastomericd
de bundcalitate.
3. Realizareamatriciidin folie de platini prin decupareafoifei cu ajutorulunui
gablonspecialconceputpentrufaletare,cu
ajutorulunuidispozitiv
sauprin
de ?ncovoiere
simplaeliminarea excesuluide foi[5,incepind cu marginileproximale.
Se decontamineazdgi se cdlegteprinintroducere
Tnflacira unui arzdlorBunsen,pAndcAndcapdtd
nuan[a oranj aprins. Se adapteazd pe
bonturilemobilegi se fixeazdcu ceari adezivd,aplicatdla periferie.
4. Gonstruireafatetei prin amestecarea gi aplicareape foitade platinda nuantelorde portelanaleseanterior.
5. Arderea portelanului, respectAnd
instructiunile
de fabricatie.
6. Finisareaportelanului,fntr-omanierdasemdndtoare
cu ceadescrisdanterior.
7. Glazurareafatetelor,prin aplicarea
unuiamestecpSstosde glazuripestesuprafatavestibularigi, eventual,a unorpigmenli
care sd individualizeze
restaurarea.
Urmeazd ultimaardere.
8. Adaptareagi aplicareape modelul
principalva fi mai exactddecAtpentruteh-

in formasimplisti,apava permiteculorii dinteluisi fie exprimatiprin intermediul


fatetei9i oferdun aspectmultumitoresteticii
generaledaci s-a utilizato rigind de colaj
de culoareneutrd.
Dacdestenecesarsd se incercemodificareaculoriifinaleprin utilizareardginiide
colaj,atuncifafetatrebuiesd fie probatdcu o
pastede culoareapropiatdcu cea a r6ginii.
Aceastapoatefi oricaredin agenfiide colaj
sau, ca alternativd,
unelefirme oferi paste
pentruprobd,care nu vor fixa fafeta,dar au
Probaplasirii
Fateteletrebuiesd fie returnatede la proprietdtiopticesimilarerdginiide lipiregi
cu caresuntsolubilein apd,fdcAndca Tndepdrlaborator,
de preferatintr-ocutiecdptugitd
un materialspumosgi nu pe modelulde lu- tarealor sd fie relativsimpld.Dupd?ndepdrEsteimportant
ca fatetasa tareafaletei,urmelede pastdde probdvor fi
cru al pacientului.
unuisolventorganu fie contaminatd
cu diversepulberi.Swiftgi eliminateprin intermediul
colab.au ardtatcd aceastecontaminareva nic. Swiftgi colab.au demonstratcd acetodeterminao reducerea forteide legaredin- na, agent care este foarte des utilizatin
tre fafetdgi rdgini gi cd este foartedificilsd acestscop,determindo reducereconsidese curefeo suprafatdde portelangravati ce rabil5a forteide legaregi oferdca alternativd
etanolul.Odatdce calitateaadaptdriifatetei
a fostcontaminatd.
Manipulareafatetelorpoate fi dificilS gi nuanla pastei de lipit au fost apreciate,
micigi deli- suprafafagravatda porfelanuluiva fi acopedeoareceele suntde dimensiuni
sub formaunorven- ritd cu un agentde cuplare-silan, urmAnd
cate.Existddispozitive
tuze de succiunesau sub forma unor mici instructiunilefabricantuluipentru produsul
Ca ales. Silanizareaeste o etapi importantd,
tije ce au la un capdto rigind lipicioasd.
legarearigipoatefifolositun plugger deoarecesilanulTmbundtifegte
variantdalternativd
nii compozitela porfelancu aproximativ
ca arela un capdto bandi fini de ceard.
ales 25o/"( ex: RelayX Geramic Primer-3M
Se verificdcalitateaadaptdrii(mai
la nivelgingival)fafeteilipitede dinte,ce ar ESPE, Silane Bond Enhancer- Pulpdent
trebuicurdtatdin apd cu o piatrSponce,ina- Corporation, Porcelain primer- Bisco,
inte de prob5.Dacdadaptareaeste bundse Monobond-S-Vivadent).
trecela etapade evaluarea potriviriiculorii.
Colajulfafetei
Culoareafa[etei de po4elan nu poate fi
AvAndstabilitcd fateta are o nuantd
apreciatSdacd aceastaeste plasati pur gi
simplupe suprafaladinteluigi va fi nevoiede apropiatdde cea cerutd sau o nuanf5 ce
cu o rigind de lipitpentru
un agentde legdturdcoloratce va fi plasat poatefi modificatd
fatetaestegatapentrua fi
a fi satisfdcdtoare,
intrefatetdgidinte.

nica cu modelrefractar,dacd etapeleanterioareau fostcorectrealizate.


afaUrmeazietapade demineralizare
7,5o/o,
timp de 10
tetefor,cu acidfluorhidric
in solutiede bicarminute.Se neutralizeazd
ceramibonatde sodiu1A% gi apd,resturile
ce demineralizatese indepdrteazdprin
abraziune
cu aer(particulede oxidde aluminiu50pm,la o presiunede 20psi),se purificd
?ntr-obaiede ultrasunete
9i se usucd.

390

colatdpe suportulde smaltsau pe dentinS.


in vedereastabiliriiunui bun contactintre
dentindsi fatete este indicatdfolosireain
mod regulata unuiagentde legiturdpentru
dentinS.
Controlulumezeliieste importantdacd
se folosesctehnicilepe bazdde adeziv,deoarececontaminarea
suprafeteipreparatea
dinteluisau a fateteicu salivS,sAngesau
forteide
fluidcrevicular
va ducela reducerea
lipire.Controlulumezeliipoatefi oblinut prin
folosireadigdi,dar acolo unde acestaeste
impracticabilS
foartefi folositun fir retractor
pentru a preveni contaminareacu fluid
crevicular.Smaltulrezidualtrebuiecurdtat
folosindpiatra abrazivd(ponce)gi apa gi
apoi decapat,spdlatgi uscat.Demineralizarea se realizeazdcu acid fosforicgel 37%(
35-40%)timpde 15-30sec,ce va fiindepdrtat prinspdlarecu apdtimpde 30 sec Aiapoi
uscatcu spray-ulde aer.
cu saliDacda avutloc o contaminare
cu
vd este nevoiede o nouddemineralizare
acidfosforic37Yotimpde 10-15sec.
Se aplicdagentuladezivpe suprafala
iar dacdexistddendentarddemineralizald,
in preatindexpusi estenecesardaplicarea
labil a unui primer dentinar(exOptibond)
pentruprotectiaacestorsuprafete;urmeazi
la nivelulfateteidemineaplicareaadezivului
cu un
ralizategi silanizate,
se uniformizeazd
jet fin de aer pentrucAtevasecundegi apoi
adezivuldela niveluldintese polimerizeazd
lui,nu gi celdepe faletd.
Dupd aplicareasistemulde adeziune
fatetatrebuieTncdrcatd
de tip smalfldentind,
se aplicdpe suprafata
cu rdgindcompozitd,
unormatrici,
dintilorseparatiprin intermediul
printr-omigcarede rotatie,primul contact

realizAndu-se
la nivelcervical.Nu se plaseazd fatetaprintr-omigcarede alunecaredinspre incizalpentrua evitainglobareaunor
goluride aer.in aceasti fazdexcesulbrutde
rigina din jurulperiferiei
fateteipoatefi ?ndepdrtatcu un instrument
metalic(fig.7) saucu
o perieinmuiataTnrdgindde curd[are.indepdrtareanecesitdatentiedeoarecerSgina
are tendintade a iegide sub zonaperifericd
a spafiuluide etangarel5sAndo margine
sesizabildmai alesatuncicAndse folosegte
a[a dentard.
Odatdce tot excesulesteinldturat,r5ginacompozitepoatefi polimerizatd
folosind
un dispozitivcu lumini de activarevizibild.
Este esenlialca sd se asigureo expunere
adecvatdpentrua se tratain intregimerdgina prinfatetade po(elan.Se polimerizeazd
timp de 20 sec (5-10sec dupd unii autori)
porliuneadinspremargineaincizalda felei
vestibulare,
matricilegi exse indepdrleazd
cu ajutocesulde rdgindpa(ial polimerizat5
Myla(curd[arulunuifirsaua unorstrips-uri
te cu alcool) trecuteprin fefeleproximale,
dinsprevestibularspreoral.Se verificdapoi
dacd nu s-a modificatpozitiafateteigi realizeazdpolimerizarea
finaldtimpde 60secdin
toatedirecfiile.Uniiautorirecomandiurm5Tn1/3 gintoareasecventdde polimerizare:
gival6,oral,incizalgi Tnfinalintreagasuprafatdvestibulard.
Fotoactivareaunui agent de lipire
printr-ofaletdopacdsau unade grosimemai
in aceste
marede 0.7mmnu esteeficientS.
va trebuifolositdo rdgindcu
circumstante
trataredual6,care este iniliatdprin amestecareapastelorpentrua obtinestareachimicd gi activatdpe bazd de lumindvizibild.
Asemeneaagenticu trataredualdnu trebuie

folositiin cazulfatetelorsubtirideoareceei
la fel de bineca in cazul
nu vorfi polimerizati
pe bazade
cu activare
simplS,
echivalentului
gi o schimlumindvizibildgi poatefi posibilS
barea culoriiin timp,aceastafiindrezultatul
sistemului
de inilierechimicd.
Se vor verifica apoi suprafefele
proximalegi oriceexcesse va indepirtacu
o lamdde bisturiunr.12;se va evitautilizareastripsurilor
abrazivela acestnivel.
Finisareafatetei
o
Etapafinaldpentruorice restauratie
gi a oricdror
reprezintd
finisareamarginilor
contactefunclionalepentrua oferio trecere
find gi armonioasd
de la dintela restauratie.
Esteimportant
sd elimindmoriceinterferente
ocluzale.Procesulde finisarepentrufaletele
de portelanimplicifolosireaunorfrezediamicisau a frezelordin
mantatecu granulatii
tungsten-carbidcu lame tdietoaremultiple
utilizatecu dispozitiveairotorsau cu viteza
(fig.8). Frezelesunt disponibile
acceleratd
ale granulafiiintr-ovarietatede dimensiuni
gi
progresiv
lor,iar pentrua lustruimarginile
idealacesteatrebuiescurmatede folosirea

unei pastediamantatede lustruirepe bazi


cu dimensiuni
de 1Ommpentrua
de particule
optimizalustrulpe suprafatade por[elangi
pe suprafafade etangare(fig.9). Finisarea
poatefi de asemeneaatinsdprin folosirea
unor discuri rotativeabraziveutilizabilegi
pe bazdde rdginicompozipentrurestauratii
etc.). Se
te (ex.discuriSoflex,Super-Snaps,
incepecu fata orald,se finiseazdmarginile
utilizAndo lrezd diamantatdflacdrd (ex:
Nixon368F,Nixon368EF,LSV nr. B); se
indepdrteazd
excesulde rdgindde la nivelul
marginiigingivalecu o lamdde bisturiunr.
12, se ajusteazdprofilulde emergenta(conturul)cu frezediamantate
{NixonET6EFsau
se finiseazdcu
ET3EF),iarfelelevestibulare
LSVnr. 7. Dacdestenecefrezediamantate
sar se pot folosigi stripsurileCompo-Strips
(PremieQ
albastre,rogiigi galbene,urmate
de stripsurile3M Sof- Lex, Enhancestrips
(Dentsply).
Se finalizeudcu Irezedin tungstencu 30 lame tdietoaregi cu pastede
lustruit(Truluster
- Brassele$pe o cupdde
cauciuc.

Fig.9.169.

392

AtuncicAndse finiseazdextensiagingivalda fateteieste indicatdfolosireaunui


instrumentplat din plasticpentruprotejarea
fesutuluigingival.Mulli operatoripreferi s5
intAzie finisareapAndcAndoriceexcesde
materialesteugorde identificat.
Fatetenon-slandard
Fatetelesuntin generalprescrisepentru aspectelevestibulare
ale dinfiloranteriori
maxilari,dar existdun numdrde aplicatii
non-standard.
Acesteaincludfatetepentru:
- Aspectulpalatinal/lingual
al dintilorcare
au fost abrazalisaufracturali
- Eliminareadiastemeifolosindalunecdri
care sunt restricfionatela aspectele
proximale
aledintilor
inferiori
- lncisivii
- "onlays"ocluzaleposterioare
Toate acesteaplicatiinecesitdatenfie
pentrua se asiguraun rezultatsatisfdcdtor.
Fatetelepalatinale
Existd2 problemeprincipale
cu fatetele
palatinale.
in primulrAndnu este posibilsd
ajustdmcontacteleocluzalepe faleti pdnd
cand aceastanu este etangatd.Acest lucru
va determinaTn mod inevitabilnecesitatea
de a ajustaportelanulin "situ".CAndeste
necesar,esteesenfialca suprafa[ade por[eabralan ajustatdsd fie lustruitdcu granulafii
zive gradate,urmatdde folosireapasteidiamantatepentrua ne asigurac5 dintiiantagonigtinu sunt in pericolsd se deterioreze
din cauzapo(elanuluinefinisat.
in al doilearAnd,limitelefaleteloradea dinsea se extindpe suprafatavestibulard
telui. Poatefi foartedificilsd se mascheze
aceasti linie deoareceagentulde lipit pe

393

bazdde rdgindpoatefi foartevizibilla joncliuneadintrepo{elangi dinte.O optiuneeste


de a ascundeliniade finisareatAtcAt este
posibil.Existd3 modalitSfi
pentrua imbundtiti acestlucru:
liniade finisaresd nu fie o linie
- Niciodatd
dreaptS.
foartebineliniile
Ochiulidentificd
dreptegi mai putinpe celeondulate.Daci liniade finisareesterealizatdondulati
folosindu-se
anatomianormalia dintelui
pentrua ridicamameloanele
gi a cobori
Tntre
ele,atuncivafi greude vdzut.
- ExtinzAndsemnificativ
linia de finisare
peste suprafatavestibularda dintelui.
Apoise va ceretehnicianului
sd creascd
in mod gradualcantitateade po(elan
in zona de imbinarein aga
transparent
fel incAtculoarearestauratiei
sd fie mai
multde la dintegi mai putinde la fatetd.
Prinaceastase evitdschimbdrile
brugte
ale proprietdlilor
opticedintredinte9i restauratiade porfelan.
Se va folosiun agentde lipireneutru,
la culoarecu dintelein aga fel incAtacesta
sd se amestececAtmaibine.

Fiq.9.170.

Gliselelateraledin po{elan
Existd2 problemecu acesttip de adiugarede porfelan,utilizatefrecventpentrua
estompao diastemd.
- Trebuiesd se eviteun profilgingivalde
iegire voluminos. Nu se accepte
supraconturdrile"overhangs"artificiale
care nu se pot fi igienizategi cldtitegi
ca locuride
suntpredispuse
sd actioneze
retentiepentruplacabacteriand.
dintreporfelangi dintetrebuie
- Jonctiunea
sd fie mascatd.Aceastase ascundecel
mai bine folosindu-se
anatomianaturalS
a dintelui,prin plasarealinieide finisare
in gantul dintre mameloanecele mai
apropiategi prin folosireaaceloragiconceptede trecerede la dintelela portelan.
Tnaceastdcircumstan!5
e posibilsd se
obtinao liniede finisaredreaptdgi in cel
mai riu cazva ardlaca o fisurdTnsuprafatacoroanei.
Ca alternativie simplusd extindemfafeta pesteintreagasuprafafdvestibulardcu
o extensielimitatiin spafiulproximal.
Fatetepentruincisiviimandibulari
potfi trataticu fateIncisiviimandibulari
de obiceitrete de porfelan,dar prepararea
buiesd se extinddpestemargineaincizalSa
dintelui,maialesdacddintelese afl6in conAcoperireaincizaldcu po(etact funcfional.
lantrebuies5 fie suficientde groasdpentrua
fi durabildin timp, deoareceeste supusd
Marcontinuula contactcu dintiiantagonigti.
gineaincizalS
va fi redusi cu 0.75- 1mm.
Evidentdacddintelenu esteacoperitcu fateexistdrisculde egresiea dintelui
te provizorii
antagonistsau a dinteluipreparatcare se
afldin perioadadintrepreparatie9i adaptare

394

a faletelor.Pdstrareaspatiuluise obtinecel
mai bineprinaddugarea
de compozitpe bazd de rdginipe suprafatapalatinald
a dintelui
superiorpentrua produceo stopareocluzald
stabilaintre cele doud arcade,decAtsd riscdm s5 distrugemsuprafalade smalfpreparatea dinteluiinferior.
in vedereaatingeriisuccesuluiterapeutic final, coroborareabiomaterialelor
alesecu tehnicilede prepararegi tehnoloprotetigiilede materializare
a restaurdrilor
ce trebuiesd fie guvernatede o seriede
proteprincipiiprivindconturulrestaurdrilor
la
tice,markeral uneiintegrdriarmonioase
nivelulsistemului
stomatognat.
in decursulanilor s-au formulattrei
cu privirela modalitateoriimai importante
tea in care trebuieconturaterestaurdrile
protetice:
1.
Teoriaprotecfieigingivale;
2.
Teoriaactiunilormuscularel
Teoria accesului pentru igiend
3.
bucali.
Dintre acestea, conceptiagingivoprotectoare
este cea mai veche,cea mai
dominatoare,care a pdtrunsin practica
manualelor
de anaclinicdprin intermediul
degi nu a fost detomie,parodontologie,
gtiintific.
muscumonstratd
Teoriaacfiunilor
lareposeddgi ea doarvaloareistoricS.
1. Teoria protecfiei gingivale pledeazdpentruconturareasuprafelelorvesastfelincAt
tibularegi oralea restaurdrilor
si protejezemarginilegingivalede traumele mecanicedin timpulmastica{iei.
Pornindde la premizaprotectieigingivale pe care o oferd conturulcoroanei

din{ilornaturali,unii clinicienigi tehnicieni


cd:
dentariau mersmaideparte,convenind
,,cu c6t mai mult, cu at6t mai bine". $i
astfel au Tnceputsd domine restaurdrile
proteticesupraconturate.
Teoriaprotectieigingivalese bazeazd
pe trei mecanisme
de acliune:
gingivale(,,Convexi- Protecliamarginilor
tdlileprotectoare");
- StimulareagingivalS;
- Contururide autocurdtire.
Proteclia marginilor g i ngivale
Conceptul,,convexititilor protec'
toare" postuleazdcd suprafeteleaxiale
gi oraleale dinlilorcareprezintd
vestibulare
?n regiuneacervicali proteo convexitate
jeazdgingiamarginaldde impactulbolului
coroaneiclinice
alimentar.Infraconturarca
va duce, in cursul mastica[iei, la
pe crestelegingivaalimentelor
deflectarea
le, tasarealor Tngantulgingivalgi declangarea pe aceastdcale a unei gingivite.
Aceastd conceptieface o analogieintre
gi un posibil
impactulalimentarinterdentar
Teoria nu mai este
impactintrasulcular.
valabili. Astdzise pornegtede la ideeaci
principalul
factoretiological gingiviteieste
placabacteriand(LOe).Incidentaetiologiei
este
traumaticeTnevolutiaparodontopatiei
Tnsdmai redusd.De aceeatrebuieevitat
orice conturcoronarexageratcare favorizeazdretentiapldciibacteriene.
Cercetdriexperimentalegi observatii
cliniceau permissd se tragdconcluziacd
zonagingivaldsubiacentdunor convexititi
in timp ce in
ale restauririieste inflamatd,
dreptulunorcontururinormalenu prezintd
modificdri.De obiceinu se observdinfla-

matii gingivalenici in dreptul bonturilor


preparate,
cu condiliasd nu prezintehiperestezie dentinarS, care si ?mpiedice
periajulcorect.Legatde conturulrestaurdrii, foarte sugestivd este afirmatia lui
Schlugersi colab.(37):,... aga numita
convexitate cervicali protectoare care,
ipotetic, protejeazi gan[ul gingival, nu
protejeazi nimic altceva decAt placa
microbian5".
Conceptelecare se referdla conturarea restaurdrii protetice trebuie privite
printr-operspectivdistoricd.Coroanelede
incd Tnaintede a
inveligs-au confecfionat
se cunoagteroluletiological pldciidentare
Principiile
de conturaregi
in parodontopatii.
plasarea marginilors-au mentinutindependentde cunogtin[eleactuale asupra
parodontopatiilor,
continudndsd fie aplicate TnpracticaclinicS.
care
Se pot formulagi alteargumente
proteccontrazicconceptia,,convexitdtilor
toare":
gi mirimea foralimentelor
- consistenfa
telorde masticatienu creeazi premize
fizice pentru impact alimentar
intrasulcular;
- fati de alimenteledureprotectiase realizeazdcu ajutorulproprioceptorilor;
de convexi- la dintiinaturalimaximumul
tate este de 0,5mm,deci insuficientd
pentruo protejare
in sensulteoriei;
- la bonturicu suprafe{eplane,nu apare
impactgi gingivitS;
animale convexitatea este
- la
subgingival6;
care
- gingia are fibre supraalveolare
asigurdun contactferm cu suprafetele
dentare;

395

?ncursulmasticaliei
bolulalimentareste
direcfionatde mugchigi rareoriajunge
subtreimeaocluzalS
a coroanei;
dintii temporarinu poseddconvexitd[i
protectoaregi cu toate acesteanu s-au
observatefectenocivela nivelgingival;
fluidulsulcularare capacitatea
sd elimine corpiistriini careau pdtrunsTngan-

lor. Nu existdun conturcoronarcare sd


asigureautocurdtirea
la acestnivel.

2. Teoriaactiuniimusculare
Morris(37)a fost printreprimiicarea
pussubsemnulintrebdrii
argumentele
care
stau la baza teoriei protecfieigingivale.
Supraconturarea
ar impiedica actiunea
normalda musculaturii
de curS[irea treimii
[ulgingival.
in concluzie, nu existd dovezi care cervicalea suprafe{elordentaregi favorisd sustindexistenfaunui contur coronar zeazdstagnareaalimentelor
in gantulgincare si protejezemarginilegingiei.Condi- givalsupraprotejat.
Lindhegi colab.(37)au
demon[ia esenfialipentrurealizareaunor meca- contestatteoriaactiuniimusculare,
nisme ,,autoprotectoare
" este mentinerea strAnd cd autocurdlireanu reugegtesd
stdriide sdndtatea parodontiului
marginal. previndaparitiagingiviteiin absentaunei
igienebucalesatisfdcdtoare.
Stimularcagingivald
Conform acestei concepfii?n cursul
3. Teoriaaccesuluipentru igienizamasticatieibolul alimentarstimuleazdsure
prafatagingivaldprovocAndo keratinizare
Modelarea
suprafetelor
axialeale rescrescuti a epiteliuluigi asigurAndpe taurdriiproteticese bazeazdastdzipe teoaceast6cale o protec{iemai buni fafa de ria accesuluipentruigienizare.Teoriase
parodontopatii.
bazeazdpe concepfiacd placa bacteriani
Afirmafiaestecontestatdde numerogi este tactorul etiologic primar in carie gi
autori,deoarecemargineagingivaldnu se gingiviti. De aceeaconturul restaurerii
gdsegtepe itinerarul
de deflectare
a bolului trebuie si faciliteze indepirtarea pldcii,
alimentar.
Cu altecuvinte,sdndtateagingi- evitdndu-se convexitilile exagerate. in
val6 nu poatefi legati de actulmasticafiei. toateexperimentele
suprafe[elor
cu contur
parodontaexageratle corespund
inflamatii
Contururile de autocurrtire
le. Pornindde la aceste observaliis-a
in cursulmasticaliei
alimentele
curd!5 ajuns la concluziacd este preferabilS
suprafefeledentarede care se freacd.intr- infraconturarea
din punctde vedereal sdadevir pe unele suprafetevestibularegi ndtdtii parodontale.Aceste aspecte sunt
orale nu se acumuleazdplacd dentarS, deosebitde importantein zona furcaliei
chiarin absen{aigienei.Acesteasuntinsd dintilorpluriradiculari,
inclusivla nivelulsuprafefelormezialeale primilorpremolari
suprafe{ele
din apropierea1/3 ocluzalea
coroanei,nu cele aflatein vecinitateagin- maxilar.
giei.Masticatia
nu reugegte
in ultimi instanldin conturarearestasd indepdrteze
placadentarddin zonelegingivaleale dinfi- urdriitrebuiesd se [ind seamade profilul

396

vestibulodintilorvecini,de dimensiunile
a dintilor.
oraleale coroaneianatomice
Nu existi o formuld stereotiPdde
restauririlorprotemodelarea contururilor
tice.Exist6insd unelenormeorientative:
- Contururilecare nu sunt legatedirect
de ocluziesunttributaregingiei.
- Se vor evitaconvexitdfilegi/sauconcavitilile abrupteale suprafeleloraxiale.
Ele vor fi modelateastfelincAtsi minimalizezeretentiaplSciigi sd faciliteze
ei.
indepdrtarea
- Suprafatarestaurdrilorsd fie in contigingiei.
nuitateasuprafetei
din
a restaurdrilor
- Profilulde emergentd
ganlulgingivaleste plan sau ugorconcav. Dacdnu se respectdacestaspect
vor
natural,toatecontururileinterrelate
fi incorecte.
- Conturulsubgingivalsd sustini gingia

buccinatorirepun bolul pe tabla ocluzald.


Rareori ajung alimentele sub treimea
ocluzalda coroanei.Pentrua facilitaaccegi periutadentard,
sul la actiuneamugchilor
se vor contura suprafete cu atAt mai
planecu cAt coroanaeste mai lungi. La
coroane mai scurte se poate modela o
ugoari convexitate vestibulari. La un
dinteinclinatspreoral se va desfiinfaconcavitatealingualS.
in toatesitualiilese va line seamade
contururileanatomiceale dintilornaturali,
putAndfi folositica un ghid.
dintiiinvecinati

Zonele interproximale trebuie conformateastfelincAtsd creezeaccespentru


vor fi deschise,
controlulpl5cii.Ambrazurile
creAnd spatiu suficient pentru papila
in caz contrarpapilava fi preinterdentard.
de a controsatdgi iritatS,fdri posibilitatea
la placa dentarS.Este preferabildcrearea
liberd.
Acesteasunt valabileatAtpentrupro- unuispaliucare sd fie mai maredecAtcel
de normal,creAndastfelsuficientldcagpentru
tezeleunitare,cAt gi pentruelementele
papil5gi accespentrumijloacele
de igieniagregareale protezelorpartialefixe.
zare. Chiar dacd ambrazurilesunt prea
alimenEuprafelele vestibulare gi orale var deschisenu existdrisculimpactului
fi modelateastfel ?ncAtsi minimalizeze tar lateraldacdzonade contactinterdentar
retentiapldcii gi si facilitezeindepirtarea estecorectconformatd.
in caz de retracliigingivaleaccentuacontururilorse
ei. Pentruindividualizarea
te, spatiuldintredoud suprafeteadiacente
va line seamade :
va fi in aga fel conformatincAtsd permiti
clinice;
coroanei
- lungimea
accesul periulei speciale pentru zonele
- arhitecturatisulard;
interproximale.
- conturuldinliloradiacenli;
ocluzalecu antagonigtii.
- raporturile
Zonele de contact interdentar vor ti
Lungimeacoroaneiclinice9i relatiile
in tim- plasatein treimea incizald(ocluzalS)9i
ocluzaleau o deosebitdimportanld.
pul mastica[ieialimentelesunt evacuate vestibularde liniace unegtefosetelecendintredinli gi ajungpe fata dorsalda limbii trale ale lateralilor.Exceptiefac molarii
gi in dreptul obrajilor.Limba 9i mugchii primi gi secunzi maxilari. Suprafefele

397

proximalevor fi planesau concave(in nici


un caz convexe!).Prinpozifionarea
corectd
gi modelarea
a zoneide contactinterdentar
unei ambrazurideschiseoral se creeazd
loc pentrupapilainterdentard.
Oricecomprimarea papileiaredreptconsecin[d
cregterea
suprafetei ,,colului", zond
nekeratinizatd,favorizAndastfel evolutia
parodontale.
uneiinflamatii
Profilul de emergenld
Profilulde emergentireprezintd
acea
po(iunedin suprafa[aaxialSa dinteluicare
se intindede la bazagantuluigingival,trece de gingialiberdgi pdtrundein mediul
bucal.Se poate extindevestibulargi oral
pAnd la ecuatorulanatomical dintelui.
lnterproximal
se intindede labaza ganfului
gingival,de la joncfiuneasmal!-cement
pAndla zonade contactinterdentar.
Profilulde emergenlddreptreprezintd
conturulaxiogingival
normalal dinteluinatural(14,15).Observaliile
bazatepe mdsurdtori fotograficedemonstreazdcA profilul
de emergentddrept constituiemorfologia
normalda dinteluiin vecinitateagantului
gingival.Aceste date constituiepremiza
privind
abandondrii
conceptelor
traditionale
modelarea
coroanelor
artificiale.,,
Convexi-

" din treimeagingival5a


tateaprotectoare
dinteluipresupunea
modelarea
uneisuprafetecurbecontinuela acestnivel(veziconturulcoroanelor
artificiale).
Restaurdrile
avAndun profilde emergenfddreptin treimeagingivalS
faciliteazd
accesulmijloacelor
de igienizare.
Profilulde emergenfd
platal restaurdrii trebuiemodelatatAtla nivelulsuprafetelor vestibularegi orale,cAt gi al spafiilor
interdentare.
Realizarea
conturului
adecvat
estedificiliTncazuldintilorcu suportparodontalredus,la careeste necesardmascarea spa[iilorinterdentare
l6rgite.Profilulde
emergentidreptva pornide la o arie de
contactproximaldmai latd,mergAndpAnd
la jonctiuneaamelo-cementard.
Acest mic
artificiuconferdun aspectesteticfavorabil
gi permiteaccesulinterproximal
al mijloacelorde igienizare.
Tehnicade prepararea dinteluitrebuie si asigurespatiulnecesarpentrumateriaful de restaurare,tdrd a supracontura
profilulde emergenti.Acest criteriueste
satisfdcutde pragulgingivalcu bizou.Unghiul de emergentiformatde profilulde
emergenfdcu axul lung al dinteluiva fi de
+15".