Sunteți pe pagina 1din 49

Jurmntul asistenilor medicali generaliti:

n numele Vieii i al onoarei, jur s mi exercit profesia cu


demnitate, s respect fiina uman i drepturile sale i s pstrez secretul
profesinal. Jur c nu voi ngdui s se interpun ntre datoria mea i
pacient consideraii de naionalitate, ras, religie, apartenen politic sau
stare social. Voi pstra respectul deplin pentru viaa uman chir sub
ameninare i nu voi utiliza cunotinele mele medicale contrar legilor
umanitii. Fac acest jurmnt n mod solemn i liber !

CUPRINS

CAPITOLUL I
INTRODUCERE................................................................................................................2
PREZENTAREA TEORETICA A BOLII..........................................................................3
I.1 Noiuni de anatomie i fiziologie a cirozei hepatice......................................................3
I.2 Definiie.........................................................................................................................9
I.3 Simtomatologie..............................................................................................................9
I.4 Etiologie.........................................................................................................................11
I.5 Clasificare i forme clinice............................................................................................ 12
I.6 Tratamentul medicamentos.............................................................................................14
CAPITOLUL II
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNRII PN LA
EXTERNARE I EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE
II.1 Internarea pacientului n spital......................................................................................18
II.2 Asigurarea condiilor de spitalizare...............................................................................18
II.3 Alimentarea bolnavului.................................................................................................19
II.4 Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului..........................................19
II.5 Recoltarea produselor biologice i patologice..............................................................22
II.6 Pregtirea pacientului i efectuarea tehnicilor speciale ...............................................22
II.7 Educaia pentru sntate ...............................................................................................23
II.8 Externarea pacientului...................................................................................................24
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL
Cazul Nr. 1..............25
Cazul Nr. 2..............32
Cazul Nr. 3..................40
CAPITOLUL IV
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII....................................48
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................49

INTRODUCERE

O bun stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului. Sanatatea omului


este cel mai relevant drept pentru care acesta aspir. Datorita unei explicatii stiintifice si
tehnice din ultimii ani, rolul asistentei medicale a devenit din ce in ce mai complex.
Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara este de a
ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea, prin
indeplinire sau competenta, solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al
medicului. Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu
inaintarea in varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara, in
plina activitate secerand ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se
disperseaza cu dificultate. Incidenta imbolnavirilor este destul de mare.
Pentru eficien maxim, asistenta medical trebuie s-i cunoasc bine ndatoririle,
s aib capacitatea de a evalua n mod ct mai rapid i mai practic situaiile, pentru a da
curs cu promptitudine aciunilor sale. O temeinic pregtire profesional, teoretic i
practic mbinat cu o inut adecvat cu devotament fa de bolnav asigur reuita n
practicarea acestei meserii.

CAPITOLUL I
PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
2

Ciroza hepatic este o boal progresiv care, din punct de vedere morfologic,se
caracterizeaz prin fibroz difuz i dezorganizare a arhitectonicii ficatului, cu formarea
nodulilor de regenerare. Ciroza hepatic este o afectiune ireversibil i difuz a
ficatului,caracterizat prin distrugerea celulelor hepatice,pierderea elasticitii(scleroza)
esuturilor,dezvoltarea unui esut cicatricial fibros i prin regenerarea anormal a celulelor
ce contituie noduli de regenerare. Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica a ficatului
caracterizata prin fibroza extensiva si modificarea severa a arhitecturii hepatice, prin
formarea nodulilor de regenerare. Ciroza hepatic se manifest prin alterarea progresiv a
funciei ficatului i prin ncetinirea circuliei sngelui (staza) mai nti la ficat, apoi la alte
organe. Ciroza determin apariia unor leziuni ireversibile ale ficatului, care mpiedic
funcionarea normal a acestuia.Una dintre problemele majore este evoluia bolii.Ciroza
poate fi prezent numeroi ani, fr a fi depistat, n ciuda tulburrile grave prezente la
nielul ficatului. Ciroza hepatic reprezint stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de
cauz viral, alcoolic, metabolic.
Termenul de ciroza provine din limba greaca, de la cuvantul kirrhos si se refera
la culoarea maro-roscat a ficatului afectat pe sectiune. Principalii factori etiologici sunt
alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic, atunci cand sunt intalniti
la acelasi pacient. Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza
este denumita criptogenetica, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca
neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de diverse substante toxice.
I.1. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcii
principale digestia i absorbia principiilor alimentare i totodat eliminarea reziduurilor
neasimilabile ale alimentelor ingerate. Aparatul digestiv este alctuit din tubul digestiv i
glandele anexe.
Tubul digestiv este format din urmtoarele segmente: cavitate bucala, faringe,
esofag, stomac, intestin subire i intestinul gros.
Cavitatea bucala este poriunea iniial a tubului digestiv. Superior este delimitat
de bolta palatin, inferior de planeul bucal, lateral de obraji, anterior de buze i posterior
se continu cu faringele.
Cavitatea bucal este cptuit de mucoasa bucal. n cavitatea bucal se afl cele
dou arcade dentare i limba care este un organ musculo-fibros situat posterior.

Funciile pe care le ndeplinete cavitatea bucala sunt: funcia de masticaie,


nceputul digestiei glucidelor, funcia de fonaie, funcia receptoare, funcia de aprare i
funcia fizionomic.
Faringele este un organ care aparine att aparatului digestiv, ct i aparatului
respirator. Se afl situat n partea posterioar a cavitii bucale.
Funciile faringelui sunt: conducere a bolului alimentar ctre esofag i funcia de
aprare mpotriva infeciilor care pot ptrunde pe cale digestiv sau pe cale respiratorie.
Esofagul este un organ musculo-membranos tubular care face legtura ntre faringe
i stomac. ncepe la nivelul vertebrei a 7-a cervical i se termin n dreptul vertebrei a 11a toracal. Este lung de 25-30 cm i are un calibru care variaz ntre 10-22 cm. Bolul
alimentar este condus din faringe n esofag prin reflexul de deglutiie. Prin coordonare
nervoas, musculatura formeaz unde contractile care mping bolul spre stomac.
Stomacul este un organ musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat
ntre esofag i intestinul subire. Forma lui este asemntoare cu cea a literei J. Stomacul
ncepe de la cardia, apoi urmeaz fornixul, poriunea vertical care este corpul stomacului,
se continu cu antrul piloric i se termin cu orificiul piloric.Stomacul are funcie motorie
i funcie secretorie.
Intestinul subire ncepe la pilor i se termin la nivelul valvulei ileo-cecale. El are
trei segmente: duoden, jejun i ileon.
Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu 4 poriuni:
- prima poriune: bulbul duodenal
- a doua poriune: descendent
- a treia poriune: orizontal
- a patra poriune: ascendent
Duodenul are dou funcii principale: secretorie i motorie.
Jejuno-ilionul are un calibru mai mic i umple cea mai mare parte a cavitii
peritoneale. Mucoasa formeaz cute circulare i nenumrate viloziti intestinale, realiznd
o suprafa enorm cu mare rol n absorbia intestinal.
Jejuno-ilionul are trei funcii: motorie, secretorie i de absorbie.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv. El ncepe de la valva
ileo-cecal i se termin cu anusul. Lungimea lui variaz ntre 1,5-3 m. Intestinul gros este
mprit n urmtoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid i rectul.
Cecul este situat n fosa iliac dreapt i are un grad de mobilitate.
4

Colonul ascendent continu cecul i este situat n flancul drept urcnd vertical pn
la partea inferioar a ficatului.
Colonul transvers este situat orizontal.
Colonul descendent se afl n flancul stng, pn la nivelul crestei iliace.
Colonul sigmoid continu colonul descendent, situat n fosa iliac stng i n
pelvis; are forma literei S.
Rectul este situat n pelvis i este poriunea terminal. Se ntinde de la unghiul
recto- sigmoidian pn la anus.
Intestinul gros are funcie de motricitate, secreie i absorbie. Secreia intestinului
gros se rezum la mucus. Funcia de absorbie este mai redus i se exercit mai ales la
nivelul cecului i al ascendentului.
Glandele anexe ale aparatului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul i pancreasul.
Glandele salivare secret saliva pe care o vars prin canale n cavitatea bucal.
Glandele salivare sunt: 2 parotide, sublinguale i submaxilare situate n vecintatea
cavitii bucale cu care comunic prin canalele excretoare.
Glandele salivare sunt glande de tip tubulo-acinos. n parotide predomin celule
seroase ce secret produs apos, n sublinguale celule mucoase, iar n submaxilare ambele
tipuri de celule, astfel se explic diferena dintre secreiile lor.
Inervaia glandelor salivare provine din plexul cervical, iar cea parasimpatic din
nervii faciali (pentru glandele submaxilare i sublinguale) i glosofaringieni (pentru
parotide).
Pancreasul este gland mixt, este situat retroperitoneal napoia stomacului avnd
o poziie transversal. Pancreasului i se descriu un cap, situat n potcoava duodenal, un
corp i o coad.
Pancreasul exocrin are o structur tubulo-acinoas ramificat, asemntoare
glandelor salivare. Celulele acinilor pancreatici secret sucul pancreatic care este colectat
n dou canale mari (capul) principal (Wirsung) care se deschide mpreun cu coledocul i
un canal accesor (Santorini) care se dechide n canalul Wirsung sau n duoden.
Vascularizaia pancreasului este asigurat de ramuri din arterele gastro-duodenale,
mezenteric superioar i splenic, iar sngele venos este drenat n final, de vena port.
Ficatul este cea mai mare gland din corpul uman .
Ficatul este un extraordinar combinat chimic dar i cel mai mare organ al
corpului uman, cntrind n cazul unui om matur 1.400-1.800 grame.

Este situat sub cupola diafragmului n etajul supramezocolic. De culoare castanie,


consistena ficatului este elastic, forma semiovoid, iar partea voluminoas se afl n
lipocondrul drept.
a) Configuraie ficatului i se descriu dou fee i o margine:
- faa diafragmatic, convex, n raport cu diafragmul i ultimele coaste, este strbtut
sagital de ligamentul falciform, care o mparte ntr-un lob drept mai mare i un lob stng
mult mai mic;
- faa visceral, concav n raport cu plexura colic dreapt, duodenul i stomacul, prezint
3 anuri n form de H.
1) anul ventrodorsal drept formeaz anterior foseta cistic, patul
veziculei biliare este strbtut posterior, de vena cav inferioar.
2) anul ventrodorsal stng cuprinde ligamentul rotund (anterior) i
ligamentul venos Arantius (posterior).
3) anul transversal reunete celelalte anuri i formeaz hilul
(poarta) ficatului, ocupat de elementele pediculului hepatic.
Aceste anuri marcheaz patru lobi: lobul drept i lobul stng, lateral de anurile
ventrodorsale, respectiv lobul ptrat i lobul candat (Spiegel), ventral i, respectiv dorsal de
anul transversal;
- marginea inferioar, la unirea feelor diafragmatic i visceral, este orientat oblic i
ascendent spre stnga i se palpeaz imediat sub arcul costal.
b) MIJLOC DE FIXARE meninerea ficatului n poziii se realizeaz n principal
de presiunea intraabdominal i de aderena sa la coloana vertebral, mai ales la vena cav
inferioar (prin venele hepatice). n secundar, ficatul este meninut n poziie de ligamentul
falciform dintre ficat i diafragm, ligamentul coronar, situat posterior i omentul mic, care
unete hilul hepatic cu duodenul i mica curbur gastric.
c) STRUCTUR Organ parenchimatos, ficatul este acoperit de peritoneul
visceral sub care se afl capsula Glisson, membran proprie de nveli. nsoind vasele
sanguine, capsula Glisson ptrunde prin hilul hepatic i mparte parenchimul n lobuli
delimitai prin perei lamelari de natur conjunctiv.
Lobulul, unitatea morfofuncional a ficatului, are o form piramidal, cu baza
poligonal orientat spre exterior i cu vrful spre interior. Lobulii hepatici nvecinai
delimiteaz spaiile Kiernan, de form triunghiular, care conin: filete nervoase, vase
limfatice, canale biliare, ramuri ale venei porte i arterei hepatice.

Celulele hepatice sunt dispuse radial pe scheletul vascular alctuind cordoanele


Remak. Cordoanele Remak nvecinate delimiteaz caniculele biliare, spaii nguste fr
perei proprii. Fiecare celul hepatic are un contact bipolar: endocrin, cu capilarele
sanguine i exocrin, cu canaliculele biliare.
d) VASCULARIZAIA
Ramurile venei porte se ramific ntr-o reea venoas perilobular, care nconjoar lobul de
la baz pn la vrf. Aici, reeaua venoas se vars n vena centrolobular, care strbate
axial lobul, de la vrf la baz.
Capilarele care unesc radial reeaua venoas perilobular cu vena centrolobular
formeaz reeaua intralobular. Venele centrolobulare se unesc la baza lobulilor respectivi
formnd venele sublobulare din care rezult venele hepatice. Acestea dreneaz tot sngele
din ficat din cava inferioar. Ramurile arterei hepatice se mbin cu reeaua venoas
perilobular.
Din aceast cauz, dei ficatul primete snge nutritiv prin artera hepatic i snge
funcional prin vene port, celulele hepatice primesc snge uniformizat n reeaua
intralobular.
Fiziologia ficatului:
Funciile ficatului pot fi grupate n trei mari categorii:
- funcia de formare i eliminare a bilei, respectiv funcia biliar (biligeneza);
- funciile metabolice, respectiv participarea ficatului la fazele metabolismului intermediar;
- alte funcii, respectiv reglarea diferitelor mecanisme ale organismului.
a) Funcia biliar. Bila secretat de celulele parenchimatoase n mod contunuu, este
transportat prin canalele intra i extrahepatice n vezicula biliar, unde se acumuleaz n
perioadele dintre mese i este eliminat n intestin n timpul digestiei. Bila are un gust amar
i miros specific. Culoarea ei variaz, dup cum provine direct din ficat (culoare galbenaurie), din vezicula biliar (culoare mai nchis) i din coledoc (culoare galben deschis).
Principalii constitueni ai bilei sunt: apa, srurile biliare, pigmeni biliari (bilirubina
i biliverdina), colesterolul, lecitina i mucina, acizi grai, acid uric, ureea.
Srurile biliare ajung n intestin odat cu bila i o parte sunt absorbite la nivelul
intestinului (10 %) i pe calea venei porte ajung din nou n ficat.
Pigmenii biliari, produi de metabolism, ai hemoglobinei, ajung sub form de
bilirubin n tubul digestiv, unde sunt transformai n urobilinogen i parial absorbii.

Bila produs n mod continuu de ficat se scurge prin caniculele biliare intrahepatice,
apoi prin canalul hepatic. Eliminarea bilei din vezicula biliar se face prin aciune sinergic
a contraciei veziculei biliare i a relaxrii sfincterului Oddi.
b) Funcia metabolic. Din glucidele absorbite sub form de monozaharide i ajunse
pe calea venei porte la ficat, cea mai mare parte este depozitat sub form de glicogen n
celulele hepatice, prin glicogenogenez.
Ficatul desface o parte din glicogenul depozitat printr-un mecanism denumit
glicogenoliz, dac glicemia sanguin scade din cauza unor solicitri energetice ale
organismului.
Ficatul intervine n metabolismul lipidic ndeplinind o serie de roluri:
- nmagazineaz grsimi sub form de grsimi de rezerv;
- mobilizeaz grsimea de rezerv din depozite;
- sintetizeaz acizii grai i grsimile neutre sub form de fosfolipide;
- transform glucidele n exces n grsimi, sau grsimile n glucide (funcie
glicogenomogenetic);
- oxideaz acizii grai cu producere de energie, ap i CO2.
Funcia ficatului n metabolismul protidic:
- sintetizeaz fibrinogenul i protrombina, substane proteice ce intervin n coagularea
sngelui;
- reine parial proteinele (aminoacizii) n vederea utilizrii lor n diferite procese;
- degradeaz aminoacizii care nu sunt utilizai de celulele organismului, folosindu-i pentru
sinteza glucidelor i lipidelor sau formnd amoniac;
- transform amoniacul format ntr-un produs mai puin toxic, care poart numele de uree
i care se elimin din organism la nivelul rinichiului;
- intervine n transformarea nucleoproteinelor n acid uric.
Funcia ficatului n metabolismul hidromineral:
- particip la metabolismul unor substane minerale, ca: fierul, sodiul, potasiul, cuprul i
clorul;
- are funcie de depozit de fier (n celulele Kupffer, sub forma unor compui cu proteine i
lipide) de unde este eliberat n funcie de nevoile organismului;
- depoziteaz cuprul provenit din alimente, care stimuleaz hematopoeza;
- depoziteaz apa i devine implicit rezervor sanguin deoarece vascularizaia sa bogat
poate nmagazina o cantitate mare de snge (ficatul conine pn la 1.200 ml snge, n
anumite situaii putnd s depeasc 2.000 ml);
8

- depoziteaz ioni de Na, K i Cl, odat cu apa.


c) Alte funcii ale ficatului:
- funcia antitoxic. Ficatul neutralizeaz i inactiveaz unii produi ajuni pe calea venei
porte la nivelul celulelor sale, eliminndu-i apoi sub forma unor compleci inofensivi sau
mai puin toxici, prin urin;
- funcia de sintez a fermenilor;
- funcia marial a ficatului. Ficatul intervine n procesul de distrugere i de formare a
globulelor roii i n acela de depozitare i eliminare a fierului;
- funcia de distrugere a globulelor roii este ndeplinit de ficat la individul normal n tot
timpul vieii, iar cea de formare a globulelor roii numai la ft;
- funcia homeostatic este realizat prin corelarea cu alte organe i sisteme n meninerea
echilibrului acido-bazic al mediului intern i n termoreglare.
Capacitatea ficatului de a anihila otrvurile nu este ns infinit. Dac de exemplu
se consum alcool timp ndelungat i n cantiti mari, celulele hepatice afectate totui se
regenereaz, dar celulele normale vor fi nlocuite de esuturile conjunctive fibroase, adic
pline de cicatrice. Aceast dereglare se numete ciroz.
I.2 DEFINIIE
Ciroza hepatic este o boal hepatic difuz, caracterizat prin asocierea fibrozei,
nodulilor de regenerare i a necrozelor hepatocitare, cu alterarea arhitecturii hepatice.
Denumirea bolii provine de la cuvntul grecesc kivrhos (culoare galgen maro rocat) i a
fost dat de R.T.H. Laennec (1781-1826) din cauza culorii galben-maro roiatice a ficatului
suferind. Aspectul ficatului n cazul cirozei este schimbat fiind nlocuit cu un esut fibros n
jurul unor noduli de regenerare.

I.3 SIMTOMATOLOGIE
Ciroza evolueaz de la un stadiu compensat spre un stadiu decompensat cu o rat
de 10 % pe an.
CIROZA HEPATIC COMPENSAT
- oboseal

- sindrom dispeptic nespecific - meteorism abdominal


- flatulen
- ficatul are dimensiuni - normale
- crescute
- consistena sa fiind crescut
- splenomegalie
- hipertensiune portal
- stelue vasculare
- palme hepatice
- epistaxis
- edeme perimaleolar
CIROZA HEPATIC DECOMPENSAT
Decompensarea n ciroza hepatica este:
a) parenchimatoas (metabolic)
b) vascular (hipertensiunea portal)
a) parenchimatoasa (metabolic)
- denutriie
- febr
- icterul
- ascit
- semne vasculare (stelue vasculare i eritemul palmoplantar se datoreaz unui raport
estrogeni / testosteroni crescut)
- feminizarea este mai frecvent ntlnit n ciroza alcoolic, n care alcoolul are un efect
direct asupra testiculelor
- reducerea pn la dispariie a prului axilar i pubian
- ginecomastia
- atrofia testicular (testicule mici i de consisten moale)
- libidoul i potena scade, mai ales la brbaii cu ciroz hepatic alcoolic
- patul ungheal devine opac i alb.
- contractura Dupuytren i mrirea de volum a glandelor parotide i lacrimale
- deficitul de protrombin
- fibrinoliza este crescut
10

- coagularea intravascular diseminat (CID)


- anemia
- o hematoliz acut poate aprea la bolnavul cu hepatit acut i hipercolesterolemie:
Sindromul Zieve
- unturile arteriovenoase i dilataia arterial explic hipoxierea esuturilor i sindromul
hiperkinetic
- hipertensiunea pulmonar
- scleroza glomeruloracirotic (ngroarea peretelui capilarelor i a axului mezangial)
- nefropatia cu IgA
- glomerulonefrita crioglobulinemic
- crampe musculare
- dureri abdominale
- steatoree
- exacerbarea florei intestinale
b) decompensarea vascular n ciroza hepatic (hipertensiunea portal).
Hipertensiunea portal se afirm la valori ale presiunii portale de peste 10 mm Hg.

I.4 ETIOLOGIE
Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice sunt virusurile hepatice C, B, D i
alte virusuri noi A-E i alcoolul. Mai rar ciroza hepatic este determinat i de alte cauze:
- hepatita autoimun
- staza biliar
- ciroza biliar secundar
- hemocromatiza
- boala Wilson
- medicamente: metrotrexat, oxifenisatin
- operaii cu by pass jejunoileal i jejunocolic n obezitate
- deficit de 1- antitripsin
- glicogeneza tip IV
- fibroza chistic
- glactozemia

11

- ciroza indian infantil (apare ntre 6 luni i patru ani, probabil datorit excesului
de cupru provenit din vase de gtit, evi de ap).
Luesul nu este cauz a cirozei hepatice la adult, n schimb luesul congenital poate
genera ciroz la nou-nscut.
Cirozele la care nu se depisteaz cauza sunt denumite criptogenetice. Proporia de
CH criptogenetice a sczut de la 20-30 % spre 5-10 % din toate cirozele. Aceasta deoarece
o parte din ele s-au dovedit ciroze virale cu virus C i de asemenea, ciroze virale B cu
mutante ale VHB, care persist i se replic cu rat redus, chiar dup pierderea AgHBS i
a AgHBC.

I.5 CLASIFICARE I FORME CLINICE


Dup dimensiunea ficatului:
- hipertrofic
- atrofic
Dup morfologia hepatic:
- micronodular
- macronodular
- micro-macronodular
Ciroza alcoolica (Laennec, portala, septala, micronodulara se intalneste mai
frecvent la barbati, dupa 40 de ani. Incidenta CH alcoolica este direct proportionala cu
durata (20-25 ani) sin u cu cantitatea de consum etanolic, fiind maxima in Europa de Vest
si America, in unele tari ajungand pana la 90%. In tara noastra frecventa ei este evaluate la
40%, situandu-se dupa cea de etiologie virala. Debutul este, de obicei, insidios.
Bolnavul declara, adesea, ca a avut indigestie ani de-a randul, ca s-a simtit de
vigoare, sau batran inainte de-vreme si ca nu a stiut nimic asupra bolii actuale, pan ace au
survenit balonarea abdominala, icterul sau hemoragia. Ciroza Laennec evolueaza cu ficat
initial hipertrofic (steatoza), apoi atrophic, polinefrita periferica, hipertrofia glandelor
parotide in 20-30%, decompensare parenchimatoasa si vasculara, anemie macrocitara,

12

gamaglobuline crescute. La PBH diverse stadii ale ficatului alcoholic, in plus, prezenta
corpilor Malory (fragmente de organite celulare).
Tratament comun al CH. Ciroza posthepatitica (postvirala, postnecrotica,
macronodulara): este consecinta unei hepatite acute cu virus B (AgHBs) sau non-Anon-B,
trecand prin stadiul de hepatita cronica active. Incidenta pentru tara noastra este in medie
de 60%, iar pentru tarile vesteuropene 0,5-3%, intalnindu-se la orice varsta si mai frecvent
la femei.Debuteaza cu indispozitie, anorexie, greata, varsaturi, dureri abdominale, fecale
decolorate,urini intens colorate. In aceasta forma, ficatul este obisnuit redus de volum de la
inceput, hipotrofia musculara este redusa, icterul este mai intens, persistent si precoce Sunt
frecvente decompensarile vasculare si parenchimatoase, poliartralgiile, pruritul si tendinta
de malignizare.
Sunt prezente hiperbilirubinemia, hipertransaminazemia si hipergamaglobulinemia.
PBH stabileste diagnosticul, punand in evidenta infiltrate limfoplasmocitare si necroze
celulare.Tratament comun al CH. Ciroza biliara: a) ciroza biliara primitiva- este o boala rar
intalnita, predominant la femei, intre 40-60 de ani.
Ciroza Hanot, aparuta prin obstacol intrahepatic este varianta colostatica a
hepatitelor trecute de cronicizare. Ficatul este mare, cu aspect de staza biliara, fin,
neregulat, splenomegalie, icterul este permanent, prurit, leziuni de grataj, xanctoame, piele
ingrosata, aspra, insomnii, melanodermie (piele negricioasa), diaree de tip steatoric
inconstanta, starea generala si apetitul se mentin mult timp bune, febra si durerea
abdominala sunt rar intalnite; uneori apare hipocranism digital si ulcer duodenal;
bilirubinemie crescuta si urobilinogenurie permanente, fosfataza alcalina crescuta. In
stadiul final, apare ascita, edem, hemoragii digestive.
Histologic-mansoane limfoide peribiliare (characteristic), fibroza portala si
intralobulara moderata. Tratament reducerea grasimilor la 40-50 gr/zi, administrarea de
vitamine liposolubile (A,D,K) datorita lipsei sarurilor biliare, imunodepresive
(corticosteroizi si imuran). In faza decompensate tratamentul general. b) ciroza biliara
secundara apare prin obstructia cailor biliare extrahepatice. Dupa mecanismul de
producere pot fi : - colestatice prin staza biliara prelungita (datorita litiazei colediciane,
neoplasmului cailor biliare, stenoza colediciana postoperatorie).
Simptome identice cu CBP, dar icterul este mai intens, cu nuanta brunaverzuie si
durerile din hipocondrul drept cu character colicativ, iar testul pentru
anticorpiiantimitocondrie este negative. - colangitice prin infectii biliare prelungite.
Simptome identice, in plus febra si leucocite la tubajul duodenal. Sunt doua tipuri de ciroza
13

biliara secundara unei leziuni obstructive cornice in sistem biliar extrahepatic: a) datorita
atreziei congenitale a canalelor biliare se intalneste numai la copii; b) datorita unor
procese traumatice sau patologice interesand canalele biliare se intalneste la adulti.
Tratament etiologic (antibiotice si chirurgical ) administrarea vitaminelor liposolubile A,
D, K. Ciroze congestive: - ciroza cardiaca congestia venoasa cronica a ficatului datorita
insuficientei cardiace globale si pericarditei constrictive (boala Pick).
I.6. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Tratamentul cirozelor urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului
inflamator si a reactiilor imunologice in exces, combaterea procesului inflamator si a
reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenire a
complicatiilor. Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat.
Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
REPAUSUL: este obligatoriu la pat in cirozele decompensate.In cele compensate,
repausul va fi relativ, pana la 14 ore/zi sic ate o luna de repaus 36 complet la pat. Vor fi
interzise eforturile fizice si cele intelectuale.
DIETA: trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine.
Proteinele vor fi date in proportie de 1,5g/kg/zi, aportul fiind redus in cazurile cu EHP.
Glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi. Lipidele vor fi limitate la 60-80g/zi fiind
preferate cele de origine vegetala; in cirozele biliare pot creste pana la 120g/zi sub forma
de ulei. Restrictiile vor privi alcoolul, conservele, afumaturile, mezelurile, branzeturile
fermentate.
Dieta ciroticilor va tine seama si de tulburarile digestive de insotire. In modul de
preparare culinara se vor interzice prajelile, sosurile cu rantas, condimentarile iritante. In
cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat.

TRATAMENTUL ETIOLOGIC:
Se va adresa afectiunilor responsabile de aparitia cirozelor sau acelora care
constituie elemente de agresivitate hepatica. Astfel, in cirozele biliare cu obstacol
extrahepatic se va proceda la indepartarea obstacolului. In infectiile cailor biliare se vor
face tratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. Sifilisul va fi tratat cu
penicilina; in hemocromatoza se va incerca eliminarea fierului in exces prin emisiuni
repetate de sange; in degenerescenta hepatolenticulara se va face tratament cu EDTA.

14

TRATAMENTUL PATOGENIC:
Corticoterapia, cu actiune antiinflamatorie, diuretica si de stimulare a apetitului,
are indicatii in cirozele cu hipersplenism, ascita si colostaza. Nu se va da cortizon in
cazurile de tromboza portala. Terapia imunosupresiva nu este recomandabila in ciroze.
Pentru stimularea regenerarii hepatocitare se prescriu extracte hepatice concentrate, bine
purificate, cu vitaminele B1, B2, B12, C, E si preparate ca Mecopar, Purinor, Litrison.
Pentu steatoza hepatica se recomanda factori lipotropi. Daca apar tulburari in secretia
biliara, se recomanda colagoge. In sindroamele hemoragiparese administreaza vitamina K1
sub controlul indicelui de protrombina. In hipersplenism se face corticoterapie, se
administreaza masa trombocitarasi, la nevoie, se apeleaza la splenomegalie. In cirozele
primitive se recomanda vitaminele liposolubile A, D, K, preparate cu calciu si fermenti
pancreatici.

TRATAMENTUL ASCITEI:
Dieta va fi hiposodata, bogata in potasiu, prin sucuri de fructe, fructe uscate si
usoara restrictie de lichide. Clinostatismul este un factor important pentru imbunatatirea
diurezei. Dintre diureticele folosite sunt de preferat Triamteren (300mg/zi), Amilorid
(30mg/zi), Etacrin,Furosemid, Nefrix, Ufrix. Se folosesc cu mult succes spironalactonele
(Aldactone). Pentru a obtine o buna diureza trebuie corectata hipovolemia prin perfuzii cu
solutii hipertone de glucoza, cu albumina umana, cu masa eritrocitara, cu Manitol; la
nevoie, se pot face transfuzii cu sange total, ciroticul suportand bine sangele si greu
anemia. Paracenteza nu se recomanda. Se va face numai la necessitate, daca ascita jeneaza
functiile cardiorespiratorii; se scot cantitati de maximum 4-51, concomitant administranduse i.v. 38 albumina umana sau Dextran 70. Paracenteza este urmata de terapia diuretica de
intretinere. In cursul terapiei ascitei, se urmareste prin cantarire zilnica la aceeasi ora, ca
bolnavul cu ascita, fara edeme la membrele inferioare, sa piarda 1,5kg/zi, iar cel cu edeme
2-3kg/zi.
TRATAMENT CHIRURGICAL:
Splenectomia indicate in primul stadiu al cirozei de tip bantian si in
hipersplenismul sever. Anastomozele portocave cauta sa suprime HTP. Ligaturi vasulare de

15

varice esofagiene sau gastrice. Tratamentul CH compensate: Se vor evita eforturile fizice
mari, alimentatia trebuie sa fie bogata(2500-3000cal), echilibrata cu aport de proteine (1,52g/kg c) si cu aportul normal de glucide si lipide cu acizi grasi si nesaturati. Alcoolul va fi
suprimat definitive. Se vor administra suplimente vitaminice (C si B), oral sau parenteral si
anabolizante (Naposim, Madiol).
In ciroza postnecrotica este indicat corticoterapia (prednisone 0,5-1 mg/kg ,
micsorandu-se treptat dozele)si imunosupresoare (Imuran 100-200 mg/zi) sau Clorambucil,
toate folosite cu prudenta. Asocierea prednisone (0,20 mg/kg c) cu citostatice (4mg/24ore)
mareste efectul favorabil si reduce riscul aparitiei cancerului hepatic. Tratamentul CH
decompensate: - tratamentul sindromului edematos se face prin repaus la pat, regim
desodat, corticoterapie 30-40mg/zi si diuretice tiazidice 2-4 comprimate/zi (Nefrix),
Furosemid 40 mg sau Ederen 50 mg, 2-4 comprimate/ zi, diuretice osmotice (manitol),
Triamteren 2-4/ zi, Spironolactona (Aldactona) 4-6c/zi etc. Diureticele se administreaza in
cure de 2-3 zile/ saptamana si intotdeauna sub control.
Punctia evacuatoare se practica numai in caz de necessitate; - tratamentul
sindromului de insuficienta hepatica presupune repaus la pat, dieta echilibrata cu raport
proteic sufficient, anabolizante de sinteza (madiol, naposim), vitamine (B6, B12 si acid
folic). Corticoterapia se recomanda numai in prezenta fenomenelor inflamatorii.
Splenectomia se practica in ciroza juvenila cu hipersplenism.
Se mai administreaza, dupa caz, vitamina K, fibrinogen, plasma in hemoragii
difuze si in cazuri speciale acid epsilon- aminocaproic; - tratamentul anemiei perfuzii de
sange, acid folic, vitamina B12, fier( Glubifer), corticoterapie, si uneori chiar
splenectomie; - tratamentul HDS perfuzii de sange izogrup, substituienti plasmatici
(Dextran 70), uneori aplicarea sondei cu baloane Segstoken- Blackmore, hemostatice,
retrohipofiza, iar pentru prevenirea encefalopatiei portale, secundara hemoragiei, se
recomanda clisma evacuatoare, administrarea de neomicina 4-6 g/zi. In cazurile extreme se
face ligature varicelor. - tratamentul encefalopatiei portale se reduce proteinele sub 1g/kg
c, se administreaza antibiotice in caz de infectii (tetraciclina sai ampicilina 2g/zi,neomicina
3-4 g/zi, la care se adauga Micostatin).
Intotdeauna se combate constipatia cu laxative. In 40 cazuri speciale se
administreaza alfacetoglutarat de ornitidina, 40-60g/zi; - tratamentul comei hepatice
provocata de hiperamoniemie, tulburari hidroelectrolitice severe sau insuficienta hepatica
grava, presupune un ansamblu de masuri care se adreseaza factorului etiologic. Pentru
micsorarea amoniagenezei, se combate constipatia cu laxative, flora proteolitica cu
16

neomicina 3-4 g/zi sau tetraciclina 2-3g/zi. Regimul trebuie sa fie hipoproteic. In cazuri
deosebite se administreaza lactuloza, alfacetoglutarat de ornitidina, acid glutamic sau
clorhidrat de arginina in perfuzie. Pentru reechilibrare metabolica se recomanda perfuzii de
glucoza, androgeni anabolizanti(testosterone), corticoizi (HHC 300mg/zi), clorura de
potasiu 3-6g/zi si clorura de calciu.
Tratamentul comei hepatice necesita in primul rand masuri de control si igienodietetice: investigarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore, examen clinic general, dozarea
la 1-2 zile Na +, Cl-, K+ in sange si urina, a rezervei alcaline si ureei, si dozarea la 3 zile a
bilirubinemiei. Foarte importante sunt masurile de ingrijire: aerisirea camerei, igiena
bolnavului si a rufariei, schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. Regimul alimentar
prevede un aport echilibrat de lichide (excretia zilei precedente +500ml), suprimarea
proteinelor si reintroducerea cunostintei (cate 10- 20g/zi); daca bolnavul inghite se da
sucuri indulcite, daca nu , glucoza 205 pe sonda sau pe cateter i.v.pana la 41 200ml/zi. Se
vor adauga 0,2-0,5 g Na+/zi si cate 1,5 K+ la fiecare litru de solutie glucozata.
Tratamentul patogenic consta in clisme inalte, neomicina sau tetraciclina,
hemodializa, aminofixatoare: acid glutamic, acid aspartic, laringina. Se mai pot da acid
succinic,acid malic,cisteina, vitamine. Glucocorticoizii dau rezultate bune. Vor fi cercetate
tulburarile si simptomele asociate : hemoragia, agitatia neuripsihica, infectiile. In coma cu
spoliere potasica se administreaza clorura de potasiu (2-4g/zi) in perfuzii de glucoza.
Transplantul hepatic are indicatii limitate (ciroze hepatice nealcoolice, ciroze biliare
primitive, boala Wilson) si letalitate postoperatorie crescuta. Imunosupresia cu
ciclosporinaa ameliorat supravietuirea dupa transplant. Este contraindicate la cei peste 65
de ani si in cazul carcinomului hepatic. Tratament naturist CH poate fi tratata cu suc de
rostopasca. Se bea o lingura pe zi, intr-un pahar cu apa. La fel de efficient este si tincture
de rostopasca, 20 de picaturi de 3 ori pe zi, inaintea meselor principale.

17

CAPITOLUL II
II.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru
servicii permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire
si supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale.
II.2. ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul
se alege in functie de starea pacientului si sex. Asistentul conduce bolnavul in salon, il
ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia
indicata de medic in pat. Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine
interioara a sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie
indicata daca este cazul si scopul acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul
recoltari de produse biologice si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator
indicate de medic. Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii
bolii. Pentru a crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres
este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 1820C sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat. Asistentul va completa o
anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul alimentar, astfel noul pacient va
primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare.
Asistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea,
greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a
bolnavului. Sa vor urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea
satisfacerii acestora, functiile vitale si vegetative.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale
pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei.
Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. Mai ales in
cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru masurarea
diurezei urina se colecteaza pe 24 de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg,

18

spalate si clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se


termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina
cristale de timol.
II.3. ALIMENTAREA BOLNAVULUI
In cazul hemoragiilor prin ruptura varicelor esofagiene, se suprima alimentatia pe
gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu lingurita sau paiul si bucatele de gheata,
in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici (20-30 ml) din ora in ora..
II.4. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA
ORGANISMULUI
Asistenta pregateste sange izogrup, izo Rh si instaleaza transfuzia de sange.
Administreaza medicatia hemostatica :
- CaCl2
- Gluconat de Calciu
- vitaminele K, C (Fitomenadion, Acid ascorbic)
- Venostat (Etamsilat)
- Trombina
- Adrenostazin
De asemenea instaleaza perfuzia cu substituenti de volum :
- Dextran 70
- Dextran 40
In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucoza, insa
acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei. Asistenta pregateste si
administreaza in cazurile indicate sedative :
- Fenobarbital
- Diazepam pentru calmarea starii de agitatie.

19

Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se


opreste mai usor daca stomacul este colabat. In plus evacuarea stomacului, oprind greturile
si varsaturile il pune in repaus si favorizeaza hemostaza. Se controleaza daca sangerarea
este activa in momentul examinarii. Se determina cantitatea de sange pierduta intr-un
interval de timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite.
Medicatia hemostatica :
- Gluconat de calciu : intervine in metabolismul apei si in coagularea sangelui. Ca actiune
terapeutica, are rol plastic in formarea sistemului osos.
- Venostat : este o substanta cu proprietati hemocoagulante de tip enzimatic
(activeaza transformarea fibrinogenului in fibrina), timpul de coagulare (T.C.) scade la 1/3
din valoarea sa initiala, iar timpul de sangerare (T.S.) pana la 1/5, iar indicele de
protrombina ramane nemodificat. Se administreaza parenteral, in injectii subcutanate sau
intravenoase la adulti 1-2 fiole pe zi.
- Adrenostazin : hemostatic capilar care actioneaza prin vasoconstrictie prin cresterea
rezistentei peretelui capilar si scaderea permeabilitatii lui, normalizeaza T.S. prelungit
patologic fara a influenta procesul de coagulare a sangelui. Nu modifica tensiunea arteriala
si pulsul.
Mod de administrare : parenteral intramuscular sau in perfuzie endovenoasa (PEV).
Dozele obisnuite :
- intramuscular 1-3 fiole a 1,5 mg / zi
- intravenos in PEV 1 fiola a 50 mg in 500 ml solutie glucoza sau clorurata izotona.
Reactii adverse : in cazuri exceptionale Adrenostazinul poate produce efecte
psihomimetice.
- Vitamina K (Fitomenadion) : vitamina K naturala cu actiune antihemoragica
specific antagonista anticoagulantelor de tip cumarinic. Stimuleaza sinteza protrombinei si
a convertinei. Dupa 3-5 ore de la administrare protrombina creste suficient pentru
producerea hemostazei.

20

Reactii adverse : injectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei,


sudoratie, senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps.
Mod de administrare : parenteral in injectii intravenoase, lent sau adaugata in PEV, doza
obisnuita fiind de 0,002-0,010 g (1/5-1 fiole / zi)
- Vitamina C (acid ascorbic) : intervine in procesul de coagulare a sangelui, are rol in
respiratia celulara, in metabolismul protidelor, glucidelor si lipidelor, in formarea
substantei intracelulare, scade permeabilitatea capilarelor, mareste rezistenta organismului
fata de infectii.
- Dextran 70 este un polimer al glucozei prezent sub forma de solutie 6% in clorura
de sodiu 0,9% sau glucoza 5%. Ambele solutii sunt izotonice cu sangele prin continutul in
substante cristaloide. Ca actiune terapeutica Dextran 70 are ca actiune majora
expansionarea volumului circulant in cazurile in care acesta prezinta o scadere importanta.
Mod de administrare : parenteral in PEV 500-1000 ml / zi cantitatea nu trebuie sa
depaseasca 20 ml / kg corp in prima zi si 10 ml / kg corp in urmatoarele. Concentratia
hemoglobinei nu trebuie sa scada sub 10%.
- Fenobarbital : este un sedativ, hipnotic de lunga durata, anticonvulsivant, slab
antispastic si vasodilatator.
Are actiune inductoare enzimatica.
Mod de administrare : parenterala in injectii intramusculare 1/2-1 fiola.
- Diazepam : este o substanta din clasa Benzodiazepinelor cu actiune tranchilizanta,
relaxanta musculara si stabilizatoare neurovegetativa.
Mod de administrare : intramuscular sau intravenos lent 2-10 mg.
Accidente : administrarea rapida a diazepamului poate induce stopul respirator.

21

II.5 RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE


Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat,
semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea produselor este efectuata de asistenta in
majoritatea cazurilor. Acesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze
produsul rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta
adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului
recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la
laborator cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de
examene de laborator efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de
timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala
cum ar fi :
timpul de sangerare (T.S.)
- timpul de coagulare (T.C.)
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul (Htc)
- hemograma
- glicemie
- uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale (reactia Adler sau Gregersen). In cazurile grave : stari de soc
se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare.
II.6 PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR
SPECIALE
In cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca :
- examene radiologice cu substante de contrast
- gastroscopie
22

Participarea pacientului la gastroscopie : gastroscopia este vizualizarea directa a


mucoasei gastrice cu ajutorul instrumentului optic numit gastroscop.
Asistentul va pregati materialele necesare :
- masti sterile
- manusi sterile
- tavita renala
- pipe Guedell
- substante dezinfectate
Medicamente :
- Atropina
- Adrenalina
- No-spa
- Diazepam
- seringi
- glicerina sterila pentru lubrefiere
Dupa pregatirea materialelor necesare asistenta pregateste psihic si fizic pacientul.
Va explica pacientului tehnica explorarii, aspectele dezagreabile ale acesteia, fapt ce
solicita multa cooperare. Se executa golirea si curatirea completa a stomacului.
In seara precedenta examinarii daca examinarea resturilor stomacale este defectuoasa se va
efectua o spalatura gastrica dupa care bolnavul nu va mai manca nimic in afara de o tableta
de Diazepam. In dimineata examinarii bolnavul nu mananca si nu fumeaza. Cu 40-50 de
minute inainte de gastroscopie i se va administra Atropina (daca nu exista contraindicatii),
Scobutil sau Diazepam cu efect sedativ pentru prevenirea accidentelor si incidentelor. Se
efectueaza anestezia bazei limbii si a faringelui cu Novocaina 1% sau Lidocaina Spray.
Bolnavul va fi asezat in decubit lateral stang pe o pernita tare, cu capul in extensie fortata.
Una din asistente comunica cu bolnavul si sustine tavita renala iar cea de-a doua
deserveste medicul.
Dupa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 30 de minute in sala de examinare si
inca 2 ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea. Daca bolnavul acuza dureri si
nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din stomac, la indicatia medicului acestea vor fi
inlaturate prin introducerea unei sonde gastrice.

23

II.7 EDUCATIA PENTRU SANATATE


Profilaxia bolii
Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei digestive
superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie chirurgicala si implicit
scaderea rezistentei organismului acestuia fata de imbolnavirii.
Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
- o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel;
- evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare;
- evitarea condimentelor servite in exces;
- evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli severe;
- abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative
- alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci
- se recomanda evitarea utilizarii de:
- Aspirina
- Fenilbutazona
- Indometacin

II.8 EXTERNAREA PACIENTULUI


Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai
necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu.
Asistenta va pune la dispozitia medicului documentele bolnavului necesare formularii
epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la
externare. Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea
grija ca bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o
imbracaminte corespunzatoare anotimpului. Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite
de la medic si cuprinse in biletul de iesire. Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il
lasa in grija apartinatorilor.

24

CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
NUME SI PRENUME : I. G.
VRSTA:

67 ani

SEX:

feminin

DOMICILIUL:

Hunedoara

STAREA CIVIL:

casatorit

OCUPAIA:

pensionar

NAIONALITATEA:
RELIGIA:

roman
ortodoxa

ANTECEDENTE PERSONALE: ciroz hepatic cu ascit diagnosticat cu 2 ani in urm.


ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importan.
GRUPA DE SNGE:

BIII negativ.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Ciroza hepatica decompensata vascular.

Encefalopatie

Hernie ombilicala

MOTIVELE INTERNARII:

Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa

Cresterea in volum a abdomenului

Edeme ale membrelor inferioare

Stare de disconfort abdominal.

ISTORICUL BOLII:
-pacienta in varsta de 67 ani, a fost internat datorit dispneei

marcante, cresterii in

volum a abdomenului, endeme ale membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit
diagnosticul de ciroz hepatic decompensat vascular si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.

25

PROBLEMELE PACIENTEI
-dispnee
-cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei
-edeme la membrele inferioare
NEVOI afectate:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de
Obiective
Ingrijire
1.DISPNEE

Interventii

Evaluare

Am asezat pacienta in
Pacienta va avea o
respiratie cu o
frecventa in limite
fiziologice in decurs
de 4-5 zile.

pozitie ortopneica pentru a


favoriza respiratia, asezand
in spatele pacientei doua
perne.
Am aerisit salonul.
Am invatat pacienta sa
respire corect (sa inspire
profund pe nas si sa expire
pe gura)
Pacientei I s-a administrat
oxigen pe masca 6l/h cu
intermitenta 10 min de
doua ori pe ora.
Am supravegheat cu mare
atentie modul de
administrare a O2 debitul
lui si frecventa
administrarii oxigenului.

26

Dupa masurile
aplicare la o ora
starea pacientei este
usor ameliorata
frecventa repiratiei
fiind de 20/min-la 12
ore de la interventii
starea pacientei s-a
mai imbunatatit,
frecventa respiratiei
fiind de 18/min
pulsul este de 90/min
iar TA=140/60mmHg

S-a efectuat paracenteza


pentru a usura respiratia

2. ALIMENTATIE

Pacienta sa fie

INADECVATA PRIN

echilibrata

DEFICIT

nutritional si
hidroelectolitic in 3
zile

Am prezentat pacientei

In primele 2 zile

necesitatea unei diete

pacienta s-a

hiposodate.

alimentat si

Am intocmit o lista cu

hidratat per-

alimentele permise si

insuficient

intersise, educand familia

In urmatoarele zile

si am cerut de la bucataria

pacienta a reusit sa

spitalului respectarea

manance satisfaca-

regimului.

tor si sa se hidra-

Au fost explorate

teze cu 1500ml

gusturile pacientei.

lichide.

Alimentele au fost servite


la ore regulate.
Aportul de proteine s-a
scazut deoarece pacienta
prezenta encefalopatie.
Alimentatia era bogata in
glucide si lichide (suc
natural, apa plata,
ceaiindulcit cumiere)
Pe parcursul rezolvarii
encefalopatiei se vor
suplimenta carentele in
proteine.
La indicatiile medicului
pacientei i s-a administrat
vitamine 3x1/zi
Pentru refacerea
parenchimului hepa-tic i s-

27

a administrat Aspatofort
2x1f in 500ml glucoza
5%/zi
Dupa rezolvarea
encefalopatiei i s-a
administrat hidrolizante de proteine
3. ELIMINARE
INADECVATA
CANTITATIV

Pacienta sa fie
echilibrata
hideoelectrolitic si
sa nu prezinte risc al
infectiilor urinare

(Amnioplamal ) 500ml/zi
Zilnic s-a efectuat bilantul

Pacienta e

hidro-electrolitic.

echilibrata hidro-

Ingestia

electrolitic

-glucoza 10% 500mlxS

edemele si ascita s-

+10U.I. insulina

au micsorat iar

-dextran 40-500ml

tegumentele sunt

-suc 1000ml

suple.

-alimente 250g

In urma

-plasma 150ml

tratamentului

Excretia

administrat ,

- diureza 2800ml

pacienta nu mai

-scaun 300ml

prezinta infectie

-lichid ascitic 4000ml

urinara.

pacientei i s-a indicat sa nu

In urma efectuarii

consume mai mult de 1 l

paracentezei s-au

de lichide /zi mai ales din

eliminat 4l de

cele bogate in Na.

lichid ascitic

Am recoltat urina pentru

In acest mod

examenul rumar de urina

acienta respira mai

si bacteriologic La

usor , frecventa

aplicarea sondei vezicale

respiratiilor fiind

am respectat regulile de

de 18/min

asepsie, sonda fiind


schimbata la 72 de ore.
In urma examinarilor

28

efectuate s-a decelat


prezenta in examenul de
urina a puroiului si
leucocitelor. Datorita
acestui lucru s-a introdus
adminis-trarea Ampicilinei
6g/24h
Am participat la efectuarea
paracentezei prin
pregatirea materialelor si
instrumentelor necesare
servind medicul si
aplicand un pansament
compresiv dupa terminarea

4. INCAPACITATEA DE
A-SI REALIZA
SINGURA INGRIJIRI
MEDICALE

Pacienta sa-si

punctiei.
Am ajutat pacienta sa se

In urma masurilor

poata efectua

mobilizeze.

luate la 5 zile,

singura ingrijirile

La solicitarile pacientei am

pacienta e curata si

personale in

raspuns cu promtitudine.

ingrijita, dar refuza

decurs de 5 zile

Pacienta a fost ajutata in

sa execute singura

Sa-si exprime

efectuarea toaletei,

si activitatiile ce o

acceptul de a

asigurandu-i la pat toate

solicita putin. La

indeplini ingrijiri

cele necesare.

10 zile pacienta

de igiena in

este mai

termen de 10 zile.

cooperanta si
incearca sa se
imbrace si sa-si
efectueze toaleta
singura.

Examinari hematologice si biochimice:

29

Denumirea analizei

Valori normale

Valori obtinute

VSH
13-15 mm
40-50 %

29-60 mm
17%

Hemoglobina 13-15%

8,6g%

Leucocite

11800/mm3

4200-8000/mm3
Trombocite

152000/mm3

150000-400000/mm3
80-120%

101mg%

Proteine totale

6,3g%

7%
Albumine

40%

53-59%
1 globuline
3-5 %
2 globuline

8,6%
10,6%

8-9%
globuline

7%

11-13%
globuline

9%
24,8%

Lipide

15-19%
600-800mg%

712mg%

Colesterol

180-200mg%

130mg%

Hematocit

Hemoleucograma

Glicemie
Proteinograma

Electroforeza

Totala 1mg%

0,69

Bilirubina

Directa 0,1-0,2mg%

Fosfataza alcalina

Indirecta0,8-0,9mg%
80-306U/l

Transaminaze

GT

0,69

0,31 0,25
0,38

0,44

462U/l

TGO=2-20U/l

124U/l
33U/l

TGP=2-16U/l

19U/l

7-40 U/l

120U/l

30

TQ=12-14

13(73%)

Ionograma serica

AP=sub 40
Na =137-140mEq/l

35
Na =140mEq/l

Uree

K+=3,4-5,4mEq/l
20-40mg%

K+=4,5mEq/l
73mg%

0,6-12mg%
-negativ

0,9mg%
-negativ

-negativ

-negativ

Coagulograma

Creatinina
AgHBc

EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE:


Ecografie abdominala

Ascita in cantitate medie, mare cu numeroase benzi de fibrina, neomogen, marit in


volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogenitati, cu con de umbra,
splina14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale.
Stomac cu ingrosare parietala, V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica,
decompensare portala litiaza veziculara.

Examinare secretie peritoniala:

Glicemia= 122mg%

LDH=66 U/l

Proteine= 2,7%

Rivalta pozitiv

Lichid steril.

Examinare secretie gastrica

Elemente celulare rare

Limfocite 2-3/camp

Rare celule mezoteliale

5-7 hematii /camp.

Examinari urina:

proteine: urme

31

puroi: pozitiv

glucoza: negativ

Urobilinogen-slab pozitiv

Sediment calitativ:20-30 leucocite


5-7 hematii

CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
NUME SI PRENUME :

R. I.

VRSTA:

62 ani

SEX:

feminin

DOMICILIUL:

Hunedoara

STAREA CIVILA:

cstorit

OCUPAIA:

pensionar

NAIONALITATEA:
RELIGIA:

romn
ortodox

ANTECEDENTE PERSONALE: - cunoscut de circa 3 ani cu diagnosticul de ciroz


hepatic decompensat vascular, cu repetate internri, cu ameliorarea strii generale.
-

consumatoare cronica de etanol

nu respecta regimul alimentar (ingurgiteaza zilnic 2 l lichid)

nefumatoare

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
-

mama- diabet zaharat

tata- nesemnificativ

GRUPA DE SANGE:

AII pozitiv.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Ciroza hepatica etanolica decompensata vascular

MOTIVELE INTERNARII:

astenie fizic marcant,

tuse cu expectoraii

napeten,

32

greuri,

vrsturi

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 62 ani in evidenta cu ciroza

hepatica

decompensata vascular de 3 ani , a fost internata pentru astenie fizica marcanta, inapetenta,
greturi, varsaturi, ascita volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare. La
domiciliu nu a respectat indicatiile de tratament ale medicului si nu a respectat indicatiile
de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.
PROBLEMELE PACIENTEI
- alimentatia carentiala datorita inapetentei, alcoolismului
- anxietate moderata
- dispnee
- cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei
-edeme la membrele inferioare
- dificultatea de a se odihni
- riscul unor complicatii infectioase
NEVOI afectate:
1. Nevoia de a se alimenta si hidrata
2. Nevoia de a respira
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a dormi si se odihni
5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
6. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic de

Obiective

Interventii

ingrijire
1.DISPNEE

Evaluare

Am asezat pacienta in
Pacienta va avea o

pozitie ortopneica pentru a

respiratie cu o frecventa
in limite fiziologice in
decurs de 4-5 zile.

favoriza respiratia ,asezand


in spatele pacientei doua
perne.
Am aerisit salonul.
Am invatat pacienta sa
respire corect (sa inspire
profund pe nas si sa expire

33

Dupa masurile
aplicare la o ora
starea pacientei este
usor ameliorata,
frecventa repiratiei
fiind de 20/min-la 12
ore de la interventii
starea pacientei s-a

pe gura)
Pacientei i s-a administrat
oxigen pe masca 6l/h cu
intermitenta 10 min de
doua ori pe ora.
Am supravegheat cu mare

mai imbunatatit,
frecventa respiratiei
fiind de 18/min
pulsul este de 90/min
iar TA=140/60mmHg

atentie modul de
administrare a O2 debitul
lui si frecventa
administrarii oxigenului.
S-a efectuat paracenteza

2. ALIMENTATIE

Pacienta sa fie

CARENTIALA

echilibrata nutri-tional si

DATORITA

hidroelec-tolitic in 3 zile.

INAPETENTEI

pentru a usura respiratia


Am prezentat pacientei

In primele 2 zile

necesitatea unei diete

pacienta s-a

hiposodate.

alimentat si

Am intocmit o lista cu

hidratat insuficient

alimentele permise si

In urmatoarele zile

intersise, educand familia

pacienta a reusit sa

si am cerut de la bucataria

manan-ce

spitalului respectarea

satisfacator si sa se

regimului.

hidrasQqteze cu

Au fost explorate

1500ml lichide.

gusturile pacientei.
Alimentele au fost servite
la ore regulate.
Aportul de proteine s-a
scazut deoarece pacienta
prezenta encefalopatie.
Alimentatia era bogata in
glucide si lichide (suc
natural, apa plata,
ceaiindulcit cumiere)
Pe parcursul rezolvarii
encefalopatiei se vor

34

suplimenta carentele in
proteine.
La indicatiile medicului
pacientei i s-a administrat
Polivitamine 3x1/zi
Pentru refacerea
parenchimului hepa-tic i sa administrat Aspatofort
2x1f in 500ml glucoza
5%/zi
Dupa rezolvarea
encefalopatiei i s-a
administrat hidrolizante de proteine
3. ELIMINARE
INADECVATA
CANTITATIV

Pacienta sa fie
echilibrata hidroelectrolitic si sa nu
prezinte risc al infectiilor
urinare

35

(Amnioplamal ) 500ml/zi
Zilnic s-a efectuat bilantul

Pacienta e

hidro-electrolitic.

echilibrata hidro-

Ingestia

electrolitic

-glucoza 10% 500mlxS

edemele si ascita s-

+10U.I. insulina

au micsorat iar

-dextran 40-500ml

tegumentele sunt

-suc 1000ml

suple.

-alimente 250g

In urma

-plasma 150ml

tratamentului

Excretia

administrat ,

- diureza 1400ml

pacienta nu mai

-scaun 300ml

prezinta infectie

-lichid ascitic 4000ml

urinara.

pacientei i s-a indicat sa nu

In urma efectuarii

consume mai mult de 1 l

paracentezei s-au

de lichide /zi mai ales din

eliminat 4l de

cele bogate in Na.

lichid ascitic

Am recoltat urina pentru

In acest mod

examenul rumar de urina

pacienta respira

si bacteriologic La

mai usor ,

aplicarea sondei vezicale

frecventa

am respectat regulile de

respiratiilor fiind

asepsie, sonda fiind

de 18/min

schimbata la 72 de ore.
Am participat la efectuarea
paracentezei prin
pregatirea materialelor si
instrumentelor necesare
servind medicul si
aplicand un pansament
compresiv dupa terminarea
4. DIFICULTATEA

Pacientul sa

punctiei.
Pacientei i se

DE A SE ODIHNI

beneficieze de somn

administreaza lichide calde

luate, pacienta

cantitaiv si calitativ

(lapte, ceai de musetel, de

doarme mai bine

satisfacator

tei ) inainte de culcare.

noaptea iar

Se intocmeste un program

dimineata se simte

de odihna in comun de

mai odihnit.

acord cu pacientul
Se realizeaza un climat de
liniste si confort care sa nu
suprasolicite analizatorii
auditivi si vizuali.Nu se pot
administra medica-mente cu
efect sedativ. In acest scop
se administreaza
medicamente cu efect usor
sedativ de tipul:
Ciproheptadina 1tb la
culcare sau Feniramina 1tb
seara la culcare pentru a
evita efectul toxic hepatic al
barbituricilor.

36

In urma masurilor

5. RISC AL
COMPLICATIILOR

Pacienta sa nu prezinte

Am explicat pacientei

Pacientul nu

riscul complicatiilor

necesitatea respectarii

prezinta

repaosului fizic si al

complicatii

tratamentului.

respiratorii si

Pentru a nu-i periclita

cardiovasculare

respiratia si functia

Respiratia=18/min

cardiovasculare

TA=100/80mmHg

pacientului i s-a efectuat

Puls=90/min

paracenteza eliminand 4l

Pacientul nu

lichid ascitic.

prezinta

Dupa efectuarea tehnicii

complicatii

am dezinfectat locul puntii

infectioase,

si am aplicat o compresie

valoarea

sterila pentu prevenirea

temperaturii

infectiei.

corpului fiind de

Am sfatuit pacientul sa nu

370 C

se miste prea mult in pat si

In urma ingrijirilor

sa nu se ridice dupa

efectuate pacientul

efectuarea puntii.

nu prezinta leziuni

Am asigurat ca pacienta sa

tegumentare

INFECTIOASE

fie echilibrat nutritional


administrandu-i o dieta
bogata in glucide, itamine
si proteine.
Se asigura curatenia
lenjeriei de pat si de corp
al pacientului pentru a
prevenii alterarea
integritatii tegumentare.
Am supravegheat
cateterele venoase aplicate
pentru realizarea
37

perfuziilor si m-am
asigurat sa fie schimbata la
72 de ore.

Explorari paraclinice
Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ
omogena si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat
si prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de
cometa. Vena porta de 15mm. Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul
Wirsung usor dilatat 3cm. Vezica urinara destinsa.
Examen de urina:
Proteine- urme
Puroi- negativ
Glucoza- negativ
Ubg- intens pozitiv
Pigmenti biliari- negativ
Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.
Examinarea lichidului ascitic
-LDH- 88
-proteine- transudat 12,8%
Examinari hematologice si biochimice

Denumirea analizei
Hematocrit
Hemoglobina
Leucocite

Valori obtinute
28%
9,3%
5500/mm3

38

Trombocite
Reticulocite
Neutrofile
Limfocite
Monocite
VSH
Sideremie
Glicemie
Proteine totale
Albumine
globuline

225000/mm3
12%
68%
26%
6%
30-70mm
55%
103mg%
6g%
7,7g%
34%
34,2%
6,1%

2 globuline
globuline
globuline
Lipide
Colesterol
Bilirubina totala
Bilirubina directa
Bilirubina indirecta
Fosfataza alcalina
GT
Transaminaze

9,3%
5,9%
36%
712mg%
156g%
1,9mg%
0,88mg%
1,62mg%
196U/l
35U/l
27U/l

Coagulograma

10U/l
TQ=20

Ionograma serica

AP=38
Na+ =130mEq/l

Rezerva alcalina

K+ =4,5mEq/l
27mEq/l

CAZUL III
CULEGEREA DATELOR
NUME I PRENUME :

S. M. G.

VRSTA:

54 ani

SEX:

masculin

DOMICILIUL:

Hunedoara

STARE CIVILA:

cstorit

OCUPAIA:

pensionar

NAIONALITATE:
RELIGIA:

romn
ortodox
39

ANTECEDENTE PERSONALE

- hepatit cronic diagnosticat in 1999.


- cardiopatie ischemic
- angor de efort

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
-

mama cardiaca si diabet zaharat

tata- depresie

GRUPA DE SANGE:

0I pozitiv.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos,


clasa CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II

MOTIVELE INTERNARII:

Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri


precordiale la efort

Cresterea in volum a abolemenului (ascita)

Edeme ale membrelor inferioare

Stare de disconfort abdominal.

Inapetenta

ISTORICUL BOLII:
-pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica de 2 ani, a fost internat pentru
astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri precordiale la efort ,ascita
volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul este
cuncoscut din 1983 cu cardiopatie, angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La
domiciliu a continuat tratamentul cu Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar
nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de
specialitate.
Explorari paraclinice
Ecografia abdominala:
- ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena si ecogenitate usor
crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si prezentand in lumen
cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa. Vena porta de
15mm.
Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm.
Vezica urinara destinsa.

40

Examen de urina:
Proteine- urme
Puroi- negativ
Glucoza- negativ
Ubg- intens pozitiv
Pigmenti biliari- negativ
Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.
Examinarea lichidului ascitic
-LDH- 88
-proteine- transudat 12,8%
Examinari hematologice si biochimice
Denumirea analizei

Valori obtinute

Hematocrit
Hemoglobina
Leucocite
Trombocite
Reticulocite
Neutrofile
Limfocite
Monocite
VSH
Sideremie
Glicemie
Proteine totale
Albumine
globuline
2 globuline
globuline
globuline
Lipide
Colesterol
Bilirubina totala
Bilirubina directa
Bilirubina indirecta
Fosfataza alcalina
GT
Transaminaze

28%
9,3%
5500/mm3
225000/mm3
12%
68%
26%
6%
30-70mm
55%ml
103mg%
6g%
7,7g%
34%
34,2%
6,1%
9,3%
5,9%
36%
712mg%
156g%
1,9mg%
0,88mg%
1,62mg%
196U/l
35U/l
27U/l

Coagulograma

10U/l
TQ=20
41

Ionograma serica

AP=38
Na+ =130mEq/l

Rezerva alcalina
Uree
Creatinina

K+ =4,5mEq/l
27mEq/l
22mg%
0,9mg%

PROBLEMELE PACIENTEI
1. Alimentatie carentiala datorita inapetentei, alcoolismului si lipsei cunoasterii
acestui risc.
2. Anxietate moderata
3. Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ
4. Dificultatea de a se odihni
5. Incapacitate de autoingrijire
6. Risc al complicatiilor infectioase
NEVOI afectate:
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi si se odihni
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de ingrijire

Obiective

1.. ALIMENTATIE

Pacientul sa fie

CARENTIALA

echilibrat

DATORITA

hidroelectolitic in 3

INAPETENTEI

zile si nutritional in
5 zile

Interventii

Evaluare

ZIUA 1

Ziua1- pacientul e

pacientul a fost alimentat

echilibrat

parenteral cu glucoza 5%,

hidroelectrolitic

2x500ml cu 1f vitamina C,

fapt confirmat de

1f vitamina B1si B6 si 1f

rezultatele

de gluconolactat de Ca.

ionogramei serice

ZIUA 2- pe langa

si rezervei alcaline

alimentatia parenterala

Ziua 5- pacientul e

pacientului i s-a

echilibrat

administrat ceai indulcit,

nutritional si

42

supe strecurate.

hidroelectrolitic,

ZIUA3- pacientului i s-a

are pofta de

introdus masa de pranz

mancare, nu se mai

formata din supa de

simte slabit.

zarzavat, pilaf de orez cu


carne de pui fiarta , toate
fara sare
ZIUA 4-pe langa
alimentatia parenterala
pacientului i s-au introdus
toate cele 3 mese
principale
ZIUA 5- pacientului i s-a
servit 5-6 mese pe zi la ore
regulate si in volum redus.
Alimentatia e bogata in
fier , vitamine, proteine si
glucide. Am educat familia
si am cerut de la bucataria
spitalului respectarea
regimului.
Multivitamine 3x1tb/zi
preparate din fier pentru
combaterea anemiei-sulfat
de fier 3x1tb/zi
Pentru corectarea
deficitului de proteine
pacientului i s-a
administrat hidrolizate de
proteine (aminoplasmal)150ml/zi
Pentru refacerea
parenchimului hepatic s-au
administrat 2 fiole
43

2. ELIMINARE
INADECVATA
CANTITATIV SI
CALITATIV

Pacientul sa fie
echilibrat hidroelectrolitic si sa nu

Aspatofort.
Zilnic am realizat bilantul

Conform bilantului

hidroelectrolitic :

hidroelectrolitic si

Ingestia-

rezultatele

5%

prezinte risc al
infectiilor urinare

500ml glicoza

ionogramei serice
-

250ml suc de

fructe

si rezervei alcaline
pacientul e

150ml alimente

Excretia- 2000ml diureza


- 100ml scaun
-

echilibrat
hidroelectrolitic
Dupa 3 zile de

4000ml lichid

tratament edemele

ascitic

s-au diminuat insa

transpiratie

ascita este inca

nesemnificati

volumioasa

va

Dupa efectuarea

Pacientul afost zilnic

paracentazei

cantarit.

pacientul respira

Pentru a diminua ascita si

mai usor, frecventa

edemele pacientului i is-a

respiratiilor fiind

administrat Spironolactona

de 18/min

3x2tb/zi Furosenit 1tb/zi


Pacientului i s-a efectuat
paracenteza
Am participat la efectuarea
interventiei prin pregatirea
materialelor si
instrumentarului medical
Am servit medicul cu
materiale necesare.
Am aplicat pansamentul
compresiv dupa efectuarea
tehnicii.

44

3. DIFICULTATEA DE

Pacientul sa

Pacientului i se

In urma masurilor

A SE ODIHNI

beneficieze de

administreaza lichide calde

luate, pacientul

somn cantitaiv si

(lapte, ceai de musetel, de

doarme mai bine

calitativ

tei ) inainte de culcare.

noaptea iar

satisfacator

Se intocmeste un program

dimineata se simte

de odihna in comun de

mai odihnit.

acord cu pacientul
Se realizeaza un climat de
liniste si confort care sa nu
suprasolicite analizatorii
auditivi si vizuali.Nu se pot
administra medica-mente cu
efect sedativ. In acest scop
se administreaza
medicamente cu efect usor
sedativ de tipul:
Ciproheptadina 1tb la
culcare sau Feniramina 1tb
seara la culcare pentru a
evita efectul toxic hepatic al
barbituricilor.
Am explicat pacientului
necesitatea respectarii
repaosului fizic si al
tratamentului.
4. RISC AL
COMPLICATIILOR
INFECTIOASE

Pacientul sa nu

Pentru a nu-i periclita

Pacientul nu

prezinte riscul

respiratia si functia

prezinta

complicatiilor

cardiovasculare

complicatii

pacientului i s-a efectuat

respiratorii si

paracenteza eliminand 4l

cardiovasculare

lichid ascitic.

Respiratia=18/min

Dupa efectuarea tehnicii

TA=100/80mmHg

am dezinfectat locul puntii

Puls=90/min

45

si am aplicat o compresie

Pacientul nu

sterila pentu prevenirea

prezinta

infectiei.

complicatii

Am sfatuit pacientul sa nu

infectioase,

se miste prea mult in pat si

valoarea

sa nu se ridice dupa

temperaturii

efectuarea puntii.

corpului fiind de

Am asigurat ca pacienta sa

370 C

fie echilibrat nutritional

In urma ingrijirilor

adminis-trandu-i o dieta

efectuate pacientul

bogata in glucide, itamine

nu prezinta leziuni

si proteine.

tegumentare.

Se asigura curatenia
lenjeriei de pat si de corp
al pacientului pentru a
prevenii alterarea
integritatii tegumentare.
Am supravegheat
cateterele venoase aplicate
pentru realizarea
perfuziilor si m-am
asigurat sa fie schimbata la
72 de ore.
Am educat pacientul in
vederea acceptarii si
efectuarii toaletei
corporale
Am simulat dorinta
pacientului de a-si efectua

In urma masurilor

Pacientul sa-si

singur toaleta personala,

luate pacientul e

efectueze singur

de a se barberii, de a-si

ingrijit si curat,

ingrijirile

spala cateva obiecte

executa activitati ce

personale pe

personale.

nu-l supra-solicita

5. INCAPACITATEA DE
AUTOINGRIJIRE

46

perioada

Am ajutat pacientul sa se

spitalizarii si la

mobilizeze.

fizic.

domiciliu

CAPITOLUL IV
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Prezenta lucrare evideniaz principalele etape ale activitii de nursing la pacienii


cu Ciroza hepatica prezint caracteristici specifice att n ceea ce privete simptomatologia
ct i atitudinea terapeutic.
Ciroza hepatic este o boal hepatic difuz, caracterizat prin asocierea fibrozei,
nodulilor de regenerare i a necrozelor hepatocitare, cu alterarea arhitecturii hepatice.
Denumirea bolii provine de la cuvntul grecesc kivrhos (culoare galgen maro rocat) i a
fost dat de R.T.H. Laennec (1781-1826) din cauza culorii galben-maro roiatice a ficatului
suferind.
Aspectul ficatului n cazul cirozei este schimbat fiind nlocuit cu un esut fibros n
jurul unor noduli de regenerare.

Nursa ocup un rol important n acest proces de ngrijire tinnd cont de faptul c
nevoile fundamentale sunt afectate iar gradul de dependen n satisfacerea acestor nevoi
este destul de mare.

47

Nursa supravegheaz bolnavul de la internare pn la externare


reprezentnd legatura dintre pacient i medic. Nursa reprezint butonul rosu de alarm al
bolnavului, atunci cnd apar complicaiile.

BIBLIOGRAFIA

1.Medicina intern. Boli digestive, hepatice, pancreatice, sub redacia Prof. Dr. L.
Gherasim,
Editura medical vol. 3.
2. Ghid de nursing, sub redacia: Lucreia Titirc.
3.Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asisteni medicali, sub redacia: Lucreia
Titirc.

48