Sunteți pe pagina 1din 117

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE

ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR


Departamentul de Instalaţii

TEMA: METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL


ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT
EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE
ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE
CONSUM AFERENTE

FAZA: Redactarea a II-a şi Sinteza Observaţiilor

Contract nr. C 44 / 2002


Beneficiar: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei

DIRECTOR DEPARTAMENT: Dr. ing. Ioan Pepenar

RESPONSABIL TEMĂ: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu


Ing. Horia Petran

RESPONSABIL CALITATE ing. Melania Cruceanu

- Iulie 2002 -
Colectiv de elaborare

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu C.P. I


ing. Horia Petran C.P. III

Colaborator:
U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu
MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de faţă reprezintă o detaliere a normativului NP 047-2000 privind


efectuarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente acestora şi constă în elaborarea unor studii de
caz vizând clădirile reprezentative ale fondului de construcţii existent.

Necesitatea şi totodată oportunitatea metodologiei pentru realizarea auditului


energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora decurg din complexitatea şi gradul de noutate al procedurilor
elaborate în cadrul normativului menţionat anterior, metodologia având scopul de a facilita
activitatea consultanţilor / auditorilor energetici de realizare a auditului energetic al
clădirilor existente.
În lucrarea de faţă se prezintă două studii de caz vizând realizarea auditului
energetic pentru următoarele tipuri de clădiri:
• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44
apartamente, S + P + 10 etaje, racordate la sistem districtual de alimentare cu
căldură (punct termic central);
• Clădire de locuit unifamilială, cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi
subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe
gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler
cu acumulare;
Cele două tipuri de clădiri care constituie suportul metodologiei pentru realizarea
auditului energetic sunt reprezentative pentru clădirile de locuit din mediul urban:
!"Clădirea colectivă de tipul bloc de locuinţe reprezintă principalul consumator de
utilităţi termice în marile oraşe. Faptul că sistemul de alimentare cu căldură este
de tipul termoficare urbană conferă un mare grad de actualitate analizei
energetice a clădirii prin prisma indicilor de căldură estimaţi în urma expertizei

i
energetice şi a celor rezultaţi prin aplicarea soluţiilor de utilizare raţională şi
eficientă a căldurii într-o clădire de tip bloc. Practic, soluţiile care vor fi incluse în
lucrare constituie măsuri de reducere a facturii energetice cu consecinţe majore
în plan social.
!"Clădirea individuală reprezintă un al doilea tip de consumator major de utilităţi
termice. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul
existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în
modernizarea instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă
substanţial consumul de combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul
ambiant natural.
Clădirea care constituie suportul metodologiei pentru realizarea auditului energetic,
în actuala redactare, este una dintre clădirile reprezentative pentru fondul de locuinţe din
mediul urban. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul
existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în modernizarea
instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă substanţial consumul de
combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul ambiant natural.
Pentru clădirile menţionate anterior s-a efectuat diagnosticul energetic, pe baza
rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii şi
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora şi s-au
analizat din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de modernizare energetică a
clădirii şi instalaţiilor aferente. În final s-au întocmit rapoartele de audit energetic.

Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism


„Ion Mincu”, responsabil temă d-na ing. Mihaela Georgescu, pentru analiza soluţiilor de
modernizare energetică a anvelopei clădirilor supuse auditului energetic.

ii
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

METODOLOGIE
PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT
EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI
PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE

INDICATIV:

Elaborat de:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu

DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII


ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ
Director Departament: Dr. ing. Ioan Pepenar
Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu
Ing. Horia Petran
Colaboratori: U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu

Coordonat de: A.I.I.R.


Preşedinte Acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de:
SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE

Şef serviciu: Ing. Octavian Manoiu


Responsabil lucrare M.L.P.T.L.: Ing. Ştefania Ţaţomir
CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1

2. DOCUMENTE CONEXE .................................................................................................1

3. METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI


EXISTENTE.....................................................................................................................3
3.1. Introducere ................................................................................................................3
3.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse auditului energetic ............4
3.3. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al clădirii ..................................5
3.4. Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor
existente....................................................................................................................5

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI DE


LOCUIT INDIVIDUALE ...................................................................................................9
4.1. Introducere ................................................................................................................9
4.2. Raportul de expertiză ................................................................................................9
4.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii şi a
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum .................................13
4.4. Note de calcul termotehnic......................................................................................24
4.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii urmare aplicării
soluţiilor de modernizare energetică şi analiza economică a acestora ...................48
4.6. Raportul de audit energetic .....................................................................................59

5. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI DE


LOCUIT COLECTIVE (BLOC) ......................................................................................62
5.1. Introducere ..............................................................................................................62
5.2. Raportul de expertiză ..............................................................................................62
5.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii şi a
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum .................................66
5.4. Note de calcul termotehnic......................................................................................73
5.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii urmare aplicării
soluţiilor de modernizare energetică şi analiza economică a acestora ...................96
5.6. Raportul de audit energetic ...................................................................................107

SINTEZA OBSERVAŢIILOR
METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL Indicativ:
CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI AL
Înlocuieşte:
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI
CALDE DE CONSUM AFERENTE

1. INTRODUCERE

Metodologia se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în


general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi
al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor
termice aferente acestora.
Scopul metodologiei este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de
caz vizând efectuarea auditului energetic pentru o clădire de locuit unifamilială, cu pod,
având în componenţă spaţiu locuit şi subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu
centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin
intermediul unui boiler cu acumulare.
Pentru clădirea menţionată se efectuează diagnosticul energetic, pe baza
rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii şi
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora, se
analizează din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de modernizare energetică a
clădirii şi instalaţiilor aferente şi, în final, se întocmeşte raportul de audit energetic.

2. DOCUMENTE CONEXE

[1] * * * L. 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind


reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea
economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor


existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora

Elaborat de: Aprobat de:


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-
MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE,
DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII SI
TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI -
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR
M.L.P.T.L. cu ordinul nr. ....... din ..................
INCERC - BUCUREŞTI
[3] NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor
existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora.

[4] SC 007-2002 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a


anvelopei clădirilor de locuit existente

[5] * * * Ghid privind expertizarea termică şi energetică a clădirilor


existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora

[6] GT 032-2001 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare


expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

[7] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la


clădirile de locuit

[8] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


ale clădirilor

[9] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie


în contact cu solul

[10] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile

[11] SR 1907-1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul

2
3. METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI EXISTENTE

3.1. Introducere

Auditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare a


soluţiilor tehnice de reabilitare / modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente
acestora, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de utilizare a
energiei termice, precum şi optimizarea soluţiilor tehnice prin analiza eficienţei economice
a acestora. Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici atestaţi, cu
pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor
energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătire a proiectului de
modernizare energetică a clădirii.
Realizarea auditului energetic al unei clădiri existente presupune parcurgerea a trei
etape obligatorii:
1. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse auditului energetic.
2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice
a acestora.
3. Întocmirea raportului de audit energetic.
Prima etapă din cadrul auditului energetic se realizează prin expertiza termică şi
energetică a clădirii, în conformitate cu normativul [2], şi constă în determinarea
consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de locuire, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de încălzire şi preparare a apei
calde de consum.
Identificarea măsurilor de modernizare energetică, analiza eficienţei economice a
acestora şi întocmirea raportului de audit energetic se efectuează în conformitate cu
prevederile normativului [2].

3
3.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse
auditului energetic

Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri existente se referă la


determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiei
de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum şi vizează în principal:
#" investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente:
!"analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi instalaţiilor termice
aferente,
!"analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia (analiza
elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit, analiza
vizuală a stării clădirii, efectuarea de măsurări [6], prelevarea de probe fizice
etc.),
!"întocmirea fişei de expertiză a clădirii, conform [2].
#" determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor termice
aferente acesteia, precum şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru
încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum,
!"determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din
componenţa anvelopei clădirii,
!"determinarea parametrilor termodinamici intensivi caracteristici spaţiilor încălzite
şi neîncălzite ale clădirii,
!"determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin
raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la
nivelul sursei de căldură a clădirii,
!"determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin
raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru prepararea apei
calde de consum, la nivelul sursei de căldură a clădirii
#" concluziile auditorului energetic asupra evaluării – întocmirea raportului de
expertiză.

4
3.3. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al
clădirii

Influenţa fiecărei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică a


construcţiei şi/sau a instalaţiei aferente acesteia se determină prin estimarea consumului
anual normal de căldură pentru situaţia aplicării măsurii (sau pachetului de măsuri) de
modernizare energetică, conform metodologiei prezentate în normativul [2] şi prin
raportarea acestuia la valoarea de referinţă a consumului anual normal de căldură estimat
pentru clădirea în starea sa actuală (iniţială) – valoare de referinţă determinată prin
expertiza termică şi energetică a clădirii, conform [2].
Decizia adoptării unei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică
este cea de eficienţă economică a măsurii (pachetului de măsuri), în conformitate cu
normativul [2].

3.4. Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică


a clădirilor existente

3.4.1. Indicatorii economici pe care se bazează analiza eficienţei economice a


soluţiilor de modernizare energetică aplicate clădirilor existente sunt următorii:
#"Costul specific al cantităţii de căldură economisită care se determină cu relaţia:

CINV (m ) ⋅ ∆β
e= [Euro/kWh] (1)
NS ⋅ ∆E t

#"Costul specific al cantităţii de căldură consumată pentru realizarea condiţiilor de


confort termic şi fiziologic (încălzirea spaţiilor şi furnizarea apei calde de consum),
care se determină cu relaţiile:

VNA (m )
e(m ) = [Euro/kWh] (2)
NS ⋅ E t(m )

pentru clădirea modernizată, respectiv:

VNA ( a )
e( a ) = [Euro/kWh] (3)
NS ⋅ E t(a )

pentru clădirea nemodernizată.

5
În relaţiile de calcul (1) ... (3) se utilizează următoarele notaţii:
C(m) - costul lucrărilor de modernizare energetică [Euro];
∆Et - economia de căldură proprie clădirii realizată prin aplicarea soluţiilor de
modernizare energetică, în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este
amplasată clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];
Et(m),(a) - consumul de căldură propriu clădirii modernizată/nemodernizată pentru
realizarea condiţiilor de confort termic şi fiziologic (încălzirea spaţiilor şi prepararea apei
calde de consum), în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este amplasată
clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];
NS - durata de viaţă a soluţiilor de modernizare energetică, esenţiale pentru
realizarea performanţei tehnice [ani];
VNA(m),(a) - valoarea netă actualizată a lucrărilor de investiţii şi de exploatare a
clădirii modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro].

∆β = (1 − ac )⋅
(1 + d) Nc Nc
⋅∑
 1 
t
 + ac
Nc t =1  1 + i 

în care:
Nc - durata de rambursare a creditului necesar realizării lucrărilor de modernizare
[ani];
d - dobânda anuală la creditul acordat, percepută de banca care acordă creditul [-];
ac - cota, din suma totală CINV(m) necesară pentru realizarea modernizărilor, care
reprezintă avans [-].
Observaţie:
ac = 0 implică împrumutul întregii sume CINV(m)
ac = 1 implică faptul că beneficiarul de investiţie dispune de suma integrală
necesară realizării lucrărilor de investiţie).
i - rata anuală de depreciere a monedei de referinţă [-]

3.4.2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării soluţiilor de


modernizare, NR, se determină prin rezolvarea ecuaţiei algebrice neliniare:

CINV (m) ⋅ ∆β − δT ⋅ Ct ⋅ ∆E t (T ) ⋅ XT − (1 − δT ) ⋅ [CG ⋅ ∆Et (G) ⋅ XG +


(4)
+ CE ⋅ ∆EE (G) ⋅ XE ] = 0

în care:

6
δT = 1 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt
racordate la sistemul de încălzire districtuală;
δT = 0 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt
racordate la o sursă proprie (cazan de apă caldă);
Ct - costul specific al căldurii furnizată în sistemul de încălzire districtuală
[Euro/kWh];
CG - costul specific al căldurii produse în surse proprii (provenită din arderea
combustibililor) [Euro/kWh];
CE - costul specific al energiei electrice [Euro/kWh];
∆E t (G) - economia de căldură provenită din arderea combustibililor [kWh/an];

∆E t (G) - economia de energie electrică [kWh/an];

NOTA: Energia electrică se consumă pentru acţionarea pompelor de circulaţie, a


valvelor arzătorului şi a unor elemente de măsură şi control.
În ecuaţia (4) se explicitează:

NR t
 1 + ft 
XT = ∑ 
1+ i
 ;
t =1  

NR t
 1 + fG 
XG = ∑ 
1+ i
 ;
t =1  

NR t
 1 + fEt 
XE = ∑ 
1+ i
 ;
t =1  

Valorile XT, XG, XE utilizate în inegalitatea (5) se determină pentru valori N care
satisfac inegalitatea dublă (6).

3.4.3. Condiţia ca o investiţie să fie considerată rentabilă este dată de inegalitatea:

VNA (m) − VNA (a ) < 0 (5)

cu condiţia ca intervalul de calcul N să satisfacă dubla inegalitate:

NR < N ≤ N S (6)

3.4.4. Valoarea NS a duratei de viaţă utilizată în dubla inegalitate (6) se consideră


după cum urmează:

7
#"În cazul soluţiilor care reprezintă un echipament sau o tehnologie, valoarea NS
este conformă cu datele oferite de furnizor;
#"În cazul soluţiilor compozite, valoarea NS este impusă de echipamentul sau
tehnologia cu durată de viaţa minimă care condiţionează performanţă tehnică a
soluţiei analizate.

3.4.5. În cazul în care beneficiarul soluţiilor de modernizare apelează la credit


bancar pentru realizarea acestora se determină valoarea lunară a ratei de rambursare a
creditului cu relaţia (14) [2] şi se analizează în raport cu venitul mediu lunar al
beneficiarului în scopul verificării criteriului de suportabilitate al acestuia. Valoarea
rezultată prin aplicarea relaţiei (14) [2] este valoarea reală a ratei de plată a creditului şi
NU valoarea netă actualizată.

3.4.6. Soluţia eficientă, din punct de vedere al beneficiarului de investiţie care a


angajat un credit bancar, implică:

Nc ≤ NR (ac = 1)
 (7)
NS >> NR (ac < 1)
respectiv soluţii tehnice de bună calitate cu durată de viaţă maximă.

OBSERVAŢIE:
Relaţiile de determinare a costurilor soluţiilor de modernizare energetică a
anvelopei clădirii analizate în cadrul studiului de caz au caracter informativ, ele putând fi
utilizate şi la alte lucrări de audit energetic.

8
4. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE

4.1. Introducere

Casa individuală care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei termice
şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi instalaţiilor
de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind detaliate în ghidul
[4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de către auditorul
energetic în urma activităţii susmenţionate.
În studiul de caz sunt analizate, exemplicativ, câteva soluţii de intervenţie posibile
în scopul modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde
de consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.

4.2. Raportul de expertiză

4.2.1. Informaţii generale

Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ


Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21
Proprietar: POPESCU Gheorghe
Destinaţia principală a clădirii: locuinţă unifamilială
Tipul clădirii: înşiruită, S + P + 1 E
Anul construcţiei: 1939
Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor
Număr de apartamente: 1
Structura constructivă: zidărie portantă

4.2.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 50,23 m²


Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 75,39 m²

9
Volumul util al spaţiului încălzit: 208,1 m³
Volumul total al clădirii: 359,2 m³
Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Rezistenta
Suprafaţa termica
Perete Orientare
[m²] corectata
[m²K/W]
PE1 S 35,03 0,517
PE2 E 24,77 0,517
PE3 V 23,45 0,517
PE4 N 43,45 0,517
PE5 O 0,68 0,278
PE6 V 5,51 0,635
UE S 3,78 0,395
FE1 S 1,48 0,430
FE2 E 3,88 0,430
FE3 V 5,20 0,430
FE4 V 1,12 0,430
PIsb1 - 13,09 0,411
PIsb2 - 6,12 0,581
PL E - 35,50 0,544
PL sb - 21,88 0,426
UI sb - 3,24 0,340
R sb - 4,17 0,392
Ra - 20,43 3,310
Re - N/A 0,669
- - - #########
Suprafata exterioara: 252,78
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 1,215 m-1

4.2.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Cazan funcţionând cu gaze naturale


Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice
Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă
Necesarul de căldură de calcul: 18.700 W
Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul
Contor de căldură pentru încălzire: nu este cazul

10
Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,
dintre care majoritatea sunt funcţionale
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]


Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
624 / 4 6 - 6 29,892 - 29,892
218 / 9 2 - 2 7,452 - 7,452

Lungimea totală a conductelor de distribuţie din subsol: 22 m


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 811 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

90 16.000
tT Qnec
[°C] 80 14.000
[W]

70 12.000

60 10.000

50 8.000

40 6.000

tTUR [°C]
30 4.000
Qnec.Loc [W]

20 2.000
-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 226,6 zile


- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 29 septembrie
- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 03 mai

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:


Q an
înc = 23,20 MWh/an,

11
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sursa de
căldură: Q an
S înc = 41,002 MWh/an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


sursei de căldură (intrare gaze naturale cazan): qan
S înc = 543,9 kWh/m²an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


spaţiilor încălzite: qan
înc = 307,7 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: ηd = 0,96

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: η înc = 0,92x0,96x0,643=0,566

4.2.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r. în apartamente: 3 / 4


Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 1
Spălător – 2
Cadă de baie: - 1
Rezervor WC - 2
Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 67,0 kWh/m²an
Consum specific normalizat de apă caldă:
- la nivelul punctelor de consum: 131,9 l/pers.zi
- la nivelul racordului la sursa de căldură: 133,9 l/pers.zi
Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:
149,3 kWh/m2an
Eficienţa energetică a instalaţiei de preparare a apei calde: εacm = 0,55

12
4.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a
anvelopei clădirii şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum

4.3.1. Soluţii pentru pereţii exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii se propune a


se face în două variante: prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren
expandat de 10 cm grosime, respectiv 5 cm grosime, amplasat pe suprafaţa exterioară a
pereţilor existenţi, protejat cu o tencuială subţire de 5...10 mm grosime, armată cu o
ţesătură deasă din fibre de sticlă.
Soluţia prezintă următoarele avantaje:
- corectează majoritatea punţilor termice;
- conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al
stabilităţii termice;
- protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu,
de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;
- nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;
- permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor;
- nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de
încălzire;
- permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi
modernizare;
- nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente
etc.;

Soluţia propusă, prezentată în detaliile A….J, va fi realizată astfel:


- Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei:
verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în
această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului
de protecţie) şi curăţat de praf şi depuneri.
- Stratul termoizolant, în grosime de 10 cm, din plăci de polistiren expandat ignifugat,
de dimensiuni mari (ex: 1,20 x 0,60 m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafaţa

13
suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din
mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau în
puncte.
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din
oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu
dibluri de plastic cu rozetă), fie cu ambele procedee, pentru împiedicarea smulgerii
datorate sucţiunii.
Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi
decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă
în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de
finisaj.
La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în
formă de L. Deasupra ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din polistiren se
pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecţie mai buna la foc.
Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi
tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o
ţesătură deasă din fibre de sticlă.
Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport
(inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice,
fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu
impermeabilitate la apă.
Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin
combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă
care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele
variante:
- vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie
mare la apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici care trebuie corectate prin
adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară
a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);
- vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistenţă mare la
apă dar permeabilitate la vapori mai redusă;

14
- vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună
permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe
orice tip de suport, aspect mat
În variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.
Reţeaua de armare, fixata pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de
tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu
o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în
cazul tencuielilor cu mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester).
Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de
ţesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale,
la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor
din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La
colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea
ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.
Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţada în câmpuri de cel
mult 14 m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu
concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se
pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea
independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.
Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme
specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la
compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la
tehnologia de execuţie.
Anexat se prezintă câteva detalii de racordare caracteristice soluţiei cu stratul de
protecţie realizat din tencuială subţire. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la
colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor
profile subţiri din aluminiu sau din PVC.
Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje,
astfel:
− rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune
luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o
înălţime de cca 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi
tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din

15
răşini sintetice) sau suplimentarea ţesăturii din fibre se sticlă cu una având
rezistenţă la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;
− un cost relativ mare;
− durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;
− limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea
soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea
stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclul, cu streşinile
acoperişului cu pod, precum şi în zona copertinei.
Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui
exterior pe o înălţime de 40 cm de la cota feţei superioare a plăcii din beton armat
(lungimea zonei de influenţă). La partea superioară, pentru protecţia stratului termoizolant
este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu, care se
prelungeşte şi sub tencuială (det. A).
Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor,
conform detaliilor B, C şi D, prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din
aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătura din fibre de sticlă.. Deoarece spaţiul
este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor
prevedea glafuri noi din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm. Faţă de detaliul existent, pe
latura inferioară a golurilor de ferestre, se va scoate rândul de cărămidă care iese în
consolă, se aşterne un mortar de pantă, se montează termoizolaţia din plăci de polistiren
expandat cu grosimea de 7,5 cm şi se montează un glaf din tablă zincată de 0,5 mm
grosime (det. D).

4.3.2. Copertina

La placa de copertină care este la nivelul planşeului de peste parter (det. G), se
recomandă ca să fie prevăzut un strat termoizolant deasupra plăcii din beton armat
realizând continuitatea cu termoizolaţia peretelui exterior. În acest scop :
− se vor îndepărta toate straturile existente până la suprafaţa plăcii de beton (şapa si
tabla);

16
− pe o lăţime de 45 cm adiacent termoizolaţiei exterioare a pereţilor exteriori se vor
monta plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime, iar în rest plăci din BCA
GBNT de aceeaşi grosime;
− se va turna o şapă de cca. 4 cm grosime medie, armată cu plasă STNB, cu pantă
corespunzătoare;
− deasupra şapei se montează o învelitoare din tablă zincată de 0,5 mm grosime,
ridicată corespunzător la perete şi prevăzută cu lăcrimar pe contur.
Această soluţie de modernizare a anvelopei clădirii se aplică împreună cu soluţia
de termoizolare a pereţilor exteriori.

4.3.3. Soluţii pentru planşeul de pod

Stratul termoizolant suplimentar se prevede peste ultimul planşeu, în soluţia de


principiu prezentată în det. A:
• îndepărtarea umpluturii termoizolante din alicărie de 7,5 cm grosime dispusă intre
cusaci, precum şi a acestora, pe jumătate din suprafaţă;
• curăţarea suprafeţei;
• executarea unei bariere contra vaporilor de calitate corespunzătoare pe faţa
superioară a planşeului existent;
• montarea unui nou strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 14 cm
(det. A);
• realizarea stratului de protecţie în grosime de 6 cm, utilizând o parte din umplutura
recuperată prin îndepărtarea stratului existent de alicărie;
• Repetarea operaţiunilor de mai sus pe cealaltă jumătate a suprafeţei.

În scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale punţilor termice de pe


conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se izola termic
parapetele de pe contur, atât la interior unde se continuă termoizolaţia de pe planşeu, dar
cu o grosime de numai 10 cm, pe înălţimea de 26 cm, protejată cu lemn recuperat de la
duşumelele şi cusacii dezafectaţi, cât şi la exterior unde se continuă termoizolaţia
peretelui exterior (det. A).
Capacul chepengului din planşeul dinspre pod se va căptuşi, spre pod, cu placi din
vată minerală protejată cu folie din PVC.

17
În condiţiile unor temperaturi Tu scăzute în pod, cu valori apropiate de temperatura
aerului exterior în timpul iernii, se va asigura o ventilare corespunzătoare a spaţiului
neîncălzit al podului, pentru a se evita pericolul condensării vaporilor de apă (care
migrează prin planşeul de la ultimul nivel) pe piesele din lemn ale şarpantei; de aici
rezultă, pe de o parte, atenţia care trebuie acordată ventilării corespunzătoare a podului,
iar pe de altă parte, recomandarea antiseptizării pieselor de lemn ale şarpantei.

Ca variante la soluţia prezentată se consideră următoarele soluţii posibile :


– variantă cu polistiren de grosime redusă (grosimea stratului termoizolant în pod: 7
cm în loc de 14 cm pe orizontală şi 5 cm în loc de 10 cm pe verticală),
– variantă cu vată minerală G100, după cum urmează:
2 x 2 cm grosime pe orizontală (det. A, pl. A9)
2 x 5 cm grosime pe verticală (det. A, pl. A9)
Plăcile G100 se montează între grinzişoare de lemn de dimensiuni 7 x 7 cm pe
orizontală şi 5 x 5 cm pe verticală, dispuse ortogonal la distanţe de 70 cm în 2 planuri
suprapuse. Plăcile G100 se protejează cu scânduri din lemn de răşinoase de 2,5 cm
grosime, în cea mai mare parte, recuperate.

4.3.4. Soluţii pentru subsolul clădirii

a. Planşeul peste subsolul neîncălzit


Termoizolarea suplimentară se poate face la tavanul planşeului, după repararea
acestuia fără îndepărtarea tencuielii existente, cu un strat de polistiren expandat, în
grosime de 10 cm, protejat cu un strat de tencuială subţire, soluţia fiind similară cu cea
utilizată la pereţii exteriori (det. D), dar fără stratul de finisaj.
Plăcile de polistiren expandat sunt fixate prin lipire şi mecanic, iar stratul de
protecţie poate fi realizat dintr-o tencuială subţire (3…7 mm) din mortar cu liant organic
(răşini), armată cu o plasă deasă (ţesătură) din fibre de sticlă;
În dreptul ferestrelor, pentru ca acestea să se poată deschide, local pe lăţimea
ferestrei şi pe o adâncime de 45 cm, grosimea stratului termoizolant se reduce la 5 cm.
Amplasarea stratului termoizolant la partea inferioară a planşeelor prezintă
următoarele avantaje:
- reprezintă a soluţie corectă din punct de vedere termotehnic, sub aspectul difuziei
vaporilor de apă;

18
- lucrările se pot desfăşura fără a împiedica funcţia de locuire şi fără a deranja în nici
un fel locatarii;
- nu se reduce înălţimea liberă, utilă, a încăperilor de la parter.
Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare, se recomandă micşorarea
efectelor punţilor termice prin prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe verticală la
racordarea planşeului cu pereţii exteriori, pe o înălţime de 40 cm sub cota feţei inferioare
a planşeului (fig. D). Se va prelungi si termoizolaţia prevăzută la pereţii exteriori pe
aceeaşi înălţime – în zona soclului se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din
polistiren extrudat, ca urmare a caracteristicilor favorabile de rigiditate şi de rezistenţă la
umiditate a acestui material, iar stratul de protecţie să fie armat cu două straturi de
ţesătura din fibre de sticlă;

b. Elementele de construcţie adiacente încăperii încălzite de la subsol


Pereţii interiori dintre încăperea încălzita şi subsolul neîncălzit vor fi prevăzuţi, după
pregătirea corespunzătoare a suprafeţelor, cu plăci din polistiren expandat în grosime de
10 cm, pe faţa dinspre subsolul neîncălzit. Protecţia termoizolaţiei se face similar cu cea
de la tavan (det. E, F).
La soclul clădirii, în zona încăperii încălzite de la subsol, pe înălţimea soclului (până
la cota –1,25 m) pe suprafaţa exterioară a peretelui de la subsol se continuă acelaşi strat
termoizolant ca la pereţii exteriori supraterani.
Stratul de protecţie se realizează în acelaşi mod ca la pereţii suprastructurii, dar se
prevăd două straturi de ţesătură deasă din fibră de sticlă.
În zona ferestrei de la subsolul încălzit se aplică, de asemenea, soluţii similare cu
cele de la suprastructură (det. H, I, J).
Peretele exterior subteran precum şi placa inferioară a subsolului încălzit nu se
modifică, ele beneficiind de rezistenţa şi inerţia termică a solului.
Prevederea unui strat termoizolant peste placa inferioară a subsolului încălzit ar
avea dezavantajul că ar reduce înălţimea utilă a încăperii iar prevederea unui strat
termoizolant interior la pereţii exteriori ai subsolului încălzit ar reduce sensibil aria încăperii
biroului. Pe de altă parte, o soluţie care ar prevedea amplasarea unui strat termoizolant
exterior şi pe porţiunea subterană a pereţilor exteriori ai subsolului încălzit prezintă
dezavantajul că necesită operaţiuni incomode şi relativ costisitoare: desfacerea
trotuarului, săpături şi umpluturi, eventual hidroizolaţii etc.

19
Cu ocazia execuţiei lucrărilor de modernizare energetică a anvelopei trebuie să se
acorde o atenţie specială examinării protecţiei hidrofuge a tuturor elementelor de
construcţie în contract cu solul şi prevederii unor măsuri în vederea ameliorării situaţiei din
acest punct de vedere, prin:
- luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de
igrasie şi de uscare a zonelor umezite ale pereţilor;
- prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolaţii orizontale (din
materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereţii structurali şi nestructurali
realizaţi din zidării, dacă se constată absenţa şi necesitatea lor;
- prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafeţele verticale exterioare
ale soclurilor existente din beton armat, în funcţie de situaţia concretă locală;
- prevederea unor straturi de protecţie şi a unor tencuieli la socluri cu caracteristici şi
adaosuri hidrofobe.
Alcătuirea straturilor hidroizolante şi condiţiile de aplicare vor fi realizate în
conformitate cu prevederile din Normativul C 112.

c. Elementele de construcţie adiacente scării dintre parter şi etaj


Pe suprafaţa peretelui de 14 cm grosime care separă camera de zi de scară se va
prevedea, spre faţa caldă, o căptuşeală cu polistiren expandat de 10 cm grosime protejată
cu zidărie din cărămidă plină pe muchie, de 7,5 cm grosime (pl. A1).
La intradosul rampei nu se prevede nici un strat termoizolant dată fiind înălţimea
liberă redusă.

Ca variante la soluţiile prezentate se consideră următoarele soluţii posibile :


– variantă cu polistiren de grosime redusă (grosimea stratului termoizolant: 5 cm în
loc de 10 cm),
– variantă cu vată minerală G100, după cum urmează:
• Strat termoizolant din plăci de vată minerală montate la intradosul planşeului
peste subsolul neîncălzit şi pe o înălţime de 40 cm pe conturul pereţilor exterior,
cu grosimea de 2 x 5 cm (det. D’ pl. A9).
Plăcile G100 se montează între grinzişoare din lemn de răşinoase de
dimensiuni 5 x 5 cm, dispuse ortogonal la distanţe de 80 cm, în 2 planuri
suprapuse. Grinzişoarele adiacente suprafeţelor suport se fixează cu bolţuri
împuşcate la distanţe de 80 cm, iar cele din rândul doi se fixează cu şuruburi de

20
primul rând de grinzişoare. Protecţia plăcilor G100 se realizează cu plăci
RIGIPS prinse cu şuruburi sau cu cuie în grinzişoare.
• Strat termoizolant din plăci de vată minerală G100 cu grosimea de 2 x 5 cm,
montate pe pereţii interiori de 14 şi 28 cm grosime, fixarea şi protecţia fiind
realizată ca mai sus (det. E, pl. A10).

4.3.5. Soluţii pentru tâmplăria exterioară

Modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se


realiza, prin repararea, recondiţionarea şi îmbunătăţirea tâmplăriei existente;
Măsurile de reparare şi de recondiţionare a tâmplăriei exterioare se referă în
principal la:
- revizuirea generală şi îmbunătăţirea modului în care este realizată la infiltraţii de
aer rece, a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi glafurile golului din
perete; completarea spaţiilor neumplute corespunzător, cu vată minerală îndesată
şi închiderea, la interior, a rosturilor cu pervazuri din lemn sau cu tencuială;
- revizuirea şi îmbunătăţirea etanşării hidrofuge a rosturilor de pe conturul exterior al
tocului; realizarea, eventual, a unei etanşări suplimentare cu materiale speciale
(chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete
din lemn sau din PVC;
- prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a
golurilor din pereţii exteriori (det. B şi I);
- înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la
partea inferioară a golurilor din pereţi; se vor asigura: panta, existenţa şi forma
lăcrimarului, etanşarea faţă de toc (cuie cu cap lat la distanţe mici), etanşarea faţă
de perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială)
etc;
- revizuirea tuturor falţurilor de pe conturul tocului, a cercevelelor şi a foilor de uşă,
astfel încât să se realizeze o corectă “bătaie” între elementele mobile şi cele fixe
ale tâmplăriei; la corectarea falţurilor necorespunzătoare se poate avea în vedere şi
soluţia prevederii unor adaosuri din material lemnos, de grosime constantă sau
variabilă, fixate prin lipire sau/şi cu şuruburi;
- repararea şi eventual înlocuirea lăcrimarelor (din lemn sau din tablă) de la partea
inferioară a cercevelelor şi a foilor de uşă;

21
- desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a
tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele;
- înlocuirea geamurilor sparte şi crăpate;
- revizuirea, completarea şi eventual înlocuirea completă a chiturilor de pe conturul
geamurilor;
- revizuirea feroneriei existente, cu efectuarea eventualelor reparaţii şi înlocuiri, astfel
încât să se asigure o funcţionare corespunzătoare a tuturor dispozitivelor metalice
de închidere-deschidere, precum şi a celor anti-vânt;
- vopsirea tâmplăriei, după efectuarea tuturor reparaţiilor şi completărilor menţionate
mai sus;
Pentru dotarea tâmplăriei din lemn existente cu garnituri de etanşare se pot utiliza
atât garnituri de etanşare din cauciuc, cât şi din alte materiale (bureţi din mase plastice
ş.a). Garniturile de etanşare se prevăd atât între elementele mobile şi cele fixe ale
tâmplăriei, cât şi între cercevele. Garniturile se vor prevedea atât la cercevelele interioare
cât şi la cele exterioare.
Fixarea garniturilor se realizează de regulă, prin lipire. În funcţie de tipul şi starea
tâmplăriei, precum şi de calitatea lemnului, se pot eventual amenaja în cercevele sau/şi în
tocuri, mici decupări care să permită o mai bună funcţionare a tâmplăriei, o mai bună
etanşare şi o durată de viaţă mai mare pentru garnituri.
Prevederea unor garnituri de etanşare la tâmplăria existentă nu conduce la mărirea
rezistenţei termice a ferestrelor şi uşilor, efectul favorabil al acestei măsuri manifestându-
se însă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de confort (prin eliminarea curenţilor
reci de aer), cât şi sub aspectul necesarului anual de căldură (prin micşorarea volumului
de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit).
Pentru mărirea sensibilă a rezistenţei termice a tâmplăriei existente este necesar a
se mări numărul de spaţii de aer dintre geamuri. Această idee este ilustrată în fig. D, I, J,
în care se prezintă îmbunătăţire caracteristicilor termotehnice ale tâmplăriei exterioare,
existente, din lemn, dublă, prin montarea, pe cerceveaua interioară, în locul geamului
simplu de 3 mm grosime, a unui geam termoizolant dublu 4+9+4 mm; pentru fixarea
geamului termoizolant pe cerceveaua existentă este necesar a se prevedea o ramă fixă,
uşoară, alcătuită dintr-un profil-cornier din tablă subţire şi o baghetă din lemn, prinse de
cerceveaua existentă cu şuruburi de lemn; se propune folosirea de geamuri având o
suprafaţă tratată cu un strat reflectant ale razelor infraroşii, cu un coeficient de emisie

22
redus “low-e” (e ≤ 0,10) în condiţiile în care spaţiul dintre geamuri este umplut cu un gaz
inert (argon, kripton, ş.a.), soluţie cu care se realizează Ug = 1,7 W/(m2K). Are loc o
majorare a greutăţii cercevelelor interioare; ca urmare, aceste cercevele trebuie să fie,
eventual consolidate, în principal prin prevederea la colţuri a unor gusee metalice din
tablă, fixate cu şuruburi.
Uşa de la intrarea secundară care în prezent este simplă, se va înlocui cu una
dublă, sau se va capitona cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC. La
uşile duble se poate, de asemenea, prevedea o capitonare izolantă, fie numai pe una din
foi, fie pe ambele foi.
Uşa de intrare în subsol şi cea de acces în birou care sunt simple se vor capitona
cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC.
Ca variantă la soluţia prezentată se consideră şi soluţia cu montarea pe
cerceveaua interioară, în locul geamului simplu de 3 mm grosime, a unui geam
termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon,
având Ug = 3,0 W/(m2K) în loc de Ug = 1,7 W/(m2K).

4.3.6. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire si preparare a apei


calde de consum

Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de


consum se aleg ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiza
energetică [5]) şi se grupează sub forma unui pachet de măsuri, după cum urmează:
• Înlocuirea cazanului existent utilizat la producerea căldurii pentru încălzire şi
pentru prepararea apei calde de consum, cu un cazan nou, având
următoarele caracteristici:
- Putere termică nominală: 20 KW,
- randament de producere a căldurii la funcţionare continuă (valoare de
catalog): 90%,
- durată de viaţă estimată: 15 ani,
• Termoizolarea conductelor de distribuţie a agentului termic de încălzire din
spaţiile neîncălzite (subsol) cu cochilii din vată minerală de 4 cm grosime,
• Termoizolarea conductelor de apă caldă de consum din spaţiile neîncălzite
şi din spaţiul locuit cu cochilii din vată minerală de 3 cm grosime,

23
• Termoizolarea boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de
consum, cu vată minerală având grosimea 4 cm.
• Dotarea punctelor de consum de apă caldă cu armături cu consum redus de
apă,
• Montarea unui debitmetru pe circuitul de apă caldă de consum, la nivelul
centralei termice,
• Instruirea beneficiarului auditului energetic în scopul adoptării unui
comportament energetic conştient şi care conduce la reducerea consumului
de apă caldă de consum.

OBSERVAŢIE: Pentru cazul în care se analizează soluţia înlocuirii cazanului


existent împreună cu una sau mai multe soluţii de modernizare energetică a anvelopei
clădirii, puterea nominală a cazanului nou va fi determinată ţinând seama de valoarea
redusă a necesarului de căldură urmare modernizării energetice a clădirii.

4.4. Note de calcul termotehnic

4.4.1. Caracteristici geometrice - arii

Se folosesc calculele aferente din Ghidul [5].

1. PEREŢI EXTERIORI

(4,74 + 7,49) 2 x 5,80 + 2 x 0,4 x 2,90 - 0,5 x 3,0 x 2,1 = 141,04


Se scade 10,56 + 1,98 + 1,80 = 14,34
Total 126,70 m2
din care :
SUD 35,03 m2
EST 24,77 m2
VEST 23,45 m2
NORD 43,45 m2

2. PEREŢI EXTERIORI SUPRATERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

(2,40 + 4,23) x 1,00 - 1,50 x 0,75 = 6,63 - 1,12 = 5,51 m2

3. PEREŢI EXTERIORI SUBTERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

(2,40 + 4,23) 1,55 = 10,28 m2

24
4. FERESTRE

2 (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) + 0,4 x 2,5 = 10,56

la subsol 1,5 x 0,75 = 1,12


Total 11,68 m2
din care :
SUD 1,48 m2
EST 3,88 m2
VEST (5,20 +1,12) = 6,32 m2

5. UŞĂ INTRARE PRINCIPALĂ

0,90 x 2,20 = 1,98 m2

6. UŞĂ INTRARE SECUNDARĂ

0,90 x 2,00 = 1,80 m2

7. PLANŞEU PESTE ETAJ

4,74 x 7,49 = 35,50 m2

8. PLANŞEU PESTE PARTER

1,70 x 0,40 = 0,68 m2

9. PLANŞEU PESTE SUBSOL

35,50 + 0,68 - (3,0 x 1,14 + 2,53 x 4,30) = 21,88 m2

din care:
- cu pardoseli calde, cu termoizolaţie 4,30 x 1,19 = 5,13 m2
- cu pardoseli reci, cu termoizolaţie
2,91 x 2,40 + 2,20 x 1,76 + 1,01 x 2,20 + 1,30 x 1,40 + 0,40 x 0,40 = 15,62 m2
- fără strat termoizolant (punţi termice)
21,88 - (15,62 + 5,13) = 1,13 m2

10. RAMPA PESTE SUBSOL

3,66 x 1,14 = 4,17 m2

25
11. PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI

2,40 x 4,23 = 10,15 m2

12. UŞA INTERIOARĂ LA PARTER

0,80 x 1,80 = 1,44 m2

13. UŞA INTERIOARĂ LA SUBSOL

0,90 x 2,00 = 1,80 m2

14. PEREŢI INTERIORI 14 cm grosime

3,00 x 2,10 x 0,5 + 2,10 x 1,14 + 4,23 x 2,55 - (0,80 x 1,80 + 0,90 x 2,00) = 13,09m2

15. PEREŢI INTERIORI 28 cm grosime

2,40 x 2,55 = 6,12 m2

4.4.2. Caracteristici termotehnice

Se utilizează aceleaşi materiale ca în lucrarea [5] şi în plus:


- polistiren expandat cu conductivitate termică de calcul λ = 0,044 W/(mK) (conform
Anexei A din C 107/3 [6], poz.72).

4.4.3. Rezistenţe termice unidirecţionale

1. PEREŢI EXTERIORI
La valoarea R = 0,550 m2K/W din [5] se adaugă rezistenţa termică a unui strat din
polistiren expandat de 10 cm grosime dispus la exterior. Se neglijează stratul de protecţie
de maximum 1 cm grosime.

0,10
Ro = 0,550 + = 2,823 m2K/W
0,044

2. PEREŢI EXTERIORI SUPRATERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT


La valoarea R = 0,635 m2K/W din [5] se adaugă rezistenţa termică a unui strat de
10 cm grosime, din polistiren expandat, dispus la exterior

26
0,10
Ro = 0,635 + = 2,908 m2 K/W
0,044

3. PEREŢI EXTERIORI SUBTERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

Se menţine alcătuirea existentă.

4. FERESTRE
Îmbunătăţirea se realizează prin înlocuirea geamului simplu de 3 mm grosime existent
la cerceveaua interioară, cu un geam termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm cu o suprafaţă
tratată (e-low) e ≤ 0,10 având spaţiul dintre geamuri umplut cu un gaz inert
[Ug = 1,7 W/(m2K)], rezultând Ro = 0,710 m2K/W (conf. [4], fig. F2).
Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul cercevelelor ceea ce permite reducerea
ratei schimburilor convenţionale de aer.

5. UŞA DE LA INTRAREA PRINCIPALĂ


Se menţine soluţia existentă având Ro = 0,561 m2K/W (conform [5]).
Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul foilor de uşă, ceea ce permite reducerea
ratei schimburilor convenţionale de aer.

27
6. UŞA DE LA INTRAREA SECUNDARĂ
Se pot aplica două variante:
- realizarea unor uşi duble, ca la intrarea principală;
- capitonarea uşii existente cu un strat termoizolant din vată minerală rigidă de 2-3 cm
grosime, aplicat pe faţa interioară a foii de uşă şi protejat cu o folie din mase
plastice rezistentă la acţiuni mecanice.
Se prevăd de asemenea garnituri de etanşare.
În ambele variante se poate obţine o rezistenţă termică egală cu cea care se realizează
în prezent la uşa principală Ro = 0,561 m2K/W.
O îmbunătăţire suplimentară la ambele uşi de intrare se poate obţine prin capitonarea
uşilor duble.

7. PLANŞEU PESTE ETAJ


Se propune următoarea alcătuire, (după îndepărtarea straturilor existente):
- barieră contra vaporilor dintr-un strat de împâslitură din fibre de sticlă bitumată;
- polistiren expandat de 14 cm grosime;
- umplutură din moloz, de 6 cm grosime, recuperată din stratul existent de 7,5 cm
grosime.

1 1 0,10 0,01 0,14 0,06


Ro = + + + + + = 3,578 m2K/W
8 12 1,74 0,896 0,044 0,50

8. PLANŞEU PESTE PARTER LA COPERTINA DE LA INTRAREA PRINCIPALĂ


Se îndepărtează toate straturile existente peste placa de beton armat şi se montează
un strat termoizolant din polistiren expandat de 10 cm grosime peste care se dispun o
şapă din mortar de ciment armată, cu grosimea medie de 4 cm şi un strat de tablă de
zincată de 0,5 mm grosime.
La rezistenţa termică existentă R = 0,278 m2KW se adaugă aportul polistirenului
expandat:

0,10
Ro = 0,278 + = 2,550 m2K/W
0,044

28
9. PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT
La tavanul subsolului se dispune un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime. Se
neglijează în calcul stratul de protecţie, de sub 1 cm grosime:
• cu termoizolaţie, cu pardoseli calde
- idem [5] + polistiren expandat 10 cm

0,10
R = 0,672 + = 2,945 m2K/W
0,044

• cu termoizolaţie, cu pardoseli calde


- idem [5] + polistiren expandat 10 cm

0,10
R = 0,422 + = 2,695 m2K/W
0,044

20,75 20,21
Ro = Rm = = = 2,681 m 2K/W
5,13 15,62 7,538
+
2,945 2,695

10. RAMPA ÎNTRE PARTER ŞI ETAJ


Se menţine alcătuirea existentă conform [5]:

Ro = 0,392 m2K/W

11. PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI


Se menţine alcătuirea existentă.

12. UŞA INTERIOARĂ LA PARTER (peste subsol)


Uşile se capitonează ca la uşa exterioară de la intrarea secundară.

1 1
Ro = 0,561 - + = 0,603 m2K/W
24 12

13. UŞA INTERIOARĂ LA SUBSOL (la birou)

Ro = 0,603 m2K/W

29
14. PEREŢI INTERIORI DE 14 cm GROSIME (la parter si la subsol)
Există următoarele alcătuiri:
- pereţi căptuşiţi pe faţa rece cu un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime
(la birou subsol)

0,10
R = 0,411 + = 2,684 m2K/W
0,044

S = 4,23 x 2,55 – 0,90 x 2,00 = 8,99 m2

- pereţi căptuşiţi pe faţa caldă cu un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime,


protejat cu un perete din zidărie de cărămidă cu grosimea de 7,5 cm (la camera de
zi parter)

0,065 0,02
R = 2,684 + + = 2,788 m2K/W
0,80 0,87

S = 0,5(3,0 x 2,1)= 3,15 m2

- pereţi fără strat termoizolant (la parter, intrarea spre subsol)

R = 0,411 m2K/W

S = 1,14 x 2,1 – 0,8 x 1,8 = 0,95 m2

13,09 13,09
Ro = Rm = = = 1,928 m 2K/W
8,99 3,15 0,95 6,79
+ +
2,684 2,788 0,411

S = 13,09 m2

15. PEREŢI INTERIORI DE 28 cm GROSIME (la subsol)


Pereţii se căptuşesc cu un strat termoizolant de 10 cm grosime din polistiren
expandat, dispus pe faţa rece a pereţilor.

0,10
Ro = 0,581 + = 2,854 m2K/W
0,044

30
4.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic

Majoritatea coeficienţilor ψo s-au extras din Tabelul A3.1 din Normativul NP 047-2000
[3]. Câţiva coeficienţi s-au stabilit printr-un calcul automat al câmpurilor de
temperaturi.
Valorile coeficienţilor “ψo”, precum şi lungimile aferente “l” se dau în Tabelul 4.1.
TABELUL 4.1

ψo
l
Nodul pereţi planşee Observaţii
m W/(mK)
Colţuri ieşinde 26,1 0,19 -
verticale Conform
intrânde 2,9 -0,32 -
NP 047-2000 [3]
Contur lateral şi jos 39,4 0,19 -
tâmplărie Conform unor
exterioară calcule automate
sus (la buiandrug) 10,2 0,26 -
ale câmpurilor de
temperaturi
Asimilat cu
Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39
valoarea din [5]
peste parter 22,8 0,04 - Conform
peste etaj 24,5 0,17 0,17 NP 047-2000 [3]
Centuri
peste neîncălzit 18,1 0,18 0,10
subsol încălzit 0,9 0,15 - Conform unor
Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05 calcule automate
Contur 3,0 0,15 - ale câmpurilor de
lateral şi jos
fereastră temperaturi
1,5 0,12 -
subsol încălzit sus (la tavan)
TOTAL 153,7 - - -

Σl = 153,7 m

Lungimile aferente coeficienţilor ψo se determină astfel:


- colţuri verticale ieşinde l = 9 x 2,90 = 26,1 m
- colţuri verticale intrânde l = 1 x 2,90 = 2,9 m
- contur tâmplărie exterioară, lateral şi jos
• ferestre 2 (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 = 31,0 m
• uşi 4,4 + 4,0 = 8,4 m
Σl = 39,4 m

31
- contur tâmplărie exterioară sus (la buiandrugi)
l = 2 (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) = 10,2 m
- praguri uşi exterioare l = 2 x 0,9 = 1,8 m
- centuri peste parter
• perimetru = (7,49 + 4,74 + 0,4) 2 = 25,3 m
Se scade la copertină:
2 x 0,4 + 1,70 = 2,5 m
Σl = 22,8 m
- centuri peste etaj
l = (7,49 + 4,74) 2 = 24,5 m
- centuri peste subsol
• perimetru 25,3 m

Se scade:
• gol scară 3,0 m
• subsol încălzit 2,4 m
• praguri uşi 1,8 m
7,2 m
Σl =18,1 m
- centuri birou subsol
l = 2,4 - 1,5 = 0,9 m
- placă copertină peste parter
l = 2 x 0,4 + 1,7 = 2,5m
- contur fereastră subsol încălzit, lateral şi jos
l = 1,5 + 2 x 0,75 = 3,0 m
- contur fereastră subsol încălzit, sus
l = 1,5 m

Lungimile “l” s-au înscris în Tabelul 4.1.

32
4.4.5. Rezistenţe termice corectate

1. PLANŞEU PESTE ETAJ


La chepeng se prevede un strat termoizolant astfel încât R ≅ 1,5 m2K/W.

S’ = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

S = 35,50 m2

S' 0,64
p= = = 0,018
S 35,50

Se aplică relaţia (A 3.5) din NP 047-2000 [3]:

1
ro =
l
(1 − p) + R o ⋅ U ⋅ p + R o ⋅ ψ o ⋅  
S

1
U= = 0,667 W/(m2K)
1,5

Ro = 3,578 m2K/W

ψo = 0,17 W/(mK)

l 24,5
= = 0,690 m/m2
S 35,50

Rezultă:

1 1
ro = =
0,982 + 0,667 x3,578 x0,018 + 3,578 x0,690 x0,17 1,445

ro = 0,692

R’o = 0,692 x 3,578 = 2,476 m2K/W

33
2. PLANŞEU PESTE PARTER (LA COPERTINĂ)

Ro = 2,550 m2

ψo = 0,05 W/(mK)

S = 0,68 m2

l = 2,5 m

l 2,5
= = 3,676 m/m2
S 0,68

1 1
ro = =
1 + 2,550 x0,05 x3,676 1,469

ro = 0,681

R’o = 0,681 x 2,550 = 1,736 m2K/W

3. PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT


a) Zone cu strat termoizolant de grosime redusă (5 cm)

S = 21,88 m2

0,05
R = 2,945 - = 1,809 m2 K/W
0,044

1
U= = 0,553 W/(m2K)
1,809

S’ = 0,45 (1,00 + 2 x 0,40) = 0,81 m2

S' 0,81
p= = = 0,037
S 21,88

b) Punţi termice interioare (zidărie de cărămidă)

1 1 0,10 0,20
R= + + + = 0,550 m2 K/W
6 12 1,740 0,824

34
1
U= = 1,818 W/(m2K)
0,550

S = 21,88 - (5,13 + 15,62) = 1,13 m2

1,13
p= = 0,052
21,88

c) Rezultă valorile medii:

Σp = 0,037 + 0,052 = 0,089

0,037 x0,553 + 0,052 x1,818 0,115


U= = = 1,292 W/(m2K)
0,089 0,089

d) Coeficientul mediu ψo

0,10 x18,1 + 0,39 x1,8 2,515


ψo = = = 0,126 W/(mK)
18,1 + 1,8 19,9

Σl = 18,1 + 1,8 = 19,9 m

e) Determinarea coeficientului “ro”

S = 21,88 m2

Σl 19,9
= = 0,910 m/m2
S 21,88

Ro = 2,681 m2K/W

1 1
ro = =
0,911 + 2,681x0,089 x1,292 + 2,681x0,126 x0,910 1,526

ro = 0,655

R’o = 0,655 x 2,681 = 1,756 m2K/W

35
4. PEREŢI EXTERIORI

Ro = 2,823 m2K/W

S = 126,70 m2

Coeficientul mediu ψo se calculează în Tabelul 4.2.

Σ(l ⋅ ψ o ) 23,769
ψo = = = 0,156 W/(m.K)
Σl 151,9

Σl 151,9
= = 1,199 m/m2
S 126,70

TABELUL 4.2

L ψo l. ψo l ψo l. ψo
26,1 0,19 4,959 18,1 0,18 3,258
2,9 -0,32 -0,928 0,9 0,15 0,135
39,4 0,19 7,486 2,5 0,20 0,500
10,2 0,26 2,652 3,0 0,15 0,450
22,8 0,04 0,912 1,5 0,12 0,180
24,5 0,17 4,165 151,9 0,156 23,769

1 1
ro = =
1 + 2,823 x0,156 x1,199 1,528

ro = 0,654

R’o = 0,654 x 2,823 = 1,846 m2K/W

4.4.6. Rezistenţe termice medii pe clădire

În Tabelul 4.3 se prezintă centralizat, rezultatele calculelor efectuate mai sus şi


anume:
− ariile elementelor de construcţie (S);
− rezistenţele termice unidirecţionale (Ro);
− coeficienţii de reducere (ro);

36
− rezistenţele termice corectate (Ro’ = ro x Ro).
Valorile rezistenţei termice medii a clădirii se determină pentru fiecare lună în parte,
în funcţie de valorile din tabel şi de poziţia punctului de despărţire a liniilor de flux termic
(către exterior şi către pânza de apă freatică) de pe conturul plăcii pe sol.

TABELUL 4.3
Rezistenţe Rezistenţe
Coeficienţi
Arii termice termice
de
Elementul de construcţie A (S) unidirecţionale corectate
reducere ro
Ro R’o = ro x Ro
m2 2
m K/W - m2K/W
Pereţi exteriori 28 cm 126,70 2,823 0,654 1,846
Pereţi exteriori supraterani 5,51 2,908 1,000 2,908
subsol *)
subterani 10,28
Ferestre 11,68 0,710 1,000 0,710
Tâmplărie Uşă intrare
1,98 0,561 1,000 0,561
exterioară principală
Uşă intrare
1,80 0,561 1,000 0,561
secundară
peste etaj 35,50 3,578 0,692 2,476
peste parter (la
Planşee 0,68 2,550 0,681 1,736
copertină)
peste subsolul
21,88 2,681 0,655 1,756
neîncălzit
Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392
*)
Placa inferioară a subsolului 10,15
la parter 1,44 0,603 1,000 0,603
Uşi interioare
la subsol 1,80 0,603 1,000 0,603
14 cm grosime 13,09 1,928 1,000 1,928
Pereţi interiori
28 cm grosime 6,12 2,854 1,000 2,854
TOTAL 252,78
*) Se calculează în conformitate cu [2]

4.4.7. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul

Se au în vedere următoarele:
− Clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”;
− Clădirea poate fi considerată “adăpostită”;
− Tâmplăria exterioară este prevăzută cu garnituri de etanşare, deci clasa de
permeabilitate “medie”.

37
În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă: na = 0,5 h-1

NOTA: Economia de energie datorată modernizării tâmplăriei exterioare este consecinţa reducerii
-1
numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,7 h considerată la expertizarea
-1 -1
energetică a clădirii, la valoarea na = 0,5 h . Pentru valoarea na = 0,7 h caracteristică
stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a coeficientului de
infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:

na ⋅ V ⋅ 0,334 W ⋅ (s / m)4 3
i= [ ]
1,12 ⋅ LR ⋅ w 4 3 m ⋅K

în care
w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,
LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii
vântului, conform [11],
V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.
Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 60,0 m şi V = 208,1 m³ rezultă i = 0,1835 care
se compară cu valoarea io = 0,078 caracteristică ferestrelor duble din lemn în stare nouă
-1
(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,7 h reprezintă o valoare maximală
pentru determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi
care, ţinând seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer
proaspăt datorată deschiderii ferestrelor.

4.4.8. Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare şi factorul mediu optic

− Tencuieli de culoare ocru αabs = 0,42 – conform Tabel 3.3 din [2].
− Învelitoarea din tablă zincată: αabs = 0,78 – conform Tabel 3.3 din [2]. Pentru
învelitoarea din tablă zincată puţin murdară s-a considerat media valorilor αabs = 0,64
(tablă nouă) şi αabs = 0,92 (tablă zincată foarte murdară)
− Tâmplărie dublă cu un geam simplu şi un geam termoizolant dublu cu o suprafaţă
tratată (ατ! )n =0,20

38
4.4.9. Variantă cu polistiren expandat de grosime redusă

Faţă de soluţiile de bază se fac următoarele modificări:


− grosimea stratului termoizolant la pereţii exteriori: 5 cm în loc de 10 cm;
− idem la tavanul subsolului neîncălzit şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului încălzit;
− grosimea stratului termoizolant în pod : 7 cm în loc de 14 cm pe orizontală şi 5 cm în
loc de 10 cm pe verticală;
− geam termoizolant 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon
[Ug = 3,0 W/(m2K)] în locul geamului termoizolant e-low cu Ug = 1,7 W/(m2K).

Rezultă următoarele diferenţe în minus la valorile rezistenţelor termice


unidirecţionale:
d 0,05 2
− 5 cm în loc de 10 cm = = 1,136 m K/W
λ 0,044
d 0,07
− 7 cm în loc de 14 cm = = 1,591 m2K/W
λ 0,044

Rezultă:
− pereţi exteriori Ro = 2,823 – 1,136 = 1,687 m2K/W
− idem, la subsolul încălzit Ro = 2,908 – 1,136 = 1,772 m2K/W
− ferestre (conform [4] fig F2) Ro = 0,550 m2K/W
− uşi la intrări Ro = 0,561 m2K/W
− planşeu peste etaj Ro = 3,578 – 1,591 = 1,987 m2K/W
− planşeu peste parter Ro = 2,550 m2K/W
− planşeu peste subsolul neîncălzit:

20,75
Ro = = 1,614 m2K/W
5,13 15,62
+
(2,945-1,136 ) (2,695-1,136)

− rampa Ro = 0,392 m2K/W


− uşi interioare Ro = 0,603 m2K/W
− pereţi interiori de 14 cm grosime:

39
13,09
Ro = = 1,306 m2K/W
8,99 3,15 0,95
+ +
(2,684-1,136) (2,788-1,136 ) 0,411

− idem, de 28 cm grosime Ro = 2,854 – 1,136 = 1,718 m2K/W

Coeficienţii liniari de transfer termic se dau în Tabelul 4.4.

TABELUL A4
ψo
l
Nodul pereţi planşee Observaţii
m W/(mK)
Colţuri ieşinde 26,1 0,21 -
Conform unor
verticale intrânde 2,9 -0,20 - calcule automate
Contur lateral şi jos 39,4 0,15 - ale câmpurilor de
tâmplărie temperaturi
sus (la buiandrug) 10,2 0,19 -
exterioară
Asimilat cu
Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39
valoarea din [5]
peste parter 22,8 0,05 - Conform unor
peste etaj 24,5 0,15 0,20 calcule automate
Centuri 18,1 0,17 0,12 ale câmpurilor de
peste neîncălzit
temperaturi
subsol
încălzit 0,9 0,15 -
Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05
Conform Tabel
Contur lateral şi jos 3,0 0,15 -
A1
fereastră 1,5 0,12 -
sus (la tavan)
subsol încălzit
TOTAL 153,7 - - -

REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

1. PLANŞEU PESTE ETAJ

p = 0,018 (chepeng)

U = 0,667 W/(m2K)

Ro = 1,987 m2K/W

ψo = 0,20 W/(mK)

40
l
= 0,690 m/m2
S

Rezultă:

1
ro = = 0,781
0,982 + 0,667 x1,987 x0,018 + 1,987 x0,690 x0,20

R’o = 0,781 x 1,987 = 1,552 m2K/W

2. PLANŞEU PESTE PARTER


Idem solutia de baza

ro = 0,681

R’o = 1,736 m2K/W

3. PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT


Zonă de punţi termice interioare (zidărie de cărămidă)

0,05
R = 0,550 - = 0,489m2 K/W
0,824

1 2
U= = 2,045 W/(m K)
0,489

S’ = 1,13 m2

p = 0,052

Ro = 1,614 m2K/W

(18,1 ⋅ 0,12 + 1,8 ⋅ 0,39) 2,874


ψo = = = 0,144 W/(m.K)
18,1 + 1,8 19,9

Σl
= 0,910 m/m2
S

1
ro = = 0,751
0,948 + 1,614 x0,052x2,045 + 1,614 x0,910 x0,144

R’o = 0,751 x 1,614 = 1,212 m2K/W


41
4. PEREŢI EXTERIORI

Ro = 1,687 m2K/W

S = 126,70 m2

Σl 151,9
= = 1,199 m/m2
S 126,70

Coeficientul ψo mediu se calculează in Tabelul 4.5


TABELUL 4.5

l ψo l. ψo l ψo l. ψo
26,1 0,21 5,481 18,1 0,17 3,077
2,9 -0,20 -0,580 0,9 0,15 0,135
39,4 0,15 5,910 2,5 0,20 0,500
10,2 0,19 1,938 3,0 0,15 0,450
22,8 0,05 1,140 1,5 0,12 0,180
24,5 0,15 3,675 151,9 0,144 21,906

21,906
ψo = = 0,144 W/(m.K)
151,9

1 1
ro = = = 0,774
1 + 1,687 x0,144 x1,199 1,291

R’o = 0,774 x 1,687= 1,306 m2K/W

În Tabelul 4.6 se prezintă, centralizat, valorile Ro, ro şi R’o

Numărul de schimburi de aer pe oră este acelaşi ca în soluţia de îmbunătăţire de


bază: na = 0,5 h-1

Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare sunt aceiaşi ca în soluţia de îmbunătăţire


de bază dar factorul mediu optic este (ατ! )n =0,26 conform Tabel 3.5 din [2].

42
TABELUL 4.6
Rezistenţe Rezistenţe
Coeficienţi
Arii termice termice
de
Elementul de construcţie A (S) unidirecţionale corectate
reducere ro
Ro R’o = ro x Ro
m2 2
m K/W - m2K/W
Pereţi exteriori 126,70 1,687 0,774 1,306
Pereţi exteriori supraterani 5,51 1,772 0,781 1,552
subsol încălzit subterani *) *)
10,28 -
Ferestre 11,68 0,550 1,000 0,550
Tâmplărie Uşă intrare
1,98 0,561 1,000 0,561
exterioară principală
Uşă intrare
1,80 0,561 1,000 0,561
secundară
peste etaj 35,50 1,987 0,781 1,552
Planşee peste parter 0,68 2,550 0,681 1,736
peste subsol
21,88 1,614 0,751 1,212
neîncălzit
Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392
Placa inferioară a subsolului *) *)
10,15 -
încălzit
la parter 1,44 0,603 1,000 0,603
Uşi interioare la subsol
1,80 0,603 1,000 0,603
încălzit
14 cm grosime 13,09 1,306 1,000 1,306
Pereţi interiori
28 cm grosime 6,12 1,718 1,000 1,718
TOTAL 252,78
*) Se calculează în conformitate cu [2]

4.4.10. Variantă cu vată minerală G100

Se modifică rezistenţele termice ale următoarelor elemente de construcţii:

1) Planşeu peste etaj


Alcătuire (i → e):
- tencuiala interioară, existentă - 1 cm;
- planşeu din beton armat, existent - 10 cm;
- plăci de vată minerală G 100 – cu grosimea 2 x 7 cm montate între grinzişoare de lemn
de dimensiuni 7 x 7 cm la distanţe de 70 cm, dispuse ortogonal, în planuri suprapuse;
- duşumea din scânduri de răşinoase de 2,5 cm grosime, dispuse joantiv.

43
1 1 0,10 0,01 0,14 0,025
R= + + + + + = 3,334 m2K/W
8 12 1,74 0,896 0,048 0,179

2,5 4

14 3

10 2
1 1
Φ

19% 81%
b a
63 x 63
zona “a” p= ⋅ 100 = 81% (câmp curent)
70 x70
zona “b” p = 19%

Ra = 3,334 m2K/W

0,07 0,07
Rb = 3,334 - + = 2,288 m2K/W
0,048 0,17

100
Rmax = = 3,068 m2K/W
19 81
+
2,288 3,334

λech = 0,048 x 0,81 + 0,17 x 0,19 = 0,071 W/(mK)

1 1 0,01 0,10 0,025 0,14


Rmin = + + + + + = 2,389 m2K/W
8 12 0,896 1,74 0,179 0,071

2,389 + 3,068
Ro = = 2,728 m2K/W
2

44
2) Planşeu peste subsol
Φ

10 1

10 2
10 3

1 4
12,1% 87,9%
b a

Alcătuire (i → e):
- pardoseală - 10 cm;
- planşeu b.a. - 10 cm;
- plăci de vată minerală G 100 - 2 x 5 cm (între grinzişoare 5 x 5 cm la distanţe de 80
cm, dispuse ortogonal, în planuri suprapuse)
- placă RIGIPS (ρ = 1000 kg/m3) - 1 cm

Pentru plăcile de ipsos s-a considerat λ = 0,37 (Anexa A din C 107/3 - poz.27)
75 x75
zona “a“ ⋅ 100 = 87,9%
80 x80
zona “b” 12,1%

0,10 0,01
Ra = 0,672 + + = 2,782 m2K/W - pard. calde
0,048 0,37

0,10 0,01
Ra = 0,422 + + = 2,532 m2K/W - pard. reci
0,048 0,37

0,05 0,05
Rb = 2,782 - + = 2,034 m2K/W - pard. calde
0,048 0,17

45
0,05 0,05
Rb = 2,532 - + = 1,784 m2K/W - pard. reci
0,048 0,17

100
Rmax = = 2,664 m2K/W - pard. calde
87,9 12,1
+
2,782 2,034

100
Rmax = = 2,410 m2K/W - pard. reci
87,9 12,1
+
2,532 1,784

λech = 0,879 x 0,048 + 0,121 x 0,17 = 0,063 W/(mK)

0,10 0,01
Rmin = 0,672 + + = 2,286 m2K/W - pard. calde
0,063 0,37

0,10 0,01
Rmin = 0,422 + + = 2,036 m2K/W - pard. reci
0,063 0,37

2,664 + 2,286
R= = 2,475 m2K/W - pard. calde
2

2,410 + 2,036
R= = 2,223 m2K/W - pard. reci
2

Rezultă rezistenţa termică medie:

20,75 2
Ro = = 2,280 m K/W
5,13 15,62
+
2,475 2,223

3) Pereţi interiori
Se aplică aceeaşi soluţie ca la planşeul peste subsol.
Alcătuire:
- zidărie din cărămizi pline, tencuită pe ambele feţe:
- 28 cm grosime R = 0,581 m2K/W
- 14 cm grosime R = 0,411 m2K/W

0,10 0,01
Ra = 0,581 + + = 2,691 m2K/W - 28 cm
0,048 0,37

46
Ra = 0,411 + 2,110 = 2,521 m2K/W - 14 cm

0,05 0,05
Rb = 2,691 - + = 1,943 m2K/W - 28 cm
0,048 0,17

Rb = 2,521 - 0,748 = 1,773 m2K/W - 14 cm

100 2
Rmax = = 2,572 m K/W - 28 cm
87,9 12,1
+
2,691 1,943

100
Rmax = = 2,389 m2K/W - 14 cm
87,9 12,1
+
2,521 1,773

λech = 0,063 W/(mK)

Rmin = 0,581 + 1,614 = 2,195 m2K/W - 28 cm

Rmin = 0,411 + 1,614 = 2,025 m2K/W - 14 cm

2,572 + 2,195
Ro = = 2,383 m2K/W - 28 cm
2

2,398 + 2,025
Ro = = 2,211 m2K/W - 14 cm
2

Pentru pereţii de 14 cm grosime se calculează rezistenţa termică medie, ţinând


seama de existenţa unui perete fără strat termoizolant (R = 0,411 m2K/W, A = 0,66 m2).

13,09
Ro = = 1,678 m2K/W
0,95 12,14
+
0,411 2,211

47
4) Rezistenţe termice corectate
Se consideră aproximativ aceiaşi coeficienţi de reducere “r”.
Rezultă:
• planşeul peste etaj

R’o = 0,70 x 2,728 = 1,91 m2K/W

• planşeul peste subsol

R’o = 0,60 x 2,280 = 1,37 m2K/W

• pereţi interiori de 28 cm grosime

R’o = Ro = 2,38 m2K/W

• pereţi interiori de 14 cm grosime

R’o = Ro = 1,68 m2K/W

4.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii


urmare aplicării soluţiilor de modernizare energetică şi analiza
economică a acestora

S-au avut în vedere următoarele soluţii / pachete de soluţii de modernizare


energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de
consum:
P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,
P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,
P2-P - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm polistiren expandat,
P2-Pr - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 7 cm polistiren expandat,
P2-VM - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm vată minerală,
P3-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,
P3-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon şi capitonare uşi
exterioare şi către subsol),

48
P3-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit şi capitonare uşi exterioare
şi către subsol),
P4-P - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm polistiren expandat,
P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 5 cm polistiren expandat,
P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,
P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,
montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de
consum)
P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E
P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr
P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr
P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P
Determinarea consumurilor de căldură pentru fiecare pachet de soluţii de
modernizare se efectuează în conformitate cu [2], [3], ţinând seama de rezultatele
prezentate în [5] şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.
Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe
următoarele ipoteze şi valori:
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la
dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare
(ac = 1);
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la
data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de
13.05.2002;
• Costurile utilităţilor la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:
- Gaz natural: 4.908 lei/Nm³ (0,162 Euro/Nm³)
(0,0164 Euro/kWh)
- Energie electrică 2.075 lei/kWh (0,0684 Euro/kWh)
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:

49
- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,
- vată minerală tip G100: 72,4 Euro/m³

4.5.1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat


(P1-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 20.971 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.476 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 20.056 kWh/an,
respectiv 34,3% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 7.096,1 Euro
Cu referire la observaţia din finalul cap. 3, relaţia de determinare a costului pentru
termoizolarea la exterior a pereţilor exteriori este următoarea:

CT = 32,79 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 174,6 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,
măsurată la exteriorul acestora,
VIZ = 18,60 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 16,2 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0177 Euro/kWh

4.5.2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat


(P1-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 24.239 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.483 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 16.727 kWh/an,
respectiv 28,6% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 6.440,9 Euro

50
Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 4.5.1.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 17,2 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0193 Euro/kWh

4.5.3. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 14 cm polistiren


expandat (P2-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 37.486 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.502 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.515 kWh/an,
respectiv 6,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 829,2 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj este
următoarea:

CT = 11,77 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 35,5 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
VIZ = 5,58 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 30 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0077 Euro/kWh

51
4.5.4. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 7 cm polistiren
expandat (P2-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 38.172 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.501 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 2.830 kWh/an,
respectiv 4,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 623,6 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj
estedată la pct. 4.5.3.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 30 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,1 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0073 Euro/kWh

4.5.5. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 14 cm vată minerală


(P2-VM)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 37.833 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.501 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.168 kWh/an,
respectiv 5,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 882,1 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj este
următoarea:

CT = 13,47 ⋅ SIZ + 72,4 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 35,5 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,

VIZ = 5,58 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 30 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
52
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 13,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0093 Euro/kWh

4.5.6. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P3-E)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 39.065 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.499 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.939 kWh/an,
respectiv 3,3% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 308,1 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:

CT = 2,68 ⋅ LR [Euro]

în care
LR = 115 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul
ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 8,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0199 Euro/kWh

4.5.7. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam


termoizolant low-e cu argon (P3-M)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 37.501 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.504 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.498 kWh/an,
respectiv 6,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 917,5 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este
următoarea:

CT = 49,06 ⋅ STE

53
în care
S TE = 18,70 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 12,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0175 Euro/kWh

4.5.8. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam


termoizolant obişnuit – cu aer (P3-Mr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 38.059 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.505 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 2.939 kWh/an,
respectiv 5,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 711,9 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este
următoarea:

CT = 38,07 ⋅ STE

în care
S TE = 18,70 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 12,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0161 Euro/kWh

4.5.9. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi


subsolul neîncălzit, cu 10 cm polistiren expandat (P4-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 39.131 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.592 kWh/an;

54
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.780 kWh/an,
respectiv 3,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.281,5 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie
adiacente subsolului neîncălzit este următoarea:

CT = 18,24 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 50,0 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,

VIZ = 5,01 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 25 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 26,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0288 Euro/kWh

4.5.10. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi


subsolul neîncălzit, cu 5 cm polistiren expandat (P4-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 39.472 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.574 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.456 kWh/an,
respectiv 2,5% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.098,0 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie
adiacente subsolului neîncălzit este dată la pct. 4.5.9.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 25 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 27,2 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0301 Euro/kWh

4.5.11. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi


subsolul neîncălzit, cu 14 cm vată minerală (P2-VM)

55
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:
- pentru încălzire: 39.284 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.581 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.639 kWh/an,
respectiv 2,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.780,3 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie
dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit este următoarea:

CT = 28,35 ⋅ SIZ + 72,4 ⋅ VIZ [Euro]

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 25 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 33,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0435 Euro/kWh

4.5.12. Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei


calde de consum (P5-I)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 30.936 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 7.577 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 19.990 kWh/an,
respectiv 34,2% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.293,23 Euro, din care:
!"Cazan 20kW cu accesorii (pompă circulaţie; vas expansiune închis;
automatizare) - 870,50 Euro
!"Demontare cazan - 28,07 Euro
!"Demontare armături (5 buc) - 4,13 Euro
!"Demontare arzător - 4,30 Euro
!"Montat cazan - 172,45 Euro
!"Montat pompă, vas expansiune - 23,08 Euro
!"Termoizolare conducte încălzire - 35,91 Euro
!"Termoizolare conducte acm - 19,59 Euro
!"Termoizolare manta boiler - 21,76 Euro

56
!"Achiziţionare şi montare debitmetru acm, cu accesorii - 30,79 Euro
!"Achiziţionare şi montare armături cu consum redus de apă la punctele de
consum - 82,65 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 3,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0043 Euro/kWh

4.5.13. Pachetele de soluţii P5-I + P3-E (P6)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 29.489 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 7.576 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 21.437 kWh/an,
respectiv 36,6% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.601,3 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 4,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0063 Euro/kWh

4.5.14. Pachetele de soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr (P7)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 27.397 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 7.577 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 23.530 kWh/an,
respectiv 40,2% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 2.224,9 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 5,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0068 Euro/kWh

57
4.5.15. Pachetele de soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr (P8)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 26.597 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 7.578 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 24.328 kWh/an,
respectiv 41,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 2.628,7 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 6,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0072 Euro/kWh

4.5.16. Pachetele de soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P (P9)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 11.783 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 7.567 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 39.153 kWh/an,
respectiv 67,1% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 9.724,8 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 12,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0164 Euro/kWh

58
4.6. Raportul de audit energetic

4.6.1. Informaţii generale

Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ


Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21, cod 73280
Proprietar: POPESCU Gheorghe
Telefon: 653 xx xx

Auditor energetic pentru clădiri: Barbu Sorin


Data efectuării expertizei energetice: 18.02.2002
Nr. dosar expertiză energetică: 0642-02-02
Data efectuării raportului de audit: 26.05.2002

4.6.2. Sinteza soluţiilor de modernizare

În cadrul auditului energetic al clădirii s-au analizat următoarele soluţii / pachete de


soluţii de modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare
a apei calde de consum:
P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,
P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,
P2-P - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm polistiren expandat,
P2-Pr - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 7 cm polistiren expandat,
P2-VM - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm vată minerală,
P3-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,
P3-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon şi capitonare uşi
exterioare şi către subsol),
P3-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit şi capitonare uşi exterioare
şi către subsol),
P4-P - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm polistiren expandat,

59
P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 5 cm polistiren expandat,
P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,
P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,
montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de
consum)
P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E
P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr
P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr
P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P
Indicatorii de analiză tehnico-economice a fiecărui pachet de soluţii de modernizare
energetică se prezintă în tabelul 4.6.

Tabel 4.6
Durata de
Pachet / Economie Durata Costul Reducerea
Nr. recuperare Costul
Soluţii de de energiei facturii
crt a investiţiei
modernizar energie, E viaţă, economisite, energetice
. investiţiei, , [Euro]
e [kWh/an] NS e [Euro/kWh] [%]
NR
1 P1-P 20.056 20 16,2 0,0177 7.096 34,3
2 P1-Pr 16.727 20 17,2 0,0193 6.441 28,6
3 P2-P 3.515 30 11,8 0,0077 829 6,0
4 P2-Pr 2.830 30 11,1 0,0073 624 4,8
5 P2-VM 3.168 30 13,4 0,0093 882 5,4
6 P3-E 1.939 8 8,5 0,0199 308 3,3
7 P3-M 3.498 15 12,8 0,0175 918 6,0
8 P3-Mr 2.939 15 12,0 0,0161 712 5,0
9 P4-P 1.780 25 26,4 0,0288 1.282 3,0
10 P4-Pr 1.456 25 27,2 0,0301 1.098 2,5
11 P4-VM 1.639 25 33,8 0,0435 1.780 2,8
12 P5-I 19.990 8 3,8 0,0043 1.293 34,2
13 P6 21.437 8 4,3 0,0050 1.601 36,6
14 P7 23.530 15 5,4 0,0063 2.225 40,2
15 P8 24.328 15 6,0 0,0072 2.629 41,4
16 P9 39.153 15 12,3 0,0164 9.725 67,1

60
4.6.3. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare
energetică a clădirii

Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe


următoarele ipoteze şi valori:
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la
dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la
data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de
13.05.2002;
• Costurile utilităţilor la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:
- Gaz natural: 4.908 lei/Nm³ (0,162 Euro/Nm³)
(0,0164 Euro/kWh)
- Energie electrică 2.075 lei/kWh (0,0684 Euro/kWh)
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,
- vată minerală tip G100: 72,4 Euro/m³

61
5. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE (BLOC)

5.1. Introducere

Blocul de locuinţe care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei
termice şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind
detaliate în ghidul [4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de
către auditorul energetic în urma activităţii susmenţionate.
În studiul de caz sunt analizate câteva soluţii de intervenţie posibile în scopul
modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de
consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.

5.2. Raportul de expertiză

5.2.1. Informaţii generale

Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28
Destinaţia principală a clădirii: locuinţe
Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E
Anul construcţiei: 1974
Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)
Număr de apartamente: 44
Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat

5.2.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 1770,87 m²


Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²]
Ap. cu 1 cam. 27,79 1 27,79
Ap. cu 3 cam. – P 64,02 1 64,02
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,27 22 1303,94
Ap. cu 3 cam. – P … Et X 59,45 20 1189,00
Spaţii comune 28,51 - 28,51
TOTAL 44 2.613,26

Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2.613,26 m²


Volumul util al spaţiului încălzit: 6.783,45 m³
Volumul total al clădirii: 8.810,70 m³
Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Rezistenta
Element de Suprafaţa termica
Orientare
constructie [m²] corectata
[m²K/W]
PE1 N 579,33 0,703
PE2 S 562,57 0,703
PE3 E 330,22 0,703
PE4 V 331,90 0,703
PE5 N 12,23 0,471
PE6 S 37,02 0,471
PE7 E 13,45 0,471
PE8 V 13,45 0,471
PE9 V 3,99 0,815
PE10 - 5,08 1,373
TE ap O 241,92 0,886
TE c O 29,57 0,736
Pl Pb - 21,31 0,521
Pl Sb - 5,78 0,366
Ul Sb - 1,89 0,340
PL Pb - 14,00 1,056
PL Sb - 228,05 0,345
CS - 919,16 0,394
FE1 S 119,76 0,390
FE2 N 124,96 0,390
FE3 V 149,68 0,390
FE4 E 151,36 0,390
FE5 N 1,20 0,170
FE6 S 3,00 0,170
Suprafata exterioara: 3.900,88 m²

63
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1

5.2.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Termoficare – punct termic central


Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice
Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă
Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W
Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH2O
Contor de căldură pentru încălzire: nu există
Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,
dintre care mai majoritatea sunt nefuncţionale
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Suprafaţă
Tip de corp de Nr. corpuri Nr.
echivalentă
încălzire de încălzire elemente
termic [m²]
Apartamente 219 2569 680,79
Radiator din fontă
Spaţii comune 4 58 15,37
STAS 7363 600/2
Casa scărilor 1 19 5,04
Total 224 2646 701,2

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din subsol: 85 m


Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h
Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

64
80 220.000
tT Qnec
75 200.000
[°C] [W]
70 180.000

65 160.000

60 140.000

55 120.000

50 100.000

45 80.000

40 60.000
tTUR [°C]
35 40.000
Qnec.Loc [W]
30 20.000
-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,3 zile


- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie
- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:
Q an
înc = 338,2 MWh/an,

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de


alimentare cu căldură: Q an
S înc = 395,9 MWh/an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): qan
S înc = 151,5 kWh/m²an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul


spaţiilor încălzite: qan
înc = 130,7 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: ηd = 0,94

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: η înc = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,74 Gcal/ap.an.

65
5.2.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r.în apartamente: 45


Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:
Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80
Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este funcţională
Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reţeaua de alimentare
a.c.m. şi nici la nivelul punctelor de consum
Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m²an
Consum specific normalizat de apă caldă:
- la nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers.zi
- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers.zi
Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:
149,2 kWh/m2an
Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

5.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a


anvelopei clădirii şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum

5.3.1. Soluţii pentru pereţii exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii, se propune a


se face, în mod similar cu cea propusă pentru clădirea A, prin montarea unui strat
termoizolant suplimentar din plăci de polistiren expandat, de 10 cm grosime, amplasat pe
suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu o tencuială subţire de 5...10 mm
grosime, armată cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă.
În Anexa 2 se prezintă câteva detalii de racordare caracteristice soluţiei cu stratul
de protecţie realizat din tencuială subţire. În zonele de racordare a suprafeţelor
ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi
folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC.
Etapele care trebuie parcurse la execuţie sunt aceleaşi cu cele descrise pentru
clădirea A.

66
Pentru îmbunătăţirea protecţiei termice, în jurul ferestrelor termoizolaţia se întoarce
pe cantul peretelui cu o grosime de 5 cm, protejata cu 1 cm tencuiala.
Deoarece actuala tencuială a faţadei ar fi greu de curăţat, se propune ca aceasta
să fie menţinută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul
ferestrelor, unde spaţiul este insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare
înainte de montarea termoizolaţiei.
Montarea termoizolaţiei suplimentare se va face pe toată suprafaţa faţadei,
exceptând zona logiilor unde nu se propune nici o îmbunătăţire la nivelul pereţilor exteriori
(pl. B1).
La partea inferioară, în scopul îmbunătăţirii comportării termotehnice a îmbinării
perete-pardoseală a încăperilor de la parter, termoizolaţia exterioară este continuată până
la cota -0,75; pe înălţimea soclului de la cota – 0,16 m până la cota – 0,75, se propune
placarea cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 7,5 cm grosime protejat cu un
strat de 4,5 cm grosime din mortar armat cu plasă STNB care reazemă pe peretele din
zidărie de ½ cărămidă care protejează hidroizolaţia existentă; hidroizolaţia existentă se
continuă până la cota – 0,16 m (sub consola plăcii de peste subsol).
La partea superioară a clădirii este necesară asigurarea continuităţii termoizolaţiei
şi de aceea termoizolaţia pereţilor exteriori trebuie ridicată pe toată înălţimea aticului
terasei, eliminându-se astfel puntea termică puternică, existentă în prezent în această
zonă (det. V1a).
La pereţii exteriori de la etajul XI (cu camera troliilor, spălătorie şi uscătorii), realizaţi
din zidărie de cărămidă plină de 25 cm grosime, în mod similar cu restul pereţilor exteriori,
se aplică la exterior o termoizolaţie suplimentară de 10 cm grosime, protejată cu tencuială
subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă, care se racordează cu termoizolaţia terasei
atât la partea inferioară cât şi la partea superioară (det. V8).

Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta de


termoizolare cu polistiren expandat de grosime redusă, astfel:
!"la pereţii exteriori curenţi – de 5 cm;
!"la soclu – de 5 cm;
!"în zona inferioară a pereţilor et. XI – de 5 cm;

5.3.2. Soluţii pentru planşeul de terasă

67
La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă, soluţia de reabilitare şi modernizare
termotehnică se alege – printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante şi
hidroizolante existente, care trebuie obligatoriu verificate “in situ”.
Se are în vedere faptul că la clădirea analizată a fost de curând refăcută
hidroizolaţia.
Pentru modernizarea energetică a clădirii se propune realizarea unei terase
“ranversate”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor
hidroizolante (det. V1a, V2a, V3a), cu excepţia stratului de protecţie a hidroizolaţiei.

Soluţia presupune:
− îndepărtarea plăcilor de beton si a mortarului suport al acestora până la
hidroizolaţia existentă, refăcută de curând, care se păstrează;
− verificarea că toate straturile amplasate sub hidroizolaţie sunt în stare uscată;
− suplimentarea hidroizolatiei existente cu un strat din ţesătură din fibre de sticlă
bitumată, între 2 straturi de bitum;
− montarea polistirenului extrudat (obligatoriu având în vedere că în soluţia de terasă
ranversată stratul termoizolant este supus acţiunii umidităţii) în grosime totală de
10 cm, într-unul sau două straturi suprapuse cu rosturile verticale decalate (plăci
cu conturul drept montate joantiv sau plăci prevăzute cu falţuri);
− montarea unui strat de separaţie geotextil (cu greutatea de 140 g/m2), permeabil
la difuzia vaporilor de apă, fără a reţine apa care are şi rolul de a solidariza între
ele plăcile;
− montarea unui strat de protecţie mecanică şi faţă de radiaţiile ultraviolete care
îndeplineşte şi funcţia de lestare, realizat peste et.XI dintr-un strat de pietriş ciuruit
şi spălat cu granulaţia de 7….16 mm, de cca 5 cm grosime, iar peste et. X din
dalele de beton recuperate având 2 cm grosime, montate pe un pat de nisip mare
cu granulaţie de 3…7 mm, de 3 cm grosime.
În zona scurgerilor detaliul se realizează păstrând grosimea termoizolaţiei.

Racordarea termoizolaţiei terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului,


cât şi cu cea a pereţilor etajului XI. Rezultă o terasă necirculabilă aşa cum era şi in
prezent.

Soluţia de terasă ranversată prezintă în comparaţie cu soluţia clasică, următoarele


avantaje:

68
- nu mai este necesară prevederea unui nou strat hidroizolant, ci numai eventuala
suplimentare a hidroizolaţiei existente;
- se realizează o bună protecţie mecanică şi la acţiunea calorică a razelor solare, a
stratului hidroizolant;
- hidroizolaţia este protejată de variaţia termică şi de acţiunea radiaţiilor ultraviolete,
durata de viaţă fiind astfel mărită;
- se obţine o bună comportare la difuzia vaporilor de apă.

La avantajele terasei ranversate, enumerate mai sus, se adaugă avantajele


specifice polistirenului extrudat:
- lipsa capilarităţii;
- rezistenţa ridicată la umiditate şi la ciclurile de îngheţ-dezgheţ;
- absorbţia neglijabilă de apă;
- rezistenţa mecanică excelentă.

Pentru a preveni eventuale dezagremente în exploatarea teraselor “ranversate”, la


elaborarea detaliilor de execuţie se vor lua următoarele măsuri:
- masa stratului de protecţie-lestare trebuie să fie suficient de mare pentru a face
faţă sucţiunii din vânt şi tendinţei de plutire a stratului termoizolant;
- sub stratul termoizolant este indicat să se prevadă un strat drenant de grosime
redusă, cu pante spre punctele de scurgere.
Detaliile de acoperire a aticelor, la faţa superioară, cu şorţuri din tablă zincată late
trebuie realizate astfel încât să se elimine pericolul de dislocare sau de smulgere a
acestora, din acţiunea vântului; se vor prevedea, în acest scop, toate măsurile de
asigurare necesare: agrafe dese, grosime corespunzătoare, fixare solidă. În variantă, se
poate folosi soluţia de acoperire a aticelor cu piese masive, din beton mozaicat, cu pantă
spre interior, dar care este mai costisitoare.
Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta de
termoizolare cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.

69
5.3.3. Soluţii pentru planşeul peste subsolul neîncălzit

La planşeul de peste subsol s-a optat pentru soluţia de aplicare a unei termoizolaţii
suplimentare la tavanul subsolului (det. V1d, V2d). Aceasta în dorinţa de a evita soluţia de
aplicare a termoizolatiei sub pardosela de la parter, soluţie care deşi are avantajul
reducerii ariei de punţi termice, prezintă şi numeroase dezavantaje: ar fi necesitat
intervenţia în interiorul apartamentelor, demontarea actualelor pardoseli ale tuturor
apartamentelor de la parter, ar fi apărut dificultăţi de realizare a pantelor necesare la
pardoselile băilor, ar fi condus la apariţia unor praguri între apartamente şi casa scării şi la
necesitatea scurtării uşilor de lemn etc.
După ce se face repararea şi curăţarea suprafeţei suport, soluţia propusă constă în
montarea la tavanul subsolului a unui strat din plăci de polistiren expandat în grosime de
10 cm, protejat cu un strat de tencuială subţire (5…7 mm) din mortar cu liant organic
(răşini) armat cu o ţesătură din fibre de sticlă. Spre deosebire de pereţii exteriori în acest
caz nu se prevede strat de finisaj.
Pentru îmbunătăţirea comportării încăperilor de la parter, termoizolaţia de pe
tavanul subsolului se prelungeşte pe verticală, pe conturul clădirii, pe faţa interioară a
pereţilor exteriori pe o înălţime de cca 50 cm, dar şi pe pereţii interiori din beton armat, pe
o înălţime de 30 cm.
Termoizolaţia de pe tavanul subsolului se prevede pe toată suprafaţa acestuia, cu
excepţia plăcii de sub camera pubelelor.
Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta de
termoizolare cu polistiren expandat de 5 cm grosime.

5.3.4. Soluţii pentru tâmplăria exterioară

La tâmplăria exterioară, în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltraţii, se


iau următoarele măsuri:
− efectuarea unor reparaţii pentru a obţine o mai bună închidere a cercevelelor pe
toc,
− prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele si toc;
− îmbunătăţirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.

70
S-a propus, de asemenea, şi majorarea rezistenţei termice prin înlocuirea uneia din
foile de geam simplu existent cu o foaie de geam termoizolant cu grosimea 4+9+4 mm
(pl.B6).
La tâmplăria metalică de la intrare şi de la etajul XI se prevede înlocuirea geamului
simplu cu geam termoizolant.
Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta cu
geamuri termoizolante 4+9+4 mm fără strat reflectant şi fără argon în locul geamurilor cu
strat reflectant şi cu argon.

5.3.5 Soluţii pentru pereţii şi tavanul din zona intrării

S-a prevăzut o termoizalaţie suplimentară la parter în următoarele zone (pl. B2):


− la pereţii adiacenţi scării de acces în subsol, spre camerele de zi ale
apartamentelor de la parter, dar şi spre casa scării, s-a prevăzut polistiren de 10 cm
grosime, protejat cu tencuială subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă;
− la pereţii dintre camera pubelelor şi baia + degajamentul apartamentului adiacent
nr. 1, în loc de zidărie de cărămidă plină de 12,5 cm grosime, se va executa o
placare cu polistiren de 10 cm, protejat cu zidărie din cărămidă montată pe muchie,
de 7,5 cm grosime;
− la peretele exterior din zona intrării, adiacent camerei de zi de la apartamentul nr. 4,
se va realiza o placare cu polistiren de 10 cm grosime, protejat cu un perete din
zidărie de cărămidă de 25 cm grosime (ca la soluţia existentă);
− la tavanul de peste intrare, sub camera de zi de la etajul I, în locul placării cu un
strat de polistiren de 3,6 cm grosime, protejat cu tencuială pe rabiţ, se va realiza o
placare cu polistiren de 14 cm grosime, un strat de aer neventilat de 20 mm
grosime şi o tencuială pe rabiţ.
− la peretele dintre holul de intrare în clădire, casa scării şi camera de pubele se
propune aceiaşi soluţie ca la peretele dintre camera pubelelor şi apartamentul nr.1.
− la tavanul de peste camera pubelelor s-a adoptat aceiaşi soluţie ca la tavanul de
peste intrare;
− la tavanul planşeului de sub logia adiacentă intrării (în faţa camerei pubelelor) se va
aplica prin lipire, un strat de polistiren expandat de 10 cm grosime, protejat cu o
tencuială subţire.

71
Nu s-au prevăzut măsuri de termoizolare suplimentara a pereţilor dintre casa scării
şi apartamente. În schimb s-au luat măsuri de termoizolare suplimentară a casei scării la
partea superioară : la pereţii etajului XI, la terasa peste acest etaj şi la tâmplăria metalică
a etajului XI.
Ca măsuri suplimentare se mai pot considera următoarele :
− termoizolarea tuturor pereţilor interiori adiacenţi de pe conturul holului de intrare
în clădire, precum şi a tavanului acestuia în prezent netermoizolat;
− prevederea unor garnituri de etanşare pe conturul foilor de uşilor de intrare în
apartamente.

Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează


în final valoarea apartamentelor, se consideră raţional şi oportun ca modernizarea
energetică să se realizeze pe fondul unei structuri de rezistenţă cu un grad de siguranţă
mai ridicat.

5.3.6. Soluţii pentru instalaţia de încălzire şi apă caldă de consum

Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de


consum se aleg ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiza
energetică [5]) şi se grupează sub forma a trei pachete de măsuri, după cum urmează:
• Termoizolarea conductelor de distribuţie din subsolul neîncălzit:
!"cu cochilii din vată minerală de 4 cm grosime – pentru conductele de încălzire,
!"cu cochilii din vată minerală de 3 cm grosime– pentru conductele de apă caldă
de consum,
• Soluţii pentru instalaţia de încălzire:
!"Montarea unui contor de căldură la nivelul racordului general al instalaţiei de
încălzire interioară la reţeaua de termoficare,
!"Spălarea instalaţiei de încălzire interioară (corpuri de încălzire şi coloane),
!"Montarea de robinete cu cap sferă pe racordul de retur al corpurilor de încălzire,
!"Montarea de ventile aerisire la nivelul corpurilor de încălzire,
!"Montarea de robinete cu cap termostatic pe corpurile de încălzire,
!"Montarea de repartitoare de costuri cu evaporare pe corpurile de încălzire,
• Instalaţia de apă caldă de consum:
!"Repararea instalaţiei interioare de apă caldă de consum,

72
!"Montarea unui contor de căldură la nivelul racordului general al instalaţiei de apă
caldă de consum la reţeaua de termoficare
!"Montarea de armături cu consum redus de apă la nivelul punctelor de consum
din apartamente,
!"Montarea de debitmetre la nivelul punctelor de consum de apă caldă din
apartamente.

5.4. Note de calcul termotehnic

5.4.1. Caracteristici geometrice - arii

Se folosesc calculele aferente din lucrarea [5].

5.4.2. Caracteristici termotehnice

Pe lângă materialele din [5] se mai folosesc următoarele materiale:


- Polistiren expandat, având conductivitatea termică de calcul λ = 0,044 W/(mK)
conform [6] Anexa A poziţia 72.
- Polistiren extrudat, având conductivitatea termică de calcul λ = 0,031 W/(mK)
conform C 107/0 Tabelul A1 (ϕ = 30 Kg/m3).
- Nisip grăunţos λ = 0,58 W/(mK) conform [6] Anexa A poz.34.
- Umplutură din pietriş λ = 0,70 W/(mK) conform [6] Anexa A poz.35.
- Plăci din ipsos RIGIPS având ρ = 1100 kg/m3 şi λ = 0,041 W/(mK) conform [6]
Anexa A poz. 27.

5.4.3. Rezistenţe termice unidirecţionale şi ariile aferente

1) PEREŢI EXTERIORI CURENŢI


a) Pereţi 45 cm Se foloseşte Anexa H din [6] (vezi schiţa A)
ΣA = 524,12 m2

73
1 2 3 4 5

λ = 0,044
W/(mK)

λ = 1,740
W/(mK)
a 73,1%
λ = 0,930
λ1 W/(mK)

λ = 0,294
W/(mK)

λ = 0,357
b 16,8% W/(mK)

c 2,1% λ = 0,800
d 8,0% W/(mK)

10 3 15 30 2

Ra = 3,176 m2K/W 73,1%


Rb = 3,755 m2K/W 16,8%
Rc = 2,854 m2K/W 2,1%
Rd = 2,753 m2K/W 8,0%

1 0,731 0,168 0,021 0,080


= + + + = 0,311 W/(m2K)
R max 3,176 3,755 2,854 2,753

Rmax = 3,215 m2K/W

λ3 = 0,731 x 0,294 + 0,168 x 0,357 + 0,021 x 0,800 + 0,080 x 1,740 =


= 0,373 W/(mK)

λ4 = 0,832 x 1,740 + 0,168 x 0,357 = 1,508 W/(mK)

74
1 1 0,10 0,05 0,15 0,30
Rmin = + + + + + = 3,095 m2K/W
8 24 0,044 0,930 0,373 1,508

3,215 + 3,095
Rmed = = 3,155 m2K/W
2

Eroare relativă maximă posibilă = 2 %.

b) Pereţi 35 cm Se foloseşte Anexa H din [6] (vezi schiţa B)

1 2 3 4 5

λ = 0,044
W/(mK)

a 95,9% λ = 1,740
W/(mK)
λ1
λ = 0,930
W/(mK)

λ = 0,294
W/(mK)
b 4,1%

10 3 15 20 2

ΣA = 604,35 + 25,99 = 630,34 m2


Ra = 3,119 m2K/W 95,9%
A = 660,82 - 56,47 = 604,35 m2
Rb = 2,695 m2K/W 4,1%
A= 28,33 - 2,34 = 25,99 m2

1 0,959 0,041
= + = 0,323 W/(m2K)
R max 3,119 2,695

Rmax = 3,096 m2K/W

75
λ4 = 0,959 x 0,294 + 0,041 x 1,740 = 0,353 W/(mK)

1 1 0,10 0,05 0,20 0,15


Rmin = + + + + + = 3,034 m2K/W
8 24 0,044 0,930 1,740 0,353

3,096 + 3,034
Rmed = = 3,065 m2K/W
2

Eroare relativă maximă posibilă = 1 %.

c) Pereţi 25 cm

A = 261,42 m2

0,10
R = 0,921 + = 3,194 m2K/W
0,044

Total pereţi exteriori curenţi (1)

ΣA = 524,12 + 630,34 + 261,42 = 1415,88 m2

1415,88
R0 = = 3,121 m2K/W
524,12 630,34 261,42
+ +
3,155 3,065 3,194

1’) PEREŢI EXTERIORI ADIACENŢI LOGIILOR


a) Pereţi 20 cm

A = 2,775 x (30,09 x 4 - 2,75) - 43 x 1,60 x 1,30 = 236,91 m2

din care:
punţi termice străpunse:

1 1 0,25
R= + + = 0,310 m2K/W cu A = 2,775 x 0,12 x 39 = 12,99 m2
8 24 1,740

câmp curent:

R = 0,781 m2K/W cu A = 236,91 - 12,99 = 223,92 m2

76
236,91
Rm = = 0,721 m2K/W
223,92 12,99
+
0,781 0,310

b) Pereţi 22,5 cm

A = 1,40 x (39 x 2,14 + 4 x 2,10) - 43 x 0,80 x 2,10 = 56,36 m2

R = 0,986 m2K/W

c) Pereţi 35 cm

A = 1,40(0,61 x 39 + 0,49 x 4) = 36,05 m2

din care:
punţi termice străpunse:

1 1 0,40
R= + + = 0,397 m2K/W cu A = 1,40 x 0,12 x 39 = 6,55 m2
8 24 1,740

câmp curent:

R = 0,846 m2K/W cu A = 36,05 - 6,55 = 29,50 m2

36,05
Rm = = 0,702 m2K/W
29,50 6,55
+
0,846 0,397

d) Pereţi 35 cm (exclusiv 10 cm strat termoizolant nou)

A = 0,50 x (30,09 x 4 - 2,75) = 58,81 m2

din care:
punţi termice străpunse:

1 1 0,50
R= + + = 0,454 m2K/W cu A = 0,50 x 0,12 x 39 = 2,34 m2
8 24 1,740

câmp curent:

0,10
R = 0,846 + = 3,119 m2K/W cu A = 58,81 - 2,34 = 56,47 m2
0,044

77
58,81
Rm = = 2,528 m2K/W
56,47 2,34
+
3,119 0,454

Total pereţi adiacenţi logiilor (1’):

A = 236,91 + 56,36 + 36,05 + 58,81 = 388,13 m2

388,13
R0 = = 0,843 m2K/W
236,91 56,36 36,05 58,81
+ + +
0,721 0,986 0,702 2,528

2) PEREŢI EXTERIORI LA INTRARE PARTER


Alcătuire nouă (i →e)
- tencuială 2 cm
- beton armat 20 cm
- polistiren expandat 10 cm
- zidărie 24 cm
- tencuială 3 cm

1 1 0,20 0,24 0,05 0,10


R= + + + + + = 2,909 m2K/W
8 24 1,740 0,800 0,930 0,044

A = 3,99 m2

3) PEREŢI EXTERIORI LA ET. XI


a) Pereţi din zidărie de cărămizi pline

A = 42,17 m2

0,10
R = 0,520 + = 2,793 m2K/W
0,044

b) Pereţi din b.a. + zidărie 12,5 cm

A = 5,64 m2

78
0,10
R = 0,479 + = 2,752 m2K/W
0,044

c) Stâlpi din b.a.

A = 1,30 m2

0,10
R = 0,358 + = 2,631 m2K/W
0,044

d) Pereţi din b.a. + zidărie 7,5 cm (Secţiunea V8)

A = 27,05 m2

0,075 0,05
R = 0,417 + + = 2,176 m2K/W
0,044 0,93

Total pereţi exteriori la et. XI (3)

ΣA = 76,16 m2

76,16
R0 = = 2,532 m2K/W
42,17 5,64 1,30 27,05
+ + +
2,793 2,752 2,631 2,176

4) PEREŢI INTERIORI SPRE CAMERA PUBELELOR

a) Pereţi din zidărie de cărămidă, fără strat termoizolant

A = 6,05 m2

R = 0,551 m2K/W

b) Pereţi din b.a. + zidărie de cărămidă

A = 15,26 m2

0,10 0,065 0,02


R = 0,510 + + + = 2,885 m2K/W
0,044 0,800 0,930

79
Total pereţi interiori spre camera pubelelor (4)

ΣA = 21,31 m2

21,31
R0 = = 1,313 m2K/W
6,05 15,26
+
0,551 2,885

5) PEREŢI INTERIORI SPRE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT


Pereţi din beton armat

A = 5,78 m2

0,10
R = 0,366 + = 2,639 m2K/W
0,044

6) TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ CURENTĂ


La cerceveaua interioară se înlocuieşte geamul simplu de 3 mm grosime cu un
geam termoizolant dublu 4+ 9 + 4, având o suprafaţă tratată “e-low” (e ≤ 0,10), iar spaţiul
interior umplut cu argon [Ug = 1,7 W/(m2K)].

Conform [4] R0 = 0,650 m2K/W

A = 545,76 - 161,68 = 384,08 m2

7) TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ METALICĂ (LA SPAŢIILE COMUNE)


Geamurile simple se înlocuiesc cu geamuri termoizolante, ca la 6).
In conformitate cu [1] Anexa I, se consideră.

Ug = 1,7 W/(m2K) - geam (80 %)

Uf = 5,9 W/(m2K) - toc + cercevele (20 %)

UF = 0,2 x 5,9 + 0,8 x 1,7 = 2,54 W/(m2K)

1
R0 = = 0,394 m2K/W
2,54

A = 4,20 m2
80
8) TÂMPLĂRIE INTERIOARĂ DIN LEMN, SPRE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT
Foaia de uşă existentă se capitonează cu vată minerală G 100 grosime de 3 cm,
protejată cu o folie din mase plastice - pe 65 % din suprafaţă.

0,03
Rp = 0,340 + = 0,965 m2K/W
0,048

0,35 0,65
UF = + = 1,703 W/(m2K)
0,340 0,965

1
R0 = = 0,587 m2K/W
1,703

A = 1,89 m2

9) PLANŞEU DE TERASĂ, PESTE ET.X

Peste stratul hidroizolant existent se dispune un strat de polistiren extrudat de 10


cm grosime.
Conform Normativ C 107/0 Tabelul A1 - ρ = 30 kg/m3; λ = 0,031 W/(mK) valoare
care se majorează cu 10 % având în vedere starea de umiditate

λ = 0,031 x 1,1 = 0,034 W/(mK)

Stratul termoizolant se protejează cu dale din beton de 2 cm grosime (recuperate)


montate pe un strat de nisip grăunţos de 3 cm grosime.

0,02 0,10 0,03


R0 = 0,952 - + + = 3,924 m2K/W
0,930 0,034 0,580

A = 241,92 m2

Se neglijează aportul la rezistenţa termică a stratului geotextil care se dispune


peste stratul termoizolant.

81
10) PLANŞEU DE TERASĂ, PESTE ET.XI
Peste stratul hidroizolant existent se dispune acelaşi strat termoizolant ca la 10),
dar protejat cu pietriş în grosime de 5 cm; se neglijează stratul geotextil.

0,02 0,10 0,05


R0 = 0,916 - + + = 3,906 m2K/W
0,930 0,034 0,700

A = 29,57 m2

11) PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT


La tavan se aplică prin lipire un strat de polistiren expandat de 10 cm grosime; se
neglijează în calcul stratul de protecţie de sub 1 cm grosime.

a) Cu pardoseală caldă

A = 142,07 m2

0,10
R = 0,365 + = 2,638 m2K/W
0,044

b) Cu pardoseală rece

A = 85,98 m2

0,10
R = 0,359 + = 2,632 m2K/W
0,044

Total planşeu peste subsol (12)

A = 228,05 m2

228,05
R= = 2,635 m2K/W
142,07 85,98
+
2,638 2,632

12) PLANŞEU SUB ETAJUL I, SPRE EXTERIOR


Se păstrează alcătuirea existentă, dar în loc de un strat de polistiren expandat de
3,5 cm grosime se dispune un strat de polistiren expandat de 14 cm grosime.

82
A = 5,08 m2

0,035 0,14
R = 1,373 - ( + 0,230) + + 0,225 = 3,789 m2K/W
0,046 0,044

Grosimea stratului de aer neventilat se reduce de la 30 cm (Ra = 0,230 m2K/W) la


20 cm (Ra = 0,225 m2K/W).

13) PLANŞEU SUB ETAJUL I, SPRE CAMERA PUBELELOR


a) Planşeu izolat termic (sub bucătărie)
Se operează aceleaşi modificări ca la pct.13

R = 1,409 + ( 3,789 − 1,373 ) = 3,825 m2K/W

A = 12,04 m2

b) Planşeu neizolat termic (sub camera tubului de gunoi)


Se menţine soluţia existentă.

R = 0,416 m2K/W

A = 1,96 m2

Total planşeu sub et.I, spre camera pubelelor (14)

A = 14,00 m2

14,00
R= = 1,781 m2K/W
12,04 1,96
+
3,825 0,416

14) PEREŢI ŞI PLANŞEE CĂTRE CASA SCĂRII ŞI HOL INTRARE

A = 919,16 m2

R = 0,394 m2K/W

83
5.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic

Acest calcul se face numai pentru elementele de construcţie cu pondere mare în


aria opacă a anvelopei, astfel:
- pereţi exteriori curenţi A = 1415,88 m2
- pereţi exteriori adiacenţi logiilor A = 388,13 m2
- planşeu de terasă peste et. X A = 241,92 m2
- planşeu de terasă peste et. XI A= 29,57 m2
- planşeu peste subsol neîncâlzit A = 228,05 m2
ΣA =2303,55 m2

Această arie reprezintă 94,8 % din aria totală opacă a anvelopei, exclusiv pereţi
casa scării (2430 m2).
Coeficienţii ψo s-au determinat pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de
temperaturi, conf. [6] Anexa J.
Au rezultat coeficienţii din Tabelul 51.

TABELUL 5.1
ψo
Detaliul Poziţia pereţi planşee
W/(mK) W/(mK)
01 Colţ cu bulb adiacent ferestrei 0,284 -
Secţiuni a
02 Spalet între 2 ferestre 0,165 -
orizontale
03 b Colţ fără bulb între ferestre 0,183 -
b planşeu etaj curent 0,774 -
Perete exterior
V1 c parapet ferestre 0,239 -
nestructural
d planşeu peste subsol 0,109 0,540
Secţiuni
a Perete exterior planşeu de terasă 0,142 0,124
verticale V2
b structural planşeu etaj curent 0,014 -
b Perete lateral la planşeu etaj curent 0,500 -
V3
d logie planşeu peste subsol - 0,290

5.4.5. Rezistenţe termice corectate

1) PEREŢI EXTERIORI CURENŢI


Conform calculului unidirecţional a rezultat:

A = S = 1415,88 m2

Ro = 3,121 m2K/W

84
În tabelul 5.2 se calculează valorile Σl şi Σ (ψo . l).

TABELUL 5.2
ψo l ψol
Detaliul Observaţii
W/(mK) m W/K
Colţuri * 0,284-
01 colţuri clădire 0,119* 120,36 14,323
verticale 0,165
03b ieşinde 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183
adiacente logiilor
05 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119
V2a Colţuri la terasă 0,142 60,10 8,534
V1d orizontale la soclu 0,109 56,58 6,167
02a la şpaleţi 0,165 340,60 56,199
V1b la glaful superior 0,774 279,20 216,101
Contur
V1c la parapeţi 0,239 279,20 66,729
ferestre
* conf. [3]
03a la ferestre baie 0,190* 123,20 23,408
Tabel A3.1
V2b Planşee etaj curent 0,014 345,00 4,830
Total - 1844,96 414,586

ψo =
∑ (ψ oili ) = 414,586 = 0,225 W/(mK)
∑l 1844,96

∑ l = 1844,96 = 1,303 m/m2


S 1415,88

1
ro = = 0,522
1 + 3,121x0225 x1,303

R 'o = 0,522 x 3,121 = 1,629 m2K/W

2) PEREŢI EXTERIORI ADIACENŢI LOGIILOR


Conform calculului unidirecţional a rezultat:

A = S = 388,13 m2

Ro = 0,843 m2K/W

În Tabelul 5.3 se calculează valorile Σl şi Σ(ψo.l).

TABELUL 5.3
Detaliul ψo l ψol Observaţii

85
W/(mK) m W/K
03b Colţuri 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183
verticale adiacente logiilor
05 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119
ieşinde
V3b Planşeu etaj curent 0,500 19,50 9,750
- Contur lateral şi jos 0,060* 358,80 21,528 *Conform [6]
- tâmplărie sus 0,600* 93,60 56,160 Tabel A2.15
Total - 712,62 105,733
105,733
ψo = = 0,148 W/(mK)
712,62

∑ l = 712,62 = 1,836 m/m2


S 388,13

Zone fără termoizolaţie (punţi termice)

S’ = 39 x (1,40 + 2,775) x 0,12 = 19,54 m2

S' 19,54
p= = = 0,05
S 388,13

U = 0,310 W/(m2K) - conform [6] Tabelul A2.7 poz.9.

1
ro = = 0,839
0,95 + 0,310 x 0,05 x 0,843 + 0,843 x 0,148 x 1,836

R 'o = 0,839 x 0,843 = 0,707 m2K/W

3) Planşeu de terasă peste et.X


Conform calculului unidirecţional a rezultat:

A = S = 241,92 m2

Ro = 3,924 m2K/W

Valoarea ψo = 0,124 W/(mK) se aplică la întregul contur al terasei, exclusiv zona


logiilor:

l = (6,10 + 5,40 + 3,525) 4 = 60,10 m

Pe conturul logiilor se consideră valorile determinate în [5]:

86
ψo = 0,35 W/(mK) pentru l = 4 x 2,775 = 11,10 m

ψo = 0,25 W/(mK) pentru l = 4 (1,40 + 0,50) = 7,60 m

Se aplică relaţia (A3.12) din [3]:

Σ(ψoi.li) = 0,124 x 60,10 + 0,35 x 11,10 + 0,25 x 7,60 = 13,24 W/K

l = 60,10 + 11,10 + 7,60 = 78,80 m

13,24
ψo = = 0,168 W/(mK)
78,80

l 78,80
= = 0,326 m/m2
S 241,92

Caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilaţii) se preiau din [5]:

S’ = 2,48 m2

S' 2,48
p= = = 0,01
S 241,92

U = 2,25 W/(m2K)

Se aplică relaţia (A3.5) din [3]:

1
ro =
l
(1 − p) + R o xUxp + R o xψ o  
S

1
ro = = 0,773
0,99 + 3,924 x 2,25 x0,01 + 3,924 x0168 x0,326

R 'o = 0,773 x 3,924 = 3,033 m2K/W

87
4) PLANŞEU DE TERASĂ PESTE ET. XI
Conform calculului unidirecţional a rezultat:

A = S = 29,57 m2

Ro = 3,906 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic se ia din [3] Tabelul A3.1 - detaliul 4 (asimilat)

ψo = 0,13 W/(mK)

l = 22,40 m

l 22,40
= = 0,758 m/m2
S 29,57

Se aplică relaţia (A3.5) din [3], în care p = 0

1
ro =
l
1 + R o ⋅ ψ o ⋅  
S

1
ro = = 0,722
1 + 3,906 x0,13 x0,758

R 'o = 0,722 x 3,906 = 2,820 m2K/W

5) PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT


Conform calculului undirecţional a rezultat:

A = S = 228,05m2

Ro = 2,635 m2K/W

Se consideră următoarele valori ψo şi l:


- contur exterior curent

ψo = 0,540 W/(mK) - conf.Tabel 5.1

l = (6,10 + 5,40) x 4 + 3,525 x 3 = 56,58 m

- pereţi fund logii

88
ψo = 0,13 W/(mK) - conf.[5]

l = 2,775 x 3 = 8,33 m

- pereţi laterali logii

ψo = 0,20 W/(mK) - conf.[5]

l = (1,40 + 0,50) x 3 = 5,70 m

- pereţi interiori

ψo = 0,290 W/(mK) - conf.Tabel 5.1

l = 7 x 5,4 + 2 x 6,2 + 2 x 3,0 + 3,5 = 59,70 m

Σ (ψo.l) = 56,58 x 0,540 + 8,33 x 0,13 + 5,70 x 0,20 + 59,70 x 0,290 = 50,089 W/K

Σl = 56,58 + 8,33 + 5,70 + 59,70 = 130,31m

50,089
ψo = = 0,384 W/(mK)
130,31

Σl 130,31
= = 0,572 m/m2
S 228,05

1
ro = = 0,633
1 + 2,635 x0,384 x0,572

R 'o = 0,633 x 2,635 = 1,668 m2K/W

5.4.6. Rezistenţe termice medii pe clădire

În Tabelul 5.4 se prezintă centralizat, valorile Ro, ro şi R’o pentru toate elementele
de construcţie.

89
TABELUL 5.4
Rezisten- Coefi- Rezistenţ
Elementul de
construcţie
ţe termice cienţi de e termice

Orientare
în câmp reducere corectate
Descriere Suprafaţa S
R’o ro R’o= ro.Ro

1 2 3 4 5 6 7
PE1 N 458,09
PE2 Pereţi exteriori S 446,89 3,121 0,522 1,629
PE3 curenţi E 254,22
PE4 V 256,68
PE5 N 121,24
PE6 Pereţi exteriori la S 115,67
0,843 0,839 0,707
PE7 logii E 76,00
PE8 V 75,22
PE9 N 12,22
PE10 Pereţi exteriori la S 37,02
2,532 1,0 2,532
PE11 et. IX E 13,45
PE12 V 13,45
Pereţi exteriori la
PEIn V 3,99 2,909 1,0 2,909
intrare parter
Planşeu sub et. I,
PLIn - 5,08 3,789 1,0 3,789
la intrare parter
peste
TEap apart. O 241,92 3,924 0,773 3,033
et.X
Terasă peste
spaţii
TEc O 29,57 3,906 0,722 2,820
comune
et.XI
către
PIPb Pereţi pubele - 21,31 1,313 1,0 1,313
interior
i către
PISb - 5,77 2,639 1,0 2,639
subsol
Uşa interioară
UISb - 1,89 0,587 1,0 0,587
către subsol
către
PLPb - 14,0 1,781 1,0 1,781
Planşe pubele
u către
PLSb - 228,05 2,635 0,633 1,668
subsol
Pereţi şi planşee
CS către casa scării şi - 919,16 0,394 1,0 0,394
hol intrare

90
TABELUL 5.4 - continuare
1 2 3 4 5 6 7
FE1 Tâmplărie N 79,20
FE2 exterioară din S 76,08
0,650 1,0 0,650
FE3 lemn, cuplată, la E 114,40
FE4 pereţi curenţi V 114,40
FE5 Tâmplărie N 45,76
FE6 exterioară din S 43,68
0,650 1,0 0,650
FE7 lemn, cuplată, la E 36,96
FE8 pereţi logii V 35,28
FE9 Tâmplărie N 1,20
metalică, la spaţii 0,394 1,0 0,394
FE10 S 3,00
comune
TOTAL - 3900,88

5.4.7. Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare şi factorul mediu optic şi


numărul de schimburi de aer cu exteriorul

Coeficienţii medii de absorbţie se vor considera astfel:


– la faţade P…et XI αabs = 0,42 (tencuieli în culoare deschisă) - conform Tabel 3.3 din
[2];
– în logii P…et X αabs = 0,42 ca în [5];
– la terasa peste et X αabs = 0,58 ca în [5];
– la terasa peste et XI αabs = 0,66 ca în [5];
− Factorul optic la tâmplăria exterioară (ατ! )n = 0,20 conform Tabel 3.5 din [2] pentru

tâmplărie din lemn cu un geam simplu şi un geam termoizolant e-low.

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul se determină având în vedere


următoarele:
– tâmplăria exterioară este prevăzută cu garnituri de etanşare (permeabilitate medie);
– clădirea este de tip colectiv, cu dublă expunere;
– clădirea este moderat adăpostită;
– tâmplăria nu este deteriorată.
În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă na = 0,6 h-1 - pentru varianta montării
garniturilor de etanşare la tâmplăria exterioară. Pentru modernizarea tâmplăriei în varianta
cu geam termoizolant se consideră na = 0,5 h-1.

91
NOTA: Economia de energie datorată etanşării rosturilor tâmplăriei exterioare este consecinţa
-1
reducerii numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,9 h considerată la
-1 -1
expertizarea energetică a clădirii, la valoarea na = 0,6 h . Pentru valoarea na = 0,9 h
caracteristică stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a
coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:

na ⋅ V ⋅ 0,334 W ⋅ (s / m)4 3
i= [ ]
1,12 ⋅ LR ⋅ w 4 3 m ⋅K

în care
w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,
LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii
vântului, conform [11],
V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.
Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 1520,6 m şi V = 6783 m³ rezultă i = 0,303
care se compară cu valoarea io = 0,1389 caracteristică ferestrelor cuplate din lemn în stare nouă
-1
(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,9 h reprezintă o valoare maximală pentru
determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi care, ţinând
seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer proaspăt datorată
deschiderii ferestrelor.

5.4.8. Variantă cu polistiren de grosime redusă

Se operează următoarele modificări:


− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat la pereţii exteriori curenţi şi la
intrare: 5 cm în loc de 10 cm;
− idem la soclu - 5 cm în loc de 7,5 cm;
− idem la subsol (tavane, pereţi exteriori şi interiori) - 5 cm în loc de 10 cm;
− grosimea straturilor termoizolante din polistiren extrudat (pe orizontală) şi din polistiren
expandat (pe verticală) de la terase : 5 cm în loc de 10 cm;
− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat de la partea inferioară a
pereţilor exteriori de la et. XI : 5 cm în loc de 7,5 cm;
− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat de la pereţii interiori adiacenţi
subsolului : 5 cm în loc de 10 cm;
− geam termoizolant 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon
[Ug = 3,0 W/(m2K)] în locul geamului termoizolant e-low cu Ug = 1,7 W/(m2K).

92
Rezultă următoarele diferenţe în minus la valorile rezistenţelor termice
unidirecţionale R:

Polistiren expandat
d 0,05
− 5 cm în loc de 10 cm = = 1,136 m2K/W
λ 0,044
d 0,025
− 5 cm în loc de 7,5 cm = = 0,568 m2K/W
λ 0,044

Polistiren extrudat
d 0,05
– 5 cm în loc de 10 cm = = 1,470 m2K/W
λ 0,034

Rezultă:
− pereţi exteriori curenţi

Ro = 3,121 – 1,136 = 1,985 m2K/W

− pereţi exteriori la intrare parter

Ro = 2,909 – 1,136 = 1,773 m2K/W

− pereţi exteriori la et XI

76,16
Ro = = 1,633 m 2 K/W
42,17 5,64 1,30 27,05
+ + +
1,657 1,616 1,495 1,608

− pereţi interiori spre subsolul încălzit

Ro = 2,639 – 1,136 = 1,503 m2K/W

− tâmplăria exterioară din lemn, curentă (conform [4] fig. F2)

Ro = 0,550 m2K/W

– tâmplăria exterioară metalică (la spaţiile comune)

UF = 0,2 x 5,9 + 0,7 x 3,0 = 3,28 W/(m2K)

1
Ro = = 0,305 m2K/W
3,28

93
− planşeu de terasă, peste et. X

Ro = 3,924 – 1,470 = 2,454 m2K/W

− planşeu de terasă, peste et. XI

Ro = 3,906 – 1,470 = 2,436 m2K/W

− planşeu peste subsolul neîncălzit

Ro = 2,635– 1,136 = 1,499 m2K/W

REZISTENŢE TERMICE CORECTATE


Coeficienţii de reducere se consideră cu valorile medii din [5] şi ale variantei de
bază

5. PEREŢI EXTERIORI CURENŢI

ro = (0,522 + 0,812): 2 = 0,667

R’o = 0,667 x 1,985 = 1,324 m2K/W

6. PLANŞEU DE TERASA PESTE ET. X

ro = (0,773 + 0,931): 2 = 0,852

R’o = 0,852 x 2,454 = 2,091 m2K/W

7. PLANŞEU DE TERASA PESTE ET. XI

ro = (0,772 + 0,804) = 0,788

R’o = 0,788 x 2,436 = 1,920 m2K/W

8. PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT

ro = (0,663 + 0,950):2 = 0,791

R’o = 0,791 x 1,499 = 1,186 m2K/W

În Tabelul 5.5 se prezintă, centralizat, valorile Ro, ro şi R’o.

94
Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare sunt aceiaşi ca ţn soluţia de îmbunătăţire
de bază, dar factorul mediu optic este (ατ! )n = 0,26 conform Tabel 3.5 din [2].

Numărul de schimburi de aer pe oră este acelaşi ca în soluţia de îmbunătăţire de


bază.
TABELUL 5.5
Rezisten- Coefi- Rezistenţ
Elementul de
construcţie

ţe termice cienţi de e termice

Orientare
în câmp reducere corectate
Descriere Suprafaţa S
R’o
ro R’o= ro.Ro

1 2 3 4 5 6 7
PE1 N 458,09
Pereţi exteriori
PE2 S 446,89 1,985 0,667 1,324
curenţi
PE3 E 254,22
PE4 V 256,68
PE5 N 121,24
PE6 Pereţi exteriori la S 115,67
0,843 0,839 0,707
PE7 logii E 76,00
PE8 V 75,22
PE9 N 12,22
PE10 Pereţi exteriori la S 37,02
1,633 1,0 1,633
PE11 et. IX E 13,45
PE12 V 13,45
Pereţi exteriori la
PEIn V 3,99 1,773 1,0 1,773
intrare parter
Planşeu sub et. I,
PLIn - 5,08 3,789 1,0 3,789
la intrare parter
peste
TEap Terasă apart. O 241,92 2,454 0,852 2,091
et.X
peste
spaţii
TEc O 29,57 2,436 0,788 1,920
comune
et.XI
Pereţi către
PIPb interior pubele - 21,31 1,313 1,0 1,313
i

95
TABELUL 5.5 - continuare
1 2 3 4 5 6 7
către
PISb - 5,78 1,503 1,0 1,503
subsol
Uşa interioară
UISb - 1,89 0,587 1,0 0,587
către subsol
către
PLPb - 14,0 1,781 1,0 1,781
Planşe pubele
u către
PLSb - 228,05 1,499 0,791 1,186
subsol
Pereţi şi planşee
CS către casa scării şi - 919,16 0,394 1,0 0,394
hol intrare
FE1 Tâmplărie N 79,20
FE2 exterioară din S 76,08
0,550 1,0 0,550
FE3 lemn, cuplată, la E 114,40
FE4 pereţi curenţi V 114,40
FE5 Tâmplărie N 45,76
FE6 exterioară din S 43,68
0,550 1,0 0,550
FE7 lemn, cuplată, la E 36,96
FE8 pereţi logii V 35,28
FE9 Tâmplărie N 1,20
metalică, la spaţii 0,305 1,0 0,305
FE10 S 3,00
comune
TOTAL - 3900,88

5.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii


urmare aplicării soluţiilor de modernizare energetică şi analiza
economică a acestora

S-au avut în vedere următoarele soluţii / pachete de soluţii de modernizare


energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de
consum:
P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,
P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,
P1-Pe - Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului din
zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat,
P2-P - Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat,
P2-Pr - Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat,
P3-P - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren expandat,

96
P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,
P4-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,
P4-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon),
P4-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit),
P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi
apă caldă de consum,
P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară
P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum
P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)
P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E
P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr
P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe
P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr
P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe

Determinarea consumurilor de căldură pentru fiecare pachet de soluţii de


modernizare se efectuează în conformitate cu [2], [3], ţinând seama de rezultatele
prezentate în [5] şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.
Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe
următoarele ipoteze şi valori:
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la
dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la
data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de
13.05.2002;
• Costul energiei termice (sistem termoficare) la data întocmirii auditului energetic
este: 840.000 lei/Gcal (0,0238 Euro/kWh)
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,
- polistiren extrudat: 197,5 Euro/m³,

97
5.5.1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
(P1-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 303.830 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.894 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 92.199 kWh/an,
respectiv 11,7% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 81.583,8 Euro
Cu referire la observaţia din finalul cap. 3, relaţia de determinare a costului pentru
termoizolarea la exterior a pereţilor exteriori este următoarea:

CT = 33,46 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 1980 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,
măsurată la exteriorul acestora,
VIZ = 208 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 28,9 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0443 Euro/kWh

5.5.2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat


(P1-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 317.481 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.910 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 78.532 kWh/an,
respectiv 10,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 74.390,7 Euro
Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 5.5.1.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică:

98
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 30,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0474 Euro/kWh

5.5.3. Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului


din zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat (P1-Pe)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 303.385 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.893 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 92.645 kWh/an,
respectiv 11,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 83.254,5 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj este
următoarea:

CT = 132,97 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 2044 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,

VIZ = 215,19 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 29,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0449 Euro/kWh

5.5.4. Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat (P2-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 381.686 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.988 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 14.249 kWh/an,
respectiv 1,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 13.192,0 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este următoarea:

CT = 21,96 ⋅ SIZ + 73,7 ⋅ VIZ.1 + 197,5 ⋅ VIZ.2 [Euro]

99
în care
S IZ = 302 m² reprezintă suprafaţa terasei care urmează a fi termoizolată,

VIZ.1 = 8,1 m³ reprezintă volumul de polistiren expandat;

VIZ.2 = 30,2 m³ reprezintă volumul de polistiren extrudat;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 30,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0463 Euro/kWh

5.5.5. Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat (P2-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 384.299 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.988 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 11.636 kWh/an,
respectiv 1,5% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 9.929,7 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este dată la pct.
5.5.4.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 28,1 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0427 Euro/kWh

5.5.6. Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren


expandat (P3-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 391.952 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 390.376 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.595 kWh/an,
respectiv 0,5% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 11.873,9 Euro

100
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este
următoarea:

CT = 25,9 ⋅ SIZ + 72,4 ⋅ VIZ [Euro]

în care
S IZ = 356 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,

VIZ = 36,0 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 25 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 69,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,1322 Euro/kWh

5.5.7. Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat


(P3-Pr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 392.532 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 390.319 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 3.073 kWh/an,
respectiv 0,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 10.547,3 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este
dată la pct. 5.5.6.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 25 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 70,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,1374 Euro/kWh

101
5.5.8. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P4-E)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 334.234 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.895 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 61.795 kWh/an,
respectiv 7,9% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 7.478,4 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:

CT = 2,48 ⋅ LR [Euro]

în care
LR = 3.020 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul
ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 5,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0151 Euro/kWh

5.5.9. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam


termoizolant low-e cu argon (P4-M)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 281.320 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.846 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 114.756 kWh/an,
respectiv 14,6% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 33.212,9 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este
următoarea:

CT = 59,22 ⋅ STE

în care
S TE = 560,9 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,

102
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0193 Euro/kWh

5.5.10. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu


geam termoizolant obişnuit – cu aer (P4-Mr)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 293.697 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 389.871 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 102.355 kWh/an,
respectiv 13,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 24.543,2 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este
următoarea:

CT = 43,76 ⋅ STE

în care
S TE = 560,9 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani


• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 9,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0160 Euro/kWh

5.5.11. Termoizolarea conductelor de distribuţie din subsolul – instalaţia de


încălzire şi de apă caldă de consum (P5-I)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 391.055 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 379.951 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 14.917 kWh/an,
respectiv 1,9% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 859,3 Euro, din care:

103
!"Termoizolare conducte încălzire 3,92 x 165 = 646,8 Euro
!"Termoizolare conducte acm 2,50 x 85 = 212,5 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 2,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0038 Euro/kWh

5.5.12. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de


încălzire interioară (P6-I)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 332.396 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 379.951 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 73.575 kWh/an,
respectiv 9,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 8.201,3 Euro, din care:
!"Contor de căldură general – încălzire 772 Euro
!"Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro
!"Spălare corpuri de încălzire şi coloane 2 x 219 = 438,0 Euro
!"Robinet sferă retur corp de încălzire 4 x 219 = 876,0 Euro
!"Ventil aerisire corp de încălzire 1 x 219 = 219,0 Euro
!"Robinet cap termostatic pe corp de încălzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro
!"Repartitor costuri evaporare pe corp de încălzire 8 x 219 = 1.752,0 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 4,7 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0074 Euro/kWh

104
5.5.13. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de apă
caldă de consum (P7-I)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 391.055 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.723 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 164.145 kWh/an,
respectiv 20,9% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 7.934,5 Euro, din care:
!"Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro
!"Reparare instalaţie interioară acm 2 x 44 x 19,0 = 1.672,0 Euro
!"Contor de căldură general - acm 381,0 Euro
!"Armături cu consum redus de apă 3 x 44 x 27,55 = 3.636,6 Euro
!"Debitmetre acm 45 x 30,79 = 1.385,6 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 2,1 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0032 Euro/kWh

5.5.14. Pachetele de soluţii P6-I + P7-I (P8)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 332.396 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.723 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 222.803 kWh/an,
respectiv 28,3% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 16.135,8 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 3,1 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0048 Euro/kWh

105
5.5.15. Pachetele de soluţii P8 + P4-E (P9)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 280.353 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.650 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 274.919 kWh/an,
respectiv 35,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 23.623,2 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 3,6 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0011 Euro/kWh

5.5.16. Pachetele de soluţii P8 + P4-Mr (P10)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 245.868 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.633 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 309.422 kWh/an,
respectiv 39,4% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 40.679,0 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 5,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0088 Euro/kWh

5.5.17. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P1-Pe (P11)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 170.446 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.512 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 384.965 kWh/an,
respectiv 49,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 123.933,5 Euro,

106
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 12,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0215 Euro/kWh

5.5.18. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P2-Pr (P12)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 236.168 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.629 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 319.126 kWh/an,
respectiv 40,6% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 50.608,7 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 6,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0106 Euro/kWh

5.5.19. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P1-Pe + P2-Pr (P13)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:


- pentru încălzire: 160.888 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 230.500 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 394.535 kWh/an,
respectiv 50,2% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 133.863,2 Euro,
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 13,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0226 Euro/kWh

5.6. Raportul de audit energetic

107
5.6.1. Informaţii generale

Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28
Preşedinte Asociaţie Proprietari: Georgescu Nicolae
Telefon: 789 xx xx

Auditor energetic pentru clădiri: Cernat Aurel


Data efectuării expertizei energetice: 10.12.2001
Nr. dosar expertiză energetică: 1056-03-01
Data efectuării raportului de audit: 20.05.2002

5.6.2. Sinteza soluţiilor de modernizare

În cadrul auditului energetic al clădirii s-au analizat următoarele soluţii / pachete de


soluţii de modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare
a apei calde de consum:
P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,
P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,
P1-Pe - Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului din
zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat,
P2-P - Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat,
P2-Pr - Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat,
P3-P - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren expandat,
P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,
P4-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,
P4-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon),
P4-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit),
P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi
apă caldă de consum,
P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară
P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum

108
P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)
P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E
P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr
P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe
P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr
P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe

Indicatorii de analiză tehnico-economice a fiecărui pachet de soluţii de modernizare


energetică se prezintă în tabelul 5.6.

4.6.3. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare


energetică a clădirii

Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe


următoarele ipoteze şi valori:
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la
dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la
data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de
13.05.2002;
• Costul energiei termice (sistem termoficare) la data întocmirii auditului energetic
este: 840.000 lei/Gcal (0,0238 Euro/kWh);
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,
- polistiren extrudat: 197,5 Euro/m³.

109
Tabel 5.6
Durata de
Pachet / Economie Durata Costul Reducerea
Nr. recuperare Costul
Soluţii de de energiei facturii
crt a investiţiei
modernizar energie, E viaţă, economisite, energetice
. investiţiei, , [Euro]
e [kWh/an] NS e [Euro/kWh] [%]
NR
1 P1-P 92.199 20 28,9 0,0443 81.584 11,7
2 P1-Pr 78.532 20 30,5 0,0474 74.391 10,0
3 P1-Pe 92.645 20 29,3 0,0449 83.255 11,8
4 P2-P 14.249 20 30,0 0,0463 13.192 1,8
5 P2-Pr 11.636 20 28,1 0,0427 9.930 1,5
6 P3-P 3.595 25 69,3 0,1322 11.874 0,5
7 P3-Pr 3.073 25 70,8 0,1374 10.574 0,4
8 P4-E 61.795 8 5,0 0,0151 7.487 7,9
9 P4-M 114.756 15 11,3 0,0193 33.213 14,6
10 P4-Mr 102.355 15 9,5 0,0160 24.543 13,0
11 P5-I 14.917 15 2,5 0,0038 859 1,9
12 P6-I 73.575 15 4,7 0,0074 8.201 9,4
13 P7-I 164.145 15 2,1 0,0032 7.935 20,9
14 P8 222.803 15 3,1 0,0048 16.136 28,3
15 P9 274.919 8 3,6 0,0107 23.623 35,0
16 P10 309.422 15 5,4 0,0088 40.679 39,4
17 P11 384.965 15 12,4 0,0215 123.934 49,0
18 P12 319.126 15 6,5 0,0106 50.609 10,6
19 P13 394.535 15 13,0 0,0226 133.863 50,2

110