Sunteți pe pagina 1din 20

GRILE MACROECONOMIE

1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:


a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice;
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activitatii
economice.
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:
a. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe
toate pietele;
d. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent
economic.
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:
a. cresterea volumului cererii agregate;
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import;
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national;
d. inestitiile se ieftinesc;
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.
4. Printre conditiile cererii globale se numara:
a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
c. politica monetara a guvernului;
d. conjunctura economiei mondiale;
e. conjunctura economiei nationale.
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:
a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. politica economica a Guernului;
c. conjunctura economiei mondiale;
d. productivitatea factorilor de productie;
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de
nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.
1

7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:


a. firmele investesc mai mult;
b. exporturile cresc;
c. exporturile se diminueaza;
d. nivelul general al preturilor creste;
e. consumatorii cumpara mai mult.
8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive;
b. produce numai efecte negative;
c. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade
genereaza urmatoarele consecinte:
a. firmele scad preturile;
b. costurile de productie scad;
c. tarifele la energie cresc.
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de
urmatoarele criterii:
a. institutional ;
b. politic;
c. al proprietatii;
d. functional.
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:
a. societati non financiare;
b. institutii financiare;
c. companii de asigurare;
d. sectoare economice institutionale.
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este
reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii;
b. fluxul de forta de munca;
c. fluxul de venituri.
13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:
a. contributii benevole;
b. vanzari de bunuri si servicii;
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.

14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:


a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.
15. In timpul perioadelor de inflatie:
a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real;
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.
16. PIB:
a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada;
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si
care poate fi utilizat ptr consum si economii;
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice
centrale si locale intr-un an.
17. Nu se regaseste in consumul populatiei:
a. cumpararea unui automobil;
b. cumpararea unor alimente;
c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;
18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?
a. cumpararea unei case construita in 2000;
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv;
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
(autoconsum);
d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a
fi andut in decursul anului respective (consum intermediary);
19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
b. PNB al Romaniei si PIB al Israel;
c. PIB al Romaniei si PNN al Israel.
20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:
1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul
si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A

3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat
valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta
reprezinta ariatia stocurilor. A
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul
preturilor din strainatate tinde sa incurajeze exporturile tarii sis a
descurajeze importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se
adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul
de trai din respectivele tari este acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB
nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc
indicatori reali iar cei care se exprima in preturi constante se numesc
indicatori nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10. In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile
iesiri. F
21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:
a. metoda de productie;
b. metoda veniturilor accumulate;
c. metoda utilizarii finale a veniturilor.
22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:
a. venituri accumulate;
b. venituri personale;
c. venituri primare.
23. Veniturile totale sunt formate din:
a. veniturile primare;
b. veniturile derivate;
c. veniturile firmelor;
d. veniturile menajelor.
24. Dpdv existential, consumul cuprinde:
a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul de bunuri imateriale;
c. consumul privat;
d. consumul public.
25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting:
a.
consumul de bunuri materiale;
4

b.
c.
d.
e.

consumul intermediar;
consumul final;
consumul privat;
consumul colectiv.

26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:


a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;
b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile materiale;
c. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
e. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.
27. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal
disponibil este reprezentata de :
a.
functia de consum;
b.
inclinatia spre consum;
c.
inclinatia spre economisire.
28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:
a. functia de consum;
b. inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.
29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:
a. inclinatii psihologice;
b. spiritul de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.
30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:
a. inclinatii psihologice;
b. spiritual de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.
31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :
a. functia de economisire;
b. inclinatia medie spre economii;
c. inclinatia marginala spre economii;
d. functia de consum.
32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
5

b.
c.
d.
e.

evolutia nivelului preturilor;


marimea impozitelor si taxelor;
evolutia cererii de bunuri si servicii;
evolutia ciclului afacerilor.

33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile


constau in:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de dezvoltare;
e. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:
a. investitii ptr afaceri;
b. investitii ptr formarea bruta a capitalului;
c. investitii imobiliare;
d. investitii in stocuri;
e. investitii cu titluri de capital.
35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:
a. productivitatea medie asteptata a capitalului;
b. costul marginal al utilizarii capitalului;
c. rata reala a dobanzii;
d. rata nominala a dobanzii;
e. nivelul general al preturilor.
36. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor;
b. multiplicatorul investitiilor;
c. fenomenul de dezinvestitii;
d. inclinatia spre economisire;
e. functia de economisire.
37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:
a. modificarea ratei dobanzii;
b. modificarea nielului preturilor;
c. modificarea productivitatii capitalului;
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
e. modificarea nivelului productiei.

38. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a


rezultatelor echilibrului economic, distingem urm. forme:
a. echilibrul material;
b. echilibrul valoric;
c. echilibrul ecologic;
d. echilibrul static.
39. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de
echilibru:
a. echilibrul material;
b. echilibrul resurselor de munca;
c. echilibrul bugetar;
d. echilibrul dinamic;
e. echilibrul valutar
40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
a. echilibrul macroeconomic;
b. echilibrul microeconomic;
c. echilibrul material;
d. echilibrul valoric.
41. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de
inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung;
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale;
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
d. somajul este considerat un fenomen voluntar.
42. Dezechilibrul economic se manifesta:
a. ca o stare de moment;
b. ca o stare voita;
c. ca o stare permanenta.
43. Presiunea reda situatia de:
a. oferta deficitara;
b. existenta pietei cumparatorului;
c. existenta pietei vanzatorului.
44. Absorbtia reda situatia de:
a. piata este a vanzatorilor;
b. oferta excedenta;
c. cerere deficitara;
d. existenta pietei cumparatorului.
7

45. Presiunea se soldeaza cu:


a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. realizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
d. aparitia inflatiei;
e. aparitia somajului.
46. Absorbtia se soldeaza cu:
a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.
47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:
a. preturile pietei;
b. preturile factorilor de productie;
c. preturi variabile;
d. preturi curente;
e. preturile periaodei de referinta.
48. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele
populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica:
a. expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica structurala;
d. crestere economica 0;
e. crestere economica cantitativa.
49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen scurt
atunci avem de a face cu:
a. expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica 0;
d. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de schimbare;
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de
schimbare;
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea cantitativa
a venitului national.
51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac parte:
8

a.
b.
c.
d.
e.

resursele umane;
educatia;
transferal de tehnologie;
resursele naturale;
capitalul fizic.

52. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac


parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. progresul tehnologic;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.
53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman;
b. echipamentele de productie;
c. transferul de tehnologii.
54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia.
55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia;
e. spiritual antreprenorial.
56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:
a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate
57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:
a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor;
9

d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.


58. Stagflatia reprezinta procesul in care:
a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat.
59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:
a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist
accentuat.
60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs de
dezvoltare il reprezinta:
a. PIB/locuitor;
b. PNB/locuitor;
c. Venitul national/locuitor.
61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:
a. cresterea PNB in termeni reali;
b. cresterea PNB in termeni nominali;
c. cresterea PNB reali pe locuitor;
62. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii
nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul
tehnic.
63. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre
crestere si dezvoltare economica:
a. finalitatea;
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
c. schimbarile calitative ale economiei.

10

64. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici


macroeconomice ptr ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;
b. asigura sporirea masei monetare;
c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a
populatiei.
65. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv determinat
de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;
b. adancirea decalajelor dintre Nord si Sud;
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.
66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:
a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu;
c. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural;
e. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al dezvoltarii si
in al doilea rand, ca mijloc.
67. In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele
categorii de fluctuatii:
a. variatii sezoniere;
b. variatii continue;
c. variatii ciclice.
68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:
a. sunt determinate de cauze explicabile;
b. sunt determinate de cauze inexplicabile;
c. sunt determinate de cauze previzibile;
d. sunt determinate de cauze imprevizibile.
69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;
b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali.
70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:
11

a.
b.
c.
d.
e.

in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;


in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ;
fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp;
evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp;
fazele sunt identice dpdv calitativ.

71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
b. au o durata cuprinsa intre intre 50-60 de abu;
c. cuprind 2 faze;
d. cuprind 4 faze.
72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:
a. expansiunea;
b. criza;
c. depresiunea;
d. faza ascendenta;
e. faza descendenta.
73. In faza ascendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului
national.
74. In faza descendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
a. depresiune, criza, inviorare si avant;
b. criza, inviorare, depresiune si avant;
c. criza, depresiune, inviorare si avant;
d. criza, inviorare, avant, depresiune.
76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:
a. puterea de cumparare;
b. oferta de forta de munca;
c. oferta de credite ptr investitii;
d. ratele dobanzilor.
12

77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere:


a. rata somajului;
b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocurile de marfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.
78. In faza de expansiune a ciclului economic:
a. creste rata dobanzii;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. creste rata somajului;
d. se micsoreaza rata somajului.
79. In faza de recesiune a ciclului economic:
a. creste rata somajului;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. se inaspresc conditiile de credit;
d. se acorda facilitate la creditare.
80. Printre cei mai importanti stabilizatori automati ai cererii globale se afla:
a. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
b. economiile administratiilor publice;
c. economiile populatiei.
81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca
sunt:
a. marimea cererii de munca;
b. varsta de munca stabilita pri legislatie;
c. starea de sanatate a persoanei.
82. Populatia activa cuprinde:
a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
b. pensionarii;
c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
d. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi utilizata ptr
desfasurarea activitatilor economice.
83. Populatia ocupata se refera la:
a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
b. someri;
c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o indemnizatie.

13

84. Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca


disponibile:
a. pensionari;
b. persoanele sub varsta minima legala de munca;
c. persoanele intretinute inapte de munca;
d. populatia casnica.
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea deplina a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare al fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:
a. durata medie a vietii;
b. intensitatea;
c. durata invatamantului obligatoriu;
d. gradul de pregatire a populatiei active;
e. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.
88. In functie de intensitatea somajului, se disting:
a. somaj partial;
b. somaj continuu;
c. somaj deghizat;
d. somaj sezonier.
89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
b. cresterea inflatiei;
c. cresterea ofertei de munca.
90. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal,
se disting:
a. somaj sezonier;
14

b. somaj frictional;
c. somaj ciclic;
d. somaj continuu.
91. Somajul frictional:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la
alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
92. Somajul ciclic:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
93. Somajul tehnologic:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
94. Somajul intermitent:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
95. Somajul sezonier:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
de la un oras la altul;
15

b.
c.
d.
e.

se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;


apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.

96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate


cuprinde:
a. numai aspecte economice;
b. doar aspecte psihologice comportamentale;
c. preponderent aspecte morale;
d. aspecte de natura economica, etica, psihologica, sociala;
e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.
97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:
a. acordarii indemnizatiei de somaj;
b. stimularii crearii de noi locuri de munca;
c. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
d. lichidarii conflictelor de munca.
98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:
a. politici de stimulare a cererii aggregate;
b. politici de stimulare a ofertei aggregate;
c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a ofertei.
99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. reducerea varstei de pensionare;
e. amplificarea procesului de investitii.
100.
a.
b.
c.
d.
e.

Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:


reducerea duratei muncii;
prelungirea duratei procesului de scolarizare;
reconversia fortei de munca;
dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
amplificarea procesului de investitii.

101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se


numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a
ocuparii;
16

b.
c.
d.
e.

franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;


schimbarea legislatiei muncii;
incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza someri;
diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.

102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor
tehnologii ( retehnologizare):
a. somaj sezonier;
b. somaj accidental;
c. somaj tehnologic;
d. somaj structural.
103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau
extinderea somajului:
a. inflatia;
b. cresterea ofertei de munca;
c. diminuarea cursului monedei nationale;
d. convertibilitatea monedei nationale.
104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze
daca o persoana este somera sau nu:
a. intrerupe lucrul;
b. i se anunta ca peste 30 de zile ii expira contractul de munca;
c. i s-a desfacut contractul de munca;
d. societatea comerciala la care s-a angajat are activitate sezoniera si
functioneaza 8luni/an;
e. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;
f. este apta de munca dar nu lucreaza;
g. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
h. nu are bani de intretinere dar are credibilitate si imprumuta;
i. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.
105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de
somaj sunt corecte:
a. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface contractul
de munca;
d. este atribuita in mod facultativ;
e. este mai mare decat salariul;
f. este mai mica decat salariul.
106.

Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia:


17

a.
b.
c.
d.
107.
a.
b.
c.
d.
e.

inflatia banilor din metale nepretioase;


inflatia monetar-baneasca;
inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
inflatia banilor contemporani.
Care este prima forma de manifestare a inflatiei:
inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
inflatia banilor existenti sub forma metalelor pretioase;
inflatia banilor sub forma de valuta.

108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:


a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul nominal;
b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul
nominal;
c. aglomerarea pietei cu monede ieftine.
109.
a.
b.
c.
d.

Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:


inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
inflatia monetar-baneasca.

110.
a.
b.
c.
d.

Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:


inflatia monetar-baneasca;
inflatia banilor de cont;
inflatia banilor sub forma de valute;
inflatia banilor contemporani.

111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii:
a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;
b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
c. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai
repede decat indicele preturilor internationale.
112.
a.
b.
c.

Ce este inflatia:
un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;
o crestere a puterii de cumparare a monedei;
un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa
monetara.

18

113.
a.
b.
c.

Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:


inflatia este un proces de depreciere a banilor;
inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor;
inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si
masa monetara;
d. inflatia este simultan un process material si monetary;
e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.

114.
a.
b.
c.

Deflatia reprezinta procesul:


de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
de scadere sustinuta a nivelului general al preturilor;
de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.

115.
a.
b.
c.

Dezinflatia desemneaza procesul:


de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.

116.
a.
b.
c.
d.
e.

Pentru masurarea inflatiei se folosesc:


indicele de schimb valutar;
indicele productivitatii muncii;
deficitul balantei comerciale;
indicele de deflationare;
indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.

117.
a.
b.
c.

La atenuarea inflatiei pot contribui:


cresterea salariilor nominale;
cresterea ofertei de bunuri de consum personal;
cresterea somajului.

118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o


relatie:
a. de la cauza la effect;
b. de la effect la cauza;
c. de suprapunere (identificare);
d. de interdependenta si conditionare reciproca.

19

20