Notiuni introductive in studiul dreptului procesual civil

1.Notiunea si clasificarea formelor de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei

2.Trasaturile caracteristice si importanta formei judiciare de aparare
3.Notiunea dreptului procesual civil
4.Izvoarele dreptului procesual civil
5.Notiunea si clasificarea normelor de procedura civila
6.Notiunea s pi clasificarea felurilor procedurii civile
7.Notiunea si clasificarea fazelor procesului civil
1 Notiunea si clasificarea formelor de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei
Una dintre sarcinile de baza ale statului este garantarea si apararea drepturilor si intereselor
legitime ale persoanei. In vederea realizarii acestei sarcini, statul stabileste o serie de principii
fundamentale care permit realizarea in practica a apararii drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei. Astfel, art. 20 din Constitutia RM stabileste ca orice persoana are dreptul la satisfactie
efectiva din partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelor care violeaza
drepturile, libertatile si interesele sale legitime. Totodata, art. 26 din Constitutie garanteaza
dreptul la aparare fiecare om avind posibilitatea sa reactioneze independent prin mijloace legale
la incalcarea drepturilor si intereselor sale. Prin urmare, principiile garantarii accesului liber la
justitie si a dreptului la aparare servesc drept garantii juridice a apararii drepturilor si intereselor
legitime ale persoanei de catre stat. In caz de incalcare a unui drept subiectiv, apare necesitatea
de aplicare de
catre persoana a unor masuri de protectie a dreptului, care poarta denumirea de mijloc de aparare
a dreptului subiectiv.
Mijlocul de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drept material si constituie acele masuri
de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat sau
contestat, avind drept scop inlaturarea impiedimentelor de realizare a dreptului respectiv.
Mijloacele de aparare a drepturilor civile sunt prevazute in art. 11 din Codul Civil. De exemplu,
recunoasterea dreptului, restabilirea situatiei anterioare, declararea nulitatii actului juridic civil si
altele. In dependenta de faptul la care organe se adreseaza persoana interesata, si ce tip de
norme reglementeaza activitatea acestor organe, se deosebesc mai multe forme de aparare a
drepturilor si intereselor legitime ale persoanei. Forma de aparare a dreptului reprezinta o
categorie de drept procesual care consta dintr-un anumit tip de activitate a organelor competente,
in vederea apararii unui drept sau interes legitim al persoanei, activitate reglementata de norme
juridice.
Se deosebesc trei forme de aparare a drepturilor legitime ale persoanei:
1.forma judiciara reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei, care este realizata de catre instantele judecatoresti, si reglementata de normele de
procedura civila. Sistemul judiciar al RM instante de drept comun (judecatorii, curti de apel
Chisinau, Balti, Comrat, Cahul) si curtea suprema de justitie, si instanta judecatoreasca
specializata: judecatoria comerciala de circumscriptie.
2.forma administrativa reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei, care este realizata de catre autoritatile publice si reglementata de acte normative
speciale. Acest tip de forma de aparare include activitatea autoritatilor tutelare organelor de stare
civila si altor organe
3.forma privata este realizata de catre anumite persoane, organe sau organizatii private si este
regelementata de norme ce se contin in acte normative speciale. Un exponent tipic al acestei
forme de aparare este arbitrajul, care are functia de a solutiona litigii ce apar intre persoane fizice
si juridice.
O alta forma privata de aparare este medierea, care reprezinta o modalitate de solutionare a
litigiilor, cu ajutorul unei terte persoane, specializata in calitate de mediator, in conditii de
impartialitate si egalitate a partilor.

2.Trasaturile caracterisitice si importanta formei judiciare de aprarare

Forma judiciara (procesual civila) ocupa locul dominant din multitudinea formelor de aparare.
Trasaturile caracteristice acestei forme sunt:
-este realizata in exclusivitate de anumite institutii de stat specializate, numite instante de
judecata.
-etse regelementata in exclusivitate de norme juridice concrete numite norme de procedura
civila,
care se contin cu preponderenta in Codul de Procedura Civila si alcatuiesc in ansamblu, o ramura
de drept - drept procesual civil.
-este realizata intr-o ordine strict prestabilita de normele de procedura civila, dispunind de un
caracter imperativ atit pentru instanta, cit si pentru participantii la proces.
-este unica pentru toate categoriile de cauze de un anumit gen, parcurgind succesiv mai multe
etape numite faze ale procesului civil.
-este universala stabilind ordinea examinarii si solutionarii cauzelor civile in toate categoriile de
proceduri si la toate etapele procesului.
-este realizata de regula cu participarea in sedinta de judecata a persoanelor interesate care sunt
inzestrate cu un sir de drepturi si obligatii procesuale
-constituie un ansamblu de actiuni intreprinse de catre instanta de judecata si participantii la
proces reiesind din drepturile si obligatiile procedurale de care dispun
-se finalizeaza cu emiterea unei hotariri care trebuie sa fie intemeiata pe circumstantele care au
fost dovedite prin probele examinate in sedinta de judecata.
Importanta si sarcinile formei procesual civile le deducem din prevederile art. 4 a Codului de
procedura civila, care constau din:
1.judecarea justa si in termen rezonabil a cauzelor de aparare a drepturilor incalcate sau
contestate, a libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice
2.apararea intereselor statului si societatii
3.consolidarea legalitatii si a ordinii de drept si prevenirea cazurilor de incalcare a legii
3.Notiunea dreptului procesual civil
In literatura de specialitate notiunea proces civil este susceptibila de mai multe
intelesuri, ca
ramura de drept, ca disciplina de studiu, ca activitate a instantei de judecata cu
privire la
examinarea cauzelor civile si ca pricina civila concreta examinata in instanta de
judecata. Pentru o
mai buna intelegere a dreptului procesual civil, urmeaza sa facem distinctia dintre
notiunea de
drept procesual civil si proces civil.
Procesul civil constituie o modalitate de realizare a justitiei. Continutul procesului
civil este format
din activitatea instantei de judecata si a participantilor la proces. Cuvintul proces
provine de la
cuvintul latin procedere care inseamna a merge inainte, a inainte. Astfel, procesul
civil reprezinta
prin sine derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni numite actiuni procesuale.
Existenta unui
anumit drept procedural nu presupune realizarea de la sine a acestui procedeu, ci
este nevoie ca
titularul acestui drept sa intreprinda careva masuri prevazute in acest sens de
normele procesuale,
adica sa intreprinda o actiune procesuala. In cadrul realizarii actiunilor procesuale
intre instanta de
judecata si participantii la proces se stabilesc raporturi juridice procesual civile. Prin
urmare, unii

autori definesc procesul civil ca fiind un ansamblu de actiuni procesuale si

raporturile juridice
legate de acestea reglementate de normele dreptului procesual civil intreprinse de
catre instanta
de judecata si participantii la proces in legatura cu examinarea si solutionarea
cauzelor civile si
executarea hotaririlor judecatoresti. In viziunea altor autori dreptul procesual civil
reprezinta o
ramura autonoma de drept constituita din ansamblul normelor si principiilor de
drept care
reglementeaza initierea si derularea procesului civil, precum si finalizarea sa prin
executarea
hotaririi judecatoresti. Intr-o alta viziune, dreptul procesual civil consta dintr-o
totalitate de norme
juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si
participantii la
proces in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor
judecatoresti.
Art 1 al Codului de procedura civila stabileste definitia obiectului de reglementare a
dreptului
porcesual civil si anume raporturile sociale referitoare la raporturile procesuale
civile ce apar la
infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si de cele
specializate in cadrul
judecarii pricinilor in actiuni civile, precum si altor pricini date in competenta lor de
acest cod si de
alte legi.
Metoda de reglementare a dr procesual civil poarta un caracter mixt, constituind o
uniune dintre
cwrwcterul dispozitiv si cel imperativ. Prezenta instantei de judecata ca organ de
stat in cadrul
raportului juridic procesual civil, precum si pozitia de subirdonare a participantilor la
proces fata de
instanta de judecata denota caracterul imperativ al metodei. Totodata, existenta
principiului
disponibilitatii ii atribuie metodei si caracterul dispozitiv. Sistemul dreptului
procesual civil este
constituit din normele si institutiile de drept care reglementeaza activitatea
instantei de judecata si
a participantilor la proces in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si
executarea
hotaririlor judecatoresti. Conventional, sistemul poate fi divizat in partea generala si
speciala.
Partea generala se rasfringe asupra tuturor procedurilor si fazelor procesului civil si
include
sarcinile si principiile procesului civil, izvoarele dreptului procesual civil, organizarea
judecatoreasca, participantii la proces, cheltuielile de judecata si altele. Partea
speciala cuprinde in
sine normele si institutiile de drept care reglementeaza in detaliu toate fazele
procesului civil si
felurile de proceduri.
4.Izvoarele dr procesual civil.
Izvoarele dr procesual civil constituie actele normative care contin reglementari ale
procesului civil.
Conform art 2 din codul de procedura civila, procedura de judecare a cauzelor civile
in instantele

judecatoresti este stabilita de Constitutie, de acest cod si de alte legi organice.

Astfel, legile
ordinare si actele normative subordonate legilor nu constituie izvoare ale dreptului
procesual civil.
Un rol important in sistemul izvoarelor dreptului procesual civil il au actele
internationale. De
exemplu, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia europeana pentru
apararea
drepturilor si libertatilor fundamentale din 1950, Conventia privind recunoasterea si
executarea
sentintelor arbitrar straine si altele. Din categoria izvoarelor nationale ale dr
procesual civil fac
parte Constitutia, Codul de procedura civila din 30.05.2003, Codul de executare din
24.12.2004,
legea contenciosului administrativ din 10.02.2000, legea taxei de stat. Pentru
sistemul judiciar al
RM precedentul judiciar nu constituie izvor de drept. Conform art 17 al codului de
proc civil, pentru
splicarea corecta si uniforms a legislatiei, Curtea Suprema de Justitie generalizeaza
din oficiu
practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini adopta si da
publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si
solutionarea justa a
pricinilor civile.
5.Notiunea si clasificarea normelor de procedura civila
Norma de procedura civila reprezinta masura de reglementare a conduitei instantei
de judecata si
participantilor la proces in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si
executarea
hotaririlor judecatoresti. In functie de obiectul normelor se disting: norme de
organizare
judecatoreasca, care reglementeaza organizarea si functionarea instantelor
judecatoresti si
procedura de numire a judecatorilor; norme de competenta, care reglementeaza
competenta
instantelor judecatoresti in materia examinarii cauzelor civile; norme de procedura
propriu-zisa
care reglementeaza desfasurarea procesului civil, precum si punerea in executare a
hotaririlor
judecatoresti.
Dupa intinderea cimpului de activitate se deosebesc: norme generale, care se aplica
la
solutionarea tuturor litigiilor indiferent de materie; norme speciale care se aplica in
mod limitat la o
anumita materie determinata de lege.
Cu privire la aplicarea normelor de procedura civila in timp, mentionam ca in
conformitate cu art. 3
din codul de procedura civila instantele judecatoresti aplica legile procedurale civile
in vigoare la
data judecarii cauzei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor
instantei
judecatoresti.
Cu privire la aplicarea normelor de procedura civila in spatiu, mentionam ca se
aplica principiul

teritorialitatii, potrivit caruia legile RM sunt aplicabile pe intreg teritoriul tarii. La

rindul sau, aplicarea
normelor de drept civil asupra persoanelor, are loc sub incidenta principiului
egalitatii. Astfel,
cetatenii si persoanele juridice straine au aceleasi drepturi si obligatii procedurale
ca si persoanele
fizice sau juridice ale RM.
6.Notiunea si clasificarea felurilor procedurii civile
In conformitate cu art. 2 alin. (4) Cod de procedura civila legislatia procesuala civila
stabileste
modalitatea de judecare a pricinilor in actiuni civile ce rezulta din raporturi juridice
civile, familiale
de munca, locative, funciare, ecologice si din alte raporturi juridice a cauzelor cu
procedura
speciala si cu procedura in ordonanta, precum si a celor care apar in legatura cu
executarea
actelor instantei judecatoresti si actelor altor autoritati. Astfel, litigiile care se
examineaza pe cale
judiciara sunt diferite dupa natura lor juridica, ceea ce determina stabilirea unor
reguli speciale de
judecare a acestora. Din aceste considerente, legislatia prevede pentru anumite
categorii de cauze
reguli de examinare distincte. Astfel, procedura civila cunoaste mai multe feluri de
proceduri. Felul
de procedura constituie ordinea procesuala de intentare, examinare si solutionare a
anunitor
categorii de cauza, determinata de natura juridica diferita a acestora.
In dependenta de functia pe care o realizeaza instanta de judecata in legatura cu
examinarea unei
cauze, felurile de procedura se clasifica procedurile clasice si procedurile de control.
La rindul sau,
procedurile clasice cuprind doua grupuri distincte de proceduri: procedurile
contencioase specificul
carora consta in urmatoarele: 1. existenta unui litigiu de drept 2. existenta a doua
parti cu interese
opuse, si anume reclamant si pirit 3. intentarea procesului civil prind depunerea
cererii de chemare
in judecata 3. existenta unei ordini de examinare a cauzei bazata pe
contradictorialitatea si
egalitatea in drepturi procedurale ale partilor 4. incheierea de regula a unui act de
proceura civila
numit proces-verbal al sedintei de judecata. Din cadrul procedurii contencioase fac
parte:
procedura ina actiune civila, care stabileste ordinea de examinare a cauzelor civile,
comerciale,
familiale, de munca si altele care au la baza, de regula, un litigiu intre doua
persoane de drept
privat. A doua categorie in cadrul procedurii contencioase este procedura in
contenciosul
administrativ care stabileste ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii
fiscal, vamal si
altele care au la naza un litigiu intre o persoana de drept privat si una de drept
public.
A doua grupa in cadrul procedurilor clasice, avem si proceduri necontencioase care
constau in

examinarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor.

Trasaturile
procedurii necontencioase:
1.Lipsa unui litigiu de drept cu exceptia procedurii in ordonanta
2.Existenta in proces a persoanei numite petitionar (in procedura de ordonanta
creditor ei debitor)
3.Lipsa reclamantului si piritului
4.Intentarea procesului civil prin depunerea unei cereri
5.Existenta unei ordini de examinare a cauzei care nu este bazata pe
contradictorialitatea partilor.
Din cadrul procedurilor necontencioase fac parte:
1.procedura speciala, care are drept scop stabilirea unor fapte care au valoare
juridica sau stari ale
persoanei ori ale bunurilor
2.procedura in ordonanta care stabileste ordinea simplificata de examinare a
cauzelor, care desi
are la baza un litigiu de drept, se examineaza fara citarea partilor si fara de
incheiere de procesverbal
judecatorul adoptind unipersonal ordonanta judecatoreasca in baza materialelor
prezentate
de creditor.
3.Procedura de declarare a insolvabilitatii care stabileste ordinea de intentare a
procesului de
insolvabilitate si de supraveghere de catre instanta de judecata a realizarii acestui
proces.
Procedurile de control sunt procedurile care nu tin de examinarea in fond a cauzei
fara stabilirea
circumstantelor defapt si cercetarea probelor. In cadrul acestor proceduri instante
de judecata a re
de a face cu o hotarire deja pronuntata pe cauza respectiva de catre un alt organ
(arbitraj sau
inatanta de judecata straina), iar functia instantei de judecata este una de control a
respectarii unor
formalitati cu scopul de a confirma legalitatea acestei hotariri in vederea
recunoasterii si executarii
acesteia. Din cadrul acestei proceduri fac parte:
1.procedura de recunoastere si executare a hotaririi judecatoresti si arbitrale straine
2.procedura in cauzele de contestare a hotaririlor arbitrale
3.procedura in cauzele de eliberare a titlurilor de executare silita a hotaririlor
arbitrale
Notiunea si clasificarea fazelor procesului civil
Faza a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre
instanta de
judecata si participantii la proces la o anumita etapa a desfasurarii procesului
indreptate spre
atingerea unui scop unic apropiat. Fiecare faza a procesului civil are un scop propriu,
stingerea
succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui scop unic si anume
solutionarea justa a
cauzei civile. Procesul civil parcurge doua etape distincte si anume: etapa judecatii
si etapa
executarii silite. Etapa judecatii vizeaza declansarea procesului civil si finalizarea
acestuia prin
pronuntarea unei hotariri judecatoresti irevocabile. Aceasta etapa cunoaste mai
multe cicluri.

Primul din ele judecata in fond sau in prima instanta; judecata in apel; judecata in
recurs; judecata
in revizuire. Etapa de executare silita vizeaza declansarea procedurii de executare
silita a hotaririi
judecatoresti si finalizarea acesteia cu efectuarea ultimului act de executare.
Parcurgerea tuturor
fazelor procesului civil nu este necesara pentru examinarea unei cauze civile motiv
din care aceste
faze pot fi clasificate in obligatorii si facultative. Faza obligatorie a procesului civil
este faza pe care
inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului. De
exemplu: intentarea
procesului civil, pregatirea cauzei pentru dezbateri judiciare si altele. Faza
facultativa a procesului
civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze in dependenta de
solicitarea
participantilor la proces. De exemplu: judecarea in apel, in recurs, in revizuire si de
regula,
executarea silita a hotaririlor judecatoresti.
Tema nr.2 Principiile fundamentale ale dr procesual civil
1.Notiunea si clasificarea principiilor dr procesual civil
2.Principiile organizational functionale ale dr procesual civil
3.Principiile functionale ale dr procesual civil
4.Principiile intenationale dr proocesual civil
1. Notiunea si clasificarea principiilor dr procesual civil
Notiunea de principiu este de origine latina si in traducere inseamna baza, inceout
sau fundament.
Prin notiunea de principii ai dreptului procesual civil se inteleg acele dispozitii de
baza, idei
fundamentale care se contin in legislatia procesuala civila si exprima esenta dr
procesual civil.
Aceste dispozitii de baza determina o asemenea asezare a institutiilor dr procesual
civil care sa
asigure adoptarea in oractica de catre instantele judecatoresti a unor hotariri
intemeiate si legale si
respectiv sa asigure si executarea lor. Principiile oricarei ramuri de drept inclusiv ale
dr procesual
civil sunt legate intre ele si constituie in ansamblu un sistem juridic concret si doar
luate impreuna
pot exprima esenta dr procesual civil ca ramura de drept. In literatura de
specialitate sunt
evidentiate criteriile de clasificare a principiilor dr procesual civil:
dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacrate se deosebesc principii
constitutionale
si principii consacrate in legislatia procesuala civila.
Dupa obiectul de reglementare se deosebesc principii organizational functionale
care determina
organizarea instantelor de judecata si procesul civil concomitent si principiile
functionale care
reglementeaza numai sctivitatea procesuala a instantei de judecata si a
participantilor la proces.
2.Principiile organizational functionale ale dreptului procesual civil
Principiul realizrii justiiei de ctre instanele judectoreti.
Conform art.114 115 din Constituia RM, art.19 C.P.C. al RM i art.1 al Legii privind statutul
judectorului, justiia se nfptuiete n numele legii numai de ctre instanele judectoreti. Justiia
se nfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie, prin Curile de Apel i judectorii. Pentru anumite

categorii de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate Judectoria Comercial de
Circumscripie. Esena acestui principiu rezid n faptul c justiia se nfptuiete n exclusivitate de
ctre instanele judectoreti, legal constituite, n persoana judectorilor numii. Instanele
judectoreti se formeaz pe baza principiului numirii judectorilor n funcie.
b. Principiul numirii judectorilor i inamovibilitii lor
Judectorii sunt persoanele investite constituional cu atribuii de nfptuire a justiiei, pe care le
execut pe baz profesional. Judectorii instanelor judectoreti se numesc n funcie de
Preedintele RM, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judectorii care au susinut
concursul sunt numii n funcie pentru prima dat pe un termen de 5 ani. Dup expirarea acestui
termen judectorii pot fi numii pn la atingerea plafonului de vrst.
Preedintele i membrii Curii Supreme de Justiie sunt numii n funcie de Parlament la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie s aib o vechime de munc n funcia de judector
de cel puin 15 ani. Judectorii instanelor judectoreti sunt inamovibili, adic promovarea i
transferarea acestora se face numai cu acordul lor.
c. Principiul imparialitii i independenei judectorilor i supunerii lor numai legii
Judectorii instanelor judectoreti sunt impariali, neprtinitori i obiectivi, adic la nfptuirea
justiiei n pricinile civile judectorii sunt obligai s procedeze conform justiiei.
Potrivit art.116 alin.1 al Constituiei RM, art.20 alin.2 CPC al RM i art.1alin.3 al Legii privind statutul
judectorului, la nfptuirea justiiei, judectorii sunt independeni i se supun numai legii. Judectorii
judec pricinile n baza legii i n condiii care exclud orice presiune asupra lor. n procesul examinrii
i soluionrii unei pricini concrete, judectorul este independent i fa de concluziile date de
participanii la proces, indiferent de statutul lor juridic (art.130 C.P.C. al RM). Orice amestec n
activitatea de judecat este inadmisibil i atrage rspunderea prevzut de lege.
d. Principiul nfptuirii justiiei n mod egal n faa legii i a instanei
Potrivit art.16 din Constituia RM, art.22 CPC al RM i art.8 al Legii privind organizarea
judectoreasc, justiia n procesele civile se nfptuiete numai de ctre instanele de judecat pe
principiul egalitii tuturor cetenilor n faa legii i a instanei, fr deosebire de ras, naionalitate,
origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere, origine social etc. Prile n
procesul civil sunt egale n drepturi. Acest principiu mai nseamn c aceleai legi se aplic tuturor
cetenilor i c ei sunt judecai de aceleai instane.
e. Principiul publicitii dezbaterilor judiciare
n conformitate cu art. 21 i 117 al Constituiei RM, art. 23 CPC al RM i art.10 al Legii privind
organizarea judectoreasc, edinele de judecat sunt publice. Publicitatea nseamn c judecarea
oricrei pricini civile trebuie s aib loc ntr-o anumit ncpere, la sediul instanei judectoreti i nu
numai prile, dar orice persoan care vrea s urmreasc modul de desfurare a procesului n
toate fazele judecii poate asista la proces chiar dac este strin de el.
Judecarea proceselor n edin nchis se efectueaz numai n cazurile stabilite prin lege, n scopul
protejrii informaiei ce constituie secret de stat, tain comercial cu respectarea normelor de
procedur. Instana de judecat poate s dispun judecarea pricinii n edin nchis n vederea
prevenirii divulgrii unor informaii care se refer la aspectele intime ale vieii, care lezeaz onoarea,
demnitatea sau reputaia profesional ori alte circumstane care ar prejudicia interesele
participanilor la proces sau dac dezbaterea public ar putea vtma ordinea public sau
moralitatea ori vine n contradicie cu interesele pstrrii secretului de stat. edina poate fi declarat
nchis pentru ntregul proces sau numai pentru efectuarea anumitor acte procedurale. Aceast
excepie nu se rsfrnge asupra participanilor la proces, edina de judecat nchis avnd loc n
prezena lor, instana i previne asupra rspunderii pe care o vor purta n caz de divulgare a
informaiei obinute n cadrul procesului.
Participanii la proces i celelalte persoane prezente n sala de edine sunt obligate s respecte

ordinea stabilit pentru judecarea cauzei. Persoanele care n-au atins vrsta de 16 ani nu se admit n
sala de edin, dac nu sunt citate n calitate de participant la proces sau martor, iar persoanele
care se prezint ntr-o inut necuviincioas pot fi ndeprtate din sala de edin.
Deliberarea hotrrii se face n secret, iar pronunarea hotrrii n toate cazurile se face n edin
public, chiar dac dezbaterile au avut loc n edin nchis.
f. Principiul limbii desfurrii procesului i dreptului la interpret
Potrivit art.118 al Constituiei RM, art.24 CPC al RM i art.9 al Legii cu privire la organizarea
judectoreasc, procedura judiciar, edinele de judecat se desfoar n limba moldoveneasc.
Persoanele care nu posed sau nu vorbesc limba de stat au dreptul de a lua cunotin de toate
actele i lucrrile dosarului i de a vorbi n instan prin interpret.
Procedura judiciar se poate desfura i ntr-o alt limb acceptabil pentru majoritatea
persoanelor care particip la proces. n acest caz, documentele procesuale judiciare se ntocmesc n
mod obligatoriu i n limba moldoveneasc. Actele procedurale care se nmneaz participanilor la
proces se traduc, la solicitarea lor n limba de stat sau n limba procesului.
g. Principiul colegialitii i individualitii judectorilor
Pricinile civile se judec n prim instan de un complet unipersonal, format dintr-un singur
judector sau de un complet colegial, format din 3 judectori. n instana de apel i de recurs,
pricinile se judec de un complet colegial, format din 3 judectori. Colegiul lrgit al Curii Supreme
de Justiie judec recursurile mpotriva deciziilor Curii de Apel n complet colegial, format din 5
judectori.
3.Principiile functionale ale dr procesual civil
Principiul legalitatii, care consta in indeplinirea exacta si uniforma a normelor de
drept de catre
instanta de judecata participantii la proces si persoanele care contribuie la
infaptuirea justitiei in
cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor judecatoresti.
Elementele
cknstitutive ale acestui principiu sunt:
1.normele de procedura civila se pot contine numai in constitutie, codul de
procedura civile si alte
legi organice.
2.instantele judecatoresti aplica normele de procedura civila in vigoare la data
judecarii csuzei
civile.
3.la solutionarea cauzelor se aplica si norme de drept material
4.la infaptuirea justitiei judecatorii sunt independenti si se supun numai legii
5.una dintre conditiile de baza ale hotaririi judecatoresti alaturi de temeinicie este si
legalitatea
acesteia care poate fi verificata de catre instantele ierarhic superioare pe calea
exercitarii apelului
si recursului.
Principiul disponibilitatii se afirma in posibilitatea participantilor la proces in primul
rind a partilor de
a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecatii,
precum si de a
dispune de drepturile procedurale de a alege modalitatea si mijloacele procedurale
de aparare.
Instanta de judecata nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalitatii de
aparare daca
aceste acte contravin legii. Acest principiu contine urmatoarele drepturi: dreptul
persoanei
interesate de s porni sau nu un proces civil; dreptul de a determina limitele cererii
de chemare in

judecata sau ale apararii; dreptul de a renunta la actiune sau de a incheia o

tranzactie; dreptul de a
contesta sau nu hotarirea judecatoreaca; dreptul piritului de a reucnoaste actiunea
partial sau
integral; dreptul de a cere executarea hotaririlor judecatoresti.
Princ contradictorialitatii ofera posibilitatea partilor aflate in litigiu sa participe in
mod activ la
apararea drepturilor si pretentiilor lor, la argumentarea si probarea acestora in
cursul judecatii prim
combatarea si discutarea declaratiilor facute de fiecare dintre parti. Partile pot
formula cereri,
prezenta probe si pot pune concluzii cu privire la problemele de fapt si de drept de
care depinde
justa solutionare a litigiului. art 26. CPC
Principiul nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare, art. 25 instanta de judec
cerceteaza
nemijlocit probleme prezentate de catre parti, di in baza hotaririlor judecatoresti pot
fi puse probele
exclusiv prezentate de parti in procesul judecariiin sustinerea pozitiilor
corespunzatoare.
4.zprindipiul prioritatii conventiilor internationale
Principiul acordarii regimului national strainilor 454 CPC
Principiul imunitatii judiciare a statelor straine si organizatiilor internationale 457
CPC
Principiul respectarii jurisdictiei instantelor judecatoresti straine 459-462
Principiul legii forului un materie de procedura, legea tarii in care se judeca cauza
458
Principiul exequatorului hotaririlor judecatoreati straine, exequatorul este procedura
judiciara in
cadrul careia in urma controlului exercitat asupra hotaririi judecatoresti straine de
catre instanta de
judecata pe teritoriul statului pe care se cere executarea, hotarirea judecatoreasca
straina este
declarata executorie. 466 art. art.19-27
Raporturile juridice procesuale civile
1.Notiunea, particularitatile, premisele si structura raporturilor juridice procesuale
civile
2.Instanta de judecata ca subiect obligatoriu al raporturilor juridice procesuale civile
3.Participantii la proces si persoanele care contribuie la infaptuirea justitiei
1.Raportul juridic procesual civil reprezinta relatia sociala reglementata de normele
de procedura
civila, stabilita intre instanta de judecata pe de o parte si participantii la proces pe
de alta parte in
legstura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotaririlor
judecatoresti.
Particularitatile acestor raporturi sunt urmatoarele:
1.ele exista doar in forma juridica, daca unele raporturi materiale pot exista in lipsa
unor
reglementari juridice, atunci raporturile procesuale nu pot exista in lipsa unui suport
normativ.
2.instanta de judecata este subiectul obligatoriu al acestor raporturi
3.pluralitatea de subiecte in cadrul acestor raporturi, deoarece alaturi de instanta
de judecata
participa un numar mare de participanti la proces care difera in dependenta de felul
de procedura
si complexitatea cauzei judecate

4.unitatea si uniformitatea raporturilor procesual civile, astfel toate raporturile

procesual civile care
apar intre instanta de judecata si participantii la proces au un obiect comun si
anume cauza civila
concreta aflata pe rol sau raportul material litigios. De aceea, nu putem separa
raporturile
procesuale civile dintre instanta si reclamant, dintre instanta si pirit, instanta si
intervenienti,
instanta si reprezentanti.
5.caracterul dinamic al raporturilor, deoarece procesul civil este in permanenta
miscare. In masura
in care procesul civil este pornit si ia amploare, el trece dintr-o faza in alta cu
respectarea
consecutivitatii.
Aparitia unui raport juridic procesual civil este precedata de existenta unor premise:
1.existenta normelor de procedura civila
2.capacitatea juridica procesuala a subiectelor participante la proces art 57-58 cod
de procedura
civila
3.producerea faptului juridic care constituie imprejurarea prevazuta in ipoteza
normei juridice care
in urma realizarii are consecinte juridice, adica atrage dupa sine aparitia,
modificarea sau stingerea
unui raport juridic procesual civil.
Structura raportului procesual cvil este alcauita din trei elemente: subiectele
raportului procesual
civil, adica titularii de drepturi si obligatii procesuale civile, care se clasifica in trei
grupuri: instantele
judecatoresti, participantii la proces si persoanele care contribuie la infaptuirea
justitiei. Al doilea
element este continutul raportului procesual civil este format din drepturile si
obligatiile subiectelor
acestora. Normele de drept procesual civil stabilesc volumul drepturilor si
obligatiilor subiectelor in
functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala.
Ultimul element este obiectul raportului procesual civil este conduita subiectelor
care rezulta din
drepturile si obligatiile lor procesuale, adica sunt actiunile procesuale propriu-zise
intreprinse de
catre instanta de judecata si celelalte subiecte.
2.Instanta dej udecata ca subiect
Instanta de judecata este principalul subiect al raporturilor procesuale civile.
Instantei de judecata ii
sunt impuse exigente de ordin cantitativ si calitativ. Exigentele cantitative se refera
la numarul
judecatorilor din care se compune completul de judecata care judeca cauzele in
fond, in apel si
recurs. Sunt evidentiate doua modalitati de judecare a cauzelor civile: judecarea
unipersonala, de
catre un complet compus dintr-un singur judecator, si judecarea colegiala: de catre
un complet din
mai multi judecatori. In prima instanta, cauzele se judeca de catre un singur
judecator sau de catre
un complet din trei judecatori. In instanta de apel cauzele se judeca de un complet
compus din trei
judecatori dintre care unul este presedinte al sedintei de judecata.

Recursurile impotriva incheierilor judecatoresti se judeca de catre un complet din

trei judecatori.
Recursurile impotriva deciziilor instantei de apel se judeca de catre un complet din
cinci judecatori.
In cadrul judecarii coelgiale a cauzelor, judecatorii se bucura de drepturi egale in
solutionarea
problemelor ce apar la examinarea cauzei si emiterea hotaririi. Toate problemele se
solutioneaza
cu votul majoritatii judecatorilot. Niciun judecstor nu are dreptul sa se abtina de la
vot. Judecatorul
care nu este de acord cu hotarirea majoritatii semneaza hotarirea, dar este in drept
sa expuna in
scris o opinie separata care se anexeaza la dosar.
Exigentele calitative determina cine poate si respectiv cine nu poate face parte din
completul de
judeata la judecarea unei cauze concrete. Astfel, pot aparea incidente procesuale cu
privire la
formarea completului de judecata sub forma de incompatibilitate, abtinere si
recuzare.
Incompatibilitatea in sens general consta in imposibilitatea judecatorului de a
indeplini concomitent
cu functia de judecator ipsi alte functii cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.
In sens restrins,
incompatilibtatea se refera in care un judecator este oprit sa ia parte la judecarea
unei cauze in
cazurile expres prevazute de lege, astfel judecatorul nu este in drept sa participe la
judecarea
aceleiasi cauze. Abtinerea si recuzarea reprezinta situatii reglementate de lege
pentru a proteja
partea in proces in acele cazuri in care se presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv.
Procedura de
solutionare a celor doua procesuale a... Difera caracterul normelor ca le
reglementeaza si
subiectul de la care parvine initiativa. Astfel, in cazul abtinerii initiativa parvine de la
insusi
judecator si este prevazuta de norme imperative.
In cazul recuzarii initiativa parvine de la partea interesata si este prevazuta de
norme dispozitivel
aceasta din urma avind posibilitatea de a il recuza pe judecator, sau de a accepta
ca cauza sa fie
judecata de catre acesta.
3.Participantii
Cea de-a doua categorie a subiectelor raporturilor procesual civile este reprezentata
de catre un
cerc larg de subiecte care sunt numite participantii la proces. Conform art. 55 al
Codului de
Procedura Civila, se comsidera participanti la proces partile, intervenientii,
procurorul, petitionarii,
persoanele care sunt imputernicite de lege sa adreseze in instanta cereri in
apararea drepturilor,
lobertatilor si intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin in proces
pentru a
depune concluzii in apararea drepturilor unei alte persoane, precum si persoanele
interesate in
cauzele cu procedura speciala. Toti participantii la proces se caracterizeaza prin
faptul ca dispun

de interes juridic pentru solutionarea cauzei care poate fi material sau procesual.
Din acest punct
de vedere, participantii la proces se clasifica in:
1.participanti care au atit interes material cit si interes proceual in solutionarea
justa a cauzei, de
exemplu partile, intervenientii si altii
2.participanti, care nu au interes material, ci numai interes procesual in solutionarea
justa a cauzei.
De exemplu, procurorul in cazul intentarii unei cauze civile, in interesul altei
persoane. Autoritatile
publice in cazul depunerii concluziilor.
Fiecare din caregoria respectiva de participanti la procesul civil dispune de un
anumit statut juridic
procesual, care se caracterizeaza prin ansamblul de drepturi si obligatii procesuale
de care dispun.
Astfel, tuturor participantilor la proces la sunt acordate un sir de drepturi si obligatii
procesuale
numite drepturi generale care sunt prevazute in art.56 al codului de procedura
civila.
Totodata, unele categorii de participanti pot dispune de anumite drepturi procesuale
numite
drepturi speciale care se contin in art. 60 al aceluiasi cod, care sunt caracteristice
doar partilor.
Cea de-a treia categorie a subiectelor raporturilor procesuale civile este
reprezantata de catre
persoanele care contribuie la infaptuirea justitiei. Aceste persoane nu au in proces
nici interes
material, nici procesual in solutionarea cauzei. La categoria acestor persoane se
atribuie
reprezentantul, grefierul, interpretul, expertul si martorii.
Tema: Competenta generala a instantelor judecatoresti
1.Notiunea si clasificarea competentei generale
2.Delimitarea competentei instantei judecatoresti de competenta altor organe
1.De dreptul de a examina si solutiona litigii de drept dispun instantele
judecatoresti, precum si alte
organe. Fiecare din aceste organe, inclusiv instante de judecata sunt in drept sa
examineze si
solutioneze numai acele cauze civile care le sunt atribuite prin lege, adica care sunt
date prin lege
in competenta lor. Competenta generala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege
unei instante
judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si
solutiona o anumita
cauza. Competenta generala poate fi clasificata in:
1.competenta generala exclusiva, care consta in aptitudinea exclusiva a instantelor
judecatoresti
de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze, acestea neputind fi
examinate de
alte organe cu activitate jurisdictionala, de exemplu declararea nulitatii casatoriei,
cauzele de
declarare a insolvabilitatii si altele.
2.competenta cu pluralitate de organe care la rindul sau poate fi clasificata in:
a.competenta generala alternativa, care reprezinta aptitudinea data prin lege de a
solutiona o
anumita cauza mai multor organe cu activitate jurisdictionata, persoana interesata
avind dreptul de

a alege unul din organele mentionate in lege, de exemplu: in cazul incalcarii

drelturilor
consumatorului, persoana poate sa se adreseze la agentia pentru protectia
drepturilor
consumatorilor sau in instanta de judecata.
b.competenta generala conditionata, care reprezinta aptitudinea data prin lege de a
solutiona o
anumita cauza mai multor organe cu activitate jurisdictionala, intr-o anumita ordine
succesiva, fie
prin stabilirea unei proceduri prealabile de solutionare pe care extrajudiciaraa
litigiului. Existenta
procedurii prealabile de solutionare pe cale extrajudiciara a litigiului poate fi
conditionata de lege
sau de acordul partilor. De exemplu, legea stabileste necesitatea respectarii
procedurii prealabile
in litigiile de contencios administrativ. Daca judecatorul constata la faza intentarii
procesului ca
reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a cauzei pe cale
extrajudiciara
prevazuta de lege pentru categoria respectiva de cauze sau de contractul partilor
atunci acesta va
restitui cererea de chemare in judecata; daca aceasta carenta este depistata pe
parcursul
examinarii cauzei, atunci instanta judecatoreasca urmeaza sa scoata cererea de pe
rol.
c.competenta generala conventionala (contractuala), care reprezinta aptitudinea
data prin lege de
a solutiona o anumita cauza mai multor organe cu activitate jurisdictionala, iar
alegerea organului
competent are loc prin acordul partilor. De regula, in astfel de cazuri, este vorba
despre arbitraj,
astfel partile au dreptul sa transmita arbitrajului examinarea practic a oricarui
litigiu, cu exceptia
celor care pot fi examinate de catre instanta de judecata. In cazul in care intre parti
nu exista o
conventie prin care litigiul urmeaza a fi transmis arbitrajului spre examinare, acest
litigiu poate fi
examinat de catre instanta de judecata in baza depunerii actiunii de catre persoana
careia i-a fost
lezat dreptul corespunzator.