Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Iulie 2002 -
Colectiv de elaborare
Colaborator:
U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu
MEMORIU DE PREZENTARE
i
energetice şi a celor rezultaţi prin aplicarea soluţiilor de utilizare raţională şi
eficientă a căldurii într-o clădire de tip bloc. Practic, soluţiile care vor fi incluse în
lucrare constituie măsuri de reducere a facturii energetice cu consecinţe majore
în plan social.
!"Clădirea individuală reprezintă un al doilea tip de consumator major de utilităţi
termice. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul
existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în
modernizarea instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă
substanţial consumul de combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul
ambiant natural.
Clădirea care constituie suportul metodologiei pentru realizarea auditului energetic,
în actuala redactare, este una dintre clădirile reprezentative pentru fondul de locuinţe din
mediul urban. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul
existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în modernizarea
instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă substanţial consumul de
combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul ambiant natural.
Pentru clădirile menţionate anterior s-a efectuat diagnosticul energetic, pe baza
rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii şi
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora şi s-au
analizat din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de modernizare energetică a
clădirii şi instalaţiilor aferente. În final s-au întocmit rapoartele de audit energetic.
ii
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI
METODOLOGIE
PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT
EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI
PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE
INDICATIV:
Elaborat de:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu
Avizat de:
SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE
pag.
1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1
SINTEZA OBSERVAŢIILOR
METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL Indicativ:
CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI AL
Înlocuieşte:
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI
CALDE DE CONSUM AFERENTE
1. INTRODUCERE
2. DOCUMENTE CONEXE
2
3. METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI EXISTENTE
3.1. Introducere
3
3.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse
auditului energetic
4
3.3. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al
clădirii
CINV (m ) ⋅ ∆β
e= [Euro/kWh] (1)
NS ⋅ ∆E t
VNA (m )
e(m ) = [Euro/kWh] (2)
NS ⋅ E t(m )
VNA ( a )
e( a ) = [Euro/kWh] (3)
NS ⋅ E t(a )
5
În relaţiile de calcul (1) ... (3) se utilizează următoarele notaţii:
C(m) - costul lucrărilor de modernizare energetică [Euro];
∆Et - economia de căldură proprie clădirii realizată prin aplicarea soluţiilor de
modernizare energetică, în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este
amplasată clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];
Et(m),(a) - consumul de căldură propriu clădirii modernizată/nemodernizată pentru
realizarea condiţiilor de confort termic şi fiziologic (încălzirea spaţiilor şi prepararea apei
calde de consum), în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este amplasată
clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];
NS - durata de viaţă a soluţiilor de modernizare energetică, esenţiale pentru
realizarea performanţei tehnice [ani];
VNA(m),(a) - valoarea netă actualizată a lucrărilor de investiţii şi de exploatare a
clădirii modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro].
∆β = (1 − ac )⋅
(1 + d) Nc Nc
⋅∑
1
t
+ ac
Nc t =1 1 + i
în care:
Nc - durata de rambursare a creditului necesar realizării lucrărilor de modernizare
[ani];
d - dobânda anuală la creditul acordat, percepută de banca care acordă creditul [-];
ac - cota, din suma totală CINV(m) necesară pentru realizarea modernizărilor, care
reprezintă avans [-].
Observaţie:
ac = 0 implică împrumutul întregii sume CINV(m)
ac = 1 implică faptul că beneficiarul de investiţie dispune de suma integrală
necesară realizării lucrărilor de investiţie).
i - rata anuală de depreciere a monedei de referinţă [-]
în care:
6
δT = 1 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt
racordate la sistemul de încălzire districtuală;
δT = 0 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt
racordate la o sursă proprie (cazan de apă caldă);
Ct - costul specific al căldurii furnizată în sistemul de încălzire districtuală
[Euro/kWh];
CG - costul specific al căldurii produse în surse proprii (provenită din arderea
combustibililor) [Euro/kWh];
CE - costul specific al energiei electrice [Euro/kWh];
∆E t (G) - economia de căldură provenită din arderea combustibililor [kWh/an];
NR t
1 + ft
XT = ∑
1+ i
;
t =1
NR t
1 + fG
XG = ∑
1+ i
;
t =1
NR t
1 + fEt
XE = ∑
1+ i
;
t =1
Valorile XT, XG, XE utilizate în inegalitatea (5) se determină pentru valori N care
satisfac inegalitatea dublă (6).
NR < N ≤ N S (6)
7
#"În cazul soluţiilor care reprezintă un echipament sau o tehnologie, valoarea NS
este conformă cu datele oferite de furnizor;
#"În cazul soluţiilor compozite, valoarea NS este impusă de echipamentul sau
tehnologia cu durată de viaţa minimă care condiţionează performanţă tehnică a
soluţiei analizate.
Nc ≤ NR (ac = 1)
(7)
NS >> NR (ac < 1)
respectiv soluţii tehnice de bună calitate cu durată de viaţă maximă.
OBSERVAŢIE:
Relaţiile de determinare a costurilor soluţiilor de modernizare energetică a
anvelopei clădirii analizate în cadrul studiului de caz au caracter informativ, ele putând fi
utilizate şi la alte lucrări de audit energetic.
8
4. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE
4.1. Introducere
Casa individuală care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei termice
şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi instalaţiilor
de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind detaliate în ghidul
[4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de către auditorul
energetic în urma activităţii susmenţionate.
În studiul de caz sunt analizate, exemplicativ, câteva soluţii de intervenţie posibile
în scopul modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde
de consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.
9
Volumul util al spaţiului încălzit: 208,1 m³
Volumul total al clădirii: 359,2 m³
Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Rezistenta
Suprafaţa termica
Perete Orientare
[m²] corectata
[m²K/W]
PE1 S 35,03 0,517
PE2 E 24,77 0,517
PE3 V 23,45 0,517
PE4 N 43,45 0,517
PE5 O 0,68 0,278
PE6 V 5,51 0,635
UE S 3,78 0,395
FE1 S 1,48 0,430
FE2 E 3,88 0,430
FE3 V 5,20 0,430
FE4 V 1,12 0,430
PIsb1 - 13,09 0,411
PIsb2 - 6,12 0,581
PL E - 35,50 0,544
PL sb - 21,88 0,426
UI sb - 3,24 0,340
R sb - 4,17 0,392
Ra - 20,43 3,310
Re - N/A 0,669
- - - #########
Suprafata exterioara: 252,78
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 1,215 m-1
10
Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,
dintre care majoritatea sunt funcţionale
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
90 16.000
tT Qnec
[°C] 80 14.000
[W]
70 12.000
60 10.000
50 8.000
40 6.000
tTUR [°C]
30 4.000
Qnec.Loc [W]
20 2.000
-15 -10 -5 0 5 10
te [°C]
11
Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sursa de
căldură: Q an
S înc = 41,002 MWh/an,
12
4.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a
anvelopei clădirii şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum
13
suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din
mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau în
puncte.
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din
oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu
dibluri de plastic cu rozetă), fie cu ambele procedee, pentru împiedicarea smulgerii
datorate sucţiunii.
Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi
decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă
în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de
finisaj.
La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în
formă de L. Deasupra ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din polistiren se
pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecţie mai buna la foc.
Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi
tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o
ţesătură deasă din fibre de sticlă.
Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport
(inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice,
fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu
impermeabilitate la apă.
Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin
combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă
care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele
variante:
- vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie
mare la apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici care trebuie corectate prin
adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară
a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);
- vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistenţă mare la
apă dar permeabilitate la vapori mai redusă;
14
- vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună
permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe
orice tip de suport, aspect mat
În variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.
Reţeaua de armare, fixata pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de
tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu
o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în
cazul tencuielilor cu mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester).
Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de
ţesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale,
la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor
din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La
colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea
ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.
Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţada în câmpuri de cel
mult 14 m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu
concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se
pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea
independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.
Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme
specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la
compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la
tehnologia de execuţie.
Anexat se prezintă câteva detalii de racordare caracteristice soluţiei cu stratul de
protecţie realizat din tencuială subţire. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la
colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor
profile subţiri din aluminiu sau din PVC.
Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje,
astfel:
− rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune
luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o
înălţime de cca 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi
tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din
15
răşini sintetice) sau suplimentarea ţesăturii din fibre se sticlă cu una având
rezistenţă la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;
− un cost relativ mare;
− durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;
− limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea
soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea
stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclul, cu streşinile
acoperişului cu pod, precum şi în zona copertinei.
Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui
exterior pe o înălţime de 40 cm de la cota feţei superioare a plăcii din beton armat
(lungimea zonei de influenţă). La partea superioară, pentru protecţia stratului termoizolant
este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu, care se
prelungeşte şi sub tencuială (det. A).
Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor,
conform detaliilor B, C şi D, prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din
aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătura din fibre de sticlă.. Deoarece spaţiul
este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor
prevedea glafuri noi din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm. Faţă de detaliul existent, pe
latura inferioară a golurilor de ferestre, se va scoate rândul de cărămidă care iese în
consolă, se aşterne un mortar de pantă, se montează termoizolaţia din plăci de polistiren
expandat cu grosimea de 7,5 cm şi se montează un glaf din tablă zincată de 0,5 mm
grosime (det. D).
4.3.2. Copertina
La placa de copertină care este la nivelul planşeului de peste parter (det. G), se
recomandă ca să fie prevăzut un strat termoizolant deasupra plăcii din beton armat
realizând continuitatea cu termoizolaţia peretelui exterior. În acest scop :
− se vor îndepărta toate straturile existente până la suprafaţa plăcii de beton (şapa si
tabla);
16
− pe o lăţime de 45 cm adiacent termoizolaţiei exterioare a pereţilor exteriori se vor
monta plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime, iar în rest plăci din BCA
GBNT de aceeaşi grosime;
− se va turna o şapă de cca. 4 cm grosime medie, armată cu plasă STNB, cu pantă
corespunzătoare;
− deasupra şapei se montează o învelitoare din tablă zincată de 0,5 mm grosime,
ridicată corespunzător la perete şi prevăzută cu lăcrimar pe contur.
Această soluţie de modernizare a anvelopei clădirii se aplică împreună cu soluţia
de termoizolare a pereţilor exteriori.
17
În condiţiile unor temperaturi Tu scăzute în pod, cu valori apropiate de temperatura
aerului exterior în timpul iernii, se va asigura o ventilare corespunzătoare a spaţiului
neîncălzit al podului, pentru a se evita pericolul condensării vaporilor de apă (care
migrează prin planşeul de la ultimul nivel) pe piesele din lemn ale şarpantei; de aici
rezultă, pe de o parte, atenţia care trebuie acordată ventilării corespunzătoare a podului,
iar pe de altă parte, recomandarea antiseptizării pieselor de lemn ale şarpantei.
18
- lucrările se pot desfăşura fără a împiedica funcţia de locuire şi fără a deranja în nici
un fel locatarii;
- nu se reduce înălţimea liberă, utilă, a încăperilor de la parter.
Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare, se recomandă micşorarea
efectelor punţilor termice prin prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe verticală la
racordarea planşeului cu pereţii exteriori, pe o înălţime de 40 cm sub cota feţei inferioare
a planşeului (fig. D). Se va prelungi si termoizolaţia prevăzută la pereţii exteriori pe
aceeaşi înălţime – în zona soclului se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din
polistiren extrudat, ca urmare a caracteristicilor favorabile de rigiditate şi de rezistenţă la
umiditate a acestui material, iar stratul de protecţie să fie armat cu două straturi de
ţesătura din fibre de sticlă;
19
Cu ocazia execuţiei lucrărilor de modernizare energetică a anvelopei trebuie să se
acorde o atenţie specială examinării protecţiei hidrofuge a tuturor elementelor de
construcţie în contract cu solul şi prevederii unor măsuri în vederea ameliorării situaţiei din
acest punct de vedere, prin:
- luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de
igrasie şi de uscare a zonelor umezite ale pereţilor;
- prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolaţii orizontale (din
materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereţii structurali şi nestructurali
realizaţi din zidării, dacă se constată absenţa şi necesitatea lor;
- prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafeţele verticale exterioare
ale soclurilor existente din beton armat, în funcţie de situaţia concretă locală;
- prevederea unor straturi de protecţie şi a unor tencuieli la socluri cu caracteristici şi
adaosuri hidrofobe.
Alcătuirea straturilor hidroizolante şi condiţiile de aplicare vor fi realizate în
conformitate cu prevederile din Normativul C 112.
20
primul rând de grinzişoare. Protecţia plăcilor G100 se realizează cu plăci
RIGIPS prinse cu şuruburi sau cu cuie în grinzişoare.
• Strat termoizolant din plăci de vată minerală G100 cu grosimea de 2 x 5 cm,
montate pe pereţii interiori de 14 şi 28 cm grosime, fixarea şi protecţia fiind
realizată ca mai sus (det. E, pl. A10).
21
- desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a
tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele;
- înlocuirea geamurilor sparte şi crăpate;
- revizuirea, completarea şi eventual înlocuirea completă a chiturilor de pe conturul
geamurilor;
- revizuirea feroneriei existente, cu efectuarea eventualelor reparaţii şi înlocuiri, astfel
încât să se asigure o funcţionare corespunzătoare a tuturor dispozitivelor metalice
de închidere-deschidere, precum şi a celor anti-vânt;
- vopsirea tâmplăriei, după efectuarea tuturor reparaţiilor şi completărilor menţionate
mai sus;
Pentru dotarea tâmplăriei din lemn existente cu garnituri de etanşare se pot utiliza
atât garnituri de etanşare din cauciuc, cât şi din alte materiale (bureţi din mase plastice
ş.a). Garniturile de etanşare se prevăd atât între elementele mobile şi cele fixe ale
tâmplăriei, cât şi între cercevele. Garniturile se vor prevedea atât la cercevelele interioare
cât şi la cele exterioare.
Fixarea garniturilor se realizează de regulă, prin lipire. În funcţie de tipul şi starea
tâmplăriei, precum şi de calitatea lemnului, se pot eventual amenaja în cercevele sau/şi în
tocuri, mici decupări care să permită o mai bună funcţionare a tâmplăriei, o mai bună
etanşare şi o durată de viaţă mai mare pentru garnituri.
Prevederea unor garnituri de etanşare la tâmplăria existentă nu conduce la mărirea
rezistenţei termice a ferestrelor şi uşilor, efectul favorabil al acestei măsuri manifestându-
se însă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de confort (prin eliminarea curenţilor
reci de aer), cât şi sub aspectul necesarului anual de căldură (prin micşorarea volumului
de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit).
Pentru mărirea sensibilă a rezistenţei termice a tâmplăriei existente este necesar a
se mări numărul de spaţii de aer dintre geamuri. Această idee este ilustrată în fig. D, I, J,
în care se prezintă îmbunătăţire caracteristicilor termotehnice ale tâmplăriei exterioare,
existente, din lemn, dublă, prin montarea, pe cerceveaua interioară, în locul geamului
simplu de 3 mm grosime, a unui geam termoizolant dublu 4+9+4 mm; pentru fixarea
geamului termoizolant pe cerceveaua existentă este necesar a se prevedea o ramă fixă,
uşoară, alcătuită dintr-un profil-cornier din tablă subţire şi o baghetă din lemn, prinse de
cerceveaua existentă cu şuruburi de lemn; se propune folosirea de geamuri având o
suprafaţă tratată cu un strat reflectant ale razelor infraroşii, cu un coeficient de emisie
22
redus “low-e” (e ≤ 0,10) în condiţiile în care spaţiul dintre geamuri este umplut cu un gaz
inert (argon, kripton, ş.a.), soluţie cu care se realizează Ug = 1,7 W/(m2K). Are loc o
majorare a greutăţii cercevelelor interioare; ca urmare, aceste cercevele trebuie să fie,
eventual consolidate, în principal prin prevederea la colţuri a unor gusee metalice din
tablă, fixate cu şuruburi.
Uşa de la intrarea secundară care în prezent este simplă, se va înlocui cu una
dublă, sau se va capitona cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC. La
uşile duble se poate, de asemenea, prevedea o capitonare izolantă, fie numai pe una din
foi, fie pe ambele foi.
Uşa de intrare în subsol şi cea de acces în birou care sunt simple se vor capitona
cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC.
Ca variantă la soluţia prezentată se consideră şi soluţia cu montarea pe
cerceveaua interioară, în locul geamului simplu de 3 mm grosime, a unui geam
termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon,
având Ug = 3,0 W/(m2K) în loc de Ug = 1,7 W/(m2K).
23
• Termoizolarea boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de
consum, cu vată minerală având grosimea 4 cm.
• Dotarea punctelor de consum de apă caldă cu armături cu consum redus de
apă,
• Montarea unui debitmetru pe circuitul de apă caldă de consum, la nivelul
centralei termice,
• Instruirea beneficiarului auditului energetic în scopul adoptării unui
comportament energetic conştient şi care conduce la reducerea consumului
de apă caldă de consum.
1. PEREŢI EXTERIORI
24
4. FERESTRE
2 (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) + 0,4 x 2,5 = 10,56
din care:
- cu pardoseli calde, cu termoizolaţie 4,30 x 1,19 = 5,13 m2
- cu pardoseli reci, cu termoizolaţie
2,91 x 2,40 + 2,20 x 1,76 + 1,01 x 2,20 + 1,30 x 1,40 + 0,40 x 0,40 = 15,62 m2
- fără strat termoizolant (punţi termice)
21,88 - (15,62 + 5,13) = 1,13 m2
25
11. PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI
3,00 x 2,10 x 0,5 + 2,10 x 1,14 + 4,23 x 2,55 - (0,80 x 1,80 + 0,90 x 2,00) = 13,09m2
1. PEREŢI EXTERIORI
La valoarea R = 0,550 m2K/W din [5] se adaugă rezistenţa termică a unui strat din
polistiren expandat de 10 cm grosime dispus la exterior. Se neglijează stratul de protecţie
de maximum 1 cm grosime.
0,10
Ro = 0,550 + = 2,823 m2K/W
0,044
26
0,10
Ro = 0,635 + = 2,908 m2 K/W
0,044
4. FERESTRE
Îmbunătăţirea se realizează prin înlocuirea geamului simplu de 3 mm grosime existent
la cerceveaua interioară, cu un geam termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm cu o suprafaţă
tratată (e-low) e ≤ 0,10 având spaţiul dintre geamuri umplut cu un gaz inert
[Ug = 1,7 W/(m2K)], rezultând Ro = 0,710 m2K/W (conf. [4], fig. F2).
Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul cercevelelor ceea ce permite reducerea
ratei schimburilor convenţionale de aer.
27
6. UŞA DE LA INTRAREA SECUNDARĂ
Se pot aplica două variante:
- realizarea unor uşi duble, ca la intrarea principală;
- capitonarea uşii existente cu un strat termoizolant din vată minerală rigidă de 2-3 cm
grosime, aplicat pe faţa interioară a foii de uşă şi protejat cu o folie din mase
plastice rezistentă la acţiuni mecanice.
Se prevăd de asemenea garnituri de etanşare.
În ambele variante se poate obţine o rezistenţă termică egală cu cea care se realizează
în prezent la uşa principală Ro = 0,561 m2K/W.
O îmbunătăţire suplimentară la ambele uşi de intrare se poate obţine prin capitonarea
uşilor duble.
0,10
Ro = 0,278 + = 2,550 m2K/W
0,044
28
9. PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT
La tavanul subsolului se dispune un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime. Se
neglijează în calcul stratul de protecţie, de sub 1 cm grosime:
• cu termoizolaţie, cu pardoseli calde
- idem [5] + polistiren expandat 10 cm
0,10
R = 0,672 + = 2,945 m2K/W
0,044
0,10
R = 0,422 + = 2,695 m2K/W
0,044
20,75 20,21
Ro = Rm = = = 2,681 m 2K/W
5,13 15,62 7,538
+
2,945 2,695
Ro = 0,392 m2K/W
1 1
Ro = 0,561 - + = 0,603 m2K/W
24 12
Ro = 0,603 m2K/W
29
14. PEREŢI INTERIORI DE 14 cm GROSIME (la parter si la subsol)
Există următoarele alcătuiri:
- pereţi căptuşiţi pe faţa rece cu un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime
(la birou subsol)
0,10
R = 0,411 + = 2,684 m2K/W
0,044
0,065 0,02
R = 2,684 + + = 2,788 m2K/W
0,80 0,87
R = 0,411 m2K/W
13,09 13,09
Ro = Rm = = = 1,928 m 2K/W
8,99 3,15 0,95 6,79
+ +
2,684 2,788 0,411
S = 13,09 m2
0,10
Ro = 0,581 + = 2,854 m2K/W
0,044
30
4.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic
Majoritatea coeficienţilor ψo s-au extras din Tabelul A3.1 din Normativul NP 047-2000
[3]. Câţiva coeficienţi s-au stabilit printr-un calcul automat al câmpurilor de
temperaturi.
Valorile coeficienţilor “ψo”, precum şi lungimile aferente “l” se dau în Tabelul 4.1.
TABELUL 4.1
ψo
l
Nodul pereţi planşee Observaţii
m W/(mK)
Colţuri ieşinde 26,1 0,19 -
verticale Conform
intrânde 2,9 -0,32 -
NP 047-2000 [3]
Contur lateral şi jos 39,4 0,19 -
tâmplărie Conform unor
exterioară calcule automate
sus (la buiandrug) 10,2 0,26 -
ale câmpurilor de
temperaturi
Asimilat cu
Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39
valoarea din [5]
peste parter 22,8 0,04 - Conform
peste etaj 24,5 0,17 0,17 NP 047-2000 [3]
Centuri
peste neîncălzit 18,1 0,18 0,10
subsol încălzit 0,9 0,15 - Conform unor
Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05 calcule automate
Contur 3,0 0,15 - ale câmpurilor de
lateral şi jos
fereastră temperaturi
1,5 0,12 -
subsol încălzit sus (la tavan)
TOTAL 153,7 - - -
Σl = 153,7 m
31
- contur tâmplărie exterioară sus (la buiandrugi)
l = 2 (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) = 10,2 m
- praguri uşi exterioare l = 2 x 0,9 = 1,8 m
- centuri peste parter
• perimetru = (7,49 + 4,74 + 0,4) 2 = 25,3 m
Se scade la copertină:
2 x 0,4 + 1,70 = 2,5 m
Σl = 22,8 m
- centuri peste etaj
l = (7,49 + 4,74) 2 = 24,5 m
- centuri peste subsol
• perimetru 25,3 m
Se scade:
• gol scară 3,0 m
• subsol încălzit 2,4 m
• praguri uşi 1,8 m
7,2 m
Σl =18,1 m
- centuri birou subsol
l = 2,4 - 1,5 = 0,9 m
- placă copertină peste parter
l = 2 x 0,4 + 1,7 = 2,5m
- contur fereastră subsol încălzit, lateral şi jos
l = 1,5 + 2 x 0,75 = 3,0 m
- contur fereastră subsol încălzit, sus
l = 1,5 m
32
4.4.5. Rezistenţe termice corectate
S = 35,50 m2
S' 0,64
p= = = 0,018
S 35,50
1
ro =
l
(1 − p) + R o ⋅ U ⋅ p + R o ⋅ ψ o ⋅
S
1
U= = 0,667 W/(m2K)
1,5
Ro = 3,578 m2K/W
ψo = 0,17 W/(mK)
l 24,5
= = 0,690 m/m2
S 35,50
Rezultă:
1 1
ro = =
0,982 + 0,667 x3,578 x0,018 + 3,578 x0,690 x0,17 1,445
ro = 0,692
33
2. PLANŞEU PESTE PARTER (LA COPERTINĂ)
Ro = 2,550 m2
ψo = 0,05 W/(mK)
S = 0,68 m2
l = 2,5 m
l 2,5
= = 3,676 m/m2
S 0,68
1 1
ro = =
1 + 2,550 x0,05 x3,676 1,469
ro = 0,681
S = 21,88 m2
0,05
R = 2,945 - = 1,809 m2 K/W
0,044
1
U= = 0,553 W/(m2K)
1,809
S' 0,81
p= = = 0,037
S 21,88
1 1 0,10 0,20
R= + + + = 0,550 m2 K/W
6 12 1,740 0,824
34
1
U= = 1,818 W/(m2K)
0,550
1,13
p= = 0,052
21,88
d) Coeficientul mediu ψo
S = 21,88 m2
Σl 19,9
= = 0,910 m/m2
S 21,88
Ro = 2,681 m2K/W
1 1
ro = =
0,911 + 2,681x0,089 x1,292 + 2,681x0,126 x0,910 1,526
ro = 0,655
35
4. PEREŢI EXTERIORI
Ro = 2,823 m2K/W
S = 126,70 m2
Σ(l ⋅ ψ o ) 23,769
ψo = = = 0,156 W/(m.K)
Σl 151,9
Σl 151,9
= = 1,199 m/m2
S 126,70
TABELUL 4.2
L ψo l. ψo l ψo l. ψo
26,1 0,19 4,959 18,1 0,18 3,258
2,9 -0,32 -0,928 0,9 0,15 0,135
39,4 0,19 7,486 2,5 0,20 0,500
10,2 0,26 2,652 3,0 0,15 0,450
22,8 0,04 0,912 1,5 0,12 0,180
24,5 0,17 4,165 151,9 0,156 23,769
1 1
ro = =
1 + 2,823 x0,156 x1,199 1,528
ro = 0,654
36
− rezistenţele termice corectate (Ro’ = ro x Ro).
Valorile rezistenţei termice medii a clădirii se determină pentru fiecare lună în parte,
în funcţie de valorile din tabel şi de poziţia punctului de despărţire a liniilor de flux termic
(către exterior şi către pânza de apă freatică) de pe conturul plăcii pe sol.
TABELUL 4.3
Rezistenţe Rezistenţe
Coeficienţi
Arii termice termice
de
Elementul de construcţie A (S) unidirecţionale corectate
reducere ro
Ro R’o = ro x Ro
m2 2
m K/W - m2K/W
Pereţi exteriori 28 cm 126,70 2,823 0,654 1,846
Pereţi exteriori supraterani 5,51 2,908 1,000 2,908
subsol *)
subterani 10,28
Ferestre 11,68 0,710 1,000 0,710
Tâmplărie Uşă intrare
1,98 0,561 1,000 0,561
exterioară principală
Uşă intrare
1,80 0,561 1,000 0,561
secundară
peste etaj 35,50 3,578 0,692 2,476
peste parter (la
Planşee 0,68 2,550 0,681 1,736
copertină)
peste subsolul
21,88 2,681 0,655 1,756
neîncălzit
Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392
*)
Placa inferioară a subsolului 10,15
la parter 1,44 0,603 1,000 0,603
Uşi interioare
la subsol 1,80 0,603 1,000 0,603
14 cm grosime 13,09 1,928 1,000 1,928
Pereţi interiori
28 cm grosime 6,12 2,854 1,000 2,854
TOTAL 252,78
*) Se calculează în conformitate cu [2]
Se au în vedere următoarele:
− Clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”;
− Clădirea poate fi considerată “adăpostită”;
− Tâmplăria exterioară este prevăzută cu garnituri de etanşare, deci clasa de
permeabilitate “medie”.
37
În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă: na = 0,5 h-1
NOTA: Economia de energie datorată modernizării tâmplăriei exterioare este consecinţa reducerii
-1
numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,7 h considerată la expertizarea
-1 -1
energetică a clădirii, la valoarea na = 0,5 h . Pentru valoarea na = 0,7 h caracteristică
stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a coeficientului de
infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:
na ⋅ V ⋅ 0,334 W ⋅ (s / m)4 3
i= [ ]
1,12 ⋅ LR ⋅ w 4 3 m ⋅K
în care
w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,
LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii
vântului, conform [11],
V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.
Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 60,0 m şi V = 208,1 m³ rezultă i = 0,1835 care
se compară cu valoarea io = 0,078 caracteristică ferestrelor duble din lemn în stare nouă
-1
(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,7 h reprezintă o valoare maximală
pentru determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi
care, ţinând seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer
proaspăt datorată deschiderii ferestrelor.
− Tencuieli de culoare ocru αabs = 0,42 – conform Tabel 3.3 din [2].
− Învelitoarea din tablă zincată: αabs = 0,78 – conform Tabel 3.3 din [2]. Pentru
învelitoarea din tablă zincată puţin murdară s-a considerat media valorilor αabs = 0,64
(tablă nouă) şi αabs = 0,92 (tablă zincată foarte murdară)
− Tâmplărie dublă cu un geam simplu şi un geam termoizolant dublu cu o suprafaţă
tratată (ατ! )n =0,20
38
4.4.9. Variantă cu polistiren expandat de grosime redusă
Rezultă:
− pereţi exteriori Ro = 2,823 – 1,136 = 1,687 m2K/W
− idem, la subsolul încălzit Ro = 2,908 – 1,136 = 1,772 m2K/W
− ferestre (conform [4] fig F2) Ro = 0,550 m2K/W
− uşi la intrări Ro = 0,561 m2K/W
− planşeu peste etaj Ro = 3,578 – 1,591 = 1,987 m2K/W
− planşeu peste parter Ro = 2,550 m2K/W
− planşeu peste subsolul neîncălzit:
20,75
Ro = = 1,614 m2K/W
5,13 15,62
+
(2,945-1,136 ) (2,695-1,136)
39
13,09
Ro = = 1,306 m2K/W
8,99 3,15 0,95
+ +
(2,684-1,136) (2,788-1,136 ) 0,411
TABELUL A4
ψo
l
Nodul pereţi planşee Observaţii
m W/(mK)
Colţuri ieşinde 26,1 0,21 -
Conform unor
verticale intrânde 2,9 -0,20 - calcule automate
Contur lateral şi jos 39,4 0,15 - ale câmpurilor de
tâmplărie temperaturi
sus (la buiandrug) 10,2 0,19 -
exterioară
Asimilat cu
Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39
valoarea din [5]
peste parter 22,8 0,05 - Conform unor
peste etaj 24,5 0,15 0,20 calcule automate
Centuri 18,1 0,17 0,12 ale câmpurilor de
peste neîncălzit
temperaturi
subsol
încălzit 0,9 0,15 -
Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05
Conform Tabel
Contur lateral şi jos 3,0 0,15 -
A1
fereastră 1,5 0,12 -
sus (la tavan)
subsol încălzit
TOTAL 153,7 - - -
p = 0,018 (chepeng)
U = 0,667 W/(m2K)
Ro = 1,987 m2K/W
ψo = 0,20 W/(mK)
40
l
= 0,690 m/m2
S
Rezultă:
1
ro = = 0,781
0,982 + 0,667 x1,987 x0,018 + 1,987 x0,690 x0,20
ro = 0,681
0,05
R = 0,550 - = 0,489m2 K/W
0,824
1 2
U= = 2,045 W/(m K)
0,489
S’ = 1,13 m2
p = 0,052
Ro = 1,614 m2K/W
Σl
= 0,910 m/m2
S
1
ro = = 0,751
0,948 + 1,614 x0,052x2,045 + 1,614 x0,910 x0,144
Ro = 1,687 m2K/W
S = 126,70 m2
Σl 151,9
= = 1,199 m/m2
S 126,70
l ψo l. ψo l ψo l. ψo
26,1 0,21 5,481 18,1 0,17 3,077
2,9 -0,20 -0,580 0,9 0,15 0,135
39,4 0,15 5,910 2,5 0,20 0,500
10,2 0,19 1,938 3,0 0,15 0,450
22,8 0,05 1,140 1,5 0,12 0,180
24,5 0,15 3,675 151,9 0,144 21,906
21,906
ψo = = 0,144 W/(m.K)
151,9
1 1
ro = = = 0,774
1 + 1,687 x0,144 x1,199 1,291
42
TABELUL 4.6
Rezistenţe Rezistenţe
Coeficienţi
Arii termice termice
de
Elementul de construcţie A (S) unidirecţionale corectate
reducere ro
Ro R’o = ro x Ro
m2 2
m K/W - m2K/W
Pereţi exteriori 126,70 1,687 0,774 1,306
Pereţi exteriori supraterani 5,51 1,772 0,781 1,552
subsol încălzit subterani *) *)
10,28 -
Ferestre 11,68 0,550 1,000 0,550
Tâmplărie Uşă intrare
1,98 0,561 1,000 0,561
exterioară principală
Uşă intrare
1,80 0,561 1,000 0,561
secundară
peste etaj 35,50 1,987 0,781 1,552
Planşee peste parter 0,68 2,550 0,681 1,736
peste subsol
21,88 1,614 0,751 1,212
neîncălzit
Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392
Placa inferioară a subsolului *) *)
10,15 -
încălzit
la parter 1,44 0,603 1,000 0,603
Uşi interioare la subsol
1,80 0,603 1,000 0,603
încălzit
14 cm grosime 13,09 1,306 1,000 1,306
Pereţi interiori
28 cm grosime 6,12 1,718 1,000 1,718
TOTAL 252,78
*) Se calculează în conformitate cu [2]
43
1 1 0,10 0,01 0,14 0,025
R= + + + + + = 3,334 m2K/W
8 12 1,74 0,896 0,048 0,179
2,5 4
14 3
10 2
1 1
Φ
19% 81%
b a
63 x 63
zona “a” p= ⋅ 100 = 81% (câmp curent)
70 x70
zona “b” p = 19%
Ra = 3,334 m2K/W
0,07 0,07
Rb = 3,334 - + = 2,288 m2K/W
0,048 0,17
100
Rmax = = 3,068 m2K/W
19 81
+
2,288 3,334
2,389 + 3,068
Ro = = 2,728 m2K/W
2
44
2) Planşeu peste subsol
Φ
10 1
10 2
10 3
1 4
12,1% 87,9%
b a
Alcătuire (i → e):
- pardoseală - 10 cm;
- planşeu b.a. - 10 cm;
- plăci de vată minerală G 100 - 2 x 5 cm (între grinzişoare 5 x 5 cm la distanţe de 80
cm, dispuse ortogonal, în planuri suprapuse)
- placă RIGIPS (ρ = 1000 kg/m3) - 1 cm
Pentru plăcile de ipsos s-a considerat λ = 0,37 (Anexa A din C 107/3 - poz.27)
75 x75
zona “a“ ⋅ 100 = 87,9%
80 x80
zona “b” 12,1%
0,10 0,01
Ra = 0,672 + + = 2,782 m2K/W - pard. calde
0,048 0,37
0,10 0,01
Ra = 0,422 + + = 2,532 m2K/W - pard. reci
0,048 0,37
0,05 0,05
Rb = 2,782 - + = 2,034 m2K/W - pard. calde
0,048 0,17
45
0,05 0,05
Rb = 2,532 - + = 1,784 m2K/W - pard. reci
0,048 0,17
100
Rmax = = 2,664 m2K/W - pard. calde
87,9 12,1
+
2,782 2,034
100
Rmax = = 2,410 m2K/W - pard. reci
87,9 12,1
+
2,532 1,784
0,10 0,01
Rmin = 0,672 + + = 2,286 m2K/W - pard. calde
0,063 0,37
0,10 0,01
Rmin = 0,422 + + = 2,036 m2K/W - pard. reci
0,063 0,37
2,664 + 2,286
R= = 2,475 m2K/W - pard. calde
2
2,410 + 2,036
R= = 2,223 m2K/W - pard. reci
2
20,75 2
Ro = = 2,280 m K/W
5,13 15,62
+
2,475 2,223
3) Pereţi interiori
Se aplică aceeaşi soluţie ca la planşeul peste subsol.
Alcătuire:
- zidărie din cărămizi pline, tencuită pe ambele feţe:
- 28 cm grosime R = 0,581 m2K/W
- 14 cm grosime R = 0,411 m2K/W
0,10 0,01
Ra = 0,581 + + = 2,691 m2K/W - 28 cm
0,048 0,37
46
Ra = 0,411 + 2,110 = 2,521 m2K/W - 14 cm
0,05 0,05
Rb = 2,691 - + = 1,943 m2K/W - 28 cm
0,048 0,17
100 2
Rmax = = 2,572 m K/W - 28 cm
87,9 12,1
+
2,691 1,943
100
Rmax = = 2,389 m2K/W - 14 cm
87,9 12,1
+
2,521 1,773
2,572 + 2,195
Ro = = 2,383 m2K/W - 28 cm
2
2,398 + 2,025
Ro = = 2,211 m2K/W - 14 cm
2
13,09
Ro = = 1,678 m2K/W
0,95 12,14
+
0,411 2,211
47
4) Rezistenţe termice corectate
Se consideră aproximativ aceiaşi coeficienţi de reducere “r”.
Rezultă:
• planşeul peste etaj
48
P3-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit şi capitonare uşi exterioare
şi către subsol),
P4-P - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm polistiren expandat,
P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 5 cm polistiren expandat,
P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,
P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,
montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de
consum)
P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E
P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr
P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr
P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P
Determinarea consumurilor de căldură pentru fiecare pachet de soluţii de
modernizare se efectuează în conformitate cu [2], [3], ţinând seama de rezultatele
prezentate în [5] şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.
Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe
următoarele ipoteze şi valori:
• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la
dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare
(ac = 1);
• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la
data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de
13.05.2002;
• Costurile utilităţilor la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:
- Gaz natural: 4.908 lei/Nm³ (0,162 Euro/Nm³)
(0,0164 Euro/kWh)
- Energie electrică 2.075 lei/kWh (0,0684 Euro/kWh)
• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:
49
- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,
- vată minerală tip G100: 72,4 Euro/m³
în care
S IZ = 174,6 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,
măsurată la exteriorul acestora,
VIZ = 18,60 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;
50
Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 4.5.1.
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 17,2 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0193 Euro/kWh
în care
S IZ = 35,5 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
VIZ = 5,58 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;
51
4.5.4. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 7 cm polistiren
expandat (P2-Pr)
în care
S IZ = 35,5 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
CT = 2,68 ⋅ LR [Euro]
în care
LR = 115 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul
ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 8,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0199 Euro/kWh
CT = 49,06 ⋅ STE
53
în care
S TE = 18,70 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,
CT = 38,07 ⋅ STE
în care
S TE = 18,70 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,
54
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.780 kWh/an,
respectiv 3,0% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.281,5 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie
adiacente subsolului neîncălzit este următoarea:
în care
S IZ = 50,0 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
55
• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:
- pentru încălzire: 39.284 kWh/an,
- pentru a.c.m.: 17.581 kWh/an;
• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 1.639 kWh/an,
respectiv 2,8% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;
• Costul investiţiei: 1.780,3 Euro
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie
dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit este următoarea:
56
!"Achiziţionare şi montare debitmetru acm, cu accesorii - 30,79 Euro
!"Achiziţionare şi montare armături cu consum redus de apă la punctele de
consum - 82,65 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 3,8 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0043 Euro/kWh
57
4.5.15. Pachetele de soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr (P8)
58
4.6. Raportul de audit energetic
59
P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 5 cm polistiren expandat,
P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit
de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,
P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,
montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de
consum)
P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E
P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr
P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr
P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P
Indicatorii de analiză tehnico-economice a fiecărui pachet de soluţii de modernizare
energetică se prezintă în tabelul 4.6.
Tabel 4.6
Durata de
Pachet / Economie Durata Costul Reducerea
Nr. recuperare Costul
Soluţii de de energiei facturii
crt a investiţiei
modernizar energie, E viaţă, economisite, energetice
. investiţiei, , [Euro]
e [kWh/an] NS e [Euro/kWh] [%]
NR
1 P1-P 20.056 20 16,2 0,0177 7.096 34,3
2 P1-Pr 16.727 20 17,2 0,0193 6.441 28,6
3 P2-P 3.515 30 11,8 0,0077 829 6,0
4 P2-Pr 2.830 30 11,1 0,0073 624 4,8
5 P2-VM 3.168 30 13,4 0,0093 882 5,4
6 P3-E 1.939 8 8,5 0,0199 308 3,3
7 P3-M 3.498 15 12,8 0,0175 918 6,0
8 P3-Mr 2.939 15 12,0 0,0161 712 5,0
9 P4-P 1.780 25 26,4 0,0288 1.282 3,0
10 P4-Pr 1.456 25 27,2 0,0301 1.098 2,5
11 P4-VM 1.639 25 33,8 0,0435 1.780 2,8
12 P5-I 19.990 8 3,8 0,0043 1.293 34,2
13 P6 21.437 8 4,3 0,0050 1.601 36,6
14 P7 23.530 15 5,4 0,0063 2.225 40,2
15 P8 24.328 15 6,0 0,0072 2.629 41,4
16 P9 39.153 15 12,3 0,0164 9.725 67,1
60
4.6.3. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare
energetică a clădirii
61
5. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI
CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE (BLOC)
5.1. Introducere
Blocul de locuinţe care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei
termice şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi
instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind
detaliate în ghidul [4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de
către auditorul energetic în urma activităţii susmenţionate.
În studiul de caz sunt analizate câteva soluţii de intervenţie posibile în scopul
modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de
consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.
Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28
Destinaţia principală a clădirii: locuinţe
Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E
Anul construcţiei: 1974
Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)
Număr de apartamente: 44
Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat
Rezistenta
Element de Suprafaţa termica
Orientare
constructie [m²] corectata
[m²K/W]
PE1 N 579,33 0,703
PE2 S 562,57 0,703
PE3 E 330,22 0,703
PE4 V 331,90 0,703
PE5 N 12,23 0,471
PE6 S 37,02 0,471
PE7 E 13,45 0,471
PE8 V 13,45 0,471
PE9 V 3,99 0,815
PE10 - 5,08 1,373
TE ap O 241,92 0,886
TE c O 29,57 0,736
Pl Pb - 21,31 0,521
Pl Sb - 5,78 0,366
Ul Sb - 1,89 0,340
PL Pb - 14,00 1,056
PL Sb - 228,05 0,345
CS - 919,16 0,394
FE1 S 119,76 0,390
FE2 N 124,96 0,390
FE3 V 149,68 0,390
FE4 E 151,36 0,390
FE5 N 1,20 0,170
FE6 S 3,00 0,170
Suprafata exterioara: 3.900,88 m²
63
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1
64
80 220.000
tT Qnec
75 200.000
[°C] [W]
70 180.000
65 160.000
60 140.000
55 120.000
50 100.000
45 80.000
40 60.000
tTUR [°C]
35 40.000
Qnec.Loc [W]
30 20.000
-15 -10 -5 0 5 10
te [°C]
65
5.2.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum
66
Pentru îmbunătăţirea protecţiei termice, în jurul ferestrelor termoizolaţia se întoarce
pe cantul peretelui cu o grosime de 5 cm, protejata cu 1 cm tencuiala.
Deoarece actuala tencuială a faţadei ar fi greu de curăţat, se propune ca aceasta
să fie menţinută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul
ferestrelor, unde spaţiul este insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare
înainte de montarea termoizolaţiei.
Montarea termoizolaţiei suplimentare se va face pe toată suprafaţa faţadei,
exceptând zona logiilor unde nu se propune nici o îmbunătăţire la nivelul pereţilor exteriori
(pl. B1).
La partea inferioară, în scopul îmbunătăţirii comportării termotehnice a îmbinării
perete-pardoseală a încăperilor de la parter, termoizolaţia exterioară este continuată până
la cota -0,75; pe înălţimea soclului de la cota – 0,16 m până la cota – 0,75, se propune
placarea cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 7,5 cm grosime protejat cu un
strat de 4,5 cm grosime din mortar armat cu plasă STNB care reazemă pe peretele din
zidărie de ½ cărămidă care protejează hidroizolaţia existentă; hidroizolaţia existentă se
continuă până la cota – 0,16 m (sub consola plăcii de peste subsol).
La partea superioară a clădirii este necesară asigurarea continuităţii termoizolaţiei
şi de aceea termoizolaţia pereţilor exteriori trebuie ridicată pe toată înălţimea aticului
terasei, eliminându-se astfel puntea termică puternică, existentă în prezent în această
zonă (det. V1a).
La pereţii exteriori de la etajul XI (cu camera troliilor, spălătorie şi uscătorii), realizaţi
din zidărie de cărămidă plină de 25 cm grosime, în mod similar cu restul pereţilor exteriori,
se aplică la exterior o termoizolaţie suplimentară de 10 cm grosime, protejată cu tencuială
subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă, care se racordează cu termoizolaţia terasei
atât la partea inferioară cât şi la partea superioară (det. V8).
67
La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă, soluţia de reabilitare şi modernizare
termotehnică se alege – printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante şi
hidroizolante existente, care trebuie obligatoriu verificate “in situ”.
Se are în vedere faptul că la clădirea analizată a fost de curând refăcută
hidroizolaţia.
Pentru modernizarea energetică a clădirii se propune realizarea unei terase
“ranversate”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor
hidroizolante (det. V1a, V2a, V3a), cu excepţia stratului de protecţie a hidroizolaţiei.
Soluţia presupune:
− îndepărtarea plăcilor de beton si a mortarului suport al acestora până la
hidroizolaţia existentă, refăcută de curând, care se păstrează;
− verificarea că toate straturile amplasate sub hidroizolaţie sunt în stare uscată;
− suplimentarea hidroizolatiei existente cu un strat din ţesătură din fibre de sticlă
bitumată, între 2 straturi de bitum;
− montarea polistirenului extrudat (obligatoriu având în vedere că în soluţia de terasă
ranversată stratul termoizolant este supus acţiunii umidităţii) în grosime totală de
10 cm, într-unul sau două straturi suprapuse cu rosturile verticale decalate (plăci
cu conturul drept montate joantiv sau plăci prevăzute cu falţuri);
− montarea unui strat de separaţie geotextil (cu greutatea de 140 g/m2), permeabil
la difuzia vaporilor de apă, fără a reţine apa care are şi rolul de a solidariza între
ele plăcile;
− montarea unui strat de protecţie mecanică şi faţă de radiaţiile ultraviolete care
îndeplineşte şi funcţia de lestare, realizat peste et.XI dintr-un strat de pietriş ciuruit
şi spălat cu granulaţia de 7….16 mm, de cca 5 cm grosime, iar peste et. X din
dalele de beton recuperate având 2 cm grosime, montate pe un pat de nisip mare
cu granulaţie de 3…7 mm, de 3 cm grosime.
În zona scurgerilor detaliul se realizează păstrând grosimea termoizolaţiei.
68
- nu mai este necesară prevederea unui nou strat hidroizolant, ci numai eventuala
suplimentare a hidroizolaţiei existente;
- se realizează o bună protecţie mecanică şi la acţiunea calorică a razelor solare, a
stratului hidroizolant;
- hidroizolaţia este protejată de variaţia termică şi de acţiunea radiaţiilor ultraviolete,
durata de viaţă fiind astfel mărită;
- se obţine o bună comportare la difuzia vaporilor de apă.
69
5.3.3. Soluţii pentru planşeul peste subsolul neîncălzit
La planşeul de peste subsol s-a optat pentru soluţia de aplicare a unei termoizolaţii
suplimentare la tavanul subsolului (det. V1d, V2d). Aceasta în dorinţa de a evita soluţia de
aplicare a termoizolatiei sub pardosela de la parter, soluţie care deşi are avantajul
reducerii ariei de punţi termice, prezintă şi numeroase dezavantaje: ar fi necesitat
intervenţia în interiorul apartamentelor, demontarea actualelor pardoseli ale tuturor
apartamentelor de la parter, ar fi apărut dificultăţi de realizare a pantelor necesare la
pardoselile băilor, ar fi condus la apariţia unor praguri între apartamente şi casa scării şi la
necesitatea scurtării uşilor de lemn etc.
După ce se face repararea şi curăţarea suprafeţei suport, soluţia propusă constă în
montarea la tavanul subsolului a unui strat din plăci de polistiren expandat în grosime de
10 cm, protejat cu un strat de tencuială subţire (5…7 mm) din mortar cu liant organic
(răşini) armat cu o ţesătură din fibre de sticlă. Spre deosebire de pereţii exteriori în acest
caz nu se prevede strat de finisaj.
Pentru îmbunătăţirea comportării încăperilor de la parter, termoizolaţia de pe
tavanul subsolului se prelungeşte pe verticală, pe conturul clădirii, pe faţa interioară a
pereţilor exteriori pe o înălţime de cca 50 cm, dar şi pe pereţii interiori din beton armat, pe
o înălţime de 30 cm.
Termoizolaţia de pe tavanul subsolului se prevede pe toată suprafaţa acestuia, cu
excepţia plăcii de sub camera pubelelor.
Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta de
termoizolare cu polistiren expandat de 5 cm grosime.
70
S-a propus, de asemenea, şi majorarea rezistenţei termice prin înlocuirea uneia din
foile de geam simplu existent cu o foaie de geam termoizolant cu grosimea 4+9+4 mm
(pl.B6).
La tâmplăria metalică de la intrare şi de la etajul XI se prevede înlocuirea geamului
simplu cu geam termoizolant.
Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta cu
geamuri termoizolante 4+9+4 mm fără strat reflectant şi fără argon în locul geamurilor cu
strat reflectant şi cu argon.
71
Nu s-au prevăzut măsuri de termoizolare suplimentara a pereţilor dintre casa scării
şi apartamente. În schimb s-au luat măsuri de termoizolare suplimentară a casei scării la
partea superioară : la pereţii etajului XI, la terasa peste acest etaj şi la tâmplăria metalică
a etajului XI.
Ca măsuri suplimentare se mai pot considera următoarele :
− termoizolarea tuturor pereţilor interiori adiacenţi de pe conturul holului de intrare
în clădire, precum şi a tavanului acestuia în prezent netermoizolat;
− prevederea unor garnituri de etanşare pe conturul foilor de uşilor de intrare în
apartamente.
72
!"Montarea unui contor de căldură la nivelul racordului general al instalaţiei de apă
caldă de consum la reţeaua de termoficare
!"Montarea de armături cu consum redus de apă la nivelul punctelor de consum
din apartamente,
!"Montarea de debitmetre la nivelul punctelor de consum de apă caldă din
apartamente.
73
1 2 3 4 5
λ = 0,044
W/(mK)
λ = 1,740
W/(mK)
a 73,1%
λ = 0,930
λ1 W/(mK)
λ = 0,294
W/(mK)
λ = 0,357
b 16,8% W/(mK)
c 2,1% λ = 0,800
d 8,0% W/(mK)
10 3 15 30 2
74
1 1 0,10 0,05 0,15 0,30
Rmin = + + + + + = 3,095 m2K/W
8 24 0,044 0,930 0,373 1,508
3,215 + 3,095
Rmed = = 3,155 m2K/W
2
1 2 3 4 5
λ = 0,044
W/(mK)
a 95,9% λ = 1,740
W/(mK)
λ1
λ = 0,930
W/(mK)
λ = 0,294
W/(mK)
b 4,1%
10 3 15 20 2
1 0,959 0,041
= + = 0,323 W/(m2K)
R max 3,119 2,695
75
λ4 = 0,959 x 0,294 + 0,041 x 1,740 = 0,353 W/(mK)
3,096 + 3,034
Rmed = = 3,065 m2K/W
2
c) Pereţi 25 cm
A = 261,42 m2
0,10
R = 0,921 + = 3,194 m2K/W
0,044
1415,88
R0 = = 3,121 m2K/W
524,12 630,34 261,42
+ +
3,155 3,065 3,194
din care:
punţi termice străpunse:
1 1 0,25
R= + + = 0,310 m2K/W cu A = 2,775 x 0,12 x 39 = 12,99 m2
8 24 1,740
câmp curent:
76
236,91
Rm = = 0,721 m2K/W
223,92 12,99
+
0,781 0,310
b) Pereţi 22,5 cm
R = 0,986 m2K/W
c) Pereţi 35 cm
din care:
punţi termice străpunse:
1 1 0,40
R= + + = 0,397 m2K/W cu A = 1,40 x 0,12 x 39 = 6,55 m2
8 24 1,740
câmp curent:
36,05
Rm = = 0,702 m2K/W
29,50 6,55
+
0,846 0,397
din care:
punţi termice străpunse:
1 1 0,50
R= + + = 0,454 m2K/W cu A = 0,50 x 0,12 x 39 = 2,34 m2
8 24 1,740
câmp curent:
0,10
R = 0,846 + = 3,119 m2K/W cu A = 58,81 - 2,34 = 56,47 m2
0,044
77
58,81
Rm = = 2,528 m2K/W
56,47 2,34
+
3,119 0,454
388,13
R0 = = 0,843 m2K/W
236,91 56,36 36,05 58,81
+ + +
0,721 0,986 0,702 2,528
A = 3,99 m2
A = 42,17 m2
0,10
R = 0,520 + = 2,793 m2K/W
0,044
A = 5,64 m2
78
0,10
R = 0,479 + = 2,752 m2K/W
0,044
A = 1,30 m2
0,10
R = 0,358 + = 2,631 m2K/W
0,044
A = 27,05 m2
0,075 0,05
R = 0,417 + + = 2,176 m2K/W
0,044 0,93
ΣA = 76,16 m2
76,16
R0 = = 2,532 m2K/W
42,17 5,64 1,30 27,05
+ + +
2,793 2,752 2,631 2,176
A = 6,05 m2
R = 0,551 m2K/W
A = 15,26 m2
79
Total pereţi interiori spre camera pubelelor (4)
ΣA = 21,31 m2
21,31
R0 = = 1,313 m2K/W
6,05 15,26
+
0,551 2,885
A = 5,78 m2
0,10
R = 0,366 + = 2,639 m2K/W
0,044
1
R0 = = 0,394 m2K/W
2,54
A = 4,20 m2
80
8) TÂMPLĂRIE INTERIOARĂ DIN LEMN, SPRE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT
Foaia de uşă existentă se capitonează cu vată minerală G 100 grosime de 3 cm,
protejată cu o folie din mase plastice - pe 65 % din suprafaţă.
0,03
Rp = 0,340 + = 0,965 m2K/W
0,048
0,35 0,65
UF = + = 1,703 W/(m2K)
0,340 0,965
1
R0 = = 0,587 m2K/W
1,703
A = 1,89 m2
A = 241,92 m2
81
10) PLANŞEU DE TERASĂ, PESTE ET.XI
Peste stratul hidroizolant existent se dispune acelaşi strat termoizolant ca la 10),
dar protejat cu pietriş în grosime de 5 cm; se neglijează stratul geotextil.
A = 29,57 m2
a) Cu pardoseală caldă
A = 142,07 m2
0,10
R = 0,365 + = 2,638 m2K/W
0,044
b) Cu pardoseală rece
A = 85,98 m2
0,10
R = 0,359 + = 2,632 m2K/W
0,044
A = 228,05 m2
228,05
R= = 2,635 m2K/W
142,07 85,98
+
2,638 2,632
82
A = 5,08 m2
0,035 0,14
R = 1,373 - ( + 0,230) + + 0,225 = 3,789 m2K/W
0,046 0,044
A = 12,04 m2
R = 0,416 m2K/W
A = 1,96 m2
A = 14,00 m2
14,00
R= = 1,781 m2K/W
12,04 1,96
+
3,825 0,416
A = 919,16 m2
R = 0,394 m2K/W
83
5.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic
Această arie reprezintă 94,8 % din aria totală opacă a anvelopei, exclusiv pereţi
casa scării (2430 m2).
Coeficienţii ψo s-au determinat pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de
temperaturi, conf. [6] Anexa J.
Au rezultat coeficienţii din Tabelul 51.
TABELUL 5.1
ψo
Detaliul Poziţia pereţi planşee
W/(mK) W/(mK)
01 Colţ cu bulb adiacent ferestrei 0,284 -
Secţiuni a
02 Spalet între 2 ferestre 0,165 -
orizontale
03 b Colţ fără bulb între ferestre 0,183 -
b planşeu etaj curent 0,774 -
Perete exterior
V1 c parapet ferestre 0,239 -
nestructural
d planşeu peste subsol 0,109 0,540
Secţiuni
a Perete exterior planşeu de terasă 0,142 0,124
verticale V2
b structural planşeu etaj curent 0,014 -
b Perete lateral la planşeu etaj curent 0,500 -
V3
d logie planşeu peste subsol - 0,290
A = S = 1415,88 m2
Ro = 3,121 m2K/W
84
În tabelul 5.2 se calculează valorile Σl şi Σ (ψo . l).
TABELUL 5.2
ψo l ψol
Detaliul Observaţii
W/(mK) m W/K
Colţuri * 0,284-
01 colţuri clădire 0,119* 120,36 14,323
verticale 0,165
03b ieşinde 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183
adiacente logiilor
05 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119
V2a Colţuri la terasă 0,142 60,10 8,534
V1d orizontale la soclu 0,109 56,58 6,167
02a la şpaleţi 0,165 340,60 56,199
V1b la glaful superior 0,774 279,20 216,101
Contur
V1c la parapeţi 0,239 279,20 66,729
ferestre
* conf. [3]
03a la ferestre baie 0,190* 123,20 23,408
Tabel A3.1
V2b Planşee etaj curent 0,014 345,00 4,830
Total - 1844,96 414,586
ψo =
∑ (ψ oili ) = 414,586 = 0,225 W/(mK)
∑l 1844,96
1
ro = = 0,522
1 + 3,121x0225 x1,303
A = S = 388,13 m2
Ro = 0,843 m2K/W
TABELUL 5.3
Detaliul ψo l ψol Observaţii
85
W/(mK) m W/K
03b Colţuri 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183
verticale adiacente logiilor
05 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119
ieşinde
V3b Planşeu etaj curent 0,500 19,50 9,750
- Contur lateral şi jos 0,060* 358,80 21,528 *Conform [6]
- tâmplărie sus 0,600* 93,60 56,160 Tabel A2.15
Total - 712,62 105,733
105,733
ψo = = 0,148 W/(mK)
712,62
S' 19,54
p= = = 0,05
S 388,13
1
ro = = 0,839
0,95 + 0,310 x 0,05 x 0,843 + 0,843 x 0,148 x 1,836
A = S = 241,92 m2
Ro = 3,924 m2K/W
86
ψo = 0,35 W/(mK) pentru l = 4 x 2,775 = 11,10 m
13,24
ψo = = 0,168 W/(mK)
78,80
l 78,80
= = 0,326 m/m2
S 241,92
S’ = 2,48 m2
S' 2,48
p= = = 0,01
S 241,92
U = 2,25 W/(m2K)
1
ro =
l
(1 − p) + R o xUxp + R o xψ o
S
1
ro = = 0,773
0,99 + 3,924 x 2,25 x0,01 + 3,924 x0168 x0,326
87
4) PLANŞEU DE TERASĂ PESTE ET. XI
Conform calculului unidirecţional a rezultat:
A = S = 29,57 m2
Ro = 3,906 m2K/W
Coeficientul liniar de transfer termic se ia din [3] Tabelul A3.1 - detaliul 4 (asimilat)
ψo = 0,13 W/(mK)
l = 22,40 m
l 22,40
= = 0,758 m/m2
S 29,57
1
ro =
l
1 + R o ⋅ ψ o ⋅
S
1
ro = = 0,722
1 + 3,906 x0,13 x0,758
A = S = 228,05m2
Ro = 2,635 m2K/W
88
ψo = 0,13 W/(mK) - conf.[5]
l = 2,775 x 3 = 8,33 m
- pereţi interiori
Σ (ψo.l) = 56,58 x 0,540 + 8,33 x 0,13 + 5,70 x 0,20 + 59,70 x 0,290 = 50,089 W/K
50,089
ψo = = 0,384 W/(mK)
130,31
Σl 130,31
= = 0,572 m/m2
S 228,05
1
ro = = 0,633
1 + 2,635 x0,384 x0,572
În Tabelul 5.4 se prezintă centralizat, valorile Ro, ro şi R’o pentru toate elementele
de construcţie.
89
TABELUL 5.4
Rezisten- Coefi- Rezistenţ
Elementul de
construcţie
ţe termice cienţi de e termice
Orientare
în câmp reducere corectate
Descriere Suprafaţa S
R’o ro R’o= ro.Ro
1 2 3 4 5 6 7
PE1 N 458,09
PE2 Pereţi exteriori S 446,89 3,121 0,522 1,629
PE3 curenţi E 254,22
PE4 V 256,68
PE5 N 121,24
PE6 Pereţi exteriori la S 115,67
0,843 0,839 0,707
PE7 logii E 76,00
PE8 V 75,22
PE9 N 12,22
PE10 Pereţi exteriori la S 37,02
2,532 1,0 2,532
PE11 et. IX E 13,45
PE12 V 13,45
Pereţi exteriori la
PEIn V 3,99 2,909 1,0 2,909
intrare parter
Planşeu sub et. I,
PLIn - 5,08 3,789 1,0 3,789
la intrare parter
peste
TEap apart. O 241,92 3,924 0,773 3,033
et.X
Terasă peste
spaţii
TEc O 29,57 3,906 0,722 2,820
comune
et.XI
către
PIPb Pereţi pubele - 21,31 1,313 1,0 1,313
interior
i către
PISb - 5,77 2,639 1,0 2,639
subsol
Uşa interioară
UISb - 1,89 0,587 1,0 0,587
către subsol
către
PLPb - 14,0 1,781 1,0 1,781
Planşe pubele
u către
PLSb - 228,05 2,635 0,633 1,668
subsol
Pereţi şi planşee
CS către casa scării şi - 919,16 0,394 1,0 0,394
hol intrare
90
TABELUL 5.4 - continuare
1 2 3 4 5 6 7
FE1 Tâmplărie N 79,20
FE2 exterioară din S 76,08
0,650 1,0 0,650
FE3 lemn, cuplată, la E 114,40
FE4 pereţi curenţi V 114,40
FE5 Tâmplărie N 45,76
FE6 exterioară din S 43,68
0,650 1,0 0,650
FE7 lemn, cuplată, la E 36,96
FE8 pereţi logii V 35,28
FE9 Tâmplărie N 1,20
metalică, la spaţii 0,394 1,0 0,394
FE10 S 3,00
comune
TOTAL - 3900,88
91
NOTA: Economia de energie datorată etanşării rosturilor tâmplăriei exterioare este consecinţa
-1
reducerii numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,9 h considerată la
-1 -1
expertizarea energetică a clădirii, la valoarea na = 0,6 h . Pentru valoarea na = 0,9 h
caracteristică stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a
coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:
na ⋅ V ⋅ 0,334 W ⋅ (s / m)4 3
i= [ ]
1,12 ⋅ LR ⋅ w 4 3 m ⋅K
în care
w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,
LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii
vântului, conform [11],
V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.
Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 1520,6 m şi V = 6783 m³ rezultă i = 0,303
care se compară cu valoarea io = 0,1389 caracteristică ferestrelor cuplate din lemn în stare nouă
-1
(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,9 h reprezintă o valoare maximală pentru
determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi care, ţinând
seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer proaspăt datorată
deschiderii ferestrelor.
92
Rezultă următoarele diferenţe în minus la valorile rezistenţelor termice
unidirecţionale R:
Polistiren expandat
d 0,05
− 5 cm în loc de 10 cm = = 1,136 m2K/W
λ 0,044
d 0,025
− 5 cm în loc de 7,5 cm = = 0,568 m2K/W
λ 0,044
Polistiren extrudat
d 0,05
– 5 cm în loc de 10 cm = = 1,470 m2K/W
λ 0,034
Rezultă:
− pereţi exteriori curenţi
− pereţi exteriori la et XI
76,16
Ro = = 1,633 m 2 K/W
42,17 5,64 1,30 27,05
+ + +
1,657 1,616 1,495 1,608
Ro = 0,550 m2K/W
1
Ro = = 0,305 m2K/W
3,28
93
− planşeu de terasă, peste et. X
94
Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare sunt aceiaşi ca ţn soluţia de îmbunătăţire
de bază, dar factorul mediu optic este (ατ! )n = 0,26 conform Tabel 3.5 din [2].
Orientare
în câmp reducere corectate
Descriere Suprafaţa S
R’o
ro R’o= ro.Ro
1 2 3 4 5 6 7
PE1 N 458,09
Pereţi exteriori
PE2 S 446,89 1,985 0,667 1,324
curenţi
PE3 E 254,22
PE4 V 256,68
PE5 N 121,24
PE6 Pereţi exteriori la S 115,67
0,843 0,839 0,707
PE7 logii E 76,00
PE8 V 75,22
PE9 N 12,22
PE10 Pereţi exteriori la S 37,02
1,633 1,0 1,633
PE11 et. IX E 13,45
PE12 V 13,45
Pereţi exteriori la
PEIn V 3,99 1,773 1,0 1,773
intrare parter
Planşeu sub et. I,
PLIn - 5,08 3,789 1,0 3,789
la intrare parter
peste
TEap Terasă apart. O 241,92 2,454 0,852 2,091
et.X
peste
spaţii
TEc O 29,57 2,436 0,788 1,920
comune
et.XI
Pereţi către
PIPb interior pubele - 21,31 1,313 1,0 1,313
i
95
TABELUL 5.5 - continuare
1 2 3 4 5 6 7
către
PISb - 5,78 1,503 1,0 1,503
subsol
Uşa interioară
UISb - 1,89 0,587 1,0 0,587
către subsol
către
PLPb - 14,0 1,781 1,0 1,781
Planşe pubele
u către
PLSb - 228,05 1,499 0,791 1,186
subsol
Pereţi şi planşee
CS către casa scării şi - 919,16 0,394 1,0 0,394
hol intrare
FE1 Tâmplărie N 79,20
FE2 exterioară din S 76,08
0,550 1,0 0,550
FE3 lemn, cuplată, la E 114,40
FE4 pereţi curenţi V 114,40
FE5 Tâmplărie N 45,76
FE6 exterioară din S 43,68
0,550 1,0 0,550
FE7 lemn, cuplată, la E 36,96
FE8 pereţi logii V 35,28
FE9 Tâmplărie N 1,20
metalică, la spaţii 0,305 1,0 0,305
FE10 S 3,00
comune
TOTAL - 3900,88
96
P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,
P4-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,
P4-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon),
P4-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,
dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit),
P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi
apă caldă de consum,
P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară
P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum
P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)
P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E
P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr
P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe
P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr
P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe
97
5.5.1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat
(P1-P)
în care
S IZ = 1980 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,
măsurată la exteriorul acestora,
VIZ = 208 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;
98
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 30,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0474 Euro/kWh
în care
S IZ = 2044 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
99
în care
S IZ = 302 m² reprezintă suprafaţa terasei care urmează a fi termoizolată,
100
Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este
următoarea:
în care
S IZ = 356 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,
101
5.5.8. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P4-E)
CT = 2,48 ⋅ LR [Euro]
în care
LR = 3.020 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul
ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 8 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 5,0 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0151 Euro/kWh
CT = 59,22 ⋅ STE
în care
S TE = 560,9 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,
102
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 11,3 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0193 Euro/kWh
CT = 43,76 ⋅ STE
în care
S TE = 560,9 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,
103
!"Termoizolare conducte încălzire 3,92 x 165 = 646,8 Euro
!"Termoizolare conducte acm 2,50 x 85 = 212,5 Euro
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 2,5 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0038 Euro/kWh
104
5.5.13. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de apă
caldă de consum (P7-I)
105
5.5.15. Pachetele de soluţii P8 + P4-E (P9)
106
• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani
• Indicatori de eficienţă economică:
!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 12,4 ani,
!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0215 Euro/kWh
107
5.6.1. Informaţii generale
Clădirea: BLOC M 28
Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii
Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28
Preşedinte Asociaţie Proprietari: Georgescu Nicolae
Telefon: 789 xx xx
108
P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)
P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E
P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr
P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe
P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr
P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe
109
Tabel 5.6
Durata de
Pachet / Economie Durata Costul Reducerea
Nr. recuperare Costul
Soluţii de de energiei facturii
crt a investiţiei
modernizar energie, E viaţă, economisite, energetice
. investiţiei, , [Euro]
e [kWh/an] NS e [Euro/kWh] [%]
NR
1 P1-P 92.199 20 28,9 0,0443 81.584 11,7
2 P1-Pr 78.532 20 30,5 0,0474 74.391 10,0
3 P1-Pe 92.645 20 29,3 0,0449 83.255 11,8
4 P2-P 14.249 20 30,0 0,0463 13.192 1,8
5 P2-Pr 11.636 20 28,1 0,0427 9.930 1,5
6 P3-P 3.595 25 69,3 0,1322 11.874 0,5
7 P3-Pr 3.073 25 70,8 0,1374 10.574 0,4
8 P4-E 61.795 8 5,0 0,0151 7.487 7,9
9 P4-M 114.756 15 11,3 0,0193 33.213 14,6
10 P4-Mr 102.355 15 9,5 0,0160 24.543 13,0
11 P5-I 14.917 15 2,5 0,0038 859 1,9
12 P6-I 73.575 15 4,7 0,0074 8.201 9,4
13 P7-I 164.145 15 2,1 0,0032 7.935 20,9
14 P8 222.803 15 3,1 0,0048 16.136 28,3
15 P9 274.919 8 3,6 0,0107 23.623 35,0
16 P10 309.422 15 5,4 0,0088 40.679 39,4
17 P11 384.965 15 12,4 0,0215 123.934 49,0
18 P12 319.126 15 6,5 0,0106 50.609 10,6
19 P13 394.535 15 13,0 0,0226 133.863 50,2
110