Sunteți pe pagina 1din 31

Aplicatii

1. Studiu de caz privind IAS 2.

Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La


sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, costurile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul
N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei.
Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor?

La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este
de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei).
Inregistrarea deprecierii stocurilor :
607

Cheltuieli privind marfurile

371

1.000 lei

Marfuri

Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem
cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 lei.
Inregistrarea aprecierii stocurilor:
371

Marfuri

607

700 lei

Cheltuieli privind marfurile

2. Studiu de caz privind IAS 12.


n anul N o societate a fost achiziionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m.,
care este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a lungul perioadei de via
util, estimat la 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de via util este de 4 ani.
Determinati impozitul amanat aferent anul N.

Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabil anual este de 100.000u.m. /5


ani = 20.000 u.m., iar cea fiscal 100.000u.m. /4 ani = 25.000 u.m.
La data de 31 decembrie N, situaia imobilizrii corporale este urmtoarea :
Baza contabila (100.000 u.m. 20.000 u.m.)

80.000 u.m

Baza fiscala ( 100.000 u.m. 25.000 u.m.)

75.000 u.m

Diferenta temporara impozabila

5.000 u.m.

Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x

800 u.m.

16%)
Datoria initiala cu impozitul amanat

0 u.m.

Cheltuiala cu impozit amanat

800 u.m.

Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat

Datorie de impozit amanat

800 u.m.

3. Studiu de caz privind IAS 14.


Hollier Inc. este o entitate diversificat, care opereaz n cinci segmente de activitate i
patru segmente geografice.
Urmatoarele informaii financiare se refer la exercitiul financiar cu nchidere la 31
decembrie 2009.
Date pe segmente de activitate (in mii USD).
Bere

Bauturi

Hoteluri Vnzare cu Ambalaje Total

Nealcoolice
Venit total din vnzri

amanuntul

2.249

1.244

4.894

3.815

7.552

19.754

-ctre clieni externi

809

543

4.029

3.021

5.211

13.613

-ctre alte segmente

1.440

701

865

794

2.341

6.141

Rezultat pe segment

631

(131)

714

(401)

1.510

2.323

5.253

1.072

8.258

23.035

Active

4.977

3.475

Date pe segmente geografice (in mii USD)

Finlanda

Franta

Marea Britanie

Australia Total

Venit total din vnzri

7.111

1.371

3.451

7.821

19.754

-ctre clieni externi

6.841

1.000

2.164

3.608

13.613

-ctre alte segmente

270

371

1.287

4.213

6.141

Rezultat pe segment

1.536

(478)

494

771

2.323

Active

9.231

5.001

3.667

5.136

23.035

Explicaie:
Primul pas n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile ale entitii
este identificarea acelora care cstig majoritatea veniturilor din vnzarile ctre clienii
externi.
Segmente

% din vnzrile la extern

Se calific?

De activitate:
Bere

809/2.249=36%

Nu

Buturi nealcoolice

543/1.244 =44%

Nu

Hoteluri

4.029/4.894 =82%

Da

Vnzri cu amanuntul

3.021/3.815=79%

Da

Ambalaje

5.211/7.552=69%

Da

Finlanda

6.841/7.111=96%

Da

Frana

1.000/1.371=73%

Da

Marea Britanie

2.164/3.451=63%

Da

Australia

3.608/7.821=46%

Nu

Geografice:

Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt cele care
au ndeplinit prima conditie i anume : majoritatea( mai mult de 50%) din veniturile sale
din vnzri sunt ctigate la extern.
In cazul entitii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:
Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vnzri cu amanuntul (79%) i Ambalaje
(69%).
Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).

Pasul al doilea n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile este


garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vnzri, fie din
rezultatul pe segment sau din active sunt ndeplinite de acele segmente care s-au calificat
la primul pas.
Pragurile sunt calculate dup cum urmeaz:
Veniturile din vnzri att pentru segmentele de activitate ct i pentru segmentele
geografice = 10% x 19.754 = 1.975 mii USD.
Rezultatul pe segment
-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510)
sau(131+401)= 286 miiUSD
-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau (478) =
280 mii USD
Active att pentru segmentele de activitate ct i pentru segmentele geografice =10%x
23.035 =2.304 mii USD

Segmente

Praguri care sunt atinse

Se calific?

De activitate:
Hoteluri

Vnzri, rezultat, active

Da

Vnzri cu amanuntul

Vnzri, rezultat

Da

Ambalaje

Vnzri, rezultat, active

Da

Finlanda

Vnzri, rezultat, active

Da

Frana

Rezultat,active

Da

Marea Britanie

Vnzri,rezultat, active

Da

Geografice

Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au ndeplinit


prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie s indeplineasca simultan o alt condiie,
respectiv, veniturile sale din vnzri sau rezultatul segmentului sau activele sale s
reprezinte 10 % sau mai mult din valoarea total corespunzatoare tuturor segmentelor.

In cazul entitii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate i geografice identificate


la primul pas rmn raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel puin un element(
venit din vnzri, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.
Pasul al treilea n identificarea segmentelor de activitate i geografice raportabile ale
entitii const n verificarea dac veniturile externe totale , atribuibile segmentelor
raportabile , constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitii.
Venit total din vnzri externe =13.613 mii USD
Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:
4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD i reprezint 90% din venitul total din vnzri
externe.
Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 = 10.005
mii USD i reprezint 73,5 % din venitul total din vnzri externe i deci mai putin de
75%.
Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dac venitul total extern al segmentelor
raportabile constituie mai puin de 75% din venitul total consolidat al entitii, trebuie
identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating
pragurile, pan cnd cel putin 75% din totalul consolidat al entitii este inclus pe
segmente raportabile.
In cazul entitii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice
suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, n baza acestei cerine, se calific i
ea ca segment geografic raportabil.
Segmentele raportabile ale entitii Hollier Inc. sunt urmatoarele:
Segmente de activitate: Hoteluri, Vnzri cu amanuntul i Ambalaje
Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie i Australia.

4. Studiu de caz privind IAS 16.

O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre aceasta
tranzactie se cunosc urmatoarele date:
- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;
- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;
- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o
firma specializata) 5.000 lei;
- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;
- onorariul arhitectului 4.000 lei;
- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 15.000 lei;
- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii
tehnici de operare 1.300 lei;
- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiva 1.600
lei;
- curs valutar 3,5 lei/EURO.
Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.
Element de cost

Inclus in costul
de achizitie

Pret de cumparare
al instalatiei

10.000 EURO x
3,5 lei/EURO =
35.000 lei

Cheltuieli cu
montajul

2.000 x 3,5
lei/EURO =
7.000 lei

Costuri de
amenajare a sectiei
de productie
Costuri cu
instruirea
personalului
Onorariul
arhitectului
Costuri cu
promovarea noilor
produse obtinute cu
ajutorul instalatiei

Inclus in
cheltuielile
perioadei

5.000 lei

2.500 lei

4.000 lei
15.000 lei

Pierderi initiale din


exploatare

1.300 lei

Costuri cu salariile
personalului de
conducere

1.600 lei

TOTAL

51.000 lei

20.400 lei

Inregistrarea costului de achizitie presupune:

213 "Instalatii tehnice, mijloace


de transport, animale si plantatii"

404

42.000 lei

"Furnizori de
imobilizari"
401

9.000 lei

"Furnizori"

5. Studiu de caz privind IAS 17.


Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.
dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele
informatii :
costul de achiziie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de
10.000 EUR*4,20lei/ =42.000lei;
durata de utilizare a bunului =7 ani;
durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);
valoarea rezidual estimat=1.200 ;
valoarea unei rate far TVA=920 ;
dabnda folosit pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;
cursurile de schimb:
- la facturarea primei rate 1 = 4,25 lei ;
- la vnzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 = 4,50 lei;

valoarea recuperat de locatar este de 9158 ;


in urma repartizrii ratelor pe trimestru rezult:
- dobnda total =1882, din care in primul trimestru =275;
- diferena de rat=645 .

Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :


1. Primirea bunului n leasing:
2133 = 167

42.000

2. nregistrarea ratelor de pltit :


8036

46.368

3. nregistrarea amortizrii lunare:


6811 = 2813

500,15

Ca= 100/7=14,29% ;
Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;
Al = 6001,80/12 = 500,15

4. Primirea facturii pentru rata de leasing:

401

4.430,84

167

2.709

666

1.155

665

46

4426

3.864

520,84

8036

5. Primirea facturii pentru valoarea rezidual :

%
167

= 404

6.426
3.536,4

2133

1.863,6

4426

1.026

6. Studiu de caz privind IAS 20.


Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de
51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de
amortizare este de 12 ani.

1) Achizitionare analizator:
2131

404

Echipament tehnologic
4426

Furnizori de imobilizari

TVA deductibila

42.857 RON

404

8.143 RON

Furnizori de imobilizari

2) Contabilizarea subventiei de primit:


445

Subventii pentru investitii

131

30.000 RON

Subventii guvernamentale

3) Incasarea efectiva a subventiei:


512

445

Conturi la banci

30.000 RON
Subventii

4) Amortizarea lunara a aparatului medical:


(51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)
6811

2813

Cheltuieli de exploatare

354,17 RON

Amortizarea instalatiilor, echipamentelor

privind amortizarile
5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:
(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)
131
Subventii guvernamentale

7584

208.33 RON

Venituri din subventii pentru investitii

7. Studiu de caz privind IAS 21.


Societatea romneasca A detine o filiala F n Franta. La sfrsitul exercitiului N,
bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :
Bilantul filialei F la 31.12.N (n Euro)
Active

Sume

Capitaluri si datorii

Sume

Imobilizari corporale

450.000

Capital social

270.000

Stoc de marfuri

150.000

Rezerve

180.000

Creante-clienti

250.000

Datorii

450.000

Disponibil

50.000

Total active

900.000

Total capitaluri si datorii

900.000

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (n Euro)


Elemente

Sume

Venituri din vnzarea marfurilor

500.000

Cheltuieli cu marfurile

(390.000)

Alte cheltuieli

(80.000)

Rezultatul exercitiului

30.000

Informatii suplimentare :
- Filiala F a fost nfiintata la nceputul exercitiului N-2;
- Rezervele la nchiderea exercitiului N-1 convertite n lei sunt de 300.000 RON;
- n exercitiul N nu s-au distribuit dividende;
- Cursul de schimb a evoluat astfel n perioada de referinta :
Elemente

Cursul n RON

La data constituirii filialei F (01.01.N-2)

3,3

La 31.12.N

3,5

Cursul mediu n exercitiul N

3,52

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :


Contul de profit si pierdere al filialei F

Sume

Curs de

Sume

n Euro

conversie

n RON

Venituri din vnzarea marfurilor

500.000

3,52

1.760.000

Cheltuieli cu marfurile

(390.000)

3,52

(1.372.800)

Alte cheltuieli

(80.000)

3,52

(281.600)

Rezultatul exercitiului

30.000

105.600

Bilantul filialei F

Sume

Curs de

Sume

n Euro

conversie

n RON

Imobilizari corporale

450.000

3,5

1.575.000

Stoc de marfuri

150.000

3,5

525.000

Creante-clienti

250.000

3,5

875.000

Disponibil

50.000

3,5

175.000

Total active

900.000

3.150.000

Capital social

270.000

3,3

891.000

Rezerve

180.000

405.600

Rezerve din conversie

278.400

Datorii

450.000

3,5

1.575.000

Total capitaluri si datorii

900.000

Rezervele la sfrsitul exercitiului N sunt formate din :


- rezervele la nchiderea exercitiului N-1 :

300.000 RON

- rezultatul exercitiului N :

105.600 RON

= Rezerve la nchiderea exercitiului N

405.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta ntre total activ si elementele de


capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.

8. Studiu de caz privind IAS 23.

O societate realizeaz prin efort propriu o construcie ale crei lucrri au nceput la
01.01.N. n scopul realizrii construciei societatea contracteaz la data de 01.01 .N un
credit bancar pe termen de 4 ani n valoare de 1.000.000 lei cu o dobnd de 40% pe an.
Creditul se restituie n 4 rate anuale egale mpreun cu dobnzile aferente. Pn la
utilizarea efectiv a sumelor mprumutate, acestea au fost plasate pe piaa de capital,
genernd venituri financiare ncasate astfel:
n N: 100.000 lei;
n N+l: 120.000 lei;
n N+2: 125.000 lei.
Lucrarea are o valoare total de 3.000.000 lei. Consumurile nregistrate sunt urmtoarele:
n N: 800.000 lei;
n N+l: 1.200.000 lei;
n N+2: 1.000.000 lei.
Durata de utilizare a construciei este de 20 ani.
Valoarea rezidual a construciei este nul.
Se utilizeaz regimul de amortizare linear.
Lucrarea se finalizeaz la 31.12.N+2. Calculul amortizrii ncepe de la l ianuarie N+3.
S se determine dobnzile capitalizabile n anul N+l n conformitate cu IAS 23 Costurile
ndatorrii".
Rezolvare:
Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei
Credit rambursat la sfritul exerciiului N: 250.000 lei
Cheltuieli cu dobnzile recunoscute n N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei
Cheltuieli cu dobnzile capitalizabile n N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000 lei

9. Studiu de caz privind IAS 27.


Societatea M a achiziionat la data constituirii societii F 75% din aciunile sale la costul
de 750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societii F dup eliminarea
operaiilor reciproce se prezint astfel:
Capital social

1.000.000

Pierderea exerciiului (1.100.000)

Total capitaluri proprii (100.000)


n exerciiul N+1 societatea F obine un profit de 120.000 u.m.
La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societii F dup eliminarea operaiilor reciproce se
prezint astfel:
Capital social

1.000.000

Pierderea reportat (1.100.000)


Profitul exerciiului

120.000

Total capitaluri proprii 20.000.


Piedrerea obinut n exerciiul N nu poate fi imputat intereselor minoritare peste cota
parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.

Capitaluri

Valori

proprii F

Capital

1.000.000

75%

25%

Societatea

Interese

minoritare

750.000

250.000

social
Pierderea

(1.100.000) (850.000)

(250.000)

(100.000)

exerciiului
Total

(100.000)

capitaluri
proprii
Partajul capitalurilor proprii F i eliminarea titlurilor F la 31.12.N
1.850.000

1.000.000

Capital

Titluri de

850.000

social

participare

Rezultat

Pierderea

consolidat

exerciiului

1.850.000
750.000

1.100.000

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din


rezultatul exerciiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redus cu pierderea
exerciiului N suportat de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000
Partajul capitalurilor proprii F i eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1
1.970.000

1.000.000

Capital

Titluri de

850.000

social

participare

Rezerv

Pierderea

consolidat

reportat

Rezultatul

Interese

exerciiului

minoritare

120.000

Rezultat

1.970.000

750.000

1.100.000

5.000
115.000

consolidat

10. Studiu de caz privind IAS 28.


Se consider o societate M care a participat la crearea societii F al crei capital social a
fost de 300 u.m., i deine 20% din drepturile de vot, adic titluri de participare n valoare
de 60 u.m. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se prezint astfel:

BILAN M
ACTIV

PASIV

Imobilizri financiare

60

Capital

600

Active circulante

1.940

Rezerve

200

Rezultat

100

Capital propriu

900

Datorii

1.100

Total pasiv

2.000

Total activ

2.000

BILAN F
ACTIV
Active circulante

Total activ

PASIV
1.000

1.000

Capital

300

Rezerve

100

Rezultat

50

Capital propriu

450

Datorii

550

Total pasiv

1.000

Punerea n echivalen a bilanului societii F va consta n substituirea valorii contabile a


titlurilor deinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt
echivalente din bilanul societii F. Aceast parte este egal cu 20% x (300 + 100 + 50)
= 90. Din substituire rezult automat o diferen de valoare a titlurilor (90-60=30), ce are
la baz dou surse:
- prima se explic prin diferena de timp de la data achiziiei titlurilor F i exerciiul n
care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea n aceast perioad de timp de ctre
societatea F de rezerve n valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui M este 20% x 100 =
20 u.m.;
- a doua surs este cota parte din rezultatul exerciiului ce-i revine lui M 20% x 50 = 10
u.m.
Noua valoare a titlurilor F este compus din:
- cost de achiziie (T.P. la F) 60 u.m.
cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.
- cota parte a lui M din rezultatul exerciiului societii F 20% x 50 = 10 u.m.
Total 90 u.m.
Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniiale (60) va
apare ntr-un post nou n bilanul consolidat denumit "Titluri puse n echivalen".
n contrapartid, pentru a se respecta echilibrul balanier ntre totalul activului i totalul
pasivului consolidat, n pasiv se vor reflecta:
cota parte din rezultatul societii F ce revine societii M formnd rezultatul consolidat;

cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societii M i vor forma rezervele
consolidate.
BILAN CONSOLIDAT

prin metoda punerii n echivalen


ACTIV

PASIV

Titluri puse n echivalen 90

Capital social

600

(60+20+10)

Rezerve consolidate

220

Alte active

1.940

(200+20)
Rezultat consolidat

110

(100+10)

TOTAL

2.030

Datorii

1.100

TOTAL

2.030

11. Studiu de caz privind IAS 31.


Societatea M a decis nfiinarea unei asocieri n participaie cu societatea A pentru
realizarea unei lucrri de prestri servicii. Fiecare societate deine o cot de participare de
50%. n exerciiul N, societatea M nregistreaz cheltuieli n contul asocierii de 500.000
u.m. i factureaz lucrarea beneficiarului la preul de 800.000 u.m., TVA 19%.
Cheltuielile efectuate n contul asocierii n participaie i veniturile se transmit asociatului
A la sfritul fiecrui trimestru pe baza de decont n proporia stabilit n contractul de
asociere. nregistrrile efectuate pentru aceast activitate controlat n comun sunt:
n contabilitatea societii M :
nregistrarea cheltuielilor dup natur:
Cheltuieli

%
Stocuri
Datorii
Disponibiliti

500.000

Facturarea lucrrii beneficiarului:


Clieni

952.000

Venituri din

800.000

lucrri
executate
servicii
prestate
TVA

152.000

colectat
Transmiterea cotei de cheltuieli societii A
Decontri din

Cheltuieli

250.000

operaii n
participaie activ

Transmiterea cotei de venituri societii A


Venituri din

Decontri

lucrri executate

din operaii

servicii prestate

400.000

participaiepasiv
n contabilitatea societii A
Primirea cotei pri din cheltuieli
Cheltuieli

Decontri

250.000

din operaii
n
participaiepasiv
Primirea cotei pri din venituri
Decontri din

Venituri din

operaii n

lucrri

participaie-activ

executate

400.000

servicii
prestate

12. Studiu de caz privind IAS 33.


SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999:
- Capital social:
Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 1999 a fost de 4.000.000.
- Optiuni:
Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni
comune la 80$ /actiune
- Profitul net:
Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.
- Presupuneri:

Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31
decembrie 1999 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie
1999 a fost de 110 $.
Calcularea RPA:
1.Media ponderata a actiunilor
- Media ponderata a act.(1 ianuarie 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000
- Exercitarea optiunilor la 1 iulie

1.000.000

- Media ponderata a act (31 iulie 31 decembrie)

5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000

Media ponderata a nr. de actiuni

4.500.000

2. Calculul RPA de baza


RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni
RPA de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55
3. Calculul RPA DILUAT
Profit net (nu a suferit nici o modificare)
Media ponderata a nr. de actiuni:

25.000.000$
(1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni


RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44

13. Studiu de caz privind IAS 36.


Societatea ABC deine un soft n valoare de 30.000 u.m. achiziionat n anul N. La
sfritul anului N+1, valoarea recuperabil este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulat,
de 12.000 u.m. La sfritul anului N+2, valoarea recuperabil devine 12.000 u.m., tiind

c durata de via util nu se modific i amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m.
Dac activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulate pn la sfritul anului N+2 ar
fi fost de 18.000 u.m. Analizai efectele variaiilor de valoare conform IAS 36
Deprecierea activelor".
Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 12.000 = 18.000
Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.
681Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele = 212 Cladiri 3.000

Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea inregistrata
cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat softul.
Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 18.000 = 12.000.
Valoarea neta contabila in N+2 = 12.000 3.000 = 9.000.
Reluarea deprecierii = 12.000 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat asupra unui
venit.
212 Cladiri = 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 3.000

14. Studiu de caz privind IAS 37.


Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea
necorespunzatoare a unui teren care ar fi afectat vecinatatile
Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile de
judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.
Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se
ridica la 25.000.000 lei.
La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:
6812 Cheltuieli de exploatare

= 1511 Provizioane 135.000.000 lei

privind provizioanele pentru litigii

pentru riscuri si cheltuieli

In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru
acest litigiu:
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei
Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei
riscuri si cheltuieli

15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii TVA.


Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste activitati
este rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual. Clubul sportiv
gestioneaza si un bar in interiorul salilor de sport, unde membrii clubului pot sa consume
bauturi. O data pe an, clubul organizeaza un dineu special la care toata lumea poate veni
si consuma (chiar si cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceasta activitate este organizata
in vederea colectarii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu
poate sa realizeze profit, orice eventual profit neputand fi repartizat administratorilor ci
re-investit in club. In cazul incetarii activitatii, orice activ (inclusiv banii) vor merge in
contul unei asociatii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romaniei. In acest caz,
se aplica urmatorul tratament de TVA:
a)

Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.

b)

Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate de

activitati sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de deducere.Rezulta
ca abonamentele platite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. j)
din Codul Fiscal).
Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat anual.
Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru bar daca sunt
primiti numai membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca veniturile sunt
neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fara drept de deducere in
baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul Fiscal, potrivit careia este scutita o prestare de
servicii efectuata de o persoana ale carei operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin.

(1), lit. k) din Codul Fiscal, pentru evenimentele destinate colectarii de ajutoare
financiare si organizate in beneficiul exclusiv al acestora, cu conditia ca aceste scutiri sa
nu duca la distorsiuni concurentiale.

16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii


intracomunitare.

O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania care


implicit nu realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar avea dreptul la
deducerea integrala a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din Codul Fiscal daca ar fi
necesara inregistrarea in Romania. Aceasta persoana impozabila cumpara mobilier in
Italia, care este transportat in Romania. Achizitia intracomunitara efectuata in Romania
este scutita de TVA in masura in care persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la
rambursarea TVA in Romania achitata pentru achizitia intracomunitara in baza art. 146,
alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal.

17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari


intracomunitare.

A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-vinde


aceleasi bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate efectiv.Ulterior, D
re-vinde bunurile societatii E care este stabilita in afara Comunitatii si solicita societatii A
sau B sau C sa livreze bunurile in strainatate lui E. In acest caz, numai vanzarea efectuata
de D catre E este scutita cu drept de deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce
presupune transportul efectiv al bunurilor (care in acest caz este efectuat de A sau B sau
C in contul lui D) in timp ce livrarile efectuate de A catre B, de B catre C si de C catre D
au toate loc in Romania, conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si
sunt supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).

18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.


A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A - B
poate constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de B sau o
livrare efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de catre B
intr-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.
B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B. Aceasta
operatiune este provizoriu scutita de taxa.
C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi regim.
Livrarea B - C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea aferenta plasarii
bunurilor de catre B in cadrul regimului in scutire definitiva (import efectuat de B,
achizitie intracomunitara de catre B sau livrare de la A catre B), ca si prestarea de servicii
efectuata de Y lui B.
D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D
este scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de bunuri de catre
B lui C in scutire definitiva.
E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D. Aceasta
operatiune este provizoriu scutita de taxa.
F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari. Aceasta
livrare poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori un export scutit
de taxa.
Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C lui D in
scutiri definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.
b)

posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste bunuri

in

beneficiul cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in care bunurile se aflau


in acest regim.

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de


bunuri.

A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde bunuri catre
B, iar B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt efectiv transportate in
afara Romaniei de A in numele si in contul sau (documentele de export sunt intocmite pe
numele sau), atunci vanzarea efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune
transportul bunurilor in strainatate. Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din
Codul Fiscal, livrarea bunurilor are loc in Romania si se supune TVA in Romania.
Totusi, livrarea respectiva este scutita cu drept de deducere deoarece furnizorul
transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara Comunitatii Europene
(documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre B si C este o
vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia
cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Locul livrarii
este in afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in Romania.

20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de


turism.

O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei, inclusive


TVA. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica aferente excursiei sunt
de 5.000 lei, fara TVA.
Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 10.000
5.000 x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124 = 735,48 lei.
Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei, fara a se
inscrie distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.

21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri


second-hand; opera de arta si antichitati.

Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri second-hand


achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de 7.000 lei. Marja de profit
adaugata de agentul economic este de 10%. Marja de profit realizata de agentul economic
va fi 7.000 x 10% = 700 lei, care reprezinta chiar baza de impozitare a TVA colectata
(700 x 24% = 168 lei). Pretul de vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.

22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.

O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :


- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;
- livrari de marfa la export, 500 lei ;
- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;
- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;
Determinarea TVA de plata :
Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 + 400)
= 55.41%
TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei
TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei
TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei
TVA de plata = 297.60 239.37 = 58.23 lei
Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.

Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri de TVA,
deseuri in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea TVA inversa .
Beneficiarul calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de TVA, atat

ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se va face la nivelul
valorii fara TVA.

24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de


TVA.
Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii prime in
valoare de 10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de
vanzare de 30.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de
21.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.

Achizitionarea de materii prime :


% = 401 'Furnizorii'' 12.400
301 'Materii prime'' 10.000
4426'TVA deductibila'' 2.400
Livrarea de produse finite :
4111 'Clienti'' = % 37.200
701 'Venituri din 30.000
vanzarea produselor finite''
4427'TVA colectata'' 7.200
Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:
711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:
4427 'TVA colectata'' = % 7.200
4426 'TVA deductibila'' 2.400
4423 'TVA de plata'' 4.800
Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:
4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800

Obligatiile societati Alfa :


A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa
depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de
la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind
trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din
evidenta ca platitor de TVA.
B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu
regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea
lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii
sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.
C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVA
Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt
urmatoarele:
- dispozitia de livrare;
- avizul de insotire a marfii;
- factura fiscala;
- jurnalul pentru cumparari;
- jurnalul pentru vanzari;
- borderou de vanzare;
D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata
Platititorul de TVA trebuie:
1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana la data
de 25 a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;
2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul
vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3


neplatitori de TVA.

Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul n martie 2008, ea va fi obligata


la plata TVA n Romnia pentru toate achizitiile sale intracomunitare efectuate din
momentul depasirii plafonului (martie 2008), precum si pentru cele efectuate pe tot
parcursul anului 2009. Daca plafonul este depasit n 2009, aceasta va fi obligata la plata
TVA n Romnia pentru toate achiziziile sale intracomunitare efectuate inclusiv n 2010.
Daca, n 2009, plafonul nu este depasit, n 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile pentru
care se ncadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de nregistrare n scopuri de TVA, se
va considera ca a optat pentru taxarea achizitiilor intracomunitare se si se aplica aceleasi
reguli.
Obligatiile societati Beta SRL :
- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii
intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea n Romania a achizitiilor
intracomunitare;
- sa solicite nregistrarea n scopuri de TVA;
Codul de nregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai pentru
operatiuni intracomunitare (este valabil n VIES), dar nu confera calitatea de persoana
nregistrata normal n scopuri de TVA n Romania.
- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile, cat si a
celorlalte;
- sa depuna decontul special de TVA pentru luna n care a efectuat aceste achizitii
intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare n care este obligat sa plateasca
TVA n Romania pentru achizitiile intracomunitare;
- sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care taxa devine exigibila;
-

sa comunice codul sau de nregistrare n scopuri de TVA furnizorilor din alte State

Membre.
Aceasta regula se aplica pe perioada n care este obligat la plata TVA n Romania pentru
achizitiile sale intracomunitare.

26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.

Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit plafonul pentru


achizitii intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se consider c societatea
realizeaz o operaiune impozabil n Romnia i va fi obligat:
- s solicite nregistrarea n scopuri de TVA pentru achiziii intracomunitare de bunuri
conform art. 153.1 din Codul fiscal, nainte de efectuarea achiziiei;
- s depun formularul 301 Decont special de TVA prin care va declara TVA aferent
- s plteasc TVA aferent ;
- s depun formularul 390 Declaraie recapitulativ pentru luna calendaristic n care
a luat natere exigibilitatea TVA ;
- s se nregistreze n Registrul operatorilor intracomunitari.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.

O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de autor
privind operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte categorii de venituri
supuse contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, deci va datora si contributia in
cuantum de 5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei. Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x
40% = 800 lei.
Venitul net = 2.000 800 110 = 1.090 lei.
Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei


bunurilor.
O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data de 1
ianuarie pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie lunara de 1.000 lei.

Pentru a determina impozitul pe care il plateste in cursul anului sunb forma de plati
anticipate, vom face o estimare a venitului net si apoi vom impozita rezultatul obtinut.
Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei
Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei
Venit net estimate = 12.000 3.000 = 9.000 lei
Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei
Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe datele de 15
ale ultimelor luni ale fiecarui trimestru.

29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.


O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in suma de
30.000 lei. Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima avand o participare
de 60%, iar cea de-a doua, de 40%. Primul actionar ridica dividendele pe data de 15 iulie
2011, iar cea de-a doua persoana nu isi ridica dividendele pana la sfarsitul anului.
Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de 18.000 lei,
impozitul datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest impozit trebuie calculat,
retinut si virat la bugetul de stat de catre societatea comerciala pe data ridicarii
dividendului. Dividendul ridicat de primul actionar este 18.000 2.880 = 15.120 lei.
Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la sfarsitul
anului, agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul de stat pana pe
data de 31 decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest impozit este datorat de
al doilea actionar, el fiind suportat din dividendul brut. Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920
lei.

30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane


juridice.

Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca asociat unic.


Aportul la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca urmare a lichidarii
societatii, asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei, suma de 5.000 lei. In acest
caz se va percepe un impozit egal cu (5.000 200) x 16% = 768 lei.