Lectii despre credinta religioasx I Un general austriac a Spus cuiva: ,,Am si mi gandesc la tine dupa moartea mea, daca acest lucru va fi posibil.“ Ne putem inchipui un grup de oameni care ar gasi aceast} afirmatie grotesc3 $i altul care nu ar gasi-o astfel, (in timpul razboiului, Wittgenstein a vazut trans- portandu-se pAine sfintita in vase de Otel cromat. Acest lucru I-a izbit ca flind grotesc.) Sa presupunem ci cineva ar crede in Judecata de Apoi, iar eu nu cred, inseamni oare aceasta ca eu cred opusul ace crede el, si anume pur $i simplu ca asa ceva nu se va intémpla? As Spune: ,,Catusi de putin, sau nu totdeauna.“ Sa presupunem ci eu spun: ,,Trupul va putrezi“, iar altul zice »Nu. Particulele se vor reuni din nou peste o mie de ani si va avea loc invierea ta.“ Daca cineva ar spune: » Wittgenstein, crezi in acest lucru?“ ag Zice: ,,Nu.“ , fl contrazici pe acel om?“ As zice: »Nu“, 123Daca spui acest lucru, contradictia exista deja in ceea ce spui. Ai spune: ,,Eu cred contrariul“ sau ,,Nu ne nici un temei pentru a presupune asa ceva“? Nu ag spune nici una, nici alta. mts Sa presupunem ca cineva ar fi a si ar spune: ,,Cred intr-o Judecata de Apoi , lar eu ag zice: ,,Ei bine, nu sunt atat de sigur. Poate ca da.“ Se va spune ca ne desparte o prapastie uriasa. Dar daca el ar spune: ,,. Deasupra noastra e un avion german“, iar eu as zice ,,Poate ca da, nu sunt atat de sigur“‘, se va spune ca suntem destul de aproape unul de altul. Nu este vorba de 0 situatie in care ne-am putea apropia unul de altul, ci de una in care suntem pe planuri cu totul diferite, ceea ce am putea exprima zicand: ,,Ai in vedere prin asta ceva cu totul di- ferit, Wittgenstein.“ oo. Diferenta ar putea sa nu se arate deloc, in nici o explicatie a intelesului. | ; De ce oare in acest caz s-ar parea ca scap din vedere cu totul miezul chestiunii? eee Sa presupunem ca cineva face din credinfa ia Judecata de Apoi calauza vietii sale. Ori de cate ori face un lucru, se gandeste la ea. Cum putem insa sa stim acum daca trebuie sa spunem ca el crede saul nu ca acest lucru se va intaémpla? Nu este de ajuns sa-] intrebam pe el. Va spune, probabil, ca are dovezi. Dar ceea ce are el este 124 ceea ce am putea numi o credinta de nezdrun- cinat. Aceasta se arati nu prin rationamente sau prin apel la temeiurile obisnuite ale credintei, ci mai degraba prin felul in care isi oranduieste totul in viata. Acesta este un fapt cu mult mai puternic — a renunta la placeri, raportandu-te tot timpul la aceasta imagine. Intr-un anumit Sens, aceasta tre- buie numita cea mai puternica dintre toate credin- tele, caci omul risci anumite lucruri pe temeiul ei, lucruri pe care nu le-ar risca pe temeiul a ceva ce este pentru el mult mai bine stabilit. Desi el distinge intre lucruri care sunt bine stabilite gi lucruri ce nu sunt bine stabilite. Lewy: El ar spune, cu siguranta, ca acest lucru este extrem de bine stabilit. Mai intai, el ar putea folosi expresia ,,bine sta- bilit“ sau s& n-o foloseasci deloc. El va socoti aceasta credinta ca fiind extrem de bine stabiliti, $i in alt sens, ca nefiind deloc bine stabilitd. Daca avem o credinta, in anumite cazuri facem apel mereu la anumite temeiuri $i, in acelasi timp, riscam destul de putin — dac4 s-ar pune problema de a ne risca Vietile pe temeiul acestei credinte. Exista situatii in care aio credinta — in care spui ,,Cred“ — gi pe de alti Parte aceasta cre- dinta nu se sprijina pe faptele pe care se bazeaza in mod normal credintele noastre obisnuite din viata de fiecare zi. 125Cum ar trebui si comparam credintele una cu alta? Ce ar insemna sa le comparam? Ati putea spune: ,,Comparam starile mintii.“ Cum comparam stari ale mintii? Evident, acest lucru nu se poate face in toate cazurile. Mai intai, ceea ce spui nu va fi luat oare drept masura a tariei unei credinte? Dar, bunaoara, ce riscuri ti-ai asuma? Taria unei credinte nu este ceva comparabil cu intensitatea unei dureri. O cale cu totul diferité de a compara credin- tele const in a vedea ce fel de temeiuri va oferi cineva. O credint& nu seamana cu o stare momentana a mintii. ,,La ora cinci a avut mari dureri de dinti.“ Sa presupunem ca am avea doi oameni, iar unul din ei, cand ar avea de hotarat ce sa aleaga, s-ar gandi Ja rasplata, in timp ce celalalt nu ar face-o. Cineva ar putea fi, bundoara, inclinat sa ia orice i s-ar intampla drept o pedeapsa sau o rasplata, in timp ce altcineva nu s-ar gandi deloc la asa ceva. Daca este bolnay, el ar putea gandi: ,,Oare ce am facut pentru a merita acest lucru?“ Acesta este un fel de a te gandi la rasplata. Un altul este ca, ori de cte ori fi este rusine de ceea ce a facut, el gandeste in general: ,,Acest lucru va fi pedepsit.* Sa ludm doi oameni, dintre care unul vorbeste despre propria purtare, precum gi despre ceea ce ise intampla in termeni de rasplata, in timp ce cela- lalt nu o face. Acesti oameni gandesc in moduri 126 cu totul diferite. Totusi, deocamdata, nu se poate spune ca ei cred lucruri diferite. Sa presupunem ca un om este bolnav si el spune: ,,Aceasta este o pedeapsa“, iar eu spun: Daca sunt bolnav, nu ma gindese deloc la pe- deapsa.“‘ Daca intrebi: ,,Crezi oare contrariul?“ — poti numi asta ,,a crede contrariul“, dar este ceva cu totul diferit de ce am numi in mod normal a crede contrariul. Eu gandesc altfel, intr-un mod diferit. imi spun mie insumi lucruri diferite. Am imagini diferite. Lucrurile stau aga: daca cineva ar zice, ,, Witt- genstein, tu nu iei boala drept o pedeapsi, ce crezi tu atunci?“ — As spune: ,,N-am nici un fel de idei despre pedeapsa.“ Exista, bundoara, mai inti aceste moduri cu totul diferite de a gandi — care nu trebuie nea- parat exprimate prin aceea ca cineva spune un lucru si altcineva un alt lucru. Ceea ce numim a crede intr-o Zi a Judecitii sau a nu crede intr-o Zi a Judecatii — exprimarea unei credinte joaca poate un rol absolut minor. In cazul in care ma intrebi daca cred sau nu intr-o Zi a Judecatii, in sensul in care oamenii religiosi au aceasta credinta, n-as spune: ,,Nu. Nu cred ca se va intampla asa ceva.“ Mi s-ar parea 0 sminteala sa spun acest lucru. lar apoi dau o explicatie: ,,Nu cred in ...“, dar in acest caz omul cu convingeri religioase nu crede niciodata ceea ce descriu eu. 127