Localizarea bncii comerciale n cadrul sistemului bancar romnesc

Cadrul juridic
BRD - Groupe Socit Gnrale este o societate pe actiuni, fiind a doua banc din sistemul
bancar romnesc. Ea functioneaza conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societatile comerciale
si Ordonantei de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului,
precum si conform altor reglementri specifice.
Intrarea Bancii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, la inceputul anului 2001, a
determinat cresterea exigentelor in materie de management bancar, in conditiile unei mai mari
transparente cerute de regulile bursiere. In calitate de societate listata, BRD se supune legislatiei
in vigoare cu privire la pietele de capital, reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare si ale Bursei de Valori Bucuresti.
BRD Groupe Socit Gnrale SA

Sediu: Bd. Ion Mihalache nr. 1-7, sectorul 1, Bucuresti

Capital Social n RON: 696.901.518 Lei
Nr. Registrul Comertului: J40/608/1991
Cod fiscal: RO 361579/1992
Simbol bursier: BRD

Ratingurile acordate BRD - Groupe Socit Gnrale

Fitch Ratings (ultima actualizare la

13/11/2013)

Rating

Perspectiva

Datoria in valuta pe termen scurt

F2

n/a

Datoria in valuta pe termen lung

BBB+

Stabila

Suport

n/a

Rating

Perspectiva

Moody's

(ultima

23/07/2013)

actualizare

la

Depozite in lei pe termen scurt

Not prime

Negativa

Depozite in lei pe termen lung

Ba2

Negativa

Depozite in valuta pe termen scurt

Not Prime

Negativa

Depozite in valuta pe termen lung

Ba2

Negativa

Soliditate financiara

E+

Negativa

Sursa:www.brd.ro
Istorie
Societatea National de Credit Industrial, stramosul BRD-Groupe Socit Gnrale, a
fost creata in 1923 ca institutie publica, statul detinand 20% din capitalul social, Banca Nationala
a Romaniei 30%, restul fiind detinut de particulari, printre care si un grup de fosti directori ai
Marmorosch, Blank & Co., prima banca moderna din Romania. Misiunea acestei noi institutii
era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romania.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform Legii Nationalizarii din iunie 1948, Societatea
Nationala de Credit Industrial a fost nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii.
In decembrie 1998 s-a semnat un acord intre Socit Gnrale si Fondul Proprietatii de
Stat (autoritatea care gestiona participatiile statului), prin care Socit Gnrale a subscris o
majorare de capital de 20% si a cumparat un pachet de actiuni care i-a permis sa devina
proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.
In 2001, BRD a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie, devenind rapid
una dintre cele mai tranzactionate societati. In anul 2003, Banca Romana pentru Dezvoltare a
devenit BRD Groupe Socit Gnrale in urma unei campanii de rebranding. In 2004, Socit
Gnrale a cumprat pachetul rezidual de aciuni detinut de statul roman in capitalul BRD.

Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie determina orientarile activitatii bancii si supravegheaza punerea
lor in practica. Membrii Consiliului sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor iar mandatul
lor are o durata de 4 ani si poate fi reinnoit.
Componenta Consiliului de Administratie

Philippe Charles LHOTTE - Presedinte

Petre BUNESCU - Membru
Jean-Luc Andr Joseph PARER - Membru
Didier ALIX - Membru
Bernardo SANCHEZ INCERA - Membru
Jean-Louis MATTEI - Membru
Dumitru POPESCU - Membru
Sorin Marian COCLITU - Membru
Ioan CUZMAN - Membru

Comitetul de Directie
Sub autoritatea Presedintelui Director General, Comitetul de Directie asigura conducerea
strategica a bancii.
Membrii sai au mandat pentru a conduce si coordona activitatea de zi cu zi a bancii, cu
exceptia operatiunilor care sunt, in mod expres, de resortul Consiliului de Administratie sau al
Adunarii Generale.
Componena Comitetului de Directie
Philippe Charles LHOTTE - Director General
Petre BUNESCU - Director General Adjunct
Claudiu CERCEL - Director General Adjunct
Gabriela GAVRILESCU - Director General Adjunct
Jean-Luc GRASSET - Director General Adjunct
Gheorghe MARINEL - Director General Adjunct
Didier COLIN - Director General Adjunct
Cauze ale riscului de lichiditate
Riscul de lichiditate este asociat fie dificultatii intampinate de a obtine fondurile necesare
pentru a-si indeplini angajamentele, fie imposibilitatii de a realiza un activ financiar in timp util
si la o valoare apropiata de valoarea sa justa.
Structura activelor i datoriilor bncii (pe scadene reziduale) pe ultimii 3 ani;

Structura pe maturitati a activelor si datoriilor bancii pe baza maturitatilor reziduale

contractuale la data de 31 decembrie 2013, 2012 si 2011 este urmatoarea:

Sursa:www.brd.ro
Anul 2012

Sursa:www.brd.ro
Anul 2013

Gap-ul de lichiditate, gap-ul cumulat de lichiditate i indicatorul de lichiditate pe

Sursa:www.brd.ro

ultimii 3 ani

LICHIDITATEA EFECTIV-ajustri prevzute de Regulamentul nr. 25 din 8.noi.2011,

intrat n vigoare la 1.ian.2012, privind lichiditatea instituiilor de credit:
Activele cu scaden la vedere(operaiunile reverse repo de pe o zi pe alta cu
clientela, titlurile luate cu mprumut de pe o zi pe alta de la clientel, ) vor fi
nscrise pe prima band de scaden la o valoare ajustat reprezentnd 90% din

valoarea contabil brut.

Instrumentele de capitaluri proprii nscrise la cota unei burse de valori din ri din
categoria A sau din Romnia, nregistrate ca active financiare deinute n vederea
tranzacionrii, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea just prin
profit sau pierdere ori active financiare disponibile n vederea vnzrii i, respectiv,
cele evaluate la cost vor fi nscrise pe prima band de scaden la o valoare
ajustat reprezentnd 50% din valoarea contabil.

Instrumentele de datorie cu scaden rezidual de pn la un an inclusiv i, dup

caz, creanele ataate aferente vor fi nscrise pe prima band de scaden la o

valoare ajustat reprezentnd 95% din valoarea contabil.

Instrumentele de datorie cu scaden rezidual mai mare de un an i, dup caz,
creanele ataate aferente vor fi nscrise pe prima band de scaden la o valoare
ajustat reprezentnd 90% din valoarea contabil. Celelalte vor fi nscrise pe
prima band de scaden la o valoare ajustat reprezentnd 60% din valoarea

contabil.
Instrumentele de datorie nregistrate ca investiii pstrate pn la scaden i
creanele ataate aferente vor fi nscrise pe prima band de scaden la o valoare
ajustat reprezentnd 95%, 90% sau, dup caz, 60% din valoarea contabil brut

diminuat cu ajustrile pentru depreciere constituite.

Principalul curent sau restant i creanele ataate i sumele de amortizat ale acestuia
aferente creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituiilor de credit,
pentru care sunt nregistrate ntrzieri la plata dobnzii i/sau la rambursarea
principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenei, vor fi
repartizate pe benzile de scaden n funcie de durata rmas de scurs,exceptnd
cel restant(pe prima band), la o valoare ajustat reprezentnd 90% din valoarea

contabil brut aferent fiecrei benzi de scaden.

Creditele curente i creanele ataate i sumele de amortizat aferente clientelei din
afara sectorului instituiilor de credit, pentru care nu se nregistreaz ntrzieri la
plata dobnzii i/sau la rambursarea principalului, vor fi repartizate pe benzile de
scaden n funcie de durata rmas de scurs, la o valoare ajustat reprezentnd

90% din valoarea contabil brut aferent fiecrei benzi de scaden.

Categoriile de active i, dup caz, creanele ataate i sumele de amortizat incluse n
calculul lichiditii efective, cu excepia celor menionate anterior, vor fi repartizate
pe benzile de scaden n funcie de durata rmas de scurs, la valoarea contabil

brut diminuat cu ajustrile pentru depreciere constituite

Garaniile financiare irevocabile i necondiionate primite de la instituiile de credit
vor fi nscrise pe prima band de scaden la o valoare ajustat obinut prin
aplicarea la valoarea contabil a coeficientului k. Coeficientul k se determin
prin raportarea soldului mediu al garaniilor a cror executare a fost solicitat de
instituia de credit n perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se ntocmete
8

raportarea, i ncasate n termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost

solicitat, la soldul mediu al garaniilor financiare irevocabile i necondiionate
primite, calculat pentru o perioad de 6 luni anterioare lunii pentru care se
ntocmete raportarea.
LICHIDITATEA NECESAR-ajustri

Depozitele la vedere ale clientelei, depozitele clientelei rambursabile dup

notificare i conturile curente creditoare ale clientelei vor fi nscrise pe prima band

de scaden la o valoare ajustat, reprezentnd 40% din valoarea contabil.

Depozitele la termen ale clientelei din afara sectorului instituiilor de credit vor fi
repartizate pe benzile de scaden n funcie de durata rmas de scurs, la o valoare
ajustat reprezentnd 15% din valoarea contabil aferent fiecrei benzi de

scaden.
Garaniile financiare executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de
valabilitate vor fi nscrise pe prima band de scaden, la o valoare ajustat
obinut prin aplicarea la valoarea contabil a coeficientului k.

n cazul n care nivelul unui risc mare de lichiditate depete 15% din totalul datoriilor,
altele dect mprumuturile, i al angajamentelor de creditare date de instituia de credit,
evideniate n afara bilanului, instituiile de credit vor calcula lichiditatea necesar aferent
indicatorului de lichiditate.
Prin urmare, am calculat GAP-ul de lichiditate, GAP-ul cumulat i indicatorul de
lichiditate n anii 2011, 2012 i 2013, pe scadene.

Anul 2011
TI
TE
GAP
GAPC
LN
LE
IL

0-1 luna

1-3 luni

3-12 luni

14807121
26977722
-12170601

2105179
4912847
-2807668
1497826
9
4912847
2105179
0,428504
9

9091848
7914827
1177021

-12170601
26977722
14807121
0,54886476
3

-13801248
7914827
9091848
1,1487108
9
8

TI
TE
GAP

0-1 luna
1181559
6
2707599
5
-

Anul
2012
1-3 luni

3-12 luni

2656695

8704371

5999590
-

6226550
2477821

GAPC
LN
LE
IL

TI
TE
GAP
GAPC
LN
LE
IL

1526039
9
1526039
9
2707599
5
1181559
6
0,436386
4

0-1 luna
12540342
26141873
13601531
13601531
26141873
12540342
0,479703
3

3342895
1860329
4

1612547
3

5999590

6226550

2656695 8704371
0,442812 1,397944
8
4

Anul 2013
1-3 luni
2086199
5715699

3-12 luni
8994117
6480170

-3629500
17231031
5715699
2086199
0,364994
6

2513947
14717084
6480170
8994117
1,387944
6

Comparaia indicatorului de lichiditate al bncii cu media sistemului bancar romnesc

pentru indicatorul de lichiditate
Administrarea riscului de lichiditate reprezint un factor determinant al soliditii
instituiilor de credit, n special n condiiile unei volatiliti ridicate a pieelor nanciare. Banca
central acord o importan deosebit gestionrii lichiditii din sistem, inclusiv prin adecvarea
cadrului de reglementare.
Pe parcursul anului 2012 i n prima jumtate a anului 2013, BNR a asigurat gestionarea
adecvat a lichiditii din sistemul bancar, cu excepia perioadei noiembrie 2012 ianuarie 2013,
interval n care banca central a adoptat o politic de gestiune ferm a lichiditii.
Indicatorul de lichiditate trebuie s fie mai mare de 1, iar media n sistemul bancar
romnesc este de 1,51. Dup cum se observ, pe scadena 3-12 luni a celor 3 ani, IL al BRD este
mai mic dect media sistemului bancar romnesc.
1

Raportul de stabilitate financiar BNR, 2013

Msuri de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate

O banc poate minimiza lichiditatea prin vnzarea activelor lichide i investirea fondurilor
astfel obinute pe termen lung n scopul maximizrii profitului (banca se bazeaz pe faptul c va
obine din mprumuturi lichiditatea necesar acoperirii nevoilor aprute n mod neateptat).
n situaia invers, banca poate maximiza gradul de lichiditate prin deinerea unei pri
importante a activelor n active lichide, dar profitabilitatea va fi substanial afectat. Astfel, lund
n considerare aceste aspecte, un management bun al lichiditii trebuie s in cont de toi
factorii care influeneaz att riscul de lichiditate, ct i profitabilitatea bncii.
Banca reuete s gestioneze acest risc de lichiditate printr-o concordan prudent a
scadenei activelor i pasivelor i prin meninerea unui stoc de active lichide (de ex. numerar,
disponibiliti n banc i titluri cu nalt grad de lichiditate)
Concluzii
Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricrei bnci const n
asigurarea unei lichiditi adecvate. Aceasta presupune c banca fie dispune de sumele
respective, fie le poate procura prin mprumuturi sau vnzri de active.
Managementul unei instituii financiare poate controla propria lichiditate printr-o
planificare i anticipare atent a schimbrilor n cadrul depozitelor i creditelor, precum i n
cadrul profitului. Pentru a-i putea controla propria lichiditate, managementul va stabili o
strategie privind deinerea unui volum mai mare sau mai mic de lichiditi, n funcie de
necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea fa de risc, de factorii de risc i de alte
considerente. Totodat va trebui s ia n considerare i relaia lichiditate profitabilitate.

Bibliografie
http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
https://www.brd.ro/_files/pdf/RO-Raport-RGB-web1-2012.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-2011-ro.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-romana-2010.PDF
https://www.brd.ro/_files/pdf/Situatii%20financiare%20individuale%20si

%20consolidate%2031.12.2013.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-31.12.2012.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-ifrs-ro.pdf
https://www.brd.ro/despre-brd/profil/management
https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/date-bursiere
https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/ratinguri
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6711