Ergonomie

Curs 1
Notiuni generale:
1)definitie;
2)obiectivele ergonomiei;
3)solicitarile din procesul muncii;
4)capacitatea de munca.

1)Definitie
Ergonomia (Ergon=munca; nomos=lege) este o stiinta multidisciplinara si
interdisciplinara definite astfel:
Aplicarea stiintelor biologice, umaniste in corelatie cu stiintele tehnice
pentru a ajunge la o adaptare reciproca, optima intre om si munca sa,
rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si stare de buna sanatate a
omului. (Organizatia Internationala a Muncii)
Stiinta multidisciplinara care cauta sa adapteze munca la posibilitatile
anatomice, fiziologice si psihologice ale omului. (Medicina Muncii)
Ergonomia dentara e parte a ergonomiei generale de la care ia principiile de
baza.
Stiinte bio-psiho medicale: -anatomia;
-psihologia;
-fiziologia;
-antropologia;
-sociologia;
-ecologia;
-igiena si medicina muncii.

Ergonomia=stiinta interdisciplinaranu se confunda, nu se substituie, nu se

prejudiciaza.
Stiinte tehnico-economice: -mecanica;
-cibernetica;
-ingineria constructiilor de masini si
tehnologica;
-managementul;
-studiul muncii;
-arhitectura;
-designul.
Scopul ergonomiei: optimizarea relatiilor dintre om si munca sa.
Istoric:

-1949- inceput, K. F. H. Murell Societate de cercetare ergonomica;

-1957-SUA Societatea Factorului Muncii;
-1959-SUA Societatea Internationala de Ergonomie.

Evolutie: -SUAstudierea factorilor umani si adaptarea posturilor de lucru;

-Europaconcept de analiza al activitatii reale de lucru si
posibilitatea de ameliorare a acesteia.
Cabinetul dentar ergonomic
-Medicii dentisti urmaresc design-ul si culoarea echipamentului si mai putin
modul in care sunt respectate regulile ergonomice.
-Firmele se orienteza spre tehnica si design si mai putin spre cerintele
functionale ce tin de capacitatile medicului.
-Echipamentul nu indeplineste toate criteriile unui mod de lucru sanatos.
-Nu se insista pe formarea unor deprinderi corecte de lucru.
Activitatea nu este organizata eficienta scazuta;
stres;

afectiuni musculo-scheletate.

2)Scopurile aplicarii ergonomiei dentare

-imbunatatirea conditiilor de munca (disconfort, oboseala, stres redus);
-eficienta sporita si reducerea timpilor de lucru prin organizare;
-performanta maxima prin aparatura si tehnici de lucru optimizate;
-reducerea costurilor umane (incidenta bolilor profesionale) si materiale;
-satisfactie profesionala maxima;
-satisfacerea cerintelor pacientului (confort si calitate).
necesitatea muncii in echipa: corectarea, ameliorarea, proiectarea
ergonomica a conditiilor de munca existente sau viitoare (ergonomie
medicala, informationala, spatiala, urbanistica, scolara etc)
3)Solicitarile in timpul muncii:
componenta intelectuala;
componenta fizica efort muscular: dinamic+static
a)dinamic
-alternanta ritmica de alungiri si scurtari ale muschiului (contractii izotonice);
-tensiunea ramane constanta;
-muschi realizeaza lucru mecanic;
-muschiul se comporta ca o pompa: creste aportul sanguin, permite
eliminarea toxinelor.
b)static
-lungimea muschiului ramane neschimbata (contractie izometrica);
-tensiunea creste;
-muschiul nu realizeaza lucru mecanic;

-se produce compresiunea vaselor: scade aportul sanguin; acumulare de acid

lactic; aparitia durerilor musculare si a oboselii; in timp deteriorarea
articulatiilor ligamentelor si tendoanelor.

Solicitarile fizice in procesul muncii presupun:

gestualitate-raport direct intre om si mijlocul de munca (componenta
fizica);
posturalitate-pozitia corpului in timpul desfasurarii activitatii (componenta
statica).
Solicitarile posturale: la fel ca la componenta statica+actiuni repetitive care
au efect cumulativ, ducand la deterioarea articulatiilor, a ligamentelor, a
tendoanelor.=>afectiuni musculo-scheletate: afecteaza personalul care
desfasoara activitati statice (dentisti, operatori calculatoare, croitori)+ pozitii
statice vicioase+miscari nefiziologice: ale coloanei vertebrale-discopatii, ale
bratelor-tendinite, epicondilite.
4)Alte tipuri de solicitari:
a)Microclimat:
de aer;

-temperatura aerului, umiditatea relativa, curenti

-asigura confort termic.

b)Neuro-psihice:
de observatie,

-grad de pregatire, nivel intelectual, memorie, spirit

aptitudini tehnice, simtul cromatic;
-asigura calitatea relatiilor profesionale.

c)Senzorialevizuale:

-oboseala;
-ambianta vizuala;
-determina modul de lucru.

auditive: -datorate activitatii zilnice in cabinet;

-zgomote exterioare;
-duc la oboseala cu diminuarea atentiei si
aparitia iritabilitatii si a cefaleei.

d)datorate unor noxe: pot conduce la fenomene alergice (dermatite, rinite,

eczeme).
Ambianta profesionala (psiho-sociala) reprezinta atmosfera de lucru si
comunicarea optima intre persoanele implicate cand intre acestea exista o
stare de compatibilitate si echilibru.

Factori:
Psiho-sociali: -intercunoastere;
-intercomunicare;
-interinfluentare;
-climat psiho-social;
-structura colectivului;
-caracterul relatiilor;
-comportamentul individual si personalitatea.
Psihologici: -simpatic-antipatic;
-particularitati temperamentale;
-nivelul aspiratiilor;
-preocupari extraprofesionale.
Caracterul +stilul conducerii

FACTORI CARE INFLUENTEAZA CAPACITATEA DE MUNCA

1.Fact de care dep org uman(variab ind)
a.starea de health si boala
b.exercitii si antrenament

c.oboseala
d.emotiile
Prin Exercitiu se elimna miscarile inutile,se folos energia necesara minima si
se lucreaza ordonat
Prin Antrenament prin repetarea unei act musc complexe organismul isi
castiga cresterea capacitatii de munca dat leg coordonate intre diversele
aparate si sist si dat modif structurale ce au loc in organism
Emotiile-pozitive det de ritmicitatea in
munca,ordine,aparatura,performanta,beneficii morale si materiale
satisfacatoare,atm de lucru
-negative:lipsa celor de mai sus conditioneaza stresul
Oboseala stare fizica,reversibila care se manifesta prin scaderea capacitatii
de munca si implicit a performantelor muncii.
2.Fact care depind de conditiile de munca
a.organizarea muncii eliminarea manoperelor inutile,limitarea contracturii
statice,pauze pt refacerea asig ritmicitatii
b.calitatea mediului de lucru-spatiu,igiena,iluminat optim si cul coresp,nivel
de zg,microclimat optim
3.Calitatea ergonomica ale instr si aparaturii
4.fact. psiho-sociali-rel dintre membrii echipei
5.fact sociali
a.stilul de viata-alim,vicii,odihna,act fizic si sport,act recreative,pauzele de
refacere,vacante
b.cond de transport la si de la serviciu
c.satisfacere morala si materiala
d.stabilit si siguranta locului de munca
Cerinte ergonomice pt mobilierul din cabinet
Fix: -dulapuri pt instrumentar ,materiale,aparatura

-cuprinde chiuveta
-dispuse in zona asistentei,respectand nevoia ei de spatiu si libertate de
miscare
-ocuparea spatiului pe cat posibil si pe verticala
Mobil:-dulapior mobil cu masuta pt instr si materiale pregatite pt fiecare act
operator si sertare pt accesorii
-masute mobile etajate
-inaltimea masutelor-usor sub nivelul cotului asistentei/operatorului
-scaunele medicului si asistentei
Dispunerea mobilierului nu interfera cu pasajul de trecere a pacientului,care
cuprinde si o oglinda

Zonele cabinetului :caracteristici

1.perceptia pacientilor:sala de asteptare,garderoba,grup sanitar,trebuie sa
degaje calm,ordine si curatenie
2.zona adm :loc de informare pt pacienti si de management al datelor
necesita personal instruit si dotare specifica
3.zona de tratament:sist inchis/semidesch/deschis;exigente specifice de
organizare
4.zona de sterilizare usor accesibila din zona de tratament si zona
personalului
5.zona personalului:garderoba,grup sanitar,birouri,depoz echipament si
materiale

Curs 3: ZONE DE ACTIVITATE ALE CABINETULUI

Definirea stilului de lucru
Elemente ale stilului de lucru:

1 Configuratia - spatiului de lucru si functionalitatea lucru

- unitului si a altor echipamente
2 Ajutorul asistentei
3 Programul de lucru
4 Postura de lucru a medicului si relatia medic-pacient
5 Obisnuinta si rezistenta la schimbare
Cabinetul dentar, zona de tratament
Functii: consultatie, tratament, igienizare, imagistica
Obiective organizatorice:
- Conditii tehnice optime (dotare)
- Conditii de functionalitate (spatiul si zona de lucru)
- Acces din zona pacientului
- Conditii ambientale (iluminat cromatica, zgomot)
Punctul zero al activitatii intr-un cabinet dentar il reprezinta cavitatea orala
a pacientului, in jurul lui trebuie sa se organizeze aparatura, instrumentarul,
materialele si mobilierul.
Zonele de activitate ale cabietului
Aranjamentul fizic al oamenilor si al echipamentului influenteaza
desfasurarea activitatii, fiind demonstrat faptul ca, oamenii au anumite
necesitati de spatiu, atat in relatiile statice cat si in dinamica activitatii
zilnice.
Spatiul intim al pacientului:
- Zona circulara din jurul capului pacientului cu raza de 50 cm;
- Cuprinde capul, mainile si antebratele medicului si asistentei;
- Necesita o iluminare mai buna decat restul cabinetului;
- Accesibil medicului
Poate fi privit ca un cadran de ceas si subimpartit in zona:
- Operatorului
- Statica
- Asistentei
- De transfer
Restul spatiului din cabinet poate fi subimpartit astfel:
Zona medicului:
- In dreapta si spatele fotoliului (lucrul la 4 maini)
- Contine: scaunul medicului, aparatura si mobile mobil
- Cuprinde pasajul de trecere al pacientului: scurt si direct
Zona asistentei:
- In stanga si spatele fotoliului
- Contine: scaunul asistentei, aparatura si mobilier fix si mobil, chiuveta

Caracteristici ergonomice ale spatarului fotoliului dentar

- s se poat nclina pn la orizontal( 180),
-s permit medicului s se poat deplasa liber cu picioarele n toate poziiile
(de la ora 9 la ora 13),
-

trebuie s fie ct mai subire,

partea superioar trebuie s fie rotunjit,

L imea:
suficient pentru a sprijini spatele pacientului,

suficient pentru a permite accesul din lateral i din spate la cavitatea

bucal.

Caracteristicile scaunelor pentru medic si asistenta

- Sprijin pe minim 5 picioare pentru stabilitate
- Rotile pentru mobilitate
-

Sistem de reglare a nlimii pe axul central

Baz anatoform, margini rotunjite

Caracteristici specifice scaunului medicului:

-Sptar pentru sprijin lombar, ajustabil ca nlime i poziie, dimensiuni

minime
- Sprijin antebra drept / stng, detaabile
Caracteristici specifice scaunului asistentei:
- Sptar pentru sprijin lombar
- Inel suport pentru picioare

Pacientul este poziionat orizontal n scaunul dentar:

pacientul este aezat orizontal i simetric n faa operatorului;

distana dintre ochii medicului i cmpul operator este de 25-40 cm;

privirea medicului este perpendicular pe cmpul operator sau pe

oglinda dentar;

n funcie de zona care trebuie tratat, capul pacientului poate fi rotat

la dreapta sau la stnga, cobort sau ridicat, fr ca medicul dentist
s i schimbe poziia ergonomic de lucru.

Posturi- activa (spatele drept plecat putin in fata)

Pasiva- sprijinit pe spatar

Pozitia asistentei

scaunul poziionat ct mai aproape de scaunul pacientului,

coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului,
tlpile pe podea sau pe rama scaunului,
dulapul mobil direct n faa genunchilor,
cnd st jos nivelul ochilor asistentei trebuie s fie mai sus cu 10 15
cm dect nivelul ochilor medicului (chiar mai sus cnd se lucreaz la
mandibul),

Aparatur/Instrumente
Urmrii:

Forma/mrimea n general

Forma/mrimea mnerului

Greutatea

Balansul

Manevrabilitate

Uurina utilizrii

Uurina ntreinerii
Scaunele medicului i asistentei
- Sprijin pe minim 5 picioare pentru stabilitate
- Rotile pentru mobilitate

Sistem de reglare a nlimii pe axul central

Baz anatoform, margini rotunjite
Caracteristici specifice scaunului medicului:

-Sptar pentru sprijin lombar, ajustabil ca nlime i poziie, dimensiuni

minime
- Sprijin antebra drept / stng, detaabile
Caracteristici specifice scaunului asistentei:
- Sptar pentru sprijin lombar i/sau antebrae
- Inel suport pentru picioare

Incalcarea zonelor de activitate poate determina confuzie, distragerea

atentiei si chiar intreruperea unei manopere terapeutice; pierderea
controlului asupra spatiului personal de lucru si disconfortul resimtit pot
genera stres si reactii comportamentale nedorite.

Curs 4:
ORGANIZAREA ERGONOMICA A ACTIVITATII IN PRACTICA DENTARA
Posturi si pozitii corespunzatoare de lucru:
- Pacient
- Medic
- Asiatenta
Prioritatile ocuparii pozitiei de lucru:
Prioritatile decurg din:

Specificul activitatilor fiecarui membru al echipei: mai dificila pentru

medic, mai simpla pentru o asistenta;
- Necesitatea asigurarii accesului, vizibilitatii, a economiei si libertatii de
miscare pentru medic, asistenta, pacient.
Ordinea ocuparii pozitiei de lucru: pacient, medic, pacient.
-

Postura si pozitiile medicului si asistentei:

Postura = modul in care diferite segmente ale corpului sunt asezate pentru
a permite efectuarea unei activitati.
*postura medicului si asistentei au ca reper postura echilibrata
Pozitia =asezarea spatial a membrilor echipei in jurul capului pacientului
(cercul de lucru)
*pozitiile medicului si asistentei sunt conditionate de dimensiunea spatiului
din jurul pacientului (cuprinde si echipamentul, aparatura si mobilierul mobil)
si de buna gestionare a acestuia.
Postura echilibrata (neutrala)
Semnificatie:
- Reprezinta un reper pentru postura corecta de lucru si trebuie
mentinuta, in toate limitele impuse de practica, pe tot parcursul actului
operator;
- O postura naturala, nefortata, nestresanta si simetrica, care respecta
fiziologia locomotorie a organismului uman, fiind rezultatul studiilor de
ergonomie generala adaptata nevoilor din practica dentara.
- Confortabila: contractii si tensiuni muscular minime
- Stabila: stabilizeaza segmentele corpului si articulatiile
- Simetria posturala este o conditie pentru echilibrul postural
Caracteristici:
- Capul inclinat, contractura minima la 32-44
- Linia umerilor paralela cu podeaua, umeri relaxati, coborati
- Spatele drept(respectarea curburilor fiziologice)
- Se admite o inclinare anterioara, cu spatele drept, maxim 20, din
articulatia soldului
- Nu se admit rotatia trunchiului si inclnari laterale
- Sprijinul lombar pe spatar este folosit ocazional
- Bratele pe langa corp, sprijinite de trunchi, orientate maxim
10anterior
- Antebratele la orizontala sau maxim 25superior fata de orizontala
- Coatele paralele cu podeaua sau inclinate inferior maxim 15 fata de
orizontala; coapse usor departate maxim 45

Unghiul dintre coapse si gambe trebuie sa fie de minim 90pentru a

evita compresiunea pachetului vasculo-nervos din spatial popliteu;
recomandat: 105-110.
Postura echilibrata activa/ pasiva
- Folosirea sistemelor de marire (lupe, telescoape,microscop) cere
implicatii asupra posturii
- Postura echilibrata nu impune operatorului o atitudine rigida, el avand
libertate de miscare in anumite limite astfel incat sa nu apara solicitari
defectuase ; sunt adesea miscari usoare de ehilibru
PE activa:
- Alternarea momentelor de sustinere a spatelui drept (respectarea
curburilor fiziologice) doar prin tonicitatea muschilor paravertebrali cu
cele in care se apeleaza la sprijin lombar;
PE pasiva :
- Folosirea permanenta a sprijinului lombar
Mod dinamic de lucru:
- PE active
- Pauze intre pacienti, cu ridicarea de pe scaun si deplasarea- alternative
- Sedinte lungi- urmate de sedinte mai scurte
-

Abateri frecvente:
Chiar cand se cunoaste si se adopta initial o postura echilibrata apar frecvent
abateri in timpul lucrului datorate:
- Pozitiei incorecte fata de pacient (ora de lucru)
- Nivelului necorespunzator al planului de lucru (prea jos, cel mai
adesea)
- Pozitionarii incorecte a capului pacientului
- Evitarii lucrului in vizibilitate indirecta (oglinda)
Cel mai adesea se observa:
- Aplecarea exagerata a capului si intinderea gatului, rotatie, inclinare a
capului
- Bratul drept fara sprijin
- Ridicarea unui umar sau a celor 2
- Accentuarea curburii toracice si reducerea celei lombare
- Unghiul coapse-gambe mai mic de 90
*abaterile nu pot fi evitate total, dar trebuie sa fie de mica amplitudine si de
scurta durata .
Posturi dezechilibrate

Presupun solicitari defectuoase ale muschilor si articulatiilor si prin

acumularea efectelor in timp au consecinte negative asupra sanatatii
operatorului.
Intalnim frecvent:
- Ortostatismul-postura obositoare, cu instabilitate articulara si
suprasolicitarea membrelor inferioare, cu afectarea intoarcerii venoase
(risc varice); deformarea coloanei vertebrale (risc cifoza, scolioza);
postura asimetrica cu sprijin preponderent pe dreapta si compresia
organelor interne.
- Postura sezand cu inclinare spre dreapta- protejeaza membrele
inferioare, dar restul efectelor se manifesta ca la ortostatism.

Pozitia pacientului in fotoliul dentar anatomic

Variabile ce determina pozitia pacientului:

I Pozitia spatarului
II Inaltimea fotoliului
III Pozitia capului si a tetierei
I.Pozitia spatarului
Orizontala: - ungiul spatarului cu orizontala maxim 20
- indicata in majoritatea sitatiilor de lucru
- pozitia aleasa pentru toti pacientii sanatosi, deoarece ofera in
majoritatea cazurilor cele mai bune conditii pt acces, vizibilitate si
respectarea pozitiei echilibrate;
- reper: linia ce uneste varful nasului cu genunchii paralela cu
podeaua.
Oblica pacienti cu afectiuni cardio-vasculare si respiratorii
- femei insarcinate in trimestrul II (reflex de voma), III (sindrom de
compresie a venei cave)
- uneori pentru lucrul pe hemiarcada dreapta la mandibula
Verticala pacienti cu reflux gastro-esofagian si esofagita de reflux
- manopere ce impun aceasta pozitie (ex. amprentare cu material
fluide)
II.Inaltimea fotoliului
Reglabila in functie de nivelul zonei de lucru :

o
o
o

30-40 cm de ochii operatorului

Aproximativ in dreptul inimiisau apedix-ului xifoid al medicului
III.Pozitia capului si a tetierei
Deosebit de importanta pentru asigurarea accesului si a vizibilitatii in
conditiile pastrarii posturii echilibrate
Tetiera sustine capul in poziti aleasa
Drectii de orientare a capului in pozitie neutral:
Flexie- extensie
Rotatie dreapta-stanga
Inclinare dreapta- stanga
Scop: orientarea campului operator direct sub privirea medicului.

CURS 5. LUCRUL IN ECHIPA

Definiti lucrul la patru maini. Cerinte de baza.
Stil de lucru n care medicul aezat pe scaun este asistat permanent de
o asistent specializat, aezat i ea i care urmrete actul operator,
cunoate foarte bine etapele de tratament i poate anticipa toate nevoile
medicului, prelund mare parte din grijile acestuia. Asistenta are
responsabiliti crescute. Necesit exerciiu i antrenament pentru
formarea echipei medic-asistent
Cerinte de baza
-

Cabinet special conceput i dotat corespunztor

Asistent bine instruit pentru lucrul n echip

Posturi i poziii corespunztoare de lucru

Planificarea edinelor de tratament

- Formarea unor stereotipii de lucru n echipa

Avantajele lucrului in echipa
Crete eficiena muncii echipei permind medicului s-i
foloseasc la maxim abilitile sale i s se concentreze exclusiv
asupra calitii actului operator, n timp ce asistenta preia o parte
din sarcinile mai simple

- Permite economia de timp i micare n cursul actului operator

printr-o bun organizare
- Reduce oboseala fizic i psihic a medicului
- Ofer mai mult comfort fizic i psihic pacientului
Principii de lucru
ECONOMIA MICRII modul n care poate fi conservat energia i
redus ncordarea corpului prin modificarea micrilor specifice

reducerea instrumentelor folosite pentru o

procedur,

poziionarea instrumentelor pe msu sau n cutie

n ordinea folosirii,

aezarea echipei operatorii ct mai aproape de

pacient,

folosirea de scaune ce asigur o postur corect

medicului i asistentei,

asigurarea spaiului de lucru la 1-2 cm sub cot,

reducerea micrilor ochilor,

reducerea numrului i duratei micrilor,

folosirea de micri continue i line, se evit cele n

zig-zag.

CLASIFICAREA MICRILOR
ZONE DE ACTIVITATE - fiecare membru al echipei trebuie s aib
grije s
nu interfere cu zona care nu i aparine,
POZIIA OPERATORULUI

sprijinul spatelui i al picioarelor,

folosirea unui bra de sprijin pentru poziionarea antebraului,

coatele lng corp,

ochii fixai pe cmpul operator,

evitarea micrilor brute i nefiziologice(rsuciri,aplecarea spre

spate)

POZIIA ASISTENTEI

scaunul poziionat ct mai aproape de scaunul pacientului,

coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului,

tlpile pe podea sau pe rama scaunului,

dulapul mobil direct n faa genunchilor,

cnd st jos nivelul ochilor asistentei trebuie s fie mai sus cu 10 15

cm dect nivelul ochilor medicului (chiar mai sus cnd se lucreaz la
mandibul),

evitarea apucrii i meninerii forate a instrumentelor,

evitarea ntinderii i rotrii toracelui.

RESPONSABILITI SI REGULI LUCRUL LA PATRU MAINI:

ECHIPA - fii ateni la nevoile celuilalt,
- adoptai o rutin standard pentru procedurile dentare de baz,
- facei schimbrile necesare de postur pentru a reduce
ncordarea,
- observai micrile pacientului i recunoatei situaiile cnd e
necesar rearanjarea acestuia,
- mutai instrumentele doar n zona de transfer
MEDIC DENTIST/ OPERATOR stabilii un semnal prin care s se neleag
nevoia de schimbare a instrumentului,

- meninei poziia de lucru nuntrul zonei proprii.

REGULI DE TRANSFER:
- privirea se menine doar pe cmpul operator,
- micrile minii i a braului se limiteaz la zona de transfer,
- se evit ntoarcerile i rotirile pentru a ajunge la instrumente,
- schimbarea instrumentelor se face doar n zona de transfer,
- transferul instrumentelor i chiar schimbarea frezelor sunt n sarcina
asistentei.
ASISTENTA DENTAR - nelege nevoile pacientului, a medicului,
- cunoate desfurarea fiecrei proceduri,
- menine cmpul uscat, ajut la deprtarea prilor moi.
S cunoasc protocolul de lucru pentru a putea anticipa inteniile medicului
i necesarul de instrumentar i materiale.
- s aib pregtite, s serveasc i s schimbe instrumentele
- s aib pregtite, s prepare i s serveasc materialele
- s manevreze lampa unitului asigurnd o iluminare corespunztore
indiferent de poziia medicului i a capului pacientului i eventualele
modificri ale acestora
- ndeprtarea prilor moi (obraji, buze, limb) pentru protecia lor , acces i
vizibilitate bun asupra cmpului operator
- splarea i uscarea cmpului operator
-

evacuarea fluidelor prin aspiraie

- ajut medicul la toate solicitrile acestuia

REGULI DE TRANSFER
- anticipeaz nevoile operatorului,
n

- n timpul transferului captul activ al instrumentului se poziioneaz

funcie de zona pe care se lucreaz,

- schimbul de instrumente se face doar n zona de transfer,

- instrumentele se cur de reziduri nainte de a fi repuse pe mas,
- instrumentele i materialele se aeaz n ordinea folosirii lor,
Cercul de lucru : centrul la nivelul cavitii orale i raza de 50 cm - cadran
de ceas cu ora 12 la nivelul vertexului pacientului
Ora 9-13 zona operatorului
Ora 13- 14- zona static ( instrumentar)
Ora 14-16- zona asistentei
Ora 16- 9- zon transfer ntre operator i asistent
Protocolul de lucru : list ca cuprinde toate cele necesare manoperei ce
urmeaz a fi efectuat.
ntocmit de medic, respectat de asistent.
Dulpiorul mobil
Aparatura necesar
Setul de instrumente
Tavit cu capac , pregtit din timp si sterilizat ca ntreg.
Are componen specific unui act operator.
Conine instrumente i accesorii ce se pot steriliza mpreun.
Caracteristici :
- conine instrumentele strict necesare (selectare)
- instumentele se aeaz n ordinea folosirii , de la stnga la dreapta
( aranjare )
-partea activ a instrumentelor e orientat spre asistent
( economia de micare)

CURS- CONSECINTELE ACTIVITATII NEERGONOMICE IN CABINETUL DE

MEDICINA DENTARA
STRESUL N MEDICINA DENTAR:

cauze datorate factorilor de munc, temperamentului i personalitii

medicului, managementului pacienilor i al cabinetului, probleme
legate de furnizarea serviciilor dentare.

OBOSEALA fenomen consecutiv unei solicitri prealabile; ea are ca efect o

diminuare reversibil a performanelor i funciilor i este nsoit de o
micorare a satisfaciei muncii, o mrire a senzaiei de efort i poate conduce
la o tulburare a armoniei funcionale a personalitii

EVOLUIE PROGRESIV
- oboseal plcut cel mulumit de rezultatele muncii sale,
- extenuare pierdere total a puterii, dureri musculare, dureri de cap,
deprimare.
CONSECINE: accidente de munc, absenteism, creterea erorilor, scderea
productivitii, scderea rezistenei la mbolnviri.
OBOSEALA . Tipuri
a FIZIOLOGIC
este determinat de munc i considerat un mecanism de aprare,
este asimilabil cu stadiul de alarm, reversibil, al sindromului
general de aprare echivalent cu noiunea de STRES ( H. SEYLE ),
stare reversibil a omului sntos, normal n ciclul munc-repaus,
cauze: fizice, neurosenzoriale, cerebrale i sociale.
b PATOLOGIC ( CRONIC)
este o form stabil i complex de dezadaptare la condiiile de
via i de munc,

 se manifest prin instabilitate psihic, cu deficit motivaional i

volitiv i prin numeroase disfuncii vegetative, dereglri nervoase i psihice.
AFECIUNI CARE APAR DATORITA STRESULUI
Boli cardiovasculare.
Leziuni musculo-scheletale.
Afeciuni psihice.
Ulcerul si scderea funciilor imunitare.
Diabet
BOLILE PROFESIONALE - TABLOU CLINIC
1. B. ale aparatului loco-motor: leziunile musculo-scheletale
2. B. psiho-senzoriale, ce afecteaz:
Analizatorul auditiv: otice hipoacuzie sau surditate
extraotice: astenie, fatigabilitate,
cefalee,iritabilitate,depresie
Analizatorul vizual: presbiopie, astenopatie de acomodare sau convergen
3. B. neuropsihice: dischinezii profesionale- nevroze de coordonare/dispraxii
(forme nevralgice, tremurtoare, spastice,
paralitice)
neuropatii periferice- sdr. de tunel carpian
4. B. organo-metabolice:cardiovasculare ( HTA, sdr. Raynaud,varice)
biliare (dischinezii, litiaz)
genitale
5. B. infecto-contagioase: grip, tuberculoz, hepatit,etc
LEZIUNILE MUSCULO-SCHELETALE
Definiie : Afectare a muchilor, tendoanelor, articulaiilor, discurilor
intervertebrale, nervilor periferici sau a sistemului vascular ce nu rezult
dintr-un eveniment acut i se instaleaz n mod gradual sau cronic.

Cauze: 1. factorii ocupaionali specifici profesiei

2. factori medicali : afeciuni fizice, predispoziia genetic, vrst
3. stilul de viat ( nivelul de activitate fizic, activitile de
recuperare)
FACTORII OCUPAIONALI SPECIFICI PROFESIEI :
- postur deficitar, meninut mult timp, cu segmente nesusinute,
aplecri
( nainte ) i torsiuni ale capului, umerilor, trunchiului i articulaiilor
- micri repetitive, de mic amplitudine, ritm intens
- vibraia instrumentarului mecanic
- priza strns a instrumentelor i folosirea forei
- edine lungi, epuizante

DEZECHILIBRE MUSCULARE

Cauze: posturi statice prelungite, posturi nefiziologice, neechilibrate,

aplecri (nainte), rotri ( cap, gt, trunchi)

=> muchii responsabili, mai puternici, mai scuri

muchii devin
ischemici, dureroi,
exercitnd fore asimetrice
deviere + mobilitate sczut
=> muchi opozani

mai slabi, se lungesc

muchii devin relaxai

din ce n ce mai

slabi
EFORTUL MUSCULAR STATIC

ISCHEMIA MUSCULAR I NECROZA

lungimea muchiului rmne neshimbat (contracie izometric)
- tensiunea crete
- muchiul nu realizeaz lucru mecanic
- se produce compresiunea vaselor, scade aportul sanguin, scade
aportul de nutrieni i de oxigen ischemia, acumulare de acid lactic
=> apariia durerilor musculare i a oboselii ( puncte trigger )

relaxarea repararea esutului afectat

dac gradul de recuperare < gradul de afectare => necroza

- alt poriune de muchi preia i funcia prii scoase din uz

(substituie muscular )
- n timp deteriorarea articulaiilor, ligamentelor i
tendoanelor,hipomobilitate articular, compresiune nervoas,
afectarea discurilor intervertebrale

CLASIFICARE LMS
1 Leziuni (disfuncii) datorate compresiei unor nervi
2 Disfuncii musculo-scheletale ale gtului i a plexului brahial
3 Disfuncii musculo-scheletale ale umerilor
4 Disfuncii musculo-scheletale ale cotului, antebraului i ale minii
Disfuncii musculo-scheletale ale regiunii lomb

TIPURI DE AFECIUNI MUSCULOSCHELETALE LA NIVELUL GTULUI I

UMERILOR :
Sindromul de gt tensionat - un complex de durere, nepenire a
muchilor cervicali i trapezi, cu apariia spasmului muscular.
Spondiloza cervical boal degenerativ, implicnd osteoartrita
coloanei cervicale.

LEZIUNI LA NIVELUL MINII I NCHEIETURII MINII

Sindromul de tunel carpian
-apare ca urmare a compresiunii nervului median care trece prin
tunelul carpal la ncheietura minii.

Semne caracteristice:

semne subiective (nervoase): durere, parestezie, furnicturi n teritoriul

de distribuie cutanat a nervului median;

 semne obiective (fizice): scderea sensibilitii la vibraie, la atingere i

discriminarea anormal a 2 puncte.
Leziuni musculo-scheletale la nivelul spatelui
SPONDILOZA LOMBARA descrie aparitia de osteofite - excrescente
osoase pe fata anterioara, laterala si mai rar cea posterioara a
marginilor superioare si inferioare ale corpilor vertebrali.
SPONDILOZA TORACALA. Este mai rara si se manifesta prin nevralgii
intercostale.
METODE DE PREVENIRE ale aparitiei bolilor profesionale

ADOPTAI POSTRILE CORECTE N TIMPUL LUCRULUI

O PROGRAMARE JUDICIOAS A PACIENTILOR

EVITAREA SEDINELOR PREA LUNGI

PROGRAMAI ALTERNATIV EDINE LUNGI I SCURTE

ALTERNAREA POZIIILOR - EZUT, N PICIOARE

NTRE PACIENI SE FAC SCURTE PAUZE CONDUCEM PACIENTUL , L

NTMPINM, CHIUVETA O INSTALM LA DISTAN ETC SE IAU PAUZE
I PAUZE LUNGI CAFEA,PRNZ

PROGRAMUL ZILNIC NU TREBUIE S DEPEASC 7 ORE

SE PROGRAMEAZ CTE O IEIRE LA 6 SPTMNI

SPORT DE 3ORI/SPTMN, CTE 45 MINUTE

Ambientul vizual
Iluminatul: -iuliminarea generala 500-1000lux,zona unit 1000-2000lux
-sursa naturala(n\s-hV ct)-soare
-sursa artificiala(s incadescenta-calda,galbenrosu,comfortabila/s fluorescente,mai rece,asemanatoare cu hV naturala)

Asigurarea unei compoz. Spectrale asemanatoare cu a hV naturale pe care

ochiul o suporta combinata si care reda fidel culorile.fasciculul dinspre
nord,ora 11,cer acoperit cu nori.
Cromatica cul deschise cu eficienta psihice stimulative
Armonia culorilor cul complementare:galben/blue,rosu/verde,orange/violet
Comb de culoare spectrale si alb/gri/negru
Aceeasi culoare,dar iluminare diferita inchis/deschis
Recomandare: de la podea spre tavan:cul inchis spre deschis.coloritul
coborat poate afecta perceperea culorii dentare.Ambientul viz este
determinat si de alte caract ale cob si dotarii
oc:arhitectura,compoztie,proportii,design.

Ambientul sonor
ZG=sunet nedorit,neplacut care deranjeaza si interfera perceperea sunetelor
dorite si este fiziologic daunator
-obositor pt echipa,efect cumulativ in timp
-anxiogen pt pacient
Surse de zgomot interior:piese de mana si detartraj,sist de aspiratie si
compresorul,socurile multiple ale instrumentarului metalic.
Microclimat dimensiunea cabinetului necesita minim 12m3 aer/pers,3
pers,cibinet min 14.5 m2 la o inaltime de 2.5 m
-temperatura optima 21-22
-umiditate 42-52%
-incarc microb aerosoli microscopic generate de fol instr
dinamic,cale de transmitere a unor infectii,max in jurul CB a
pacientului(40cm)
-incarcare chimic:mat folosite in cabinet(rasini
sintetice,dezinfectanti,antiseptice,An gazoase,Ni,Hg)cu potential toxic si
alergizant

Instalatii de climatizare performante si bine intretinute,aerisire coresp

igienizare
PLANIFICAREA SEDINTELOR DE TRATAMENT
Dupa ce elementele majore ale cabinetului au fost puse in ordine echipa
operatorie poate,in sfarsit,sa se ocupe exclusiv de actul operator ce urmeaza
a fi efectuat.conform programarii facute se impune alegerea materialelor si
instrumentarului necesar si disp[unerea optima a acestora in zona de
lucru.organizarea la acest nivel este esentiala pt succesul lucrului la patru
maini,scopul ultim fiiind de a lucra mai inteligent si mai usor,nu neaparat mai
repede.economia de timp,deosebit de importanta este doar o consecinta
directa a unei foarte bune organizari.
Principii de organizare:
1.Selectarea si aranjarea(ordinea a. i. Sa fie instr potrivit la mom
potrivit/partea activa orientata spre asistenta/nr min de instr.)
2.Simplificarea(si eliminarea) prin stabilirea unor protocoale de lucru.
Lampa
Lampa unitului trebuie s permit s fie manevrat pe o nlime ntre 150200 cm, iar pe vertical ntre 70 cm n faa punctului de referin al scaunului
(n faa pacientului) i120 cm n spatele punctului de refetin. Lumina lmpii
s fie poziionat paralel cu linia de vedere sau la o incidena maxim de 15
astfel nct s se evite producerea umbrelor.