Sunteți pe pagina 1din 127

II

:.:::

Scurt istoric alingrijirilor de sdndtate


Teama de boale 9i de moarte, promovarea sterii de sAnetale 9i preveniroa
lmbolnevirilor sunt dintotdeauna in atenria oamenilor. in acest context' proiesia de
asistenti medicala - sub diferitele ei dnumiri, nascuta dintr-o iniliativa particulara
de inspir4ie caritabile -, s-a dezvoltat prin ea insAgi [resura drumului parcurs trece
prin trecut, ca o privire aruncata in urmA, care inspira mersul inainte. Nimic nu este
imuabil, mai ales in aceasta profesie cu o alat de large implicali sgcialA' pentru ce
ingrijirile de sanetate sunl o componente esenriala a societalicare evolueazeo data
cu ea,
Vom puncta pe scurt momentele mai importante din acost trecut.

1. Practici de ingrilire in civilizaliile antichiterii

a originea

Tngrijirilor de senetate, ca funclie, se confunde

cu cea a istoriei

mediciniii
a mitul genezei - Biblia 9i prescripliilo de interes igionic Ai medical;
practici magico-religioasei animismul, lrepanaliile craniene;
a medicina sacerdotali 9i divin el medicale in civilizariile: sumeriane, indianA,
chineze, iudaice, greco-romane;
*
de notal laptul cA medicul hindus Tsharaka, care a traii ln primul secol al erel
cregtine 9i a fixat tn scris vadiria medicale indiana, relateaze pentru primadate
in istoria mediciniidspre calitdlile, funcliile giindatoririle aiutorului medicului,
pe care gandirea noastre modernd asimileaze cu asisientul medical
generalisl:,,om cu sange rece, viguros, amabil ln purtarea sa, nebarfind pe

il

nimeni, atent la nevoile bolnavului, urmand cu strictele 9i neoboslt


instrucliunile medicului; cunoatte compozilia 9i prepararea drogurilor;
intligent, devotat bolnavului, avand dep nderea curdleniei corpului; se

distinge prin curelenia mainilor lui 9i lrrin alagamentul fare de persoana care
l-a angajat; dotat cu inteligenle 9i tndemanare, inclinai spre bundtato 9i apt
pentru orice serviciu pe care bolnavul il solicitd; spirit deschls 9i expert ln
prepararea alimentelor; familiarizat cu masajul 9i ,ricliunile, in a face patul 9i a
mobiliza bolnavul; competent in a doza medicamente; Tnlotdeauna gala,

rebdetor Si oblgnull a veghea pe cei in suterinld; niciodate reu Intgntlonat la


oatce sotlcltare fle a modicului, fie a bolnavului
otemlduitori, vraci, bdrbieri, spi,eri.

2. Caritate Si ingriiiri in timpurile medievale


Din antichitatea precregtine pane la sfargjtul secolului XIX ingrijirile
de sinetate
benevote. care apaa;neau comuniidliro, ,erijioase
p?rsoane
:"19y"t".9"
9i
a caror bunavoinle 9i devotament suplineau competenla tehnice:

:iP:!

.390 d. Ch. la Boma primul spitat fondat de Fabiola, p ma jnlirmiere a


tlmpurilor crestin;
a.gcoala din Salerno (ltalia) aproximativ l OSO d. Ch. _ moaga Trotula
despre
...
bolile lemeilor inainte. in timpul si dupe facere-;
a Ordinul Diaconeselor 9i serviciile de sdndiate comunitard: a hrani pe cej
fldmanzi 9i insetari, a imbrdca pe cei despuiali, a adaposti pe cei fdrd
addoost.
vrzrtarea cetor inchigi, ingriijrea bolnavilor 9i inmormantarea morlilor;
ordine spitalicegtj dupe cruciade: cavalorii Sf. toan din lerusalim; Ordinul

.
_
Benodictin;

, ,.: 9f. Virg:lj d: l1!t (t 576-1660) - Franla, organizator 9i reformator at caritAlii


9i ,Jiicle ca tali" (1663). primele Scoli cu caracter semiretigios pntru formarea
personalului de ingrijire a bolnavilor;
.. Elisabeth Fry (1780-1845) iniliatoarea rerormei de asistenlA sociaji Tn
Anglia: lnstilutul de Nursing Sjsters la Bishopsgate;
a Frederika MLjnsterFliedner, iniliatojre, formatoare 9i promotoare a
nursingului ln gcoala patronata de Ordinul Diaconesetor din Keisenvlnn,
lggO.

3. inceputut

ingrijirilor moderne

La inceputul secolutui XlX, vocalia de asistenta se deoajeazd treotat


de
speclrcur carlabt, exprimandu-se progresiv prin caracterul de vediabild
orolesiune.
care I conlera numeroase drepturi laice. rdmanand inse ?ntotdeauna T;carcatd
de
indatoriri moral6:
a Florence Nightingale (1820-1910) - lntemeietoarea ingrijirilor moderne a
9i
princjpiilor urnanitare regesjle Si in organizarea funclionare;irucii
9i
Bo9ii.
'tormaloarea 9i organizatoarea primei
Scoli laice de ingrjikic.n lume, 1860. pe
lAngd Spitalul St. Thomas din Londra;
" in amintirea principiiJor moralo pe care le-a praclical Si invarat, succsoarele
sate instaureaze preslarea unuijuremanl solemn, cunoscut si deous si astazi
in unete gcoli sub denumkea de.juremanlul Florencei Niohtinoal;,,: ..mA
angajez solemn in tala lui Dumnezeu Si in prezenla acestei aiuniii sl aul o
viale integre si se-mi indeptinesc indatoririte protuiionar";
orice practice delictuatd 9i nu voi administra nici un remeaiu vita.niatoi-vo]
"Otir"i-Jfi
tace totul pentru a cregte nivetul profesiunii mete voi pasira
oiscreGjotaia
si
agupra lucrurilor Si faplelor ce-mi vor fi marturisite, si a socretelor de lamilie

.iroj

Belgia, dupl modelul Florence Nightingale:


1889 - ia fiinle la Londra, Consiliul Intrnalional al Asisten,ilor (l.C.N.), care
organizeaza conferinle 9i congrese o date h patru ani;

.
.

pe care practica proleglonald mi le va face cunoscute; val alula cgt pot mal
blne medicul ln munca sa 9i md voi devota blnelul celor ce-ml vor ll llsarl ln
s.ije".
o Edith Cavell (1866-1915) - organizatoarea primei gcoli moderne de lngrijirl ln

a Virginia Henderson 0897-1996)

creatoarea primei teorii gtiinlifico a


novoilor de ingrijire a omuluiseneios 9i bolnav, cunoscuti ca teoria celor 14 nevol
lundamenlale ale omului (1952);
a 1988, Conrerinla de la Viena stabilegte ca misiunea asistentei este de a ajuta
oamnil se-9i determine 9i sa-9i atinga propriul potenrial de sdnetate atat prin modul
do a trei, cat 9i la loculde munce.

4.

lngriiirile de sanatate in tara noastre

a medicina dacice, zamolxis - ,,sd vindecAm trupul o date cu sufletul';


otemple ale zeilor vindecatod: Esculap, Hygeia;
o practica medicinii populare: valori spirituale, boal5, vr4i, descanteco,
8uperstilii, vraci, bebieri ;
a lecaguri tameduiloare: bolnile, ospicii, medicina cu caracter mistic, religios pe
lAngA mendstiri;

a 1292, primul azil-spilal la Sibiu, Tnlemeiat de Cavalerii Cruciferi;


o spitale"azil la Bistrila, Ragnov, Codlea, drpt lecaguri de adapost 9i ocrotire
pentru cazuri sociale: izolarea bolnavilor contagiogi, ciumali, leprogi sau bolnavi
mlntali;

.
.

1842, gcoala de mice chirurgie pe lange Spitalul Collea (Bucuresti) a


dL Nicolae Kretzulescu, unificatein 1855 cu scoalade felceri civili a dr. CarolDavila;
1859, la9i, gcoala companiei sanitarilor organizate de dr. losif Czihoc al
lormarea subchirurgilor, lelcerilor 9i agenlilor sanitari;

!'1879, Bucuregti, gcoala surorilor de caritate dupd modelul Fliender, iniliatl de


dr, C. Severeanu;
a 1873, Oradea, gcoala de moage;
a 1901, la Bucuregtiare loc congresul de constiluire al Societelii colpului sanitar

dln Romania, pr9dinte


,Monitorul sanitar";

subchirurgul

C. Panaitescu, presedintele publicallel

a 1906, la Bucur9ti- Congresul ,Asociariei Generale a Copului Sanitaf'dln


ngmenia;
a 1919, la CIuj se deschide gcoala de surori de ocrotire conduse d6 Lucia
Bologa Pu9cariu, la iniliativa prof. dr. luliu Halieganu;
.1929, la lagi se organizeazA lnstitutulde Surori de Ocrotire (cu durata de trel
anl), condus de Eugenia Popa;
a 1936, are loc,la Cluj, Congresul General al Surorilor de Ocrotire din Bomenia;

cArora
1949, la Bucuresll so organlzeaze dndlcatelo sanitare in cadrul
ectlveaza 9l socletelile sanitare ale personalului medical_sanitar:
rssi-rsza, Br"ure9li - apare revista -Munca sanitara';
organizarea Uniunii Societarilor de gtiin'e Medicale
r-s62, ir"rt"sti
{u.s.S.M.) cu o secliune de cadre medii, care urmareste cu precedere:
'cunoasterea oroblemelor prioritare ale asislenlei medicale si a melooologlgl
oe orJ""ni.", a"pislare, ingrijire 9i rocuperare precoce si eficienta; ..
""iir"
'" imuunataiirea comportamentului elic ai profesional in scopul creslenl
resoonsabilitAtii si gradului de constiinla:
oeolcala
.19i8 Conlerinla de la Viena, prima conferinta europeana
pregatlla-o
?noriikilor. la care a Darticipat 9i o delegalie din lara noastra cu o lucrare
asistnta gela a
r-rn'cttectiv de aslstente dln Sibiu 9i suslinuE de lvlarliese Herbert'
Soitaluhli Judetean Sibiu;
reorganizarea USSM secliunea cadr medii' sub
U"nrrii"u-a" a"o"iifia Nalo;ala a Asistenlilor Medicali (presedinte Gabriela
Bocec) si aderaroa la l.C N ;
. 1690 - constiluirea Sindicatului SANITAS;
cu
o tSgi. Aucuresti - prima Conferinle Nalionda privind Educalia ln Nursing'

-- i
]
'

*'. isrol6i,"r"it--

sDriiinulOMS;
-""''.-is-di]'Br"rr".ti

editarea publicaliei Jumat de nursing'si a volumului


Princioirle iundamentale ale ing jirii bolnavutui" ale Virginiei Henderson;
nurselor din
iiiisz, d"lpni - intatnirei inuaa a comitetului permanent alpadicipaL
din
Reoiunea Eurooeani si a grupurilor de interes profesional, la care a
a
Nalonale
noirania. oaurieta Bocei 9i Geta Marza, presedinta Asocialiei
Asistenlilor [,'tedicali 9i, respecliv. membra a comiletului director'

'

Paralel cu evoluria ingrijirilor de senetaie, asislentele au lntreprins.studii


r""r"t'iJ"1roi" nuirrii praciicii lor si a obiectivelor luncliilor ce le au in socielate in
,"toaotosi" proprie a nursingului a lost conceput
ing;1it;
"a
1953. ;and a lost ieiinit si ermenul de diagnostic de ingriiire creal ca o elapa
gtiinF a ingnllnlor s-a
necesara a procesului DupA 1970, studiul nursingului ca
din SUA' Anglia si a
al
nurselor
conjugat
elonului
err'.p" O" v"st datorita
lor' pentru
perseveral
]n
aclivitatea
au
"rtl"al"
care
canada.
oin iranla si
lor ln
"ai"t""i"f"i
idonlificarea funcliilor lor, pentru ctariticarea 5i delinirea locului 9i rolunlor
prolesionrstele
echipa de ingrilire. Drept urma'e in mai 1972, ta Consiliul Europei'
gcolarizat"
ing;[iriro, au-r6st deli;ile ca.,persoane care au fost
ii 3Y,:-b.li1Yt^:
di;l;me recunoscule de statul lor, cars au dreptul sA asiste omul sanarcs 9r.sa
v-lea
inorijeascA omul bolnav". Defi'rilia a losl accoplata 9i insu9iE la cel d6-al
Raoorl
al Comitetului Ol\rS
-"-ir"o".""ia"o
ca pe o discipline aparte ingrijirile de senelate' Floronce
pregatire di$lncta a
Niohtinoale a suslinut ce penlru profesionistii ei se cere o
pin
si crearea unor
cercetarea
lucru
,Eoiiriui. ur.ui"t" ei au dovedit acest
praclrcll'
amellorafll
necesare
cunogtinlelo
modele conceptuale, carc lwnizeaze
carcva
Enumeram
sociale
psihologului
sau
asistentei
dilerite de ale medicului,

*--i;;;;;i;;

drntre aceste Personalit5ti:

Poplau, doctor ln pslhologie 9l nurslng pslhlatrlc (1947), a facllltat


lntroducerei programulul de nurslng ln Belgia (1952); pregedinte a Asoclallel
Nurselor din Ameiica; protesor emerit al Univgrsiierii Butgers (SUA)'
r Fayo Abdellah, dirctor al Seryiciilor de Senetate Publice din Washington 9l
orofesor de nursinq la Universitatea Columbia. New York (1960). a identiticat 21 de

r Hlldogard

brobleme de incriiire pe care le cuprinde tn palru domenii: conlort igiene 9l


slouranla, echilibiui fiziologic, ractori psihologici 9i factori socio'comunitad
imestlne Wodenbach, master ln Sendtate publica Ia Universitat6a
(1964)'
Columbia - New York ti profesor emedt la Universitatea Yale
a Marlha Rogers, master ln Senatate puuice, doctor in educall 9i profssor

-r

omerit al Universteii Columbia - New York ( 1970), considere fiin a umana drept un
menline 9l
cemp de energie care coexista cu Ljniversul; scopul ingrijirilor esle de a
readaptarea'
supraveghea
a
Tngriii
bolnavii
a
si
oromova sanet-atea. a oreveniboala,
r Betty Neuman, master ln SenAtate psihiatrica 9i doctor in Senehte publice

'

la Unlversiiatea din Los Angeles (1972), concepe individul ca un ansamblu de


laclori, care funclioneazi prlcum un sistem deschis; scopul lngriiirilor este de a
inOiriOrt, lamiliile 9i g.upudl6 de indivizi sa atinga starea de bine 9i se o
"1rt"
menrine la un nivel oPtim.
i Cattista noy, preseAinta Departamentului de Nursing Ia Cclegiul SainlMary
dln Los Angeles 9i lellow al Academiei Americane de Nursing (1976), susling ce
lngrliirile a;scopul de a identifica tipurile de exigenle ale mediului intern 9i extern al
lndlvidului 9i se-l aiute se se adapteze acestora.

lntr-o iorml generall, practica asistentei medicale se poate defini ca o relarie


ds aiutor si ingrij-ire dinamicA. in care asistenta aiuta pacienlul sa oblina 9i sI
menind cea mai bune shre de sanehle posibila. Penlru a atinge acest scop'
aslsienta aplice ln procesul de lngriilre, cuno9tinre 9i competenle ce ca.acleizeaze
prin
orofesia sa. Dreci;ab inir-unul din modelele conceptuale Normele stabilile
practica
compelenta de
asocialiile profesionale lurnizeazd linii de conduiE pentru o
securitate 9i profesionalism.

Studii;d mesaielg antichitalii, ajunse pane in zilele noaslre, obseruem


oerenitatea exiqent;i morale fn exercitiul prolesiunii complementul nodisociat al
iormirii tehnicJa celor care exercita arta de ingrijire a pacientului 9i a pistrddi

sanet4ii omului, Dile lele aspiralii carora oamenii le-au atribuit valoare morale au
lmpregnat Si lasonat, pulin aate pulin, mostenirea armonios sinietizatA a marilor
gandirea
curenie spirituale: iubirea binelui, respectul persoanei - moglenire de la
merelia
gandirea
iudaice;
greace; respectul vlelii, cultul legii sacro izvorab din
umilinla,
;rdinii publice, lo4a solida telii inspkate de romani 9i iubirea aproapelui'
mila, sacrificiul ca baze esenliale ale cregtinismului.
Dln aceasta surse comune, de unde rezula, traversand orice lucru etern'
rasDectul vietii si al DerEoanei umane. s-a desprins in alara principiilor
lJndamentale, perceptel; morale particulare ale membrilor echipei d ingrijire Desl
rosoonsabilitatii lor tehnice 9i morale se exercite la diferite niveluri, deontologia
rAmane garanlul comun al caraclorului relaliilor intre asistenle, medic, bolnav'
11

10

Procesulde nursing
> EVOLUTIA PROCESULUI DE NUBSING
> DEF|NtTIE _ oARACTERtSTtCt
> AVANTAJELE PBOCESULUI DE NUBSING
> ABILITAI NECESARE UTILIZABII PBOCESULUI DE NURSING
> CUNOgTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING
> ACTIVITATI DESFA9URATE. DE ASISTENTA iN CADRUL PBOCESULUI
DE NURSING

De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat


sub influenla schimberibr
sociale, ajungand sA devind, in prezenl, o metoda gtiinlifica
de lucru a asistentoi

medicale.

Daca la incoput asistenla desfesura activilAli care


se bazau numai pe
prescrierile medicului, ulterior. Dractica nursrnguluis-adezvoltatindepndent'

iieveninomaicomiie-ia
practica acestuia, activilalsa fiind
. Procesul de nursing constituie cadrul pentrujd;bE;i;6;;,1ili.
orientat. spre tnsrUhi individuatizate

d;:i;

de rezotva;
activitate presupune luarea deciziilor, asumarea responsaiiliralii
intervenfiioi
electuale
Si controlul acliunilor.

Termenul d proces de nursing a lost utilizat pentru pdma


..
dau de Hall, in 195S.

iiri-a; ;;;;i

rlej gtape are proce;utui si anumei oose.varei,


Ilall-g,ejiTste
vardarea:
sr
.stabilegle ca pacientut, familia 9i asistenta anatizeaza si-ieioiv-,
mpreuna problemele
pacientului.
care au contribuil ulterior la dezvoltarea procesului de nursing

"",
".,ri*tiltr"R. Kreuer,

1957 _ definegte lrei etape al procesului: coordonarea.


9i evatuarea ingrijirilor; consideri necesar{ implicarea famifiei si a
personatutui auxiliar in acordarea ingrijidtor penr,,
r D, Johnson, 1959 - consideiala pri,""rrr "r"ir""i
O, i,ri"f"j":"iii"iii
situaliei, luarea deciziilor, imptementarea jclunifor r"",r",a'r".fr"
"or.ia

!l
---*.
pranrrrcarea

"tJiilij.'
l;;A;;"

*Ol!ri"i"'ii

ovaluare-

Widenbach, 1963

descrie si el trei tape in nursino: observarea


acordarea ajutorutui, vatidareai face referiri ta ootg"fij pror""io;"i;";
natura demersutui ei, ta scoput principat at acliunloiii,;a;;:;;j
lueril in considerare a tuturortacioritor'impticali'intr_o situali!.
r D. Btoch, 1974 - identitice cinci et"p" ife f,oc""-riJia" nursing: colectarea.
datolor, delinirea problemei, planilicarea
9i implementarea intervnfiif"i

;iJinili]i;

i;;:ilil;

acgstora.

l2

Detinitie

Evolulia procesu-lui de nursing

r K. Gobblq 9l M. A. Levln, 1975 - lnl,lazd o conlerlnl{ nallonalA ln vederea


cla8lllclrli diagnosticuluid6 nurslng; identifica cinci etape ale procesulul da nurslng
Enumg: apreclera, diagnosticul, planificarea, intervenliile, evaluarea.
S, C. Roy, 1976 propune gase etape: aprecierea comportamenlulul
paclentulul 9l a influenrei lactorilor, identificarea problemei, obiective, intervenlll 9l
ovaluare; pledeaza penlru ulilizarea termenului de diagnostic de nursing.
in anul 1982, Nalional Council of State Boards ot Nursing, la propunerea fecutd
de Yura 9i Walsh, Mundinger 9i Jauron, Little 9i Carnevali, Bloch 9i Roy (Carlson,
Cralt & Mc Guke, 1982); delinegte 9i descrie cinci etape ale procesului de nurslng,
Acstea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea gi evaluarea. ln
ac8st context, analiza este utilizate pentru a descrie o activilate de elaborare a
dlagnosticului de nursing.

"r"l.rlr""

caracteristici

Procesul de nursing esle un proces oaganlzat 9l planltlcat, o metode rafionale


do planilicare 9i promovare a intorvnliilor individualizate in scopul oblinerii unei mal
bune stari de sAndlate penhu individ, familie, comunitale.

Fiind centrat pe paciont, el reprezintA o metoda gtiinlilici de rezolvare a


problemelor acluale 9i potonriale ale acestuia ln tuncrie de nevoile sale biollzlologice, psihologice, socio-cullurale 9i spirituale.
Deoarece pacientul este o entitale bine delinite, allat in situalii variate, iar
acliunile asistentei sunt multiple, procesul de nursing esle un proces dinamlc, Tn
llecare etape putand obline noi datg despre pacint.
Toate etapele procosului de nursing sunt ln inter-relarie ceea ce-l face se tie un
glstem ciclic. Asistenla ale reaponaabllltatea ,lecirel etape.
Procesul do nursing est transformat ln acriune prin utilizarea planului do
nurslng. Acesta esle un documenl scris, ce sumarizeaze etapele procesului dg
nursing 9i cu ajutorul ceruia se lransmit fiecerei asistente date refritoare la pacienl
9l la intervnliile efectuate. lndiferent de terminologia utilizata pentru planul do
nursing, acesta hebuie se cuprinddi diagnostic de nursing, obiective, intervenlii 9l
evaluare, Planul de nurslng qongtiluie un miiloc de comunicare a inlormarillor

penllu toale pelsoanele implicale in ingriiirea pacientulul, o documenlatlo


rgle loare la inleruenfiile planiticale pentru pacienl.

Avantajele procesului de nursing


Pentru agisten6:
- permite luarea deciziilor penlru rezolvarea problemelor pacientului;
- Evidenliazd legalitatea acliunilor;

- cregte
- crotte

prof esionalismul;

responsabilitatea;

dA satisfactie muncii.

13

Panrru paclont:
- bsneflchzd de tngrlhl de calltate tn funcllo de nevot;

are astgurati continultatea

*
p-ioii;#,*-

tngrijir or
ptanul fii;d accestbll echloet d
_senAtate.cara are nevolede un reper d-E informafii pemru
ri"care
-oel9rmrna pacientulsd Darticioe Ia ingrijirislse se preocupe de
obgnerea unei
mal bune stiri de sendtale.

Abilit{ri necesare utilizerii procesului de nursing


-

cunoa9terea etape,or procesului de nursing;


conducerea unui interviu in vederea oblin-rii d date pertinente:
observarea sislematice a pacientului;
utrtlzarea comunictrrii verbale
9i nonverbale;
capacitatea de a stabili o retalie terapeutica;
capacitatea de organizare a informaiiilor oblinute;
capacitatea de decizie;

cunoa9terea principiitor de baze pentru fiecare jntervenr;


planilicate.

- competenli ti

profesionalism in electuarea intervenliilor;

llnlgtlrEa paclenlulul 9l acordarea suportulul pslhlc;

elecluarga lnlerventillor autonomo 9l delegat;


apreciera rlspunsului pacisntului Ia inlervenliile electuale;
cqmpararea rAspunsululcu crlleriile de evaluare;
roanalizarea gi modificarEa planului de nursing.

Etapele procesului de nurslng


I, APRECIERE

II. DIAGNOSTIC
III. PLANIFICARE
IV. IMPLEMENTABE
V. EVALUARE

Cunogtinle necesare pentru procesul de nursing

- nevoile bio-fiziologice. psihologice. socio.culturale ,i spjrituale


- etiologia diferitelor probleme:

rrrEo,urNco^rJuRAron

ale individului;

semnele caractedstice problemelor de sendlate;


- taclorii de risc penlru problemele potnliale;
- vatonle.normale ale parametrilor de senAtale;
- resursele pentru implementarea strategiilor de nursino:
de nursing - aparature 9i instrumentar util;at, mod
de efecluare,
-__,1,:nn,c,r"
acctdente;

criteriile de evaluare;
drepturile pacientului.

Activitdri destAiurate de asistenta

de nursing

colectarea

in cadrul procesului

/\
/\

stabilha prioriialilor;

- stabitirea obiectivetor;
- seleclarea skategiilor d nursino:
- intocmirea planului de nursing;
14

inf ormariilor;

- verificarea datelor:
- stabilirea prof itului pacjentului;
- intepretarea datelor;
- elaborarea diagnosticului de nursino.
-

Flg. 1 : Paclontul 9i procosul d nurslng

t5

l. Aprecierea

Prolllul paclontulul

. COLECTAREA DATELOR
. VALIDAREA DATELOB
. ORGANIZAREA DATELOR
. STABILIREA PRoFILULUI DE SANATATE

'

este prima elape a procesutui de nursing consta in colectarea,


9i
.__,,"11t:"1:r""
valoarea fl organizarea datelor.

Toale deciziile 9i intrvenliite de nursing se bazeaze pe informatiile


obtinute ?n
aceastd ehpe, motiv pentru care este considerata toarte imponinfa.'
Colectarea datelor incepe o dald cu primul contact al pacientuluicu un
serviciu
oe sanalate 9i se coniinui pe toate perioada acordirii ingrijidlor. Scopul
obtinerii de
oare esle stabrttrea unui profil de senatate al pacientului, care va'constiiui
baza
pranurur do nursing indjvidualizal.
cules-e lrebuie se fie complet, concise, neinterpretabile, Ele
vor fi
----lnformaliile
consmnale
succint, Tn iermeni gtiinlifici.

Prolilul pacientului se contureaze din inlormaliile culese releritoar la nlvelul lul


de senltate: la schimbArile in obiceiurile de viala, rolul seu socio'cultural, roaclllle
gmotignale lare de boale. DeSi sunl numroase propuneri pentru precizara
profiiului pacientului, toate formulele cuprind acsleagi elemente de bazd, 9i anum6:
a lniormalii generalei nume, prenume, varste, sex, stare matrimonialA, copll'
ocupalie, nivel de gcolarizare;
a probleme de sanalate antetioa.e: bolile copiHriei, imunizeri' traumalisme,
lntervenlii chirurgicale, spitali2e, alergii medicamentoase:
a starea de glnitats a familiel: afecriuni cardiace, diabel HTA afecliunl

Datele inexacte, incompteie 9i inadecvate vor tace dificile identificarea

prooEmetor de sanatale Si anlreneaze un diagnoslic


de nursing inadecvat, jnexacl

(fig.2).

neuropsihice;

compodamenle tal de starea de sintrtale: lncrederea ln servicill de


senetale, obiectivele lng jirilor de sanAtate, obignuinre igienice, alimentare, de

gomn, consum de alcool, tulun, droguri, automedicarie;

prolllul medlulul gmbiental caracleristici, asigurarea securiteli flzlce

9l

psihice;

a protllul psiho-soclal 9i cultural: concept do sine, stare de spirit, interacriunl


sociale, grup cultural, intluenle culturale, mod de comunicare, capacitate de
concenlrare, memoris de scurte 9i lunge durate;
a protll spirilual: valori, credinle, morald, practici religioaso;

probleme de sinitate gctuall: apariria simptomelor, durale, lactorl

declangatori, favorizanli, agravanri, mesuri luate pentru ameliorare;

- nu.se culeg inlormalii pertinente


- asistenta est dezorganizatd

examenul aparalelor 9l slgtemelor;


examinlri paraclinice: radiologice, endoscopice, explorari funclionale, exa'
men6 de laborator.

tntr-o situalie precise

Surse de dato

asistenta neglijeaze oblinerea dE date aditionale

pentru clarificarea unor aspecte


emite ipoteze fera a verilica informaliile

Pentru oblinerea inlormaliilor este necesar se se ulilizeze loate sursele posibllE,


glanume:
paclentul - este considerat sursa principalA; uneori daiele furnizate sunt
neconcludenle dace lu6m Tn considerare fapiul ci unii indivizi suporte cu sloicism
durerea, iar allii o exagereazA;
lamllla 9l persoanele imponante ln viala pacientului - in special ln cazul
copiilor 9i a pacienrilor incongtienti, aceglia pot suplimenta informaliile cu dato
despre raclia pacientului la boald 9i modul de adapiare la stres;
membrii echlpel de sinitate: medici, asislente medicale, asistente soclale,
flzloterapeuli;
y' documentalla medical6: foaie de obstualie, carnet de senetate;
y' llteratura de specialitato: pentru obllnerea inlormaliilor dsspre diagnostlcul

/
/
/

-sunt.culese informarii care nu se raporteazd


situaria daii
Flg. 2: Schema datelor care pot diermlns erori in enunlut aliagnosticutul

d"

la

"rr"l,rg

medlcal.
17

Tlpurl de date

lntorvlul lndlroct eete condus pe baza unor oblectlve dlnalnte stablllto

Datele oblnute pol fl: oblec vg 9l sublgcflvq. Oatgle gubloc


vo sunt cele
perc6put9 sidescrise de pacienl: durerea,
emoliilg, oboseala. Dat10 oblecflve suni

cers oecetate de aststente cu ajutorul gimlurilor

schimberi fizico sau de

comportament, funcliils vltale, greutatea, ineumea.


Toate. informaliile cutese mai pot fi desclise ca dale
con3tgnte sau varlablle.
ue exemprui temperatura coFului se poate modifica d la o zi la
alta. in limD c6 data
na$enr. gruput sanguin reman constante pe toate viala.

a) lnterviul
ReprezinE dialogul dintre aslstontA 9i pacient. Obiecljvele interviutui
vizazi:
a obtinerea de informalii referitoare la dimensiunea bio-fiziologicd, psihotogica,

resurse;
a inceperea relaliei terapeutice intre asistenti
9i pacienl;

prnA"lj

"a"

firt",

. . observarea interacliunilor pacientului cu familia Si membrii echipei de seni_

lale;

.
.

observarea evoluliei pacientutui

Tn

mediul spitalicesc;

oferirea de informalii pacientului referitoare la intervenrii, tratament,


exami-

neri. penku a-l determina sa participe la stabilirea oOiectivetor

pf""ifia"r""

9i
intervenliilor.
'ncd cl la prima intalnire
cu pacienlul. asistenta va incep relalia orinlr-6
convorotre tibera care conste in exprimarea formelor conventi;nalo je
ootitet"_
penlru.a se crea un climat de apropiere cu bolnavul gi
de incredere din oartea
acosura. pentru a raspunde corect intrebaribr. in continuaro,
succesul ;elatiei
depinde de aliludinea, competenta $i prolesionalismul asjstentei'
b) Tipuri de lntervtu
Un interviu poate fi condus in scopul culegerii de informalii pentru
identificarea
unerprooreme sau pentru a aiuta pacienlul in rezolvarea problemelor,
Tipul de interviu ce urmeazd a li ates este mult iniluental
de personalitatea
individului, de nevoile sale de sandtate, de mediu.
lnterulul direct este un interviu skuclural, care urmeaze un plan
stabilit oentru
oblinerea informaliitor precise. in acest scop srrnt utifizate intreUan:fe
ini'tile,
oadenrut raspund6 pdn ..da". ,.nu- sau in cateva cuvinte. Exemplu:
Tn acest moment
durerea este prozenti? aI dormit bine? Respunsurile f" d"".t"
intr"Lari
imitate, dar ele pot fi utitizate cu succes ln cazut pacienfifoi'cu jificufiei"r"i
le
tomunicare sau cu un nivel ridicat de stres.

flla,I

l8

antrenarsa paclentulul

ln

aceaste comunlcare. Exemplu: cum sE manlfgstd

duroroa? cum ali dormit? Astfel de lntreberi olere pacientului libertalea de a dlvulga
lnlormalille pe care le dorEgte. Respunsudle detaliate pol scoate Tn evidenlA
atitudinile 9i credinlele pacientului. Au lnsd dezavantajul ce pacientul acorde unegrl
mult llmp penlru problme irelEvanie.

lndiferent de tipul de interviu, asistenta lrebule se respecle cateva reguli Tn


lormulara oi punersa intreberilor, ol anum:
formulare clare, ln termeni. accasibili pacintului;
r intrebarea se nu cuprinda in text respunsul;
! se se pund numaiinlrebdri absolut necesare;
r se nu se pune mai multe intreb5ri o date;
r intrebdrile sl fio puse intr"o ordin logice;
r sa se acorde pacientulultimp sullcient pentru a raspunde lafiecare intrebare,

Metode do culegere a datelor

socio-culturald 9i spi tuale a pacientului, reacriile pacientului,

9l

urmtrregte clarlficarea unor elemsnte lmportanlo. Aslstonta lolosegt, ln acosl tlp de


lntsrvlu, Tntreberile deschise, care permit obtinerea unui respuns mai amplu 9l

c) Prlnclpll pentru un lntervlu sllclent


Este toart important se se planifice interviul inainte de incoperea lui. Asislenta
trebuie sd revade dace inlormaliile pe care dorSte sd le oblne ii vor seM ln
atingerea scopului propus. Ea poate concepe un plan al interviului care se cuprindd
lntreberile ce urmeaze a b pune pacientului.
Momenlul ales pentru interviu trebuie se line cont de starea de confort lizic al
pslhic a pacientului. S vor evita momentele in care pacienlul prezinld durere,
oboseale, are vizitato , este ln timpul orelor de masi sau de odihne.
Locul deslegurlrii interviului lrebuie se asigure intimilatea 9i confortul
paclentului. Tn funclie de stara de senetate 9i prelerinlele pacientului, interviul se
poate desldgura ln salon, cabinel de consultalii, sala de tratamente.
Durata interviului va li precizate lnainte de Tnceperea acestuia, fie in minute, fie
spocificand numlrul de intrebed ce urmeazd a-i fi puse.
Tn limpul desfigurerii interviului asistenta va apola la strategli de comunicarg

gflcace, dintre care amintim:


a linigtealn timpul interviului permile asistent8ise observe maiatenl pacientul,
pormite pacientului sa-9i organizeze gendurile, se raspunde complet la intreberi;
ascultarea atenti va aiuta pacientul se inleleage cd asistenta este
preocupal, de problemele sale de senehte:
a adoptarea unei atitudini de acceptare, ferd manilestdri de aprobare sau
dezaprobare, va demonslra respectarea credinrelor givalorilor pacienlului;
a utlll2area paratrazei in scopul valldArii anformaliilor date de pacienl;
a clarlllcaraa ihformaiiilor prin utilizarea de intrebdri secundare;

rszumaroa informaliilor pentru a primi din padea pacientului confirmaroa


oxactit{ii lor.
19

Rospectarea etapelor in desrisurz


paclentulgi.obltnerealni"-in,,"r,r""'."0?ii"tii,'"terviului va laclJlta comunlcara cu
a tipurur de Inrormarii
;::1T'XT ;fiXJiil';'",,1iil"i#"^'l'lerorinterviurui,
lr
ce
vor fi disclltate, alegerea tipului
""
rnleruru;
de

,/

inrormarea pacienlului asupra


naturii, scopului 9i duratej interviului;
desfa$urarea propriu_zise Drin u
djr'qarea

,vom termina in doua minr.rte,,sau

/"incheierea interviutui. muJlumind pacientului.


uano asjstenla pregdteste bine interv

inror;j;;"e;"i;;;

":..,i,'IjliJ;,iifllX?,X1"1,ffi';;*,." ""0r. ""

d) Observarea
Este o metodd do culegere
a datelor

u"'tt"*a pe parcursul lntregii


acrvlalr. Aceaste merodd presupune
.oYll']1:le.o:
intelctuaje'
intesrilate senzoriaE,
spiril de observatis. ;;";;"r;;;
n
suoiectivismul ioee
.ae'icace asistenta va ev
este direclionalA atet s
p3""11^. uosetuarea
si spre mediul seu.
observarea
pu"i"nrrrri
i!,1", mentald "it
emotionald'
si
mediului - microclimat,:;;;
iar cea a
"rp.injl
ffi#l:a'
ractorij care raciriteaz, ;;;ffi#;:";E[';acluare sau potenliare din medju,

#ll'ti
frei;;ili::;;:11':;

irlij

Asislenla poale utiliza doud forme


de observare:

obse&area lnlentlonatd _ este Dtar


presupune stabilirea
unor paramelri de observar,
.iff;'- rn- evauarea efectelor terapeutice
mdicamentetor
ale
;i" ".," "r,";J'1':itl::nkolate
problemele pacientului dicteaze
numdrut parametriror
starea de sinarate a paJ;;;;i;;"JJ::,,;11":lrii:
"lTlar; de.exemplu: situatiile crilice in
in trmp ce perioaoa ie;;;;;i#"d;,l1"::rvarea.rrecvente a mullor parametri,
observare lrecventd: penlru a
put.r dscrdo asupra par"r"il;;;;
J;;:".:flesita
a I' ooservati asislenla are nevoie
cunot nl. tt *pirr"ifa
de
aprecia si efectele unei obsrveri
nroorlpunzltoare a pu,ur"in:ioi-",r##"rlriJl, "i],ioriizf" "e

"", G, ;;#;,r;
t,jr".#ti

.l llaarvll.r nolntenltonati _ tr6;ui e,utrlizata


at llrrt r 6rr.r;. noi
^^r ^,,_..,, .il."ail

rullll

i'ffir'ffi

fl!|fi'

"ri^ri

l'rtT,Tltfi,if.'n " ''rrii

ln orice situatie, datoritd tap-

ff#;i"",lXll'i;li"J,l1'ffi;

de sdnetate a pacienturui, observarea


trebuie

d;

asistente sunt:

o lnspeclla - examinare vizuale ulilizate pentru a aprecia culoara tegumenlelor, exprsiile faciate, care poi reftecta dtferjte emolii, modjficiri fiziie sau
comportamental;

.mai am sA vd pun lrei intrebrrt,/ stabiljrea momentului pentru urmetorul


intervlu;
poare obrine

Examenul fizic ConstI fn examinarea sistematice a pacientului, ln vedorga


stlrii sale fizice 9i menlate. Este un proces de investigale aestdira
sleErl de intervntiile de nursino.
ap-reclerll

Tehnicite clasice utilizate

conversatiei asupra problemelor


ce

elucidate;
,*, r,To.necesar pacienrurut se pund inrrebdri;
,/,:::,:l::
semnatarea apropierii sfersitului
interviului:

trebuie

o) Eramonul ,lztc

a auscullarla - constl in ascultarea sunetelor produse in organism; poale


fl
electuate direct (cu urechea) sau indjrect (cu stetoscopul); auscultir"" pi"arprn"
apreclErea trecvenrei, intensitelji, duratei sunetelor;
o palparea - examinare efecluati cu ajutorul simlului tactil care poate seslza
gxemplu:
de
temperatura corpului, distensia vezicii urinare, pulsul periierlc.

este procesut de confkmare 9i verificare a veridictrd,


De obicei, validarea este necesara cand exlsta o dtscrepanfA
lntre datele obiectiv 9i cele subiective. d6 exemplu: pacientut afirmi cd se
iimie
bln6, dar mimica tredeazi contrariut. Datete pot fivalidate cu ajutorut paclentulul

,-,-_y:1191*?..d"1"t"j
htormaliitor oblinute.

llmpul sau dupe culegerea datelor. Dace el este incapabil


valldare, se poate apeta la alte surse de date:

fa.ifi", ,"rO,ii

s!

t;

o"nr.
"ooo"r"."
O"il,iX"L.

Nu toale informaliile necesite validare (de exemplu valoarea ""nipli


luncli or vitale), dar
novattdareadatelor ce impun acest proces Si ulilizarea unor date keale in procesul
de nursing determind stabilirea unor intervenlii ineficiente.

..

O.rganlzarea datelor consta Tn gruparea datelor in a9a fel incat sA facilitszo


loonrfrcarea probtemetor actuale si potentiato. organiza.ea datelor poat fifecute
ln
lunclle de priceperea, preferinlele tiecaruia sau dupe un modet stabitit in institu a
I8pctivd, cum ar fi modelul V. Hnderson, A. Maslow, cordon.

a) Organlzarea datalor dupe cotdon


perceptia senrtdrii: cum percepe pacientul starea sa
de sAnetate 9i in ce fel
88ts afectatd in przent;
y' starea nutrilionale: obignuinre alimentare,
dace pacientul consume h funcrls
ds nevoile metabolice, indicatori ai sterii de nuhirie;
obignuinle d eliminare: lntstinale, udnard, lranspiralji; actjvjtate: exercilll
elctuat, mod de recrealie;
aspect cognitive: capacitdli senzoriale 9i de perceprie, abiliteri cognjtive;
y' somnt mod de relaxare, de odjhne,
ore de somn, calitatea somnul;i;
concept de sine: stimd de sine, jmagine corporali, performania rolulul,

/
/

/
s6ntlmente;
/ interrelarii: relalii cu ceilalli;
/ sexualitate, reproducere: satisfacrii, insatislaclii, activitate de reproducere;

21

y' adaptare la stres: factorl stresanli, toleranla la stres, metodg an{stres;


y' credlnle, valod: aparlenenld spiritualA, comportament.

b) Ofganlzarea datelor dupe A. Maslow

y' nevoi liziologice: alimentalie, ingestie de lichide, eliminare intstinale 9i


urinarA, respiralie 9i circulalie, temperatura colpului, somnul;
nevoia de securitate: securitale fizica 9i psihicd (confort,

/
o entare ln timp 9i
/ nevoia de dragosle: rol in familie, grup social, relaliile cu persoanele
semnificative din grupul cdruja ii apatine;
/ nevoia de stimi de sine: recunoagterea statutului, a competenlei,
recunoglinra, respect;
/ nevoia de realizare: personalitale, creativitate, autodepegire,
spaliu, capacitell senzoriale 9i motorii)i

Concluzll:

ln 1973, un grup dg aslstonte s-a reunit lntr'o conlgrlnle nallonale ln vedrea


rtasriicerit Jagnoiti;urui de nurglng Acest grup tormat din teoreticieni. lucatorl 9l

(NANDA) Oa
Dracllcleni au-format North American Nursing Diagnosis Association
1982,
a
unei liste do
publicarea,
ln
rgzultal al activitafii grupului de lucru a fost
do nursing ln vederea tsterii 9i studierii
dlaonostice
- -'ln
isgo, la cea di-a gasea gi a gaptea conlednle a fost acceptate o liste de
de nursing utilizata 9i in prezenl.
dlagnostice
-Caroenito
atraqelnse atenlia asupra faptului cd in diagnosticul de nursing sunt

prin inleruenlll
cuprlnse probleme-care pol fi prevenite, diminuate sau combetute
iuiono." at" asistentei (ex.: promovarea mobilitatii, educalia pacintului,
iilgurarea igienei personale etc,) si probleme care necesita inlerventii delegate 9i
ooiti er""riat" nr.ai la indicaria medicului {ex : polen,ial de complicalii - inlclii'
hmoragie. dezechilibru hidroelectrolilic). hcluderea in planulde nursing a ambelor
ihuriOJprolteme va Oa posibilitate asistentei se reducd localizarea atenliei numal
aSuora intervgntiilor delegate.

Aprecierea conste Tn colectarea, verificaroa 9i validarea datellr subiective 9i


obiective despre starea de sendtale a pacientului.
r Aprecierea necesite paniciparea active a pacientului 9i a asis.lentei.

pentru
Utilizarea termenului de diaonoslic de nursing lncuraieaze asistenta
lnlllerea de intervenrii independgnte, efectuarea de cerceteri asupra activiulii care
urmeaze se fie implementate ln funclie de diagnosticul de nursing'

lnlormaliile colectate trebuie sd fie complete, deoarece diagnosticul de


nursing 9i intervenliile se bazeazi pe aceste informalii.
r Obseryarea este o melode conttiente 9i dellberate.
r Dalele subiective sunt percepliile personals ate pacientu.ui.
r Dalele obiective sunt cele observate 9i decelate de asistente.
a Pentru oblinerea informaliilor, asistenta va utiliza interviul direct sau indirect.

Metodele de colectare a dalelor sunt comunicarea, interviul, observarea 9i


examenulfizic (vezivol. l, anexa 1,,Ghid orientativde culegere adatelorpenvu cele
14 nevoi fundamentale').

ll. Diagnosticul de nursing

Procesul de elaborars a diagnosticului de nursing


Procesul de diagnostic este unul de analize 9i sintez6, care necesita din partea
aslstentel abililari co-gnitive, obiectivitate, puters de decizie 9i neimplicarea valo lor
9l credinlelor sale.

'

diargnostic presupune: prelucrarea datelor, identificarea


problemelor de senelato ale pacientului, enuntul diagnosticului'

Procesul

de

este un act de interpretare a datelor culese, validate 9i


Prelucraroa
organizale ln prima etapa a procesului de nursing. l\rodul de interpretare a datelor
eit" inttu"nlai de cunogtinrele teoretice despre conceptul de nursing, experienla
cllnlce a asistentei side abilitalile cognitive,

ldentilicarea Problemelor

ANALIZA 9I INTERPRETAREA DATELOR

.T IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

Evolulia termenului de diagnostic de nursing In SUA


American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice ('1973) 9i
ANA Social Policy Practice {1980) au Tncurajat ,dilizarea Tn practice a termenului de
dlagnostic d nutsing.
22

ln aceaste etape, asistenta 9i pacientul identifice punctele forte ale acestula,


resursele de adaptare la o noua situalie De obicei, pacientul are o perceplie m-ai
chre asupra slabiciunilor sale 9i nu asupra punctelor sale forte care-l pot ajuta Jn
orocesul de retacere. Exemple de puncte fone care pot ajuta pacientul ar fi: faptul
cA nu esle lumelor, ca aro o familie care-i acorde suport psihic. ca nu este alorgic,
cA respcte regimul igieno'dietetic prsscris, integ tatea pielii. Este toarte imporia(t

de a se gasi aieste [uncle forte deoarece ele il pot aiula pe sulerind. sa face falA
unel sit;lii de crize sau stres. Amplitudinea unui eveniment, numarul mare de
evenimente adunate pena la un moment dat, sau nfamiliarizarea pacientului cu o
anumo situalie pot afecta adaptarea lui.
23

Problmele dg sdnetale al6 pacjentulul


sunt idenlificate ps baza manlrsstdrltor
., ,
cllnlce - Eemns 9l simptome _ reacllite
st comportamentul

sEntlmente, emolll, tulbureri congnltlve care lnfluen'


a de ordln psihologic
,eaze satisfacerea nevoilor (anxietate, stres, situarii de crize, tulburArl do
gandire);
a Ae otdin sociologic - interacliunea cu familia, colegii de munce, p etnll,

a;st;l;

Enunlul diagnosticului de nursing


ln aceasta etap6 asistenta face
p""iunt,r,i ii la"ioiii coneiei'i';;;

-*""
c

i't;",

modificlri ale rolului social (sentiment de respingere, diflculteri do

Tffiffili #""ij:ltT

l:

senAtate. Factorii etiologici Oot fi: factori


demediupsihici'biojizjologici,sociologici.

spirituati,cutturali.

problemd.de" senetale poate


avea mai mulli faclorl cauzali. Este imponant
^ca
rn acest
^_O moment s6 se stabileasce
dac, o'"o'"ma poale ri rezolvale pdn interyonlii
independenre are asi;re;;
rezolva in acesl fel' asist"nt" t'"b'L
sa consulte membrii echtpei de sanatateloate
Prin includerea factorilor cauzali in
de n-ursing, asistenta poate
stabiti st.ategiide ingrijire penhu oacienlr g':s^T"j::'
un diasnosti-c care
[,.1""'UXtl,ffiffi:1, i'!i",;
d"
arecliune neuro-musculjrd" susereaza iir"it,"99:le.
r,.iiJ*iiiiii]ii,",.

;;-";:?

;;;;;;fi;;J"'1;,:lTff

rezolvarea

"
problemelor.

formutarea
, ^_Peolru acceptate,
oragnostice

unui diagnostic asistenta se poate ghida


dupd o liste de
din care poare selecta categoria neceiarJ

,n

ctiil;:iil;Hl:;
-"- *" *

nursing. Acesta irebuie sA denote cta ""i"t"nt"


a p""i."i,r,,il
p""1""',"il:r""#"ii:Ifl
'.e.n!+*.
oependente.

#"

,:i""#?nhj""i:i,,:

::X

un comportament,

o reac,ie, o atitudine, o dificuttate


lr:ftT:.(p]
"xprime
^ --:
pacrentului
a
fald de satistacerea
navnitor de senetate df" pr".i J"
r"i"r" il"fiziologic.. psihotogic. socjo-cutturat
spirituat. Termenii utilfii
9i
probtemei sunt: atterare, diminuarc,
dii"uttrt", d"fi.i, *t r,'niiiiitiii.,
exemplu:. alterarea integritdlii tegumentef
or, urter"iu"
.

rncapactlate de a se deplasa, dificultate:n

Jii;il

;"i;e;rili
i"
i-.ag]ijiffi;;#

isjonei personare, reruz de a


ujir"ntu-nia|."ru.
ffii;,lirT::lnerea
(E) - cuprinde lactorii cauzati,
adica acei faclori care constituie
obstacole iq satislacerea nevoitot de sendbte.
Ei pofiii
. de otdin tizic _ factori intrinseci (probteme metabolice, obstruclia
ceitor
respiratorii, infecrii etc.) 9i factori extrinseci
;r1;;;;;;
lagenl
conlact cu organismut. fmpiedica funclionarea
_-iroiiiii.l" i"
,
aparat gipsat, pansament compresiv, sonde
"6rr"ri
naz;;$rj"",

;;#;j;"

24

reGpecta regimul dielelic).

Tipuri de diagnostic de nursing


Diagnosticut actual-cuprinde doud elemente: problema actuale sau reacliile
paclntului la o probleme 9i lactorii etiologicl. Legetura dintre cele douA elemente se
iallzeaze prin intemediul expresiei ,Jegat de" sau ,daloritd' Esenlial este ca intro
cele doud elemente se existe o conexiune,
Exemple de diagnostlc actuali
disconrort legat do durere;
pertubarea imaginii corporale legau de pierderea unui membru;
anxietate lgat6 de iminenra unei intervenrii chirurgicale.
Diagnostlcul potentiar- poate fi enunlat pe baza isloricului starii de sdnetate

de

Componentele diagnosticului de nursing

"" a etiologia
.

probleme de adaptaro la o cultultr,


ordin cullaet 9i sphkual
insatislactii in respectarea valori,or gi credinlelor;
alegall de necunoagterca modului de prcnovarc a unei bune sqi de
sdnebb.
a semne de dependenli (S) - semne 9i simptome - sunt semne obseruablle
ale incapacitalii de menlinere a sdnetelii, de satistacere a nevoilor lundamentale
(nu"Si efectueazi lngrijirile igienice, nu comunici cu membrii echipei de sdnatate, nu

ioiE

Dacd in informaliite cutese nu apar


factori cariafi,i.i"iEntireOrie
prna
diagnoslic-pe baza cunostinletor teoretice
a experienlei
"a
si
reviz(./iasce datete pentru decetarea
eventualeto. inaov".tente sieioii.
o datd ce tegerurite au fost stabitite,
po"i" l-nlni"-dlgnosticut

comunicare. tomaj, pensionare);

.de

pacientului, cunoagterea complicaliilor bolii, experionla asislenlei. Astfel, un


pacienl care fumeaza 40 de lgeri pe zi poate avea un diagnostic potenlial

postoperator: ,,potenlial de allerare a respiraliei legate de fumat excesiv".


Diagnosticul posibil- poate fi utilizat pentru a evidenlia un raspuns incen al
paclentului sau legat de facloi necunoscuri.

Erori in lormularea diagnosticului de nursing


in formularea diagnostlcului de nursing se pot produce erori prin:
nursingului;
- utilizarea termihologiei medicale in defavoarea colei specilicepacientului
la o
utilizarea unui singur semn sau simptom ca raspuns al
problemd de sandtate;
- plasarea lactorilor cauzali inaintea rdspunsului pacientului:
- implicarea valorilor 9i credinlelor proprii.
Acuraterea diagnosticului de nursing depinde, de asmenea, de oblinerea de
lnrormarii complets 9i de prelucrarea obiective a acestor dale Dacd sunt omlse
dalg, diagnosticul poate fi un e9ec, iar dace datele nu sunl prelucrate corespunzebr
dlagnosticul este incorect. Pentru a evita erorile de diagnostic, asislenta tlebule sa
ge asigure ce nu a omis dale relevante in favoarea culegerii altora, irelevante.

25

AJstenla poatg svlta omiterea de date dac6 uUllzoaze


un plan organlzat de culoore
a.tnformattitor 9i poare evira oblinerea de oerarii
irerei,JniJ'[iii'ilffi:"ii;;
lnlrebe corespunzetoare situaliei.

Caracteristicile diagnosticului de nursing, ayantaje:

a aste un

en_uni clar 9i

concis al problemelor pacientului;


. esto spocific unui pacient;
a se bazeazepe datele oblinute in prima
elapA a procesuluide
. se scnrmba in functie de modilicadte respunsului pacientutui nursino:
probl;ele

senetate:

la

alterarea elimin5rii urinare;


- alterarea elimlndrii intestnale:
- allerarea mobititilji fizice;
- intoleranle la eforti
- perturbarea somnului;
- alterarea percepljei senzoriale;
- ourere:
- anxietate;
- perlurbarea imaginii corporale;
- alterarea comunicerii verbale:
- alterarea comunicerii nonverbale.

Exemple de tactori etiologici:

26

atrofie musculare;
dellcit audiliv, vizual;
dlaforeze;
scederea tonusului muscular;

situali de crize;
conditii de munca inadecvate;

mediu necunoscut;
spitalizare;
lipsa intimitelii;
- insuticienta iunoastere a unei allmenlalii echilibrate, a efectelor benefice ale
axorciliilor fizice, a mesurilor de igiend etc. '

Exempte de diagnostic de nursing (lista NANDA,


1986):

9oc emolional:

de

o line cont de factorii cauzati ai probtemelor de


sdnitate.
a orjenteaze asislenta spre interventiile
specifice problemlor oaci6ntului:
a promoveaze planilicaroa interventiilor independente;
o fac;lileaze comunicarea asistentei cu ceilalii membri
ai echipei de senetate.

- incapacitat de menlinere a sanat4ii;


- risc de accidentl
- risc de inlectie;
- alterarea mucoasei bucale;
- alterarea integritdlii tegumentelor:
- deficlt de volum de lichid;
- allerarea nutriliej - deficil sau exces:
- hipertermie;
- hipotermie;

obossalA;
procgs lnfecllos sau lnllamator;
sedentarism;
pdvare senzoriale;
tabagism;
alcoolism:
singurAtat6;

concluzii
r Un diagnostic

de nursing este o probbmade sanetate acluale sau potenliale'


oare conduce la interyenlii autonom.
t Procesul de nursing este analiza 9i sinteza datelor'
r Abititirile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gandire
o tlca, putere de decizie, judecatA deductivd
Un diagnostic de nursing trebuie sA lie lormulat clar, concis' centrat pe
oacient. leqat do o problema, bazat pe date rglevante si reale'

.
'-- i

bia-gnosticut

de nursing este baza pentru planilicarea interuenliilor

lndependente.
r Dezvollarea laxonomiei diagnosticelor de nursing este un proces in derulare'

lll. Planificarea
.
.
.

STABTLTREA

PRIoRIAILoR

STABILIREA OBIECTIVELOB
ALEGEREA STRATEGIILOR

a treia etape a procesului de nursing, ln carc se aleg


de Prcvenife, reducerc sau eliminara a prublemelor
iau
inlervenliile
slrategiite
de sendtate care au lost identlficate.
gl
Ceicare participa ta planificarea strategiilor sunt: asistenta, pacientul, familia
alll membri ai chipei de senatate.
Planificarea est

--

27

D91

planlflcara esto principala

rosponsabititate a asistentel, Impllcarsa acflvd


a pactenrutut 9t a ramitiei esre esenliald pentru eticienla
ftanuili
lngrljirilor ta

;i;;il;r;ili;:

domiciltu.
Planilicarea utitizeazd datele oblinut in apreciere
Si diagnosticele de nursing.

Pjocesulde planificare are paku

componenle:
/ stabilirea priorititilor:
/ stabiljrea obiectivelor 9i a criteriilor de evaluare;
/ planjf icarea strategiilor;
/ scrierea planului de hursing.

1. Stabitirea prioritaf

ilor

Scopul siabilirii obiectivelor esle de a direcriona planilicarea intervenliilor do

cu un. diasnostic resat de tumit si


o"-"rjiiri-"1
:i,"]:.g].r:
A$srenla poate
-T-_!**l
consid( .a priorjtard probtema ,umarutut taia ae
"rtrr'es"i
proiiema iUeljiliii.
rn lmp ce pacientu] crec. ca probtema obezitatii
este mai importania.
uano extsta diterente do opinie. asislonla
sipacientultretuie

nurslng, despre care se anticipaze ce va produce schimberi Tn starea de sdnetatg


I pacientului.
Obieclivolo derivd din diagnosticele de nursing stabilite 9j se referd la:
r siarea fizice sau fiziologica 9i descriu modificdri asupra carora pacienlul nu are
oontrolvolunlar. De exemplu: prevenirea unor disfuncJij cum sunl febra, ve ijul etc.;
! comportamenlul pacientului:

' . molor - descrie perlormanle fizice Oi capacildli


.cognitiv

d;,ilt;i;'fi iil#;;

."ilf""i"

pi;j;;i;;il;j
-* **

descrie performanlele de inlelegere, de recunoastere, de


analizr, de achizilionare de noi cunostinle;
a afecliv
descrie perlormanle tn exp marea sentimentelor 9i emoliilor
pacientului lartr de starea sa de senetaie;
asocial descrie performanle legate de activilatea sociale 9i relaliile

lliapioi;;il#:::

Jielffiii:lllli

care sunl sub conholul

pacientuluii

sediscute pentru

PrioriElite stabilite nu trebuie sa ramantr fixe, el putand,i


modificate in functie
de probtemete de sendtate ate pacjentutui oe
scfriiroarea
9i
toase. Asistenra trebuie sa aiba in vedcre laptur
schimba de la o zi la alla, de la o ore la alla. ue "ipi"obr"r"-li'"i"!i#ilj ilji
aceea esle bine ca inaintea stabilirii
pioriiagtor sd se face o tistd cu probtemete identiricate,
aceasia
9i apoi se se decida care sunl problemele mai imporlanle.
l,entru stabilirea prioritAlilor asisrenta pacientulvor
9i
line cont de urmetoarele:
r.vatorle atitudinite 9i comportamentul
f4a
;j
_
-,
portante-pentu asistenja, dar nu pentru pacient.
Si
O" ur".ptr, p"ntru o
- --'ma rmporlanta prezenta oi acasa lenga copii, decat
sfarea ei Oi sanatafel
r prioritelih pacienrutui - i
p*i""irtri p".,uilLl'1'E'lsi
propriite pioritAfi. ceea ce permite acestuia
"joru,i se patcipe'fa priniftcaiel-.nii,rlor
"r"oiri
ii
sa coopereze eficient cu asistenta. Uneod, perceplia pacientr.rrui
despre"cilea- c'e
este impofiant duce ta confticre cu ceea ce cuno"sti
o"spi" pioitJilj"l]
compticaliite ce pot aparea. De exemptu: o pacienia "siir"nru
rr"ori"
la interval. d doue oro, prefera sd nu fie deranjate.
"ur"a"i"r""r"-rrii"O
"Xri";";;;il;;d
ri"j"iii"ill
complicalii ate imobitizdrii ta par (escare de d;cubit)
ii
va expitci;;;;;i;;;
inlerventiilor peniru Drevenirea efectetor
.r resurse disponiblle pentru asistenttr 9i pacient _dace banii, echipamenlul
sanitar sau porsonatulsunt insutjciente, o probtema de
sanetate poaleiiir"t"fl
prioritate sc6zuie. Asistenta nu are, de ex;mplu,
ra Oomicitiur'unui
",
rsurse ca in spital 9i va fi nevoita se amene rerotrar""
,no, prouier". nJiiiJ#
,lnanciare ate pacientutui pot, de asemenea. intruenta
orairea i,rtiiiaiil .
28

liecaro paclent
aa Slmte conlortabil avand un anumit grad de libertale a acriunilor. Unii pot dorl sA
dlscute cu lamllia despre problomele lor de senetate, allil pol accpta skatoglllo
propuse de asistenti.
r urggnla ploblemelor de sinilale Tn acest sens trebuie sA se aibd ln
vodore in ce mesure o probleme de senetate ameninrd homeostazia pacientulul,
lacu lalea fizic{ 9i psihice sau gradul de dependenre.

2. Stabilirea obieclivelor, tipuri de obiective

#dJ;:;;;iJffi;;;il

rezolvarea conlliclului.

tlmpul nsco3ar pentru alegora slratgglllor de nurslng

grupeaza diagnosticere de nursing in runclie


de prioritalre stabirite Tn
rui A. r4asrow, modiur v.
il:::fl"-:j:d;:j:
a gnora tnsa {1:"-Tida
tmportanla unor nevoi pentru liecare pacient.
'dra
t noritalite unui pacient inse pot sd direro de cele presupuse
de asistenli. De
.Asistenta

interpersonale ale pacientului.


Tn funcrie de termenul de realizarE, putem distinge:
,t obiective pe termen scurt (OTS): ore, zile;
a obiective pe termen mediu (OTM): o siptemene;
a obiective pe temen lung (OTL) sepldmani, luni.

Exemplu: Stabilirea obiectivelor Tn funcrie de problema de slnatate 9i lactorll


0llologici.
Diagnosticul de nursing: allerarea nutriliei; exces legat de ingestie excesive laH
d activitatea desldgurate.

Obiective:

pacientul va desc e meniul zilnic care demonstreaze reducerea numerului de


calorii (obioctiv orientat spre cauzd);
pacientulva ofectua, zilnic, exercilii lizice (obiectiv orientat spre cauzd);
pacientul va piorde in greutate patru kg in doue saptimani (obiectiv orlentat
sprE rzolvarea problemei).

/
/

29

Componentele oblec vulul


Un oblectiv este enunrat sub forma uneitraze care cuprinde:
- subieclul - cine este persoana care va realiza obiectivul (oacientul):
verbul de acliune _ exprimd acliunea ce trebuie reatiiaiS.
Esie-u,ri veru ae
.,
aclune care dtteraTn fun4je de starea sau comportamentul agteptal (se
tntrebe. st

oescfle, sa rdentitice, sA lisleze. sa demonstreze, sa praitice. sA aea.'.1


rnoeplneasca, sa exp me. sd comunice, sA impartegeasce
etc.). este Ue oreierat

sa nu se
accepte;

ul

zoze verbe nemdsurabile cum ar fi:

condilii

de realizare _ se

si

aprecieze,

si

9tie, sA simtd,

refere la modul de implicare a oacientutui tn

reatizarea acliunji (singur, cu ajuror. cu mijtoacete auxiriarqle


Joua-oii-J1.'iiiit"i,
- _nmput- cand va tealiza pacienlul acriunea (ore, zile, saotamani. lunii
formutate ctar. precis. chiar dace in u;eb situaiir ;u pot ti
^ nse roate componentele.
cupfl

^":f:],]:r" ]t!!i"

Exemplu de formulare a obieclivului;


,,pacientul sd se

deplaseze

masi
ln termen de 7 zite,,
de reallzare
mp

singur Ia

subiectul perlormanld condtlli


Caracteristicile obiectivului

Pentru fiecare problema identifjcata


_
Penhu ca obiectivete formutate

pot fi stabitite unul sau mai multe obiective.

sdcorespunda
se aibd urmatoarele caracteristici:
"at""i6iJ" "i,J,j"*,
specificitate- sefio centrat pe un singur subiect (pacient, familie);
peiormanq
acllunile, atitudinile 9i comportamentele ce urieaz| a lt
.a
realizaie de subiect;
. inplicare - g/adul de angajaro in realizarea acriunii;
rearsm - sa lina cont de capacitelile fizice. intlectuale
si afeclive ale Dacienlurui. de condiliite de mediu 9i dE suportul pe care i-t poat
oferi;
ooseruabtt
onunlut irebuie s6 cuprindd limite mesurabile expdmate in
temeni releritori ta distanla (10 pagi), timp (doue zile, de doue ori pe ri).
rotum
(2000 ml de lichid).

"ililiidJi;

3. Planificarea strategiilor
Dupd stabilirea obiectivelor, asisienla alege intervenliile adecvate
Denku a
oreveni. reduce sau combate modificerite a-perute i" it"rea J"-s1,iitai"
r.acientului. Asistenta 9i pacientut pot trtiliza di,orite .etojJ
"
a"
lualegltor de nursing cum ar ri:
a brainstoming - carc este o tehnicl utilizale de maj mult de o persoane, de
)bicei un grup de oameni. in acest proces ideea unel persoane genereazA
o idee a
,

t0

d;;;

altula 9.a.m.d, ldellg nu lrebuio evaluate Tn timP c6 sunt generato O ldee esto
exprlmat:i de o persoane, dezvoltate de alle persoane 9i modilicate de o a trola
psrsoane atc,, pana reiese o solurie acceptabile. Bezultatul acestui proces sunt

tolulii crdat;Je;

calehnice de predi4ie, in care acliunile vor rezolva o problem6


lau un obiectiv. Alternativele ipotetic sunt rezultatul cunogtinrelor 9i expsrigntel'
llcare alternative propuse poate fi eliciente. lpotetizarea nu este o ghicire dsoareca
Eltornativele au fosl incercale cu succes anto or;
carc este o deducere din date tifapte cunoscute. Tn aceastA
extapolarca
lahnlce, individul sugereaze o acliung (exemplu: pacientul X sulera de insomnle; el
alle cA pacientul din patul vecin bea un pahar cu lapte cald Tn liecare seard la ora
22 si doarme loarte bine; astlel el propune, ca solulie, se faca acelasi lucru).
Pentru identificarea intervenliilor specitice, asistenta l9i va pune urmdtoarele

ipote:izarea

lntrebari:
- care este cauza problemei?
- ce se poate face pentru minimalizarea sau combaterea cauzei?
- cum poate fi ajutat pacientul?
ln multe situalii pentru realizarea unui obiectiv existe mai multe solulii. Alegerea
lntervenliei va fi fecuttr iinand cont de:
capacitaiile 9i posibilitiile pacientului:
gradut lui de dependenF;

/
/

/
/
/
/
/

vetslai
ralionamontul gtiinlilic al intervenliei;
resurse materiale gitimp;
trapie medicamentoasa;
crearea oportunilAliide a invela gi educa pacionlul.

lntervenriile reprezinte un complex de operalii care sg succed lntr-o ordine,


acliuni necesare mentinerii, promove i sau restabilirii sanetili. lntervenriile alese nu
trebuie sd se limiteze doar la acliuni de aiutor pa4ial sau total 9i de supraveghere a
pacientului. Ca urmare, aprecierea, educaria 9i consilierea pacientului vor face parte
lntogrante dln planiflcarea intervenliilor.
Aprccie@a - esle o inlervenlie de identilicare a problemel. Asistenta trebuie se
aprecieze problema lnainte de o ce inteNenlie. De exemplu, penlru un pacient care
prezintd
devolum de lichid legat de ingesiie insuficieniade lichide", asistenta
"delicil
va aprecia cattrebuie sa bea pacientulpe zi, inainte de a-llncuraja se consume mal
mult.

Educalia
esle o intervenrie comund pentru multe probleme. Poate fi o
lntervenlie specifice (sI invelq pacientul se-gi adminislreze singur insulina) sau
secundare unei inlervenlii (se explice rarionamentul drenalului postural)
Consilierca
eale un ajulor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unor
comporlamEnle 9i atitudini nesenAtoase fare de s5natate Ea include:
r tehnici de invetare pentru a ajuta pacienlul se achizilioneze cunostinl
necesare ludrii deciziilor Tn scopul ingriiirilor de sdnetate;

3t

suport pslhlc - penku a putea faco fald nollor circumstanle;


tehnici de educalio - pentru schlmbarea comportamentel;rfal}
de sendtate:
t tehnici de ccmunicaro terapeuticd - pentru reducerea anxietAji,
..
;;
facllitarea unei relarii de colaborare gi cooperare.
"

il";trl

..Pentru o consjliere eljcienta, asislenta se va consulta 9i cu alri membri ai

echipei de sdnetate.

Stabilirea ihteruenliilor ln lunclle de diagnosticul de nuging

ln documentel utilizats pentru scrierea planului de nursing, interyenliile vor ll


Oon8emnate clar, complet, lizibil penlru ceilalli membri ai echipei

4. Scrierea planului de nursing


Esle tapa linald a procosului de planificare. Planul de nursing constituie un

_Penlru diagnosticul actual _ asislenla va studia alent etiolooia {cauza


problomei) Si va identifica intervenliile menite sa reducd
sau ia
i"if"r"i
erorogtct. tie asemenea, se va avea in vedere o supravegnre
""r-firta
atenta
9i lrecventa a
manifesterilor cllnice a problemei.
Peoltu diagnosticul potenlial - asistenla va analiza fac,lorii car
oot determina
o problema, va identilica intervonlii de diminuare sau comOatere a-a!;il'i;;:i;;;
va supraveghea aienl pacientul pentru a sesiza orice schjmbare n",
iparriiiri
starea lui.

Notarca lntoruonllel

Ohld care oiganizeaza inlormaliile despre slarea


mtlunlle asislentei. Are drept scop:

a otientarca sprc lngriii individualizale - planul esle inlocmil pentru fiecare


Dlclgnt ln funclie de nevoile sale de ingrijiri: se intocmeste in momentul admisiei
respectiv;
brclentului in unilatea spitaliceasca dupe modelul standard al unitirlii
a ptunovarca continuidtii

Exemplu da stabltite a latervenliilor in lunclie de diagnosttcut de


nurslag

Diagnostic de nursing: potenliatul de deficit at volumutui de lichid legat


de

Oblectiv: Pacientul va consuma zilnic cate

Plan de nursing

ora

18-23

ora 23-

1000 mt;

Obieciive

lntervenlii

Evaluare

planiricarea este un proces de stabilire a strategiilor de nursing menite se


Drevlna. se reduca sau sa combata o probleme de salnetab;
r slralegiile de nursing sunt planiticate pe baza diagnosticului de nursing si a
obl6ctivelor slabilite:
r componenlele planificdrii sunt: stabilirea prioritailor, siabilirea obiectivelor,
rlabllirea strategiilor de nursing, scrierea planului de nursing;
r prioritdlile se stabilesc impreune cu pacientul;
r obiectivete trebuie se anticipeze schimbari in starea pacientului pe critedi

Enunrul lnterueoliei
Ca 9i obiectivele, intervenliile trebuie se tie centrate pe oacient. masurabite
evaluabile E.runlul unei iniervenlii va cuprinde data, ora, verbui de acliu";,
rear.zdre. tntervatul de
limp (exemplu: pacientul va fi repozilional ln pat la inlervalde
doul ore, limp de 24 de ore) sau:'

lili;;

- efectlez masaj pacientului l\4. N., de 3 ori/zi timp de 10 minute;


r r.uz.rvev _ exprrc pacientului M. N., jmportanla
mobilizerii precoce dupe

t2

Diagnoalic
de nuasing

Concluzii:

Se va oferi pacientuloi ceai, sucuri, ape, lapte, dup, preferinle;


Se va lace bilanlul hidric;
Se va aprecia aspectul tegumenteloa 9i mucoaselor.

.
ntervenria chirurgicale.

Apaecierea

model

2OOO ml lichid astfel:

700 ml;
300 mt.

10.02.1999

Data

2OOO ml lichid.

lntervenlii: - incurajarea pacientului si bea

ora 8-16

ingiihilot:

a ovaluarea actividlii asistentei.


Planul de nursing conline o listare a urmetoarelor componente: manilesteri de
dapendenle, diagnostic de nursing, obiective, intervenlii, evaluare.

9i obiectiv

ingeslia insuticientd de lichide.

de sandtato a pacientului 9i

mAsurabile, evaluabile;

aprocierea rezultatului fiecarei shategii necesila cunoslinle de nursing 9i

oxps enre;
planul de nursing furnizeaze direclii pentru ingrijirea individualizale a

p6clsntului.

33

lV. lmplementarea

perlo4lonezg

8A-91
a sfectuarea tehnlcll cu competenttr: asistenta trebule
gtllnlilice
pe
baze
9i sa cunoasci
familiare'
*frtirr! tl'p]"""0r.-i" o"*i ",ni

rllonamentul liecArei etape;


'-'-r
presupun
oreoltirea locului und se realizeaza adiunea: unele tehnici
f

.
.

CULEGEREA DE NOI DATE


EFECTUAREA INTEBVENTIILOR

roail"lrillr"air'riti"rperaturA,

I1",ffi:;:;;;;;;;:l;niurui
aooldentelor;
--- -.,"lorirrea

lmplementarea este cea de"a patra etapd a procesului de nursing, in care


planul de nursing este pus in acliune.
Activiterile desfegurate de agistentd ln aceastd etape sunt:
a continuarea culegerii de informalii despre starea de senetatg a pacientului;
a efectuarea intervenliei ;
a nolarea intervenliei in planulde nursing;
a menlineroa la zi a planului de nursing.

lumine), necesitatea unui pat accesibil si care sa


pozilii, securitate rizica pentru prevenirga

in oirerite

funclie de tehnica ce
ectripamentului necesar: acesta va fi als in

langa patul pacientului 9i la indemana


,r.#i? ri "r""ri"ia; va li pregatitroduce
timpul necesar $ energra:
i;lsiontl penhu a creste elicisnta 5i a
-"i l.r6ri"r"" i"tliritrlii pa;ienlului: asistenta va descoperi numai partea

va lace aprecierl

de protedie; nu
natai# iLJra,ii t"tnicii; va utiliza paravane mirosului
emanal de acesta:
lirir" *J"ir,rr, riti" pacientultri sau asupra
tehnica in lermeni

"-'.-J"iliii"a o"ir,i"e
"l a pacientului: asistenta va explica
pacientutui se DUne intrebari; va raspunde Ia
**d,iiiii,a *Js*6ri; va permite
mai pulin capabili sa laca taF durerii stresului
iitrefe,i iutentie --pacisntii sunt

Continuarea oblinerii de date


Cand se implementgazi adiunile de nursing, este foarte important ca asistenta
si continue sd cuteaga date pertinente Si si aprecieze schim6ed nou aDarute Tn
slarea sau comportamentut pacientutui. in timpul procedudlor se pot obiine date
despre: starea lui tizice, starea pielii, abilitatea de a se mi9ca, itatusui mental,
utilizand comunicarea teraputicd gi incurajandul sI-91 exprime sentimentele.

Efectuarea intervenliei
Termenii de ihdependen4, dependenq sau intetdependenq sunt utilizati
penlru a descrie tipul unei acliuni de nursing. Tn acest context, acliunea
este o
aclivitate specifi cd rolului asistentei,
lnteNenlia independenta este o acliune initiata de asistent ca urmare a
cunogtinlelor 9i priceperitor salo. Aceasta este talura autonomd a activjtdrii
asistentei. D exemplu: planificarea tipromovarea masurilorde menlinere a igienei
personale a unui pacient.
lnteNenlia dependeod ste o activitate efectuatd la indicaria medicului. De
exemplu: administrarea medicamentelor.
lnteyenlia intetdependentd este acea activitate stabilite in colaborare cu alli
memtri ai echipei de senatate 9i care rollecte o relalie colegiale intre profesionigti:
Pentru ofecluarea uneitehnici, asistenta va respecta uimAtoarele'princlplii
a aprecierea necesitelii tehnicii 9i a performantei acesteia pe;tru p;cient:
asistehta-trebuie se cunoascd indicaliile 9i conlraindicariile fiecirei proceduri; orice
procedlre. conlraindicata este aceea pentru care existd molive
ca raspunsul
pacintului sa fie negativ; in unele situatil. o procedure poate fi
contraindlcate din
cauza unor schimbAri survenite ln starea pacientului;
s4

ituallonal, daca nu cunosc ce-i asteapla):


'""I1
pacienlului: aceasta presupune asigurarea poziliei (cand
" 9i menlinerea ln pozilie pentru a preveri accuenlreJ'
nu este"r-""it-""
cioabil _ ajutarea
?naintea efectuerii tehnicii:
i[iiir," iii.l"r"ra "", medicamenloasa
utilizat va.li
rasnectarea mesurilor de asepsle: materialul 9i instrumenlarul
proteclio
lunclie de cerinle; se va purta echipamentul.de
a"a"'r"o; a",
""riit"t',pe
inaim" si a'oe erectuara licerel tehnici;
;r;a#;
-- 'aini obisnuit il pacienlului: i s,vor respecta lce,cat
ir""p""t"r"u
un limp intre tehnici penru ca el sa
"o.portamentt'tlui
ooetblt, o;eb ae somn de masa: i se va acorda
rlbe sentimentul de independenlai
jrna niocedu'a' p'esupune pozilie conlortabila'
31ll-"]::
legate oe
apreclerea acliunilor de nursing sunl stans
,"o"u"
""orlrpunritot' asistentei Penlru sisuranta pacientului ele vebuie sa
rlbA un scoP 9i baze gtiinlific;
in mod hollslic
r"]l ia"ptate in mod individual pacientulliind privit
de senatate si mediul inconiurator
- a"-ri-i*r,"g' ,irrt".,alorile credinla,destarea
nur$ng;
.unl lactori caro pol afecla intervenliile
va lua masun
""
sa tle inoiensive penlru pacienl; asistenla

i"iil

ffi;;;;i;;

''-'; iiiriffi
;i'":;"il;;;;6;rid

j:

''"'jaffirl

':iilt;;iliiJ;L

d6 orovenire a accidentelor;

""

I se va
trebui sa respecte dmnitatea pacienlului:
lui de
la
slarea
si va tiimpticat in luarea deciziilor referitoare

T;d;il;;-;r,G

"dgrr"i;,i-i*,""
aAnetate;
"'"'j1", ,or.
intervenlii lera cunoagterea r4ionamertului
utllizat;
""
"t"ar"
9i sterilizarea echipamentului
O".inr""t",oa
I lJ,ati,""
a pr"ga,ir"u

stiinlific:

buletinelor dg
specimenlor pentru laboraior 9i complelarea

Bnallzo;
notarea tehnicii si a incidentelor sau accidentelor'

35

lnlorv6n,llle stablllte ln planul de nurstng nu sunt flxe, ci ,texlbllo, EIE pot ft


rchlmbate pe baza noilor date culese de asistente.
ln cazulln care o asistente nu poate implementa singura o inlervenlie va solicita
4utorul altor membri ai echipei. De exemplu: dace asistenta nu este famlliarizate cu
un model particular de masce de oxig6n, aceasta necesite la inceput asistgntd din
parlea unei colege.

nu 9e vor efoctua intervonlll fere cunoagtera rarionamentulul gtllnllfic;

nu se vor gfectua interventii

V. Evaluarea

lmplicare minori, iar allii deloc. Aceasta depinde de energia lui, de numerul factorilor
de stres, de frice, neinrelegerea bolii 9i a intervenliilor;
prevenirea complicaliilor - se impune deci respectarea mesurjlor de

.
.

STABILIBEA CRITEBITLOR DE EVALUARE


EVALUABEA ATINGERII OBIECTIVELOR

IDENT|FToAREA

FAcroRtLoR cARE AFECTEAZA

ATINGEREA OBIECTIVELOR

asepsie

Evaluarea este cea de-a cincea etape a procesului de ingdjire, in care se face

6 lorgciere asupra rezullatelor oblinuie in starea de sanahte a pacientului in fun4ie


Ca oblectivele propuse. Se lace periodic cu regularitate. la intervalele stabilite Tn

Notarea intervenriei
Dupa electuarea unei tehnici, aceasta va fj consemnati in planul de nursing
impreund cu alte date: cum a r6spuns pacientul la intervenlie, ce trebuie fecd
urmdtoarele zile, schimbarea unej anumite intervenlli. Transmiterea acriunilor de
nursing se poate face 9i verbal.

i;

Completarea la zi a planului de nursing


Peniru atingerea scopului pentru care a fosl conceput, planul de nursing trebuie

actualizat permanont, completand liecare rubrice in parte.

Concluzii:
racliunile

nursing sunt strens legate de cunogtinrete gipriceperile asistentei.


-Pentru siguranladepacientului,
ete trebuie sd aibi un scop 9i baze gtiintifice;

t acliunile vor ti adaptato in mod individual, pacientut tiind privit i; mod hotistic
ca un intreg;varsta, valorile, credinra, starea de senetate
9i mediul lnconjuretor sunt
factori care pot alecta inlerventiile nursing;
a inlerventiile de nursing trebuie sd lie inofensive pentru pacient, asislenta va
ua mdsuri de prevenire a accidentelor;
acliunile de nursing trebuie sd respecte demnilatea pacientului; el va fi
mplicat ln luarea deciziilor releritoare la starea lui de senelate;

t6

urmdrind rlspunsul

dace Iaspunsul acestuia nu esle cel scontat, se va alege o alle interventie:


lln ofectuarea unei tehnici, se va respecta protocolul stabilit.

individualitatea pacientului, fere a viola bazele gtijnlifice ale activitali. De


exmplu: un pacient poate prefera sa ia medicalie po cale orald in loc de cea
parnterala; dace asistenta gtie ca medicamentul respectiv este inactivat pa4ial de
sucul gastdc, ii va oferi aceste inlormalil;
implicarea pacientului - unii pacienli doresc sa se implice total, allii doresc o

ci

9i erectuarea tehnicii cu prolesionalism 9i .esponsabilitate;


./ asigurarea confonutui fizic ai psihic at pacientulul.

mod mecanic,

Prclntulul;

ln implementarea intervenliilor asistenta va ,ine cont de:

in

oblsctiv.
Pentru ovaluare, asigtenta culege date obiective 9i subiective, care se evalueze
Obleclivel 9i le inlerpreteaze. De exemplu: lrecvenla respkatorie a crescul de la 12
pa minut la 16 pe minut. Dalele coleciale sunt colhparate cu critenile stabilile. ln
urma comparaliei existe trei posibilit5li:

obiectivele au fost alinse in lotalitate:


obioctivele au fost atinse pa4iali
r obiectivele nu au fost atinse.
Dace obieclivele au fosl alinse, asistenta va decide asupra intervenliilor ce vor
ll sfsctuate in continuare.

Daca obiectlvele au lost atinse pa(ial sau nu au fost atinse, asistonta va


rranaliza planul de nursing, punandu-9i urmetoarcle inlrcbeti (ig A):
- am cules suficienie date?
- am identificat corect problema de senetate?
- am enunlat corect diagnosticul de nursing?
- am stabilit corect obiectivele?
- am ales intervenlii specific obiectivelor?
Penlru o evaluare eficace, asistenta va urmlri urmdloarele elape:
a listarea obiectivelor:
. aprecierea capacitellor pacientului Tn rapon cu obiectivele stabilitg;
a aprecierea mesu i ln care au fost atinse obieclivele;
a discutarea cu pacientul a rezu,tatelor oblinute;
a identificarea factorilor care au lmpiedical progresle pacientului;
a idntlficarea noilor probleme aperute.
37

'7'1
ln phnul de nurslng, evaluarea ogte consmnatA enunland
.lo-a.lAcut
Drooresele D6 care
paclentut Tn funclls de obtectvete propuse (d;;r6pt;,-;;;;ri;;
prezlntl
escare de decubit).

Concluzii:

t
r

I
r

evaluarea apreciazA modul de atingere a obiectjvelor;


este uh proces organizat;
determind reexaminarea planululde nursing;
duce gi la evaluarea caliterii interventiilor.

Au fosl culese suficiente date?

Partea a ll-a
TEHNICI

uragnostrcut de nursing a fost corect

Obiectivele stabilite au lost conform realirili?


Au fost alese intervonlii alternative?
Care din intervenrii nu a fost corect efectuata?

;
DA

Fig. 3: Schema procesulul d6 nurllng _ model


de reallzare 9i reamllzar

Puncliile

D.llnllle

Scop

generalitd[i

Punctia este operalia prin care se patrunde lntr'un vas, ink-o


natur"U s"i, nioformale, intr-un organ sau o ce lesul al
"uritdG
oroanismului cu aiutorul unui ac sau al unui trocar. ln pracuca, se
rr.atoi,"t" punclii: venoasa arteriale. pleurald,
"i?cuta
iuaori"aia. pe cardica, adiculara, rahidiane. osoasa. a vezicii
urinare. a fu;dului de sac Douglas' punclia biopsica 9i pundia
unor colectii purulenle.

se slabilesie prezenla sau absenta lichidului dinlr-o cavitate

loleurde, abdominale, articulare)


in vederoa examinddi
-se recolGaze lichidul din cavitale
oentru a se stabili nalura, cantitatea 9i caractefisticile
icestuia; in acelagi scop se efectueazd 9i puncliile biopsice
in diterite organe pentru a se obline tragmentele de lesuturi
necesare examinarilor histopalologice

teraDeutic

(prin ac sau prin


-;vacuarea lichidului abundenl din cavilate

PregAtirea

puncllei

asoiralio), punclia numindu_se evacualoare


adhinislrarea de mdicamente. lichide hidratante, aer sau
alte sotulii ln scop de

tratamantt-

se Dreoatesc materiale generale 9i specilice tiecerei punclii

ape curenla,
oentru- dezinfectia Si protectia mainilor
seDun. alcool medicinal, menugi din cauciuc slerile

oe'ntru oezintectia si proteqia campului cutanat (locul


buncliei) - apa, sapun aparal de ras. alcool iodat, tinctura
ie ioO, itcool meoiiinal, iense. porttampon, cimpurislerile
oenlru izolarea locului
anestezice (xilina 1%),
- benlru anestezia locala (fig.solulii
4)
sterile
ace
serinoi sterile,
punclioi - aco' trocare
- instrumente specilice
_
vase colectoare gradate,
eprubete,
colectoire
-vase
cilindru gradat, lame de microscop, sticld de ceasornic

4t

medlcale, celelalte punclii fiind executate ds cetre medic, aiutat


d6 una-doue asistonte, Tn salon sau in sala de tralament'
Asistenta
- protejaze patul sau masa pe care se executa pun4ia
- asigure pozilia corespunzetoare
- Dreoebsle camPul cutanat:
. de;leclie tip l: cu tanlponul imbibat ln alcool se badijo'
neaze tegumentultimp de 30 sec. (pentru puncliavenoasd)
.dezinleclle tip ltl: conste tn spalarea regiunii, raderea

materiale pentru pansarea loculul puncliei


lampoane, comprese
sterile, romplast
materjale penlru co-

lectarea degeurilor

tevilA renala, gdleri.

- pregetirea

psjhicd

constd ln informarea

lui,

incurajarea

pilozitali, degresare, badijonarea cu alcool iodat de doud ori


(penku celelalte Puncrii)
- supravegheaze pacientul ln timpul puncriei
in condilii de asepsle,
- inmaneiz} medicului instrumenteleproduselor
din cavitatea
evacuarea
particip5 la recoltarea 9i
pundionate
- ingrijegte locul Puncliei

gi

asigurarea conf ortului


pregAtirea fizice constd ln asigurarea po-

ziliei corspunzltoare
tiecdrei punclii.

Execulia
Puncllei

Punclia venoase

se

executd de cetre asislenla

.)@h

4.@t

'(@b

2F+4+==5
3

rc4t=---tum4 t1 @
'c.!a
ra,
viE&lvtun i

lngrUlri

ulterloare

pentru examne de laborator, eprubotele se eticheteaze' se


completeaze formularele de tdmitere
- se masoare cantitatea

maierialele refolosibile se dezinfecteaz,' se spale, se


pregetesc pentru o noua $erilizare

trel

Noiarea

pundlei

degeurite se indeP5rteaza

se face in foaia de temperatura sau de observatie'


menrionendu-se cantitatga de lichid evacuat, aspectul lui,

punclia alba (dace prin punctia exploratorie nu se obline lichid'


accidentele si incidentele produse in timpul puncliei)'

,llrtE h-i. . tr.si$lurli !h9.ic

F/t7. 4

- npui

ds aco pniru punc,ji

DE STIUT:

acele si seringile de unice utilizare se ve lica


lnainle de folosir: integritatea ambalajului. data
oxDirerii valabilitalii sterilizarii si indicaiiile de
cabacilate penlru seringi, de lungime si diamelru
oenku ace
- comprosele, lampoanele sterile se pregatesc in
casolete; de asemenea campurile chirurgicale

42

Pacientul este lnsialat comod Tn pat 9i supravegheat: este


suplinit pentru satislacerea nevoilor sale

DE EVITATT

atingerea produsului evacual din cavitate Pentru a


proveni imbolnevi le Profe'
sionale

43

-;i:ffl#""{iift il'E]]Tf$ii:#ils,":il""i:r5,:T,:lil

PUNCTIA VENOASA
Dollnllle

;eno;se lare acomprima arlera

sa slransa pumnul' venle


-lE iEJi,i,jia-a-iJentului
astlel lurgescenE

Puncliavenoase reprezinta crearea uneiceide ac@s intr-o vene


prin intermediul unui ac de punclie

sistenta imbracS manusile ste le 9i se


agaza vizavi de bolnav: .. l,
-.,-,,
rir"ara vena cu policdle mtrinii
stanoi. la 4'5 cm sub locul Punc!l'
.xeriitand o ugoare compreslune. 9l

Scop

recoltarea sangelui pentru examene

de

laborator:

terapeulc
- adminislrarea unor medicamenie sub lorma iniecliei 9i

iractiune in ios asupra lesuturilor veclne


se fixeaza seringa, gradatiile tnno ln

perf uziei intravenoase

-sus. acul atagal cu bizoul in sus ln

recoltarea sangelui in vederea lransruzdrii sale


execularea transfuziei de sange sau derivale ale sengelui

hiperlensiune aderiali

Locul
Puncliei

Prsgltlrea
puncllei

venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare inlerne
venle jugulare 9i epicraniene (mai ales la sugar

i,",ii,,l
iren'os

resrul

de srade).

invingAndu_se o rezistenla elas'

9ol 67* 5- pun46


'enoisa
(fis.5)
I'3J i'cnimua oitectiu a"ului 't-2 cm ln^lumenul veiei
;#i;[;;;&,ffieiea acutui in vene prin aspiralie cu
inainteaztr

in

-:""

ti copilul mic)

:utj:%nti"ra Ehnica in lunctie de scopul punqioi


,venoase:
penuzre
sanglui'
recoltarea
medicamentelor'
iniiJaiiJ
prelungeste acul d ounctie cu un tuD
-ff;;;,s-ifi;iire
"e
in vasul coictor' garoul reiniroduc6
Ei;" se
arli'

""Jri-"ii["a

d capacitaie (in lunclie dd scopl. pense;'manu;i

ti:"',lil"r'r?l#i'3ba venoasa dupa executarea tehnicri prln


l""":'ffilffi g1illtii*#El'll'1'orr," o".,n,""tanta Ia rocur de

9i etichetate, cilindru gradat, fiole cu sbtuli

r':r:i*,m*:,w:iffi!i3til,t:1,"',,iind

chirurgicale, tampoane
alte maleriale-garou sau bandS Esmarch. eprubete uscale

medicamentoase. solurii perluzabile, tevile renale (materialele se


vor proget in funclie de scopul punctiei)

i"'go

ii"i, i,a,ii id,rn Jcul

proteclie
perne etasticA pentru sprijinirea bralutui,
musama, alzd
pentru dezinfeclia tegumntutui tip I (vezi generatitali)
instrumentar Si maledde sterile
ace de 25-30 mm.
diametrul 6/10, 7/'10, 10/10 mm (in funclie de scop), seringi

-de

sl

lli'-pii,rna" cu acul traversan4,.in


oblige
orJ"""lilirii"irt - ln direclio
apoi peretele

tormeazd un ,,1r" venos prin anaslomozarea lor


venele antebralului
venele de pe rara dorsalS a mainii

pregrlirea psihici

pregaltrea ttztca

antebralului:

se informeaze asupra scopului punctiei


penlru punclia la venele bralului,

se asazd intr.o pozilie confortabitd atat pentru pacienl,


cat Si penhu persoana care execuE punclia (decubit

dorsal)
se examineazd calilatea si stara venelor avand grija

ca hainele sd nu impiedice circulalia de intoarceri ia


nivelul bralului

14

mana dreapla, intre police

acul,

-venele de la plica cotutui (bazilice si celatice), unde se

l'i"

biochlmice, hematologice, serologice 9i bacteriologice

- sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar

devenind

se agaze braiul pe pernire 9i mugama in abduclie 9i


extensie maximd

lnorlllrea
ulterioari a
paclentului

Prcglthea
sengelul Pen'
lru ttimllerea
la labolalor

locala a tegumentului -sefacelorm


daca est muroara
lenieria
se
schimbe
o
- se isigura Pdzilie comode in Pat
- se supravegheaza Paclentul
- "eliie irnediat (ve,i generalit5li)

in pozirie

Hematom (prtn lntiltrarea - se retrage acul


9i se comprime Jocul puncliei
sangolui in ,esutul peri- 1-3 minute

venoS)

Slrdpungerea vnei (perforarea peretului opus)

se retrage acul ln lumenul venei

se fntrerupe puncria, pacienlul se agaza in


decubll
OOrsA lara perna, se anunte medjcut

DE 9TIUT:
pentru evidenrierea venelor

retrage remanend numai calelerul).

arterlopatll, cu gcop de dlagnostlc al tratam6nt

Coniralndl-

GiiiniEiEiiiE

Prrglllre6
puncllel

- artera femurale (fig. 6)


- artera humerali
- artra radiale (flg. 4
- artera cubitale
. nateiale
- de proteclie
- peilru crearea campului

drianat. dezinleclie tiP


lll (vezi generaliteli)
instrumentar $i male_

punclionarea venei din

riale sterile: ace

lateral

cu
acul avand bizoul in jos

de artera

seringi

manevrarea incorecte a

produsului
recoltal (punclia creand o

pense, compreso, lam_

poane, camp chirur


gical. seringi Pentru

legeturd directd tntre


mediul exterior 9i sislmul

vascular pot intra 9i iegi


germeni patogeni)

oe

bral cu tamponut ta pli;a


cotului, deoarece imoie.
dici inchiderea plegii venoase, lavorizand revdr-

a) vena l6murala; b) anoE

r,?.

6-

lmuEle

Plnclia ad6l lemulalo

iniectarea substanlelor
de contrast 9i anes_
lezice
medicamentei solulii
anestezice. substanle
dd contrast

alte materiale: eprubete,

pregatirea Psihice: se
informeaztr cu Privire la
scopul Puncliei, Pozilia
in care va sia in limpul

sarea sangelui

Se

ulrlzeaza numai maleriale de unicA foloainla.

PUNCTIA ARTEHIALA

Punclia arte ale reprezintd crearea unei cei de acces


intr-o
a[era pfln tntermediul unuj ac de punclie

ga_

ielor sanguine, menugi.

- alingerea

recotarea sangelui pentru analiza gazolor sanguine


substanlelor de contrast penlr-u examenut
llrj9gycgre?
raororogtc at arterelor _ arterioorafie
trapeulic
- injectarea medicamentelor cu acliune vasodjlatatoare

Puriclionala,
heparinizate

Denfu examenul

instrumentarului steril

- rlectarea antebratului

de

marimi dilerite ln funclie

- puncrionarea venei

ta r,"rno,"sii, ini"ctil

o.tll

DE EVITAT:

-se fac miscdri in

sensul circulaliei de
tnroarcere cu parlea cubitale a mainii pe
lala anterioard a antebralului
-se. introduce mana 9i antebralul in ape
caldd
- pentru evidenrierea venelor Ia care nu se
poate aplica garoul se face o presiune
digilald pe traieclut venei deasup;a locului
puncliei (in sensul circulaliei vehoaset
- pentru pundionarea venJor jugulare, paiienlut.se asaza in decubit dorsal, transversal pe
pat, cu capul lAsat sa ateme
prin punctia venoasa so pot lixa, pe cale
ransculanate, calelere din material olaslic _
ace Braunulen sau Venflons (catetdrul este
introdus in lumenul acului cu'care se face
punclia; dup5 punclionarea venei, acul se

Locul
puncllol

lndlcslll

seculet cu nisip, taviF


renala

si dupe punclie

F,iq.

7-

Puncria arlorei ladlale

pregalirea lizica: Pntru


iunclia artrei f emurale Dacientul std in decubit dorsal Pe
un olan tare cu coaPsa ih extensie; Pentru Punctia aderei
radiale, pacienlul sta in decubit dorsal cu mana intinsa'
hiperextensia articulaliei pumnului sprijinit pe un seculel cu
nisiD

Exoculla
puncllsl

sub regiunea punclionate se agazd musama si aleze

Se lace de cetre medic, aiutat de asistenta medicala.

47

191

T DE EVITATI

spale 9j dezinfecteaza
mainite

puncrla arteriald, se poate lntroduce un

ln vderea efoctuerii unor exploreri ale

;,3;:'*'::':,fr1

-"acoperi locul punctiei cu

serve9te mdnugile sterile


dezinfecteaza din nor:

serve9te campul sieril

PUNcTTA

iodftGffi

,%Tf,11;"9n" "' "t't a" P'n.ri"

camput steril

.,iijffi"ry"t'""
retrage acut de punciie

trllor gangelui artrial,

li"*'"?y[";:"m,i.XtsJ?;

-;ll|,m,la

put, in

1r

;';;ElD;;a;;;;

,"p","-G-0,"-il-r,iqi"

r"

rea

sengelui pentlu examenul


de laboraior

Compllcall

ff lg:,,iT,1,:",1i:?3'*Ti3,I:t!,i3Ji,,1,.,,,,:

in timpul
puncliei

atto'

to'm"tirntG

- f,![cj',[;"
- injectare periartedale

1:

l"srr,ir---

hemoragil

- hemaloame cu compreslunea lesulurilor


- oberruale va8cuta;l- - Ji',i"",ii.,I,,
r
""i"rr"tol,,

recoltarea lichidului pentru examinarea sa canlitativa 9i

calitativd

evacuarea lichidului

adminigtraroa medicamentelor

in

cavitatea plourale

(antibiotice, citostatice) dupe spelarea cavileli

cavitatea
Se recurge la
punclie cand cantitatea rev,rsatului pleJrai dpa9e9te 1,5 I 9l
exercitd o presiune asupra inimii ii plemenului, impiedicandu-ls
luncliile

un",u-....-_--

H:,I,

punerea ln evidenri a prezenlei lichidului pleural

boli inllamatorii sau lumo pulmonare, insuficienle cardiaca


-insotita
pleurala.
de coleclii lichidiene in

A:'::fi1?'if,:1"Jffi"fl'J:*:''' aspectur pansamenturui


ffi *?::1i#l;:l;i,?:,tJ::i,T",:,;h5[il1,i. se apreciaze
Pregl

pleuRllA

unui ac.

sif,-"uG

;"TJ:i,$Xffi lXiJl {ieif i,;:i""


l""H:iI, *
lngrlltrea
ulterloarl a
paclentutut

produsului, pentru
lmbolnevlrea porsoanelor care lucreaza cu sangEle
a

Puncria pleuralA sau toracocenteza reprezinte stabllirea unel


legeturilhtre cavitatea pleurale gi mediul exterior prin intermediul

P""i"il;;ril;a,

-'Pticeptu.p"Jin";tT-EE"f,

alinggrea
- preveni

locul
Funcllel

Prsgtrtl.ea
puncllol

tulbur5ri de coagulare a sangelui


tratamenl cu anticoagulanle

hemofilie

se alege dupe situalia 9i cantitatea de llchid pleural:


- dace lichidul este in stare libera, puncria se face in spariul
Vll- Vlll intercostal pe linia axilara posterioare
-daca lichidulesle inchistat, pun4ia se tace in dina ma tate,
zone stabilite prin xamen clinic
- colecliile purulnte gituberculoase se puncrioneaza cat mal
aproape do nivelul lor superior pentru a pretntamplna
listulizarea lor
-punclia se face deasupra marginii superioare a coastel
inferioare, inditerenl de locul puncliei

mateiale

de proteclle a patului
pentru dezinfeclia legumentutui- tip lI
instrumenle gimaleriale sterile:2-3 ace de l0 cm lunglme,
cu diametrulde 1 mm, 2-3 sedngide 20 - 50 ml, seringade
5 ml 9i ace pentru anestezi, pense, menugl, camp chkur.
gical, lampoane, comprese

alte.matgriale: romptast. eprubete. lampd de splrt. aparato

aspiraloare (oieulatoy sau Potain), recipidnto ientru

pregetegte radiogralia pacientului


lsi spale mainile, le dezinlecteaze

colectarea lichidului, tevite renaE

medicamente: atropina, morfinA,


anestezlce

- materiale

pentru

administrEaze o fioH de
atropind cu 30 de minute

reaclia Bivalta: pahar conic de 200 ml,

lnaintea puncllei
- asazd mugamaua 9i aleza
pe masa de Puncrie
- dezbraca toracele Pacientului

50 ml apa distilatd,

solulie

de

acid

acetic glaclal, pipete

pregetirea psihicd:

se inrormeaza

cientul cu privire la
scopul puncliei 9i la
pozilia in care va sta
in timpul puncliei
- pregdtirea fizjcd: se
administreaze cu 30
de minute inaintea
puncliei o fioE de
atropine pentru a
preveni accidentele
(atropina scade
excilabilitatea generale si a nervului
pneumogast c)
- se agaz{ in pozilie
gezand la marginea
patului sau a mesei

de

examinare cu
picioarele sprijinite
pe un sceunel, cu

mana

ltabilegte locul

pa-

servegte manuiile
chirurgicale, apoi
campul chirurgical

menline Pacienlul,

il supravegheaze

a9aza camPul
ohlrurgicalTn

loculde pAtrundor a acului


a. plaman; b. revAcat pturat;
c. poziiia incorocitra acutuitd. pozlia

lurultoracelui,
ub locul puncliei

marginea patutui

se lace de cetre medic, ajutat de doue asistente medicale


se desfagoard ln salon sau in sala dE tratamente

servegte acul de punc'

lie adaptat la seringe


- dezinfecteaze locul
puncliei
preia seringa cu

eprubete
- serveste aparatul
aspirator
- serveste seringa
cu solulie medicamentoase ln funclie
do scopul Puncliei

execute Pun4ia,
aspke lichidul

-pacienlii_in stare grave se agaze Tn decubit lateral, pe

progaleste locul
puncliei, dezinleclie tip ll
- seryeste seringa cu
anestezic

de

asaze pacientul in

pozilia coresPunzetoare
locului ales

partea
bolnave ridicate
Fig.8- Punqia pleura|a
pste cap pana la
urechea opusd sau cu lrunchiul usor aplecal in fala, cu
antebralele tleclale pe brale, cu mainib ta ceafe, coatele
inainte (tig. 8)
pacienlii cu stare bund se asaze cdlare pe un scaun cu
spatar, antebralele ,iind sprijinite pe spalarilt scaunutui
padea senitoase,

lnlroduce soluliile

mdicamentoasE

llchid si il introduce in

menline pacientul,,
ll tndrume se-gi rdinA tusea,
observe culoarea
lelei 9i respiralia

rlrago acul
do punclle

dezlnlecteazA locul si
il comprima cu un lampon

idem

slenl

..ccese

aplice pansamenl uscat


fixal cu romplast

Plturel

idem

- iiyll !,acl9l!ql cy rlisciri btande. sa se aseze in pat.


I norca membrele infefioare, scoate aleza 9i mdgamaua, tnvete9te pacientul

lngriiirea
ulterioar{ a
pacientului

- se asigura repausul ta pal pe o perioada prescrisd de medic


-se. supravegheaztr pulsul, tonsiunea arteriala. respiraria,
culoarea tegumentelor, periodic

- se informeaze imedjat

medicul in cazul apa liei cianozei,


dispneei, lahicardiei, secreliilor bronhice

Pregitirea
produsului
pentru
examingrc

- ,examinarea macroscopicd se ,ace imediat, apreciindu-se


culoarea, aspectul gicaniitatea tichidutui extras. Lichidul poate fi:
. setos sau serocitfin. esle limpede. galben deschis, avand

cauze rnltamatoare (iuberculoza); sau avend drepl cauze o


tulburare circulalor;e (insulicienld cardiaca, cancer pulmonar)
lulburc: esto putulent sau chilos cu aspecl albicios lactescenl

.
.
-

nemoragc sau serchemorugic: esle roz sau rogu inlens in


nemorag[te pteurale Si pleurezia hemoragica
se mdsoard cantitatea lichidului exhas
examina/ea biochimica consle in reaclia Flivalta:
- rn panarut conic se pun 50 ml de apa distitata Si o picetura
de acid acetic gtacial, se adauga 1_2 picaturi din tic'hidut
de
cetcetat; reaclia esle pozitivd cend picetura de lichid se
lransrorme inf-un nor ca un -fum de ligarA-, ceea ce
inseamnd ce lichidutpteuraleste bogat in at-bumine tiind
de

de tuse, determinate de iritalia

.llpotimie, colaps

produce modificdri, ceea ce inseamne ce lichidul est;

se lntrerupe Puncria

se susDende tehnica, se culc6 paci'

eniul in decubit dorsal, se administreaza analeptice cardiorespiratodi

a odem Pulmonar acul, detorminat de


avacuarea rapida a lichidului

se lntrerupe Puncria, se adminls-teaza


lonice cardiace 9i diuretice

a pngumolorax prin raniroa plamanului


ou acul

I
,

T DE EVITAT:

DE $TIUT:

asoirarea lichidului ploural se poate face


dar
drmonlarea si adaptarea lor repetatd la acul de
ounctie traumatizeaza pacienlul 9i permite
bltru;derea unei cantital necontrolabile de aer
- aparatelo aspiraloare inlatura neajunsul aspi
nllel cu seringa

ller;aliv cu dou; seringi de 20 ml

evacuarea unei canlitell


de lichid pleural mai mare
de 1000 - 1200 ml
evacuarea complete

a li'
chidului pleural pentru a

impiedica f ormarea aderen-

lelor

PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA)


Dallnllie

natura inflam_atorje Si pudand numele de exsudatt rcaclia


esto.negative qnd picitura de tichid cade Tn paha; tdrd ;e

sdrac in albumine, avand drept cauze tulbu.arile circutatorij

Punctia abdominala sau paracenteza constl in traversarea


neret;lui abdominal cu aiutorul unui trocar in diferite scopuri.
jn cavitatea peritoneale, se poate acumula lichid (ascili) care
ooale avea dieot cauza: a obstacole in circulatia portala ceea ce
determine hiperlensiune ln ramurile venei po(e (in ciroza
hepatice, insLjficienla cardiaca.lumo le pe loneale). intlamatia
(in perilonita tuberculoase).

Ecop

ounere in evidenle a prezenlei lichidului peritoneal

eva;uarea unei coleclii libere de lichid in ascitele masive


pentru elecluarea dializei peritoneale

Notarea

ascitele masive care provoaca tulburari circulato i 9i ros-Diratorii


orin oresiunea asupra dialragmului venei cave inferioare

Puncllei

ascitel'e care nu se resorb prin melodele obisnuile de tratament

$ punend

nUmele de

farssudal

penlru dozarea cantitatij de albumine, pentru examenut


citologic Si bacleriologic. eprubetete etichetal se lrimit la taboraior

Beorgani.
zalea

Compllcatii
52

lndlcalll

nemoragfl tntrapleurate. rupturi pleuropulmonare

recoltarea lichidului

si examinarea sa in laborator

penku

stabilireanaturiisale,

traumatismele inchise ale viscerelor abdominale, cand se benuiegte hemoperitoneu

53

-- pntru dlagnos cul cltologlc. bacteriologlc al


asctiei

enzlma c
igl spale mainil6, le dezinfecteaza

chisturi ovariene marj, hidronefroze. sarcine;


-,se executa cu prudenld la pacienlii cu diateze hemoragice
9i
precoma;
- colecliile de lichid lnchistate se evacueazd numai chirurgical.

- pe linia Monroe

Locul
Punctiel

Richter - in fosa iliace


stenge, h punctul de
unrre a 1/3 medii cu
cea mijlocio a linjei ce

une9t ombilicul

spina iliaca

superioara

(fis. 9)

:t,

cu

Tncerca6 cu anestezic

F,17. 9

serveste menugile
chirurglcale medicului

Locut punc,iei periloneat

punclja

de proteclie a palului pe care se exocuti


penku dezinfeclia tegumentului tip
inslrumente Si materiale sterile: kocar gros

lll

cu diamekul de
9i unutbont de rezerve. seringide

.i"dllascutit
:-i,TT:y
5Ji 20-ml. T
ace de S-6.mm, bisturiu. pense

hemostatice.

c;m;

servegte bisturiul
sau direct trocarul

cnrurgrcd. manugi chirurgicale, comprese. tampoane.


luburi

prelungitoare

richidutui, eprubele. cirindru


;]]"ry:T:"]t1':i.ui
:otecrarea
sraoar. gareata gradate de
10 I

pentru ingrijirea locului puncliei

gtme, romptasl

ceargaf impaturit pe tun-

dlrect punqia cu

vului

ltocarul, scoate
mandrinul

recolteaze ln eprubete lichidul de


ascile;

paravan, leviE renald

-^pregelirea psihica: se jnformeaza asupra necesiEtii puncliei,


r se asigura securitatea
Si intimilatea
- pregilirea fizica: se invite sd uineze (dace esle cazul, se va
race,sondaj vezjcal): se dezbracA regiunea
abdominale; se
a9aza pacientul in pozjlie decubit dorsat in pat, pesle
ceargafut
impdturit in lung. cu flancul stang la marginea patutui
si trunchiut
u9or ndicat; s mdsoara circumferinla abdofninaE

- se face.de celre medic. ajutat de unadoud asistente


- se oeruteaza tn salon sau in sala de tratamente

supravegheaze permanent
faciesul, respiralia. starea bolna'

execute inclzia sau

-_ substanre medicamentoase, anestezjce locale, tonice_{ar_


diace

menline Pacientul ln Pozilia


daG

lace anestezia locale

stano,

la mUlocul ei

Pregltlrea
puncllei

pregetelte locul
pun4iei, dezin'
feclie tip lll
- sgryestg seringa

antero-

pe linia ombilico-pubiane,

preoategte Patul cu mu9ama'


alez6, ceargaf
- agaze Pacientul Tn Pozilia
corespunzatoare locului ales

!' dage locul Puncriei

servegte tubul

prelungitor al canulei
trocarului (Penvu
evacuare)

adapteazd tubul

prelungitor

supraveghsaza
supEvegheaze
scurgera lichidului
ln vasul colector
schimb5 pozilia pacientulul dace se intrerupe
scurgerea lichidului

apllc6 agrafd Michot


dace a folosit bisturlul pentru incizie

dezinlecteaza locul
puncliei

face o cute a pietii


- aplice pansament
uscat compresjv

DE $TIUT:

daca scurqerea lichidului se opregle brusc,


m reslabilesie D n schimbarea pozilioi pacien-

se strange ceargaful in jurul abdomenului,


fixandu-se

cu ace de siguranle

lulul sau se inkoduc mandrinul bont penlru a


indeolrta o ansa inteslinali sau tlocoanele de
ilbrlrid care acopera orificiul canulei trocarului
-vltoza de scuigere a lichidului este de 1 lla

DE EVITAT:
- decomprimarea brusce a ca_
vitelii abdominale
puncliile evacuatoare repe'
latE deoarece duc la steri d

hiboproteinemie
zeaze organismul

9i

caiecti-

15 mlnute

ingrtlirea
ullerloard a
pacientului

se agaze comod in pat, asltel ca locul puncliei


se fie cat mai
sus pentru a evita presiunea asupra oriliciului
9i scurgerea lichidului in contlnuare

la prima paracentezd se evacueazl o can_

la urmetoarele paracenteze se pot evacua

lllatodemaximum4-51
l0 I de lichid ascitic.

se asigure o temperaturd oplime in incdpere


Si lioigte
dupe 6 ore se tndepirteaza cearsaful strans in jurul
abdornenului

- se mdsoari circumlerinla abdominalA 9i se noteazd


- se suplinegte pacientul pentru satislacerea nevojlor sale

se fionitorizeazd pulsul, tensiunea arteriald, se


noteaze valorile inregistrate in primele 24 de o.e
- pansamentul se schimbA, respectand mAsurilo de asepsie
- agralele se scol dupe 4e _72 de orc
PregAtirea

produsului
pentru
examinare

PUNCTIA PERICABDICA
Oeflnilie

Ssop

examenul macroscopjc conste in masurarea


cantitelii de ljchid
evacuat, aprecierea aspectului lui, delermjnarea
densiterji
- reaclia Rivalta (vozi punclia pleurald)
- examenul citologic, bacteriotogic, bjochimic _ eprubetele cu l,chid, etichetate, se trinit la taborator

se noteaza circumfednla abdominale inainte


9i dupe

cuarea lichidului

Accidente

-,

colaps. vascular prin decomprimarea bruscd

eva_

cavitelii

abdominale
- hemoragie dlgestivi manifestde prin hematemeze, metend
- pertorarea inteslinului dlermind perilonitd
- persislenla orificiului de punclie prin care se scurge lichid

recoltarea lichidului pentru examinare

in vederea

stabilirii

evacuarea lichidului acumulat


inlroducerea subslanlelor medicamentoase dupA evacuarea

-lichidului

Dunctia se execute in cazurile in care se acumuleaza lichid


-inire
loitele oericardului ca urmare a inllamaliei, transsudalioi

sau tremoraciiei: oericardul tiind inexlensibil. lichidul tamponeazl


inima si ii in-oreuneaza funclia; apare. astfel. o dispnee accen'
tuda, hipotisiune arterida, punclia avend caracter de urgenE

so noteazd cantitatea de lichid evacuat, data, ora,


numele

persoanei care a executat puncria

conslatarea orezonlei lichidului in cav atea pericardica

nalurii sale

lndlcalii

Punctia oericardicd conste din patrunderea cu un ac in cavilatea


oericardice. car se translorma din spaliu virtualin cavitale real,,
irin acumuiarea sAngolui sau lichidului de transsudalie.

Locul
puncllei

soatiul V intercoslal stang la 6 cm de


in cazul puncliei
exploratoare:

maiginea sternului

bpaliul Vl-Vll la jumatalea distanlei


-dintre
linia axilara anlerioara sicea me_

dioclaviculare stange, in cazul in care


cantitatea de lichid este mare (dupe un
conlrol radioloqic);

la extremit,tea apendicelui xiloid,


-bolnavul
iiind in pozilie semigezalnd. in
cazul puncliei evacuatoare
epigastrice) (llg. 10)

(calea

Fr?.

,o-

Pozl,ia Pacl6nlulul

psniru pun4ia Ps cadlca

57

Pragdtlrsa
punctlol

mete ele
-se pregetesc acelsagi materiale ca 9i pentru punqla
pleuraE, in afara aparatelor aspiratoare
- acul de punclie are o lunglme ds 8-10 cm

@entul

pregatirea psihica: se informeaze, se incurajeaze


pregatirea
fizicd: se face un examen radiologic al toracelui;
oxignotsrapiei se acorda poziria Tn tuncrie de scopul puncliei ti
canlitatea de llchld oxistent:
semigezand, pentru punclia gvacuatoars
in decubit dorsal, in celelalte cazuri

imobilizen
brarele

oreia seringa cu
lichid pe care il intro-

e6pird llchidul

duc6 in oprubete

.
.

se face de

aolictDansa,nenl scil' uscat la locul


puricliei, fixat cu benzi de romplast
:-;a;t; .,.icntul ln decubat dorsa cu

agaze mate alul de proteclie


pe pat

agazl pacientul ln
pozilia recomandatd
de medic

stabilegte locul

puncliei

ii

- se idministreazd tonice-cardiace
- se lace ca 9i pentru lichidul pleural

spala mainile, le dezinlcieaze

se asioura repausul fizic ai psihic


il'oi,iroti.J"ia prtsul. iensiunea arteriale, respiraiia

reci in reslunea precordide (dace


;ffi;;;-iil
-;
presupune o hemoragie inkapericardrca)

administreaz5 o fiole
de atropina cu 30 de minute

lnainte
T9i

1" io"E de obserualie cantitatea 9l aspectul


-ticrr]iuiui
"; ""te"ta
extras si eventualele accidente survenite

Datrunderea acului in miocard (apar


ml;ceri ale acului sincrone cu miscarile
lnlmii)

menline pacientul
poziria dale

efectueaze
tezia

agaze campul
sub locul
puncriei

1n

fenomene d insuficienlS cardiacA


prln decompdmarea brusca a cavitatii

servegte menusile
chirurgicalo

parlcardice

Barea lundului de sac pleural dace con_

servegte cempul chlrurgical


- srvegte seainga cu
acul de puncrlE

supraveghgaza culoarea lelei,

respiralia, Pulsul. apar$a


dispneei

cllre medic, ajutat de douA asislente.

'este grav daca

se ating

vaselg

coronariene)
- mdicul recomandA administrarea de

tonice-cardiace

lnfeclii ale mediastinului prin traver-

llnutul pericardic este septic

se rstraqe acul, dandu'i o Pozirle


-Darable
cLi oeretele inimii (accldentul

toc Pericardic

anestezia de baze
- se orevine pdn
face reanimarea carse
apare.
daie
diorespiratorie

59

:'#;;ft"

DE gTtuT:

ln timpul
pacientul trebuie sa fie imobitizat pentru a se oreveni o
oevrere d la pozilia datd, lapt ce poate avea urmAri periculoase prin iezarea
in
puncliei.

Dsihtc6: se lnformeaza pacientul cu pdvlre la


it6aua,ii puncliei, i se explice pozilia in care va sla

".L"f,.t"i

sau a vaselor mari.

PUNCTIA RAHIDIANA
Puncria rahidiand
.reprezinte petrunderea
suoarahnot0tan, pintre vedebre.

cu un ac in spalj
Fis. , /

lichidului cetalorahidian

fn vederea examenului macroscopjc ai

aiutat de una-ioue asistente medicale


-e""i fail;;etr
'iJJtii.,iiiil"medb,
iiton, in sala de tratamente sau in sala de

ale sistemului nervos cenkal lmeningiti,


scleroz{ multipla, nemoragie subarafrnoidiSni,

operalie (Punclia anestezica)

cu scop anestezic

punclia lombara - 0,2 - Lj sau L4 Ls


punclia
dorsalA - D6 - D7
- punclia suboccipitale - inlre protuberanra occipltale externe
apotiza alisului, pe linia mediane

Pregetirea
puncllel

pacientul este a jeun

-bozitia este ddle in lunctie de

medicald (flg. 11).

boli .inflamalorii
-encetdite),

I'ooiitie iezano De masa de operalie sau de lratamenl cu


mdinild
oe coapse, capul in hiperflexie
'' -pri,Snrri
iiite nienlinut in acesle pozitii de asistenla

- introducerea medicamentelq citostatico. antibioticelor


serurilor imune ln spaliul subarahnoidian
. scop anestezic
- introducerea substanlelor anostezico - rahianestezia
intervenrii chirurgicale

tizica:

oreoatirea

li";i;i;
""'#;E

prin punciie se lace ctecomprimarea ln cazul sindromului de

hipertensiune intracraniand

Pozitia pacinlului Peniflr punctra lahid

locul
ounctiei si starea lui
oozitia decubil laterjii in pai cu spatele la marginea patului,
pJ ioaomen, beibia atinse pieptul (pozilie
1-,ijt-.. Ji, olicii' siu asemaneloare cu cea a embrionului)

-.injectarea de substanle radioopace pentru examenul


ar maouvet (aer sau substanle pe baze de iod)

i9i spale mainile, le dezinfecteaze


- dezbraca pacientul
protejeaza Patul sau
ounctie cu
masa de punclie
mugama, aleze

9r

. mate ale
- de protedie a mesoi sau a patului
- penlru dezinfeclia pielii tip lll
- instrumente 9i materiale sterjle, ace

lunga cu diamelrul
1-1,5 mm cu mand n, seringi, ace si seringe p;ntru anestezie,

gtabileste locul
Puncliei

campufl chrrurgicate, comprese Si tampoane, manugi de cauciuc,


pnse hemostatice, analomice
- alte matoriale: prubeto. tampe de spirt, taviE renale. manometru Claude

medicamenle
anestezic locale; penlru rahianestezie,
anlibioiice, citostalice. seruri imune, preparale cortizonice
Materialele s aleg in funclie de scoput punctiei.

agazd pacieniul ln

pozilie corespUnzatoare.
in lunclie de starea
lui si locul puncliei

servette seringa

cu anestezic
(daca e cazul)

-sE noteazd aspectul llchldulul

9l preslunea, prcum

gldata' ora'

numele persoanel care a executal punqla

-.6qrye6te campu
sleflt

gterll sub locul

ffidrseturi

rahialgll),
puncrie
provocate
de
aaioiii trio6teniiunii'tichididne
I'iii.iri'oiiieipar prin ac in iimpul puncliei, fare imponan,a.

dezinfecteaza locul
puncriei
- serveste acul de
ncrie cu mandrin

m6nline eprubstele
pentru recoltarea
lichidului

- mesoari
tensiunea LCR

dureri v]olente Tn membrele inlgdoare determinale oe a n'


-g"iJi-;riri;;$li,ri
iir,tde cil sau ale meduvei spinerii, cu verful
acului

pacientul
- menline
Tn pozilia recomandatA.
su$inandu-i ceafa cu
o manA, iar cu cealaltA
lmpingand ugor regiunea epigastricA

serve9l sednga cu
soluliile medicamenioase pregetite

retrage acul

punclie

comprime cu o compresd
sterih locul puncliei
- aplici pansament uscat
fixat cu romplast
- asaza pacientut in Dat
ln pozilie decubit
dorsd, lere perna

membru prin. atingrea


punclia
suD ocopltal.
executat
s-a
cand
mAduvoi cervicale,
ti sincopti mortal; accidentul. este
iiipi"sai miiloacele 6bisnuite de reanimars)

]-Ioitrr"trra lelei, gatului sau a unui

-E;ir;ilefi;;d;uce
r"iii?iiii

I DE 9TIUT:
scoaterea din interiorul
- mandrinul, dupi sterit
penku a pulea ti
louiui, se mentiire

iit-otoiit oaca se intrerupe scurgerea lichidului


in ilmpul recollerii (cand lichidul este purulont'
vllco! sau cu sfacole de libine)
lichid.
-ln cazul evacudrii unei cantilel mari depozitie
in
va
aseza
pacientul
se
punclie,
dupe
Trrndolenburg
ounclia suboccipital, se poate execula 5r
oeilentilor ambutatori deoaiece nu necesite
'oogl ounctionalpozilia decubit dorsal24 de ore
l-adca dupa ;atova picaturi de senge la

T DE EVITAT:

evacuarea unei cantite! mari

de lichid celalorahidian
modilicarea Poziriei Pacientului ln timpul Puncliei (indreptarea coloanei venebrale) care

poate determina ruperea acului

si

traumatizarea substanlei

neryoase

suorainlectarea Produsului in
timpirl pregali i Pentru t milere

la laborator

lnceputul auncliei apare Iichidul clar'. se

lcrrimua epruueta; la iaboralor se trimite lichi'

lngrUlrea

ullerioarl 9
pacleniulul

p?cientul sle in decubit dorsal. fera perne, 24


de ore
dupd
6 ore se poate alimnta Si hidiata ta pat
-se supravegheaze semhele vilale: puls. t6nsiune arteriald, res-

dulllmpede

piralie

informeaze medicul ln cazul aparitiei unor manifestari


cum
ar fl: varsaluri, greluri, cefalee

Progltlrsa
produsulul
pemru
examlnaie

PUNCTIA ARTICULARA

s_e

- examinarea macroscopice se face imediat, apreciindu_se curoarea. aspeclut, presiunea lichtdului (normal lichidut este
Iimped, clar ca.apa.de.$anca. se scurge pic *a
picatrAl
rn slari palologice, lichldul cefalorahidian poate fi",h;moragic.
purulenl. xanlocrom, iar vileza sa de scurgere poate
crggte
-.pentru.examenul cjtologic, biochimic, bacterologic lichidul este
trimis la laborator

Punclia articulara reprezinte realizarea unei comuniced instrumentale intre cavitatea articulara 9i mediul extern'

n,!n"r". in evidenla a przenlei lichidului articular (seros'


-pu;ulent,
sanguinolent)

recottirea tichidutui irticular in vederea examinerii sale


. terupeutic
- evacuarea lichidului
cavitatea articulare (produse
- iO.*iiGt,a,"i -"ai"amentelor ln
anestezice locale, substanle do contrast pentru
"ortizoniie,
examen radiologic)

#l1lli"ffr"

sau crontce,

r,"r,"t",;;d;;;G

Llitrecve'rr

cetre medlc aiutal de una'douA a8lslonte ln sale


Tn salon

d!

tralamente sau

Lffi l;;;t'"tr,"to."t"sum-ntaEi;;;;fi ;E;;Azda#:,il;:l",#Xfl

Be face de

aii;i4iiiEleiuiiffi

i9i spale mainile, te dezinfecteaze


articulalia punqionatA

pregetegte
-puncliei,

menrine pacientul ln

locul

dezinleclie

tip ll

- teazd campul

puncliaoteznei

- lxecutd

servegte campul

protector

aub locul puncliei

Punclia,
aDlrA lichidul

servggte seringa cu
acul de punclie

colecieazd lichidul
ln vasul gradal,

Pregltl ea
puncliot

recolteazA ln eprubete

dezinlecleaza locul
puncliei 9i comprime
cu tampon steril

trl5$fiffi

*#**J:,s,**,,,,,r,*

aplice pansament compresiv la locul pundiei,


fixat cu faqe

alle materiale: romplast, fe9i, teviF


rnat5. pahar conic graclat.

--medicamonl aneJlezice Jocale

aplice alele care sa imobilizeze articulalia


punclionata

t<ilin6 1yo, medicamente.-

anllnitamaloare. anlibiolice, subslanle


de contrast radiologic

pregdtirea psihica: se informeaze


cu privke la scoput puncliei

*:"j"-Iii"iff",."r:ffi A,Ir,J:,'4T:1",:i*,'Jl[1^"::
a9aza pe o pernd; se indeperteaza pilozltatea

lnorlllrea I - se asigurA repaosul regiunii


generald

si semnele vitalg
se supravegheaz6 starea
pansamentului
pansamenulul
se supravegneaza
supravegheaze aspeclul
-se menline pansamentul compresiv 9i imobilizarea?n atsletimp
de 24-48 de oro

paclntului | ulierioarA

A!glllr'r

- so preg5tesc oprubstele cu llchid pentru trimltorg la laborator:


mentionandu_se examenut cerut (ctrotogjc;
::^.::l9lj:^?ra
baclriologtc)
- examenul macroscopic se face imediat, misurandu_se can

produEulul
pentru
Oxamlnarr

tatea .si aprciindu-s'e aspectut tichi;rtui


.
sanguinolent)

veneDrE (Jorsale 9l Prlmslor


aDotlzele 6plnoas0 alg ultlmolor

vbrtebre lombaro

. mateiale
palulul
- materiate oentru proteclia
lip lll
dezinledie
materiale
bentru
ace de punclie Rohr,' Rossser'
sieri6:
- iliL'ii#"""rli ii ,iG,iale
1- 2 mm'
i,i'lr;sime' rezistente' cu diametrul
i
,<rili:iiiiii
10
de
serinsi
-20 ml'
"ii
p*v"dzute cu mandrin);
i'ilili JiJtt,l""-'rii
compense
lampoane'
locala,
ll"""r-iIiril.E 66niiu aneslezia

Gro..- ii,Jr"

se noteaze cantitalea 9i aspectul lichjdului extras

iiili""ii,i;;ii;"t, ;anusi mediur de curturd


il'Jjiiliiij"iii
in cazul puncliei terapeutice

3iJ"El

oe ceasornic lam de microscop


I'liI .ii"ii"r", ;j'i"rt;zice,
"ti"ra
ser tiziolosic, solulii perluzabile Fi
_

imediate

lezarea pachetului vasculonervos

DE 9TIUT:

tehnica s desfdgoara in condilii de

tardjve

;il;"#;;i;i;;#"ndate
. Dacientul
-':.::;tt'."

infectii

nsihica: se inlormeaza cu privire la necesitatea

rT,"Ji*:";":il,:t":16'91'{lti'l:"i",i}ll'ii"ilffi

asepsie desdvarsite

seroasele arliculare DrezinlA receDtivitate doosebitd fald d; infeclii

oentru Punctia sternale

plan dur sau decubit lateral cu


iliace:
EEiiiini]ii.it"ti"p""tru iunclia in creasta

- ili,]iii-r"iiiii'i," un

se rade Pilozitatea
de cetfi;A;aldat de una
-=la;e
- se desfesoara ln sala de tratamente

PUNCTIA OSOASA
Punclia osoase reprezinte crearea unei comunicAri intr
mediul
extem, gi
.zona spongioase a osutui, strAbdtand siritut-si-u

cortical, prin intermediil unui ac.

lrapeutic

pozilie coresPunzatoare

loculuiales

p:11r::llfTrlill

Locul
puncllei

pregetegte locul
punctiei, dzin{ecJie

boli hematologice

este_de obicoi ta nivetut oasetoiapEfriciaifi ugoi accEibile,cum ar fi:


- spina iliacd posterosuperioare
- creasta iliactr
- sternul- manubriul sau coaDul
- maleolele tibiale
- calcaneul

asistente

- dezbraca regiunea
- asaze Pacientul ln

Elabile9te locul
puncliei

medicamente tichide, hidratante 9i nurrjtive,


--l91n!]i9lT,dg
llllgosoasa; recotrarea meduvei de ra per.
soane santrtoase ln vederea
transfuzirii sale Ia un pacieni

- dou'

igi spala mainil6, le dezinfecteaza

recoltarea meduvei penlru examinare, in vederea stabilirii


-s!'uciJil..cofi
poziriei

9i pentru sludirea elemenietor figurate ale


sangerui tn diferitet laze ale dezvoharii tor

'*

:{r'a*zl$:xp:::,i19$Jir#i}ri,h;r,,m.,,,

-zonele tg!menlaae in care se gesesc


procese tnitamatoare pentru exculia

tip lll

lac6 anestezia

servegte sednga
incercate cu anes'

tezic
seNeste manugile
chirurglcal

menline Pozilia

pacientului

DE gTlUTr
mandrlnul aculul de punclie se pastreaze
in
l pentru a lncerca deslundarea aculul
albe
Eul Puncriei
l-rJijiiizidtosic se ,a pastra caldul si va fi
rarvll modicului in sednga daca, degl acul a
ns in cavitatea medulare, nu se obline
rve; va fl introdus 9i apoi aspirat

servegte acul de
punclie medicului

menlne pacientul

in pozitie fixe.
il supravegheaze

ia mandrinul cu
pensa gi il aiaze
pe un camp steril

adaptoazd seringa,

serve9le seringa
penlru aspir4ie

PUNCTIA VEZICII URINARE

serve9le seringa
cu meotcamento
retrage acul de

pe
Prrnctia vezicii urinare se realizeaz5p n introducerea unuiac'

dezinlecteaze
locul puncliei

punclle

ale osului)

transmeaulard se administreaza
[imai solulii izotone, ritmul de administrare
de 15-20 Piceuri/minut.

DE EVITAT:
manioularea incorecte a lnstru'
mentarilui stril (peicol de intctll

IiJciie

aspird 1-2 ml
de maduve

r
-

iiun"-"-oaori"aa. in inledorul vezicii u nare Este o inter"i"


,iJi"li. si practica numai daca vezica u narl este
i""liJi"
supradestinse, existand pe colul ruperii el'

9i face compresrune cu un lampon

sledl

p iiii

aplica-comprese sterite pe tocut


pe care re
trxeaza cu benzi de romplast
?mbrace pacientul, fl aqdzd comod ln pat

se asiguri repausul Ia pat, se supravegheazd


starea gonerala
semnele vitale
- se observe pansamentul dacl se imbibi cu sange
-,este fecute.de asisrenta de ra taboEiii6re evacuearEGEllif
produsut aspirat-dh-seringa pe
sticla de ceasorni"
p" o L-_i
oe slrcta mare 20130 cm
"",
- efectueazd frotiu le 9i lnsamenrdrile pe medii de culturd

fl

,'ri--oieievarea uriniidirectdin vezica urinare pentru examenul


de hbdrator, lare pe colul contaminiii sale

:jfi;cil;;'d; ilfuai

d" conttust p"ntt' e*amenul

radiolosic

al vezicii urinare

--';"{";;;;"

de retenlie acuta d u na' cand


poate
fi
executat
sondaiul vdzical nu
lrpertroli de prostata cand incrcedb de
r*tal"
"""
pit,liJe,i cu lonoa tn ;ezice urinara ramen-ta'i^l11illil.^-,^"

uinii

Tn cazurile

-;iatrri-,atur

1;;;;ffi;;;;il"1;

siu

ale vaginutui cand sondalul vezical

oe linia mediana abdominale la


'cm
2
deasupra simfizei Pubiene

(lis.13)

.
Accldonte

lmedlate- punc,le albd


- perlorall ate organetor inierne (inime. plemani)
- lraclurl

tardive

- pnoumotorax
- hematoame
- Infoclll ale osutui (osteomielitd)
-

tulburdri de crestere la copii

dipii puncla

nateiale

proteclie a mesei Pe care se


execute Dunclia
- pentru ijezinleclia locului puncliei

-do

9,llrru,nente si materiate sterile:


ribiata

trocar sublire sau un ac Pentru in_


iectie inlramusculare de 10_12 cm
iungime, seringi de 2-20 ml, ace

Fig.

73-

Punclla vszicll

u nal6

8flTi'ffi
-

l'Sa,iiX"fi

,3[1"J':ilf fJ,1.ifl

,ff

recolteazd urlna
ln eprubotg stsrlls

#:;:

urinei

,pintru

ll!6la

"-pj:9jlf-p:illfl
rn
palului

Un-

informeazd privind necesitatea p

se.asigurd scurltatea:"siintimitatea

dezinfecteaze locul
puncliei 9i il compima

ia prin asezarea paravan

Jurut

:.pregelirea fizicd: se agaze in dcubit dorsal, sub bazin Srnrroouce o perne tar6, se
dezbrace regiunea

oansamnt

-aolicd
- ajuu p;cientul sa se imbrace

abdomiiraia

se rade perul pubian

este putin plina i se administreazi lichide


sau Oiuioficl
se face de celre medic, ajutat de una-doue
asistente ,roai

urmlregte scurgerea

medicamenle: anstezice locale, xiline I


"/o
vaseJotectoare, cllindru gradat, ievile renali,
eprubete
perna tare

--nu urineazd cu..cateva ore inaintea puncliei exploratoare


oaca

la pat, se supravegheaze semnele vitale


- .ii.r,tut ,emane pdctiei,
pentru a sesiza scur- lIli"Jra locri u ,rinii, paniamentul
traiectul neoformat

g;;iin iontinrit"

irin
s" eticheteaze si s trimit
,e""lt"te
cu ;r1,,"

"""rbet"h
labdrator
Pentru uroculture

1;;;i;fi;ilG'ride

l9i spald mainile, le dezjnfecteaze

flffi;d"
aspectul

determini gradul de

dezbrace partea infedoard a


corpului pacientului

urini evacuat, se masoara densitatea

""t""ze

- hemoraqie vezicale
de rib ne sau lesuluri
- liiijiliEir'.rtu ;, tlocoane
tardiv
apar
care
- inleitii oostpunclionale
uinare
tistule
-

geryesl oerlnoa

formarea de

Tncercatd cu ane-Blozlc

-agaze cAmpul
chlrurOlcal
sub lmul
punallal

aorv8gis cemoul
chlruroloal

DE 9TIUT:

- mand nul acului se menrins steri! pentru


i se iotosi in caz de nevoie

ln caz de intrerupere a scurgerii u nei se


va lntroduce mandrinul pentru deslundarea

larvogle mAnusllo

chhurqlcal
B6rve9te acul
d punclle
adaptat la sertnge

cantitatea de urinaevacuata'

@dominalgie"i.e acul nu parrunde prolund inPrezintd


vezica
si
oii""ai
"iliiii
urinare

umplere a vezicii
udnare

"b*r"t",ei
9i densitatea

la

acului
- vezrca urinara so goleste incel si incomol6t 1500 ml urine)
- punclia se poate ropeta. la nevoie. de mai
multe ori

T DE EVITAT:

comprimarea abdomenului in

timpul evacuerii urinei

PUNCTIA FUNDULUI DE
SAC DOUGLAS

- se spale pe malnl, le dezinfecteaza


- imbrace mdnugi chirurgicale sterile

i#,?El',d:Ef iT"j::3ii':,!:ii,:ifl"183t"u?J;tT
:"lJ:1":",rytseltle{q:ll; ;,?ifi [1i:JiYit ji j:]'

lnlroduce valvele vaginale


na superior, alla inferior)
seruegte medicul cu pensa
pentru prins colul uterin

rp
-

evacuarea colecliei de tichi.J


aomnistrarea unor solulii

::ii#il,dff :,"i"r",tE,t"t,,,a

servegte medicul cu tampo


nul Tmbibat cu alcool iodat
fixat Tn porttampon

medicamentoase (anlibiolice)

dezinfecteaza lundul de sac


Po8terior al vaginului

;ld:,i'J!"?T:,iF5m
a;:ffi
i:?"1i:,":i
pe cale vaginaE (iig,
Prcgl

preia pensa de col, o


fixeazA cu mana

nde colul uterin

qu pensa

tii:t*
i4)

lece anestezia

ofere seringa cu anestezic, cu acul adaplat

- oferi acul de punclie ada

rea

punctiet

o"

",1?,L?to',"1,;;,""u,

lat la seringa de 20 ml pnt


punclie

""," ""

i:lfsll;Tflihffi,fifl

xecute punclia, aspire


llchldul alternand doua serinoi

r/9 ,4-

Puncfia tundutui

de.:.

ace cu diametrur de 2
il[?'i?i!]flt:#":"ilae $erire:
mm si
l*qlfi;ii:1iitl"ffi 'j""'L:ffi ',:i;l?HH;":;HJJ

Sillj',,',,?l'Uli'*i:l*l*"}i,;''ir;,ii"ffi

,lT,llXi;

jili"l

j?'txl'iiill

fl f,;":i#je?:{l
ritFi,i:!,:ti1";rirff
vasina,a
;ilffi li,l;,:IEl'iir"i:',',liJ:fl

- recolteaze lichid in eprubete


- golegte pe rand seringile

rstrage acul de ftunclie,


badijoneazl locul puncliei cu
lamponul imbibat in alcool
lndepedeaze pensa de prins
oolul 9i valvele vaginale
- aplica lampon vaginal

;r;?3l,ura

. pacienta

,;%ffj; j,:J:Iff *".:#:i[,ff"1,T:i[,:"::i:,.,,:1":,,{"1,::


fizicd: pacienta urineaze
(se poate face sondaj
;oll""na,n",

pe masalinecorosice
:""T"Xl,
.E. HUe sparaura
$i;,,lll3 {necorosjce
vaginala cu sotu;ie dZ
;;;;;;An"r d"

LX,f;::ffi ,::9".::r:m"e';;;m;-,""*

lngrl|irea ulterioar,
I pacientei

Progllirea
produsului penlru
lxaminare

se transporte la pat

se slpravegheazi
-samentul

pulsul, tensiunea a(riaE, pan-

-eprubetele cu lichidulextras se eticheteaze gise tdmit la


laborator; din lichidul purulent se fac lnsemanEri pe medll
de cullurl
- examen nacroscopic: se examineaze aspectul lichidulul
seros, purulent, hemoragic sau sange pur

Roorganlzaaea
Notarea puncliel ln
loala de observalie

se noteazd cantilatea de produs extras, aspectul tl

conlinutul lui

,3

]1[J[""

PUNCTIILE BIOPSICE

iJ'ilfil#";;t-*;lirpri

ice

t'

i6ai;

-#id:

;;ildi:'dffil;

pregaue 8s
se co;tinua si dupa punclie 1'2 zile (acoasta
renala)
splenrca'
pentru
punclia
hepatca.
"iid
lace tndgosebi
- se asioura Pozitia:

examenul histopalotogic al lesutului extras pentru


stabili

:";;i; il;;i;;;;#":;fii;;;A;ffioribr

U'aieZe nemOraotce

(rnuiori". func,ional) - pentru punclia

renatd

fala_anterioara. sau tatrala a ficatului p tinia


medianA
rmediat sub rebordut costat sau in ptine ,irii"iJ-t.ii"i

lrcatul este mdrit)

-de-a lungut.liniei axitare posterjoare in spariut IX sau X


mlercostat drept.(daca ficatut se mentine iii timitd'n"-*iard
sau sub aceste limite)
-"!,!t,:^:!-t...!!!r?p?lut Vl[ sau tx intercostat stans, inhe tin ja
axirard anterioare si tea meoie,ln idiiie-r'Jrliut'iic3;tai"
puncie. rcnad:
_@giunea lombara. in oreptut oisc-uiui intervertebral L, - q ta I cm de linia mediandt iJpreie?;jnc;;
rinichiului drept lala de cet stang. pentru a evita
lezarea spli;ei
sau a unot vase mari
punclia ganglionad si a tumorilot solide:
tocul se alege in
Itunclie
de,masa gangtionard sau lumorati sereclioi.,irl
lZitiu
xamenut histopalologic.

. mateiale
- de proloclie a mesei de ooeratie
- pentru dezinloclia pielit tip
$erire: 2_3 ace
;l::Lr^L:1:..-i,. llertale
Mnghtnt (ponrru punctia
h6paibli,-;c; t;ngl;-e
irunPfl,

puncllei

-*

puncllel

n"putice - decubit dorsal cu lrunchiul u9or


,ial-ai iiu'Jecuoit taierd stang cu mana dreaptA sub cap .
dcubit d"t:al iy,-I-e]l9fs
pntru punctia splenica
sau decubit lateraldrept
;;contractate
ia;ga;"rp'
*,i#iilL G
cu mana stanga sub caP
decubit ventral cu un sacuret de nisip
abdomen
agezat sub
si sanslionilor - pozilia in lunclie de
localizarea gi merimea lor.
medic ajutat de doui asistente
- este facute de cetre
- se desfasoara in sala de tratament

-.lmbotneviri.ate organetor mai sG"nltioiateileErciemctinic sau peniru precizarea sradiur


.ffiBtjil:T,;,f,

l,"n."o,"utui

Pregtrthea

ililr,l *,icii"

_MIl

i9i spde mainile, te dezinfecteaze

asazd Pacientul in
pozilie corespunzeioare locului Puncliei

|-

alege locul Puncliei

pregategte locul Puncliei,

dezinieclie lip lll

lace anestezia locala

proteieaza locul
puncliei cu campul

vim-sitverman,

ioagutare, ttmput de protromblna'

zile inaintea punctiei medica,is


-"']li'Iiiiiri"]Iti"-"ii "u doua
co;oulanu. tonico-capihra (vitamina C K, preparate de-calcluJ

dragnosticului

de

numarul trombocitslor

P-unclia biopsica reprezinta introducerea


unui ac de pun,
rnr-un orgaLparenchimatos pentru recollarea
unul traorfieni

lif[1"llli*i,ii,H3f

trtt.a, se conlroloaza, cu ceteva zilo mal lnaintE'

rteril

serveste medicului seringa


cu acul pentru aneslezie

menline Pozitia

pacientului

Ieruegte

cAmpul ch iru rgical


menuqile chirurgiservegte
cale sterile

io;: ;ffiJi
l'-i

(lPntru punclla spledlca). dcg cu di;metrut


ue

ffi ,,"xipJfi :1,:ri;1tf


ii{'jfl.dt:ir.ryi::31fl
umpoanr, lruti prluzle, p6nso hem;statice

mri-ii

f :*,,%g:

;.7ilriffiiflii,lil;ff mrcroscop, hanre d; rirhu, vas cu so mr


- madloamant lonlco-cardiace. hemostatice. senge izogrup.
. prclcnl
pdrtiEiiii
;#,",tiii{X1ff
::id,ffiffi [[lj'""a'3'ilil,i,'ilil],i
',li"if ""Ifl,:,x#::g::"-".\tt*::t"1,:
enogtezte, "i,i,i,lii5t,l".;
se lnstrulsgte cum-sd se comporle in ti;a;i;;;;i':;i'

aspira lesutul (cu ex- - serveste seringa Pentru


ceplia puncliei ef ectuate aspiralie
cu acul Vim_Silverman
care este prev&ut cu
obturator despicat)

supravegheaze Pa'
cieniul pentru a sta in
inspir4ie profund6

supravegheaze
pulsul, respiralia,
culoarea fetii

badiioneaze locul punctiei cu linctura de bd


iiiiJi piniur"m'rt"al compresiv lixat cu benzl de

lng ,trus
ultarloar!
prclntulul

;"??1"H'[iIi3,5,3t'3ffi ',t:1"-'H:."#[mffi

*io:,|i?""n"|!*t

pulsul' tensiunea arteriale, pansamentul

gheatd
;i,ii$[1ifr.]jltil3'f ;li r*l i,i;fl,rr;l,.
la locul.puncJiei

,se

apljcd punge cu

Recoltarea produselor biologice


9i patologice

*".,,

,,;H,j,i
gilT:iill,i,.,!:.i:1,"i1?3;til"r",,l[il1fi
,",,""
aTlgl",q!

r9r.u
"
99."tica sau iuo rorna aJiiitiiii
-re,lntocmegle buletinut ae fimiiJrela'f iooratorut
de anai.lmia

GENEBALITATI
lhponanla
aximenelor

da laboratot

comoleteaze simotomalologia bolilor cu lemente obiectiv


confirma sau inliima diagnosticul clinic
i"tt"itA erotrtia ootii si e-licacitatea tratamenlului
coniirme vindecarea
semnalaz a aparitia unor complicatii

ca si a persoanelor
sdndtoase i:urtatoare de
asistenta trebule se respecte urmetoarele reguli:
- orarul recolterilor informarea pacientului
- oreoa rea osihica repaus la pat, a9ezarea
- SreEatirea iizica - reqim alimeniar,
in o;ozitie corespunzrtoare ln lunclie de recoltare

inlectioase
-lermiio6piit-iea imuolnevirilor
germeni patogeni

iolul

Accldente

il;ff"iX"[T,53""

sau hemobrax,,od","t

d"t",']ilif,J

tdstentel

hemoragie care se combate prin


administrarea medicaliei hegoc pleural

! DE lnuT:
acele de punclie se sterillzeaze
-numar

prin caldure uscate (umezeala


alereaza lesuturile).

T DE EVITAT:
- miscarea pacientutui

in

- pregatirea maierialelor 9i a instrumentelor

necesare
iecohrrii
qJ profesionalism
- elecluarea tehnicii propriu-zise
a buletinului de analizA
corcte
Iil"ireiirei
imeoiiti'si
irid"Jici,orlnae: numeb si prnumele pacienlului. numerul
salonului ii al patului, natura produsultli. analiza ceruta'
data recolterii
- eiictreiarea proousutui prin scriere directa pe recipient sau
oe etichete bine fixale de acesta
ai transportul produselor recoltate se va face
iliteiincat icestea sa aiunoe la laborator in starea in carg

timoul

punc,rer poale duce la ruperea


acelol si

rezarea organelor punctionat6

-;;"al;rd

au tost Prelevate din organism

a se evita alterarea produselor


- "i iiiii'mitiimeliat, pe-ntru
recoltale, iar cand ie transpona ln alie unitat. sa Ie
ambaleze coresPunzalor

!
-

DE 9TIUT:

orodusele recoltate pentru gxameng bacteriologicg nu se amestececu.substanlE


fixat6are; recipienlele in care se recolteaza se sterlllzeaza la

aitiseptice sau
ouoin6l

I'l""itr.r""

o,oorsetor oentru examene bacteriologice se va face in condirii de


b6;ecle ase6sie si urmdrindu'se ca produsul recoltat sa nu se supranteclezo cu
de la asl$enla'
Eirmeni proveniridin aer, de pe inslrumnte, d la bolnavi sau

la Extremltatoa unel lamg s0 puns o


-r caturA
ds 3-4 mm dlametru

RECOLTAREA SANGELUI

cu marginilo 9lelurc
- se asaz I o lameld
ln undhi de 45" cu lama (Picaura se

Sangele se recolteazd penlru examene:

- hematologice
- biochimice
- bacteriologice

lntindd Ddn capiladtate)

lraomenteze

lameia se trage cdlre partea llDra a


-lamei.
Destrand aceeasl inclinalle 9l

antrenahd toate Picetura

parazitologice

serologice.
Recoltarea se face prin:
- inlepare - ta adutt: pulpa degetutui, lobulurechii
- ta copil: fala plantard a halucelui, celcai
- punctie venoase
- punclie arteriala.

lara sa

uscare
- s; aoite hma oentn,
se trimite la laboralor

se eiicheteaze 9i

RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRIJ EXAMENE HEMA

- hemoleucograma, homoglobine. timp de sangerare. timp de


examen parazilologic

coagu

gruP sanguin.

t"''ti{;t:i*:"::y;n;irgif

Pregltire

Execulle

de proteclie
- menugide cauciuc
sterile
- ace, tampoane de vale, seruritest
nesterile

-tavd

medicala curate, camerd umedd, lame uscate,

curate, degresate, gleluite, pipete polain


solulii dezintectante - alcool 90.

pregdtire psihjci:
- se anunld s, nu menance
- i se explicd necesltatea eleduarii tehnicii
pregatire fizicd:
- se agaze ln pozilie gezand cu mana sprijinita

-se.aseptizeazd pielea degetului inelar sau rnediu cu un tampon


cu alcool 90.
- se evita congestionarea pdntr-o frecare pulernica si prelungita
- se asleaple evaporarea alcoolului
cu o miscare brusce se inleape pielea pulpei degelului in
panea laterale a extremitdlii. perpendicutar pe stialurileiutanate
- se 9terge cu un tampon uscal prima piceture, se lasa se se
formze o alte picaturade sange din care se recotteaza cu pipeta
sau lama
- se 9terge cu un tampon cu alcool

VENOS PENTRU EMMENELE HEMATOLOCICE


RECOLTAREA SANGELUI

spre rundur eprubetei din

T""J::tJi'#xY
(vsH):
Vlloza de iedimentare a hematiilor

I i+iaii"iiii i"

PrcgIthe
Pantru VSH

i*"

""

produc'e depunerea lor'

t mateiale
- sierile
uscate
- sErinod de 2 ml de
Na 3.8%
cilrat
de
solulie
venoasa
- ace Penlru Punclia
nesterile

:;51',ii',ffj3#":'"il3l?il.tauira,"nura,g".o,,u"ta

solulii dezlnf eciante


- alcool 70"

-bl"lS!"rBil[ii;
-

o6 ore inainte, ncesitatea erectueriiexa-

minerii
oreoatire fizictr:
' ie anuntd si nu minAnce
- sa pestreze repaus lizic

9i
se spaHE maini or
-sls6rtr; menuside
cauciuc sterlleape

tmbraca

sepun

---.

aspira in seringa 0.4 ml cika! .de-I-a. 111-'-'^ pana ra2, mr (1'6 mr)
-:ffru[ilJi'H;"14;'do:'ii,Ji'i'pi'aihns"
^^., '" "

rerrage acul 9t apllcA tampon


cu alcool

- scurge

amestecul sange-cltrat in eprubeta


9i
agaze eprubeta tn stativ
ingrijegte pacientul (vezi punclia venoasi)
se completeazd buletinul
se eucnereaza
sc
eticheteaze produsul

mm/l h
t2-17 mmi2 h

2-'13

t,rj ri^,i:"i

:.".1:i:

ll".tTf

,i'93,?]

oeniiu-Germ-iniiE tre-miioi*i

ffi?iglJ'l-"e,"."ffi
-

se^eviti hemotjza;i co"sriai;UniriirY'"""'"'"',"0,,


r9c9l.!9t (5-6 ml) se tre;e imediat
;.,::ls:r?
rntr-un baton
Er::n:.eX1l-d-e
mt.in care s-au pus S-10 pea" O"
109

;3*o;ii"liit";p},.**

sid,i,i,t!-":,"",i"islI,i'lli;;,r","
"ii"ri-,-,,

Hemoleuco.

inleparea pul- e
peidegetului

Un frotiu bun

pontru examenul ln picdtud grcase $ig. 161


Unole se recolteaz a sub forme de picatura groasa
. a9 lecolteaze pe fiecare extremilate a lamei cate
mai apropiate intre ele
l'3 plclturi
- cu coltul unei lame Sleluite se amestece picdtu le
lomend o patd circuhre cu diamtrulde aproximativ

lom

Be continue amestecarea picaturilor pand se


formoazd un mic cheag - semnul unei defib neri

lnterpretarea rezultatelor

grama

de rer, goluri, cu un strat regulat


se face numai cu sange proasplt
de
sange
lrotlul
Iacollarea VSH-ului se {ace numai cu serinda 9i acul uscate (apa produce liza
matiilor) 9i numai cu seringa de 2 ml

i mi-oe-i-anle
;o"'; il;;;ffi#;,,';',u) ":t:;

!i,"^L1"oa,sa. sel.ecorreaza

$i,jif ,'giilf"'ff :',

oomplet6
- uocarea frotiului se face prin agitarea lamei
. numele bolnavului 9i numerul buletinului de analiza
aa lnscdu direct pe lam, cu creion dermatogral

trocite 1,: .5rS mil;m. +drb;

|,"t",ro"it" fiiiti"milrmms-remii'
hemoglobina 1512 g/1oo mt _
barbari
13 ! 2 0/'100 mt - temai'
.

picatura groasa se exgcute pentru punorea in

: E8il#:iruxff lii8 l,3Jfl'#i,,1i1,ii9;3i:


O-1o/"

Constante
rltrocitare

VSH

OOO/mm3

3i;::ln:Tf '.jlf*,,?FJ ;

32-37 d"/"
Valoar;a gtobutara (VG)=1

",a,]it, ",

votum ertirocitaimelt'iiivLul:
ae"sz
1-10 mm/1
r
7-15 m
1 berbati

h
/2

RE)oLTABEA SANaELU| PENTRU EXAMENE BtocHtMlcE

2O-4Oo/o

monocite 4-8ol"
lrombocito 150-4OO

c6.

r?,il{s ,e}

avldonla a plasmodiilor mala ei Gecollarea se face


ln cursul accesului tebdl cand numerul parazirilor in
tenge esie foarte mare)

reucoctle_4200-9000/mm3 din
care:

-bazotile
limtocite

Iemel

4616% belb4i
4115o/. femei

J:,1:'3fl
(cana examenut 'iq".4,!t:5,3Jl13:f
se taie ta pitii-uiti-avutuil
Rocottarea-sansetui

f
1

*^

pin

punctie venoasa, dimineala, bolnavul liind


Se recolteaze 5-10 ml sange simplu, pentru a determina:
Se efectueaze

Fclul anallzei

irodul de prelevare

uree sanguind

5"'10 ml. p.v.

,,4

jeune',

lnterpretarea rezultatelor
0,20-0,40 grl1000 ml
2-6 mg"/"

crcalinlne

0,6"1,20 mg %

bllhubine

T=0,6-l mS %
D=0,1-0,4 mS %

80

8t

Modul de prelevarg

bolilor lnleqloas9 (tllos


Acastg examene se utlllzeazd pentru dlagnostlcarea

lnterp.rtarsa rozultatlol

Tal.ta-Ara-neoativ
B.Tymol=o4 u-ML
ZnSO4=0-8 u SH

tigur sterila

h6molizat esle roz'


6eiul ;ehemolizat are o culoare galbuie. cel

exantemalic
- pentfll diagnosticultifosului
u"inike si R de microlloculare
xar'n,
ot.
llilll.iri'ii"'J""iil'ir"iilrZiiii,-ciioit
i f.'ta,rnd
voAL -tn diagnosticul sifilisului
R:";:'i#" cii"pr"."nirrri B Bordel-wassermann pentru diagnosticul
R. \rveill-Fetix

"

illlllsului

Pr.t. = 75t10 or %

:";A;noiticarea P.R. (foliartrita reumaroide)


"nti.tr"ptoti.inelor
: ;:'v[""tJ--i;;;
- H. oL iie.illrti"ii"irremjsiutinoinhitihre -.aiqs"g-"..ry91, llgLYlg'^"

ll=19:9oez%
cr= 20% (86= 1,5-2)

=4 a2=8
F-12 y= 16-18o/6

d1

;.

9-12 mg%;4,5-5,5 mEq,4 l


recollare direct in eprubete cu
ac de platini

ASLO- diagnosticarea BAA.-scarlalinA

ilil"i"u

H:

W,fi';fi;j';fi;;;alvi;lin

oasnosticut

tiloide si paratiloide

RE)1LTAREAsANcELiltlPM:l{iLuriiAMENBAcrEBtoLoGtc

100-160/100 mt

tt.rn*ultrra

inseamne introducerea sangelui pe un mediu de

cullura pentru examen

lonogEtma
Na+=137-152 mEq/.
K+=3,8-5,4 mEq/1.

sanguine

teb'-rei

bacteriologic

.
septicemie cu stalilococ, meningococ' ,D.19ll 19"-l
-oiuoinSvut-iro
teura ddicat6 cu oscilali mari' frison, stare
;enerala alteratl)

- 3ii"tl"i"i]-",

Cl-=94-111 mEqt.

'--

descooerirea bacteriilor alunci cand se suspecteaze:

r'J:ri a

0,80-1,20

gfl.

0.5 ml clkat de Na 3.8% sl

4,5 ml sano6

0,5 mloxalat de K
4,6 ml .Ane

tlmpii:
T.Quick=12'-14'
T.Howell=1'00,,-2,30'

RECOLTAREA SANOELIJI PENTRU EXAMENE


SEROLOGICE

Oo,n1JXllri,n.,.

rr

t.rotogtoo relevA prezenla sau absen,a


anlicorpitor rn ssrul

Pregitirs

tiloide, brucelozd, endocardita maligne

Ca++=4,5-s,5
2 ml sange/loruri Na 4 mg

. nateiale
- de protectle
- inasca de tifon, menusi slerile
sterilg
- sednga a 20 cm3 venoasa
- ace Pentru Puncii
- casobta cu Pense
- lampoane 9i comprese
- camp, ape 9i sepun
- medii de culturd cu: bulion citrat
- doua recioiente
- gebze semilichida
- nesterile
- lampd de sPirt
- chibrituri

so etlchetoazA cu data, ora, tomperatura


-multe
orobe ln 24 h)

solulii dezlnlectante
- alcool iodat
- tincturd de iod
- eter

(se pot rocolta mal

la termostal la 37'C
- "I tri,niiimeaiat td taUoralor 9i se pundata
9i numele persoanl
- ie-noidaza in toaia de obs6rva,ib

pregatire psihicd:
- se anunt5 si se explice necesilatea tehnicii
pregalre
trzjca:

- se spale regjunea plicii cotului


- se degreseazi cu bter
- se aseptizeaze cu alcool

DE 9TIUT:

pont;u lnsdmanlarea cu germeni anarobi, eprubeta cu gelozd semilichide se


ielzeste la bain-marie timp d 30 minute
oitonut sau ep,ubeta cu mediu de cultura se pastreazl

fiffiilii;a;aie;il,
- spali, degreseaze si dJill
fecteaza regiunea

imbracd mdnu9i sterile

aseptjzeazd regiunea cu jod

iiimoirea se tace tara a incilzi mediul de cultura


la pupinel
';aterialele ncesare se stedlizeaza
rinsemantarea se tace imedlat pntru a evita coagularea sangelui - hemocultura se efectueazd la dbutul bolii 9i inainte de aomlnlslrarea
,

mllbioticelor

F'e.oiJ]tria po"t" ti

aplicd garoul Ia 10-12 cm


locul punctiei

d;

cu coprocultura, uroculture etc'

"ompletata

RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINEB

- ia seringa 6i
Punctia venoasj

. Utilizarea acestei metode de prelevare asigure:


- confortul Pacientului;
- calitatea probei de sange;
- secuitatea personalului medical.

efectueazA

aspird 20 ml de sange

Progltlre

- aseptizgaze locul puncliei


- flambeazd dopul si oura
balonului

- lnsdmenleazd:
- 2 ml in eprubeta

cu oeloza:
10 ml in butionulcitr;t

omogenizeaza
prin migcdri
de inclinare 9i redresare

Mateiale
hotder - un tub de mate al plastic care prezintd' la partea
supeioara. amboul la care se atasaza acul de punclie prin
infiletare, iar la partea inferioare doua aripioare:
- acul de punclie proleiat de carcasa bicolore: convenrionale:
de difrite culori
- tuburi vacuumtainer cu dopuri puncliei
venoase.
efectudrii
necesare
- materiale

oreoatirea osihici:

Dreoatirea

-flambeaza din nou oura


balonului, doOut
eprubla

si

inc-hide

'- ie anunle 9i i se explic, necesitatea si inofensivitalea


tehnicii;

'-

fizici:

iecoltarea se face dimineala pe nem,lncate;

-se

asaze Dacientul

in

decubit dorsal, conlortabll, cu

membtul superior in abduclie' extensie si supinallg'

Exocullo

Aslstenta:
se spala pe maid cu apA 9i

lmbracl mdnugi sterile;

gfi-111r-9:
indepedeaze

rasucire;

a acurui (intesritate,
-- vatabititate);

:iguranle
carcasa
de culoare albi a acului Prin miscdrli

- lnfileteazi capitul tiber alaculuiin holder;


- alege locut punc,iei 9i il aseotizeazd:
- indepdrteaze carcasa colorata a acuhri
. Execud punclia venoase:

r
-

inlroduco tr/bul in holder apucand aripioarele


cu indexul ,
i. r.:y polcete lmpinge tubut in hotder
Te.diul,
9i astfet va
stripunse
diaf ragma guraia iOoprtui;
dupd prelevarea sAngetui se scoaie tubut
din hotder pd

aripioaretor raterare si i so imp;m


:j::i:
lsupra
misceri 9:]l!,1s-",9
usoare de inctinare-rasiurnarq
pr"ir",i"g""i.;i"';

aditivul:
- se introduce tubul urmator;

se retrage acul din vena si se face o compresiune


asup
de 1_3 minute fera a flecta antebratrj 1

locuJui puncliei timp

- se eticheteaze tuburile;
- se trimit ta laborator;

ingriiirea
paclentului

Bdltalngr pentru determlnarsa VSH"ulul (se agll6 dup{ recoltarE prlnh'o


mlgcaro lente)
a Blgui pgnlru detemintrri de coagulare
- llbrlnogen;
- tlmp de protrombine (se agiti dupe recoltare cu migcari bnte).
Mov: pentru determineri hematologice - EDTA-K3

.Nlgrui

sepun;

hmatocrit, HLG cu lormule leucocitarl;


lndici eritrocitari VEN4, HEM, CHEM;
rezistenle globulari;
(!e agitd dupe recoltare prin migceri bnte).
a Vrde: vacuumtainer cu litiu heparine pentru analize biochimice

acand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor


vacuumtainer s face in urmetoarea ordine:

- lubui ferd aditivi:


- luburi pentru probe de coagulare;
- alte tuburi cu diver9i aditivi.
ATENTIE

Nu puneli niciodate capacul acului cu mana, p un ac deia utilizat pentru


recoltarel (llg. 17 8, b, c, d, e, l, g)
ln cazulin care holderul este contaminat din greseala, aruncarill

- se reorganizeazd locul de muncdl


- ac6le utilizate se depun in conlainrul destinat
- aceeagi ca la punctia venoasd.

dupi tehnici
a. fineli in n:'ene
parlea coloratA a acului,
d6ucili ii Tndepartali partea
albA a capacului.

Fig.

DE gTIUT:
Tuburile vacuumtainer se utilizeaze in ,L
tnctie de codul de culoare a dopuluid
cauouc

.
-

astfel:
disproteinemie;

Rogu sl porlocaliu: pentru chimie clinica


teste de
l
-^electroforeze,. transaminaze, amilazemie, losfalazi, uree
sanguine. glicemie,

,osforemie. siaei"ri",
Latex, Helicobacler

l""j,l^[ alcalina..imunograme,
l;^j,,il,'lT:^!]Ll!?r9.,",
rezervd
-catcemie.
proteine,Ci
reactiva,

- antgen Australia
- Waler-Rose, Rh., Gruo
- ASLO, RBW

sanouin

I7

/7h

lnguruball capelul
liber al acului ln holder. Nu
scoateli capacul colorat do
po cap5tul opus alaculul.

F,t7.

F/j1. ,7c. Presatili loculd


ounctionare al venei, scoaleli
9i capacul colorat alacului.
Punatlonarea venei se va
Iace ca in cazul uner recollAi
obisnuitei bratul va Ii tinul in
poziiia,,ios" (pozilia uzualA ds
rscollare).

iip"_iel
Fig. I 7 d. Lltodtceli lcbul in holdsr. Apucali
adpioarele lalerale alo holderului cu dogelul adtAtor
9i mijlociu, iar cu degelul mare impingeli tubul.

87

a lndepArtarea sAngelul se face diferit:

- ltergsrea cu tampon do vata (Hemoglucolesl);


- rbsorbtle cu hartie absorbante (Glucostix);
- l6t do apa (Dextrostix)
Ftg 17 e. Chnd singete ru
marcuroe in tUb lvacuum l
s a epulzat), sco;telitubut
din holder prinlr o usoara

Fig. l7

t-

ln linput rccotatii

intr-un tub nou, rasturnati de


8-10 oritubut deja umplut,
penlru a amesteca sengele

rmp ngere a deqetulu mare


asupra arip oaretor lalerale

Fig.17g.

a ! compard ct loarea cu cea de pe panglica de


care arate valoarea glicemieiin acel moment.

AruncE4i

utilizat pentru rgcoltare

containerul destlnat

recoltat cu adrtivut din tub_


Nu agitari puternic tubul
agitarea puternice a tubutui
poate provoca hemolizarea
probei de sange. Nu
scoaletl acut din vena decat
dupa ce ali scos din holder
ullimul tub ce trebuie
umplui.

acestui scop,

ale holderului. in cazut in


care aveli nevoie de o
canlllate mai mare de sange
oecal cea a volumulut unui
tLrb sau in cazul in care
trebu e se utrlizalr att trp de
tub vacu!mtainer De;rril
acelatt pacient nu ;coateri
acul din vena. intaturai dorr
tubll deja p in S nkoduceli

a pacienlii l9i pot testa singuri glicemia foloslnd


u e cu afisaj electronic, cum ar ii ONE TOUCH
care arata cu rapiditate 9i precizie valoarea
lel, (tig. 18 a, b, c)
alrusa complete oNE ToUCH este formau din:

aparatul Propriu-zis;
dlspozitiv automat de inlepar;
ace de unicA folosinle;
lestele corespu nzatoaro;
a B procedeaze astfel:
- 6 apase butonul de Pornire;
- se introduce testul;
- se aplica picatura de sange;
- se obtine rezultatul in 45".

ali lub. conlorm

nstrucltuntlor anterioare.

a determinarea glicemiei se mai poate face folosind


testele reactive, bandel
sau

model nou ONE TOUCH PROFILE, care are capade memorie mai mare 9i da posibilitatea

Ollal

acestea reacijoneaza

a sunt

specific

cu

de instrucliuni de folosire atat pentru citirea vizuale.


cat
a--Mconlrolrl se bazeaza po acesl tip de determindri
chite vizual
-*:r::fl:i:y^",:**:-"utori
sau.etctronic _ cr,"o.utr,r, a"rro'rr,-ei
u-rtlf,
lnsolite

substantete chimic imprimare determtnacontact cu zahArul;

s;;];6;;a

Flg. tA n

at

D.tlnllie
Scop

ffi;i H'd';i"

plcdtura do senge se a$az5 Tn centrut


zon

mono- sau bicolorg;

adepunerea picelurii se race prin alingerea


u
a Capalului reactiv al bandeleteii
I se ovitd frecarea pulpei degetului de bandeleti; l
s. crorometreaza timpul pane Ja indeparlarea
-,_a
sangtui
in funclje de lipul lestelor asHel:
- 60" pentru Hemoglucotest;
- 30" penlru Glucoslix.

Fiq- 18 c

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

gtucozA (metode enzimaticd c

electronice;

0onecterii la computer.

strjpsuri;

glucozooxidazA)i

18

ll r cama oNE ToUCH este completate cu un

DETERM INAREA GLICEMI EI FOLOS IND


TESTELE BEACNVE

Fig.

Prog,tirea

Exsudatul taringian esle un lichid rezultat


inllamator falingian.

in urma unui

proces

depistarea germenilor palogeni de la nivelul faringelui in


vederea tratamentului
- depistarea persoanelor senibase purtetoare de germeni

. nateriale
- de proteciie
- masca de tilon
sterile
- sPatuld Iinguale
-

eprubetd cu tampon faringian sau anse de plalne


eprubete medii de cullura
ser fiziologic sau glicerina 15%
89

l-

neslorlle

- tdvlrl

OTICE 9I OCULARE
RECOLTAFEA SECRETIEI NAZALE'
pe
un tampon mai subtir lixat

renatd

- slatlv penku eorubeto


- Iampe de spln
- chibrlturi

7,""oltur"" lu*
""
;"ffi#ffi;i"""taffi

. pacieot
- pregitire psihici:

prin
1-Jr1il,]"n""*"r,"n,' virusologice. recoltarea se face fie
prin
lie
sterile'
nasutui-intr-o cutie Petri

se anuntd 9i i se explicd tehnlca

pregalre fizica:
- se anunle se nu mlnance, se nu bea aDa
- sa-nu,,t se insliteze soluliidezinfectant; in nas, sa nu
gargara
se
- agazl pacientul p un scaun

;rff;'Jpft;il;
aringiane
spelare nazo-f

f;lt"r*a

- H[Tffi131',1'""JJ;,ftriei

tundur de sat

lichidulintr-o

'u

l"#t"""

'o:',',jl',,ij#B:,,",ronur
llinde produsutoblinur pe rame de sricle

ji""ia*s" intarri"
Bscoltaraa
aocreliel
otlce

;ii{!:ff :".:ii$:t,liilini'iffi
ffi :':s-,"'Tffi f rn;
in eai;iii;; $,"riififfil,.Htil:li,UiTp"2

in

de

l-,s@
lefeclual recoltarea

observalle l- daca s-au ,ecu instmen,eri

oE gTtuT:

;"1?&'i"#!:J;,J"

;,ll3ll::i:?::,fl

recortare Ia rnsemanlare

sa

nu

i..,""inspecteazaresiuniredeunde
--r6tollarea,se lace nu numai in angine cj sr Tn alte
boli
care,por ti declangat de o inteclie-faringiind
(nei;te,
HAA).

t0

oculare
DE EVITAT:

lmbibarea tampo-

nului cu saliva
- atingerea dlnlitor

roselo
taiat oblic se-introduce ln una din

inainte si lase sa so scursa

trimite Ia
ortidul tn eprubete etichetate 9i se
produsul va fi
trimilerea la laborator' atunci

f J;, ; t*P"",1' *b control vizual (otoscop)' din


conductul auditiv extern
:"#.-;;;d i pavilionului urechii si a conduclului auditiv
:*"':,:'a'""'*r*rli"l'r:Jii:i"::Jl'fl;ffi ::ff $"J;,"
copii se inErnesc;

cori'

Krebsierra'

staf ilococ. Pseudomonas etc'

rcclellEi

I
-

l"!i-lXll,il*,li"r,
Rgcoltarea

sau nu

i."Oia

laborator

nur se umezsti|

roAra

sednsi ce se prelungeste

caput
-H;:r"',idi#;;Al;eoiai
sterlla
Peti
cutie

dop srerir

::,lTi::l:.:r:!i"rlf
trriyil!"i,#,"iEiiii;1iJ$a*i;;k j;i*$fi #"#,ii:1t
- se spati pe mAinicu apd gislpun

Notarea

it'iirii"rlji ,"iri
:1fl';rffoll":'ll,or,ri

naz;e si se iniecteaze solulia de spalalura

;"i"','ilIfl::l J"l'85;,fl :.#?5::ly, i3,,tr ix,J,(ff l"3ll;


- flambeaze gura eDrubetoi
.6::f si inir..lr.a
rarinsian in

;o'fff:1'"?"n"Ti,:fl

dupa trezirea Dacientului

-;1#;ff#-;;";;i
foflate
.t"irial'

:::*-i :' """'

sialJnchid;

t"c. dilt*"ata,

in poiirie sezano cu capul in extensie

"e

de Nacl
l'l?jni"a"".a in losele nazale o solulie izolonica
cu un lub de

"-r,Lr,ro"#"-eTnaintedeadminEii-areaantiboGeG

:: sl ilsijIlcreaze
- friiJ"rtr+iiii!::$"1fr :1uJ?
- &iitrLX'fJlJ#'1'"?ijitj"fl

un

"u indoita cu care se poate patrunde in


,ig-or

;ffiy:ff 3:",1ffi

*".

tlt f ;,3lx[::,1ii:ij',"*'ff

il5 25ui1 s6u cronicd) '


.
- Ii"juiG i"r,jr"af camerei
anleioare (keralite acuta sr

; ,l;;;;""
-;;#;
cronicd)

(iriia acuta 9i cronici)

- inliili'r.o"r"" "".erei anterioare


- canalul si sacul lacdmalretina si coqYlvirros

-il"i"iinii, ;jdclivite
""u
- #:;iil ;; "oioio"
]",jJ":'*'iifu
sterile

si dacriocistite se recolleaza

cu

*l::gr:""T::ii'i[",i#:iJi:ffi T'ii"'"

d"J"edlc pAlrunzand cu lamponul


;.tlrlhti"6 "" ""olt"rza
in larlng sub control la ngosloplc
: *l;.d;" .",rd" (Einhorn sau Fauche0' in stomac'
dimineata. Pe nemancale
"l'::;;;;;i; nrin sondi 200 ml apa, distilata, bicarbonatate'

porliunldin kis indepidate prin iridctomie sunl puse dirgct


medii de lmbogelire pentru pneumococl Si strepto;oci
- in ca_zul de exsudate bog;le este indjcate o;pelare ant
cu ser fiziologic storil

..

- se tace anstezia ochiului prin instilatie local, de solulie


cocaintr 4%. apoi se poate gterge conjunctiva sau corne6; cr
spatuli de plaline sau tampon aterit (dupl atli autori nu sJ fo
sesc anestezice locale deoarece, uneori, sunt bactericide)
- se fac lrotiuri si cutturi pe geloze simple, bulion glucozai 29
mediu Ldfller

9l+ifl :+1"""""8f i:"liliir:t',*";.ll;:;1":"iiitr.-*


."iii"ili'.iJi]i'pi,r l, aistusi dace stau mai mult timp in contact
si I'chidur. trebuie
:'.Hl'i*",i:,3'""i:'i'JJ"siiTli, in.a,"ant","
poate
fi neutralizat cu
oblnul
sucul
ttiiJi" l'ii'r"]r.tJ.
bicarbonat de Na

nacoltarea
apulel Prln
aplltrtura
bronslce

RECOLTABEA SPUTEI
Sputa este un produs ce reprezinte lotalilatea secreriilor ce
expulzeaze din cdile respiratorii prin tuse

care nu evpecloreaza
)',i9rir'
in sJbmucoase' care nu
- Lliiir" i"-Juo6"ra u;cili incapstrlali
apar in mod obisnuit.in :qul? -,--^,, . *, -^.,i.i^r^di^
tiziorosic c,,,
sau 4 ml
11"1 iiiillir""ll'i"iil,i;ii-di ae'osoti s mt ser

:il*,:lill"mf":UXT,

macroscopice, citoloqice, baclerioloojce.


in vederea stabilirii diaonostlcutu

13[,il'j'3;tilt".,4
scuipdtoare speciale (steritizata tara substanle dezin-

,ectanle)

nesterile
- pahar cu apd
- 9eruelele sau batiste de unicA Tntrebuinlare
. paclent
-

Recoltaree
sputel prln

,rotlu
ladnglan 9l
larlnglan

:l
]

i"

chiar dace nu a

inlr'un-vas sleril recoharea se

"i.at"",el"jjq!9""

""p"'ut"

- se eticheteaze
- se tdmit la laborator

psihlc

- se anunle 9i i se explice necesitalea executerii


- se instruiegte se nu inghitd sputa
- sa nu o impra9tie
- se expectoreze numai in vasul dal
- sa nu introduce in vas 9i sallva

examinarii

- i se olere paharul cu apd se-9iclAteascA gura Si la ngel


- r se olera vasulde colectare, in funclie de examenul ;erul
- se solicitl pacientului sA expectoreze dupa un elort de tuse
- se colecleaze sputa matinald sau adunaie din 24 h.
- se umezegte tamponul de vate cu ape distjlatl strila
- se apasd limba cu spatula
-

"ilii1liiii.,

-"" 'ecolteaza

adanci,

si se repeia pana Ia

::lili'ffiJ"s0,,"*",

1%:"JJ':$:i"li:f::

Piegitire

:"J,,",i?o:,i'EiIirls1'irarii

:::'?::"1111?^'r'r",if'Jii$".""**

pentru examinari
-parazitologice,

fildil;"b"li

se introduce lamponulin faringe cerand pacienluluisd tugeasce

sputa otiminati se prinde pe tamponul de


ouce rmedrat an eprubeta sterild

vati care ie

iniro_

BECOLTAREA URINEI

.'

exDloatot

Tinioff"ura asupra sterii funclionale a rin'chilol' cat si


intregului organism

. nateiale
- urinar sau Plosca

_#?f{"il"",f
-

iliiff ff,"",3,;["JiJ,Xltn["j:"Jff ."",,*

psihic
- se aflrnld 9i,se jnstruiegte privind folosirea bazinetului

&;p,;;t;, ;;i

: :i ;Ifi

""*iXi5X?J",Xl;i
sa verse
imediat urin;r:n vasulcolector
nu urineze in timpul toaletej

;i;;i'"'''''

gsle ajutat sd ss imbrace


este agezat lntr-o pozlrie comoda

se noleazi examenul, numele persoanei care a efectuat recol-

se aerisogte salonul

larea

_ l.-csa

- se protojeazl patul cu musama si alezi


- se agaza ptosca sub pacient
-

Execulie

se face toateta organLtoi


externe
se rnoepaneaza bazinetullenitate
9i se inlocuiesie cu attul curat

rccottarea uinei penttu

d,ffi

ul in lgeture cu modul de

urr"iiGii--

."
- :l:,1l:l1-oplil!!e lrimite un esanrion de 100.150 mr
:'g#i,?!:fi .r,6i::"9:::9,;xfu
1fu 117sie:;;',

rdffi

T DE EVITAT:

se face examen biochimic din


nl smise in 24 de ore, se instruieste

se omogenizeaza intreaga
9i se trimite un eqantion la

recoltarea uinei pentru uroculturd

dupd administrarea antibioticelor


- consumul de lichide cu 12 ore lnainte

de recoliare

, precizand volumul din 24 h.

iff"f,:::llH''"';,:??trJat?:",,i:fl 5ffii,i,""f
ru1"'t1';rl'iJ:tifix'i6[1i.3,"ll?'3L,a

necolmnel

{r:ffi

vARSATURTLoB

g:rhrmrHi ;ril]i:r3
l:m:;ilfr31!ijp:i;i
:T:rl,e*i^1ll^oy3tivr;i*,":Iil;#;##l'#,J,,n",,"1

Versetura - conlinut gastric care se elimine spontan, de obicei in


alecliuni digestive, dar lntalnit 9i ca un simptom ln alte afecliuni
(alcoolism, lensiune intra-craniana) sau in sarcind.

-iitqffii"iiJff'J:ffrii;;i;"'siil;#;'r#

.ri{dqi?ilf,5i:i;iil3Ht;il::[T.n,6azadhectp6:
recottarea uinei ptin sonaajiiriii *^

:{:#ilT'i1;3l!}"{ilfi !i:,,:"#"#r!,T.o5ii#.,o,",",
cu o sinsuri

cit-e uiioire4ionari

GiE !"',?ff n'i;*liJn'iJ:fi

*:i"Jfl""

to"t"t"

organelor denitale cu atenlje (vezi


sondajul

?ff&,:"",?,fi i,It!3
$r ffi fi i!i"ilF#::i
!"fiii:ti
sondei dupe o
oezinrictari-aiiiiid ; J6ffi"1
[:H,?" "

exqlorutol
se fac examinari macroscopice, bacteriologice, chimice pentru

stabilirea diagnosticului

lrcgitlro

. mateiale
- 2 tevile renale curate 9i uscate
- pahar cu solurie aromate
- mugama, traversS, prosop
.

pdcient

psihicr
- va li incurajat 9i suslinut in timpul varsaturii

lizic:

**,*itl,*f *,,:a*il"#,iultll';x,;-rlcliie"ril,lii;.,;idi#;,"*p

se reparrizeaze urina recortata

.rn-

se agaza in pozilie gezand sau decubit dorsal cu capul


lntors lateral
se agaze sub cap un prosop sau in jurul getului
se protejeaza bnjeria de pat 9i de corp cu musama sau
travtsd

se lndeparteaze proteza dentara (cand este cazul)


i se ofere teviF renale sau o susrine asistenta

sprljlnA lrunlea bolnavulut

:.df"9.e-yTi-dl!q
lt"rventii chirurgicare thtraauomtnato, v
sraru[ s+9t comlrime
ugor cu palma plaga

duptr versaturd se indepeddze tavi,a

[l;ffi
lngrulrea
ulterioa.S e
paclentului

of",e o"t"rrt

",

aia

"

operatoris

sa.9i caidisca gura (arunca tn r

- se 9tergo gura pacieniului


- se fndepdrteaze materialele folosjte
- se asazd pacientul in pozilie comodd 9i se acoperd
- se aeflseste salonul
- se supravegheazd pacientul in continuare
- se completeaze buletinul de rcoltare
-

. natetlale
recollatorprevazute cu II
- tav, medlcale. glosce sterlle, tubpe
-'iiiJii"""- .t"iiriiit", montate porttampon

cultura

Dsihic:

']'iJ

- f'1!l

se trimite produsul la laborator

se noteazd aspectul macroscoplc, cantilatea


s-au premergatoare (cetatee,
;^:::l-"-."9T!-e.inggtltoare
transpirdii, emisie lere efort, ln jet etc.)

:f;i,i";.fi ":[ix,3ll1?;jffi ,id?::",iji**,i


,r8iLliil;XX;;' *''eni
GEnrallt{ll

ae

oisesri

paloseni .esponsabili de Tmbotntvk

- depistarea unor pundtori senetoii de oermeni


- deplslarea unor tulburd Tn digesfla atimentelor
- recotrara materilor tecate se reitiziiFin uederea e[iiiEiii!,J:g^"-.cppJ!:r qgghtmrcs, bacteriotogice si pur"ritoi&i"e-'

--examenut baclrrotogrc permrte aiajioiiti"i"i;;t#ff""1oBe, garkotnrostlnate, prin deptstarei bacituiui rri". jiil,iiiiiic,
IUDroulO!, vlbrlOnl holerlci ei anra'"r'."16riira r^wI-.^^.:,,-:

,."!ililhi!1ffir,J,,",x'31i,:iiJi,E":ilta:"",i!"j
suoiivJsh"d;i;i;i#;"Jir;,"Lvrrdrca se

ijft
rQ!u-99za.og1t'ru

,fi:niil,"gil:,",l'llh""'"l,ffi 3i3::lf ,.T,rlL.;T",ffi 'J::i,:l"j


-_,axamonBlo parazltologice descopere parazitozele
intestinale
pfln ovldgnllrea oualelor de paraziii

I
I
I

anuntA si i se explica necesitaloa electua i examinaii

seara, se administreaza un purgativ


de magneziu 20-30 g)
saiin {sulfat"ru."nului
igi goiegte vezica urinarA ..
Eieiiueaza toateta regiunii perineale
iotoseasce rcipientul stedl

or"rir"

ii,?i""iJji" i"iiii"iui ia

din scaun spontan sau provocat

mainilor
-recol'rare
- sorlarea
patul cu musamaua 9i aleza
groleieaza
se
-

RECOLTAREA MATERIILOB FECALE

slerne
sal'n

doouri d cauciuc ai introduse in eprubete


-;onde Nelaton nr. 16-lS purgaiiv
de
- eorubete cu mediitoaleta
Pntru
Perinede
-;atedale
spirt chibrituri
de
lampe
eleza,
mugama,
-

se asaza bazlnetul sub Pacient

";;;;lt;;

c..r lingu'ra recipientului

cabva fiagmente din

dilerite pedi ale scaunului (mucus. purol)


- se iniroduc lingura in recipisnt
. rccoltarea dirccd din rcct
r" decubit lateral stang cu membrul inferior
l'":."I'jL.-a
iar cel stang tn llexie
dreot inlins, "ii"i6"i"r

:H iilft;;;;Gefe

si se introduce tamponul steril' plin

miscai dq rotalie Prin anus in rect


- ae sterqe mucoasa reclala se introduce in eprubeta sterile'
si
- ::

ffi&;;il.p;nui

dupa flambarea getului ei


. iecokarea la coPil
- se face cu sonda N6laton
liber al sondei o seringa
- alaseazi ra capatul
prin
anus pe o dislanla de 10'15 cm
- i,,tt6ir"" """aL
""
nga
- s6 asoire cu se

iI

-;i;i;;;thda
eprubeta $erila

prin insullare
si se soleste conlinutul

lntr-o
. rccollarea Pentru oue de Patazlt o spalule de os sau cu o
9i prin raclare cu
h;;; ;i,ita si bine lustruile' inmuiata in slicelne cu
aei ln pani egale
anal
ion'"ta ln ,a"larea pielii din vecinelatea orificiului
regiune
in
r"'"i!"iJ p""i, orirti' care ie depun aceasid

:';;-;;"i; i";;
;#.[il;
l?"i.il

-eraclarea se lace

la

slare general, alteratA se execute ln decublt


lat6r;l oontru a evila liPotimla
:ilriiiE iiJpr"Ci"ndie si prelevare va fi strlcl aseplictr
tensiunea
- o6"r{pt"-"irn"" d'e icurgere sau se masoara
Claude
cu manometru
:-.1!ri*"-io-io .l LcB (dupa scurgerea catorva picaturi)
eprubete slerile (pentru
- iitr-iduii" r"oirtir""re in mai4mulie
ait"rii"
- "proximativ ml in fiecare eprubetl
"iirinfrll
se
fac
examineri:
- "'Gas"rar"a elementelor celulare/mm3: Iimtocite'
oolin;clear;, eozinofil, atipii celulare)
- BK 9i alli germeni
- bacletiotogice
SNC
sililisul
serologlbe
Aochimice
-

Z-S ore dupd culcare eau

-Gi""t"nttl a,

bagheta va fi introduse intr-o eprubele curate


_-d.ypll.,ra.otargr
se tim[e
imedial la laborator

lngrl,lrea
ullerloarl a
peciohtului

Notare. in
loata de
observalie

r
-

ii

- se efectueazi toateta in regiuneiiiliE


- se rmoraca pacjenlul Si se asazd comod
- se aeriseste camera
- se indepedeazd materialete foloJG-

se curala riguros 9i se preoetesc pntru


sterilizare

iioiiii

DE gTtuT:
la copii,ln afard de raclarea pieliidin
reoir

1:::::lll 1r1lr; ;ii;;ilili;"J1,ii,ruffi'

*{tr#iiili:,3,,#!::1 1.':["f;]

#,9

"nare,

LCR
----

se recomande si

ca apa de slanca
- solutie apoasa. bogat salina. limpede
. ,otir'-: rbo-rso mil D=1005-1009: pH=7 4-7 5
. iii"irn".' o-20 cm apa in decubit lateral
1

20-25 cm ape in Pozilie gezand


0-subocciPital
O'5 cm apa la sugari
5-15 cm apa la copii

::?tifl13'1;i,1tilr1?,.j1a'nsh"
";:il

vv rq. v;;H"#,""'
rJslrsi,
materiatul :Hxl.d:^"1*"lts!ii".ii,;ie;;il;i""ii'!f
recottat se introoice intr_un ii. '-"
-lflll1:,:l
".
asLupa, se aglla brne si se trimite la

laborar::n

cu solulie de hidrat de Na 1 %'

#mt xr,:,T"tiJJ,,,:,';T,:
[3i,,il1"{iri[3Jeii:i:"F;1lrn-ls
jii::ili!!dit'J:#:,4ll;*"#i*:,",,?i;';'He"Iiilfl

Ei'.iffi,i

!ill
:*x#iff":l!:jsi.|fiil;"Aigti,i.",m?;J,?,!i!'8,#xll:i $Ti.ii,
f ,lf ih,
:i:j[",]!!",fi1j[{i:-+1m"",*sn:i:.;::ti::lelr:r"ffi?ff
prooere
se rrimit riri inranieiJlali6;;#&;;:;ii##f;
,lllo"o"r

BECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

liT,,ff

rdl',r,riifl
"Ti.I?Bfl":fl

s,t[:ir"f

rllilr,,"g

i,.fl :"""T,*f lt
i:lii:?:lifi
ir{",#1i5-,11,il1ifr
atecttunr
neurorogrc;
ei iLuioc[;Jdil"t:?i':i#[iH;l:ffi .,1
*l*?F[:fi ::,"i,:iili T,J",,e,.*,. pfi ;;," b,b*4

atbuminorahie =
Fl. Pandy, None

Valofi normale ale constituenlllor chlmicl:


_ Ca**
= 4,5-5,5 mg %
20-60 mg%

Apelt
mg%
= 700-760 mgo/.
-;tororahia
_ azot totat = 15-30 mg-7- creatinina = 0,5'1,mS 7-:
- acid lactic = 10-25 mg '/"
- Oticorahia

= 50-60

- MS*
- Na-

i;
-_Ci

= 3-3,5 mg%

yo
3OO-350 mg

=lZat mgVi
= 420-4SO ng./.
minerat
=1,2-2 mgl;
-F

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE


tiil" ourrlent" s" ,ecolteaza de pe supralala tegumentelor'
piigi "J6r,it", ulceralii, organel genitale' coniunctiva
icutitijerlriri at" cauitelibucale gidin conductul auditiv exern'

ii"
-

-J'"plat"r""

tlorei microbiene generatoare 9i elecluara

antibiogramei

. teepeutic
- evatuarea

si tratarea colecliilor purulento

Progtfl18

RECOLTAREA SECBETIILOR VAGINALE

- eprubete, anse de platind


- 2-3 lame de sticld bjhe degresate
- senngi sj ace
- ser fiziologic
- atcool iodat
- tincture de iod
- phete Pasteur

"pr"-,E
::;ffi ;";il'6;ULr"qsq::qgy_"""1,s"jP:?i.3.,:11""j
Jiieritr ]iiiori tvarsta' steri riziorosice
rJiiiii-,r-"
,,i[ilui1!i,l1ii
(condilionat la randul

llii"JliiriiLi

g"-g*il :l:::Liiillol"llllir,'

se curdlt 9i se dezint".r"u.e

.rpffiGIffi

Recoltarea
din papute,
nodull sau
allo lozlunl
lorlamatoare

g:",:,iLl*:ffi1,;"

ro4iune de puroi, de sub cruste sau de


trece pe o rame de sticra
sterird

_::1::ll::91+t"qu;;;r"rec,r-re;tiil;AGr"d
r"
: ::,,,lll*:,i*]i:"iil";:"J";'":'"J,$:,i;:,1#
c'"
tn'-"i
ii,iiJ
"",inga
li'lJrlft;i::]"33,t
;;.,?iilT ;.'rq[[

ilf [*1f;,r'f#11[T :ff tr! Hltit

.ubn"ut,fl"gao#
."i:"1":"ii:?:$iill"rcu

cend abcesut

1,e

i,J",ltn,o"

pacient

osihic:
- Pl'iJ

",

fizic:

examinerii
anunE si i se explice necesiiatea elecluarii

-cu 2

zile lnainte

terapeutic ai sexual

ln pozilio ginecologice pe masa ginecolooicd


ape
loaleta organelor genitale exlerne cu
- I!'?Jiir"".a tita
sepun
sau
ii",iia ciralfa

- se asaze

o pipeta Pasteur, trambate


si racite

eie in;his

Pacienla

""urii-dezinleclante

;::rm1$$fl*r,fi*ii#rir,T#
;"?ffi,1*"',J-:1,1::t:iacteriorosic) se

al secreliei ests dificil si lidelitatea


ioiaitionara de: prelevare transport'

bactedologic

. matetialg
- de oroteclie le de cauciuc
- mAnusi ste
sterile
ansa de Planna
- soecule vaqinale'oprubete
plpete
Pasteur,
- lame de sticla
le
neste
- lampe de spirt
- creion dermatogral

- se sterilizeazd ahsa prin incalzire la rogu


_,- gi
y, -v
se ryrEaP@
asteapta su
s6 s
raceasca

'i;"':,'i}'?""ii"#11,1,

;,Til;i;; liie
examinare, interpretare
:T;ffi;;"':;fi;i; primele 1o zile dupe ciclul menstrual

se a9aze in pozilia adecvatd

il:#::'5::i"i,ili".

R6collarea
purolulul din
abcese,
flegmoane,
colecrfi

{vaoinitelor)

Ii'illi,il'"ijr

de

racric ai Lactobacirrus.dau

:"Lx',"t'#ltriXl;;*t:ll":;ffi

psihic:
anunle 9i I se expljci necesitatea
efeduerji exa
_,.a-se

in slicosen

I.]il"--Jliui iir6,i."jre llora microbiana se fie reprezentata

- creion dermatooraf
- lampe de spirt Si chibriluri

Recollarea
dln vezlcule,
pustulg,
ulcorstii

siUAnlinutul

lui db ciclul menstrual)

nesterile

un transsudat al mucoasei vaginale

s6c;rl" *tt"de

Execulie

;::,,:, s"r;

race pe rami cororard

asistenta so spala Pe maini


imbrace manusi sterile
indeDerteaze labiile mari si mici

sau cu tamponul rixat in porttampon din


- ;;;ffi;;i-;t;d
locuri de eleclie:
urmetoarle
- oriticiul glandlor Bartolin
- orlllciul colului ute n

meatul urinar

;',f.i5f : ;:ff :,"J";fl1?,ii specure srerrre evrand

rIf',"{rfl :flitr#.-:ffi p**1r",:x*:


in caz de suspiciune
uriil,f' l,?,,,i,".Y"1*i..::_1,:g,,"i
*tff;;",-t, * pi,r;";;;'ilii#;;#"T,:1",f5]';
,euv,,Eczc cu ansa din eprubeta
sterila

lnterpretarga
examehului

Sondaie, sPdlituri, clisme

:i,:,1ll""nu-Ill9"9gpic, apar patru imaq;it


(secrelie ;ormare)
iiffi ir - :lil:lll
,1T.l"I^19iii 'i.#'?'"'"iii
- rrpur
epjterii,-r;;i;;;'i;l
flX,il""n",r,
leucocite
- tipul lll -epitelii ioarte. rari lactobacili. toarte
trecvenli
gram-negativi, coci oram_r
,,ozitivi
9i ne'
rrecvente
reucociie
.
-tipul lV - rare^epitj i, -iu"iIO""iri absenti,

GENERALITATI

naa-|nadul,eprerinta

ft;l;;;ir;;",

cavitate naturald a organismului

A;];;;

produselor cavitali sondate ln vederea efecluarii


examenelor de laborator

foade
-friita,I

reucocrte, foarte aOunaenti


tio,ra
monas prezent

intoducerea unei sonde sau cateter din


material plastic, prin caile naturale' intr-o

cavitelii sondale
- eva;area continutului
medicamentoase
substanlo
unor
- introducorea
hidratare
- alimentare
daunatoare organismului
- ?iiiiii,ii-cavitatii de substanle
piintr-o dereglare a proceselor
".,ii,i$."iii""ilJ'i.rloimate
digesti 9i de metabolism
DE gTlUTr

ra examina,e este de i.2


:llli#,l:1T1.^3:l:"r".::,1?f-?Li
r".n,a;,,;":;,;;

i,l""Jl!1.0p,""""

;:li.TiJll,9ii'j[:!",tJ?

ffi

Prlnclpil de
t!3pectat

ore

tHifl1i3",i""3"1'rri,o#a r" ."ro

.",

secre,rer vasinare se race


intre rame si ramera,

,iiH,#!i';Tjffi e"x""''#JH::JTff
f

inde

sondaie si spaletu trebuie se


ii"rirJt"l" roro"it" pentru
genrale
astfel:
corspunda unor criterii
:""-,iffifi;;fu;il i,SuuiL st tie neieds, pentru a nu leza
mucoasel

confeclionate sa fie rezistent pentru a


oin
"rnt
""r"
nll se ruoe ln cursul sondajelor 9i spelatufilor
bbnt peniru a nu produce leziuni ale

",

- i1-itli,^t,jt

iiiie
-'"iii,i'"-"iiiii"i
.."il"ioiiau ionauctelor prin aare sunt introduse

',i"":i'r,rfl !,,*"
Rolul

islslentei

,""p""ur"" ,n"i

si pentru a nu

asepsii perfecle prin utilizarea soluliilor 9i a

mate alelor sterilizate

oolnavului - va urmari linistirea acesluia'


-'iiliiiiJliiiinlia'.
p,iilno ,oortd colaborare in timpul sondajului penhu

inlirii,e"

oblinerea iezultatului doril

sau uda, dupa caz pentru a usura


-'"ona" "" va lubriliaproduce
cei false' fistule sau pentru a nu
lnaintaiea, pentru a nu
nerlora oroanul sondat
1"r.1i',,r1"aiatrrif oi, cantitatea lichidului introdus lrebuie se fie

speht
r.iia"""ir-"'."i -"a a"cat capacitatea caviiali organuluipresiune
sub
speletura
- i1'm r"i""itiinti"o*era li;hidului de

Sond! gaslloduodlntlo (adesea numlte


prtn sondaje sau
:-T.llinulyl
.evaluat
(penlru a ti vazut
de medic

speteturl se

Si trimis la taborator Dentru

!ond' !8!trlce)

sunt utlllzate

prstre;
ana zd)

sondajete si spateturile vor li notate in toaib de observait,


-rnsolrte
'
persoanelcare
de numete

l-a

efectual

- ewntualele gregeticomise cu ocazia sondajulu i 9i spdlAturii


n raponab imediat medicului pentau a combate de uro

uroente;

complicaliile survenite

li"ii"r"" .,o.r"rtri dupA absorbtie oraE de substanle toxice cu tentatuede

cto:

'-lonaa

TIPUBI DE SONDE
L Pentru alimentella enterate

de alimentatie sastrica sau duodenala la pacienlii cu AVC'

Tlouri de sonde gastroduodenale:

ificlatd

pontru utilizarea de scurte durata

important de inhalar (boli inteslinale inflamatorii, pac

Gaatrostomie

ondoscoplcl
prcutanatl
Je,unostomle

endoscoplci
Porcutanai6

pentru utilizare de lunga durata

tunfrlliiGnii iude deiluiliit i;'b;ii

-indicate in alimentaria enterale de durate lunoe cu dsc maior


inhalalie, flra intervnlie chirurgicda lpacie-ntii caie p6ii
tulburari de degtutilie insolite je tubrjrAri
dlminuara rerlxelor de aperare).

material sintetic (poliuretan' sllrcon)

rezistent la aciditate
cu lumen unic sau dublu

ontalalA,

asoiratla secreliilor, evacuare

indicata ln atimenta;ia enteratd?JduEie

neurologice etc.).

-din

-folosite pentru allmentalle

con9ljenl6, AVC etc.).

tumoi esofagiene, tutburdri persistente

ln scop diagnostic sau

postoperalor

anorexici sau cagectici).

- indicti-in nutriria de duratA scurte. in risc major de inhal


sau tulburari de evacuare ale stomacului (pacienlicu tulbure;

din PVC sau cauciuc


cu lumen unic

- folosite

indicate in alimentarea de scurte duratd, cand nu existe

Sonda
naso-duod+
nall 9i
naso-leiunali

"t'" """itf!i,iii

de 8-12 ch pe 8cara Charrlale


a sondels sunt lungi de 75-120 cm cu diametiu
pentru
evacuarg 9l EpAldturA, lar
1
2-1
5
ch
(1ch = 1,3 mm)Penlru alimentali, de
pentru spelatura gast c, de 30 ch.

ii
Sonde gaslrice Faucher

6)

crlE--"-l'l--:r'-E

-4-=r=ffi?i
Sonde duodenale Einhom

F7g

Fb,

t0a

tr - TlpU

f,l dl d)
da londe-tl porl,ta tor h dlfertt flpuri de ahmentalie enteratA
anliciatA
t, tsondi naso-gestdce
2. Sond6 na6o..J6lunald
3, Gasuostomlo ondoscopica porcutanata
4. Jeiuno6tomte endoscopica p6rcutanate

20_ Sonda gastricA

9i sonda duodenala

lll. Sonde de comPriune esotagiene


esolagiene sau a
folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicel
qastrice
h6moraoiei
''deschideri
- rioiri- "o"4" gr"kemore - cu doue balonage sitrei
- sonda Linton - cu un balonag si trei deschideri

105

compllcalll

a8flxlo prin doplasarea sondel


care
Sl tartngetul

antreno

lumen 9l balonag dlstal umplut cu


londa Cantor- dln caucluc cu un slngur
TnaintArll
penlru
aslgurarea
mercur,

A obstruc,la

_ pneumopatie
de inhatafie
_ rupture de esotag,
cardiale
_ ulcer de compresiune
al esofagului cu risc de esofagitd

asfirarea conlinutului saslric ai unul


ili;;;j: ;"i ;;u evacuarea
gazelor

Sonde de compresiune esofagieho

pentru sptrlitura sau


lungime = 250 cm

V, Sonde vzlcale

"';;;i;;li
-

tto,.r,i: sonoa

sau injectarea substanleide


-oiaonostic (prelevare de urina
contrast)

i;;";;i,ii"

(tulburari de evacuare

a vezicii

obstructii

subvezicale, inlervenlii chirurgicale)


vezicala
pentru-Jvacll-arJ simpta- rueraton (Jl - penlru spalatura

- Mercier (d)
- N6laton (9)

sonde e demeure

cateterism suprapubian

N6laton (9d)

Thiemann (d)
Pezzet (9d)

[_--=-.lr--.-.---=6N6hton
Sonde uretrale

Sonda Btakemore
1, balonate de controt
2. cdlre balonasul esofaojan
3. rumen de spatetur6 qishrci
:abna$ de control gastric
c. rum6n pentru aspirarea secretiito.

Sonda Linton
1. lumen gastdc
2. Jum6n osotaqian
3. buson
ichidere

!6

":sl",li:""*

compresie

vadcotor

Sonda uretraE Thiemann

batonasutui

4, balonas de conhot
5, varice ale ,undusului gasfic

Sonde Thiemann cu balona9

7. balonag gastric de fixare


a sondei
Flg.

2/ _ Sonda Blakomo.e sonda


Si

#-_---,

LiDton

lV. Sohdele intestinului subltre


- rungtme 120_310 cm

Sonda Pezzer

Sonda Malecol

;#:iTgi"li"*:il?i,: :1:Li:"iLi,:iT*,."r-ylf
poate
1,enae ee jiSX ri umpl
;;;,ifi i;ii;ff :l ;'"'*ffif,ff
"' 3il;,#,f"Tj.,fl
:,f,
," *",_"1[j]*il1*flle$iHili
:!";,,:p",6
:
llloX',?'#l,o;.j,il?,11,eil"",,"",
l";ff

-iili"#1,;:#:ii_;r;;;;6;:i:T;#;tilf
310 cm (12-18

sonda Eudet _ cu otiva

106

ch)

i,,ffi 1,,

Sondd Fol6Y

metatti'iistata

fi lnlocujte de un balonag,
care se rie umplut
umntrr cu _-.ce.poate
merc;r
^,,
esle confecrionate djn cauciu;9iare
o lungime de 250 cm (14 ch)

Fig. 22

- liPli

de sonde vezicale
107

SONDAJUL GASTRIC

flzlc:

]ie

spateb cat
alaze pactentut pe un scaun cu spetoazd' cu
mai drepl
de cauciuc sau de matedal plastlc
- ..lrr-iti"".a c, so,tul
p.leza dentara (cand este cazul) ei se
asazA lntr-un Pahar cu apa
pacientului pentru a capta
- Jlisaza tavi6 renaa sub berbia bucale
saliva ce se scurge din cavitatea
pozilie , ,
- e"te "oti"ltat "a .enrine tavila in aceaste
examenulul
Jarii
pacientul nu va manca ln dimineata eiect

S-on-dajul sau tubajul gastric reprezintd


introducerea unui tub
cauouc. sonda gastrica Faucher sau
Ejnhorn prln fafnle
esofaq ln stomac.

i;1;;-;;tt"tt

a exploralot

-. recoltarea continutului stomacal ln vederea valudril lundit


chimice
Si secrelorii (chimismul Oastric)
pentru studierea funcliei evacualoare
a stomacului

a tehpeutic

evacuarea conlinutului stomacal toxic


- curdlirea mucoasel de ersudate si s;bstanle straine
depus
- nrdratarea Si alimenlar6a bolnavuluj
- inkoducerea unor substanle meJicamentoase

in gastritele acute sau cronice, boala ulceroase

de proteclie:
- dou5 9o4uri din-cauciuc sau din material plaslic
- nu9ama 9i ateze
- prcsoape
- sterile:
- sonda Faucher sau Elnhorn
- 2 seringi de 20 ml
- casoleld cu menusi de cauciuc
- pense hemostatice
- eprubete
- nesterile:

- tiviE renata
- tave medicat,

- isi oune manusile slerile


- l]l,i#il'loil; iliii

a favoriza alunecarea prin rarinse si

3"31'n""rra tn dreapra bolnavutui

9i Ti

fixeaze capul cu mana

stange, linandu'l-Tntre mane 9i torace


pdnde cu mana

cere Pacientului

sa deschida larg gu-

ra. sa respire adanc

si introduce caPetul

;ondei Pana

la

oeretel posterior al
iaringtui, cat mai
raaproape

de

dacina limbll, ln'


vitand bolnavul sd
inohitA

-- prin

deglutilie
F,?. 23- FixaGa sondsi gastdce
sonda Petrunde in
este
esolao
i.piiia r"l'n" atenl spre stomac (la marcaiul 40'50 cm cilit la
arcada dentare)
ln stomac prin aspirarea con'inutului
]ilriiJpr.".Z"r"
"""dei
stomacal cu aiutorul seringii
- se lixeaza sonda

9i

- pahar cu ape aromate


- pahar cu apa pentru proteza
- rocipient pentru colealare

medicamente

la indicalia mediculuj

a pacient

imbraca

dei ca pe un crelon

+da p" maini cu apa $i sepun


--"iGiia gorlul
"" de cauciuc

ta rotuniifi a son-

a mateiale

psihicl
- se informeazd pacientul 9i i se expliAl necesitatea tehnicii
- este rugat se respecte inOica,iite daGin fimput
sonaajutui

(cand
libera a sondei balonul Erlenmeyer
-ilr* [-""ii".'t"t""
gasiric
cu
seringa
p""ir, proba) sau aspira sucul

i"e"i"".l
"
I""#i.'l r*5,-iii'sJ'iea

stomacului pacientut ste rusat se-sl

contracte Perelii aHominali

::,ilffi ,:?:.sf #ji';"$"i:",:$:i,ilB,tr:ilil


tn ta,inse 1oe ,nii-ai[ffi fi ;![#ii
ill8ili" "on,'n"'',,

r'##flii,l"i.}h*fif,tkfl#,:#
-

sura

pac en'iurur

agazd sonda in trvila renaE

fi;pffi ,u"*",,;

- ::i,"J,?i,fl #l5t j[3!1


- s-indepErteazd ttrvilu si'sort,iia-e ilr-"ir"
- l:e_orer9 proteza dentard (dupd caz)
- se agaze pacientut in p""fijiii,.,i,i7
- se determina canrttareaiGcui]E-- se completeaza formularele de recollare
-

INTRODUCEFEA SONDEI BLAKEMORE


cardiei in vederea unui tam_
Pentru compresia segmntara a esolagului 9i a sonde' dintre care cea mar
i'"losesc mai multe tipuri de

i#;; #iffi; ";


est6 sonda Blakemore.
f;"|tr""" h"r""t r"i i" hemoragia digestive superioare prin
ruotura varicelor esof agiene:
'"':iiii
d; sange pierdute este importanta si/sau
""niit"ii"
oersisten6
Peste 2 u (1000 ml)

Iii,i'iiir6rfiiii

hem;dinanice nu se restabilesc dupa

ir-mfiere vasculara cu t ooo ml

. mateiale
- sterile
- sonda

se trimit probete etichet"te ta raUoiiii,i

Tlb d. urnlhe

Blakemore
cu dublu balonas

(lls' 24)

- sondA gastrica'

;:?,lil"i? J"*i::''ata'

cantit-Glifr iiGiirosffi

Accidente

s1[ilT",:i::1#t::=.H"*_-qmTm

r:"::""!t",,"Hiu*,IJ:113:;rT"T:.'."J1,"#'***,
cu''estuii-iile"ntare;

il:lin

DE

"f.ffi

se erectueazr in conditii de

a:iilf iilg:ii.liifllil"?:"'tlf

iTir?i?

j:

!,.iriiil*iilm+[,,rli:',i;*;lri$t

sondare
;:.1:ll1fl,llgyi1,{qo
motrllc ..t. tntroducar"i iii,,iir rn scop he-

bi""i#o,u

110

Balonq ..ofa8irn

- substanla

Balonat 8ssBic

lubri-

F/a 24- Sonda Blakmoro

fianta

-_oo_nddul,gaslrlc s6 poate ofectua


sl De cate
enoon8zatd cu 8ondg Elnhorn

ff

comprese
neste le
- aparat de asPirarie
- vas colector
medicamente
- solutie novocaind;
cocaine Pentru
anestezie

se pot produce bronhopneumonij


de aspiralie

gnuT:

;"'#3i'1"3H';[

tice

aisiunoarea se

:li"Tl':Si

B.dhu & lt orc

laringoscoP
serinoi de 20 ml
pense hemosta_

I
-

DE EVITAT:

ungerea sondei cu ulei sau

att subslanie
crle
suoslante qrase
grase (provoacl
lorovoani

greara pacientului)

osihic:
P]
si inolensivitatea tehnicii
se" anunli si se explicA necesitatea
lizic.
gastnc ..
- se evacuoaze conlinutulsilunclionalitatoa
balona$elor
ilit"il,i"'iirii"t"a
-

il

Blakemore
- s lubrifiaza sondaorificiilor
nazale
aneslezia
se
rac
de aspirale

- i"

veittica aparatut

iJ'p"["r5 pJio"oa

mil,fl:
:irulff

dislanla nas-ombilic

"T&";'3ilJ;"'eadii6

prizenla ei in stomac)

.
I

se umlle balonagul gastric cu 2OO-2SO ml ar


s trage sonda astfel ca balonagut sA fle ln dreptul

i'ru':1"1"";i:'3il'i],i
tl,"::l#.T"1:T:'#ge:f:"#iff
prin vena portain licat' de unde apol

- se um,ld balonasul esotagian 60-80 ml aer


- se aspire conlinutul sondei
- se alageazd sonda la punga colectoare care va li siluatd

ffi'ri

circulaliei entero-hepatice

X!1liiii"t!!i-niiil. +.sand

se verifica permanent presiunea din balonage prjn


manometrului
- presiunea necesare asigurerii hemostazei este de
Hg

se. supravegheaze fixarea, permabilitatea sondei,

arteriale ii pulsut
- se supravegheazd episodul hemoragic
DE 9TIUT:

se va lnscrie .cantitatea de aer injectat pe


lecare tub al balona9ului
-. pentru prevenirea ischemiei mucoasei gi
ulcerarea bazei esofagului se controleaza
presiunea balonagului - 50-60 mm Hq: se
dezumfll priodic batonagul esofaqia;. ta

c.neralitlli

4 ore, timp de '15 minute

-balonagul
.dace sangerarea nu este conkolatd,
gastdc se umfle la 3OO ml, dar
vorumut de aer sa nu depageasce 100 ml in
balona9ul esoragian

al ime ntalie aniliciab

- esoiatie continud
I i,i[aii,i ocruzlito, sau subocluziilor inteslinale
iuu aigestiv lpostoperaror'
- ffie'##;iifuilUiiie-ie

vezl

.I

prin

rJlti"a

heoatobiliare'
::.';ij;;;fi;-p,oceseleieipatologice
nepaiica ain ionlinutur sucurui
duodenal

I"""n-iiil .r.rrri
Pregltlrl

Ii'Ji'oiiil"I'.r"rrri
. matedalei

grca a.sucurilor ertrase prln sondai

-,evidenlierea unor boii parazltaie ale duodenulul sau cdilor


DIIIATE

p"ncreatic se tace prin tubai{

i'og:"al

de oroteclie

- inusama si alezd
- ;;;;;;;&;4",
- prosoape
- sonda Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- menusi de cauciuc

slerile

pense hemostatca

maleriar impermeabil

"rt

ste le:

conlinututui duodenat format din conlinut gastdc,


;,:1T"%",1i
oIa (4, u, c), suc pancreatic si secrelie proprie
- :ll9cierea-luncliei bitiar.e hepatice, a ceitdr extrahepatice
- oescopefl rea unor modif iceri anatomo-patologice al6 organelor
Car dau aspeciul,
car
asoecilrl .r^titatA.
cantitatea, .^-^^,
compozilia^ cf,iriiii si, ,""oaiii_

pancroatic urmaregte dozarea fermen1lor din

conlinutul lui

SONDAJUL DUODENAL
Sondaju]. sau tubajul duodenal conste din introducerea
sono Einhorn dincolo de pllor. realizand o comunicare
duoden 9i mediul exterior.

totoouta si permabililatea ceilor biliare

:d;"H dili,;;Ji;;ie

durere toracic;

i;'pr."'rntr ;u bila rn caile biliare' urmand calea

nevoia de eliminare)

DE EVITAT:

compresia traheej p n
na9ul esofagian care
determina nearoze
pneumonie de Inhalalie,

;;;;i;i;

in orsanismul
lilliii,i,?i,-"liii,il" r,uratante si alimente lichide
inshltire
de
piJ""i'ii"ii,"-"iil.*ri aal cu imposibilitate

medicamonte care
i-Jfia'r-oa-catto, oitiare 9i introducerea.unor

eso{ardiale
se fixgaza la oriliciul nazal printr-un sistem de prin
(gulerat)

(srronaD

lenDeutb

mediide cultura

eprubete
nesterile:

- taviF renale
- tava medicale

- slativ Pntru eprubete


.
- oaharcu aoa aromald
dure sau petura rulau
- ;erna cilind

ca

irartie de turnesol rogie 9i albastra


medicamenle:
- sullat de magneziu 33%
- ulei de mesline

novocaina

vor
hidrata i 9i alimnterii (mate alelo se
alege tn lunclie de scopul sondalulul)

lliliii"i"""r"

se lntroduc 10 ml de lapl6 care nu mal poato ll extras dace


In
sonda a ajuns in duoden, dar poate ,l extras daca ea se alla

pslhic:

f:

se inlormeaze pacientul

stomac

ise explici necesitatea tshnicii

controt radiologic, sonda urmerindu-se sub ecran, ea


liind vizibila datorite impragnarii cu seruri de plumb

- paciontul va fi nemancat
- se izoleazA patul cu un paravan
- se protejeaza cu mugamaua Si aleza
- se a9-T-a-pacientut in pozilie gezand la marginea
- se protejeazl cu So4ul din material plastic
- r se rndeparteaze proteza (duD6 caz)
- i se de tdvila renaia s6 o li;a iub be;bie

palutui

G"il;i]

ilroduce peha ciinarica suoiigiunia hepdica

stomac)

veilicarca poziliei sondei


dacd nu se scur- .

$rtJ'i"'r'['::]
9ffi:!

#i"J,,"r

\V1

,urie. care se colacleazi lntr'o eprubete

liiiriiiriij reaclia sucutui duodenal cu hadia d turnesoi


sullat de magneziu 337o'
- ii introA,rc priri sonoa 40 ml solulie
camerei pentru a favodza drela tempeElura

a sondei prin lnnodare sau cu o

oensl

rlprnSe,usor sonda spre pilor pena ta ma;cajul


60 cm
sondei cu rAbdare si itentie ionco:,.s:-g1ll,!!i
l!!,odycerea
miteni cu acliunea de inghitire a et Je iiire pjcient (r-e
cm
J-5 minute)
- cand diviziunea 75 cm se afld la arcada dentare, oliva sondl
a ajuns,in duoden (dupa circa 1-1 1/2 ore de ta parrir"o"iei-irif-,j

tibii'al sondei apare 6ila

-ielncfride extremitatea libele

""lii

-::
-::

. caDtarea bilei
la capalul
- aiLi i-i rp n a" t" patrunderea sondei lndeslomac,
culoare galben'
A, coledociana.

narea bilei veziculare

de o,iva o introd
cu oranoele.pnn cavitatea bucald sau nazale pand ,t
in faringe
cere pacientutuj se resoire adanc.
gr;;
,nql]t19_"-gqt?y3 oli pqne_cend oriva trece rn esorag
--cu migceri blande ajute fnaintarea sondei p-a-;a"ta marcall
45 cm h arcada dentara, momenl in care se
coniiOera
a lrecul de cardia Si a pitruns in stomij
":
- se asaze pacientul in decubit lateral drepl, cu lrunchiul usc
ridicat si caput mai jos, coapserJ fleiiateii'dliin ''-"""'"' "o'

",

iice

sJrifi,-iniit.iil

. inlrcducerca sondei
- asistenta se spala pe maini
- imbraca m6nusi sterile
- pl,1d-1s,ond-a (umeziE) cat mai aproape

se

t[u

\\ I \

liiii,i rs-so minute se deschide sonda 9i se colecteazA 30'40 ml


ulr-a-iascoisa ae curoare inchise castanie - bila B, vezicularS
:ii i"if-i""rii ."oi"rtri se pot recolta 3-5 mt bila B intr'o eprubeteoe mloii ae cuitura pentru examen bacteriologic

"tl-,,i!-iii
lirJa-evicuarea
Hrei g se colecteaza o bila dare care provin
aiieJi o:m riiii--uita c, hepatce: aceasta, liind in cantitate mai
;a; ;e va capta lntr'un rbcipient corespunzetor
- "-xii^o",ea
si se ln;hide

s6nOei se fac dupa ce se insufla

caDalul liber cu o pense

I .-rir"ritit"iionoei

se

vi

caiva ml de aer

line sub nivelul

stomacului

tmpiedica scurgerea conlinulului ei in laringe

o"c]liitrrri'p"ntru
"
iau in cavitatea bucde
lle goleiiiionfinutut sondei 9i se agaze in teviF renala

se olera un pahar cu apa aromata pentru cletirea gurii


berbie
laE $
de pe IaIa
9i oarore
se stero mucozitalib
mu;oziulil 0e
plaslic
material
se indeioirteazA sorluldin
pozilie
pacientul
comode
?n
sg asaia

- se determina cantitatea de bile oblnute


- se eticheteaza recipientele
- se trimit Probele la laborator

ffi,ffiN/G*
BOndA

da Acr prln
ou seringu 9l dupA

F/ir.

?j-

ticarea pozitiisonder

mlnul 89 aspira, DacA sonda a ajuns in duoden


recupBreaze
pulin
un_

mal

de 20 ml

se

J"""d*"a
timpul

dat"rite contracliilor perelilor stomacali in

"""d"i
de varsdturi
senzaliei

- ?;collcirea

sondei in stomac

grerurl

Si

-(#3,iJ,"':l;1""iJ,J",

DE

SONDAJI)L VEZICAL

vdrsdturi

Jl"3ij;'

::rii"l:#,l

gTtuT:

nu firrunde

;:

!
-

ffi n'""iJi;'l5J1ff i::;'l'J,::!j,i"JHi;


-po#

conlinutului oastric se

'iJ"e
.pu"rrtri pirori"
:-l-"l1ii9.a
p
fl
"e
anti_
,.aomtntstrare de medicamente
*
cazu l- ln n oderii sondei in
slomac,
+in^
exiragerea
se va face cu ii"niiu iJ'"Ir"

:H Ti:li
ffi, i"%""",#

jfl ,,8ii

-'=l!1iH:l.j,];,f

OE EVITAT:

grebirea inaintarii sondoi

depdsirea duratei de exe.:rf

(31/2 ote)

Ha".-a:.''l:

flltnlrooucerea

ilieorubete Pentru urocultur6

oarevan

inr"r"s";

----

Pacienla

- pl!'i;nrna
lizic:

r,

"" "rplica

necesitatea tehnicii

se izoleaza Patul cu Paravan

5 l,..llil"f"i !X#iiloT3,litt3l!5L'
--il"-,ii]Ei*i"pi;i"t"(poziliesinecologice)

s"nunct'ii'ioic"ti

;;;;;;I;t

""cateter) prin urerrd in veztca uri


:::lll1,^_(::1!i sau
*""i"4" i'it","""iii r"l'"]it'Jif; ,'i
ii*:fl l1 ff [:1,:
Generalitilt

"::stfi ri,ni:?,:[1t'1""ff

#iqd:i'ix.l_f;
precum
gidrenarea vezjcii urinare

ser liziologic

iecipient Pentru colectare


medicamente:
steril
- ulei de Parafinemercur
1/5uuu
de
oxicianure
-

SONDAJUL VEZICAL

y:""",

in tunclie de sermenii ceuhli

1,11,,^.:io_i,-

.l"ii"iliii-iii

$,::,:il,:SlJJi:i:

- casoteti cu tampoang de vala


- doua Pense hemostatice
- nStl*l8iu,"
0"n,, ,oaleta organelor genitale
bazinel
- levita renale,
(cand s executa in salon)

--reraxarea sfincioruluj Oddj se poate realiza


a 5 10 ml novocaind solulre

'l$""11"#[31,".:1fi

uatl

oboseala pacienlului prin ol


rungrrea duratej sondajuiuj
o;s

FEMEI

. nateiale
- de Droteclie: traversa
- inusama si de cauciuc
- ma;usi sterile

- aspirarea continutuluj sondei


extragerea ei

.in
:', "*::l:r",:"0 ;"Tda
oeicrriieli"
ii
iililli,rr;q ii;l?
,c9,dra.oe reaclia

incnioerea

"i""",:8:i

llUm

-l!tlHx}ff"+:f
-::1n:r"#:'J?

qi

q,jjlf'Ui'"1,':sri3,Til'"1?**.,

inko
bazinetul ei se aeaza tavila rende

il;,1,1.x,,r';:ll,r:L:1":::gl",iT"J;:ifl

,":"#i".l'lJ:

xecule

rcojtarea Lrnei cantileli de


urina pentru examen de laborator

*,XilJ"ru,""

unor modi,iceri patotogice ate


uretrei

,i

vzicli

terapeulic

*f

(cend aceasra nu
il:::,ffi1::jl,:.':li
executarea unor procedee terapeutice se race spontan)
piin sond6

esistenta imbraca manusl $enl

dil:*t*f
,f;t{,[*fi fi }:t''d:',ri,:';
o;#Z':t"';
:"*(

desetele mediu
,ense si o prinde intre

inlar ale mainii drePte

el

- lubrlllazd sonda cu ulel slerll


- orlenlatA cu^ vadul ln sus, sonda se introduce

ffiii;l"U{:il:
:#

ln urelra 4-5

--paralet. cu inaintarea sondei, ;ri;;ii;iea acgsteta va


fi
DoraE p-rintr-o miscare in formd de arc pentru
a-i ugura trec,
ln vezrca
p.flmele,piciluri se lasi sA se scurgd
in tAvita renale. aooi
..
pregerite in funclie de s-cop
l?:p.,in!a9
lrroirrtrii,
orochrmice) sau intr-un recipient de cole;tare

"rifii

afi*!jpl{i*#fi':,ffi;;---

miiaii5ioeri
ingrillroa
ultsrioald a
paclenlulul

se noteaze.tehnica 9i numete

priEdEieiiEE aG
(ioium,
y'l"e
oelsitate)
i"colati
:::lgglq"
aspecut macroscopic
al urinei

la fel ca la sondajul vezical la femeje

psihic:

r"frffi [3wglll,t#i:33ft
l"}.i{:g

-xrntre degetele ihelar Si mic ate mainii drepte p nde


extemitatea
xora a-sondei si cu ajurorut unet pense
sieiir-e, rt"rta iii idil".J"j
mana. apuca sonda in imediala vecinetate
a varfului
rnrroouce vadut sondei in meat
9i impinge usor cu pensa, in
inrinde p;isui cai m"i or,,e.
llp^,""""
sd.^dispara Tilll^"glge
cutete,.tra;av;46 56
J'J:i[
purea rmpiedica pitrunderea
sondei in vzica

j,l

:m:n ll"t fi lL8xlii"Tlff

la'T

""'::i:"#

T3:l:ll.eriiffmwtT';5i,:gx:"i'::lTil:ii::ffi
dezintedama

;;;::J1;;ii:f iiiiiiu'"i
T

:''i

calva mi d solulie

'-4{l!t;,r*.,

prin introducerea germenilor

patogeni prin

maneiiJ si insttum"nt" ne"t"tit"

minuil-Ee-iiu-ili.--

asistenta imbraca
- atege sonda Si o lubritiazi
- -dezinlecteaze meatul urinar cu ser liziologic ai oxicianurd de
mercur

,Yl"Jliitt?":1'ft,""T"iJ'l

9l

u9or depadate

- Se izoleaze palul cu paravan


- se Scopere pacientul lesand accesibiti regiunea genitale
- se race loaleta organelor genitale
g,prni tare. musamaua 9i ateza
::o-:::I.::,.1saii
agaze Hvira renale intre coapse
- se
-

qolum' densitate)

- "i"niuiiete

anunli gise explici necesilatea 9i inofensivitatea


tehnicil
_ fiz-.e
se-asaze"pacientut
in decubil dorsal cu picioarele intinse

Execulie

=ffi::i:"":l1yffi,lffi*
-::*"ilJ'":,1T:trig:""'"'J"l"J,*
uc"ia"nte sau incidente

. mateiale

a tost tnchise prin compflmare

r;nrtrafiilhGqlati

SONDAJUL VEZI.AL LA BARBAT

P.egdtiri

prin scurserea

"yf''*'#

-extragerea sondei se tacd oupi pensiiea orificiului extern


acetea9i mi9ceri, in sens inveri

- se electueaze toalela regiunij vulvare


- se tmbraca si se agazA comod in pat
- se va supraveghea in continuare

]jf [?ll]'

:":,m::*:

r
-

DE STIUT:
nu se vor xrcita presiuni extetne

gffin*ri*li"1i{I"{.-,;.tt-"#

urli[**s+*m
:}l*
iffi *ss:{ia:::,t! :1"T"

11

paclentul va fi nemancat in dimineara examenulul


cu o ord inainte, i se administreazd o fiole de fonobarbltal

timp de 5-10 mjnute {lere sd o Tnghite)


protejat cu un prosop ln jurul

ii'

i""""Tiil;:tg':i. """o"tea

se ofore un pahar cu solutie cocaine 2/" cu carc lace


-i.gargard

traheo-b'onsic se inGfiJntfu
ucerea unei
bucara si-larinse rn t'"i'"e

i^":lg.1j

flzlc:
-va fi agezat pe un scaun,
gatului

tdvila renald, imobilizandu-i br4ole, penlru a nu


lncurca operalorul

- i se olere

::*filtlii::,,,1"i,11,'s,:""f :lHt,"J3ffi?lT:,il*1fl
;:1i;;:tff;:::i?:i
l"T",i!11;i1l""j#3,

jj"',I"n;;;i;ffi

EXECUTIE

terapeutic

#i*'i',"run', :fr :ii:;3fl ii::din


;"3fJ[:"H:,1111,,?,,X"r*ii6iie

@'t,ff,ii:l
.
-

caire respiratorii,

"u",.etie

inrrabronsice ca

l,r,A;!mn"l$i"''fl,"01ili)

$;'"U|j;f;:*
comprese

;i,1i"':g:"9'fll53$"Ji:Yii

,-@i"
-

d"

"o""in6

se va linigti

-::,JrX[#

2lo pentru anestezia

sub controlul ladngo-

servegte medicului se-

ringa cu aneslezic

pune ln funcliuno glstemulde iluminal

zatoare lobului ln care


vrea se petrundi
Scopului introduce sonregiunea
da pane

laringelui

botnavut

I
I

re,u, cum aces,

dupe ce sonda a pdlruns sub glote, retrage


mandrinul 9i o lmpinge
mai departe sub control
radioscopic spre locul

limba pacien-tuluisusline
in arare

leziunii

d utia prescrist
si unu'E
Prescrrsa

#,,f8j,iJi,i: j:llffi,Ji"

executd anestezia
alege sonda corespun-

- --*'-^'

antibiotice)lintitatea

exsudateror

adrenalind, caieine, pJegomazin, fenobarbital


excjtante ale centru,ui rEspiratoi

:""lllf^ T:1,:.?Igll"asiin
(solurie
de

line capul bolnavului

asigurand pozilia

Subglotice

medicamente

si bronhiiror,

neste le
- tavile renald
- sursA de lumihd

6e spald pe maini, se dezinfecteaze, imbracd menugi sterilb 9i masca de lifon

in

de tifon

- g?ll'#::::"3i"?tl *estozia rarinserui, trahei


pentru extraserea

*0,

matetiale
de proteclie
- prosoape
- megti de tifon
sterlle:
seria sonoeror
sondelor l\retras
- !e,ra
Metras
laringoscopia indirectd: sparurd
ringuata,

conrinut;;

injecteaze substanla
de contrast cu presiune
moderale
insufla sonda cu aer
pontru a elimina, cetre
bronhii, substanla remase pe sonde
- exlrage sonda
face examenul radio-

logic

agaze bolnavul Tn decubit dorsal, pulin inclinat

spre partea care hebuie


injectate
- schimbe pozilia paciontului {decubit lateral
stang-drept, decubil ventral, pozilie Trendelen-

solulia medicamentoase,
aspire secreliile, exsu'
datelo otc.

burg)

ln funcrie de scop olere

substanla de conirait,

lngrllllra
ultorloarl a

duptr inlroducerea medlcamentelor


9i extrageroa sondoi,

q+r?*i pozitia inca o luniarare dl ;,{-;;;i;,j


*llrl
men!ne substanta medicamenloasl pe loc

paclentulul

nesterilo

- teviE renale
medicamente
- acid boric 3%
- ssr tiziologic
- oxicianat de mercur 1/5000
- apa bicarbonatata 22%.

se ajute se se imbrace 9i este condus la pat

- nu.ingere.nimic timp d6 2 ore pani ca;d inceteaze


anestezlcului
- va fi_invelal sa colectsze-ln scuipatoare substanh de
care se errmina prin tuse, sa nu o inghitd (produce
into)

. Pacient

- numele persoanei care I-a efectuat


- aspectul produsului recollat

osihic:
- se anunta oacintul

Compllcarll

- iiJ"*pii.i n""".it"tea

"]le

fizic'.

pe
asaze pacientul in pozilie sezand' cu capul aplecat
soate, cu Privirea in sus
sanatos cu o comprsa slerile
- .lli.teielzi ocrtiur prosop
ln jurulgatului
un
cu
-..ltoteieaza
lipita d; gat de padea ochiului ce
t""dle
tarir"
- ""
,-"-,rl'Jia ri iparat tsuslinuta detolnav sau
,
p?9'e1tll
pozitia
permite
9ezan9'
generale
nu
starea
- dace
taterai, cu capul apl"lat 1"3!9

luse:

- se lntrerupe sondajul 9t se completeaze anestezia


cocaind manirestate prin oispnee, parpi
;-g:1,:gl
transpiralii i-!1]
rect, fenomone de
"riijil"i"l""

!i-i

Orpa

cantilal mari de cocaina


"ot"p"i
. tadive:
--suprainfocrii p n introducerea gemenilor patogenl prin
nevre

I
-

Sr

Execulie

deglutiria

9i regurgitarea. fard

controlul local al sistemului nervos.


da nastere la accidenle grave, de
asprrarE rn caite respiratoril

DE EVITAT:

-- refularea substanlei de
pitrunderea

aiutor)

JliiJ"'iJ"iut i"ti"tiiu

materiale nestEritc

DE 9TIUT:

contrast

]:oaaiciod doud asistente: una supravegheazd pacientul

pieoapo cate o comPresa imbibata ln


-''i#;;;J;;r;
solutia anliseptica de spelare

resorblia produca intoxicalii

l"iLjilfrlJ-iJtiti
evitand

pa"ientrt
,oteasce ochiul in toate directiile
I
"a
: "Jiciti
;;Ita.i;;;1";;i, ei veilicd prezenla copilor straini in
lichidul do spilatura (cand este cazJl)

Pnn_spaleture oculard. se inlelege introducerea


unur curent
llcnlo rn Sacul Conjunctival.

de proteclle
- prosoape
sterile

comprese, tampoane de vate


undine gau alt recipient (picurito4

papJbrala cu desetele mainii stansi si toarne


(iiu alt riiplent) in sacul coniunctival'

;iJiiililril;ffiil
cOrnea

SPALATURA oCULARA

Pregdtire

9i-l

bhnica
mJn'iini in pozitia areasa, cealale etectuaze
pe
dezinlectaza
se
miini;
- se'soali
de speleture: 37"c (temperatura
- ilrii'i"?'iJro"ratrr" iichidului de
inchidere a pleoapelor) .
rellexul

."ii""? i"ii"ij".a

ei in iromac, oeoiilcl

- in procesele inflamaloare ale coniunctivej


- rn prezenla unor scrlii conjunctivate abundente
- penru mdepartarea corpilor streini

si inofenslvitalea tehnicii

lngrlllrea
ulterioarl a
paclentulul

- usuce fala Pacienluluiin unghiul nazal al ochiului


- .ioi,a iiJr,iirr ,a."" de pe ochiul protejat
- intepart""ra "o.pr"sa
a9ii5 pacientut ln pozilie comoda

f;;"i"r"e
-

t"I""t"" ,i

numele persoanei care a electuat-o

aspectul lichidului de spalatura

OE gTtUTr

cazul ln8ectelor vll se fac inetllalll cu ulel de vasellne,


gllcrlnd sau se apllce un tampon cu alcool cu elect

-ln

DE EVITAT:

- ,infectarea ochlului sindtos


lctriour
ae spaieruia

narcotlzanl
- pacientul so a9aze in pozilie Sezand pe scaun
-;e oroteieaze cu orosopul 9i 9o4ul

ii"i]

frfl{fllt#ilaTrffi

- i" is-iiauita
tnclinat spre

"i.,0
tlvird

,r;chea pacientului care va line capui

maini 9i imbrace 9o4ul de cauciuc


- asistenta se spda petichidului
de spilature si incarce seringa
,e,iriii
te-p,i,arriu
Guvon

.iJicita oacientul sa deschida oura (conductul se largeste

5+,?:i,flYi

:!x::l:f*,I:i,,:'f ;B1ffi."j*.,.*

drea;ta

supenor 9i agleapt, evacuarea


operalia se repel; la nevoie
exlern
- se usuce conduclul audiliv
spaleturii prin otoscopie
rezultatul
controleaza
medicul
in conducl
vate
de
- se introduce un tamoon
1/2_1 ore
dorsal
ii'l
decubii
se
asaza
oacientul
de
spalature
lichidul
se
examiieazd
-

jfffr,Tdrnjf'|lr (tH;i"ffi ),,*"n""


-

tratamentul otitelor cronice

noleaza tehnica 9i rezultatul spalaturii (corpi streini extragi

=
-

tichidut de

apaeru;

ta 37.C

::ill,': xHff [:::lX"i

DE gTIUT:
timpa_
-oot aDerea accidenle ca varsaturi. ameleli. lipotimie. dureri. traumatizarea
sau crescute a llcnloulul
scazuie
temperaturii
presiunii
prea
ma
sau
ditorate
nului

ii:ilHl

"_
- masa de lratamente
- tevih renale

si

conlinutuI patologic se indeparteaza mai ugor)


mana stang,. iar cu
- trroe oairitionuiurechii in sus si inapoi cu
iniecteaze lichidul de spalatura spre peretele postero-

scaun

pslhlc:

llzlc;

sPALATURA GASTRIcA

- 8e anunra paclonlul
- I se expltca Bcoput tehntcjt

Definllle

aii

"ffljl:#,r],*".::rumen,

cu 24 ore rnainte se instireazj

I"j8:l:iu,ifJh::;; :".",,Ti ;ll,:,ilff liST

-x;ili;,lr:ii"J[,

:B,i:Uic

-::.j"1;#.fJf:jlin

se-insrireaza soru,re de
acid

hidroriri (boabe

de resume

si

Scop

lndicalll

Prin soeletura qastrica inlelegem evacuarea

lto."i'"isi'Jr"ali""
-

continu-tului

rnucoas;i ddexsudate si substanle straine'

evaauarea coniinulului slomacal toxlc


intoxicatii alimentare sau cu subslanie toxice
oistrica insolitA de procese lermentative

- silii

iie-gai;ei
-stomac

--

pieopeiatorie in inlewenliile de urgenla sau pe

preoatirea penlru examen gastroscopic

Inioxlcatll cu Eubstanlo caustice


hepallte cronlce; varjce esofagiene

umpl6

s6 ridica oalnia deasuora capului pacinlului


inainte
cd ea sa se ooleasca complet, se coboara cu 30-40 cm
sub nivelul epigastrulii in pozille varticale pentru a se aduna ln
ea lichidul din stomac
- se oolesta continutul Dalniei in vasul colector

- urcer gaslric ln pedoada dureroase


- cancer gastric
. materiale
- de proteclie:
- 2 9o4uri din material plastic
- mutama, traverse
- prosoape
- sterile
- sohda gastricd Faucher
- 2 seringi de 20 mt
- casolete cu menusi de cauciuc
- pensd hemoslatici
- nesterile
- cand de sticla sau de metal de S I
- pahie. apa cahe ta 2S-26.C
- recipjent pentru captarea lichidului (galeate, lighean)
- scaun
medicamenle
- clrbune animal, alt antdot la indicalia medicului
-

psihic:

(izici
- s.a9azd.pacientul pe scaun gise proteieaza cu un p
rn
gahrlui

ie ie#tA opeialia pbna ce lichidul este cural. limpede' lare


restui ,limentare sau substanle strdine
- se indeparteaza pania 9i se penseaza capetul liber al sondsi

dupe care se extrage cu alenlie, pntru a selmpiedica scurgerea


cohlnututui ei ln faringe, de unde ar putea fi aspirat de paciont

dace speletura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante


toxlce inierate accidgnlal sau voluntar. tol ceea ce s-a evacuat
din stom;c se va pestra pentru examinarea de cdtre medic, iar
un egantion va fitrimis la laboralor

lngdlirea
utlerloarl a
paclenlulul

sa-9i clateasce
- i se olere un pahar cu ape
bdrbie
- se gterg mucozitalile de pe lata 9igorlul
renalS
tavita
9i
- se tndspadeaza
- se asaze pacientul in pozilie comoda

gura

-::, l*lli 9i se exptica importanla examenutui 9i


colaborarii sale
I

Jurut

- se agazA go4ul de cauciuc


lpleza.dentard (cand este cazut)
se oferd tavila rbnari
-: ii:-t*:ff:?:J
esttr;dar
si

ds spAllturd 9l se

oelnh

-lmbotnaviricardio-pulmonlieie-co'rp"nsate

Execulie

8E vorltbe tomperatura llchldulul

(penlru captarea sativei


si
asistenta se spatd pe inaini.

;; ;;;ri,i'l',ju
pentrulmobiliiarea

irura"aiiG

;"XIl,fii?i",X?Pii,i?.Bze

"G,itisiJoE

rn dreapta pacienturui
sr ti rixeaz

*I"f,ii:+iii,"3"H::iilif,,",i;ii,f".i[i,3iit;
invitrnd
jti:trj

pin-degtutilie,
-:"J.[i

l!rlffi;n"'"

r",i

;J3fii"1!1J,'iil"X,":ilff1

-ionoa

aer cu seringa

se pot produce bronhopneumonii de aspiralie

SPALATURA VEZICII URINARE

ns",,,

iaci"nt,r

11l1ddcrna-rimbii
sonda
patruno" in e"oiug
"alnsti;'
si-pii;';;&l,;?a;5.
stomac (la marcaiui i0.i;o

"i'nn" 'n

profundd sau se
daca aoare senzatia de greare 9i versatura, se indic, respiralie
tace aneltzia fadngelui cu solulie de cocaine 2%
soniri-ioii" duise Tn larinde, apare relloxul de tuse, hiperemia felei apoi
cianoza - se tettaoe sonda
si poliJintunda cu resturl alimenlare - se indeperteaza prin insullalie d

oa,oi,

pacientuluij

DE 9TIUT:

;;;;A;;

se adapteaze parnia si se aduce Ia

Deflnllle

Scop

Prin spelatura vezicii urinare se inlelege introdulerea unei solulii


meaGhmlntoase prin sonda sau cateior in vezice

l.

teraqeutb

- l,ia6pir.tit""

exsudatelor patologice rezultate din inllamatla

perelilor vezicii

127

scopte, plelog

-doy6 sonde

Thiemann. N6laton sau sonde


cu o
unjdireclionale
casolete cu lampoan
casolete cu mdnusi
doue pense hemostalice
seringa cuyon, medii de culturi

nesterite

medicamente
- ser fiziologic
- oxicianat de mercur 1/5000

Execufie

Prin soelelure vaqina6 se tnlelege introducerea unui curent de


api sau ;lulie medicam;nloase in vagin, care dupe
ce spale berelii vaginali, se evacueaze pe lange canula'

iiaT#,i""r"u

de proteclie

- se izoleaze patul cu paravan


- se protejeaze cu mugama si alezl
-

se as^aza pacjentut in pozilie ginecotogice


se etectueazi toateta i"girniig"ri;t"" --

ffi

v.e^z,cii.se adaprazd ta

;:y1", "J,i:Y:jTsi se

;::rg.I,g:l"j

inkocruc

bo.iil

sondt

serinsa Guyor
;i;;E;:ilyi:;

oper4ia pana ca tict iO,it eiJcirat


este timpeae

se noteaze tehnica aspectut


9i

iiiiAE;GEdEEA

paravan, prosoap
traversA, mu9ama

lnvelitori de flanela

sterile
- canula vaginaE
- irigator, vate
nesterile
- stativ Pentru irigator

bazinel

2 I solulie medicamenloase (apa oxigenate, solulie cloramine, permanganat de K 1/2000, oxicianure de mercur
1/4000, solulie sublimat 1%)

medicamente

osihic:
se anunE 9i i se explica necesilatea electuAii examenului

lizic'.

.J:fl

:"i:gg3#,f3",ilo""l;; ".i,nr,"n,o,,n
il:,f
se repeH

lehnjca lncepe cu sond"jrt

VAGINALA

i;"lij:

lr.gttirl

psihic:
anunld 9i se exptice necesitafea
tehnlcii
,,:l-s
lZtC..

spAdrunA

(produse normale sau patolo'


patologice
do pe mucoasa
exsudatelor
oice). ijezlioirea"ontinrtuluivasinal
:dezinfectla locale lnaintea interuenliilol chirurgicale
lor
- calmarea dure
proceselor
inflamatoare
reducrea
-

./O

- bazinet
- tivira renala

- uleide paratini
- sotu,ie de speldture 1 I
- solurte rivanol 0,1-2%
- nitrat de argint _4%"

girar-evrelor
Lhnlca so sxecutA Tn condilll de perfectA-aspsie a materialeloJ
pdn
insuflarode aer
se
destupr
sangd
i-o'ridi rJ po"t" iiirp"prin theaduride
8Er fiziologic
u
'irii,ii"
ii'",ir"cuta cu prudenla pentru a preveni complicaliile: hemoragii'
matisme, infeclii

cate

IDE 9TIUT:

'-

-ie
-

de
se
se
se
se

izoleazi patulcu paravan (daca nu se electueazd ln sala


tratamente)
oroteieaza oalul cu musama 9i aleza
asazi paci6nta in pozilie ginecologica
inirodute bazinetul sub bazinul pacientei
spal6 organele genitale cu ap5 9i sepun

se acopgre, reglunea_Vulvel cu Un strat subrlrg de vasell


penlru spatatur e calde)

Exgcullg

se adapleaze canula la tubul irigatorului, se etimine

-se

asaz-e

aerul

kigatoru a 50-75 cm inatlime fall de simfiza ptblan

- se vedficd temperatura solutiei


- se repereaze oriliciul de intrare

in vagin. se deschido r(
$ se rntroduce canula odata cu curentul de lichid pand in
de sac posterior al vaginului
- se sp.ali bine fundut de sac posterior Si apoi se plimbA
pe toata supralala vaginului
gllrti ir"inre ca irigarorut sa se goleasca. se p
_1._j"lf9:
seaza ruout 9i se depune ln tdvila renala

ing.ijiroa
ullerloari a
pacientei

- se usuce regit nea genitale cu vatA 9i prosoapg


- se indepArleaze materialele fotosite
- se ajuti se se imbrace
- se a9aze comod ln pat
- se aerisegte salonul
--se

ticliOut_ Oe spaEtuE]-.
care poate
-examineeEe
coane.de
mucus. puroi, cheaguri de sange
- se trimite la laborator la solicitarea med'icului

olarlllcare
dup! efecl

teapeutic

introducere de medicamente
alimentarea sau hidralarea pacientului

- clisme terupeutice- fiedicamentoase cu efecl local, aneslzice


- clismo alimentate - hidtalanle
- disfie baitate - cu scop explorator
. nateriale
de protclie

paravan, mugama, aleze. invelitoare

-sterilg

conffi

canuld rectale
casolele cu comprese
pare de cauciuc pntru copii
neslorile
- stativ oeniru irioator
- irigatoiul 9i tub-ul d cauciuc de 1.5-2 m lungim 9i 10 mm
diamelru
- tdvile renale, bazinet
(500-1000m1 peniru adulli. 250 ml
- ape cabe la 35"C-37'C
pentfiJ adolescenli. '150 ml pentru copil. 50.60 ml pentru
sugari)
sare {1 lingurirl ta un litru de ape)
(4linouri la I litru de ape) sau
ulei
- Olicerini (40 gr la 500 ml)
- sApun (1 lingurild rasd la 1 lih'r)
medicamente
- solulii medicamentoase ln cantilalea 9i concentralia ceruu
de medic
- substan,a Iubrif iante (vaseline)

DE 9TIUT:

(rectoscopl6,

iriooscople)
intsrvenlii chirurgicale aslpra rectului

clisme evacuatoarc car pol li: simple, inalte, prin sifonaj,


-uleioase,
purgative

dup-a tgmperatura lor. spaleturile vaginale se impan


in:

- gvacuaroa conrlnutului lntestinului gros


-preoltlrea pacientului pntru examineri

NotarEa in
loala dE
observalle

evacuetor

sparatufl reci Gane h 20oC)


speldruri cabule (35"37"C)

- spaEturi catde (45-50"C) '


soluliile
medicamentoase lfreparate farmaceutice sau pe loc)
vor fi tncalzito
lemperatura necesare in baie de aot
- inainle de utilizare, se va vorilica temperatura aceslora
CLISME
Clisma.este o forme speciali a tubajului. prin care
se intr
diferite lichide in intestinut gros
lprin dnus, in rcigi c-o-ton).

psihic:
- se anunle 9i i se explice bhnica

-se
-fizic:

respcla pudoarea

-se izoleaza patul cu palavanul 9i se protoieazi cu musa_


maua 9i aleza
- s a$aza pacientul in lunclie de slarea generaH ln pozilie:
- decubil dorsal, cu membrele inferioare ugor llectate
- decubil lateral s6ng cu membrul infefior slang lntins 9l

-s

dreptul flectat
genuPectorale

a$aza bazinelul sub regiunea sacrala 9i se lnveleste

pacientul cu invelitoare

.
I

clistua evacuatoa@ simDld:


se lixeazd canuta ta tubul irigalorului
9i se inchide robinetul
ylitic4 lemperatura apeiliu i ioiurLl meadimii,iolJe
- se umpE irigalorul
- se evacueazd aerul qi prima coloanA de apd
- se ruor iazi_canula cu o compresa de lifon
- so.rxeaza trigatorul pe slaliv
- asistenta se
rnopJaneaza tesete pacientului
--f?""8m:td'f""J8BiIfl
liJt,i?,it1I::1111i
cu mana slengd
-, rnrroouce canula prin anus ln recl (cu
lcu nantdreadi)
mena-.

-::

ll,ll: vezicii
t:-,::tr:ttq
dlreclia
urin;re ",b6;;il

-;;'il;;i"

;{:'t1!i$ ltlts#,,ii,"i,lf ii; 8ti :lt{}"JfJ


se htroduce

canula 10-12 .m

s:ffi h*bTdfi ilts:!"i,?J"%ffi


;':1j'li3llf;,!TgtiJ'T
-

il""ii,l"iairiieili

-ifu #tfi,rr:[fl?iii.:,tB:",,iiit!ll',fl"?i1]!,]l1eq
[i"suiirl5o.) care prin mecanism osmotic produce o

**
?:Ji:i8,

"ri".ii
ili"i,i,i"iii",i"

muscurarur

"a'si "r*eze
inte ca njverui apei sa se apropje di

se_indepaneaze.can-ula si se agazd in
ldvtla renala

,s,*:i*""n,,;:r

Avantaie:

clllmei cu
unlc6

lolosinl6

;'f;'JiJi(il

:l

i"

"otioiii

pacie

1vJs,1"",.{

CLISMA TERAPEUNCA

35'c

sSi,"ii"ifl oi?*ni,1".1',""1,

naleialelot:

n lul u i :
gi
in celelalle cazuri
ca
ic'eeasi

inotiiirea

aise deschrde robinerur sau


;Tr:31:ff'JlTir"!3
introduce pand tn coronut sismoid
: :: ly,?:li1*-",1ryri_?i.se
jyt":til.,;J:'!"l"fi
3,?Jt':"":';tylilgigg,

iiill.,#iilil

"j
Prcodtiea

totosesre

ra

care lrebuie
il;il;a scopuluiclismei sia capozilieipe
-i;il;;e;
pentru orice clisma)'
;a;iriistrarii
laceeasi
ijiii"tiiii,iiii,iji

-6x. Narmacol_Lavementi
- ex. Rowasa
Efectuarca:
. Se detasaza caPEonuli . .
. Ei iniioiuie cahrita prin oriliciul artal;
usor' ,ii.ic, coQul flaconului:
I5I
lelrdoe canula.
. se "imiti.a

il#8ilfl ",X fl lXX'tl?:'l: h,,#::,!,!,l


!di:iiii"?!
d,1"5i, ocluzia
- rn parezeb inlestinale,
inleslinjl,
card{

pour" ra"e clisma singur' la domiciliu'

Pieoetiea pacientu lui :

canula. care esle proteiala cu un caplson)'


iiaconr.rl contine solulia pentru admini$rare:

-" temperatura apeiva fj maiscAzuta (15-16"C)


. clisma prin sifonaj:

i-iini6 ;"?;6 il$.lil#Iil


:i$.'liu:'# fl 1#rllil.Tisdl,,,'# ffi", Jl..,,i

I'ol"i3iirtisi

al plaslic
liHJi',iiiJ,i!"-rrrid (tr"*nul este conleclionat din mate constitui
ce
lubre{ia6
ir.iiiii ,i"ri,-.i;iiitiri" para gi o prelunsire

clisma fnal6:

_se

ri"iia pl:in pereiii intestinati in lumen' lormand un

:TJ[:?['3"13Yli":il de bou (un vart de-culi.-."-b]l1pJP."J:,5


asu'pra perisiartismurui
'a
,,ii ilf #ai'"#"#Hi,;;-.iil'd;r'

_::9,,",::9::1elj:l,"ata.ctisma^err'acuatoaresimpri
- se rnlroduce o canuta ttexiUita ta Sb:a0-;;in-c6i;'ri'.
t" 1 5 m penlru a realiza o presiune mai mar(
i[jfo'"4 '''o"lo"t

ii,liiai,

iJ;ilip*"i.#,3,:;1::,:,t

{93jil["If!"i1i]fr ]ff il!.+"di"?#f

s introduce la Presiune loasa


zod;io; ula se introduc in 15-20 min seara lar
olne sa se execute
-.;.antine in roct 6_12 ore (esle
Ln scaun moale nedureros)
",il',iiil
s6 indice in constipalii cronice, lecaom

i;iil;fl i ii,ffi ilB

;f.XHl'"l,!::'f tl',ii :1r',;lliiii.id;p'

ctlsna uleloas*:

li'riiLiili ,iieira ,"setalE (lloara soarelui' masllne)' lncllzitE


la 38" C in bale do ape
LIi'^i
-i't^-r. t.a se lace cu aiulorul unui kigalor la care re'
;#ffi i:"#i;ffi iffi o!-itn-rJsZuiua;utorutu:neiserinsi

.
-

iiit-fi ier'r

- se gotesie palnia intr-un recioiedt


- selrepeta operatia de 5-6 ori pane ce prin tub se evacueaza

ape

c'r!!"'?!*T{Ea"o se doregte o acliune locala asupra mucoasei' cand calea


' ""i"iiii ,]iL ,*","*'ra sau cand se doresie ocolirea ceii portale --''
' opru'
do
.loicamente ca: digitala' clorure de calciu' tinctura
. Ie'il,i'"d-,ii"i5tt, jlt;il
local
{solullr
' iiiliii. ll,"
p'in rnu"oa"u rectala sau cele cu elect
picetura (la o ore' 1 1/2 h dupa
picalura
cu
""
clisme
;au
ijiiiiiil"iiil *.r*r"rne ritm de 60 picatud pe minul
ciLiii

e,Jacuatoarel, cu un

133

medicamentoasi
;:y-b:F"l"
y,.o:-s,,:.-"-1i-!glyli",izotonS

ajutorut unei seringi adaptjte ta cin"urir-ie'jiaij


- se pot introduce in organism t-2 I solrjie medi

Cllsma
plcdture cu

pldtur!

TNTRODUCEBEA TUBULUI DE GAZE

se dizotvtr tn iO-G;;p{
de grucoza ri se tnhoddc;

-,penlru menrinerea constantA a temperaturii soluljei, se


g"t ."9 in;eteste iris;;;i inl
Xi"*
l:1":?^",:^lg,T9"!et
haterial
moale, vald. perna etectrlii
--se lolose9le_Si in
,,,.uep
scop cnesrezrc
anestezic rcend
(cand narCOZa
narcoza prin
Drin inhat.
inhah
esle contraindicata). eterul putand fi
administrat ;16 ;;;;;:
cxsme prcature cu picdtura
-pentru efectullocal se utitizeazA ctismele cu bicarbonat de

Tubul de oaze este un tub de cauciuc semirigid. d 30-35 cm

lungim 9f 8-12 mm diametru,

Progdtirl

Nor.(:

ingdrirea

-::iJ3:i1%?,:'**i,3,#l;;?1",3";"0*""'*,",
se agaze pacientut comoa, ielrive-ri-"i#
se aenseste salonul

;8:iH"A3i',fu'":iT;3:J,:'Sfgrj;,ii,,'"J,{xp"g"B,tamsau se.didrumurapeidr

;!xij"f :'6'[sffifi,f,]]:ll"afi"t,*ff imff rilqlfli"::":*

Execulia

lisiste.nta se spata pe maini

lngrlllrea
ulterloard a
paclentului

;I[ffi%llii'"T3""}ih.#3?#lt.,""".a,ini"treazeprinidsator,ra
,o-Sfpllr[1,,,l

j,,"."r."t?,:ii"?i*lmll"?-*crismeremdrcamenroaseer

canrrrarea nu va depdsi 50 mt ta

srg;;i9i

se efectueazA toaleta regiunii anale


se asaza pacientul comod. se invele9le
se aeriseste salonul

I OE EVITATT
- msnlinerea tubului de gaze mai mult de 2 ore (poate produco escara alo
rectale)
mucoasei
-ro-r"Jieiiamri"""efor

150 mt ta copiii mai mad

9i se dozin{ecteaza
unoe tubul cu vaseline boricata
mana stanga, iar cu dreapla in- Jeianeazatesete oacientuluicu
trodicetubulde gazb plin anus in rect sidg aigiin colon prin mis'
itri ae ,,rasucire-9i inaintare" pane la o adencime de 15-20 cm
- acopere pacienlul cu invelitoare
2 ore
- menline tubul maximum
- se indeDarteaza duPe deoaiareore (dupa ce se restabilegte cir'
- ii nevoie se repund auptl-2
culalia la nivelul mucoasei)

instrurnentele folosito se curelA' se dezinlecleaze, se pre-getesc


pentru sterilizare

:'lt['nr,*flf igr;li[,lUt*ilelH;::T,i:'il];x"':ti
t$lt|!li,i:*Jii*1l'fl i"ils?i.,,ffi *,h:::Ts:,1";ttvr"Ei,T,:'1

subatanta lubrifianta (vaselina boricald)

. pacient
- osihic:
- se anunE si i se explice tohnica
- lizic.
- se izoleaza Patul cu Paravan aleza
cu musamaua Si
- se oroteieazepacientul
9i se asaze in pozilie ginecologici
- ii bezuiaca

- vezi alimentalia pacientului


UlEma baritatl
- vezi exploriri funclionale radjologice (irigoscopia)

eliminarga qazeld din colon ln caz de melsorism abdominal


amposibilititea de a evacua gazele in mod spontan)
. materiale
- de protecli
- mugama, aleze, invelitoare

Clisma alimentard hidratanta

ullerloari a
pacientulul

extremitelllor

- paravan
- ste le
- tubul de gaze
- comDlese

rnruz@ Oe muselel! cortizon, yitamina


A. decoct de usturoi

cu marginile

rotunilte.

de vatd pentru lubrifisrea tubului (liricelele de vaG

lntroduse ln rect pot irita mucoasa)

136

ffi1i":?r.Ii

p'op'i,, otichetere (chenar ar'


;#il,TiTJ ffiE;:'i,iii[ii,r
de uz inlern 9i chenar rosu pelll
ilJtrli"ti, ."ii"r.entele
pentru
-solulle
lXill#""'"iiri ii"-r. extern, elicheta galbene
inscriplia
de-mort
si
cap
"otrava:
ffi;:;id,';[h"t";"asre cu
[Eiitiiiilii"ili Grrnile privin'd pastrarea medicamenteror

Administrarea medicamentetor

:leriie de lumina', ,,pestrat la rece

GENERALITATI

se face in
1"ii""Jiitiir* ,L&"i.entelor in sectia de spital
pacient;
fiecare
ariJtlii iil.irirt-"mat sau in cutii .pentru
in-irisider
Iiiifiii p-"iiri"oii" pt"parate.de Jarmacie-la ora prescrise
l""iiilii.iliiii""

Medicamentele sunt produse de origino minelala,


veoel
chihice lde sjnteza), tran-sro;mai; -,"lft io-fi:i
adminisrrare (preparatb s"iiaJ"iii iilriiit
ii"lJ,i$;;
- prevenirea imbolnevirilor (ex. vaccinurile)
anrmata, sau

#li.:

:l::19|':r:^" P9]lt9l ("x. medicamentere anratgice)


-_vindecarea botitor tex. antibioiiceiel. p,i"'lEii,ii"u
sau generale
Calle de

.dminlstrare

calea digestive - orata. srOtingruE.


tocat - pe legumente si mucdase

- respiratorie - urinara

ldmlnlstrate
ror.

prescris dupa etichete forma de prezentare. culoare,


-"ij'liili"imiros, consistenla observand integritatea' cuicamentelor.
:"ri?rida

g*tElnt";;;a,;G
-

;:#;E

sub forma de solulie


prescrise de medic
'aministrare
meoicamenrelor pen'
aominist'are
^a sange' avand in ve'
ton"entratia conslanta ]n
a medicamentelor
o"
"limi;are - doza unic: si dozat24 de ote
J" ."dicament

a"

;;irl

;r;;ioi

',',-i".-"-i".ii."
il.i tii'riiiiiJie

l,J"iiiJii

iiii

ar eacieTgr:l-. 0:s^1ilz^e,:fi11Tl;
- iliilii?-"l'"iJ i';Gic
(s rgzelsle Pacientul in cazul
somn
de

niqh;rea ln alara orelor

l',iiilffi i,ri li,iiili,liietoi,

modicamentoase dalorate asocierilor


serino' in acelasi pahar
llrijii-"i.iiiirfitoase in aceeasimeoiciment
pentru admi'
ooii unica oe

l"."itiii"Iinpatiuiritalile

- seruri imune, insuline, antibiotice


E^ste-fecutd!e medic. in scris. pentrulaiienlii
ambulatori. ore:cnerea se face in releta, iar pentru pabienlii inrJrai i i iJiti"-

nistrarea Pe cale oralA

,#

:'::H;i}

in lrigider

r:*j:,:bj:ry{9t
-

tn.

rubrica spe;iatd.

Fr"siiie,"i

numele medicameotului
lnuniele comeicr:iij

- ooza - cantitatea Si concentralia


- calea d administrare '

- ora adminishdrii 9i durata tratamentului


- administrarea in iaport cu ii;menii'lii _ inainte, in timpul
sau dupa mas{

iEiffi
d;il;;;i;;

se compleleaza condica d medicamente tn


triptu
pacienrutui. satonut. patut, numete
l!31?.,,lumete
mediJimenrutur, ctoza pe 24 de ore in cilre iitdrel.
formi
9i

#;;;ii;

administrarea medicameniJ$l"tIi'i"ai":"., tuccesiune inapoi


il;HLie ;;ie--;iide lichide, injeclii' dupa care adml-

nistreaza ovule vaginale, supozltoare

p""l"ilt"r *up;a medicamentelorprsscrise ln ceea


secundar
liiJJiJ"rEaJi Ji.arit ;i etectele
oroduse in adminis'
greselile
privind
"J
1",i,]r'"ii'i,"1-oiii ."arcul
de
u"i"i"'i"ii.-"."m"ro, legale de doze ialea 9i tehnica

"iriIi,i?e:

inimioterapicelo' cu ore lixe de

administrare)

in farmacij- in dutap. ta toc uscatJeiitte de tumind,


orGnite
-rn outaputce cohrine otrevurile (inchjse) _ toate medicamenl;t

,n

solide: sedimentarea' tulburarea'

^1."j"'"L"ii"^."nt"ror
."oi""."ntelor
i116"""j"
-"'1"-i''-^';'"rir"

organrsmutui)

Clrcuitul me.
dlcamenlelor
ln spltel

iiilin"?'r"-Jti.*tul

fu

iirp. riii"i"loi ;:;.iAi::'J;

Prescriree
medicamen.
telgr

m-eolc
resDecie medicamentul prescris de

usjstenla mod
9.lnlec!i,rnlraarleriale. inlracardiace, intrarahidiene,
iniraoi
(executate de medic)
--calea de
este aleasd de medic, in functie dr
"adminisirare
de absorbtie a
ll?pil-rllTjl_jgsggitatea
actiunea
medjcame;ieri
"iii,*pri"jirl
ioteranla organi"riririliri i
X"j,j,:,"X,",i."1"--".11r^.T:].rapide.
Iedicamenl. particutaritaiite laniroriice,- tiziotoglc;

ielor

iiJl["i5l"ii" ""ri;"
. asistenta
-

sr.rb forma injecliitor intradermice, subcutanat(


;.?:::ltrili-intram-uscutare,.jntravenoi"u'fei"Jrtuiit'"

Locul de
conservare a
medlcamen.

""ii"d;entelor evita greselile care pot avea


,eguli. se
tnnI"*"l"*" ,", piiientului'
uneoii electe morrale'

i,]iil-l-a

fiole'
1o$i",1',"31r?*, imediar solutiile injectabile aspirate din
1"",33JJ""te .a"r,ir" de asepsie, d igien6' pentru
inlecliile intrasPitalicegti

prevenl

-tlnclurlle, extractele se dozeaze cu plpeta sau sticla plcuretoaro


Msdicamsntele lichide se pot dilua cu ceal, ape sau so
administreaz{ ca atare, apoi pacientul bea apd, ceai.

ADMINISTBAREA MEDICAMENTELOR PE
CALE OBALA
C^alea^orale esle

naturale de:dnri,listrare a medicamg

.calea
reror, acestea,putendu-se
resorbi ta nivelul

rnreslnului sublke sau gros.

9:t#;tffl::e#eror

rocare sau

tabletel, d.ajeudle se agazi pe limba pacientului 9i se lnghit


ca alare. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sub-

mu"oa"a 6ri"le-i]

linguale (nitroglicerina) se asaze sub limbe.


pulbrile divizate in cagete amilacee sau capsule cerate - se
inmoaie inainte caqeta ln apA 9j se agaze pe limbd pentru a li

snerad;te medica;enterorl

- lau-otlze_azA cicalizatea ulceraliilor mucoasei digstive


- prole,eaza mucoasa gastroinleslinal;
- ll::yl"_ul:, rermentii -oigeitivi, ieir;ia sastrice, in caj
IlPSel acestora
- dezlnfecteaza tubul digestiv

fnghirite
- pulberile nedivizate

culit

fecte generale:
- elecie.ronahla.
- medicamentele

a,"r" [iniLioti"",,iiooi

"r#![,'J,%iJ,r"?l&,"llli1i;f
Adminisrrarea
medicamen-tei6ilEiiiEiEra:

calll

ilactivat de secretiite disesrive


Tlol:1layl":l
prezinta proprlet4i iiita-nte-aiupia
-

;"$#f,"'"n,,,

- pacienlul retuz, medicamentele


- se-mpune o acliune prompta a medicamentelor
- meocamenlul.nu se resoarbe pe cale digeslive
- se impune evitarea circriiii"ijoniiu

ffi,flil,Ti;,Xfi,li;i:cocturi'
Pregdtirea
administrarli
med!qamen.
telor

trncturi' extracte, ul

pulberi, tablete, drajeuri, granule,


mucilagji

ltrfdd,;Tf i,ifl;rl.t:J*'ixili#""iJl"1'Ill;:':?:""*"
tinorri,S, pipete, sticte picuretoare, pahar
gradat,

J"jilsf'd,
- apA, ceai, lapte
Administlarea
msdica.
mentelor

siropuri, ulejuri, ape minerale, emulsii

;:fi?i,::::,ff i3, :xli1"i,"1tiljl"1?3T,i,i""ni",j1i"n,,,,"

se dozeazi cu lingurila sau cu varful de

granulele se mdsoare cu lingurila

inshumentele lolosile
se dezinfecteazd, se spale

unel pulberi se dizolvd in apa, ceai 9i apoi se administreaze

sub forma de solurii (ex. purgativele saljne)

administrate p6 cale orale se resorb


la I
patruno in sango ei apoiiciioii
il,Tf:.1^:t^1,-s-"1r,9,

Contraindi-

I
.

DE 9TIUT:

lnaintea administrdrii se verifica medicamentul


-ceaiurile medicinale (infuzii, dgcocluri) se prepard

lnarnle de administrare, penhu a nu se degrada


tubstan,ele active
- mlxlurile se agita lnainte de administrare
- conlinutul unor inslrumente cu care se adminis-

teaza medicamentele lichide:


- 1 pahar de lichior 15gulei
- o ceagca de cafea 50 ml solulie apoasa
- un pahar de ape 200 ml solulie apoas,
5 ml solutie apoasa
4,5 ml uli
6,5 ml sirop
3 lingurile de apA
1 g solulie apoasa
1 g solulie alcoolice
1 g solulie uleioasd
- 40-45
- conlinutul unor inslrumente cu care se adminislroaze medicamenlele sub forma de pulberi:
- 1 lingurile
= 1,5-2,5I
- 1 lingurile cu varf = 2,5 - 5 g
- 1 varf de
= 0,5-1 g
- gustul neplecut al medicamentului se poate disimula prin diluare cu ape, ceai, sirop
- la pacienrii incongtienri, cu tulbureri de deglutilie
8e lntroduc medicamentele p n sond6 Einhom, in
slomac sau duoden, impreune cu alimentele

DE EVITAT:
manipularea
comprimatelor direct cu mana, dupa

scoaterea din ambalajul


lor

amestecarea unor medicamente sub forme de


prafuri sau sub ata lomA
cu cdrbune medicinal,
care absoabe 9i medicamentele, reducand din
acliunea lor
administrarea tabletelor, drajeurilor ca atare la

copii sub varsh de doi anl


* atingerea dinlilor de

picrtud

celre soluliile acide 9i


feruginoaso pentru cd

rasa

alacd smalrul dntar (El


vor ri administrate prin aspiralie, cu ajutorul unui
tub de sticla, pacientul l9l
spale dinrij dupe liecare

culit

adminislrare)

folosirea aceloragi pahare, linguri, linguri,e la


mai mulri pacienli

138
13S

]ilrltl"

membrele interloare llectate pntru


suPozitoarelor
;dministrara
.ainile, apoi Tmbraca menugile de cauciuc
is,
"p"fa'
din ambalai'supozitorul'
supozilorul
- despacheteaza
sau Tl menuieide vaselind
tr-o atmodera calda
io.irreaza tesele Dacientului cu mana stanga, penlru a evi
mana dreapte introduce supozitorul cu
in anus si fl. impins:^::'.119":Yl":?li
pli!-"-iiiriiia
r.?r[i,rliariiaiiiiti"ii" co;piet Ae
sincieru-l intern al anusului

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA

*,S-t"

Cde reclala reprezinta una din cejb digestive de admini

-;;:;;;",ilil*
tin;

medicamentelor.

pacienlii cu tutburari de deglutilie


-- pacienlii operati pe tubul digestiv superior sau cu i
digestive (varsaturi; greluri, fre-moragiif '
- pactenlti ta care Se doregte evitarea cjrculaliei ponale,
medicamentelor prin licat

I
io-^ili,iiffi

-ianGile ""
steilizare
-

prin absorblia medicamenlelor la nivelul mucoasei


rectale
aclrona asupra unor organe sau sisteme (inimi _ex.
supozil(
cu digitate, sistem nervos - ex. ctisma cLi ciorar tridiJ-Jtij

- Jorme solide conice sau ovale. cu o exlremitate ascul


$rbstanla activS fiind inglobate in unt de cacao, care se
toD
la temperalura corpului
. cli stue m edica mentoa se
--m.edicamentete se dizotva in ap6 distitata pentru a obline co
de sojuliil izotone; se pot fac
:",::111i,^:1,I:1.1!l9piare.
microctisme {substanla meoicamenroiia se-o-izi,ti,a i"
stu"Sza s7o, in mod exceptionat 1oo-2oo rnt)
iilllol!9f:.?9,
clisme
picatura.cu picalura, se por a;;i;istra t-2 I
;;t
meorcamenloasd in 24 de ore.
-

mAnugide cauciuc_ vaselind, tavile renale, supozitoare


materiale pentru ctisma evacuatoare
lvezi clivnelej-

pregdlire psihicd
- esle informal privilor Ia: calea de adminiskare. la oozitie tn
care se lace. ta senzalia de defecatie resimlita ta ;dministiare;
supoziloarelor, care va disperea dupa topirea untului
de cacao
- pregelire flzicd
-:l::trujgu unei. ctisme evacuatoare, daca pacientut nu a

avur.scaun 9i introducerea tubului de gaie in vedere;

pregetirii administrerii supozitoarelor cu


ef;ct

general

deseurile se indeparteaza

loase oicatura cu picature, se


iiilluiti i".p"tuiua soluliei (39-42"c)

I
-

OE EVITAT:
suoraincalzirea suPozilorului

care detrmine bpirea lui

9i

imposibilitatea de administrare

aenlru a evita rgflexul de delecalie pnn aoml'


ca
hlSlrarea soluliei cu temperatura reousa'

umare a r5ciril

ADMINISTBABEA MEDICAMENTELOR
PE CALE RESPIRATOBIE
Dsllnille

a"tint"cteaze, se spala, se pregetesc pentru

. DE $TIUT:
.ln timoul administrarii clismei medicamenva menlne

io-tf

Pregltlrea
administrdrll
supozlloarelor

it;u
";;,
t*i;t".

vezi capitolul ,clismele"

Oblinerea unor efecte locale sigeneEG?e medicamente]67


. efecle locale:
- golirea rectului
- elect purgaliv - supoziloare cu glicerina
catmarea
durerilor
- atenuarea peristallismului intestinal
- alenuarea proceselor inflamatoare locale

Forme ds
adminlstrare
a medlcamentelor

d""rbll l"t"r"tcu

a" pt"teaza Ia administrarea medicamentelor'


de peste 1oo m2 a arveolelor
bogala
futmonare sl vascrtarizatia lor

c"f," r"*iru-i"

#ft';;';;;;;;-;;praiata
-

Se administreaza:
- oaze sau substanle gazificate

ilft""ii";;tu;;i;;6

iau sub torma do vapori: sau prin

injeclie intratraheale

respiratodl
* t"*oasei cailor
:iEffiA;.iec;s*ti.
";;di;;;rti
pentflr
combaterea
in
oxisen'
lnspiral
hiooxiei

ituidilicarea sputei, expectoratia

;"li?,.ff 'X,':'"'lll#i31"i,"#"',l1lelo1medrcamentoase
- rinite; rinoraringite
- bron9ite; astm bronsic
Prcgltlrea
lnhalallei

pacientul

pregatire psihice

-------------

.
-

men16l{)r

#3"
pregetke fizicd:
ffi.:tgLT

asislenta
isi
inchide terestrete

tahtorurui cu apa crocotindi o linsuri,i

;":3ii,11"J"#iJ'ff:'etit

lngrljirea
ulterloarl a
paclentului

nlstrirll

in rah parniei jnharatorurui, ir acop

s; BiI;;,"
fliull{:fl
ii};flfinr?ll
"*
durata
gedihle:
unei

a_20 de minute

-::,:iTfl iJ3'3J',ff i:']'J#icuunprosopmoare


- ramane in incepere 15-30 de minulc
- matoriatete se str6nslEEiiElE
- hnataloflrl

se dezinfecteaz:

au fost tratate ta

,,nevoiiEIEiliE;

I
-

DE EVITAT:

inhalarea primilor
deoarece ace9tia
usuarece
pot antrena
aceatia pot

prcaturi de apd fierbinte

-se

administreazd prin badijonare, comprese medica-

- pudr
- unguente, paste
- mixturi
- sepunuri medicinale
- creioane caustice
- bdi medicinale
. mateiale:
mu9ama, aleza
- matedale pentru proteclia patului -- pense
porttampon, spatule,
sterile
rialeriale
instrumeniar
si
cauciuc
comprese, tamPoane, menusi d
- pud ere cu capac Perforat
- tevira renalA
- prosop de baie

camerei

lichide

mentoasa

Tl#,3t,T,ili"1,"**-n"i

ip-iil"mainire
::"$f

in care va respira: inspiralie pe


sl

- se agazd lh pozille Sezand


- se invala sa:gi slldniiui
- se asaze un prosop in iurul oatului
se ung buzele si tegumentet;
- se
tegum-entet6 pl+bucate
perl_bucale cr.r
cu vaselind
vaselind

-;i};iiaui:i'i

pe suprafala legumentelor. se aplica medicamentele care au


elect local la acest nivel

esle.inlormat cu privire la scopul adminislreril

;,,,*lf;f:i[j

Execularca
lnhalallot

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PE SUPRAFATA TEGUMENTELOR

se inlormeaze asuora leclelor medicamentelor

se asaza lntr-o iozilie care se pemita aplicarea medica-menlelor


Apllcarea
madlca"

n!nlelor

asistenta alege instrumentete, in luncrie de forma de pre-zentaro


a medicamentelor

badionarca conslein lntinderea unei solulii medicamentoase


cu aiuiorul unui tampon montat pe porttampon (ex tincturd de
iod- ;iobt de oentiana. albaslru de metii)
consle in lmbibarea soluliei me'
- comorcsa ;nedicamentoase
dicamentoase Tntr-un strat texiil mai gros, care apoi se aplice pe
toumentul bolnav. Are acliune sicativa. dezinlctante, antio;ridinoasa. antiinflamatoare {ex. sol. Burow. Rivanol)
sub forma de
- puZraiul reprezinlA preserarea medicamentelor
oudra De Diele cu aiutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac pr_
iorat. Aaiunea pudrelor poate fi de combatere a pruritulul, de
absorbtie a grtrsimilor. de'uscare si racorire a pielii (ex pudra de
lalc. talc mentolat, oxid de zinc)
unouentele si paslele se aplice, cu aiutorul spatulelor' pe
suorifata teoumentelor, intr'un strat sublire (unguentele sunt
orioaraie din'substanli medicamentoasa, inglobata in vaseline,
ian;line; pastele conlin grasimi si pudre)

-_!!x:!til:-y

fnrind cu
tampoanator .ont"r" p"
rampon sau cu mana -alutorut
TmbracatA cu mAnuge, in tu;ct
suprafala pjetii. Dupa aplicare pietea se lasa sli ie usucJ'
--:Elu!1lnF m:lbkate sunt utitizate atat penrru spetarea
cat si pentru oblinerea unui efect meOliaritentos. Sr
Tntins pe piele, lasat sd se usuce
9i indepdrtat dupd
sau 1-2 zile
- creioan,ele .caustice sunt introduse rn tuburi protecloare,
acliune d distrugere a ,esutului granular sau de lavorl:
epitelizerii unor suprafe,e utcera6 f"r.
iirrl
argint, cu sullat de cuorul
","iJarJ
:,eclant,,decongestiv.
!1il? fedtckat? se uritizeaza pentru efecrut catmant, (
antiprurigino!. Se pot tace Oai pa4hie
comprete. Se tolosesc subslanle medicamentoase sau d.
feclante, infuzii de plante pregitite la temferatura
colputui

INSNLATIA

urinara).

i,

.
paclentului
lne1ltr9".

l-

*li*ii

pile
I

. pacientul
- pregatke Psihice:

,iria"ir*

. DE EVITAT:
- pestrarea unguentelo/
temperatud ddicate
- folosirea aceluia9i

ln conductul auditiv extern

lxrcutarea
lnttllaliel

eri"iri;ffi;ffi
-

iilil'"?asa

dezinfeclia
decongestionarea mucoaselor
solulij
unguente
pulberi

. asistenta:
sDda mainile
'.e"refiire
- isi
'iiiii""ra
din cavitate (dupa caz' bolnavul sulE
de vata conductul auditiv extern sau

;;;;-tM * ;.;.pon

pentru badijonarea mai mtj


regiuni bolnave

.""rliiir" o"rt",." cu o compresa sle le)


pipela
"i"rol
- a;ka solutia medicamentoas5 in
oune in ovidenle cavitatea:
- t]
tr*tiunea
"""ir""tGilprl"
poli;ele mainiistangi

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOB
PE SUPBAFATA MUCOASELOE
Se pot adminislra medicameniele oe mt

comporte in timpul 9i dupa instilalie

llt"'i""iir[""*

"" ]T.Triit'1oi""r, sau pozilio 96zand cu capul ?n


oculare .
il","ri"nii", p"ntt' i*tilatia nazde 9ipentru
instilalia
sanatoasa)'
p"rlea
- i5-uii'i"t"ti ip"

compresele medicamentoase vor fi stoarse


pentru a preveni macerarea pielii
- tampoanele se imbibd prin turnarea soluriei
9r nu pnn Inlroduceroa lor in borcanul cu solulie
- mixturile se agitd inainie de utilizare

s6 inlormeaze

"a "e
pregetire tizic5:
- se asaza dupe cum urmeaza:

a compresetor medicamentoase

DE 9TIUT:

"onoudtri "uoliiJ

pipete. tampoane, comprese sterile


material de Protedie - Prosop
solulia medicamentoase - Hvit5 renala

""operireuefeaului ",
"oiprei"
urmdrirea
locat
unor efecte secundare aparute (prurir, reaclie
l--sesizarea

:lr.:],:,^:ll:
cdrll medlca- lgica)
menlelor pe i icirimOarea perioOice
I

mateiale

in ios a pleoapei interioare' cu

i !-cu policele
--,,^^,^ aai.ii
stensi
mainii .ran^i

-..

- H::["]';ilil;;il,adul nasului
- ffiffi;i ;;t'i;;ri"in'- traclionand

nazala coniunctivale' bucara'

lngrlllrea
ulterloar, a
paclentulul

pavilionul urechli in

sus si inaDoi cu mana stange


medic
in.rir"uli nrfrirui o" picaturi recomandate.de
solutie
sterite excesul de
ii

iii,g;, ;;p*.a

;pn*til"lla ",rrt",l"e * intloduce un tampon absobani ln


conductul auditiv extern
:"allij;;il;ii; nazala pacientul ramano nemiscal 30-40 ds
secunde, ca soturia

fp,6" ."

"p.le,

st

aiunge in

d"r*rile

fa

nge

se lndeparteaza ?n teviF rende

I DE $TIUT;
;#[''3, Yll'''i:l,LiJl],:l:'[?':,iff ;f '3

I DE EVITAT:
aspirarea soluliei med
-mentoase

ca 9l penlru lnstllarle
- Pacie ul 68te orgoitlt
pacbntul
Tnchlde ochlul pentru a
Dupl
apllcare,
globulul ocular

instihta in fosa

zala, doarec poate Ddtrut

ty'fdi'iJii,iity"tlt1 ffit iRt3lfl

tul mi9ce gbbut ocular

in tartnge provdcano

;:J*:

accese de tuse

rJ,l#llffi

c*j,""tivar,

se pregetegte psihic

Ai fizic,

;JLJff: J,ffii1J*fl:?rtur

-[,Jjiii
casoleta'cu tampoane,
-

pe marsrnea preoaperor

s,"Jfl

o"ot

'

ingrllrea
ulterioar, a
pacientulul

ii'iilil
pioteieazh tenjeria cu un prosop ln jurul gatului

Executarea

bsdlionlrll

"ut.-

- ie
. esistenta:

isi soaH mainile, imbraca manugile


bucalA. invitand pacientul sa dschide
- ,Ixifi""*a iit;itatea
iiiG"a ipatria indivldude. Examineaza laF dorsda a
i#tii.'"aritui iuil vatul Dalatin, piliedi antedo , mucoasa obraoi,it"re, tdla internd a buzelor, loiile amigdaliene'
iiii'i

*ii1i

se aprice cu ajutorur tamponu

'"::" TJXTffli Tiill,""ll,:",,J

;ilie "'l*o6ii
i oostedod,

:"1"*t

amiodalele, peretele Posterior al laringelur

:lmbi6a tamponulfixat pe pensa hemoslatica in sohlre meorca'


mentoase
-tiiiliieaza

j,:il;
:?1i:3"6i:ii{,':fitiiriffi
;;;"t.li,i,i,jiriil'ilti'i,""3"rii,i!
!i,!{i !g"i::i?,,xti1":y,tJ,}:ff

:, "jjxiJt"l,.1,f,

Dacienlul:

-'este intormat asupra neceslElii tehnicil


tn poiili" sezand, cu capul in hiperxtensie
-

,ffi

81,,1"",",,/#',"fi,,:#,?fl

linguala - sterile

comprese sledle

- manugi de cauciuc
- taviH renalS
- sohilie medicamentoase

ca 9i pentru jnstilalie

;"in'"e "og*.tir+ ,no*r,trrE n*"E

in ndsrea unei solulii medicamentoase pe suprata,a

pe pomampon'
fucate. iotat sau parllal, cu aiutorul unui tampon montal

. materiale:
lenieriei pacientului
- oenlru orolectia
p"n# tteniostatice. spatule

-eHff rffi l:'iJt,9,f,?B:iti#,?};[3::


Execulle

BEdiionarea reorezinta

DMIN ISTRA B EA I.]NGIJ ENTE


LOP

,""?f,l# ,ijj':fl ;l.#;rl"#

BADUONAREA MUCOASEI BUCALE

ioiii

masii
A

antrena pudra pe IoaE

.riii3E

supralala care prezinte bziuni sau intreaga


ouiita oica este cazul, ln aceeasi ordine Tn care s-a

flii;3:J,,,,.#B:

:3;1?3;ffi :iT:i,i?1,t

r
;"rfl':'::B *"#l%Tl":ruffi,1J:,H""

;,i;

"

#,l?ff :"",i:T:T&-sep.a'are-nent'u tie'

DE EVITAT:

-.

depasirea ljmitei de vizi-

rtate in conductul auditiv ex-

oE 9T|UT:
solulia medicamentosa se tncelzegte la
tomDeratura comului
- tamponul lotdsit nu se introduce ln solulia

I DE EVITAT:
lolosirea aceluia9i tampon
-pentru
badijonarea mai multor
zone al mucoasi bucale

medicamentoasa

AP LICAR EA TAM POAN E LO R VAG INALE

AD M IN IS TRA R EA P UL B ER
ILO R

,"'ir:'ff1':,T:g?Hg'i"T:;"rl;1"1!f3J;,.ir1"ur
146

conjunctivar cu ajutorur unor

pe mucoasa vaginala sub


SohJtiile medicamentoas sau unguentele se aplica
dln vate presale' acoperil
r.,,il'ijli""dlili ,i'"'iii,iJii r".ponlt "sre "onleilionai
la
tampon'
de
cm
de
pt"trigegte
20-25
cu
s"
O-e iifon,

"ire

147

Prrg!tlrea
apllcarlt
iampoanelor
vaglnale

pentru proteclia mesei de tratamoni


- mugama, aleze

ADMINISTBAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA

instruftentar sl6rit

-lf,l,lir,"lL3'!'?ii,; pensi runse porttampon,

manu

Dellnllle

cai ocolesc tubul digestiv (ex. catea respiratorie); nofiunea do


cale parenterale a fost reconsideratd, pAskand tn sfera ei numai
calea injectabile de administrare a medicamentetor.
lnjeclla consta in inlroducerea substanlelor medicamentoasg
lichide ln organism, prin intermediul unor ace care traveGeaztr
,esuturile, acul fiind adaptat la sednge.

pregetirea psihice

-sel

informeaza cu privire

la scopul acestei forme o

- o;H;;:ol,':,t j*""
- se a9aze in pozilie ginecologici

de menlnere a

tamponurui

'ir

Executarea

tehnlcii

i9i spatd mainitq tm6EieiEnugite-

introduce valvele

vaginat;-

. exploratu

lnlecllllol

care consti in testarea sensibilitelii organismului lale de


te substanle

.
-

terapeutic

fe

introduc medicamentele:
- grosimea dermului
- injeclie intradermice
piele, in lesutul celular subculanat
sub
injecria
subcutanate
-

jutdpacientaiarcoboare-

turlo*i

"!-

Epan"*a--

lesulul muscular

in vasele sanguin
- injeclia intravenoase 9i injeclia intraarteriala
fn inimd
- injecria inkacardiaca
in intervenria de urgenle
- in mdduva rogie a oaselor
injeclia intraosoasd
- ln spaliul subarahnoidian

AOMINISTRAREA GLOBIJLELOR
VACINALE

:".i::"1""'""J:

"1,"J

J1?;fl s#fi ':i6i:l;""":,j,?

".,j,,,"","i:.8,f;:

admlnistrarea medicamentlor

Locul injecliilot (ca Si scopul) it constiluie lesuturile in care

-a
gt*a4;il;tirii"i
i,? #iiilisa r" p"r
La ora fixatd de medic,

posibilitatea administrerii medicamenlelor la pacientul incon"

Scopul

dozarea precisd a medicamentelor


oblinerea unui efect rapid

gtient, cu hemoragie digestive, vdrseturj

pensa porttampon in
serve9te pensa
^prera
mana
dreaptd, mentinand cU in condilii aieptice
stinga valvl vaginali
preia tamponul in oensa
- serve9te tamponul
pontampon
- introduce tamponul prin lu- toarn, solutia m
menut format de valve Dane ?n
toasa
Iundut de sac posterioi al vagrnutui, tasand sd alarne
caoetere tifonului _ indeparte;za

ingri,irea
ulterioarl 9
paclentel

Calea parenterala, tn inlelesulstrict al cuvadului, esle calea care


ocolegte tubul digestiv. Dattiind faptulcdin alara injec,iilor gialte

injecria intramusculari

Asistenta etectueaze injecliile intrademice, subcutanate, intramusculad 9l

lntravenoase.
s,obure,or consrd in

iiEi[!14,?,',XT,T:[',f:,X','"::tHil$#,:i
- Administrarea
sr;buldri lli iiJ"tj, lljil!1#uracate ln
menuse

de cauciuc.

Alegerea cdii do executare a injecliei este fecute de cAte media ln lunclie de


scopul injecliei, rapidltatea efectului urmerit 9i compatib ltatea ,esuturllor cu
substan,a injedate.

148

149

LOCUL INJECTIEI

rNJECrlA

EXPLORATOB:

REGIUNI LIPSITSE FbLEI,iLI PILOET


izotone, ugor
-resorbabile,
- inlradermoreaclii - rara anterjoard
a antebralului;
la tuberculine. ia - fata externa a bra,ului
cu
sii Jo'aos.t,

INTBADERMICA
(i.d.)

diversi alergeni

TERAPEUTIC:
- aneslezie locaH

foarte lene

incepe ta 5.10

densitate mic,

once regiune, in scop de anesiezie

desensibilizarea
-organismului
cazul aleroiilor
tNJECTIA

in

TERAPEUTIC

SUBCUTA-

HEG,uNt

JNJESUiTELOLAR

solulii izolone,
-nedureroase:

EBNoscATE

NATA

(s.cJ

INJECTIA
INTRAMUS.
CULARA
(i.m.)

TEBAPEUTIC

fala externe a bralului:


lala superoexlernd a coaDsei:
lala supra- Si subspjnoasl a omoolatului:
regtunea subclaviculardi

- flancurile

peretejui

abd;;inat

Hi,"ill,,Xifi XHIB?''ji"i !pl#


''- *T
''"
- regiunea superoexterna ai*J,
a coapsei in lreimea
i,il3l[,"""'nt
-

EXpLORnton:
venele de Ia plica
.se administreazd -- venele antebratului;cotului:

renete oJ-p6

iiiit'orsaE

- solutii izotone; - incepe imedial


- solutii uleioase: dupd adminis- solulii coloidale. trare;
cu densitate mare

-3-5se termlna in

minute;
mai
lentd pentu
soluliile uleioase

a mainji:

solulii izotone;
solulii hipertone

ttE:!-:'

!'-*@:
s

o
urer:
o
o

rrOt:
3@:-

tr@r--"
@r:.

0_@o

=!
E8

-d

@-:-

de

la
solulii cristaline: administrare;
insulina, histami- dureazd in
tuncna, coleina
lie de canlitatea
administrata

fala exlernd a br4ului, in mugchiul


deltoid

mrnute

o!, o I
ojg36

=
o

l @L
E=-.n6:

I a

d+gF r r r r r <qrE=6q9d
-9

iefEE BaEFai;5g5BE$

$8":=

=HEEE=1EgE3&E
BEIEH

v,3

-!.He

i:E;g:$
j ig
3 edrB8 e
!t

=8..i E

E: Ee-5;AHi
I 3
+:e[ i-sH xig
iiE.g -P
33S

B EFs.rE
:l4E
p.j!l
I
E=!'
6
-?[
q*E
Eg
oq,

e
0,

!,

e.o

Medlcaitentul prcsdis se poate prezenta:


a) c-a medicament direct injectabit, iit fiol9 sau
flacoane cu

ullica sau mai mutre d6ze.


tnlreDurnlare

gftul fiolel
- so llambeaza pila de olel 9i s talemana
stange. iar cu policelo
cu
astelise
line
- ii ireicrriieiiota
si indexul mainii drept proteiale cu o compresd steriE se

in ieiinie gara pregatita

ileschide partea subliate a fiolei


- se lrece oura ,iolei deschise deasupra llacerii
tinula intre policele, indexul
- se inirooJce acut tn tiola deschisa. seringa
liind linute in mana
stangi,
mainii
al
mijlociu
degetul
9i
dreaote
-sea-soira solutia din liol6, retreoand pistonul cu indexul 9i

i?::f i!" ;,3ii,t?""""#, j!"",,,

,,#",""f:
ir,
de 11;.p:iti,:",:f
solvent. Fiorele, r"couner"
irni"ii-"nii"ie];1;;"id;"a;ll
numete medicamentului, catea de aOministrare.

f6rmJnii

valabilitate.

Pregitirea
pacientului
ponlru
inleclie

"riinii d;epte si avand grija


ca bizoul acului se lie
-aspirat:
"oii""r"
fiola se rastoama
d;
cu'solulia
Ili,*n""il"op"rii
brooresiv cu o ticiul in ios
l iE inoepartea.a aerril din se ngd. liind in pozitie verticald.cu

-lampoane, sterjle din vatA 9i tifon, sotulii dezinfectat


(alcool]. pi.]e din metatpentru iesifrijerea
tiotetor. tampi,
sprn. taviE renatd. garou Oin cauciuc, pernila,
muSimi
prege
psihice:
rc
_.DE srIredza pnvtno
privind scoput
scopul Si
si locul injectiei gieventuale
-. -.se informeazd
in timpur injecfiei
o'"zenta
:3ibri;T;o2,""

incircarea
serihgii

acul indreotat in sus, prin impingerea pistonulul pana la apanlla


Drimei picaluri de solulie prin ac (llg. 27)
sit imua acut oe ispirat cu cel folosit penlru injeclia care se

IiJ

lace

se a$aza in pozilie conlortabita, in funcfie


de tiput 9i loc

b\ dizolvarca Pulbe lot


asoira soNentul in seringa

-se

capecelu-l metalic al tlaconului se dezin-;-i'ft";r'6-t


r..i.ria aiiout oe cauiiuc, se agteapte evaporarea alcoolului

--se- spate mainjte cu apd curenta. se verifica seringilE


capaclatea, termenut de valabilitate al sterilizerii "
- se veflltca integrilatea fiolelor sau llacoanelor, elichela,
Ierme-nut de valabilitale, aspectul solutiei

oit-ia" cu acul prin dopul de cauciuc si se inlroduce


-cantit;tea
""
de solvent Prescrise

inaeparteJa ii-oaL]iii"lin's"ii'.2
:e sotulia,
asprrat

9i se agita pana la compleladizolvare


-1" iiouli iCrr Oin ttucon
ct-iiircaa sotuliei din tlaconul iichis cu dop de cauciuc:

a)

alcoolului

acoperil cu protectoruigise"aupr"u.a
aSizd pe o""rr
co

agteaple evaporarea
-- sJ'Oezintecteaza dopul de cauciuc. se

aspitarea conlinutului lioletor

varflt fiotei_pf n mi$dri de rotatie


:: g:i",:l:^r1*Lgl"
oezrntecteazd galut fiolei prin flambare
-_ se
sau prin gt6rgere
ramponut imbibat in alcool

serinsa cu o cantitate de aer egali cu cantitatea de


soluli ce urmeaza a li aspiratl
iiui prin ooput de cauciuc in tracon' pane la
nivelul dooului si se introduco aerul
ietii6i pision'rt sau se lasa sa se goleasca singur continutul
llaconului in serinoa sub presiunea din ilacon
;;r;;;aeror;t dopul do cauciuc se schimba cu acul
pentru injeclie

- ii-tnJrca

:-;;;fuuce

-'ii

-;i;

DE 9TlUTr

,iolele neetichetate sau de pe care s a 9ters

lnscriotia nu se lolosesc
liolei cad cioburi in
- aidC in tlmput deschidrii
nu se mai utilizeaza

DE EVITAT:

alterarea conlinutului lioli

ln timpul ,lamberii gatului el


in vederea deschide i

lnteior, conlinutul
liolele deschiso se administreaza imediat
- subslantete precipitate se vor agita Tnainte de
asokarea lor in seringa
usor in ape
- substanlele uleioase se pot incelziusurinle
cu
calda pe;tru a putea fi aspirat

FtO. 27

lncercarca senngii $i vacuarsa aerutoi

tSli

tMEcTtA suBcurANATA

INJECflILE - execulio.
|NJEoTIA INTBADERM\1A

Exculgtea

Excutarea

- asistenta l9i spald mainile


- dozinfecteazd locul iniecliei
-se intinde Si imobiliz;aze pielea cu policle 9l indexul

slangr

se prinde seringa in

*ffj;*tii;"lro

!::'Jl?,LttlL:"..,'"n.

tat in sus in grcslm6a


dermului (flg.28)

la-4b;za cutei, longitudinal

Flg. 28

I
q"{L-19Ylii

verilica
prin rekagerea Pistonului,

-.se

eq)aintad.,m,ice

-V
| -'*'-'-F,b. ze

rnicra subcutanau

daca nu s_a petruns intr_un vas sanguln

I'-.l i^i"i"lii-i"nt ioiulia medi6amentoasa p n apasaroa


oistonutuicu policele mainiidrepte (lig 29)
l'il'.iiio""6iiti
cu s6ringia-9i se dezinfecteaza locul
decl

";"l",iitii8fl ,,X:,f.rHli,il
fl$,if f!"fl,{iX#Su;,'Iff ff

se Drinde seringa Prege' r


mana \Ft

lita, ca pe un creion,ln

mana dreaptd (inlre Dolicele 9i mediul mdinii


drepte) 9i se Datrunde
cu bizoul acutLil indreD-

se injecteaze lent solulia prjn apdsarea Distonului

asistenta isi spala mainile


dezinfecteaze locul iniecliei
inieclia pE fala extema a bralului, poziria pacientului
-;enru
biatul sprijinit pe gold
cu bralul
es'te
sez6n6, iu
esie gezand,

se retrage brusc acul, nu se tamponeaza


locul injecliei

ini;,iei'

usor, pentni a lavoriza circulalia 9i


;1;ail;;e""ul

resodclia mdicamenfu lul

lngrllirea
ulterloartr a
pacientului

-ste-informat sa nu s" sp"te pe


si n,
lnEcler
"r,t"bil,
- selilegte readia fn cazul lntadgrmoreacliilor la intervalul de

lncldenle

-lr-evajsara soluliei la suprafala piElil avana drept


car-rztparrunoerea p.arliatd a bizoutui
acutuiin grosimea oeiiiuiui----

"0.!iii-toii

;,'*fl ,ff '*,!l ;mm*: iilil5


rlponrxe, stare de

'

ilia

o"

DE gTtuT:

orice suprara'e a corpurui


;';X;i"?3?13,'1"" o"
progate$le adrenaline, etedrine,
;-3,"]:1"1t".

;i#j::iif ,lhi:,ii"::iTfi a.3,f *8Jtff lfi i,;


154

hematom Prin lezarea unul vas mar

mare

sup'atale
- s6lEGoe acul pulin spre
chirurgicala
sau
manuala
extrageiea
a acului
l-ss previne, pdn verilicarea poziliei
acului inainle de inieciare

":,i'e#t'l'

9oc cauzate de substanla injeclate

necrozarea tegumentetor din jurul


injecliei

Prsg&nsa malnabbr, pacinturui, s.opulgr


roc,,r injeqiiror au rosr descrise rn padea
inroducrivr

urere violenta Prin lezarea unei


terminaliuni nervoase
- ruperea acului

r OE STIUT:
locurile de eleclie ale injecliei se vor altema'
-penlru
a asigura refacerea lesuturilor in care s'a
inlrodus substanta medicamentoasa

T DE EVITAT:
in regiunile intec'
- inieclia cu
modilicari dertate sau
matologice

DE EVITAT:

- dezinfecria pielii cu alcool


rn cazul inlrademoreac ei

I NJ ECT IA I

NTRAM USC ULA RA

Ia tuberculine

Locur inje4iei Tl constituie muechii volumrnoell[""$":?J',ll!:Hl


vase 9i nervi, a ceaor lezare ar putea provc
lzarea neNului sciatic:

r[i"",i3lt:,rfl3

rt6

cadranul superoextern lsier rezule din ?niraIaErea unei linil orizontale, care trece orin m:i-

\
t

;Ilij3"i,3r,,;ffJ*il,::.,n;:l::!T##:n

l$::l,l:'',lllt*"';r;;etxfi1tlf[f

lncldentr tllccldonle

ffi{ii.

hematom prln lezarea unui vas

- extragerea manuale sau chirurgicalA


folosiroa unor ace su'
- se previne prin pentru
pafunde

ruperea acului
suPuralie aseptice

licient de lungi

embolie, prin iniectarea accidentale

lntr-un vas a soluriilor uleioase

mud$*ogaffiF#"
llnl de spriiin (llg.

30)

,o _ LoE1lt iniscirei
tntramuscutar6 in regtu'n6;
F,i7.

Pregltirea
in ectlei

vezi generaliHli
se incarcd seringa

Execulia
lnlecliei

Ta"tffi i::r't":,:

- se verificd pozilia acului prin asoirare


- se tnjecteaze lenl solulia
::?'fl :3#f "f,3:','":',ii;ff
rocur iniecliei
i.:'::"1:i'T":gr^,!-tyl
pentru a activa

,"r"rii,iin

ci

rn pozilie comode,

se previne prin verificarea

aculul

remaiEid-i-$io!-#

- asislenta i9i spal6 mainil


- se alege locul puncliei
- se dezinfecteaza locul Puncliei
- se executA punclia vgnoase (vezi Pundia venoasd)
vene
- se controleaza daca acul este inprin
deslacerea garoului
- se indepdrleaza staza venoase
mana stange iar cu po'
in
seringa
lenl,
finand
- se injeiteaza
po piston
licele mainii drepte se apasa
- se verifice, periodic. daca acul este in vene

se retrage brusc acul, cand iniectarea s-a terminat; la locul


-puncliei
aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv
se

lngriiirea
ulierloari a
pacienlulul

se menline compresiunea la locul injecliei caleva minuto


se supravegheaza ln continuaae starea Oenerala

lntervenlll

lncldenle si accldente
lncidente 9i acctdente

.durore vie, prtn arinGG-iEiriii


soalc sau a unor ramuri ale sale

paralizia prin lezarea nervului


sciatic

suturilor, durere

se incearca patrunderea acului in lu'


menul vasului, coniinuandu_se inieclia
sau se incearcd ln alt loc

r;i,fgflea

*r,,,

poziliei,

lnjeclia se poate executa 9i cu acul detagat de sringa, respectandu-se mesurile


, aseosie
poiilia acului se controleaza. in cazul soluliilor colorate prin detasara seringii
d6 la ac. duoe inlroducerea acului in masa muscularA
- infilralia dureroasa a mugchilor se previne prin alternarea locurilor iniecrirlor

- asrstenra isi spala meinite- dezintecteaze locut injecliei

;,X,#f;?*3.Jiii'

INJEcTtA INTRAVENoASA

5,.::{lii.^1r[,-i:!:?.ru4{[r*i:htii,venrra'decubir
- se oezbraca reoiunea

Hfli;llfs;j;:i:i it';:J::?,t, &fi i:::,:

tn

DE 9TIUT:

- se informeaze
- se reco_mandi se relaxeze musculatura

Execubrea

masa musculare

iniectarea soluliei in lesulul peri'


venos, manilestata prin tumelierea le'
efecruare;;jec,iei

-, se.evitii prin respectarea zonelor de


ereqte a lnjecljei

llobalgia produse prin injectarea

rapide a soluliei sau a unor substanle

injectare

lenti

lritante
157

tt

3C &.

aigrgggee*'*E;EgEaig${,$E'
ain;*E5Fi s;

trrFgfl$gg

iD-

E-

E.

4.6
'- ai

UE

1o
3."

a.

o
5

#H

E] o

*l .L

0.

sl
6l

*l

lt

rlq $ff EH tg-

6BF 3 5',1 Io

0I

-E

3E

I3 Ba ln
s{
dg -s.
J
6.o

gg

3=

a'

N'E

pARncuLARrrAI
Detinilie.
Acliunea medicamenlelor
1. AOMINISTBAREA

At{flBtoTtcELoR st
CHIMIOTERAPICELOR

Antlblolicele

substanle

organice, provenite din meta-

bolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii) sau obrinute


pe cale sintetica, care au
propriettrli bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice.
Chimiolerapicete - substanIe chimice cu acliune bacteriostaticd sau bactedeida.
Spectrul de activitste:
o rrgus, (ex. peniciline, streptomicina);
larg lex. tetraciclinele,
cloramlenicol)

Acliunl:
r Baclericida
ex. peniciline, cefalosporine,
aminoglicozide,

rif ampicilina

Bacterioslatlci

ex- Gaacidina, eturamf enicol,

edtromicina, sulfamide

DE ADM|MSTRARE A t NoR GRT PE IrE


Forme de
pl1ezentare

ErtctEirrE

lnterventiile asislentel medlcale.


Reguli de respectat.

Cii de
adminlstrale

recolteazl produsele biologice sau patologice

pentru examenul bacteriologic in vederca


identificadi agentului patogen si a determindri

sensibiliteli lui la antibiotice - antibiograma


ora16
lablete
- ve lici termenul de valabilitate al prodlsului.
(ex. penicilina V)
- adminislreazi antibiolicul prescris, respedard:
prevenirea reacliilor alergice prin anamneza
capsule
coreda pentru depistarea persoanelor cu teren
operculale
alergic ai prin teslarea sensibilitAii organismului
(ex. ampiciline,
(testul intradermic sau pdn scarilicare cu dilulii
oxaciline
100 u/ml sau '1000 u/ml pentru antibioticele
250 mg,
mesurate in unitel sau 0,00't g/ml, pentru
doxicilina)
antibioticele masurate in grame;
doza pe 24 de ore 9i doza unice; se expfima
pulberi in
parenteraltr
in unite! (ex. penicilina) sau in grame (ex.
(injec,lii.v., i.m., ampicilina, oxacilina, tetraciclina);
tlacoane
(ex. oxacilina
intrarahidiene,
r dizolvarea corecte a pulberilor de antibiotice
perfuzii
250 mg,
in ser fizlologic, iniectarea fecandu-se imediat.
penicilina G
intravenoase)
Cand nu sunt Ia dispozirie llacoane monodozS,
400.000 u,
dizolvarea se face pentru mai multe prize;
kanamicine 1 g)
@ncentralia soluliei obtinuta pentru penillole
ciline poate fi de 50.000-200.000 u./ml;
(ex. gentamicine)
evilarea asocierii ln aceeasi seringe a mal
tegumente
multor antibiotice sau a anlibioiicelor dJ afte
unguente
9i
mu@ase
(ex. neomicini)
medicamente;

I
I

lnterverfi ile
medicaf etiegult-asistentei
de respectat.

Antimicofici

ex. griseofulvina
Efecte adverce:

Alergice: eruplii, 9oc

d;y'J.1""::i:#:,1i"il:",,:itr#T
ana_

Toxice:

hepato-, nefro-.
neuro,, ototoxice
Biologice: dismicrobism.
apanlia rezislenlei micro-

H*gg'eeH*tffi

orene la antjbiotice_

fr,;5;gi;9,g;*,[,l,,H",,{-,,*#
2. ADMINISTRABEA

COBTIZONULUI

Conizonul

este hormonul

tabtete

glandelor suprarenale
secre

tat de stralul cortical

analogi de sinteza.

(ex. prednison)

oral,

sarr

solulii in liole
Acriune:
(ex. hemisucci_
- antiinflamatorie (inhiba oro- nat de hidrocorticesele inflamatorji exsudazon)
tive, necrotice, protif erativel;

#,F*;tri#ri+*t-;#,":*

parenterald
(injeclii i.m-, i.v.,
intraarticulare,
intrarahidiene)

;,lt;:l*ix:::11,ff ?J,19[1'!";:

ff#:

fttEYenE dIr-I--*r-

ReEuli de rsspectat.

antialergice.

tlacoane

Se administreaze in diferite (ex. hidrocortizon


afecliuni: RAA, astm brongic,

acetat, volon)

9oc anafilactic, edem glotic,


sau ln hipofunclie corticosuprarenald.
Cortizonul nu vindecd, ci modifica reacliile la agentul cauzal. Eficacitatea are un caracter simptomalic, paliativ.
Reaclii secundare:
- scdderea rezistenlei orga,
nismului la infeclii;
- cre9lerca secreliei gastrice
de HCI;
- perturbarea melabolismului
sodiului, apei, glucidelor,

unguenle
(ex.

fluometazone
pivalat)

,lacon
presurizal
{ex. beclomet)

lespecli masurile de igiene a tegumentelor


mucoaselor 9i lenjeriei pacientului, pentru a
preveni infecliile locale;
- asigurd regimul alimentar al pacienlului, care
locala
este desodat, hipoglucidic, hiperproteic, u
(pe tegumente 9i suplimentare de calciu, polasiu gi fosfor;
mucoase)
- supravegheazi 9i noteaza zilnic in foaia de
temperaturd tensiunea arleriala, greutatea
corporale, raportul ingestie/excretie;
rcspiratorie
- recolteaze sangele pentru dozarea glicemiei la
aerosoli
recomandarea medicului;
- sesizeaztr efeclele secundare prezentate de
pacient 9i inlormeaze medicul (insomnie, stare de
eutorie, anxietate, dureri epigastrice, HTA,
cre9terca in greulate).

Atenlie: este obligatorie agitarea fiolelor,

proteinelor.

flacoanelor cu suspensie {hidrocortizon acetat) in


vederea administrerii.

3. ADII||INISTRAREA

ANTICOAGULANTELOR

Anlicoagulantele sunt medi-

hepadna

camente care impiedice coa,


asupra factorilor plasmatici ai
coagularii.

injeclii subcula-

coane de
5.000 u/ml
liole 5.000 u/m

nate, intravenoase, pefuzie

gularea sangelui, actionand

parenlerale

solulie in tla-

inlravenoasa

respecti indicaliile medicului privind doza

calea 9i ritmul de administrare

- veriflci

calitatea produselo[ termen de

valabilitate, aspect, culoare, integdtate;

Tratamentul se face sub


control clinic ai de laboralor
(timpul Howefl. euick. LN_R
- Internalional Normalized
Halio) pentru a preveni
accidentele hemoragice.

Hepariha are
rmediatA, de
ore).

(cca

scurli

aciiune
duratE

Bea,clii adverse: alergie,

reora. lnson, erup icutanale.

toc anafilactic
Anlicoagulanle cumarinice
- lromboslop _ efectul lor se
inslaleazd dupa un limD de

lntervejlliile asistentei medicale.


Heguti de respecLt.

calcipailna
seingipreum-

ml-

plute 0,2

5.000 u

fiole de 1 ml
25.000 u

- sotutie
9.500 u/mt
- seringi pre,
umplute
negradale

0,H,4

controlul saptiimanal

al

hepathrombind
gel, unguent

respeJinj misurite oe

prin injeclie

subcutanare,

in perruzie croruro_sodroi
i::::::i9":e..:",
tnjeqxE se fac in

'zuruxai.
cunoscule
injeclji
subcutanate

Si

zonele de eleclie

dupa tehnicile inv5tata.

si lraxipaline, prin injeqie


:,l,::l"jl:".i"1
Locur de eteclie eite resiunea
::::rj9"lle
9i posterolateral,
"rooomr-dd,,-anterolaleral
st6nga
dreapta.

ftfi f: ffl :iH:fl,e,::"xi:ij:l""TlltrJ::


rg

mt

tromboslop

timpului Ouick, Howe , care


esle de doua ori Si jumetate
ma mare decat normat

L.^1:!-lf -

gradate

0,6-0,8 mt

medtc.

asepste.

Astfel:

Iraxiparine

lalenli. Se foloseste

in
lratamenlul ambulato;iu sub

in,eclii
Subcutanate

instrumenlete si materiatete
_^-!l:91t"?rg
.
r"h!"ii
de adminisrare in tunctie de
T:^1":::
calea
prescdse de

iafi iliiffJ:, d*hiiJ:",;, 1ti"j,*fl


orali
aplicalii tocale
pe tegumente 9i
mucoase

fltranfr :*ili"n:,1"[i,:"ffi d#f

dezinfeclia tocului iniec

ffffi :;['i:"" :.]IlJTliii:?ffl"j,;T,,,.1"H.


Jirr4l!"",1ru;:lHiu#,:r"t:;1*

D.ffiiEeAcJiunea rDedicamentelor

Regotr de

rrsFcit.

rina, paracetamol, fenilbutazona; scad electJl:


pansamentele gaslrice, cebunele medicinal.
d) Hepalhromblna - aplica gelul sau unguentj
do mai multe ori pe zi pe zone cu contuzii,
hematoame, entorse, facand masaje in sens d
circulaliei venoase.
Aplice unguentul pe o comprese lind din tilon S
apoi pe zonele cu acliuni venoase inflamatodi.
- supravegheaz, pacientul 9i sesizeaza apadria
unor complicalii, hemoragii (epistaxis, gingivoragii, metroragii, hemaloame) 9i raporteaze
medicului.

- recolteazi periodic sange penlru monilorizarea


timpului Ouick, Howell.
Atenliei

r bula din seringile preumptute nu se etimine


inainte de injectare.
nu se asociaza heparina
solurie
perfuzabile saiind izotoni cu alle medicamente.
r in timpu! tratamentului cu anticoagulanle se
evita injectiile intramusculare, intravenoase, alle
traumatisme.
lratamentul cu anti@agulanle incepe cu
heparina 9i se continua cu trombostop.
r nu se fac masaje cu hepathrombina in caz
de tromboze sau lromboflebite-

in

nu se aplica unguentul sau gelul pe

mu@ase sau reni deschise.

Oefinitie.
Acliunea mediiamenteto.

Cei de
administrar

rnteryen,rreiTjlH,[,cllFica,e.

4. AOMINISTRAREA
ANTIOIABETICELOR

Insulina - esle secrehte


de
cerutete beta, ale insuletor
Langerhans aJe pancreasului

Este singurul hormon


hioogtrcemiant
cunoscut

DiJpa modatilatea de
obti-

a) Pentru administrarea
insulinei:

flacoane
5 mt/40u

Parcnterala
injeclij

ex: insulina

sutrcutanate,
intramusculare,

cristalinii,
Actrapid MC, HM

intravenoase

nere:

,lacoane
r insuline provenite de la Semitentii
MC,
porcine Sj bovjne;
Monolard MC,
a insuline inaft purificate H[,],
Humutin Ht
de tip Monocomponent

_I

l\,lo:
rnsuline de tip uman
HM

{orosjntetice sau semisinte

Dupd dinamica actiunii:


insutine rapide (ex.:
in_

ililllJ
_I

xl,il.:.#:liT,i1,Y3

tnsulihe lntermeaiare
{ex.: Semitenta MC. Mono.

Iard MC ai HM, Humulin


HM)
Aclunea incepe la .tiFl
20 d;

ainrt", arota te_Z+

Ou

ParenteralS
subcutanat

Ilacoane

Pen-uri

;ij#5,fJff:ripriire

,nedicurui privind

fikflMTli*',;*;,#x::H:
rr*.Bi1f:.:"j1i:iere cu
1il,'.*5:** :linxiitA:ffi ffi .;
insurjne ra frisider
,

parenterald
subcutanat

insufina tenti
Ultralent MC
Huminsulin
Long HM

cartug de 1,5 ml
(100u/mt);
3 ml (1oou/mt)

,";

us':

jffi hui::i#,ii#:#Tl

..;,r"s^*:-t:
parentreralg
subculanal

r"tr-rlenrere ji materiatere

ffifiil[+ffif,*ffi
*[1*"##i:

fu #ii,5ru+:m
s
:.9*!" ti ",,,i9
::': Yal:,:r:9:erea

Jr!.

ne_

Infenen@

qqletor de aer tn

#riEimee

Begull de respectat.

insuline lente (ex.:


Ultralent l\4C, Lente MC,
Huminsulin Long HM). '

Preparale

de

insulini pompl externl

pentru,,stilouri" (pen-uri)
de tip HM cartuge.

Efecle adversel

de inluzie a

n cateter
subcutanat,

insulinei

intraperitoneal

inieqtarca insulinei se face dupe tehnicile

cunoscute ale injecliilor subcutanate, intramusculare sau intravenoase, respectand loculde eleclie
Si regulile de asepsie;

- suplavegheaz, pacientul 9i sesizeaza


aparilia unor complicalii generale sau locab
(hipoglicemia, alergia la insulind, hipodistrofia
atrofice sau hipertrofice);

alergie,

tahicardie, cefalee, dureri

recolteazi sange. urina,

ie0ne

Si

postsrandial, pentru monitorizarea glicemiei 9i

abdominale, diaree, bdoned.

glicozuriei.

Sulfamidele anlidiabelice:
sulfonamide (ex:
Tolbutamid, Glibenclamid).
Se administreaza pacienrilor
cu obezitate.

rblguanlde (ex: Meguan,

Silubin). Erecte adverse:


dureri abdominale, balonari.

tablete
ex: Tolbutamid,
Meguan

Alenlie:

fiecare tip de insulina se adminislreaze cu

seringd separate.

fiecare amostec insulinic se administreaza

cu sednge separati.

dupd dezinfeclia dopului de cauciuc cu


alcool, al flaconului de insulina, se agteapte
evaporarea alcoolului.

rotalia locurilor de eleclie alo injecliei

subculanate este obligatorie penhu


lipodistrofia.

preveni

r la pacienlii nomoponderali, pentru


injectarea subcutanate a insulinei la nivel
abdominal, nu esl6 necesare lormarea pliului

lntervenliile asislentei medicale.


Beguli de lespectat.

r la pacientii supraponderati, indiferent de


Iocul de eleciie al injecliei subcutanate cu
insuline, se va forma pliul 9i se vor utiliza ace de
12,5-19,5 mm.
- invale pacientul cu diabet zaharat, insulinodependent, se-Si administreze singur insulina pdn

injeclie subcutanate, respectand zonele de


eleclie, doza 9i mdsurile de asepsie.
b) Pentlu admlnistrarea antidiabeticelor o.ale:

- administleaze antidiabeticele sullonamide


(tolbutamid, glibenclamid) cu 30 de minute
lnaintea meselor;

- supravegheaze pacienlul si sesizeaze apa.ilia unor efecle secundare;


recolleazi sange 9i urina pentru monitorizarea glicemiei 9i glicozuriei.
ADMINISTRAREA INSULINEI

Omogenizarea preparatului
cu acliune prelungitd

errf +r#
5. ADMINISTRAREA
CTTOSTATICELOR

Citostaticele (chimioterapice

sau anilcanceroase) au efec_


te cilotoxice asupra celulelor
cu prolilerare intensa.
Ele inhiba 9i celulele normale
care se multiplica adiv.

Citostalicele

lavorizeaze

dezvoltarea infecliilor Prin

deorimarea mecanismelor de

tlacoane

Parenlerall

cu pulbere
liofilizate

intravenoase,

Ciclofosfamida
(Endoxan)

Vincristin
Vinblastin
Metrotexat

inieclii
perluzii
intravonoase
9i intraarteriale,
intratumorale,

intrapleurale'
intraperitoneale

apirare a organismr.tlui.
EfecE adverce:
Greturi, versetud anorexie
stomatite, diaree, alopecie
reversibile, Pigmentarea
pielii, Ienomene neuro- 9l

rsspeaa indicaliile mediqllui pdvind d@a

lablete
ex: Metotexat

orald

calea si rilmul de administrarei


l-r.iiii.e te,menut oe valabilitate a produsjlui;
- pregile9le instrumentele 9i mate alele nece_
sare tehnicii de administrare;
inlormeazi pacientul privind efectele secunaare aie tratamintului (gastroi estinale' alopecie

reversibila) etc.

solulia

-'i*".ia

in

funclie

de

produsul

nE'
adriiniitrat 1ex: vincristin - un flacon de 200
glucoza
se aizorva in ro mt apa distib6 sau
'
tiziotogic; dizolvarea se lace tSre
liLi
in"rtzire. prin aoitare puternica h temperatura
uitilizeaza solulia oblinultr la
maximum doua ore de la Preparare'

Er

".-."t"i.

S"

solulia prin iniectare


--"i-inisrreaze
(pentru Vincristin' 1 ml jnlr'un

strict

intravenoasa
,inuti*, in piirrrriu tenta aflata in curs' in lubul
perfuzorului.

Atenlie:

ototoxice.

substanla este iritante 9i impune verificarea

poziliei acului
iniecterii.

'

in

vena, inainte 9i

in

timpul

dacd solr-rlia pd'trunde accidental in lesutul


oerivenos. se intrerupe injectarea si se continua
,"na; bcal, se iniecteaza hialuronidaza'
in
"iG a reduce disconlortul'
pentru

lntervejllile aststentei medicate.


Reguti de respectat.

n,
adminiskeazd chimiole;apice
,_. !
-"u
ntravenos,
in venele bratului, de panea sanufui
penlru care s-a praclicat
masteaomie urmaA sau
nu oe roentgenoterapie.
tenomenere neuro- si ototoxi@,
;ogestrye aperule
Si inlormeazd medicul:
- monitorizeazi funcliite vitale 9i recotieaza
sange Si urind pentru evaluarea luncliilor
renale,
neparce si medulare:
- hidrateazd suficienl pacientul pentru a avea o
ouna. diurez5 (ex: la administrarea
cisplatinului,
se face cu 6- ore inahte, prin
l:oj9larea
aomrnrstrarea de j_2 litri de tichid.
9i prov;carea
orurezer cu manitol

_-:J:-f

6. ADMINISTRAREA

INTEBFERONULUI

lnterteronul
substanla a organismului
lntron A
dolatd cu propriet6ii anti- solulie
injectabiE
virale, anticahceroaso Si

modulaloare
rmunlare-

ale

Inieqti
subcutanale

;"[:f ffi iff "#J',Fredicurui privind doza,

runctiei

vedftcA vatabititatea produs;tui:


pie.gdlegle..inslrumentele
$i materiatele n@
de asepsie pentru administrarea

;ii:rTri:."0n"

ex.: penku Betaferon

Regqtl de

Erlsltr trel lipuri


ialerleroni:

Alfa

flacon cu Betaferon pulbere, cu cSpacet

albastru

produs de monociie;

- Beta fibroblagti;
- Gama -

de

Especlat

Betaieron

produs de cdtre

flacoane cu
pulbere (cepacel

produs de cake

albastru)

lirnfocitele T.

lnlerferonii oblinuri prin ingisun ulilizari in


tratamentul sarcomului Ka:
posi (din cadrul SIDA), in
hepatltele cronice 9i al unor
cancere. lnterleronul beta
in tratamentul sclerozei multiple; inlerleron atla- in tratamentul hepatilelo. cronice cu
virus C.
nede genefte

Eiecle adverse:
sindrom pseudogripal
tulbureri digestive (anorexie, greal5, diaree)
lulburari nsurologice
tulburiri cardiovasculare
tuburari renale (protei-

I
I
I

I
I

nurie Si hematurie)

inieclii
subculanale

celelalte materiale pentru injeclia subcutanate


- prepararea soluliei se face cu o seringe de 2
in care se aspire 1,2 ml solveni ce se introduce ln
sliclula cu pulbere - se agfta ansamblul flacon

rl
seringe. Se obline o solutie limpede care se
aspini in seringa Si apoi se injecteaza.
iniectarea subculanate se face dupe tehnica

obignuite;

supravegheazi pacientul pentru a sesiza


efeclele adverse, informand medicul;
- monilorlzeazi TA, menline o blnd hidratare a
pacientului pentru a preveni hipovolemia;
recolleazi produsele biologice pentru
examenele de laboralor, penhu monitorizare
GOT, GPT, leucograma;
- lnvaE pacientu! tratat ambulalo u cu Belaferon
sd-si prepare solulia 9i se-9i administreze singur
doza prescrise.

Alenlie:
Betaferonul se pedreaze

f
I
I
I

frigider, se
transpoda in containere termoizolante (T 0,8.C).
nu se ingheala.
solulia preparate se injecteaza imediat.
dacd la prepaErea soluliei apar grunji,
solulia nu se va utiliza.

vlah, deoarcce prozenla aglutinogenulul 9l aglutlnlnel omoloage

produce

Determinarea grupelor sanguine


,,ln delerminarea grupelor

sanouine. trebuie
componem cu deosebila prud;ntd. pentru cd,
deosebire d alle tehnici de taboraior, o gre9eaE
provoca moanea pacientulu j.

aqlutinogen (antigen)

(J. D. James,

crgiF

0 (zero unu)
A ll (A-doi)
B lll (B-trei)
AB lV (AB-patru)

Ea reprezintd un caz parlicular al imunologiei generale


9i se bazeaza De
lactori esenliali ai oricarui proces imun: antig6nur-si
anticorpui-

Anligenete g.upate

----** ""

--

se gesesc in speciai-p" e,ir."it"liior ri prs" in


.
prin reaclii de aglulinare, tapl pentru cire
'
se nL,mesc agtuiinogend.
Hemalta umana are un numdr loarte mare de antiqe-ne

de-suorataH
Anflcorpn respectivi poarte numele de aglutinine, pentru
flplui';e
reaclii de aglutinare.

i,itr" anii

tgiiii

1940, Lansieiner 9r wiener au efectuat cerceteri


as
si ra animare superio";". iro*"i,oiiiiiii""tl".
l:19:F.ii,lr:_"11111"m
incerceri de imunjzaro. ei au injoctar ta i"prii
J" r" Ir"i#,]ii
/,esus- Au oblinut un ser de lip imun, care aglutina
",iti"iii"
eritro;itel"
speciei. Macaccus thesus (oeci, r ooz) st erir6ciree
; ein" i,1,-"1jriiliJ
a populalieidin New york. Aceasta inseamna ca esv-peisoJn;
un antigen comun cu maimulele Macaccus rhesus,;d; delasiari;l
Bhesus (Fh). Anticorpii au fost denumili anti-Bhesus,
ori antiiif,. o""""i
.?.bsl" slupetor sansuine, un
jl
9::!11,.:
sr p-atorogja nou-nascuiutui. Astizi. faclorut Rho (D) este rdsp;;el;;G
afediuni ale acasruia, denumit, generic, boatt

Fi"[i

ili;;;;;i

ijlj

i;;i;;il;ii

capfr;i;;;;"il;il;,id;illil;
;:;;;
h;;;iit];i;;;:##irili

eglutlnine (anticorP)
p

C[

AB

Duoe cum se vedo, orupa o (l) nu are nici un aglutinogen (zero aglulinogen)'
au agtutinogen A s'au B. sau amAndoua A,B'
oeteliiie
-ii"t"rrinaiea orulpelor sanguine se face prin doue mebdel

1)metoda diacie
necunoscut);

Beih'vincenl (aglutinine cunoscute

sl

aglullnogen

zr ,".iidi-il-vrlisa - si.onin (aglutinogen cunoscut 9i aglutinine necunoscute)


grupel sangulne pnn
Tiansluzia de sange nu se poale electua ltrra determinarea
mslodele aminlite mai sus.

necoltarea
!6ngelul
pBnlru delermlnarea grupelor sanguin

Pentru determinarea grupei sanguine se folosegte tie sange


venos (din venA), fie sange capilar (din pulpa degetului)'
. Recoltarca sengelul vehosl
tntr-o sticlula perfect
- se recolteazd 3-4 ml sange din vena,
pdn
uscate;
caldura
prealabil,
sterilizate
uscatd 9i, ln
serul
va
separa
se
9i cheagul'
astfel,
- se lasd sa coaguleze; poato face
anticoa'
substanld
se
9i W
Recoltarca sAngilui
dupe
caz
ln
acesi
heparine);
sau
outan$ lci]ral dd soditr
erilrocihre'
phsma
mase
rezulte
9i
iedimenlare sau centrifugare
Atat sorul, cat 9i plasma se utilizeaze pentru determinarea
aglutininelo; prin metoda Simonin 9i pentru proba de

comoatibilitate directa maiorA Jeanbreau.


gi:matiite se ulilizeaza penku determinarea aglutinogenului
orin metoda Both-Vincent
'. Recokarca sengelui din putpa degetului esle o metodA mal
expeditiva. utilizala mai ales cand se fac determlnad cu scop
informaliv, in serio, in colectivitali.

171

Motoda
dlrecta Bth.
Vlncent
folosind se1test Ol, A[,
B

Delerminarea aglu nogenulul = metoda Beth-Vlncant s6 fa


prn amestecarea.eritrocitelorprimitorului
cu srul standard O,,

Mateialnecesar
test ot,
Ol, A[
All si
BIll;
t;
-seruri - Iest
-serur
9i B

deci, cu aglutinine cunoscute.

ts

dupe aceea, cu cate un coll al lamei gleluile. asistenta ia po


rand caie o picature de sange, care se amestecS, p n migcdri
circulare, cu serul-tesl.
Se va aveain vedere -a9a cum maiam spus -se nu se ulilizeze
de doui ori acelasi coll de lama.
Dupa ce s-a pus sange in cele lrei godeuri cu serlesl se
agt'eapta 2-3 minute - iimp in care lama se agite prin migcerl
de basculare; in acest timp, se produce

)
,r,

Serurile test (denumiie mai corect serud hmotest) se llvredj


-

fn tiote de ta tnstitutut cantacuzino, uruitat",-iii*iiare,:,1

termenut de. vatabititaie trecut pe ambataj:


eSIe Oe maxrmum 4 hrni
"iiuitirat"i-ieiiirftr
- serul - test Oi-conline aglutinine alfa (o) 9i beta
I
- serul - test A[." conline agtu nine beti
f
- serul - lest Blll - conrine aglutinjne alta adj;
- lamd cu trei godeuri;
- lame de slicla curale si uscale:
- pipete (pentru fiecare ser hemotest in parte);
- pipete penlru sangele de cercetat.
sangele se recotteazd prin inrepare. se pregetesc
-.-,Daceatcoot pentru dezinfectia pulpei
srenre,
degeletJi.;atd, tr

(0);

(p);

pe lam-a-!u godeuri, asistenta.picura cate o picdtura


de s(
nemo-test in fiecare godeu,asllel:
- picdtura de ser test 0i - in partea stanga a tameii
- picetura de ser test All ta iniilocul lam-ei;

picelura de ser test Blll in p;rtea dreapte a tamei.


Picaturile vor,iagezate rotoeaund in aieJaiibroine ae ia

la dreapta.

Efecluarea
tehnicll cu
sange recol.
tat din ven!

lange fiecare. pic-atura de seFtest se pune (cu ajutorul un


-prp:te-:au-P,19hete
care-lcercetAm;

de sticta) cate o piceture din langete I

-picelura de sange trebuie sd fie aproximativ de 1O ori mai mici


oecal pEalura de ser lesl;

picefurile de ser se omogenizeaza cu picdturile


de sanoe. or

Trscan circutare:

de tiecare dale, insa, se sitrjrit


t;s tGr. riioroiiii'ii:il

pipeta/bagheta sau se crdtegte intr-un


9terge cu vate sau tfon.

Eiectuatea
lghnicll cu
sange
recoltat prin
lntepare

172

Cend sengele se rccolteaze din putpa degetutui, se

rn retut urmator:

cu indexul 9i policete meinii stengi, asistenta prinde degetul


-rnetar,d
meinii pacientului. slrangendu_t pentru

a proau;e

u90ara hemostazA;
- cu mana drea e, asistenta dezinfecteaza locul punctiei cu Lin
tampon d vatd. imbibati in atcooli sterge excesui de atcool;
- apor, etectueza inleparea pulpei degetului pacientului cu un
ac oe seringa (ta aproximativ 0.S cm de verful degetului, pe llnla
mediane);

cu vaiA uscatd lnletura prima plciture de sango carE aparo

impdiat dupA exlragorea acului;

lntenrstarea
tizultatelor

Observalie

Penlru a inlepreia rezultatele, ne uitam in primul rand la serul


test Ol. Dacd in acest ser s-a produs aglutinarea. ea mai trebuie

se apad neaper4 fie in serul grupei All, ,ie fn serul grupei Blll,

fie tn amandouA. in caz contrar, s-a comis o gregealA gi analiza


trebuie repetati.
(Vezi tabloul: determinarea orupelor sanguine)
Exista patru posibilitaii:
1. Aglirtinaroa nu se produce ln nici unul din serurile{est:
aceaata inseamne ce aglutininele prezenie in serurile test n-au
intelnit nici un aglulinogen.
Senoele de iercetat lace pade din grupa Ol.
2. Aqlutinarea se produce in picelu le marginale de serlest Ol si
Blll;lnseamna ca aglutininele o din serul lesl Ol 9i Blll au intalnit
aOlutinogene A 9i au produs aglutinarea hematiilor.
Sengele lace pafte din grupa All.
3. Aqluiinarea se produce in serul lesl Ol 9i serul"test All din
mijlo;; inseamna;a aglulininele P din serul-lest Ol 9i All au
intanit aolutinogenul B 9i au produs aglutinarea hmatiilor'
senoqle lace Daig din orupa Blll.
4. Aqluiinarea se produce in tbate godeurilo; lnseamna ce aglutininele a 9i 0 din serurile-test au intalnit cele doud aglutinogene
A si B din sangele de cerceiat 9i au produs aglutinarea hemaliilor'
Sengele lace paie din grupa ABIV.
Metoda Beth- Antrcorpii monoclonali ANTI A 9i ANTI B sunl de tip lgM si produc
Vlncent folo- aqlutinaroa directa, pe lama. la temperatura camerei, a
llnd ser
aatigenelor omoloage A, respectiv B. Reactivii au tost testaliprin
ANTI.A
mai multe metode, sunt specifici, au o aviditate mult mai mare
decal cela de sursa umand.
9i
ANTI.B
. Metoda de lucru'.
Se tolosegte senge venos 3-4 ml.
Pe o lama cu godeuri. se picure cate o picaturd de ser ANTI
A respectiv ANTI B;alaturi, in dreptulfiecerei piceluride ser, se
adauqe cate o picatura de eritrocile de determinat (picetura de
10 ori mai mice decat picdtura de ser); picdturile de ser se
omoqnizeaza cu celo d eritrocite, cu collul unei lame sau cu
baoh-eta d sticla; dupe 3-4 secunde, apar pdmele semne ds
aglulinare, iar reaclia este complete dup, un minut.

'l"j{"x,y,l"ffi #,zz::Tffi;;:";;;rrLr.'G
.
se produce in serir ANTI A, inseamn
""^1T^ls!]ililgi
sere cercetar are ; stit *jJ"-i.- bt,;;&ilffi;,
;rf
3. Daca aglutinarea se produce in
serul ANTI B, lnseamn!

\ilff)rii
n

cercetar aro asrutinosen

"rr":n:S}ll*.1_r:lroduce
"i"

fll:): Z*: ; ff:, *

e.

s;isiii"i;;;

<z
l2

H9
9A

in ambete serurj-test, insean

^*dil:

;;iii fi I'iffi :

;:T?:1:Tj'::],a.g,-determrnarea antiseneror A si B,
iliJ?l3,3EJlil,T,";i"t" "otigit"iii;;i##"i'i""# ;'it;i
. Metoda de deleffninare a aotiinitol-,:,"ll|l^1""]S1liT"lin se iorosesc hemarii lesl, care s6

iltrri?d,fili*:i"ui*3ilit,x*tiu?ffi?li:trlia,
ks"iu!:,I':?:ffi [1fi:;,T":i,x;lir::hnffi

;"i"?i"iiJi"i?,19{;Sune.cate

iff{i:ij:1[ii1?.i:*,"r,fl

o picature din serur sau prasr

-'
uurruscu
respectiv hematii- test alt -1i3I1"":":;,;";"19"";"s3,;
si eii
qvrvlirvgcrrur

meroda, canriratea
*""'''"' uv
de se,
ser este
esre qc
i;Aj:,."J:jll.l,]]1-T"-"1d,
to^oi mai mare decet c oJ r,i-il"iii,

lnlerprgtarea
tezultatelor

*l! a
HEd
{o

r,
;Qff"q'q

;3*'..t?iilti::i

4fiiilifl ff lrli{txltiiiT,{+l
:r;l#i:"i'{iif
asrutinina
s, care :i'1""'iii:'Ti1;g;93';'t''*,
asrutinui r,iruriiiilij'lil'S",i,i
#,illffJJ
a

;""i,i&lfllilHf, l! :fJJ,ilx,'l#"J jxfi

"r,l::i"#iij:"T,j

.9

,E

F
z

se efeclueaze omogenizarea.

r em s-mF*r q.*"ra
-.:,;+lt!ii;1*ls'"i:",r#?hli,^T,:{ni::'-l;: jj

EEEEa'
o

;,t!"i':1'H"?

asistenta:

>,

co

*eJ?Ji1%e.iunoaetii":i,;;il;ilid[:i,H;fl fi ,:,".t9

."![XBlllH&illXf:f,*d;s""';;,;ffi
Tehnica

EEEE

82
=*ut
(o

nF@]

l-.ol

l'llel
o=;E

l-@ltel

l,ol

lollollsll"ol

ri

.
Oerinllle

DETERMINABEA FACTORULUI Rho (D)

Dalsrmlnaroa

cprubU

esre un agtutinogen
I1ryU_ry
moependent de agtutinogenete

antigen puternic.

ello

(antjgen) tegat de e
din sjatemul bAB. Fli

anticorpii anti-Bh formandu-se prin tra""frri" ii,i''su,il


persoane care nu au acesl aglulinogen (sun!
Rh-negalive).

rransluzre

Pregitlre

ii

sarcine, deoarece incompalibilitate;

9i o hartie de filhu um6zirr)

de sticla in potcoa

culoarea

prcaturue-din stanga 9i dreapla lamei se lolosesc


ca martori,
picetura din mijtoc --pentru oritermina-reioir-iti-- -- "''''""'

fi ffi

L,

i,
:

sau inerar si s,

eleclueazd Tnleparea
se Sterge prima picdlure do sange cu vate uscate
t_"mei o picalurd-de sanse. care se pufl.
::. i"_."-"]l
peste a doua
picature de ser-test anti-Rfr
ge aresteci iu eritroctie Bh.poziiive, ral
li""i1rl?^9,L-*!s"
cea
oln Oreapta - cu eritrocile Bh,nogative
- se omogenizeaza cete trei pictrturi'piin -migcari ckcutare
ynlaTpon cu atcoot pe regtunea intepara

:::^,:
;

DE $TlUTr

dseori, determinarea lactorului Rh-o(D)

Ddn metoda obisnuila nu este poslDlla'


lntrucat acest tactor este ,acoperit"

-_:ef3n, pe lama de sticld. in ordine, cu pipela din tiola de s,


anli-Flh, 3 picetud do ser-test. tiecare iu ui biamelru
d; 5--6;

:.*,aes.;;i-c,'"i,;ie,,ili"g;ij[,i

t
-

ser liziologjc. termoslat

- psihic ai fizic - ca la determinarea grupejor


. deteminarca factorului Rh pe hme
- spelarea alenla a meinjlor;
- se veiilicA valabililatea serului anli_Flh, aspectul.

nii-nefatie. ce se

-;fi;;-"r;'srlrte i

comparbjtitdtii fale de racrorut Bh, imp

. matetiale:
- lave medicald
- lame de slicle curale, degresate, uscale
- ser anti-Bh 9i pipeta
- casoleta cu lampoane de vatd
- eter, alcool medicinal
- camere umede (cutie petri cu o bagheta

fi;o;

martor
pune o picatura din suspensia de
-in'-c-oruueta de hemoliza se
hemaiii 2%. Deste 2 picaturi de ser anti-Rh
si se agaza pe stativ
o.ooii'ire"ra
-1"
"prubetete
Ia
37"C
- se introiuc la termoslat
30 de minule
- se citeste rezultatul dupe
iedimentului 9i .prezenla grunjilor de
agdti;are aiatX reaclie pozitive (Rh-pozitiv)'

imp-une in caOruimtzaiculr.ri aolutinoi


al_nemaler ca o,entllate bine definjtA. Nu are antico-rpi
nai

g:l"Il,ll*t

sange necitrat
- ae folosegte, de prelodntA,
o cu sor llzlologlc al .se
de
doui-trei
ibar"te
ii,.:Jiir-"'li.ini
pe
care o sufere si hematllle
iii,i"z:2., opiralie
L"5'li'!ii-"ti
-{fi;;iti;;i
pun in eprubetle

DE EVITATI
incorect inlre sange 9i ser
raoorlul
{oicitura d sanoe sr lie mai micede
i0.20 de oridecel ca de seranti-Rh)

-oentru al "descoperi", trebuie sa utilizam


le;menti proteolilici - papaine 1%' o prcatura ad5ugala la picetura d ser ant-Hn 9r

oAB 9i Rh se
lab doua examene (ambele melode)' de
calre doi tehnicieni. cu doua sern oe

lTegnirr-r fiecare detorminare

8eruri-test

-rezultatelelo oAB 9i FIH sunl consideraE


delinitive numai dupe a doua determlnare
de grup, elecluata la distanlA de prece'

omooenizarea, cu acelagi coll al

lamei, atuturor picetu lor (rezultate

lalse)

atmoslera Prea calde (usucd maroinile oiceurilor)


folosirea serului-test anti'Rh cu
titru slab, Prost conservat sau cu
valabilitate depesite
transmiterga rezultalelor Prin

-telefon

dnta

ll

COMPATIBILITATEA TRANSFIJZIONALA

lu ainiar. a riscudlor accidentelor


"r""
pimitorului. intre
il
r"iat"iili,
!"rirliri
"irculalia

-:::p[1

- se agaza tama.iri cam"a ,.eoa.


- se c[egle rezuttatut dupa 30-60 de"-p"oilii"i,i-o'"ii
minute.
-tr1ii,i"?iilifr

denul seu specilic


: cvnarea hemolizei intravasculare acute
p car o
-'usisriar"i ca pacientul bsneticiaze de transfuzia

r" sz.c

f i:;:11"3$,,J.3ffi",,ff :1:ii,:,il.,:"'j*
este nesariv (se cireeie pr,in
ll*lil T:q
hmatiile
martor)
"d;i;;;X"-;;

imunologice ..
anticorp sianll-

prime9te

Misuri dc
prevenlr

:;A;;in;rea
- "Lg;i"i

srupeiin sistemul OAB 9i Rh.la primitor


;nriia,ige oe donator izogrup oAB 9i Rh

17t

oxacutarea probel de compa bllitate dkcte lnhe


6grul
g eritrocitele donatorului

lr.gdtlrr

ruru

metarlels.

I i'iliiu,i"iir"re

j ri,eaiiiminlete necsare

proba de compatibilitate majora _ directe (Jeanbreau)


proDa de compatibitjtate biotogica
'

(Oeteck;O

. pacient

Iliitrii

-deceleazd anticorpii din serul bolnavulul, car6 ;, prt"" di"t"


eritrocilele donatorukri
- pung in videnF incompatibititatea in sistemul OAB,
ue anncorpr
Oe
antlcorpi tmunt.oln
imuni din sistemul Rh (dacd
{da.t primitorul
nnhh^n,l este
6.r, Rho
negalrv fl are anticorpi anti-Bho (D). iar donatorut
Bh.pozt
,ost gregit determinat ca Fh-negativj-

. matedalei
- lame de slicle curat. degresate, uscate
- ltaconul sau punga cu sangele
- de cercelal

Execulle

seringi 9i ace

stetilizate

,ill

U;';i ;;; i;;ele

picdtura se proOuce agtuiinarea, sanget"

ru-se produce
-iace
poale
fl transfuzat

in stabilirea incompalibilitelii de grup


.e vor observa simptomele obiective 9i
sesizarile spontane ale pacientului

p,i;itom

aitutinarei, sAngete este compatibil

PROBA D E COM PATIB IL ITATE


BIOLOGICA OELECKER _ IN VIVO

- ve ficarea

DE 9TIUT:

-Aadauge o picdture de papaine 9i introduce Ia termostat timp


JU mtnule
in-

"iii

;;;ia; ;il;;G

imbrace manugile aterite


recolteaze senge prin punclie venoasi
introduce sangele la centrifuga

dace

imbractr manusi stedle


insiateaza aDaralul de transluzie
ir"il
iburqa prin picurebr p mii 20 ml de sange .
reglaze ritmufde scurgre la 10'15 picaturi/minut trmp oe

suoiiveofreaza toane abnt pacientultimp de 5 minut - .


de grup (senzalre 0e lng'
- dica apir semnele incompatibilitali
urtlcarie' congesla
tahicardie,
lombare.
lrison- c;lal6e. dureri
medicul
anunla
transfuzla
teGi). intreruDe
9i
:i-#d
in'compajtiuitltalii oe srup. introduce din
la
nou 20 ml sange ln ritm mai rapid' dupa care regleaza nlmul
1o-15 oicaturi/minut
- srroriveoheazd oacientul timp de 5 minute de
iniompatibiltali
srup' continue
transtuzia in ritmul Prescris.

pipete. menuti de proteclie


termostat, val5, alcool

nu este compatibil cu Mngele donatorului

asistenta se spale Pe maini

-primitorurui
g!.i91tgd,9il ptasma
pe o rame peste ca
:l^::",
adauge edtrocite de la donatoi
- respede propoiia de i/to intre globule 9i ser
- cite9te rezultatul dupa S minute.Ia rece '

gttizic, ca pentru punclia venoase

5 minute

- psihic ai fizic ca la punclia venoasa


- asislenta s6 spald pe maini

pentru eventuale accidenle

posnransfuzionale

PBOBA DE COM PA TIBI L I TATF


DIRECTA MAJORA _ IN VITBO (JE4iBRLAU)

Pregdtlre

si mat"rlalel necesare electuedl unel lransluzll

(vezl transfuzia)
-

in plus,
obligatorie. a fejutui in care p,im;toiutleac]
lloneaza fatd de sangele ce i se invoduce inlravenos, p n lransluzie

I DE EVITAT:
intreberi frecvente
- a se oune
ce ar sugera anumite
oacientului
iimptome. lngreunand odenlarea
lala cazului

Tn

il-*:rr"il,:1",:sli'#:l:',i,i,1fi l*i"313:ff i,3J'[li


minS lnlr-un oahar

#;#;,
-';A;i
orimitor

Transfuzia de sange

Y'iiiiit"t""

mai conline bule de aer' se introduco la

de sange transtuzal nu va depasi 500-600

ml

(lipotimia donalorului)

lie'iupravegneaze'atent pacientul cateva ore'

f;;"rta

Adminislrarea sangeluide la donator ta primitor, atat direct,


dupA o lazd intermediar5 de conseruare inlr.un flacon de
sau pungtr de plastic - se numeste lransfuzi.

g*tm[*l

",,i",,"-J,ii-i,ii-i"l",".ei,iurriaconulJi.sauP:191"-ti1^l^'-c
jit1;",1,"*ir1Ti
Y,13fi

,I!i

ffi

l!il'il:[;

r,stabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globl

rosii necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemoraf


anemii, steri de 9oc

lmbundtdlireackculariei periferice, reducerea anoxemiei


mobilizarea sangelui de rezeryd al organismului
- stimularea hematopoiezei
merirea capacit4ii de coagulabilitate a sangelui Tn
hemostazi, prin inlroducerea in sangele primilorului a unor n(
cantitati de elemenle necesare procesului de coagulare. in ca
de hemofilie, trombocitopenie
- aport de substanle nuiritive, proteice
-stimularea reacliilormetabolice ale oroanismutui, iniens
schimburilor celulare
- slimularea reacliilor antitoxice 9i antiinfeclioase prin acliu
sangelui lransfuzat asupra sistemului reticulo-ondotelial, in sp
cid cand se administreaze sange de ta convalescenli, duf
boala respectua
- coreclarea imunodef icienlelor
- corectarea unor deficienle plasmatice congenitale
- depuralia organismului prin inlocuirea, padiald sau totale,
sang proaspet, a sangelui incercal cu substanle t

Preg6the

nateiale:

medicamente pentru eventuale accidente


- Tnveliloare de tlanle ste le
- casoleta cu campuri
- aparat de oxigen
. sAnoa
I ll'iJiirica intesritatea flaconului sau pungii, valabilitatea' asoectul macroscopic d sangelui
la rrigider, se sedimenteaza in rr

U;i;;ffifi;;iailoie
'"lliaut
stralu

unul lang, altul pe o mesule acoperiti cu camp sleril, la o


distanle de aproximaliv 30-40 de cm
intai vena primitorului, se ridicd garoul 9i se
- se punclioneazl
inlroduce pe ac un mandrin

interior cuprinde masa eritrocitara' este vascos'

sirooos. de culoare rosie inchis

;-p"iii,ta tna, arbicioasa tomat din


-:il;illft;iH:
leucocite si trombocite
- iir"Ji"i ir'irJiriJ-

timpede. omogen, de culoare salben

vezui, constituind Plasma

- ii inlitisii

conste ln trecerea nemijlociid a sangelui din aparatul vasculai


al donalorului ln sistmul vascular al primjtorului
se utilizeaza numai ln condilii exceplionale. cu caracler da
urgenri, in lipsa sangelui conservat
- se alege un donator cu sange izo-grup, izo-Rh 9i numai exceP
lional un donator universal tgrup O(l)l
- se delermin, grupul in sistemul OAB 9i Rhesus, comparandu-l
cu cel al p milorului
- pacientul gidonatorul vor fi plasariTn paturi paralele, apropiate,
cu membrele superioar ce vor fi folosile pentru puncrie agezate

l v'

necesare perluzlel
- toato materialele
peauzat
peniru
sange cu liltru in picurelor
- iirii
- senoe izo_qruP, izo-Rh
grupei sanguine
- illti-tar" ,iii6i"t" controlului

(autogene sau exogene)

Transruzla
directa

izo-grup, izo-Rh de la donator

"" "e"g+roaspat

sansete ta temperatura corpului

- Dsihic
'Ii ie exolica necesitatea

9i rbcultransfuziei

- i,ile";# p*ilf ;;;t;tul

isi exprlme consimlemantul ln

o""i"n,rr refuze, liind constient 9i cunoscand


- ilJlta
'iieJinlete
transfuzia nu s6 va efectua
retuzutui,

- aparlnetorii nu au drept de hotarare


fizic
-rlacientul nu va mencS ,
in extsnsl at
e[
cu L,-n,r
bralul r.6wrah.te
comod, ^,,
-'JE,,"i
supinalie

i;;;ffii';;rsa' -,-^"

181

- I ss admlnlstrea2 a romergan (dace esle alelglc)


- se acoper, cu invelitoarea

se noteaze numerul flaconulul 9i cantitatoa de sAngo


-transfuzal:
eventualele reaclii ale paclentului

. monlarca llaconului
- spdlarea meinitor cu apa 9i sapun

Exsculie

Aocldente

asistenta imbrace mdnusi sterile pentru proteclie

se eleclueazd proba de compaiibilitate


-penlru

direcE J
fiecare flacon
se indepedeaze doput de parafine {cand esre cazut)
se dezinfecteaza dopulcu tincture de iod
se monteaze aparatul de perfuzat (cu filtru Tn plcureto0

. evacuarca aetului din tubul apaetului


-

se face la fel ca la peduzia

d;

se
garout Si se atageaze amboul aparatului
lransluzat la ac
. elecluarca prcbei biologice Oelecker
- se lixeaza-acul. amboul 9i extremitaloa tubului la piele

se lase_ 20-30 ml de sange se curge prin picuretor ii


-regleaze
-'
itmulta

rinrt"''

picetu;i/mind li;p de 5
- se supraveghsazd pacientul Si dacd nu apar semne
incompatibilitate se repet6 operalia
. electuarca transluziei
- dacd nu au aperut semne de incompatibititate, se continL
transfuzia in ritmul stabilil de medic
se supravegheaza, in continuare. pacjentut 9i ritmul c
scurgere la nivelul picuretorului
- se pregdtegle flaconul urmator (dace este cazul)
1O-1S

lombare, retrosternale)
transfuzarea unui senge alterat
frisoans puter- infectat cu germeni virulenli careseprovoaca
incdlzegle pacienlul cu
nice la 1-2 o-re dupa transfuziei
Daturi. buiote si se administreaza bluturi calde, se incepe
anlibioteraDie masive, dupa antibiograma sengelui intectat
cu plasmodiul
- inlectat cu virusul hepatitei epidmice.
apar dupa
maniteslerile
malaiei, spirochete sau brucele trocerea Da oadei resoeclive de incubalie
prezenla sirbstanlelor diretogene provoace frison, cefalee.
febre
embolie pulmonara .cu cheagui manifestate p n agitalie'
cianoze, duied toracice, luse chinuitoare, hemoptizi, febra. cu
eer. mani{eshte orin alterarea brusrce a starii generale, clanoza,
disonee. tensiunaa arteriala scezute, puls tililorm; se iau masu
aniisoc de catre medicul anestezist_reanimator
fansfuzia sanoelui neincalzit poate provoca hemoliza
inlravascuhre cu Slocai renal, soc posttrans{uzional, acidozA
mtabolice, stop cardiac prin hipotermie

'

control
- se retrage acul 9i s compdmd vona cu un tampon sleril
- se aplice pansament steril la locul puncriei 9i se fixeazd

lngrijirea
ultedoare a
paclentulul

se a9azd comod, se acopere


se asigura temperatura camerei cu 1-2.C mai rjdicata
se oferd pacientului lichide calde (dace este permis)
se alimenteaza dupe 2 ore de la lerminarea lransfuziei

este permis)

inlundarea aparalului cu cheag - se schimbe aparatul


poaie conline cheaguri sau pelicule de ribrine ce se
- sanoele li,tru
depun-pe
- se schimbe flaconul 9i pertuzorul

lncidente

Psrlcqle
potenllale alo
hansluziei
masiv

- iesirea acului din ventr


- oedorarea venei
- toagularea sangelui venos refulat in ac - hiootermia
- scade calcemia
- inioxicalie cu citrat
pane
la 7-8 mEq/l
hiperpolasemie
- modificari ale pH-ului in sens de acidozd
- modificiri ale coagulerii 9i librinolizei
- accidente serologice
- accidonte de izoimunizare
- olasma

-._se relin din tiecare flacon 5-6 ml de sange pentru


ullerioare, in
ulefloare,
rn caz oe
de accidente
accEente postttansluzionale
bosttrensnrTid;at; t..dn
tardive
- se rncnEe prestubul, se aplici o pensa intre ambou Si tubul

incompatibilitatea de grup in sistemul OAB, manilestatA sub

torma socului hemolilic


precoce (rison,
- se intreruDe transfuzia la aparilia semnelor
tahicardie, dispnee, cianoza. stare generale alterate dureri

seruri (vezi pertuzia)

- se lixeaze flaconul (punqa) in slativ


. electuarea puncliei venoase..
o vena 9i se punclioneaze
- se alege
jndeperteaztr

Dorlvatele
agngulne

se schimbe acul

boncentrate eritrocitare sau erilrocite deplasmatizate


susoensie deleucocitizata de eillocite
plaime in forme uscatA sau liofilizata
concentrate trombocitare
albumina umane
olasma antihemofilica
bamaglobuline si imunoglobuline umane specilice

DE 9TIUT:
la aparilia reacriilor postransfuzionale

se returneaze llaconul cu

transfuzat

la

preparatul

laboratorul imunohematologic ai se recolteazl posttranslu-

Pregitirea preoPeratorie

zional '10 mlde sanqe simDtiJ si 5 mt d6


EDTA pentru determineri ;eroiooice
- operariilo de montare a transl-uziei se
vor tace in condilii de pdecte aseosie
- evidenlierea hemolizei intravasculare
se face prin depistarea Hb libere in ser

PR E GATI R EA P REO P ERATO R IE


1. Preoetirea fizica si psihica a pacientului
2. Pre;atire oenerala: A. Bilanl clinic
B' Bilant Paraclinic
(sau ing iki preoperatorii)
pentru
operalio
3. Preg5tirea

S"op

chry!!:li

":t ll

Pregdtirea pacientului lnaintea intervenliei


infecliilor postoperatorii De ea
leme-nt mai6r de prevenire
deoinde reuaita operaliei 9i evolulia postoperalorie.
durselor de suprainleclie, care au originea: la

--fu"rtiati."iea

nivelul pielii (incizie); la distanta (naso'taringian 3i vezice

urinarA)
- Redu'cerea posibilitAlilor de contaminare a pielii, prin ulilizarea

de antiseotice

unor leziuni cutanate, inleclii OBL


sau irinare retenle ori vindecate, parazili externi posibiliteti de
alergie

--n.ni"rjiea si semnalarea

PBE1ATTREA FtztcA 9t PslHlcA A PAo\ENTULU|

Ajungi ?n seclia de chirurgie, pacientilor trebuie sa li se asigure conlort lizic al


osihic.

"- pacientii internali sunt agitati speriali' inhibali de teama intervenlisi


aiaqnosticul imp6vizibil, de aneslezie, de durer, de moane'
ctriruroicaie.
- -GitentaoemeOicata
are otitigalia. ca prin comportamenlul 9i atitudinea ei sa

inlature starea de anxietate in care se gesegte pacientul inainte de operalie:


. sel aiute pe boinav se-9i exprime (gandurile, grijile, teama)
a se-i insufle incredere in echipa operatorie
pre'
sa-i explice ce se va tntamph cu el ln timpul transportului 9i in sala d-e
petul;
cand va
anestezie; cum va fi agezat pe masa de operalie; cand va padsi
primi vizite etc.
se-l asigure ca va li insolit 9i aiutat.
Asis6nta medicala 9i toate echipa de lngrijire trebuie sa fie pregAtitdpentru un
rAsDuns siour si incuraiator la inhebarea inevitabilA ,ce credeti mai me lac bing?"
Uniori, de-acest r6spuirs va depinde starea lui de linigte ulterioare
Sterile de lensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie se fie disimulate fal6
de pacient,

.
.

10t

-;ilfr'&t""::?i/##fl
-

obignuin,a 9i ruti;a

pricepere,

Tn

conducerea unei discu,ii de

maniieiiiL prin scepticism

9i insensibilitate nu sunl

se vor nota bolile car au influenle asupra anesteziei


-intervenliei

,;Jfffli,i.*,if 'xl'ldti#;.#t!?,r*r;,H,jjtrff#.,rir*
PREGAnRE GENERALA

.,.,,f ,"li:il,i#ijli,lll;,,i#.X-"",",
#i,:::3:.:1.".i..-"!!"rne.e "spelt-iii"n"r.at
'{:H:::li:l'rflar Dacieniur,
ff
I1Xffi :t'Jgt1"iifll?li;l*f

general

Ii.,iifl H""fl,ntrJtl"?"","t,1""dlTfl

lii#{ii{!i-ff

,ild:iffi iic,"#

ll,iir:i:r':Tli;I"ff

,;;fl L"lif ?iiJiSlf"il"ot'

"o]l"ti';,i

3.

j:,"F;;;il..,

A. BILANT

cLtNtc:
1. Bllanl
cllnlc

".,8,,,:Jg! jg}::,J"'

Urmirirea

9l mlsularea

tuncliilor

vllale 9i
vegetalive

4. Examenul

!!fj;oe"* "0".

ilx:i$i',l"ry[]]fl{r,,,i"i
flllr',rulrttilmf
vi; d;;,ijiiiii"",iirililrrl#,".
echipa de rnsrijire
si

2. Culegerca

de datg Drtvlnd Entace.

dentele
lraclenlulul
186

dace ln familie au fosl bolnavicu:

- neoptasme
- diabet

9i

afecliuni cardiace
tare cronice: diabet, etilism etc
epilepsie

Se va urmdri, mAsura 9i nola:

temporatura
diureza
scaunul

Este recut de medic prin:

cllnlc pe
aparale

B. BILANT
PARACLINIC

1- Exsmene
de iutina

fl:l?,,#'trf ff]iifi tiiiij,:iiri?;',i,ir,"#_,?i,f ?r#ffi ;f iB


gTffi ,'*g.ii';f,{iir1+rifi{:ffi*yi,"4}t};

dace a avut afecliuni pulmonare

- tensiunea arteriala
- pulsul
- respiralia
-

l,i)l'LtfiE''#iffi 1X";

li j"i:,,"$Hl
$iln:T::JTi"tflsxHi"j,:515ii"ffi
tn e,;i,E ili ;;;ff
iiili,J'T,'ff11?j

H.T.A.

- cardiopatii
- luberculozd etc.
. b. chirutgicald.
- dace a mai suferit alte intervenlii
- daci au avut evolulie buna
- daca au fost complicalii
. c, patologice'.

inspeclie
palpare
- perculie
- auscultalio
Este foarte importante 9i utile cunoagterea examenului clinic p
aparate, pentru completarea biianrului clinic preoperator

compleleazd examenul clinic


permite o apreciere exacte a starii viilorului operat

rezultatele examenelor pgraclinice deplnd de profeslonallsmul 9i corectitudlnea cu care aslstentele modlcale au


fecut recoltalea produselor biologice 9i patologlce sau au
pregitit bolnavul pentru InvEetlgalle
Pentru o mai bune lnlelegere a preglti i preoperalorii, putem
clasa examenele paraclinice ln:

sunt examene de laborator, obligatorii lnainlea tuturor

inieruenliilor chirurgicale, inditerent de timpul avut la dispozlrlo


pentru pregdtire 9i inditerent de stiarea generale a pacintulul:
- timp de sangerare 9i de coagulare
- determinarea grupi sanguine
- hematocrit
- glicemie
- uree sanguine

2, Exameno

leucosrama complete
}elnfi
- iohograma
- E.A.B. (echilibrut acjdo-bazic)
- coagulograma complete

complole

-tomogralia

.d.

- probe d disproteinemie
- proteinemie
-transaminaze
- examen de urina
- electrocardiogramd

examsnul cu lzotopi radioactivi

Examenul luncliei hePatice


explorarea fundiei excretoale biliare:

- ieioirari Ae sange pentru: bilirubina. colesterol


exolorara funqiei de coagulare:

radiografie salu radioscopig pulmonard

:{t H:[EL"*e*ili;:i;zb:;i::;-1 w *" ;,t",,,*:

3. Examene
speclale

radjoscopia sau radiograrh


iulm-;nara

oronno0ratia

explorarea funcliej pulmonarej _ spjrometfie


examenut sputei

- bronhoscopia
- tomograria
-

b. Explotarca apaatului cadiovascular


proDe de efort
- oscilomelrie. oscilograf ie
_ electrocardiograma,
fonocardioorama
- examnut fundului de ochi (ta hipertensivi)
_ angiocardiografi6
_ fleboorafi

recoltare de sange pentru: _ colesterol

c. Explotarea tubutui

digestiv

examenut radiologic:
- cu substanF de contrast:
- esofag baritat

lranzit baritat

irigografie
tire substanlA de contrast:
- esofagoscopje

gaslroscopie

- ColOnoscoPie

duodenoscopie

recloscopie

_ anuscopie

- chlmismul oastric
- lubajul duodenal
-

- liDemie

examenul materiilor fecale

eximenut de sanoe: uiee.

examene

radiologice:

examene

izolooice: - scintigramd

ionograma'

echilibrut acido'bazic (EAB)


- examene endoscopice: - cistoscopie

examene|e radiologlce: _ anerio'grafie

secretinei)

. e. ExDlorurca luncligi rcnale


ADDIS
- exanienul de urini complet, uroculture,
acid unc, creatinina,

- exptorari izotopice
- cateterism cardiac

coagulograma completa
fibrinogen
exotoraroa funcliei metabolice:
- eloctroloreze, dozare de proteine
- probe de disProteinemie
- lipide. colesterol
- qlicemie
xpldrarea Pancreasului:
- scintigralie
- arterioqralie slectivd pancreatca

- duodenoscoPie
- tubaj duodenal (testul
- pancreaiogratie

- tubaiduodenal

cronocisloscopie
urogralie i.v
cistogralle

Pielografle

'.{

renala
renograma izotopice

P R ECATI R EA PENTR U OP E RATI E

generala a pacientului
Se face in funclie de timpul avui la dispozirie 9i do starea
A. TIIuP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT

ziua | .
precedentl | .

in

a. rcPaos
b. regim alimentat:

| - usor diqerabil
consum de lichide
-

Pentru:

- mentinerga T.A.gi meirea diurezei


- dezi;toxicarea postoperalorii
- diminuarea slei postoperatorii
- diminuarea acidozei
r8e

c. alte.pbgdtii pentu

-;:li#:?:l!|,:

irt"rrirttiJ Ji-

cand ss anticipeaze aparrlra


uner

- pacientul trebuie sd fie agezat conlonabil 9i acoperit


. c. in sala de preanestezie:
- se verificd regiunea rasa 9i se noteaza eventualele escorlarli

ln seara zilel

prcedento

cu antiseptjce, penrru inrerve


ifl1llYl11n"'" '"oetale
- speletura gastrice in intervenrii laborioase pe stomac
a. ;ids-atuaa pE :

{eczeme, inteftrigo elc.)

ra dus' incrusiv spehtur perurur


{dupe crism
se limpezegte abundent
se 9terge foarte bine

-o:g!9nal
pahsament antiseptic
uscal
b. Pregetrea tubutui digestiv:

rperectocoron)i

de bgume
- beuturi dulci sau alcaline

p-acientut nu mai bea


a. ln caned (saton):

ln zlua

intervenllei

B, TIMP SUFICIENT, PACIENT DEPENDENT

: !3llXti]fi;;;?liXleo.crismd

ffi!f"rtn""t,

cu parru ore inainrea inreruen,iei

o,ot"za dentare mob d (se pastreazd in cana:

este obligatorie electuarea a doui toalete general la pat, ln 24 de ore (daca estg
posibil, cu sepun antiseptic)
- in rest, prgetirea esie aceeasi ca penlru paciontul independenl

c. pREGATREA pAcTENTULUt lN URGENTE cHIRURGICALE

f H!#,:"q:,ffi ri;,s:ry::l:li:{j,H,il:#:"sijh,

b^T:ansponul pactentului

in

sala de

opeale:

':#,}.:,fl,''f

trlfiii"'"ilflift':rlffi
tnrerve;i; ;ttril;;

importante pentiu

se pregetesc zonele pentru perluzie, pdn badijonarg cu anti"

instalarea sondei urinare (sau, dupa caz, se goleste vezica


urinara) de catre asistenta de sald, dupe spalatul chirurgical al
mainilor, imbrecalul cu echipament steril, cemp sleril in zona
genito-urinard
. d. in sala de operalie:
ptegetirii pacientului
- se executa uftima parte apacientul
pe masa de operalie
- se instaleaze 9i lixeaza
funcliilor
vitale
monitorizara
oblinerea unui abord venos (ac simplu, branule, cateter) Tn
lunclie de intervenlie 9i de pacient(")
- pregitirea campului operator
- badijonarea cu alcool pentru degresarea 9i curerirea pielii de
antiseoticul anlerior
colorat). se
- badiionarea cu tindure de iod (sau alt antisepticperilgrie
face incepend cu linia de incizie, de la centru cetre
9i se
termine cu zonele septice
- ajutd la instalarea campului steril textil
(" acesta este rolul medicului. dar poate ti 9i rol delegat pentru
asistenta medicale)

toaleta nasului
tas:

-iffisupeH''";ilf ,x'r1*"::-';1",'lliltllf

,tf, ,liTf; $tl *tffit;lff ff,:t#


;ii{ft1[t#i:::tfl
mai larg, tn funcli" o" ioni'-'' -""""o!trur culanal6
-_ cat
- cu aparat de ras propriu
- folosirea de creme dipilatoare (in unere cazufl)
cu atcool sau alte sotulii antiseptice
cotorate

se verilica starea de curetenie: rsgiunea inghinale, ombilicul,

seotice colorate

_,_ifl,i'j{:#i"'l,iil"JJi;"?Xtli,!il,,iJ,f 8.,,;fjtll,
-

axilele, spaliile interdigitale, unghiile


- se veriiicd dace s-a indepedat proteza dentare

;r::lX3"i:,i"*
-

60 lace cu brancard, pat rulant, ceruclor, ln luncrlo ds boalA 9l

bolnav

il:#Lq[if

dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozilie, pregatirea pacientului se face ln

acelagi timp cu pregatirea s6lii 9i a chirurgilor


- pregdtirea conste in:
- spalarea cu api calda gi sapun, numal a zonelor cu risc
- raderea, cu atenlie, penku a nu provoca escorialii
- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
- evantualele pHgi prezente se vor pansa 9i se vor proteja foarte atent
- golirea coniinutului gastric, prin spdleture gast ce (daci eslo cazul)
- ln r6st, prpgatirea preoperalorie este aceeagi ca pentru pacientul independent'

t9l

Supravegherea postoperatorie 9i ingriiirile


acordate pacien!ilor operali

Supravegherea postoperatorie a pacientului lncepe din momentul terminerii


lntervenriei chirurgicale, deci Tnainte ca el se lie trandportat in camere. Din acest
moment, operatul devine obiectul unei atenlii constante, pane la perashea

SE VA EVITA:

Epitalului.

-1',"i1#jsfhlSi#:,ilrj[i:"t?"r,dlr#:i*"esrereu,auco

p!i;$,.:t, x,:,,,,,"t,iii;ffilx:Ie,
l,l*
*;3i'?"",i,illrli."'"t"siiii'ji'l'r;,ip'"i'iia"ii;ii;;',3"11,*,?,11']li?"*#ili
.

g11{:*fljij[td,i:l
coNcLUZ[:

,,I1o,',ilfi:'"::l'"i::::eratorii

t. RE1NToAR.EREA iN 2AMERA

in general, pacientul este adus in camere insorit de medicul anestezist 9i de


asistenta de anestezie, care va urmari respir4ia, ca 9i modul ln care esle
lransportat 9i agezat in pat.
Transportul
paclentului
operat

a pacienturui de,ine un roc


imporrant in prevenj

::tji,ff"f ':iffi 'Jl i:,LHf iii,,',Iiff


isiena,"fa :Jr.:ly,*,:!lf
e,,l
execuiiiii
pi"iiiiil'i",lbff:iil ff"X"j:EllliJ"

Este indical a se face cu palul rulanl sau ciruciorul

Pacienlul va fi acoperit, pentru a fi terit de curenli de aer


sau de schimbei de lermperatura. Asistenta medicde care il
lnsolegte se va asigura ce pacienlul ste comod, cA este. Tn
siguranlii 9i cd eventuala tubulaturl (dren, sonde, perfuzii) nu
este compdmate.
Patul sau ceruciorul va fi manevrat cu atenlie, ferit de
smucituri 9i opriri sau porniri brugte
- Pozilia pe cArucioreste decubil dorsal, cu capullnlr-o part6,
pentru a nu-9i inghiri eventualele vomismnte
ln timpul lransportului, asistenta mdicale va urmari:
aspeclul ferei (cianoza), respiralia, pulsul, perfuzia

::fji}#+hH#,it"H"T:*+r::;ifi [ffj[[i'r:,fflHr:bii,:*;",l
;oa,r,r
',i',T!:i"

ioieciJ

lnstalarea
operatului

- Se va face lntr-o camerd cu mobilier redus 9i ugor lavabil,


care va licurale. bine aerisitA, linigtila, in semiobscuritate, avand
temperatura cuprinsd Intre 18 9i 20.C lcebura excesive deshl-

drateaze 9i lavotizeaze hipotermia), prevdzuti cu instalarii do


oxigen montate in perele, cu prize in stare de funclionare 9i cu
aparature pentru aspiralie.
- Patul va fi accesibil din toate pedile - aparalele de incelzil
nu vor fj lesate niciodate in contact cu un operat adormit, pentru
a se evila riscul unor arsuri grave. CAldura excesive a patulul
produce transpirarie, ceea ce duce la pierded de apl, lar
senzatia de frig duce la aparilia frisoanelor.
Patul va fi prevezut cu mugama gi aleze bine lntinsa, ferd
pernd 9i, dace este cazul, salteaua va fi antlescare.

193

Pozlllllo
paclgntulul
ln pat

Translerul de pe cdrucior pe pat va fi ofectuat de cetre


persoane, ale ciror migcerjtrebuie s6fie sincrone, pentru
a evl
bruscarea operalului.
Pozilia pacientului in pat este variabile, in funclie de tl
.intervenliel
chirurgicale.

Cea mai_hecvenE pozilie este decubit dorsat, cu capul tr


parte, pane cand i9i recapdte cunogtiinta. pentru a tavoriza
garea centrilor cerebrali, cateodde, patut va fi ugor fnctinat. I
- ln loane multe cazuri, pozilja esle decubit laterat dtepit sA
stang, care se va schimba din 30 in 30 de minute, pentru augul
drenajul ceitor respiratorii. Aceaste pozilie impiecjice tichidui
versature sa petrunde in cdite aeriene.
- ln.cazuri particulare (obezi, cardiaci. operalii pe sen, pe lora
etc.) operatul va fi asezat in pozilie semigezand _
FOWLER - cu genunchii flectali cu un sul sub el.
Aceste pozilii diferite se pot menline usor intr-un pat
Ieanrmare, prevezd cu mecanisme car permit manevrarea
blandele a pacientului si instalarea sa comodd.

2. Dlleili panneli liziologici


tensiLlnea arterialS (T.A.) se masoare ori de cate ori estg
nevoie ln pimele doua ore dupl operarie, din 15 Tn 15 minut6'
din 30 in 30 de minute in urmetoarele gase ore gi din ore ln ora
oentru urmaloarele 16 oae. notand datele ln foaia ds reanimaro
urn-larind rrecventa, ritmi'
- oulsul se mesoara la'lO-15seminute,
noteaze. ln cazul in care apal
citatea. amolitudinea. care
modiliceri aie pulsulul (bradicardie sau tahicardig) se va sesiza
medicul reanimator
- resDiratia - se noleaza frecvenla, ampliludinea. ritmicitatea si

se sbsizeaza, de asemenea, medicul in caz de luse

sau
exDectoratie. Astezi, datorita pipei Mayo. ldsate panA la aparilia
reilexelor si De care operatul o elimine cand se trezeslE,
fnohilirea limbiieste imoosibila (asistenta medicale nu lrebuie se
fie-te;tata se o repune pentru cA deranjeaze bolnavul). Cea mai
mica modificar a respiralieivafi semnalald aneslezistului. care,

ln funclie de caz, va indica o aspirarie pentru a

lndepdrta

mucozitelle din farings sau va recomanda adminlstrarea de


oxion

se mdsoara dimineala si seara. 9i sE noteaza


3. Pierdeile lichidiehe sau sangulhe

- t;mperatura
uina:

II. S UP BA VE GH ER EA O P E RATULU I

Este sarcina fundamentale a asistentei medicale. Supravegherea


permanenl{, in vederea depistarii precoce a incidentelor
9i complicaliilor

ratorii.
Prezenla
langa pacient permite asislentei medicale ca, pe ti
,
.permanenla
elementele de supraveghere indicaie de chirurg 9i aneslezisl, se sesizeze orice
mici modificari 9i acuze subiective (durerea)9i!e administreze, la timp,
tratami
prescris, evitand inilialivele personale, feri a
cont
de
responsabiliierile
rine
celo
membri ai echipei.

Supraveghera operatului se bazeaza pe date clinice


9i p(

rezultatele examenelor complementare.

genercl al opeatutui
coloralia pielii (normale roz). sesizand paloarea 9i cianoza
coloralia unghiilor, urmerind aparilia cianozei
starea exiremilalilor, paloarea sau recirea nasului. urechilor

1. Aspectul

marn ot gt prcioarelor

slarea mucoaselor - limba uscate sau umede, saburali sau


curate - indici starea de hidratare a operatului
starea de calm sau agitarie, Stiind ce toropeala sau agitalla
exlremd-exprime o complicatie chirurgicala (hemoragie iniernA;
peritonitd postoperatorle elc.)

reluarea emisiei de urind in prima pane a zilei este un semn


bun: la fnceout. cantitalea de urine nu este abundenta, dar in
doui zile rer;ine la normal. Se masoara cantilatea 9i se observe
asoectul: dacd emisia de urina lipseste, se practice sondajul
veiical, nu lnainte insa de a lolosi 9i a4iuni specilice asistentei
medicale gi anume: lesarea robinetului de la chiuveta se curge,
fluieratul unei melodii, celdure suprasimfizar etc.
scaunul:
de
- se reia in urmetoarele 2-3 zile 9i este precedat de eliminare
qazeifn cazulin care nu aparga2ele, sefolosegte tubulde gaze,
iar in cazul in care scauriul nu esle spontan, se face o clisme
evacuatoare

ttanspialia:

se noleaze daca apare, deoarece, in cazul cand este


-abundentd,
poate antrena pierderi d apa imponante
se va nola cantitatea, aspectul 9i caracterul (bilioase,
-alimentare,
sanguinolentd)
Dietdeile oin denai
se noteizi aspeciul 9i cantitatea penlru fiecare dren in parte
4. Alte semne dinice
sunt urmerite de chirurg 9i anestezisi. nelecand parte dln
atdbuliile asistentei medicale. ele fiind semne importante in evo'
lulia postoperatorie: starea abdomenului (balonare, contractare,
acceierard a pristaltismului intgstinal), stalea aparatulul
respirator

lot

b. Examgnqle
compl.
mentare

::[:ii{!:?iff ",^s

*r?,:: *,lilu*u,:nl:

2. Foaia de reanirnarc

-. Completeaze datle din toaia de tgmperalurd dA


posibilitatea de a urmeri bitanlut tichidian din BI
ille-i;
poslop,!ratorii. panA la reluarea kanzitului digestiv
9l i

;i:l:{";t"i*",5:Et-,.,,,l,mitth:;t*tlr;;,#
;,;":iT#l'"it:lTij[re'

in

cazur aparirii unor compric

*i?fi i::,"!i!ii",lui.,tttlHirif;"ii,,?ii

atmenlalet normale
Este comptetaie in serviciut de terapie intensivd, Dsntru
paoentfl care. postoperator. au nevoie de peduzie mai muile zile
dupd operalie
Se va nota:
- cantitatea de lichido iegile sau pierdute, reprezentate prin:
- volunul diurczei
aspialiilot gastrcduodenate si al vegdtuilor
- volumul
- alte piederi: dten,_listule, diaree, lranspiralii etc.
- cantitatea de lichide intrate prin:
- p9!y-1|, g,y.seruri gtucozaie (se noteaza cantitarea Fi
concentralia), cu seruri clorurate (cantilatea 9i cqnieitralia), cu hidrotizate de oroteinA
.Este impodanl de Stiut ca pertuziile cu sanqe, olasme. masA
entrocihra
eflrroctrara
incorporate tn
in capitolul
caDitolul-intlIri
intreri in hitahti,i
I xcnldran- nu vor Ifi Incorporate
bilantul
tntrucat au un rolesenrial in refacerea masei sangulne
J
li11ouate in cursut actutui opeiator si nu reprezinu un

j""l?irf,l
"r",,

m*t;,p*11,1,r";,i:ir,::"t""x:h:,il:##*,lJ
;,:iJl,e"ffi lii

::f*:*l

j:x:L*"J::[IiJ::"";::"J.!,";;:i15":"u#,"t

:r,;1,e i!,ieL",r,

'll;,lEffi

li, ,"[3",1""15".,,r

fl+T'ru*;r**tpil"*:"it#
n{.:riiiii:"..**fffi ill*r"t:lum:mm.rg
;::l:,mff "*,", l,#;:fi ;;;#"ffi :#i'"
r"J,#,;l'"::;:ff

iliri

nrdac

2. Foala de

tempgratur&,
foala de reanlmare, lolle
speclale de
reanlmarE si

- bdutui
- bilanlul hidric

;::l[Frsr,*l!i:d;:1"[iu,,,TlT#ff ,::,:..#.
iii?;,i"li
l""iiTtifl fl fl ',3'fl ir*"H#l?[fl"Jffi1fl
,jli,,"",",,.n.,,

reprezinte raportut dintre inoesta si excrela:


poate fi echilibrat (caz ideat), beneficiar sau delicitei

^acesta
.cand cantitatea de lichide ingerate este micd, se va comoleii
pnn
sotull adminisirate parenteral. pena la reluarea funiliilor

t"fl,l^l;J,uiili""ffi iill'lrllffi
$rf :ffi ji&E,::fi r'**r:iit#s;i":#m;

suPra.
veghere

;:!;.JX[::,"i,,

prriird

orgestrve.

Rezultatele dozddlor de etecirolili conduc la determinaraa


can alr oe serua ce s vor introducg prin perfuzii. Semnele cll-

star;-d;";;;etX: ;f#,l"",Xlf,L

nrce pnn care se traduce pertubarea raporlului inoesta,i excreta

sufli uscaounea

timbii. a pielii, manifestari de deshidratare,


balonare etc3. Foile speciale de rcanimare $isupavegherc
- Sunt foi. ce apa4in serviciilor de ter;pie intensiva in care
sunt intehati pacienli cu intervenrii chiruigicate mari. faoi cj
rmpune Ingnlifl Speciale. controale biologice numeroasd lde
exempru,.rezeclle de anevrism aorlic. intrvenliipe cord desclils,
[ansptanl c,e rinichi, fical, inima etc.)
foi sunt.notate date s;parate de cete hecute pe
.-.,Pe,aceste
lorle de temperature si foile de reanjniare

l, Foaia dg temperatud
toate cazurire chirursicare, indirerenr
do

"#il:.,'::'if;:l$l'i]n
Pe foaia de temperaturd,

s va notaj
Emperalura. djmineala si seara

- pulsul
- v_alodle tensiunii
- diureza
- scaunul

artedale

loi ofera date.complete asupra sterii operatulul

;1',"",:i":i3ffi l;:ri#"?5,"J":!:fliT#i,iil?", j,,11,;fu


gulur

;,ffi:,!:ffi|,".1iflstrde

tnainte si dupd interven,ia


chr-

(sondaj vezicat, ctismA


etc.)

ingrijiri pr-

ti postopeiaiorii

-. a^Studiul.accts]or
evotulet sate postoperatorii.
9r

ll.

iNGBUtBILE A)1RDATE pAc\ENVL1B opERATt

De calitatea 9l mlnuriozitatea acestor ingrjjiri depinde ln, mare


mdsurd, evolurla
postoperatorle 9l absenla complicatiilor. '

17'

ln momentul
trezlrll

in momenlul trezirji gi pand la aceasta, asistenta mdicale vr


impiediol

supraveghea, permanent, operatul pentru


eventualele incidente 9i urmarile

lor:

varsaturile - asiste;tu ,"aicit! va ageza operatul cu caol


intr-o parte. lerd perni, pentru evitarea trecerii acestora ln calll

aerieno

agitatia - prezenla asistentei medicate esie obligatorie lanoi


pacient: la trezir, in starea de semicongtienle, operatultinde al
traga de pansamente, de drenuri sau
I
- imprudnle posibile: sd vrea sA coboare din pat, si vrea sl
bea ape fn acest caz, asistenta medicald este cea care-i va dl

sonde

se bea 1-2 llngurile de ape. dupe kezire, daca operatul nu I


vomatin ultimele doul ore). sau ca membri ai familiei aftali langl
pacient sr-i dea sd bea lare
]

discername

lmedial dupa
trezlre

Asistenla
va menrine pacjentul in decubit dorsal primele ore, decubi
laleral dreapta sau stanga. apoi semigozand (in special ce
peste 50 de ani), exceptand pacienlii operali cu rahianesteziel
va asigura con{orlul plasendu-i bine perna, veriticand, de ma
multo ori pe zi, ca ceargalul se nu aiba cute. indreptand bin(
aqlernulul seara, inainte de culcare, va curdla gura
meninand-o umede ln permanenle.

ii

toaleta zilnici este completata Cu piep6natul 9i periatu


parului, neuitand toaleta cavitAli bucale, de 3-4
in 24 de orc
- lenie a de corp va,i schimbali zilnic, sau imediat dupe ce
transpirat 9i de cate ori esle nevoie

bazinetul sau urinarul vor fi puse cu bHndele, dupa ce, ir


prealabil, au fost hcelzite la temperatura corpului, iar dupl
foloskea lor se va face, obligatoriu, toaleta pgrineale
- va urmd ca atmosfera din jurul bolnavului sd fie calmd, s, fic
linigte, fere cohversalii zgomotoase, fera vizitatori mulri
- va incuraja pacientul sa se migle ln pd, se se intoarcd singut
de pe o parte pe alta, se-Si miste picioarete, mainile, sd se ridic
ln pozilie semigezand pentru a pregel sculatul din pat precoce
in prima zi dupd operalie, exceptand cazurile in care esl
contraindicat
- va cauta se respecte micile obignulnle ale llecarui pacient

Primele zlls
postoperaiorll

Sunt cele maidilicile pentru pacient Si dalorila faptuluicA,'rnl


aceste zile, ingrijirile sunl foarte
i
Acesle ingrijiri sunt de ordin general (ne vom ocupa de ele lnl

numeroase.
-

acest capilol) si de ordin local


pansamentul (vezi ,Ueenle
medico-chhutgicale', de Lucretia Titirce).
108

a) lupta impotiva durcii


La originea durerilor postoperatorii stau mai mulllfactori, caro
vor fi precizari Tnainte de a se prescrie analgezicel de rutini, De
menlionat cA nu se vor administra calmante ldre prEscrlplle
medicald 9i fere a se cunoa9te exact caracterul durerll.

Dupi inlerventii chirurgicalo asupra organelor interne,


duredle pot fi superficiale, de origine parietala sau profunde, de
origine viscerale.

Durcrile paietale apar datorite tracliunii musculare asupra


suturilor profunde, atunci cand pacientul se mi9cd, datodt unui
hematom la nivelul plAgii, ceea ce duce la instalarea duredi pdn
distensig. Pentru calmarea acestor dureri sunt suliciento
analgezice banale sau intervenrii chirurgicale, Tn caz de
hematom.

Du@ile ptufunde au mai multe cauze:


distensii viscerale ale tubuluidigestiv
congestie pelvina
colici abdominale
dureri legate de dren, care poate fi prea profund, cudat sau

astuoat

iri toate cazurile. modicul chirurg care a etectual intervgnlia


chiprgicale docide conduita de urmat 9i prescrie analgozicele.
ln cazul operaliilor pe membre, durerea este cateodata
cauzatd de un pansament prea strans sau lmbibat cu sange ori
secretii. Nu sunt contraindicalii in a schimba pansamentul.
b) lupta lmpotiva insomniei
ExisH, Tn zilele noastre, o intreage gamede hipnotice, pintre
care se grsesc cele ce pot fi administrate fiecdrui pacient pentru
a obtine efectul dorit.
in plus, asistenta medicald are la indemand mijloace propril,
cum ar fi: ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de linigle etc.
c) lupta conta anxiealii
Anxielatea preoperatode, ln rara necunoscutului, reprezentat
de actul chirurgical continue 9i postoperator. Frica de durere, de
complicalii, de sechele face ca anxietalea operatului se fie
prezenta.
Aici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui
sA laca operatul se aibe incredere in echipa de chirurgi, ln echipa de asistente medicale, sel face sa hreleage evolulla
postoperatode 9i faptul ca vindcarea va fi ferd complicatii sau
sechele.
d) lupta inpotiva conplicaliilot pulmoMrc
La persoanelein varsta, persoanele cu obezitate sau pacienlll

pulmonari cronici, expugl complicaliilor pulmonars prin staza


secr4iilor brongice 9i suprainfeclie, ste necosare o prolllaxle
activA prin:

dezinf oclie nazofaringiantr

lCC

:ff:11i,,i,:'.,#i1"h

:,#illr:i,H".,

-------

sd meape singur, ci sprijinit de asistenta medtcatd

-fl 1!
sa I:b-yi9
nu exagereze de prima data
clnt 9i de ce spune pacienlut, dace vrea se
:-s:_lg
l,le sa
mearga sau

;rfi{:i ri"ir ;nm:rur rsl


1;9,;p3q::l*lp"lx*,"",:.:;il{:{"J,#f#il

se ooreasce

srryf i""?f,"i,Ti[i

e)

tu*

;ffi ffi Xfl 11""["iii;L:3:,,1i"T'fi TX,*bdsaseasze

primul sculat din-pal al operatului ;ste considerat


-prm-oare
prima
precoce. Srulatul din pat precoce
Este indliat

contra ai"tensiei aisisrive

]*kii!,.+l!rirax#-fl 1#H:i!T,."11
l*::":'""1,,*ff;"i****.h** jtlti:lx
gdiifu :,:,,,"*,'i,li_mliilfl

;,i,?,,?iilt

it.,lil,l f

;t'3i:1lr*fi ""tr*i1$",,,"""ri1;:ll.:"m",:,"gr*
c-ti"ra

I) tupta
lupta lmpobiva stazei venoese
",i"
venoase

"iioj,lilii;:i::,iffi1. "

-mi**#,*i:i?i;!:"ilH83,:it,:;',i:JJ3:"""
;:hiliirr,l"fi:i,t.l;,,.{fl;#j##in#",:H,ilr

#;tlffi:liifii,j*f
ff dl;

t",ifffi
t",i,:,i##;fr
senu nchiror, miscariflae p-eJarlie-iniffiffi
;ffi
,",::J';[i3;l,j"":5ffifffi.reprezi

a metoda cea mai ericaco

*iif fli*,':l;;#I;,:!i",,,#tril"n",,;i#iti
r.fl#i:tf *T*I::"f'ft iir*'mmr"{i'"',m"-::#

posrDrl

"dt

,li

--nalura sau comp,exitatea operaliei nu impiedice ridicarea dln


pal precoce. care nu va fi amanatA Oin
ai"nr f-oi,
sondelor sau perfuziilor
""rr"
compljcaliitor postoperatorii nu va jntgrzico
plimbarea, acolo unde este poslbil ' -'g) lupta contta compticaliilot de decubit
unor interuenlii chirurgicale care necesile jmobilizare
, ln.cazulIuns+.durata
(ortopdle;i, in speciat, t" bitrarl,;;;;
l:-P1.19:
rrecvent complicariile de decubit _ escarele.
tmportant este ca acestea se fie prevenite,
escara fllnd
,,cartea d_e vizitA, a asistentei ,eOt"ald. pr"uenire"
reprezinte.acliunea de baze a asistentei meOicale &i",eioi
tn iniii;ire-i
bolnavilor imobitizali.
Vom puncta acliunile care previn apadlia
escarelor:
renlene de pat 9i de colp permanent curate,
.uscate 9i bine
-rntinsa, ferA cute, tare
fkimituri pe pat
- menlrnerea curale 9i uscate a pielii, in special in rgiunea
sacrococcigjand ta incontnonlj, dudd baie, p]elea
,i"*g"]
gtiind ce.pielea unsa se macereazi
"" usciti
haigreu becAt pielea
- scntmDarea depozilie dupd orar _ Ia riecare doud ore
- masalut regiunilor expuse scarelor
- folosirea salletelor antiescare, sau. in lipsa acestora, a bld_
nU 0e oaie
h) rchidptarca

-,jIi:!"nt"

rn mod speciat pe tubur dis8s v,

*Ti'',g*1;5$511t+i",:iffi fi**,,

ifl flliffi

"131ii;!;i,1if,J!#;;,gil"ff xi,1"*J,:"#::i'

ii

ma/onlatea intervenriilor chirurgicaie


- varsE-operatutuj nu constituie o contraindjcalie, la bdtrani vor
n as[e] preventle 9i complicariile putmonare,
si cele de decublt:
la copii este indicatd plimbarea cit mai reoede
- sJarea generale nu esle o piedicd. nicl starea de slebbiun..
nrct oesfldratarea, nici obezilatea, nici varicele sttri ce
reoure sa conslituie o scuzd, ci. dimpokive. la persoanele nu
iu
antecedente de ftebitA. plimbara va avea toc
piicoii

m:l?:;rrt"'mir"l+t"":::l'il';*T;',*rhi.:

rnstareaze o aspjratie

mal

.,,::t11,1t:1:l!i,"lnrrsicale,
atimenta,ia
normard se
aupi o

peiii'Jlietjiirii'glltil,ii

la,retuarea acesleia, este


'e]u necesai se se administrezt
o riiii
hidrice, electrolitica 9i calorica suficiente acoporirii
necestArd

cotrdiene.

,0r

rezumat, TngruidlE generale...acordato


IIG" ", tott, lnasislenta
medi'ald in intervenillle chlrur'
i'JJiiiJri o" iii*

Necesiterils d9 apa ale oEanismului sunt, Tn medie, de


2500 ml/zi. Aceaste cantitate va li turnizatd sub lorme de:

bduturi, cat mai repede posibil, ln cantitate moderale


inceput, 300 ml ceai sau apd, in p.ima zi administrale
lingurila, 500 ml ln a doua zi, '1000 ml ?n a treia zi 9.a.m.d.
- perfuzii. rehidralarea venoas, completand necesitatea zl
se va line conl de starea cardiace 9i renaE a operatului,

:m"';rui:[T,Xqs';"*rtm:ru;ni:Fill."',fl

dtmul picdturilor nu va fi rapid.

IV ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Periuziile vonoase adJc organismului necesarul de apil


elecholiri 9i calorii,

iN PERIOADA POSTOFERATORIE

Eficacitatea rehidraterii va fi controlata prin cantitalea de urln

eliminata, pdn curba diurezei.


i) alinentalia Fi rcalinentalia
ln cazurile cela mai lrecvente, simple, de chirurgie obignuit!
se va line cont de urmdtoarele pdncipii:
- bolnavul va bea alunci cand nu vomitA
- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupe emjsia
gaze
- nu va consuma frucle crude sau glucide in exces

ln

ziua operaliei, pacientul

ia

bea ap5 cu

lingurila,

rehidratarea fiind complelate cu perluzii. Dupi 24 de ore

cealj

citronade Si supa de zarzavat {numai zeama), iar a doua zi .;


cai. citronade indulcitS. lapte cu ceai Si. de asemenea. zeami
de la supa de zarzavali a treia zl - iaurt, lidea, teilei cu lapte.
piure de cartofi,
i{

biscuili.

Dupa reluarea tranzitului: carne de pui, pegte alb 9i se revine,


lreptat, la alimentalia obignuite.
Nu trebuie uilat ce pentru a favofza realimenlaria, alimentele

trebuio se lie calde. bine preparal, prezenlate estetic ai ln.


vesela foarte curatd, insorite de amabilitata 9i bunevoinlal
asistentei medicale.
in cazu special, realimentalia este dificile. O anorexlo'
rbld sau varseturile pot lmpiedica reluarea alimentaliel. ln
aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor li servite Tn
canlital mici, repanizate Tn gase-Sapte roprize Si se vor alege
alimente cu valoare calorice mare, cum ar fi: crema de laptg,
concentrat de lapt, ou intreg, zahar (1700 de calorii).
in cazul alim;ntdrii prin ionda nizalA permanente, se vor
folosi solulii nutritive ce ajung pand la 3000 de calodi. Oe'
exemplu: ou crud, lapte, zeame de caane, carne mixatA
(in cantite! rnici), cacao, zahlr, sare - totul administrat pe sondd.
Caieva precaulii pentru alimenlaria prln sonda:
- ritmul scurge i lichidului lrebuie sd lie acelagi ca la perfuzie
- s testeaze, lreptat, toleranra la alimentele introduse
- alimentele lrebuie menlinute la tempsratura corpului
- h sfargit, se va introduce apa, atat pentru curalroa sondei, cet
9i penlru a se administra necesarul de apl.

?''li',:J

Rolulmolal
al aslsientei

-i"r,tr, *"i"nt.

medlcale

venlia chirurgicale

rrng; ;-rr'"te irai

rolul asistentei medicate esl imponani 9i do


in ptegelirea preoperatorie, cat 9i dupe inteF

fost de a pregati fizic si psihlc


--ri'rin oi"oio"raror ,olul seu a important
consta in usurarea
o6"too"rator, rolul
"r"i"nir[
6#di;i ffipti", pbne ta starea ante oare intewenliei
chirurgicale

] il

into^rcerea din sala de operalie. pacienlul va trebui se


medicala binevoitoare, indulgenld' dar 9i
.aG""ia
"-"ii"t""u
se inleleaga ce este acolo penlru a-l
va
lace
;Jicienta. care il
o"t"tmina s6 se ajute singur' ldcandu'i' astll'
Iiri"
"l
mai simola vindecarea
va lucra cu capul. sullelul si mainile, si
nimic la voia intamplarii si neomi",i""tli"ia, "Jusand
mai mic detaliu colegelor ce-i urmeaze ln

iii"*,
-'i"]liJiL'."Jtii
-""iii ii",i".iia
ia"5
ture

"i

"a

este o persoane dezechilibrata temporar' exclusa de


la viata lizica normala 9i toarte vulnerabiE

]tioeratul

pJitr,
asistenta medicale va da dovade de intein
"i"r"tu,
rige;te ll Jlit"te, ln momentulin care pacientul se reinloarce
salon

Iia

jurul sau' se
va treoui se-i asigure conforlul calmul din

educe" tamilia, sa calmeze anxietatea contagioasa a rudelor 9l


;rietenilor. sa limiteze, cu tact. timpul vizitelor
irrrr"i suierintelor psihice si tizice va Ii obiectivul
DrinciDal in ino lirea postoperatorie
lC, Liano"t"-si lermitate. de liecare data, gesturile si compoF
tamentul ei vor ofei operahilui un grad crescut d conlon'
ecnipa aainsri;ire, precum ei un climat ravorabil

: iiii.*i

i;;;;;;; l;
refacerii
I i-.i,.i

de incredere 9i sigurafia creal in


"ri."tva fi exploatat la maximum ln pedoada
preoperatorie

perioada
postope-

rato e

operatului antreneaze, de cele mai multe orl'


,ein"iua'"i"i si lra""urea gregite a evoluliei postoperato i

Inii"t"t"u

203

amabfltr.itea, discre,ia,
:-?.-":!1r"lrrt:
nu lrebuie

Tfl:^::f

sd tipseascA

,n"i

abititalea, sunt atu

,"d].iii

care vorcompleta, in mod fericit. constiinciozitatea


".i"r"nr"profesioilt
cu sclpulbine precizai
- relntoarcerea paclenlului f" ri"t"_n.ri
- Pacientutpoate avea nevoie, ae ai!m-e-nea, ae asistenle r
groasa. se dlreasce sd-si continue
rirgeciunilo sau oUiceiurile'

lls,y,1ja,"
medicale

ir poate ajuta. ra.e

".6i;i;;#r;''""J[ffii

Neuitand niclodati ce hipertrofla tehnice


transformd botnevr

in-maginA 9i asistenta meoicata in mecinii,


aceasta i9i va
la indeplinire rolul ei mord, lerd de care
o revenire- este
--'" ool
dar foarte

---

greu

Relali!le
agistentei
medlcale cu

t'"--i

:.t,:l:"]"f

menbrii

.inlelegerea, rof",lnia,

st tndutgenla

sun

indispensabite intre toate asistentete medicale,


din t-oate turelE
penlru bunul mers al serviciului

Asblentele nedicab din tura de diminealA


Au avantajul de a cunoagle mai bine pacientul
9i echipa
de a execura cete mai imponante Tngrijiri
:I:r.,91",:,1
1
ti,ilyl-/5i.1!:*"T""t9, perruzii, procedee de r""ni-"i,J din
a inlorma ej coresele din rr.rra de "r"ij'
dujd
;::r.,." ::r.li"-:1:il"
99
noapte.
comunicanduit;"iilil
Tiq.., ?i 9?
T?:.:ly:111191"!+ifire deacsra ra vizita s", in rirlrr'rii"i.
-_EI6 vor fi acetea care vor stabili
si cea de noapte ei. torooata. vor ai,-ei
::1.t1?-9:
grijd.senu tase in seam" cor"g"ior dinI"-teAru-ffii;ilil,H:
pol I etectuale dimineala.
mentatilatea de senut ..tasd asta penku
;,1,P"^1i-iii 9lrL?s
ei abaenla intleserii ii i"rr"i"z"i riii!

il;;;ii;

!:!i-"rr*d

9:!i':1'3i:

un;ialo;;;,i;;; ;;&:;

de ctrire pacient.
:j:l-19:lTtit"
imposibilitatea participirii active

I"jijll

ceea ce poare duce

a acesluia ta vindecare.

ta

-^Asrsrenla-nedicata din. lura de zi va avea grije se lase


echipelor urmdtoare malerialete necesarJ pentru
f-rjri;i,i p,"r+
zute.
Asldzi nu ar treoui se exisiir ''arilapuii
^si "neprevazute.
tncutale"_

Asistenla mdicata de zi va transmite ptanul


de ingrijir atal in
scris. delalial, in caietul de rapoarte, cai
si comunjcit verbat.
. Asistenta nedicah din tue de dupd-amiaza
Fi noapte

vor hebui sd te caracierizeie pentru a


:i:19llil:1rl
nu se transrorma 9,*ia
in ceberi sau in persoane,
care, la tnirarea

ti

I\runca lor este ingrale 9i obositoare, ln primul rand datorlta


d; asistente medicale este mai mic ln gardA'

taptului ca numerul

lulru gtiut 9i de pacient, care nu va trebui sd se sir e ln


nesiourantd, iar in al doilea rand, pentru ce noapta operalll
devii agitali, anxiosi si insomnia esle lrecvent prezenta.

b. Relaliilg cu echipa chirurgicald


o echipi - situattr
- Chirurgii 9i asistentele medicale formeazenormal
cert p6 o scara vorticalA, dar care, Tn mod
9i civilizat, ar
trebui sa fie 9i pe orizontale

Asistenta medicala va {i loarte atente in execularea,'cu


strictele 9i punctualitaie, a tuturor indicaliilor chirurgului, ea fiind
cea care se afla, permanent, p ntre pacienli, observand imediat
orice modilicare in evolulia sterii de senatate a acestuia
-inainte de vizita chirurgului, asistenta medicaldva nota bilanlul
zilei precedente, pentru fiecare bolnav, iar in timpul vizitei, va
avea asupra ei:
- caietul de rapoarte din ziua precedentd
- rezultatele examinerilor din ziua precdente 9i dln
respectiva
medicde va rdspunde clar la intrbarile medicului
Asistenta
chirurg, fAra a face divagalii si va pune intrbari iudicioase, la
obiect, iar dac5 esle nevoie - 9i ]n absnla pacientului
DacA are vreo nemuliumire referitoare la comportamgntul
chirurgutui, va pAstra pentru ea, nu va discuta cu colegel 9i, ln
nici un caz, cu pacienlul, fncercand se rezolve totul printr_o
discurie civilizate 9i de bun siml cu medicul
Complexitatea evoluliei postoperatorii (in cazul anumitor
;nlervenlii chirurgicale), multitudinea complicallilor ce se pot ivi
impun asistentei medicale o comportare 9i o constiinle prole"
sionali ireprosabile, pentru a se integra direct ln echipa
chkurgicda, in angrenajut careia trebuie str reprezinle o rotite
mica, dar esenriala.

a. Relaliite in echipa de ingrijie

medicate asigure hgijie 24 de ore din 24.


El
IucreazeJn ture de zi 9i d; noapt;,'ia; b;navri
ti"ori"
rngii
permanent, cu aceeagi congtiinciozjtate
-corrnlcar"a

echipei tl cu
medicul
chirurg

turA admlnishoaze sedativ fere motiv, psntru a avoa ,,llnl9te 9l


pace'. Ele vor lrebui sd discearne dace sulerinla bolnavululeste
real, sau simulata.

Pregdtirea pacientului pentru exploriri


radiologice

'

Razele roenlgen: oscilajii electromagnotice cu lungim de undd cuprinse


produse in tuburi spe;iab; avand iare purere ae
!i clrpurite
]0:1. sotide. inctusiv
iatrrnji
corpui omenoS", tiino
pirfi"r
.drabat.
leslturi si organe, in funclie de conipozitia tor cnimica; "u"o,6iti,
oe exehjlu. iist6riur-os,
avand mull calciu 9i fosfor, are un coeficient de absorblie mai mare, mugchil
organels parenchimatoase au un coeficient oe aUsoruyii rnai
oaselor. dar mai mare decat
ptemanilor care, fiind plini de aei,
lraversarea aproape inlegral.
lmaginea Edioscopici: imagine ,ormate pe un ecran lluorescent de ri
roenlgen..care au proprielatea de a produce zone diferite de fluorescenle, in tu
de inlensitatea incidentd pe ecran, dupa gradutae aUsorUtie al oiOanelor trave
pan rnrocurroa ecranutui ftuorescent cu o placd fotografica (litm radiologic),
I
roentgen proiectate impresioneazA diferit emulsia totlosensiUlla Oe Je ac'eifta s
oblrne o imagine folograficd a regiunilor examinate radlogrgfla.
=
Examnul raure'egrc permite
pErrrn studiul
sruotut morlologioj
monotogtol St
ai tunclionadi
funclionddi organ(
oroan
.,,
Si at
,radiologic
rnlerne, comptetand alle metode de investigalie. [n unel situatii _ fracluri.-tux
calc}, loze etc. -, examenut. radiologic-este mtjtocut ae Oiagnostic AifeninliliJi
confirmare a unor moditiceri anatomo-tunclionile ale oroanElor eiot.rt" '
liietodsle ladlologice de examinare sunl: ,.adlb"coiia = exaiinaiii oro n"l
sub ecrandS,o imagine dinamicei @diogtatia -totogratierea imaginii iiaioioii;l
lilm radiologic: desi este o metode -statice Oe-examinare. -oirmG- co'niioi
comparativ.cu imagini antedoare ale aceluiagi o rgan, aparat elc; radiokinografii
fixarea p lilm radiotogic a misceritor unor or;a*'ti"imi ii Ja*r" .aiii,
= lixarea.imaginii radiografice a unui singur strat dintr_o parte a organismulii
evite.posibilitatea erorilor de interpretare ia urmare a sulrapunerii irisi"iloiai
d,e,d eflte straturi ale regiunji Examinate)i ediolotogalk = fotografier;a imagl
radiolog-ice pe tilme de dimensiuni redus (7 x Z sau tO x tO cmj; este iotoslii
examindrile. profitactice ate colectivitdlitor pentru depistarea aairj
pi""oie
uoercurozer putmonare etc.: rcentgeDocinematogalia lilmarea imaoinilor
=
elranul radioscopic,sau direct, fere jntermedjul e;ranului radiologic (sdobjne
imagine radiotogici dinamice, care evidenliazd miscarire nJrmafe s-aloliifoi]ie
organelor examinate); tuentgenteleviziunea = lelevizarea imaoinii radioloo'ice.
imagine stdice sau cinemaiografice (imaginea poale ti urmrritd simuttan-de

lgt

iiiiii"ii

;l;;";ai;;i

]rrii,

ii

multe persoane).

Mlsurile.ggnerale de pregetlre pentru explortrrl radlologlce vizeaze:


pregAtirea psihica a pacientutui (se va exptica paclentului nec.
examenului 9i condillile in care se realjzedzi);
206

pacientulul, corespunzdtor aparatulul, slstsmulul 8au

etc.);

completarea biletului de trimitere pentru examenul radiologic cu datle

personale 9i de spilalizare. din anamneza. rezultatele mai importante de laboralor 9l


examenul cerul (se poate duc loaia de observalie);
- protejarea prodrle fala de sursa de raze roentgen si de pacient (devine sursA
cand esie sub influenla razelor roentgen) cu 9o4 9i menusi speciale;
radiologic;
- asigurarea unei temperaturi optime (20')fn camera de examen
folosirea de ochelari fumurii cu 10-15 minute inainte, pentru teallzarea unol
acomoderi imediate la semiobscuritatea din serviciul de radiologie, acolo unde
condiria de dotare o cere.

li

-'

prsge rea llzlca

oroanului car urmazl se li explorat;


--indepArtarea
obiectelorde Tmbreceminte radioopace, care pot cauzagregellde
lnterpretare a imagjnii radiologice (nasturi, mergele, medalioane
,
radiologie,
und va fi ajutat la dezbrecare,
pacientului
la
de
serviciul
-insoliroa
imbracare, suslinere etc.

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA


RADIOLOGICA A SISTEMULUI OSTEO.ARTICULAR
Explorarea radiologica a sistemului osteo_articular
se etectueaza de cetre medic prin radiograiii Citirea
(intepretarea) radiografiilor se face la negaloscop
(fig. 32).
Scop: studierea morfologiei osului 9i lunclionalitelii
unor arliculalii osoase din sistemul osteo-articular
pentru stabilirea diaonosticului de luxalie, lracturd sau
alto afecliuni care modificA structura osului (ex. tumore
sau distrofie osoas6).
FA.

se anunle pacientul 9i i se explice necesitatea tehnicii, precum


Fi condiliile in care se eteclueaze (examinarea Tn obscuritate 9l
cu aiutorul unor aparate spgciale)

Pregithea
psihici a pacientului

P.egtrtlrea

lizici

pacientului

32- Nssatos.op

se dezbracd regiunea ce urmeaze a fi examinati


la lemei, parul lung ss leage pe cregtetul capului
se lndeperbaza mergelete 9i lenrigoarele de la gat, precum
obiectele radioopace din buzunar

tl

se ridice pansamentul (daca existe) de pe regiunaa ce


urmeaze a fi oxplorala
- unguentele sau alte forme medicamentoase se Tndepertoazd
prin spelare cu alcool sau benzine
dace membrul examinal nu poate fi menlinut fere atele ln
pozilia necesard, s vor lolosi atele hansparente pentru razg X

207

admlnlskoaze pactontulul

un rnedlcament analgezlc,
_se
cazut,tin
care migcdrile li provoacd dureri: iraaud.
luxaiii, artr
acute)
-_se, efectueazi o cjismd evacuatoare. in cazul
radioorafll
oasetor bazinului;nu se executd in
traumatisme ,"".rt" -.-.
- sedminisrreaza substante oe conira-siJup! in-prJ""r"uit
sau se umpre ."uit"r""
"" il.ttrLii.,
:1"j:]:"]:::_pi:i::.rui,
aerl?::u oxigen, pentru evidenlierea
cartilajetor

pacientul va li ajutat sa se imbrace; dupe terminarea


lngrltlrea
paclentulul
examenului radiologic, va fi condus la pat
dupl examen -se noteazaln foaia de obseNarie examenul radiologic etecluat,

dLfr :1m,";*:lin,,ffj".? j,."oroP,"*',,n'0,";

PBEGATIREA PACIENTULU I PENTBU BRONHOCRAFIE

adid;r;:;

meorcut soticite

lngrillrea
dupl tehntc,

se ajuapacientut se s" ,ioi"" d" p"


se rmotace
tmDrace
- pacientul este condus la pat

.".u8

examenul radiologic efectuat se noteaza


in,oaia de observall

EGAN REA

PAC!EN['*3I[ETJE

iSTII?sf '
,."r8ffiffi

:ifli;;tl'J.

[i

jJ*il6:ll"ixprorate

*"{ifi:r{l}lfifi ,:,"luftU::v#:*ll#ft
d" ;iifi ;t" ;r;hiil"i;i;j
modjficarj topogratice
si

qREGATTBEA qA)IENTULU|

:;13ljll
flzlcl

paclentulul

--se-dezbracd compter
s_er.teaga
raoloopace

rli"i;,",T,i'"'i,xlr"r,ri

*" *

cum tr'eouil-silJl"oirporre in timpul


.ii,i

cateva misceri ae i""pl|,aii"l

irpl i&iild"p,Jfiijllj

"
r"gir;;Ga;icdG;;itrnt;G;;j;
-oLi""ieie

p crestetut caputui);

Pregitlrea
materlalelor
necesane

Preg,lirea

psihlci a

pacientulul

Pregltirea
a

paclentului

:3]1H.::,i:i:1,,*,"
l1i{^:1!iiii"l,T[H;;'fl
ru .",i"ir-i,i" i"iii#si,
_ f "lAynl
-!?lgy".
pacientutui
radiosraria se
^1".1-:1"-"!ra
race rn apnee,

data

tizicl

1ENTRU pADloscoplE, RADI1IRAF|E

:-s^19xflice.

PGgetrea

radiorosic prin

Pregltirea
P3lhlc6 a
pacientutul

rao=olraffi

(9r oata)

PR

ln llmpul examenului radlologic se ajute paclgntul 8A la pozlllllo


cerulg de medic. Sugaril 9l copiii mici se lixeaze prin Tnfesare po
un suportde scandurisau se suspenda ln hamuri (pntru a nu se
iradia persoana care lar susline)

s"

in,iLpe.teu.?

-sea9aza pacjentul in pozilie ortostaticA cu meinjl p golduri


sl
coarere.aduse tnainte (fare sa ridice
umerii) in sp"t"6-"1-,"*[ii
cu-preptut apropiat de,, ecran sau
de casetia care poane filmul
--cano poztia,verticala ste contraindicatd. se as;ze pacientufin
Pozrtle 9ezand sau in decubit

medicamentele sedative (fenobarbital, atropind), anestezice,


sonde Metras sterild (flg. 33), substanle de contrasl (lipiodol sau
iodipin - liposolubile 9i ioduron B sau dliodonul - hidrosolublle),
expecloranie 9i calmante ale tusei, scuipatoare

se anunre pacientul 9i i se exdice necesitatea tehnicii


se anunla pacientul se nu menance in dimineala examenului

cu 1-3 zile inainte, se


administreaze pacientului
medicamente expectorante

in

ajunul examinarii se

administreaza o tablete de
fenobarbital sau alte medicamente similare

cu o jumetate de ori
lnaintea examenului, se
administreaze atropina

(pentru a reduce secrqia


salivei 9i a mucusului din
ceile respiratorii) 9i medicamente calmante penlu
tuse
- pacientul va fi ajutat sese
dezbrace 9i va fi agezat in
decubit do.sal, pu,in lnclinat spre partea care trebuie injectatd
- medicul electueaze anestezia ceilor respiratorii (reugita examinarii depinde de
calitatea anesteziei), intro-

ebc
-

F/9. 33 - Sonds psniru bronhogralle


model l,lelras (a); b - mand nul sondli
sondA cu balon dE comprcdune

c-

20e

duce-sonda M"tr"".in
coflrast u9or lncdlrtr, fncet, cu o prosiun
moderatd
- in.timplt injecterii sub.r"rf" a" !onir""i p""ientut va ti
alutr
sa.g schjmbe pozilia (decubit ventrat,
dorsat. faterat-jreli.l

",bo,"rr-iilf!Iiii- ffi
,Jiffiff

Il+ltqi,",:i1?:iii1,,x.,:f

'ff

:,B:::ij'ii:x#i

pastu omogsne, la care se adauge apa reca pAnA la 200-300


amestecandu-se cu llngura de lomn

Progltlrsa
pslhlc! a
paclsntulul

O,

se anunle paclentul cu doue rle lnainte,

se anunra pacientul ce in dimineala zilel ds examlnare nu

expllcandu-l

necesitatea tehnicii 9i imponanF el pentru diagnosticul bolii


- se exdice paclgntului tehnica de investigalie

lrebuie sd menance
se atenlionoazi pacienlul ce nu trebuie sA lumeze, pentru cd
lumatul maregte secrelia gastrice
se inlormeaze pacientul privind regimul alimentar pe care
trebuie sal respecte

ff *:"::i#:Tffi i""*ml:{irm:;tti,,,,el;lJ:,l

dupi

bhnicl I -

va

,l avertizat sd nu mdhance
9j sa nu bea tim p de 2 ote . o
cand
inceteazd erectut anestezrcutui
i
-^ v.a-ti atenlionat sa coteaeze in scuipdtoare
substanla
s_e etimina prjn tuse: nu
se
lnshfle.
:::r.T],:31?
doai
produc intoxicalie cu iod

PrgStlrea
Ilzictr a
paclenlului

administreaze pacientului, cu 1-2 zileinaintea examinedi, un


regim alimentar neflatulent 9i ugor de digerat, lormat din supe,
oue, paine prliite, unt, leinoase, produse lactate
seara ln alunul examinarii
se efectueazA bolnavului o
clisma evacuatoare

-se

in ziua

examenului, dimineala, pacientul este condus la

serviciul de radiologie

;:"J*:ffi

ei in stomac rrebuie

""#?l?:l?,jir$,Hfl'r:t',n:*:Xirea

Panlciparea
la exemen

pacienlul este ajutat sI se


- dupe terminarea examinerii,
imbracg si esle condus la pat
radiologie (conform
- pacientul este readus Ia serviciul depentru

RADIoLoGIcA GAsTRo-INTESTINAix

Examinarea radiotogice a tubului


dioesli!

contrasiiJ;;;"H",]:Iff

."fectueaza

dupd aclminislrarea

indicariilor medicului), dupA 2, 8, 24 ore,


a se urmeri sub
ecran evacuarea slomacului, umplerea intestinului sublire 9i a

studierea morforogiei

9i runcrionarirdtii organoror tuburui digesriv pentru


-.-scopi
slaDrttrea diagnosticului (gastrite
cronice. ulcer gastro-duodenal. tumori
ale lubulul
dr.redrvl Fv.6i^-.^^ -raifu r"s"a
disestjv).,Examinarea
;",;

;,,ri"olli:?iffi i; lX[""jl rl,ilr"r#

grava, adinamicj, carc sufera


de tromboze
in perforatia tubului digestiv cu
remoragre gaslro-intestnuta ucrta, p"ritl-lllus'
in
)hlta acuta' precum
9i la lemeile gravlda
prma
ln

Jumatate a

PregAfirea
lnatrumen.
telor 9i mate.
rlalelor necoSane

sarcinii.

sulfat de.bariu 1SO g sau un pu"n"t


oiiginat (sulfat de bariu

pentru^roentgen)t cand
sar: pahar, apA. lingird d"
(ulei de parafinA)
suspensia

f"r", prrgaii,

de bariu: cete 150 g sutfat de bariu


:j:Ireg,atesie
se
amosleca
cu o cantitate mice de apd calda pend
a" oOfin"-o

pacieniul (dupe ce 9i-a dezbrecat toracele) esle condus sub


ecran, unde i se ofere cana cu sulfatul de bariu (pregetit inaintea
examenului)
la comanda medicului, pacientul va inghili sulfatul de bariu
dizolvat 9i amestecat cu o ljngurd de lemn

PREGAfl REA PACIENTULUI PENTRU


EXPLORAREA

suustanle oe

colonului
ore de la lnceputul examindrii, pacientulpoate

-la2
ingriiirea
paclentulul
dupa tehnlcl

sI

manance

se administreaze un purgativ (o lingura de ulei dE parafina)


dupe terminarea examinerii
- pacisntul va li informal ce va avea scaunul colorat in alb

RETINETI:
reugita
unui examen radiologic al o.ganelor abdominale depinde de pregAtlrea
tizice, prin reoim alimentar, a pacienlului.

211

[*,autur:mra',mi'tliJ*:#lJ3i:1'J'i,l,if

T ATENTIE:
la copiii mici, gustul bariului se corecteazi cu cacao sau l{maie; t
administreazA cu.lingura; la sugad, bariul se preparA cu ceai sau cu lapte Sl. I

1"i13?l;iffi3:'"-".inerii'

administreaze cu biberonul

de suspensie bariu/ape Tn dilulie 1:2 este: '100 g pentru sugari;


-'150cantitatea
g pentru

so
dupa mase, o clisme evacuatoaro si apoi'
ricin
de
de
ulei
{clisma
linsuri
..iiii"jliiJiii-"i"iihriu done d-e materii fecale din recl sl
iesturile

I'iJ".i""tr"ura,

ilgLl["ffi;"t ;;"i

cu 2-3 zile lnainte de examenul radiologic gastro-intestinal se va evl


administrarea de purgaiive 9i se va susponda administrarea medicamentelor (
conlinut de bismut, iod, li6r, calciu sau bariu pe cale bucale (acestea impiedk
vizibilitatea organelor de examinat)
nu se execula sondaj gaslro"duodenal Tnajntea examenului radiologic (i
mucoasa 9j produce o hipersecrelie nedorite)

lg":?3lo*" o""i"nrl la serviciul de radiologi; va li ajutd se


de examinare
tl as"zat pe masa

obignuittr a clis"Ji"Jiid"!i'ra
l"rl! JJi:u,iazi crisma bddtatl. dupd metodaare
senzalia de
;1,#,H"JJT;il;li;-de cate ori bolnavul

delecar

1i!"ffirp"

Substanra de contrast poate li introdusa in tubul digestiv 9i prin atte metode:


al dhect in jejun ptin sondii duodenale lEinho'n): inaintea sondei se conholer

a
int,oar"erea substanrei de contrast cand baiul

aiuns in cecum

liJi,iin-ii" i""trr

sub ecran radiologic; cand diviziunea 75-80 ajunge in dreptul arcadei de


subslanla de conhasl se introduce cu ajulorul unei seringi prin sonde direct in
b) fraclionat, pacienlul luand din 10 in 10 minute cate o lnghilitura din

l";:f:,ruiifl

",

sonda strauss, dupa insurlare cu pompa

l"T::;',?30',i'3"1T',i1"T,ffi *anatomicea,e

opaca;

c) metoda contastului gazos pentru exafiinarca stomacului se @alizeaze ptl


insuflarea de aer in stomac cu ajulorul unei sonde sau pin administrarea un
amestec gazos (acid tartric ai bicarbonat de sodiu).

ingriiirea
dupi tshnlc6

substanla de conrast.
Scop: observarea modilicirilor anatomice ale colonului; aceaste examinar
necosita o pregdtire foarte bune a pacientului in sensul evacuerli complete a
colonului de materii fecale 9i umplerea lui cu substanla de contrast.

iradierii.

nu fi expugi
se pregetegle clisma ba late

se anunle pacientul cu 2-3 zile lnainte, explicandu-i-se


-ncesitatea

tehnicii, 9i i se administreaze un regim alimentar de

",iir"""-':lii'iiri'ii"iiiir,
clisma evacuatoare
l.r-o"

Jiii

va li
toareta regiunii Perianale apoi' pacientul

ATENTIE:

] J.,i!i"li"-0"

"""u*t

provoaca durerl'
introduse prea rapid sau sub presiuns

soasme ale colonului

cantitate prea mare poate sa


l"lJi.i*L i" i""rt"st inlrodusa la inceput in(dupa
ce suspensia de bariu a
;.#;;';ril,;;;;;;4iunii recto-sismoidiene
presiuneal

ii"irt'pan

poab mari usor

"id.oio, "e pacientul


.]n ziua examenului'

luma
nu va consuma lichide' nu va manca nu va

(lnainte de examen)

necesar electuerii clismei (vezi ,,clismelo"),1

sonde Strauss, substanlA de contrast, sulfat de bariu


ln suspnsie (300-500 g ln 1000-1500 ml ape utor incdlzile) sau
sulrat de bariu (200 g) amestecat cu bolus alba 1300 g) ln
'1000 ml ape TncalzitA, ulei de ricin, gorluri de proteclie pentru a

s'bstanE de contrast (dupe


dace nu reugeste, i se efectueaza o
iar "llrr,il,e

pa"te"trka

lir*:*l*;r,i:,ntrJfl"e""iiHil:i;hie(inc,u"i,

Examenul radiologic al colonului se poate lace: p cale buca6 (dupA exame


radiologic al stomacului 9i intestinului) sau pe cale reda6 liigoscopie\.
Dace nu se examineaza decat colonul, la indicalia medicului se administreaze O
doza de suspensie bailaE cu 8-10 ore inainte.
lrigogcopia: examinarea radiologicA acolohuluipin umplerea pe cate rectale cu

instrumenlar
-purgative,

- * ;["ita

l'i"

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXAMENUL RADIOLOG


AL COLONULUI

Pregdthea
materialelor
9l Instlumen.
lelor necesate

se administreaze un reslm hldric cu

Diureuri
1

copii mici: 150-200 9 pontru copiii mari

'Ji#

pin metoda exanenului cu.dublu


prin
clisme baritate (*q- t::11"::3
bAna colonut se umpleparlial
substanla de conlrast sau
ri-soiicltat ae a evacua
in rect vafi umplut cu aer;
introdus
strauss, alc6reibalon
i^"r,iiiil i""irr
sub control la ecran'
moderatA,
p,esiune
"o"da
",
il,:iiiilji,iiJi"i r, ""r"n 1oo mt aer, cuaerul introdus sub preslune
poate perlora
oAauIi, deoarece

Colonul mai poate fi explorat radiologic si

."r,riifii"ii.
#:,;:;';;;;;;i;"
I

i;.il;;;;itt
colonul.

211

PBEAATBEA COPIILOR PENTBIJ


EMAIENUL RADIOLOGIC AL COLONI)
de alimenta'io de 12 orc' .ata

"ilr:f,,:):t':'J"J,.n:iuze
- se introdlce sonda-la
a" fj"r3omn,"tr"".a

"rah,",i"ni'iffilo

o adancime de 5-10 cm;


+00-500 g substanla de conirast,

"t"or, ",*re

gazelor din colon


- se testeaze bbranla la Razebil: duplmase,la orele 16, se adminislreazd pacientului o tablela care se dizolvl pe limb{ se
sup.avegheaza pacientul pentru a se observa dacd nu are

conlinand t0o-150 g

n substan'e baritate se administreaze sub formd


de crismi

hipersqnsibilitate la iod
a. dace apar rogeale, senzalie de arsura, furniceturi, tahicardig,
greluri, urticarie, amereli, stare de riu general, pacientul are
hipersensibilitate la iod 9i s lntrerupe administrarea
b. daca pacientul suporte bine iodul (nu apar simplomele de intobranle), la 20-30 minute se administreazd celelalte treitabletg
Razebil, in decurs de 5 minute
se
- a9aze pacientul in decubit lateral drept, timp de 30-60 de

EXSSIUieHLT#,lyLtiiltSfi IShTtxEt
vezicula bitiare poale fi vizibila radiologic
.^rDeoar6ce
numai cand contine
ae
conir""i,
a oolrne imadinl
o""i,i-"Lor"i3,,fr
radiologica se adriinisireaz'srioiLl-rJ'il: "o 'v'trrdst' penru
ei
;?:;J,3,X"J,E'.""""1111,:?"911a1a^c111usranre

,,,:gs:}fl i:,,:]f,frfl #i#,1,:i:j'i::""'",""Jfl :,fi i,i'flJ:il1


.,0:1"';['J:X'"1i',';,':fl:P"l3l[fii"?11 #Xi:"#nciriiv

minute

fnainte de a se efectua radiografia se efectueaze paclentulul


lnc6 o clisma evacuatoare
- pacientul este condus la serviciul de radiotogie (dup6 14-16 ore
9i respecliv 10-14 ore, cand vezicula biliard se umple cu substanla de conlrast)
- pacientul va fi a;utat se se dezbrace Si se se aseze pe masa de
examinare. ln cazul Tn care vezjcula biliara nu s-a umplut cu gubstanle opaci, se mai administreaza 4 tablete de Razebil (sau
6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repetd a 3-a zi
se adminislreaze pranzul Boyden (doua galbenugurl de ou
frecate cu 30 g zaher sau 50 g ciocolatA)
- se electueazA radiografii in se e, la intervale de 30-60-90 de
minule

corecistrrrl p,ne c

.,,::L:i,il:l[,l?,q'ffi

t",i".'J,:::,::,H;l:!,Ls::,s,":1, :u:,&":[l
,^,!i!{.{f,{o?li!.,;iil!i:l:fl?nB,lT,3;xf ;ili:,il"HTi,,"l*if
3ii_Xl#
opActFtEREA vEZtcuLEt B\L'ARE pE
)ALE ,RALA polEctsroGEAFtE)
-ll-ranz,compus oln oua. smantanali In cu peine
sau 50
*,.Tatr trifermenr, iuustan,a,opaci(ia]e
:::::,:1.;^:T:T
sau acid iopanoic); ahtihistamlnice
- matedatele pregetite se transporte tangd pacient

Preg,tlrea
psihlca 9i

tizlci a

pacientului

-se

anunla.pacienlut si i se exptice necesjtatea


efectuarii lehnicil,

cu 2-3 zire inainrea u*".-;l;-ii.


;f, ::i:*::"11de p:cienrurui
3 ori pe ,1, at;;J;*Aj;"";
carbune,.animat
nrperprolidic

:19]il!l*

ffi,;

grecruerii cotecistosrafiei se adminjstreazd


;:y-1..: un resim diet"ti"
pacienturui
,e"i ois;,iiii
conljnul bogat in cetuloze 9i hidroc;rbonate
concenlrate
-_rn zua precedenld examenului. Ia orele 12, se administreaze
p_acrenlului un prenz compus
din oud, smantana 9i unt cu plin-ni
p":"J,":::.-":ll?:i,lJylernice .si sotirea vezicii oiriarel:
pranz

provoace a"""r" arr"io"i".


::est
50 g ciocolala sau cu un sondaj evacuator

dupe masA se efectueaze pacientulul o clismd evacuatoare cu

s6r llziologic sau ceai de mu$elel caldut, penlru svacuarsa

ingrlllrea
paclentului
dupl efecluarea lehnlcll

pacientul va fi ajutat se se imbrace 9i va fi condus Ia pat


se noteaze examenul ln toaia de observalie

;"iifi#;iili"T;
iici

"rffi;ffJ#ff;

T ATENNE:
DacA se lolosegte acid iopanoic, ?ntre orele 18-20 se administreaze 4-6 tablote

acid iopanoic, cate una din 10 Tn 10 minute, cu pulinA ape, ldre a le sferama, dupa
care bolnavul va fi agezat ln decubit lateral drept, timp de 90-60 minutE, Dg la
administrarea subslanlei de contrast pane la terminarea examinaii, pacientul nu
va primi mancare, beuturA, medicamente sau purgative si nu va fuma.

2lE

2PAC\F\EREA VEZtc.yEt

pE )ALE TNTRAVENOASA

ATENTIE:
inieclarea Pobllanului la bolnavll
- ss administreaze sirop de codeina imediat dupa
!e
;;;'la tare colansiograria rdpetd p ma fiind nereusite; in
iiesi cJ, iioios,atia se execula dupa 30 dc minute: cu zaher) se adminislreaza
l"',i.i"iiiij"roii, iaora
salbenusuri ;rude amestecate
'iioi&;itLi
(i,iat"'ent de calea rolosite penlru substanla de

.B!!-.!4BE
(couNctocRAF|A)

Preglthea
materialelor
necesare

P_obilan. antihistamini"e,

;;"J#i:d;ffi;;

h;;;;;;;a;;;;;;;;

d"- ursenle (stucozd penku perruzii,


Rome

"";;

1,,::::,1^:.
N^orartrinat;,^aparat

de p"d,-;,
E :l;#:ii:,:
ml.si ace srerire pentru inleclii
iitra,enr
:1:g: -.:pentru
1g
materiale
cljsme

PregIflrea
psihlca
lizlcd a
pacientului

aJ,lI'

- seanujli pacienlut Si i se oxpticA necesilatea tehnicii


::,,1::11" :"rt:irii. se efectueaza o ctisme evacuaioare

ii

Testareg

Ji"i.lildt

s""rr

:fj=9f::1

varsarun1

--reaclia hiperergica se combate urgent cu antihistaminjce,


-Norarrrinar,

L:lyi,:"llf1:i"j:1

Admlnis.
lrarea substanlei de
contrast

-I*il"i[n]rr

."

"d;i;l;:.

--daca toleranla organi"rrrri


pe masa radiologici
"f,"
se.administreaze substanla opacA
lincAlzia la temperatura

"

iopJl provircarii conlracriei veziculei biliare'.etectuandu-86


t,iserie la intervale de timp de 30-60-90 minute;
iJaiilrJrii
jX;::1ffi,ri",i"""
colecistectomie' cu calculoze
ili;6#pra"zul Bovden la pacieitii cu
icter'
oiiiiri. ooaii eiseoo*, insulicienia renale acuta,

PACIENTULUI PENTRU EXPLOBABEA


PNEGiTIREA
. ..__
NIOIOLOCICA A APARATULUI BENAL

;",: I_."til"*i.rl
loleranlei
"onirn"ti,"G
de reactie hiperersicd
pacientulul la :::,,:1rl"l S:]:^o:_!1!bd),.i,
"":;"'j"!T:n#i
"".
5"^r]:.9:!.i",t""p","o'r,ip"."i,";fi
iod (subrespectlv sau pruril intens
stanla de
-.s6_injecieazd
.inlravonos ,oarte lent t ml de substanla 9i sO
contrast)
pentru a observa vqwq
oaca apale
apare.lelcil
Ieacrs
T,l"yur
hiperergice toseale
eo",
ij
r"i"i
e' disPnee' greluri 9l
"r
""r"il
semnete reacilei. se intrerupe
administrara
,"3,i"cn1,,1,0",
d6. srucoze cu
treaze oxigen si se anunta meaicuf
reanimaror

!il,i"i"i"l

ilffi":fi:;;il

ili]ii

Fvnlor,rca radiolooica a dnichilor si cailor urinare se efectueaza prin radiografio


rehopneumoperloneu
,eniiilintpra. pletogtitie. urografie cistogralie, arleriogralie'
pentru
sfabilirea' la.aparat'
importanle
de
eslte deosbit
.i riiJJ. eiui&a
mijloc
de evaluare a
un
este
ea
"iprorare
asemenea
de
;i;;;;i;[it'r6oH"iriior:
;""tif;;ff..iei;"ffi;;fuiiriiit". ."aicat" sau chirursicale ajutand ameliorarea
rezultatelor oblinute.
scoD: evidentierea conturului rinichilor' cavitatilor pielocaliceale ale acestora'
pr"Iir-i'ii i'iairii urin"ie; prezenta calculilor radioopaci 9i radiolransparenli sau a
tumorilor.

SIMPLA
PRECATREA BOLNAVLJLUI PENTRI) RADIOGRAFIA RENALA
d conlrasl
Radiogtalia renale simpla: explorare radiologica fdre substanle sau vezicall
renali
ureterali
caiculii
pozitia
rinichilor,
care ooatS evidenlia conturui 9i
radiobpaci (care conlin saru de calciu)

-cirbune

;3,l#l;::n,:!iit [":ffi :i ;? JI;::| f .xl1ki,:Hi]i


pe xuocorp
-.dupa terminarea injectiei se executd radiograliile.
CAlb

;[iL"[,l;u ;n:[T,;;,nii $li


$:1i:jlaE
drri
t"-,rtn".""
Tlll':de codein, (inlr-oir;""iLi, "" "iriri;;#"r;ild;
singure dozi)

srrop

2%"

- pacienrut va ,i ajutat se se irb,""". u"


rnstatal comod in pat
- se noteaze examenul in foaia de observalie

riZni; in:ffi

Pregefirea
pslhicl a
pacientulul

Pregltlrea
allmefiare a
paclentului

animal: uleide ricin; materialonecesare efectuirii unsl

6b"tul ,t i s" o,plice importanla tehnicii pentru

stabilirea diaqnosticului
=;,rJ"ta

exptica iacientutui tghnica investigaliei 9i regimul alimontar


necesar pentru reugita acesteia

- ie

cu 2-3 zile lnaintea examinarii, pacientul va consuma un reglm


fda alimente care conrin celulozd 9i dau reziduuri multe (fructo'
gazoase
leoume si zarzavalui, pasle fainoase, paine) si ape
raglm
-in ziuaorecedentd examenului, pacienlulva consuma un
hidric (supe. timonade, ceai, ape negazoaze)

-jn

p"cl"ntrl

pahe_seara.precedentd,
prajitd

ilffi:f '8ffJ"#1,#

tx",i,"Jxl

," conJra

o cand cu ceal

;:#::ff ifi

-.cu doui zile lnaintea examinerii, -se


animat_9i triferment

?:,ff i;

;ff ffi :"f,:i::t:,:lf

i""i]i
=cd

iiiii"ir""

ad-admlnistreazi

cate doud tablete de 3 ori pe zi


-se
itei ae raaroiltie,
aaministreaz

toleranla organismulul ste bune, paclentul va ll condus


oi, ii"iilc"dli, ;nde va li ajutat sd se dezbraco 9l sA se
pe
masa de examinare
a9eze
Admlnistrarea - soahre De maini cu apa curen6 9i sapun
se introduce sonda in ureter
substanlei de - iI6 ion[totut
"i"to""obului
de
contrast ugor lncdlzitd, 5-10 ml ln
iruii""ia
conlrast
liecare oarte cu Presiune mica
ie trinsporte pe targe pe masa de radiogralie

--u'ori',iiui
]dupa terminaroa radiograliei se incearca sa se exlraga - cu o
se nge - substanta de conlrasl .
sJ'i,u,"""; ," tr condus in saron er
instalat comod in Pat
- .. not"..a examenul efeciuat in foaia de observalie

ingrillrea
bolnavulul

;lrl'fl i,li?"','ii',ilt---l:'?I!,:t;l";lEi'jJ""J,;il:,"J#

dupA

l['8,il,i",:T li,fi ii

tehnlci

jnaintea

execurarii r;dios rariei pa[ieni;


li:"r, :11ii_d^T-,1
igi-va-goti
vezica :-"L"1.
urinara fs", i"e
controteazd radioscopic dacd mal exlstd
"ie"ire".i
aer in intestin

;,i1#ffi;i':'J

lngrilirea
paclentului
dupi tehntcA

p_acientul este condus

r"

s"*t"irtE

va-n_ajutat se se dezbrace
9i

si

,il6iigi-

se ageze iridecubit dorsal

sr6!i""fa de conlrast lrebuie ugor incalziia pentru a nu produc contraclii


-soastice
reflexe ale bazinetului
lfi;;;
il;i;"];ae Jontrast se tace cu presiune moderate (alttel produce

-^;;;,-;t;

dupd-eJectuarea radiogratei. est-a]ilafsa


s"
htoarcd-in
iaton, unde va fi instalat c;mod in pat
- se noteaze examenul ln toaja de observalie

'

ATENTIE:
Pielogralia se exocuta in condilii de asepsie oorfecta'

,l

ruptirri ale bazinetului sau rellux pielorenal)'

PR EGATIREA PACI ENTIJLUI PENTRU UROG BAFIE

NOTi:

in caz de urgentd. radiooralja


-paoenlulur,
dar reugita este

se DoalrE executa fdra pregatire prealabilr


a
lndoielnica.

PHECATIREA PACIENTULIJI PENTRIJ


PIELOARAFIE

Pielograli: radiooraf Ia ap-araktlui rnal excutate


cu substante de conlrasl
adhinsitrald prin cateierism urelera. sub
conlrolul cistoscopic.

fi"j!ilj!'.,1;*4**ii*:";6;11":@,11,1,4m1t,;e.fl
mLiiiiiiirii' ;;;d;",:",s'"";ii
rear

llroorafle: mtoda curenli de examinare morfofunctionala a rinichilor 9i cailor


uri,ir!]i,tiiiJnJu-iJ irb"tun1" iodat" hidr,o"olubile administrate intravenos'
Prgilirea
malerlalelor
necesale

Pregdtirea
pacientului

toate materialote orevazute pentru o radiografie renala simple:


substanta de contrast Odislon de 30. 60 sau 75016; medicamenle
meoicamente de urgente; seringi Becord.de
^iiniitJri,L",9i ace pentru injeclii lntravenoase; materlalele
id'-.i-"tJtii"
necesaro oentru clisme
se eteciueaza preoetirea psihica, alimenhra 9i medlcamen'
toase descrisa la ;Radiogralia renala simple".
liJ-,.a-r"e iiniitirea a;lichide din regimul cunoscut, iar in ziua

uotnarrt nu mai miinance nu mai bea (pentru

[i:5iT",iJ"""aj''no"miniiei

l- selef?:yim

"ra:rinliii
reducerea volumului urinei)

:IJ-.]i,i,iu!iii itil.a

evdcuatoare inaintea injecterii substanlel

de contrasl
proba de toleranle laF de iod
- se e{ectueazepi"i"ntului
(ca sa nu se sperie) unelo slmplomg
slbilililli lalt - i"
"oruniia
grelu
sau dured abdomlnale) 9l care
poiii
(ameleli,
apard
de substanla ce

Tstarea gen-

,:::ti,fil"le",i?:,:ji!i![r,1r,uiiril;li*i';,,**,;t,'#:?,,,,j#l::
taminice, anunlandu-ae

im"ijiai-,iljicii

de cgntraat

dispar repede fara consecinle

2to

;r,ifl:3"!f,"l"it:! l,ffll'i,,,'
Parllclparea
la exemen

reacrie

hip;rsjcd, se

-e

capteazA urina prin sonde ln


cu soluiie sterile de acid boric

Tnr

ltm-;,"*

l-r"'

oor"r,

- se inchide sonda cu o pensanuhmostalica


ii""i."lt se urineze decat dupa lermlnarea
- ii"i"-tiirl
cistooraf ic
eiamenului ""t"

aitiiir, iiJi"ii#H,ii,id::

191[!:.1Y 3s. tt :g,,tp


aomrflstreaza
5-15 ml solulie 75%

eq!*g l#y,,HJ1,iii"ffi"

aspird 1oo'2oo ml iodurA de sodiu 10%

""ilio-iCuvon
sterilS
sau-Odiston si se introduc ln vezice

administrea
_toreranla orgini""[rri
=?itH!,"1!lii::,f,"':"TXfr
astfet: zo mr ooiston iiil
Ill:fl919: :yl"l""l".ge contrast,"ii"-b'r-;il'!3

--.daca

i"

tivila renale d se spall vEzlca

medicul execute imediat radiografia

injeclid' medicur execu

sd se imbrace. ra ti
in salon 9i instal
_31"3iytiJ
comoo rh pat
"*A--rs
- se noteaze examenul in foaia de observalie

I RETINETI:
cu ocazia urografiei: la 1-2 ore dupS injectarea
- Vezica urinari poaie li evidentiale
il;;i"i;; c;ntrasl, ea se colecleaza ln vezicd, dlnd posibililalea se fie
radiooraliatl.

ooale Ii evidenliat5 prin p, eu ocislognliei vezica se utnple cu


iuoitanta'opaie piin sonda Pacienlul este presetit ca 9l
II.rl"f-aiooiJie simDla: cu 1o-12 dre indinlea examinarii ise re$range consumul
apoi cu alulorul se'
irilili"i"iiminirii vezlca va ti gotte. se va spala 9ipensa
hemoslallca 9l
o
cu
inchide
sonda
se
ml
aer:
;;diiGuvon se iniroduc 1oo-150
arb.lanla de conlrasl in vezice prin punctionarea sondei cu un ac'

--ii.I"--"'Iiilrra ,ai

J;;;;i ;; ;jd";i

;yl{i"11,8
-Urografta

!l::H:f[::":,::'j:L:xlx:","T"masa,radio,osica
este conrrajnoi""ul",ln"rri""i*iji-nlijliiieparica.

foarre incet,

ooata aaseaov
sran alergice, anemii hemoljlice, tuberculoza putmonara
evolutiva

qREGATIREA pActENTlJLUl
1ENTRU

Cistograriei metoda de exDtorare


execuia prin: a - radiografie simoli
o - radjografle dupa umpteroa veiicii
(rooura de sodiu, 1O-2O./o. 21o-2so

ameslecat5 cu aer.

iI'ii"iii ill

;;i;;te"i"";t

ARTERIOGRAFIA RENALA

ctsroc RAFTE

radiologicd a vezicii urinare care s6


vezrcala (dupe evacuarea vezicii rx
urinare cu o substanri de
;E;

mr, cu ajulorul seringii Guyon),


"*iru"jeventu

shnpb a vezicii urinare poate pune in


evidenle catculii inlravozicall
^^Radiogtalia
mgroda-nu,necesite
o prgatire prealabild a pacrenlulul
Llstogrutia cu substanti; de corr.asl necdsita
urmatoarele:
--material pentru electuarea uni clismei sonda N6laton
stedlt
q91c: serinsa cuvon sterire; lr6-"t"iriilii
9:
::'9
conslrast: iodura d sodi, r oz s,i,iij.j,
nemostaticdi minuside cauciuc sterile; "jrrij?io]li"ii',j[^l!
tevili renat,

::i'lf":Plli

- se anunte pacientut si i se expticd necesitatea lehnicii


- se eieclJeaza o disma evacuatoare cu apa caldA
--pacientul este condus ta servtciut raJttogic, ajutat se
se
oezbrace Si sd se ageze in decubit dorsal pe
masa radiologicd
- spelare pe mainjcu apaiurenta slGprln, se imOraclrnanlrsife

sterile
- se introduce sonda N6laton sterilA ln vezica urinarA

Arterioorafie renald: metodA de explorare a aparatului renal p n-adminislrarea


[lno
substantei-de conhast pe cale arteriale (renala sau temurda) calea lemurala'
mai usor de abordal. este curent lolosila.

-i,iJiii,:"iu,]i"":i,rtrl-siia.inistru,"a

substanlei de contrasl se realizeaze ln


a aparalulul
condiliiidentice cu cele menlionale la celelalte tehnici de examlnare

'-

renal.

radioorafie se execute la 2'3 secunde de la lnceperea administrarii sub'


la I secunde'
stantei de conl;ast, a doua radiografie la 6 secunde si a keia

iiima

ATENTIE:
Tehnica defectuoase de administrare a substanlei radioopace poate genela
hematoame, spasme sau tromboze arteriale. lislule artefovenoase' Inreruperea
temDorara a activilalli rinichiului.
durerea
i6nt,ast se iniecteaza intravenos intr-un ritm lent'provoaca
(adminislrarea
raproa
orovocatd be durata inioctarii {iind suportabile
burore intensA de_a lungul venei). Se avertizeaza pacienlul

:'.s]"ff;;:;

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXAMENUL BADIOLOGIO AL


B I N I C H ILO R P R IN R ETRO PN EU MO P E R ITON E U

Betropneumopelltoneu: introducerea

de aer sau oxigen in

spallul

retroperit;ned pe;tru evidentierea conlururilor rinichilor'

22'l

iraterlals

nocesane

malgrlalele necasare gfctudrii unei cllsmg, instrumentei


maleriale nec.ssare efectuarii unei puncrll;
rcrax - rn penecla stiare de sterilitate
"dr"t

Erectua.ea

tehnlcii

d;;";;J

se anuntd pacientul, explicandu_i necesitatea tehnicii


9i lnd
lensivitatea ei
- se anunltr pacientul ca nu trebuie str manance nimic in dlml'l
neara zileide

examen

fn seara precedentd intervenliei se efectueaze o clisma


evC
cualoare
-^va_licondus in sala-de radiografie, ajutat se se dezbrace d dl
se aseze pe masa
- sp-elare pe mainicu apa curente 9i s6pun; se imbraci mdnujI

radiogralicd

sterile

se seryegte medicului instrumentarul cerut pentru a efectrjl


-punqia
in loja perirenali
-_cu-aparatut"de pnoumotorax medicul inlroduce 1oOO.12OO ri
gaz fl executa apoi radjooraria
- la.locul punctiei, se ef6auJazl un pansament; se ajute pa;
crenur sa se imbrace si este condus ta pal

I ATENTIE:
poate provola valu de cehure'
- lni*r"r"" rapidar,irei,
tu:e, dispnee (se injecteaza
"eiiiJJ,-ci,-"sdtii'
adrenaline).

prin caletefism cardiac este de


competenta mdicilor (lig. 34)

l"iliioilrolosr"ri,

prin
B. Aortogralie: introducerea substanleide contrast

pentru evidenlierea
cateter sau prin punclie, intraaortic,
aortei.
Pregetirea pacientului se face ca mai sus'

de
C, irterlogratie pedferlca: introducerea substanlei
contrast prln inieclie intraa(eriale pentru evidenlierea

arterei poriferice.
la fel cu
Pregetiroa 9i testa.ea pacientului la iod se fac
celalalte situalii.
introducerea, intravenos' cu seringe

D. Flebogralle:

de contrast'
automata de presiune, a 20-30 ml de substand
pereliivasului)'
leza
Je concentralie reduse (pentru a nu se
secunda
Radiografiile se executicu vitezdde 24 imaginipe

BETINETI:

Gazul introdus se resoarbe fn decurs de maximum doua zile.

Fla

34

Sonde {caletsr)l

i - oenlru cala" sm
cu balonagi

(radiocinematograf ie).

cadiac: calir

b-

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA


RADIOLOGICA A APARATULUI CAFDIOVASCULAR
Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin angiocatdiogtalie,
aorlogalie, arteiognfie 9i flebogafie.

A, Anglocardlogralie: introducerea unei substanle de conlrast, pe

cald

intravenoasa, substanla care se urmareste in interiorut vaselor


si al cavifatfor inimiil

Maleriale necesare: sotulie concentrata de iod; sedalive (fenobarbitalii

romergan sau alte substanld aniialergicd.


PrcgAthea pacientutui:

in zlua precedenla examenului. se adminislreazA sedalive, care


se repete ln
limineala examenului impreune cu un medicamenl antialeroic

- se efectueazd testarea sensibititarii fale de iod


- dacA nu apar simptome de intolranle ta iod, se injecteazd intravenos substanla
dec
le contrast, rapid, in decurs de cateva secunde
ae suOsta6a
lcantitatea

este
)ste calculate de medic, tn funcrie de greutalea corporale a bolnavuluj).

222

Oe inlectai

modsl ootr-LukaF

PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA


PREGATIREA
'
ir'loio'iocrca a slsrEMULUl NERvos cENTRAL
Folosireatehnicilormoderne.bazateperazeroentgen'radioizotopi'ultrasunete'
la
l"iplri"lrea iilcuientiror cireu'ali si mu;culad au o larse adicalie
investioarea sistemului norvos centrd'
cutiei cranlen .9i en""i11!ll1t:
;;;]"iooici-"at"
(aerogralio) lr
"d'e""uza
"e
pneumoencelalogralie
craniana simpla'
arteriooraf i cerebrale
prealabrla
cranlani simpll nu se erectueaze o presalirc
bazol
vizualizarea
piofil. uneori cu incidenle care urmeresc
ag-ila!
uneori
"i
.pacinlii
iauritor optice si stincilor temporale
asEura
r;L6i;"dLimentoi (barbiturice, cloralhidrat elc ) pentru a se
Destrarea pozitiei necesare.
(inhoducerea unui volum de aer prin.Punqp
'l-".Laia)
(introducrea aerului pnn

*rli'll',il

' ';.:"?;ffi;;;

*##i';;;ft;;"fi'e
' :il?;i; ;;;;;;;iia
;;;"#ili;t;l
#ffi;ff*;;;ii;
;i;;ilil;
*t.'P:;fi ;;;;;-;ralografie
i", 'dntti"utograliepregAtit astfel:
.i,
-Jir""rl"
"ru-""'.i",r"ia"
i"i""iii"

bolnavul este

"""t;culii'cerebrali)
229

odri: JX,gt#$,'
_

":-19l:ft':::e

dlmineala zllel de examlnare (introducroa


aerurur
y, .edativ (stabirit de medic);

.i-'iqrarie (pehtru trepanare


::L',IT"T;*:1.["*:.
Ju' ti"unilit"' jd,ff,l"li":i:,X,lrJ::Bi,:fl
["J[?g?p'j1:],"i::,ji".,"
lombard
i,?"l?ll,:!

tn encifalogratie);

;ffl[y,i :: Hj:3^3j:1d'^1?-3g,yr, se scoare frac,ionar cantitatea de


J:x""i;T'#liEi:
:38i1'ii :81,"i,"::""',t::*{iii:*1":":
*'t"'pr"i"" i-o"i'r"tlrt'ili
J
punclia
rahidiane;
ii',,?i1ii'[f
lr;il jl'

"":$il|i"il",jHI3":"J]

"";r::i:[:id:#riransportal

pe cerucior Ia serviciur de

radiorosie,

ilf"{rij;ilTtffi,Ji*t jiffi T:[:,'!trT3:i:'ffi il,:?:: j::X;J,J

n:lHl",l,l*lili{i't1i:i,".,* ;ft

:H ;i1:il:15 Jx'J::xi,"f

;i#

el:r[[1:;k"**1;11:i[!ix]ffi ir,*1*i,'lir"t:;r'rl;
,ffi ,ilqfl ,H{11",,,f,',.6[p;t;it::i#f

ii1!*:!ti!:;;:

*{pffi r,rujtf**fl{1li*s"i,il+*'fft '"ift :'n{


:j,};f

j:,.,,;,*i"::*#;.:lii;ffi ,",tr;xi".:tj,#[".:il jd

rlnlchlul, crelgrul etc.) aratd zonele hiper-, normo- sau hipotuncllonale, ovldenlllnd
modificerile de forma sau slructura.
Acriunea nocivd a izotopilor radioactivi asupra organismului necesite respectarea
unor masuri de

aspirarea soluliilor radioactive se face numai cu pipete automate; mirosirea


trebuie evitate; dace unele manopere detsrmine lormarea de praf, se utilizeaz5
m59ti cu filtre specjale;

poluarea pielii se evite p.in folosirea menuiilol de cauciuc imbrrcate 9l


dezbrAcate corecti
- nu se lucreaze cu izotopi radioactivi dace exisle rini, zgarielu etc.
- hainele de proteclie vor fi pudate obligatoriu;
- nu se consuma dimente 9i nu se fumeazd la locul de muncd;
- este stdct interzise petruderea ln saloanele de bolnavi sau alte inciped cu ?mbrecemintea de proteclie din laboralorul cu izotopi radioactivi;
- pacientul investigat cu izotopi radioaclivi va fi izolal de restul pacienlilor, liind
surse de radialii;
'produsele biologice gi patologice ale pacientului vor fi manipulate cu acoleagl
mesuri do proteclie ca 9i izotopii;
- personalul care lucreaze cu izotopi radioaclivi va purta dozimetre cu lillre do
metal, care, periodic, se controleazd pentru stabilirea gradului de iradiore a
persoanei.

pREGAfl BEAJACtEl,truLUt pENTRU


ExpLoRAEEA
CU IZOTOPI BADIOACTIVI
Izotopii radioaclivi sunt utilizali in
clinic5

oii;;; #;;:Hf"'T diasnostic ai hatament lzotopll


,ff i:,:
l;m*u*ii:::zs;:'"m#.g*:*{*1";,["J"Hfl:["ff
cu sclntilalie,
raoioacttvi, tntroouei in

delectare cu

cri$at;

;er*?r""i1r."""'"''

fotodozimelrice gi

do invesiigalje cu raOioi/otopi
retativ simpJe, iar apticarea lor tn
clnsliluie un pericol (daca se respecta
"rnr
normele de securitate)
rzolopji uflizali cel mai frecvenl
sunt:

,^_Tehnicile
ooze-mici.nu

if*i;;t*f ir:th[rr,mifl :.{"liiilT,H#il["l"ir:]l]{


;:,**i*iil#d: :.:hhi s;l;fiiljiTli,,,'"l
i,*llxi,"""T""j"ff:"#,,;Hm
liXilil"i1"iJilH::]i::i,i:
"[:l?*i

detsrminend o rran, a orsan'ui;i.

221

proteclie impolriva radialiilor:

mdnusile si halatul obignuit protejeazd individul fale de radialiile o (au lodi dE


pAtrundere micA);
- stocul de izotopi radioaciivi se pdstreazd ln rezeruoare de plumb speciale, ln
lnceperi situate departe de saloanele bolnavilor 9i laboratoare;
se lucreaze numai sub proteclio de paravane de plumb, in nige speciale cu
telemanipulaloare;

speclale, la 180", 45. il 90.. Ca anexe.


bronhoscopul rigid are luburl de asplrafle;
pense de biopsie de diferitg modele.
porttampoane etc.
Fibtobtonhoscoput (flI. 37} e mal
usor a@eptat de pacjent. lmaolnea sst
lransmisa printr-un sistem de libre oo ce.
Exlremitatea
este ftexiblld si
examinatorul ii poate imprima diferlte

Pregdtirea pacientului
pentru explordri endoscopice

tui

F/i JZ-

ff ['ifj';fl 1flii

- domniuld eraminarese exiindg sila bronsii


seghenlare 9i subsegmentare

{i[ii,.1!itri"ffi Ett,::iil'i:?i,i:'"r,ifi :ffi j#sfl

,,tTrJuffiiil)::f,g:Jil:ii.iilf,if",i
i

ffi ti:fl

9i4-9 cm

Fts. 35

diamstru H

..Ambele s;steme au avantaje 9i

'

Btonhoscop un,vrsar

prev{zui6- cu oriricii .---H_

"rl!

il:Ii"l,i#iHi:"Tff
fl*ft
ban-tiuiaopici,i,'o,l:r;.1""";:#:ffi
!iP'd::'::i:'"i:

i:l

22G

"irtori

,i"i' f,iirJ ,,

aparalere (bronhoscop sau fibroscop)

,u_

Gluiaraldehide)

mAnugt

anoxelB

aparatelor principale 9i a anexelor


ultraviolot,

- se verifba sursa de lumine gicorecta cuplare a cablurilor


- se verflca aspiralorul Si eianseitalea leoaturilor
- vorfi

la indemane: flaconulcu anestezi; (xilina 2%, flaconulou

sotutie d adrenatina 1%, seringt do


::r],zlol9Sl9t
ru mr oe untca"fli9onut..cu
totosinla.

i?

*.r*"i",**

cu toale

oe ste rzare. prevazut ln inslructluni de ex.

tampoane. comprese de titon).


-_slprafala mesei pe care se alla instrumehtarql e incelziie h 40"_
45', pentru a preveni aburirea instrumentarului optio.

$$53t*$'+Iffi%il
r.***)fr",
vizuatizlti cu

sgmsnlare

9i subsgmentar

se race lnand cont de inshucliuni (fiecare component are


alt mod

F-*r-r
tI
^=*llll

fix?tli,ll# IfrilI.

3a- &ongi

sierile, casotete cu tampoane gicomprese de tiioriGriiJ; oena-ji


pomamponi.,ogtinda frontatat seringe taringiane; tevita ienalli

. impoftant
- sterilizarea.componentelor

oxgen etc. Bronhoscoapele

Flg.

- se -face_inventarul tututur inslrumentelor necesare: .


.*!3!i!^r-!,!,:i!?!?lrte sau casotete cu mreti steiiie,
slefllrzate-

9r tucru' ti laterale de itumtnare, admlnjstrare d

Ils.ld.-",^

dezavantaje.

Asttel. sistemul rigid permite o mai largA gami ie


manevre terapeulice, dar nu vizualizeaze un camp
de ramificalii de amploarea sistemului flexjbil.

Pregdlirqa
instrumentelor 9i molerialelor
necesare

"'"Hll'"ili1,,i5,:-

fil?'T$l',1;',fl,3'1x"lx
,, - (I
!tls'^,11.ryp,i-,:
canat
central .de obsjrvare
",

unur recottor de sticld sau plastic (de unici

lolosrnla) la un aspirator puternic.

-#ffi!:{!fr,{iil",i:tixd;H:#,,::ff ;ibronsicseracecu
de ,
tuburi metatice
tr.rburi
metalice de 3O-+O
30_40 cill
cm.
A
A
lungimg

inlroducerea unei fino si ,lexibile pense de biopsie


a periei de brosaj, cu ajutorul careia se
recolteaze material pentru examen cilolooic. Un all
canal, tot atal de fin. esle conectal prin in-lermediul

sau

r[#E

pRecAnaea pectENTULUt
PENTRU BRoNHoscoptE
compune dintr-o seiie

exa-

mtnare.

de gradul lV sau V (bron9ii segmentare Si


subsegmenlare (fig. 38). Un fin canat permite

gi*xu$j,',f,i{fl

itffi

unghiuri

de

astfel incal se poato examina, 9i conducte aerifere

!:x

",#i,il:,,a
n,i?,ftti:!i:,ffi,ff #"ir*l",l
trffil$j"r",:iid{{fl
},s;ii,{+i,li,"*'*;ift ntr#:t:,ri*Ti#

sili:{i1;;if #,fi ffi ,u,*+tn*

Fibrobronhoscop

"r1".

Pregdtirea
psihic, 9i ti.
zici a pa.
cienlulul

pacientul kebui convins de necsiiatea examenulul.


aauDra
riscului pe.care 9il asumA reluzandu-|, psinO mEOfc'uiii'i
jnlormare djagnostice esenlialA

2n

pacientul trebulo convins cd, desi nepldcut, examonul nu

dureros Tn sine, iar incideniele sau accidantele survin foarto ft


- se creeazS.pacientului un climat de sigurante. pentru a asig
cooperarea tui
lui in toaie
toale momentele examineril.
examineril, punandu:i
ounandu-t
legeiure cu alli pacienti cdrora li s-a efectuat o bronhoscopie A!

libroscopie

ziua premergetoare examindrii, se executd o tostare la )(lll


2%.pentru a depista o alergie ta acesl aneslezic: la indicaria;

-ln

dicului- pacieniul va

fj

sedat atat

in

seara p,emergitoe

explorerii, cat 9i ln djmineala zilei respective


- pacienlul trebuie anunlat ce nu irebuie se manance dim

- pentru anestezie, e agezai pe un scaun. in mana dreapid


iine. o 6vite rena,6 sau o scuipdloare. iar cu mana stanga, dr
ce i9i deschide larg gura. isi scoate limba, gi-o imooiliiejzd
doua degete deasupra 9i poticele dedesuot
- intr-un prim timp. medicul. cu ajutorul u'nui spray cu xilina Z
rr aheslezraza ttmba. orofaringele Si hipofaringele, urmand

Dupe examinaroa bronhoscopica, pacientul nu va manca o orA.


Aslslenta va supraveghea, in acesl limp. parametril vitali (oul3.
TA etc.). anunland imediat pe medic daca survjn modificA;i ale
cEntulul
acestora,
bronho'
dupe
Asistenta va avea la indemane hemostatice, pe care le va
!coPie
adminislra in cazul unei hemostiri, chiar lnaintb Oe a anunti
medrcul (Adrenostazrn, U.cinone. E.A.C.. Venosiat elc.)

SuPrav6Oheroa Pa'

PaiticiParea
h electualea
tehnicli
(fig. 40) (sunt
necesare
douA
asislente)

pacientul esle asezai pe un scaun: asistenla lconecteazA


-pactentut
ra sursa oo oxrgen.
dgbitul recomandat de medic

asigurandu-se ca acesta primegte

asistenta I sa
-plaseaze

in

aneslzieze arborele lraheobrongic, insfilend, piciilura r


pjciturd, anestezicul ugor tncelzit, cu ajutorui irnei serir

laringiene
- pacientul estg condus in camera de bronhoscopie

Particlpa.ea
la glecluarea
tehnlcil (sunt
necesare
doul asislenle medi.
cale)

.
-

FA.4r-

in

(fig'41)

ll ii tevine
de a servi

asistentei

medicul

_0",,,,"rty;f,:;,?:;ff:"f:""_,r*"

asbtenta ll seNe$le medicul cu instrJmentele 9i malerialelo


solicitaie (Daca masa de examinare este prevazulli cu o totieri,
esle nevoie doar de o singura asistentd)
ATENTIET
ambele as-istente, fnainte de examinare, se vor spala pe maini
9i vor puna masc6

*rt-

thni.ii

cu

insrumen-

larul necesar

.lI

Fibrcscopre: panicipa ta electuarea

atribulia

permile acestuia o or:enlare cal mai comoJeLa

3au caoule

zand-o din lateral


cu indexul 9i degetul mijlociu, de
la ambele malni

asistenta lagaze
pacientul pe masa
de examinare in

inoiclia

examinerii. imobitl-

Bronhoscopia

decubit dorsal, cu
extremitalea cefalice
extensie
(tig. ss)
-sub ume/i lui, se
plaseaze o perna
lare, care, ridicand
capul la 12-15 cm,
ajutd la extensia
acestuia
- odenieazii capul
in arrecrii
oe medrc, penlru a

soa-

le,e pacientului ii
fixeaze piesa bucala arlate in trusa
fibroscopului, pe
care ova avea sub
control tot timpul

SuPrave'

Begulile sunt aceleagi ca

ghelea Pa"
cientului

Si pentru bronhoscopie

dupi libroscoPie

lncidente 9i
accidente (de
bronho'
scoPie 9i/sau
ab libroscoPului)

rxrr".*;"*u"r,ryE[l
toral;e. stare

sublebrile.

. t-ibrcscopi: ,nobilzarga orEse,


bucale cu indxut 9t doglutmtjtdctu

Frq.

,r

229

pREGATTREA pActENTULUt PENTRU

42

Esoragosoop Brunlngs:

lluninaE i - tocut do ttxare a rubutut:


locul d llxare a sisiemului d6 rluminar:

a. sistenul de

23 - lonlila condmaiorului: 4 - csrcul mlinziii


5 - viza d6 rolarsi 6 - intreruoalol: ,, li./Dulr 1-- tu6
xliot: 2 - lub intdor: 3 - rgsorlul rubuldi inr6dor:

- armeiura da lixafti a sislemulul d iluminaB;


c. arax, - pisl pntru exllassrca colpitor $dinii
1-lub;2-inl mobll; 3 - canull: 4-bande
conducloar6: 5 - viza d. rix8r. a 6ndu.roa,r i
4

steril izato)

substanle dozl

nf ectante

Glularal

"n"r"l"
Ctoex, alcool 90": un recipient cu soluli dB
l"riio",
ai;i;adehl;a, ;entru dzinleclia pipelor folosite; un alt rcclJ",ii", soirtii ,i" eut"raldehide. pAntru asptalie; ape dlstllau

EsoFAcoscoptE

Esolagoscopia: examinarea lumgnului esofagian cu un aparat ni


esofagoscop, in scop diagnostic sau terapeutjc lextragerea coipilor stri
'polipecto
cautedzarea 9i. badijonarea unor ulcer4ii, incizarea unoa abcese,
sclgrozarea varicelor esofagien).
ln serviciile de O.B.L., se utilizeaze Tnce,ln anumite silualil, esofagoscopulti
_
tub de metal polizat, cu lungime de 45 cm 9i qrosime dE 7-12 mm, cl extr;m
distal{ rotunjitd (fig,42 a), prevazul cu un mandrin obturator si cu mecanism pr
de iluminar (llg. 42 b). montat proximal sau dlstal, un sistem optic ai anexe:'sa pentru prelevat biopsii, porttampoane, pense pentru corpl strrini etc. (flg, 4i
F,&r.

to"-t"

ssdalve'
bentru soahrea lentilei din intedor: medicamente:
penku
medlcamenloase
subslanla
[iiJi"1"-rili", trusa antigoc,
esolagiene.
varicelor
sclerozarea
-j"-""ri"iiiJo.n.l, ta ne-voie, ss maipregltesc: deptutator de
gure, oglinde lrontali cu sursa de lumine corespunzatoare,
ispiiatoi de salivl cu sondele corespunzAtoare'

Prgitira

pacienlului

procedura gicunogtinrele despre eventuala afectiune pentru caro


se ef ectueaze examinarea

psihicl
tlzici a

ti

Asistenta:

iaentitca cunostinlele pe care le arg pacientul, lgat de

identilice intensitatea fricii 9i clarilicl unele perceplii eronate


leoate de obiectul acesteia
pacientului ce va
-informeazd si explica procedura si ii spune
simti tn timoul examinerii
- il convinoe de necesilatea 9i importanla investigaliei

ii spuni ci va fi tot limpul ataturi de el, asigurandu'l ca-i

Prccizare:

inlelege temerile
-.Tl solicita se coopereze
paasislenta trelluie se lie capabile ca, printr'un dialog cu
Tncuraie-zo;
se-l
cientul, se stabileasc5 o relalie de interacliune 9i
o comunicare eficace, fecuu cu abilitate 9i competenla de cetre
asistenta, fl face pe pacient sa se deschida, sd aibeincredere ln
ea, lt determind si-gi descarce sentimentele, exprimandu-ii lrica,
anxietatea: tn lelui acesla el se ugureaze 9i T9i diminueazd

nelinigtea

in serviciile de endoscopie, medicul endoscopist gastroenterolog utilizeaze:


eso-gastrcscopul llexibil- tub flexibil, lung de 100 cm, confecrionat din libre de I
de diverse tipuri, prevezut cu o sursa de lumine, un canal penlru aspiralie, un c,
pentru inlroducerea unei pense de biopsie 9i un canal pentru spAiarea lenljlei
interior (llg. 42).

Mlleilal
neceaar

megt de unice folosinra sau casolete cu m69ti sterile; doue


9o4ud de cauciuc (pntru medic ai pentru asistente)i pipe
Gusdel: t5vile rnale; casoleta cu comprese steriie;
porttampoane; substanta anestezicd: Xilocaina spray,
Slomacaina spray sau Novocaina l% Si xilina (pntru badijonaig
locale); ochela de protectie; m{nugl strile; sofagoscoput (cu

Pregdtirca fizice: eslo

ca 9i pentru bronhoscopie, cu menliunea ce


anestezia tocah se limi'
ieazi la linlbe, orolaringe, hipofaringe 9i

esotag (fdre

an68te-

zierea alborelui traheo_


broniic).

Pentru

esofagoscopie,

se poate administra paci-

o tioE de atropina, pentru inhibarea

entului

:::17:fiii"frl,l*
"*'pacrentur
. Pozilia pacieDtului

nu

pEilia

medicamente: atropine, scobutll, midazepam, diazepam,


- fiole (lrusa antigoc)
- seringe de 2 ml de unice folosinld
glicerine sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubulul
gastroscopului, sondelor
- periule de citologie
- pensa pentru prelevat biopsie 9i pense analomicd
- recipient cu formol, pentru lesutul prelevat
solulie 9i recipienle pentru leslul ureazei, in vederea determinerii prezenlei Helicobacterului pylori

tahicard; sai

adrendine

ja{ji':"?I,,:ii1,,J,i:1["d:i,1tilil3;1?,J

3'i#ry':.ffi
farjnsete 9i esotagrr
sura,

,tit

Li

tiii; liEl;Eki

T ATENTIE:

-t##i*iii#il
"""f""Ji::TTJ"T:'i#'[i;

,,}"tr,t'

ol:f ii,"";;;","",,,,,
{Fflffi;r#
llii&fi T"i!5.iJT,"""XT,l?,,",
;;;

""." ",

pREGATREA pActENTULUt
PENTBU GASTBoscoptE

,".r1fiHi3!f,::'"J;1?:',1ffr,.:ffi: a

mucoasei sastrice, cu aiurorur


u

eso-

gastro - duodeno _
scopul. Este un aparat
mooern, care are inolobate in construclia'sa
srstemul optic, cel de
Insuflalje sl aspiralie.
rotodata, existe oosibilitalea adaptdrii icestuia la cameia video. cu
urmArira imaginii obtinute pe un ecran TV. Iiideoendoscop) (tig, 4j).

pslhlce 9i
lizici a pacienlulul

orice pacient ce urmeazA a fi supus acestei investigalii sau altor


examineri endoscopice, este ingriiorat ln privinra procedurii 9i a
diagnosticului, iar in unelo cazuri, anxietatea este foang
accentuate.
Se impune, atunci, calmarea pacienlului.
Pentru linigtirea pacientului, asistenta trebuie sel lncurajeze, sd
comunice, sA favorizeze "relalia de la fiinra umanl la altd fllnF
umane", astlel incat sa-l determine sa-9i expime sentimentele,
ln cadrul acestei comuniceri (discurie, observalie), asistgnta
lncearce se:
- evalueze gradul anxiete!i pacientului, cauza anxieulii (trica ds

investigalie, frica de diagnostic grav, frica de durere etc.); Tn


lunclie de acesle probleme idnti{icabile, aplice intervenliile
autonome corespunzetoate (vezi ,,Ghid de Nu6ing").
- asigura un climat calm, de ceEure umand

i,r"'ii"n,"Li,iiiii,iYili3ffi "J"f""?i,,::,fl
:i,ffi ,"Ji::t?,fl ,,

#E%t*',1i"?iifiT,TH'"1,111g;n'
Pregltlrea
lnstrumen.
telot 9l a ma"
terlalolor
necesare

Pregitlrsa

,::'iHgflEil,ilfl:ffi1?",-"

unoo""oo'" pentru hemor'

"*G" *q" * ".*

n,fit.,1lfl{;:.ix.i1ii?#itry:r,::, jf,1irl,:,ilx,i;
Hi"iL;'f""e""[""TI,[,iir:: j:flh:*'& jT:"il",,ffi

p ntr-o comunicare eficace, vebale 9i nonverbali,

Ti de'

monstreaza pacientului ce fi Tnlelege problemele (climat de inlelegere empatice)


- li explica efoclele dezagreabile ale lnvestigaliei (ca sa gtio la
co se se agtepte), rugandu-l ca, printr-un elort de voin e, sa le
depeteasca, pontru a putea coopera in timpul examinArii.
Prin disculia competenH cu pacientul, asistenta culege date
pentru depistarea altor maniresteri de dependen a, bgate do
satislacerea sau nesatisfacerea celor 14 nevoie fundamentalg.
Problemele identilicate (anxietate severd, risc de alergll,
lahicardiietc.) asistenta le va comunica medicului, care va lndlca
medicalia necesare.
Asistenta:
- va adminisira medicaria recomandate ds medic (intervenlio cu
rol delegat) pentru sedarea paciontului sau pentru prevenlrea
unor incidente - accidente (vezi participarea la tehnice)
- pontru buna pregetire fizicd a pacientului, asistenta li va oxpllca
importanla golirii 9i curalirii complete a stomacului astfgl:
- ll anunrl se nu minance 9i se nu fumeze ln diminoala zllol
de examinare gi in seara precedentd investlgallel
- ln seara zilei precedenle, se electueaze paclenlulul la caro
291

PErtlclpara
la tehnlcc

lJiXlll9 ;r.tor""r,r, " a"ri"itrE-o-IlIEiEJIiE

aparatEle prevezute cu un cerc albastru (caro sunt de ul ma


generarie)se pot curtrla 9i dezlnfecta sub imersle totala h ma9lnl
de spelat speciale.
- inle orul fibrogastroscopului se spala cu o perl care lrebul
inlroduse in toate,canalele, astfel incet canaleie s, fie kigate cu
produs dezinfectant
- se periaza extremitdtile endoscoputui
se Slerge aparatul cu solulie de Glutaraldehidd sau CIDEX
(aienlie-. este toxici): apoi. se sterge cu alcool de gO" (cars se
evapore repede Si indepdrleaze dezintectantul)

;"":Hj;#:f T:!1".ilii.3a"#ilfi
'#,,"",,*:1""";

i:tli:ii1'j}'"*i#:"x*f:[**tjii"j,#jfi{#,tE

tr,^l;iffi ;'fr##!ttht:.*lffi
U*r:i*fSlffi,lj,3jmiiide

-s

examinare, in decubit
rateri

3"J*irft1r":;j;irr","",,11iii1,3..,",::i.j:tti?*,,

::3,1;i["J:"ffi,:"#'5.;;'dil,lil:":':";];il'd:,ffj
f""i",,fl::,f "li:i"i]*:il,,i.iijflX,"i:,,"""
ingrtiirea
paclentutui
dupi tehntcd

;:i*r,:TE:i:Hli,giet
ilJ:,"t:?fi:"I?:i' ";6n

.dt"-t"t"

Pregltirea
produselor
Irentru
laborator

Boorganl.
aarea loculul
d munci

"",*"

(atenrie ta cer
cu hemorasie disesrivd

liThl;,i:::"ff
Triiid,,:f,|dii i{i!
rilri,,"i ti"i.i,il

;iff;:,XHH

aparatu,ui, unsa

d" ole r,

ffi

#:#}liJ#*1j,#,il,'i'inffi
ilx3J"Jif,t,XC:]""'"ffi

"i

J,'5i

"_"**

!,"1b"1,],on",

".

.Dace nu se utilizeaze corect echipamenlul de proteclie (menusi, masce.

ocnerafl, etc) cand se tucreaze cu soluliil dezinfoctante, personalul medical esti


supus rrscutui urmatoaretor imbolndviri: SIDA. astm, conjuctivite. dermatoze,
eczeme.

H*****
El"?fi i".,ffi ::"11

pRecAnnrl

:,l:#*t#:jf *t-*---,Tffi
,.^r,-m**
;i;H;#,?pararu,uicu,

pActENTULUt PENTRU ENDoscoptE


ReCtOstCttrtOroraHA

Rectosigmoidoscopie: explorarea endoscopice a segmentului tgrminal al tubulul


digestiv, cu ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidenlierea modilicdrilor
mucoasei pane h o adancime de B0 cm de la oriliciul anal (ampula rectale ulflma
9i
po4iune asigmoidului). Aceste examen este necesarpenku stabilirea
diagnosticulul
in suferinle hemoroidale, constipalie sau diaree cronica, tenesme rectalei sAnge ln
materiile fecale etc.
(16

"'Jry;;""",';,t**"-ffi

DE RETINUT:

nn

i,d'#;:i:j,"if ;',Hiti:',tf,i#*s:'"rm,,rx',r:*"#

+T,iffi

usuca bine (pentru a prevnio eventuala intestatie micotice)

- tibrogastroscopul Si pensele bioptice se ung cu silicon, pentri


a le proteja
se stocheazd materialul curat Tntr-un dulap, care trebuio
dezinfectat zilnic
- librogastroscopul trebuie pus lntr-un camp steril, iar dimineala,
se dezinlecleaze din nou
. lncidnte Fi accidente:
- dure la deglutili. subfebrilitdli, duren Si tumefaqia
amigdalelor, hemoraoie, SIDA.

Rectoscop: un sistem de tuburi metalice intrarectale: trei mai lngusto

- 20 mm diametru) pentru explorare, iar unul mai gros (24 mm diametru), p-entru
tratament, avend un orlflciu laleral ce poate fi inchis tan9 tn tlmpul lnlrodu;orll
tn
rect si prln care BB pot Bxecuta intervenrii inlrarectale sub conlrol endoBcoDlc
(prelevdri blopslce, cautarlzArl stc.). Ftecare tub este lnarmat cu un manOrtn
cu virt
bont, care se indepartaazd dupl Introducerea aparatutul Tn rect (llo. 45 !). CorDul
aparatului esle provdzut ou dllpozltlvul op c ce aslgurd vtzlbllltatoslbec eleoi o
d

ulei de vasellnd
- se unoe tubul rcloscopului cu
(pentru .etectuarea lueulul
sterile;;ilii;;'iGile
- ;; ;i;%
manuel storlle el
ie esle meoiii,t cu atte

ii"iLij.ip,ji.iii"ifid
ofera tubul rectoscopului

!rr"*l:j}:::'i"J:eil*R)Z
;"- , :- >'IS4<- -'?
so fixeazA dorpul

in unghi de 4S.).
El se fixeazd la extremitatea
lubului dupa hdepdnarea manoglindd agezate

observarea detaliilor. Aparatul se


racordeaza la sursa de lumine iar
cu ajutorul unei pompe de cauciuc,
se faciliteaze petrunderea tubului
lh rect, prin insuflare de aer.

Pregdll.ea
lnstrumentelor 9i malerialslor
necosare

Pregdtlrea
psihica 9i
llzice a
paclentulul

>-.t!

'f/trsE+yz
(a

F/i7.

a. lub endorcclal cu nan.tini f


mandfi nuluii 3

-caput olund

iub endoEdet: 2

at mandanutuij

4-

manr

;;;i;i;L;it; ;;i;;z

lnandinutlit h rcatosco;
d tlaiamenlj 2 - lnotd olanFizare a oritictu
lateral prin car se introdrc irlstufunG:
apararului;4 lunui 5 dispo:drv de ituDi

I -tub

iranslormator tcinci 7

-pompede

solicita 1n evenlualele obstacole create prin contracla

caucirjc

mandrinul steritizate prin fierbe16 sau autoctavaie (pentru adu

ingrUlrea
paclentului
dupa tehnice

fragmentul bioptic.

Pregillrea
produselor
penlru
laborator

cenhal. penlru lubul recloscopului: rectoscbpul cu tubul

lubul cu diametrul de 20 mm: pentru copii, cel cu diametru r


16 mm)i solulie saluratd de sulfat de magneziu; medii de cuttu
pentru insamanrari bacteriologice (dace este cazul); pens
penlru biopsie, pense anatomice, r;cipient cu tormol,
ientt

se informeaze pacientul in ce conste tehnica, explicandu_i-se


necesilatea Si importanla ei pentru stabilirea diagnosticutui
- .cu doud zile inainte de examen. pacientul-va ingera doar
lichide (supe. ciorbe. taple, ceai, suc, aoa)
- in seara precedenle examinedi, se efeclueaza 2 clisme eva.
cualoare simple/inalte, a cate 2 I apa catduld, ta intervat de 1 ord.
-.in dimineala investigaliei. cu 2-3 ore inaintea examjnAdi, sO
efectueazd, din nou, 2 clisme evacuatoare (pennu a indepiri
complet resturile de materij fecale sau xsudetele patologiie)
- se dezbraca regiunoa interioarA a lrunchiului
--se.ajuti pacientul sa se aseze pe masa de examinare, in
pozirie genupectorale, cu ugoard lordozd a regiunij lombare
- se acoperd pacientul cu campul prevezut ctoifioiu (acesta
-'- sd
-i.
coincide cu regiunea

anusului)

se monleaza corpul aparatului si se racordeaze la sursa

lumine
- se verifice funclionalitatea dispozitivului oplic

r.0 :,9.

cu sdlul; de sulfal

t - ;;

irigator: apa cdldule (37"): ulei de vasetine; tampoane de vat


casoleta cu menugi ste le de cauciuc; un camp steril, cu orifici

"'

/ -

,I9"!9To!19_.,.,.
1. poziira niliale a rcdo'coputul:
m'eOicut
rOaia
----*po'Ia
i.cioscol.rriiiin canaruranar
2
"oi,io"i$i:ffii
- se pregetesc tampoanele
de magneziu si se otore medicului (dace le

.r5 Bocioscoo:

aparatului\y' {'*

la tubul intrardctal (medicul


rrrmeazd sa examineze m'rcoasa recto-sigmoidiane)
- se insufla aer cu ajutorul

drlnului (lig. 45 b). Dispozitivut

poate fi inlocuit cu o lunete, pentru

-.--_--\

Reorganlzarea locului de

munce

soasmodice a Padilor examinate)


l';n.i,-oiJ iiioio""sc tampoahe uscate, pentru indepertarea
resturilor de materii tecale
1"" iii'-"lituoi,t irirrs de medic, dupeterminarea examinerii
dupe lndepartarea
t"d"t" *otr"il

"l""tr""re
indepdrtandu-se
=.
tubului,

""d"rmediat
mucozilalile
si resturile sub$antel

lubrifiante

- ie

transpona pacientul la salon. la patul seu

.-i]_--s-au
tecut lnsarfiari bacleriologice. se pregatesc
de recol-

materialele oentru laborator (s completeaza buletinul


iliJ i,iiii","t,i oJiaii"iit-ie ate paciohtului 9i examenul cerut) 9i
se transporta imedial la laborator
spala bine 9i se pregetegte
fiuEtdilJrmeCanEfA
oenlru sterilizare
;;;1" oiese ale rectoscopului nu pol fi sterilizate la
auloclav, in cutia aparatului se pestreaze permanenl 10'151a'
blete
de formol
-il"-"-"ii

copfse

:;;;;;;;
I

"i,"

nu se pot steriliza. le

dezinfectem cu

clJEraldehida sau CIDEX 5i alcool de 90"

I ATENTIE:
la oacrentii debili sau cardiaci examinarea se lace in decubit
-aorsit.
cu o'enunchii llectali 9i coatele ln abduclie
administiarea de purgatlve produco o licheliere a matenllor le_
-

iJ poi sturle meieu in timpul examina i in ampula


"ur",
reclala. imoiedicend vizibilitalea
lliirdriiSi-rierri" precedala de tuseu rectal. pentru excluderea
i,uiJ

unei stenoze, cea

cire contraindice rectosigmoidoscopta sl ano-

scopia (tig. 47)

nu se eiecu6 in pusee hemoroidale acute'

2,it

PREGAIREA PACIENTULUI PENTBU COLONOSCOPIE


C^olonoscopiai examenul vizual direct
al colonuluj,
^,. ajutorul unui colonoscop flexibil; se vizualizeazd
cu.

iSiT'-l ilili?lli: fSi""ndent'

Pe]llclparoa
la colo.
noscoPle

transvrs si ascendent

mu9-qma. aleze. comprs mici slerile.


casolele cu

Preg{tirsa

pslhlcl 9l

flzlca a
paclentului

inr^r--.-,
*:,?: J,T"l'f ',?Ui,ff"lili'$:3,11,i;i,!:'#i:Bl?
siune,

91,

pe cet

NorAr

inddiirea oacientuluiduDa colonoscopie, pregatirea produselor pentru laborator'


..oro'ariizare!
bcului de fiiunca se fac la fel ca 9i in cazul recto-sigmoidoscoplel'
-si accidente: sangerare, durerl abdominale violente' car oprg8c
investigalia, pErforalie, tahicardie, stop cardiac reflex'

iriiiiite

jfilif ,l

durere)
--se_explici scoput pregatirii fizjce. in vederea gothii

T DE RETINUT:

examinarea
Pruge rca fizice:

necooperante.

si curefill
clmplete a colonului de materii locale
mucus,
st
care ar
rmpredica

qEflf xli"SJJ#fi{,3-"flr'*t*lH;l'r"gr,,r}xfl
* -- - !c rcue rn ormrnealal
}j
examtnarii, cu 5-+ oi-ila:il"

in pdma gi in a 2-a seare de pregatire.


se adminislreazd
:purgattv

un

in cele-trei zite de pregetire, pacientul va jngera


doar lichide
ra nevole, i se pot administra Jichide orin
De;uri"l*,
i" ii,o-prf
'
combaterii sau prevenirii deshidrat5rii
- seara, inaintea examinerii, se dd un somnjfer
--rn omtneala examinerii, i se administreaza flola dlazepam
Sl
scobutit. cu 30-60 de minute inaintea inceperli,.,
colonosco;iiei

asistenta va avea griie se nu ajunga vaselina pe lentlE lapt


care ar imoiedica vizibilitatea;
l-o" maitiia ce meaicul are vizibilitatea traiectului lumenului coroi"i iiino, ,ii"t"nr". la solicitarea acestuia, avanseaze tubul
lncet, ln lumenul colonului:
- i,,-;;;dni;t, ;ate"ia l'se ocupe de pacient, supravghindui
9i explicandu-i cum se coopereze.

oastros;

medicanente pentriJ seoaiea piiieiiuiii


se.explici pacientului necesltatea investigaliei

esle Tncuraiei si re

sollcita se coopereze

camou sk

ffi

oezrnteclja aparalului (aceleasi substinle


ca Si la

1l

;iiti;
I ATENIIE:

.-l:gprpl"pd;;i;
fi 3*'r ji,lf ll'"'l1l:tl1iii:"1'"f^'f
:l;# recifiJnie;tfi:i;;j,;
l;"lt;ltH}"#;ei i:fl
lii{,:ii!,ri:t oupa r.rriuaref
colonoscoputui

necesan9

pacientul,

face mal
oosibll. se s; relaxeze (informarea anterioara
Ilio"i",i si mai toterant laia de efectele neplacute ale tehnlcll)

lnainteazd)
it verltlca colonoscopul, asigur,lndu-se ce esto adaptat
iorea ia sursa ae tumine si ce are insullaria 9i aspiralia- b-une ..
lubrifiaza varful lubului (colonoscopului) cu vaselina Sl Il
inlroduce, incel, in anus

pe un ecran TV (vezi

ItertOrtpornina Oe ra rect oanil


colonul sigmoid. dsc6;dnt,
vansvErs 6iascondeni pena h

Prsodtlrea
instrumgnlelor 9l a
matrlalelol

,"]ii-iillinitieste

ale pacieniului
- u;merest6 functiile vitale
cu genunchii flectari, 9l este
- i ^Jrri-in a""iruir lateral stAng,
pre;'rEut
au un orificiu central (ln
steril,
,.oo?riii, ,n-ii-o
ti solicitarea medicului. pozilia pacintulul
iii-Ju]
"r"-.ina,ii
,o;le li schimbate dintr-un decubit in altul, pe mdsura cs sonda

,*9iJ'#;fi,'.:;T"fJ""'j[1""!le""X";:0,X";yJl:;

liilXX':3,ff":?lffi|$ute

sunl necesaB doue asbtente:

contraindicatii : in oge. llii abdominale recent, Tn cursul diverliculiti acute,gau


peGoane co uze
al colitelor ulcerative, hemiiior ombilicale, in ascile masive sau la

pREGATREA PACIENTULUI PENTRU clsroscoPlE


cistoscopia: meloda de evaluare a endovezicii cu ajutorul clstoscopului'
identificarea procesetor patologice endovezicale' Inflamallllor
specifice sau nespecific, tumorilor, mallormallllor anatomlca,
calculilor, corpilor striini

Clstoscoapele sunt de dlferlts


S-a pornit de ta citoscoput cu lumtii

(f lg.

#_
F&.

49:

^49),

ajungendu-se

- o teaci metalicd,

cudala tn cerjd
u-n

ta'citoicoiii'ii

lnatrumgntlor tl a
materialelol

cu extremitatea

oblurator (mandrln), care este o

''iiiiiaii

metaljcd cu extremititea ,otuii;ita,

:#l?:?i"fri#,11,H;il",ii?1,itj:il,
:I^"^d^,-"^s'.".1.
spalare mucoasei
-"i"toiiop,i,i
uretrale
Cisi,oscop

Preglllroa

Preg,lirea

psihlcl 9l
llzlcl a

un telescop de examinare sau sislemul optic,


compus dintr-o prisme amplasata spre vArful
rnslrumentutui si un ansamblu de lentile 'nrontate
in

pacientutul

transmit imagjnea spre partea


."^"-r]e,i-1c!"1"3
Iermrnata,a

telescopului. numite oculai (are'lorma

pautronara, cu o lentile prin care se priveste)


un lelescop de cateierism, con;huit ca cel de
mar sus: tn ptus are unulsau doue canale, p n
care
se rnlroouc tnslrumenle ce vor caleteriza uieterul,
9i

de_.forma unei scarile (Ongtet _


?,L1.rlca .piesa
Arouran)....care
diriieazE extremitalea cateterelor
spre onlrciile ureterale_

Cistoscoapelor
li se aduc modificdri in lunc-

lie de patotogia 9i scopul

Flg 50- Elemenlte comoonnta


cisloscoprjtui (tsaca ;elaiice.

opluralor metalic, letoscoo dE i


u.mArit. Astiel
caietensm. t6tescop d ora;inar6.
existtr: cistoscopul de exa"
minare si cisloscopul de cateterism, descriso
anterior. Prin acesto cistoscoape. se pol intro.
ouce tn vezica instrumentele pnku prelucra.
rea calculilor vezicali. biopsierea lormaliunilor

HE:';1",*;g);;Ei??",;ifl:,lff iJll;

la rezectia adenomutui'oe pioiiata,


ADKP (adeno-carcinomutui de pro;iaid), a
tumorilor vezicale, a sclerozei de'col etc. 'Mal
,olosite

nou, au intrat in practice instrumentete flexibilo


puln traumatizanle. formate dintr-un manunchl
de f,bre lungi de sticte, transmilend o tumind

pulernice. albe. Astfel, se exploreaza inlreaga


suprafala a endovzicii. decetandu-se ori;e
Flg.

240

5/

Agzecioscoapo

proces patologic.

Participara
la tehnici

-casolete cu camourlsterile sl menusl de caucluc sterllg, co8tum


steril oenlru medic (halat, masca), sorlnga Guyon cu ollva
uretrale, sterilizat6, solulie de novocaine 0.5% 40'50 ml, serlng{
de 20 ml sterilizate, oense st le, tampoane de vate sterll'
citoscoo de irioalie, d; cateterism sau cistoscopul operator (ln
functie de sco;ul urmarit) sterilizale, solulio de acid borlc 37.'
doud sonde uralerale radioopace, lungi de 60'70 cm 9i groass de
4-8 lscara Charriere). sond6 uretrovezicale sterlle, solutii dezln'
lect;nte, eprubete p;nlru recoltarea u nei, doue tavile renale
se anunla pacienlul, explicandu"i'se necesitatea tehnicil; la
nevoie, cJ o jumetat de ora inainte de exp,orare, ise
administreazd un sedativ
deiun gi va ingera 500 mt lichid, cu o orA
- ise suprima micul(pentru
a se asigura fluxut urinar ncesar)
inainte d; examen
vezica
urin,re, va li condus ln sala d6
isi
va
- Dacientul gi ajutaidblisa se dezbrace
(in regiunea intgrioare a
ex;minare
trunchiului)
specide (de cistoscopie sau
- esle aiuiat sa se urce pe masa
ginecologica
pozilie
in
ageze
oinecolobice) 9i se se
picioarele
pe
mesei
suporturile
i
lixeaza
se
genitale
externe 9i peringulul,
loaleta
organelor
efectuea;e
se
cu ape si sdpun
- se acopere membrele inlerioare cu campuri sterile. lesandu'sg
accesibild regiunea perineului
pentru anestezie locaE,
- so dezinfecteaze meatul urinar; apoi,
se introduc in uretre 20 ml solutie novocaine 0,5'l", sau 30 ml
borat de Drocaina 2%. sau procaine hidroclorhidrice 4%
anestdzia tocale se mai poale electua prin badijonarea
meatului 9i instilalie de Xilocaina sau Lidocaine; mai nou, se
recomandi preparatul din import Instilagel
. Prccizare
la femei, aneslezia locale (folosirea substanlelor anestezlce
amintite mai sus) este sulicie e pentru electuarea cistoscopiel
ln scoD diaonoslic
cu cistoscop rigid e prelerabil sA se face
- ta b)fuai cisloscopia
poate
utiliza 9i aneslezia inlravenoase sau
in rahianestezie: se
pe masca;
- anestezia locald cu Xilocaind este suficienta penlru inve6'
tioatiile cu fibroscooul; orice manevrl endoscopba
(c]siolilolapaxie), rezdclie de prostata sau tumori, necesltA
aneslezie regionala sau generala
- se verifica funclionalitatea sistemului de iluminat, staroa de
curelenie a lentilelor, elanseitatea asambleribr
- se lubrifiazd instrumentul care urmeaze sA ,ie introdus cu
lnstilagel (preparat din import, cu acliune lubriflantA 9l
ansstezic local)
- sE ofere aparatul medicului

'

241

se spal6 vezica cu o solutlE de acid boric 3% pane cAnd


lichidul de spdlare devine perfect limpede
- mdiculump,le vezica cu 150 mlapa sterilizate sau solullo
dezinfectanti slabe (la belbali) sau 2SO mt (ta femet)
9l'
Tnlocuiegte canula de irigalie cusistemul optic
-se racordeazA sistemul de iluminat la rereaua electricd
(medlcul efectueaza inspeclia perelllor vezicali)
-se oferd medicului succesiv la cerere _ cateterele de
dimensiuni dife.ite (dac5 examinarea se continud cut

I ATENTIE:
cistoscopia se executa in conditiile de asepsie caracte stice interventlllor
-chirurgicale
I ."i"tl-.ui ootic nu se sterilizeaze prin lierbere sau autoclavar, flindcA B
OeGiioreazd;'se sterilizeaze numai in solulie apoase de GlutaraldehidA 2%,
cib-ei.
oi tormol sau de etilenoxid
"aoiri
inil.eOrintare,
se spala bine cu apa sterile. pentru a se indspArta
fn"ini"-,i"
urmele substanlelor sterilizanle care sunt iritante, hemolit'ce etc

cateterismul ureterelor)

-se
-

ofera eprubetele pentru recolldrile urinare, pentrul

r;;;-f;;

pacientut cu rahianestezie ,a ti
Je pe masa da
examinare pe targd gitGnsportat ln salon
aicieste agezat comod tn pat, unde va sta fn decubitdorsal,
fera pernA, timp de 12 ore
se administreazd. la nevoie, calmante. anlispastice

acestea vor fi ajutate sI coboare de pe masa de examinare


si se se Tmbrace
nu necesitd supraveghere speciald

-la

femei. cisloscopia efeciuandu-se Si ambulaloriu _

NOTA:

in cadrul acestei teme, considerem

Recesar se

amintim De scurt 9i dspre examinarea uretrei


urctroscopia'. motode de explorar endoscopicd a
uretrei (feminine si masculine), utilizandu-se un aparat

nurnit uretroscop, pentru

identilica procese
patolooice, precum inllamaliile, stricturile tumorile,
topii atrdini, calculii. Pentru efectuarea uretroscopiei
s6-folosesto metoda i oatiei, uretra destinzandu'se
orintr-un flux lichidian cu cadere gravitalionali
ilig, 5zl. uretroscopla poate fi efectuata si cu
cisloscopul.

se arunce degeurile, iar instrumentele se spal{bine, cu o perie


moale, cu ape 9i srpun 9i se cldlesc sub jet; ta r;binet
- lentilele se Sterg cu apd Si sdpun, depozitel se indeperteazA

cu o perje moal; interiorul tubului se curdra minulios,


tampoane de vatd montale pe porttampoane

se lnsufld aer sub presiune, pentru indepartarea

ventuale reziduuri

sistemul_optic

se

OO

ml apa) = 30., sau

steritizeaze prin imersie

in

solulie

dezinfectantd (ctutaratdehida, CTDEX)


- sau prin pestrare in vapori de ,ormaldehide cel putjn doua ore
- d_upe dezinfeclie 9i sterjlizare, toate inslrumentele se a9aze ln
cutiile in care se pestreaze

I INCIDENTE gt ACCTDENTET
accese febrile trecatoare. frisoane, dureri lombare asemdndtoare
-renald;
-

PREGATIBEA PACIENTEI PENTRU COLPOSCOPIE

unor

luburile cisloscoapelor se sterilizeaze prin imersie in solulie

dezinfectanlA - Clorhexidind 5./" (10 mt ta j


prin starilizar cu elilen dioxid (in eluvtr)

cu

cu colica

micl hemoragii produse sponlan sau in urma speldturii vezicale cu aDA caldAj
ruplura Oe uretra, cu urelroragie; perloralia vezicii urinare

Colposcopiat mel!.,de de inspeclie acalului:utein la lemeie cu ajutorul apiratulul


numit colposcop, pentru depistarea leziunilor colului ulerin.
Colposcop: instrument optic, stereoscopic; destinat vizualizerii colului uterln,
care este prevazut cu un sistem de iluminat propriu 9i agezai pe un suport.

drt.;;ul

de medre: oblective oculare, sisteme intermeoiare

""*
ale
| - sistemul oolic de redresare a imaginii, cars asigurA dirsclllle
l^r^^
l"ra.^.
dr;a^t. Gi q,< jos.
i.c idenilce
i.lcntice cu cele
cFle ala
ale obiectlvulul
;;i;;-'| stAnga - drdapta si sus gcopulul
(prisme,
inversori)
oqlinzi,
oglinzi,
scooulul |I
| - filtre optice
a" iluminare diriiate: hmpe spectrall de sodlu,
-'liii.ffii"
lampe cu vapori de mercur, fibre optica
PAnX"

oonente

camera foto, cinemasau TV


mscanisme de reglare
8tatlvul

Pregithsa
mat6rlalelor
tl lnslrumen.

rateriale necesare erectuArii toaletei organelor

-masa ginecologica va oferi un confort corespunzator

lolor

pentru expunerea colului ulerin

probele recoltale, lrotiurile dln secrelia vaqlnaE 9l dB ps colul


utedn, piesele d6 biopsie elc. se etlchetEazA 9i se lranspoie b
laborator, impreuna cu buletinul pontru examenul histopalologlc
(acesta din urmd se completeaze de cetre medlc)

genitale

9j condiril

-. specul vaginal bivatv (de dorit se existe specute vaginale de


dimensiuni diferite)
- pense vaginale lungi
- lamDoane mici de vetl

- comprese gi mege
- soluriile necesare colposcopiei largite: acid acotic 3% in sotutie
apoasa, s{,u!e
apudd,.
soturro Lugot,
Lugol, solulie
sotulte de nttrat
nitrat d0
dg arginl
aroint 5%

DE RETINUT:
Colposcopiaeste o metoda de examinare deosebit de utile pentru descopgrlrea
din timp a leziunilor precanceroase, precum 9i a altor leziunl benigne ale colulul
uterin.

_
tr,arE,i,a,c pentru
pErrrru reco[area
recoltarea frotiurilor
- materiale
rolunbr vagi;ale:
vaginale: lame, spatule,.
spatule
cuDun oe burle cu latura de 0,5 cm sj fixalorl

tnsrurhenlar pentru biopsje (blotom, bisturiu, foarfece. oense


Pozzi. ciliurele Volkman. pense pentru extirparea potipiloi1
9i
fixatori: formol
- inslrumenle penku distruclie tisulara: ebcfocauter. criocoagu|aror sau modut laser

educalie sanitarA inaintea xaminerii pentru acceptarea


-acestei

Pregillrea
pacientei 9l
glectuarca
tehnlcii

oxafiineri
:.:!?_."1"" pacientei pe masa ginecotogicA in pozilie corespunzatoare

loalela organelor genitale externe


e.videnlierea coll,lui utedn cu ajutorul unui specul (valve)
n6lu_
onnare $ caro sa evite traumat;zarea tesuturil6r
rn primul timp, se observe aspectul secreljei vaginale gi
se
recolteazd f roliurile citolodice
- dupa lndepertarea mudusului si a depozitelor celularo de De
corur utern acesta se badiioneazA cu o solulie de acid
acetic 3y":
asrgura Tn urmaloarele 15-20 secunde, o individualizare
a
rmag|nrlor cu o duratA de 2-4 mjnute

Stergerea,, apoi, a cojului uterin cu un tampon Uscat


9i
oadUonaroa tui cu sotulie Lugot (estut LAHM _
SCHILLERi:
ace-sta cotoreaza mucoasa normala in castan;u; leziunile
colJlui
nu fixeazA lodul

--

ln conlinuare, medicul examineaza


-(acesta

colul uterin gi vaginul


din urme se examineazd pe mdsura retragerii progre-sive
a valvelor)
lngrillrea
paclentei
dupe tehnici
Bsorganlzarea

loculul de
muncl

pacienta va li4utalAse coboare de pe masa ginecologice


ea nu necesitd o ingrijire deosebita dupe examinare -

s curele instrumenlele; apoi. se dezinfecleaza se agazi in


9i
cutrte tn care se vor steriliza
- materialele_Si instrumentele se pdslreaze in casolete 9i cutii
metallce pand in momentul foloskii

PREGAfl REA PACIENTULUI PENTBU PLEUROSCOPIE


Pleuroscopia (toracoscopia)i endoscopia caviGiii pleurale 9i a suprarelel unul
plaman, dupe insutlarea prealabild de aer ln marea cavitate pleurall (constltulrea
unui pneumotorax).

Scop stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, ln cgzul


pneumotoraxului spontan idiopatic, inspeclia unei cav ari restante postoporatorll,
diagnoslicul unei lumori, liza nervilor slmpatic, vag gifrenic.
Pleubscop (toncoscop). instrument ce se compune dinlr-un lrocar cu mandrln
cu diametrul de 1 cm; dupe retragerea
mandrinulul, se introduce sistemul optic
alimentat prin fibre de sticle de la o surse
de lumind adcvata; imaginea din cavitatea pleurale este transmisa tot pdn libre
de siiclA

Tn

ocularul examinatorului; ca 9i la

bronhoscopul rigid, opticele permite vizualizeri de 180', 45' 9i 90', fiind prevezute 9i
cu sisteme debiopsie (pense dilerite) 9i de

hemostazi bcale.
Crciterca pneumotoraxului se obtine
cu ajuiorul acului 9i a aparatului K0ss
(Ilg. 53). Srrt necesare urmdtoarcle
materiale: pol,lampon 9i tampoane de
vata, casolete cu campuri sterile, ace 9i
seringide unica folosinrd pentru anestezie,
levile renda, solulie novocaina 1% penku
aneslezi, tincture de iod, trus5 antisoc.

Preglthea | - pacientul

FIO 53

Aparat psnlru pnumot'm)(

va filncurajal, explicandu-i-se pe inleles manevra la

gl I care va li supus
de inslituirea pneumotoraxulul, se admltlzlcl a
l- cu o oraIa inainte
psclnlulul
indicatia medicului, un tranchlllzant ugor (mopropglhlcl

lnlstreazA,
bamat, mdazepam, diazepam)
6 oulogt pe canapeaua de consultarle ln dgcubll latoral, pe
partat slnAtoasa; brdul de pe partea ln caro urmoazA 8A 8e

ua

lnstituio pneumotoraxul
este adus in abductie
iar antebralul flectat
astfel incat palma sa
atinge urechea (fig. 54)
- dupd spelarea bine a
mainjlor, se dezinfecteaze regiunea indicati
prin badijonare cu iod
- asistenta oferi medicului serlnga incercatd
cu solulie de novocaind
17o, pentru efectuarea

Padlclparoa
la etecluarea
tehnlcll
pleuroscoplel
(sunt ngcesale dou,
asistente)

Supraveghelea
paclentului
dupe
pleuroscoplE

carel conecteaze la
aparat

aparalul Koss esle


-prevdzut

F/ix 54

Control continuu

al
presiuniidin spaliul astfel creat

Dneumolorarului

aluta pacienlul si se reageze in decubit dorsal


- dupe r0-15 minute it va ajuta si ia poi4ie tez-anJ
--va supraveshea toi rimt i',.;;r;a; ;;;:;;ti,"fl"l," t,"uri" .a.,
pcientul^va acuza o discretd apesare ln partea
unde s_a creal.

pneumotoraxul

asistenta va anunla imediat medicul daci pacienlul resDkA


-greu,

raologlalle

Pleutuscopia (oncoscopia):

medicului, pactentut o sedar atat in preziua


:]:l91ollqdal"""
examinerii, cat 9i inainte de acdasia
- examinarea se lac inainie ca pacientul sa mdnance
- asstenta it conduce in sala de operalie
-"paoentut esle pus ln pozilie semisezand, rezomat pe partea

sanatoas,

fiind vorba de o intor-

asepsie 9i antisepsie
se urmaresc parametri vitali (tempera-

lurd, puls, TA, respiralie), ca dupe orice


intervenlie

a prelntam-pinapentru
deschiderea micii

9i

in p mele doua zile de la intervenlie, se administreazA

un

regim dietetic u9o. de digerat, bogat in hidrali de carbon

ne ritmice 9i linistita

stare ae riu
:r.:fl?lil:i,r_93c.e
"*zade Soc pleural)ie-rierar, rA'sil; ;;&I
e rapro st trtttorm (pericol
---oaca,lotut a.decurs lera comptjcafii. asistenta insoregto
p-"ji"l]-r,]. ,n seruiciut de radiotogie pentru o radioscopte slu o

paclentulul

antebrarul flectat P
ceafe (fig. 55)
- agi,tentei llli rcvine
sarcina de a seryi me_
dicul cu inslrumentele
9i male alele necesare

la recomandarea medicului, pacientului ise administreaza


-sedalive
calmante ale lusei

- asislentava

acuzi durere intense. devine cianotic (p;,;r;"lr;r;ii5;;:


in pneumoiorax sufocant si e necesaie

Pregefirea

abductie bratul pacientului, care i9i va sp jini

plagi, inchisa de agrafe F/s. 55 - Pleuioscopi. Pozitia paciorlulul


sau lir do cetre medic
- plaga operatorie va li pansata destul de strens cu fegi de tifon,
ce vor Tnconjura cutia toracica

Pozilia pacinrutui pnlru crcarea

peunc_.s-a ranstormal

flzlci Si
psihlcl e

tot timpul

vor lua toale mesurlle de

medicul introduce intercoslal acul Ktiss, p

ventie chirurgicala, se

Sup.avs.
ghe,ea paclentulul
dup{ crcaroa
pneumo.
loroxulul

aslbtrla

examinerii va susline ln

anesteziei

cu o serie de
cdi (luburi de cauciuc),
Ce Permil introducerea
a 300-400 ml aer in
cavitatea pleurale, sub

INCIDENTE Sl ACCIDENTET
accese
de tuse sau hematoame in perelele toracic
- iipotimie, colaps sau 9oc pleural (se lntrerupe iniervenlia 9i se aplice mdsurile d
reanimaro).

PREGATMEA PACIENTULUI PENTFU LAPAFOSCOPIE


Laparcscopie (celioscopie): explcrarea cavitArii peritoneale, deslinsd Tn prealabll
prin pngumopritoneu (introCucerea de aer ln cavitatea peritoneale), cu ajutorulunul
aparat numli laparosoop, introdus transparietal, printr-un lrocar.
Soopr orploralor, bloptlc,
S6'rerllralzl prln axemlnare dlrectA, prin inspeqia supralglel llcatulul, splln6l,
coleclBtulul, olllor blllara axtrehepatlce, tubului digesliv, organelor gnltale, perelllor

24t

,i 6e
::!:It[1]_9la,cSmutul,
rcaurur) pntru examne hlstopatologlce.

por preteva fragmento (de ex. punc a btopsice

_ Laparcgcopul arc lorme tubularl 9i este prevAzul cu un slstem ooflc si o sur!


d6 tumtne rece 9i se introduce in caviiarea
o groslme de 8-12 mm, are ta extremitatea proximatn un ventit
care ooii"ji. ,:"lirf
aerului djn cavitatea peritoneata; mandrlnui sribt, depdsi;J
r cm, cU vanut asculit cu doua sau trei taiguri, are rolul de a asio-ura oltflrnaia

pirfr";;;ifi;i; l#jfi;;;i';
tr;;;:;i;l;il';

trocarului in cavitatea peritoneala; prin else int.Or"", apoi,


aparo'"ioi;i;;;;H:
prcvazu cu un sistem de ,ibre optic {pdn care imaoinea t"t. r..i,._rJ r. ,,,
monito4; un sisrem de ituminar 9i u; siste; de spt"r;;iilt";.
(pleuroscop), obiectivul poate li montit in axa trocarutuisau
formAnj
unghi de 90" sau i3S.. Sistemul de ituminat este format
dinlr_un d"
f

;;;i;ilil;

c;;;;;;;l
;;i;
"_t

i"i-priii-it";;ilffi;

cu lumina rece Inu arde viscerele), conectat la r"t""r"


uansrormator; la exlremitatea sa proximale se atagazd"f""t
videocamera. coneaatE_ tr
ranour er, la un monitor pe care se vizualizeazA cavitatea
abdominat,

Pregatlrea
lnstrumen.
llor 9l a
materialglor

,e;;i ;;;;jri

casolete cu campurl sterile,


sterile: fenobarbitat, mebrobamat,
";ol"te
atropina to6; Oiniiniliti-ti
sau lncura de iod; aparat pentru insuflarea aerului; ac Veress.

gsrem

",

_oe aspiralie; trei-patru seringl

de 2-jO ml de unici

ror,ostTa, u! bisturtu sterilizat. pense hemostatice


steril, fir de
calgut, agrale (pnlru suture); laparoscopul _ cu loate anexele
lui

srer zale;. substanre analeptice gi cardiotonice. Denku


rraEmenlut unor evenluale accidnte; antibiotice (dizotu;te, in
ooze trxate de medic); solulie izotonica de ctonjri de sodiu
sterile: tevita renall
Pregithea

pslhlcl si
flzicl a

pacintulul

- se anunla
tehnicii

pacientul si

sunt

I \\

clapetd l',( \--e

men. canulele trocar

prevezut cu o
ce se inchide automal in
momentul scoaterii stile-

)f

\\
,o \

/t

hidric

ngqealli
doul asls"

zute)
- pacientul se a$azd in decubit dorsal 9i se fixeaze pe masa de
examrnare

248

mm

-. in ziua precedentd examenului, i se administreaze un regim

EiBctuara
pneumopgrltongului

crlo

tehnlcll

Laparoscopia se efctueaze tn anestzla psriduralA sau ln


anestezia generale cu l.O.T.
Dupe instalarea anesteziei:
pense - rida$c6, se ancoreaze de o pade 9l de 4le
- cu douegiin
polul seu cranial, se face o incizie de 2 mm
ombilicul
pelpendicular,
se inkoduce acul Veress a cArui penetrarg ln
abdomen determina 2 declicu : al aponevrozei 9i al peritonoulul
- cu o seringa, se introduce ser fiziologic prin acul Veress; apol,
se aspire:
- daca aerul revine, acul se afle in grosimea peretelui;
- dacd nu revine, inseamne cI se afld in peritoneu;
-dace la aspiralie se extrage sange, urintr sau conrlnut
inteslinal, acul a pdtruns lntr-un viscer abdominal
-se conecteaze la ac sistemul de insutlare 9i se inhoduc ln perltoneu circa 3-6 lCOz, pana se atinge o presiune de 12 mmHg,
dup5 care se extrage acul Veress
- incizia prin care s-a introdus acul se lergegte cu bisturiul cat 8Al
permile petrunderea unui lrocar cu diametru de 8-12
*se petrundecu trocarulin cavitatea peritoneala; apoi, se scoaio
stiletul ascurit 9i se introduce laparoscopul
pentru a impiedica
t,:iii,
ieiirea aerului din abdo-

i se explicd importanla 9i necesitatea

-.Jn, seara precedenttr si in dimineala zilei de examen, i se


ercueaz a ctisma evacuatorie
-cu o iumetate de ore inainte de intervenlie, se poate adminjstra
paoenlutut o tiota de fenobarbital sau 4OO mg meprobamat
9i
0,5 mg atropini
--se-rade supratala,paroase a abdomenului (dace este cazul) 9i
se spara tegumenlete cu benzine iodate
- se lranspofid pacientul in sala de examinar, se ajutd si se
dezbrace 9i sA urce pe masa de examen

tsnts medl.

E ocluara

asistenta medicala I serveste medliut in

coiditiile

aGo.l.-

asstenta medicaa Jl va da ajulor la nevoie (comoleta;a oazurur dtn cavitatea peritoneald 9i intervenlii in situdli nepreir_

fl
fr['"i,:'-;#fl
necesara introducerea N\.- i. "'/
inca a unui trocar, prin --\ti.1^
care se patrunde Tn
abdomen cu o pensa
Fig. 56 - Laparcscopie

;,6$79/.f*i,TS
L

lunge (pentru manewarea viscereloo sau cu un electrocauter (pentru biopsie)


- acest trocar se introduce in unul din cele 4 cadrane, ln funcllo
de viscerul care trebuie examinat sau biopsiat
- dupd lerminarea manevrelor, se scot laparoscopul 9i pensa do
manevre, se exufla CO2 din cavitatea peritonala, se lndopdrtgaza canulele trocar
- se sutureaza degile prin care acestea au fost lntrodusE, apol,
Be pansoazd

D9

---------__-

rgltnuti

,nJji,,ltj"d"^1ij}_?1p,]
lngrUirea
pacigntulul

xcu^rur pentru a,i


-medicu-tur
a ti introdus
inrrodus

toffJT.Tffi.fji"""'tt

dupl tehnici

in cavr
cavln
se lncaEegte cu comprese
cald6

r.*p-"na r"

*r""

r"

pfiE

Bibliografie

3ii":ii,!:tfi&?i,1?F?H,fl 3..""".,"#jf; :?,#vamencan,n


jiio".a
; iljil,l38',f#:iii[9ffiti{,4 n]iiJi'iiiili

*",in","

i se erebtuedzd un examen radioscopr

"uli",ilii,tflil,X1l"i
tranzitul lnieitinal se opregte,
-vdacd
se efectueaz{ o
-

ln a cincea zi de la intervenlie
se ?ndep{rteazd firele de

."ifi ,iijilr"i&io,,.in"r.mileGliiiifiai""f ieii,u- se a9gz{ in ordine materjalele folosite


- se. noleazt examenut tn tJatiji iiiirvatie

INCIDENTE gt

ACCTDENTE: ----

Tehnici de kgdlite
generald a bolnavilor, Editura Didactice 9i pedagogice, Bucuregti, 1983
M. Beuran Ghid de manevre fiadicale Fi colabonre nedicasislehtd, EdilvA
Scripta, Bucuregli, 1999
Radu Campeanu - Aratonia 9i fiziotogia onutui, Editura Didactice 9i pedagogicA,

Bucuregti, 1983

Diabetul zahaat

Editura Scaiul. Bucuregti, 1998

Ruth F. Craven and Constance

caietul asistentelot medicale,

J. Hilnie Study Guide to Accompany


Fundamentals of Nutsing, Copyright 1992 by J. B. Lippincott Company
Louise Grondln, Rila J. Lussier, Margot phaneul, Lise Riopel/le planilicallon

des soins infhniers, nodlle d'intorvention autonome, les Editions de la

ATENT|ET

ilH1';:",iiLX

Georgeta Balti, Antoaneta iletaxatos, Agtaia Kyovski

C. Dumilrescu, R. Perclun

;d:ll3?,9'i:r iXIlf:Ji,fJI li:,TLXi"#":"d.:frl,"TT


ilHU?::,, J,fiii,l

Vlad Aplteanu f/arsfuzia, recoltarca 9i conservaba eengelui- Editura Medicald,


Bucuregti, 1977

J,ijl&ii,:,.,'#i;Hf lir,:i#i3fl".*,,]:r"ffi
ffiil*"i::"j:li"

Cheneliere inc. Montrdal, Qu6bec


A. Huber, B. Karasek Kreulzinget Les tehniques des soine inliftniers

Virginla llenderson

':::lBii*diiturriri
ffi ilIh-kt1:*Ii:ilfril1tll"',l*.qif,f#ffi
nmn:*rur.a:l,m:igg,ill,,,;i#"J#d;fl

#:,ff F":ffi l?tr

Larrtars,

Paris, 19bO

Principii lundanentale ale Ingtijitii bolnavutui, 1991,

Copenhaga - Danemarca
G. lonescu Amza
Vademecum tetapeutic, Editura Medicale, Bucuresti, .t979
M. Mihrlleaclu Chirueie, Editura l\4edicate, Bucuregti, 1979

lulian Mlncu - Alimenlalia ionald a omului sen*os 9i bolnav, Editura MsdlcalA,


Bucuretti, 1975
Serglu Minescu - /glera Edilura Nredicale, Bucuregti, 1981
C. Mozes ingrihea speciai a bolnavilot, Editura Ddactice 9i pedagoglcA,

Bucuregti, 1977

G, Nlculgscu, D, ManistlJeanu
Tehnica ingijiii botnavului Si elemente de prln
utor pdmar pl spec,lalizat, Editura Didadice 9i pedagogice, Bucuresti. 1994
Acad, E\gan Po]| - Dqbnarul sendwi, edituta Atbattos, Bucuregti, j 978
L. Popoulol - 1omrul notm.l tl patotogtc, Editura Medicata, .t 972
Paul popatou.J{awanu - fulhologl., Ed|uta otdaciicA 9t pedagogtcd, t ggo

, ,,i*i;j"?jTi!::M. phane.ut _ soins intimterc: un


modcte cent6 sul
oe2onne, rr,lontl.eai,
rlw_xirr,
ssa
!!i|y le !
r.ac.-e

'^'!H)"*^,9:':::::-1ge3,nr,J,i,i:illii)i"X*r****
selon Wenia Hendersoh,
Montreal, Mc.
Graw_Hifl

I;ff!'Er: l::::::::::, !:ii;


i*y- -'-'"
"'"o''
"y" medii,
nef,at
Julia B. G@rge, Nursing rheories,
Jersey,'1995
Jersev

19gs
lllS^il'l111ll::,'l

tn acti@e,

lssa ptin

Birour Res.

Cuprins

Eorrura
Editura Medicalr.
Medicda, 1

E lot ptofessional Nursing

pactbe,

oMs

ii3#,T#
*"" n r""t, i:::*
: t; "i;i*,o,,,l"llix,"IIl,*,,,
k r,n ::iiii
i;;ffi ffil:ll8 J::, j:iU *u
".,

PABTEA I - Actualizaaea procesului de nuasing

Scun l$orlc al lngriiirfior de senltate

revista AAMB nr. 1 /martie


^ 1 998
l. Luqk irann, K. C. Gorensen,
Medical Suryical Nutsing,
W.

B. Saunders C

- Diagnosticul de nursing
- Flanflcarea

ctinicat Nutsins, Mosby company,


i s86

I;,j,lT.]i":1":l: *,J:.:-11[i;
;';;;:;,,,,i,iv,oliile,n

i^l i:l*:y:
sss
"*o,*,,
'"fl #::"".":r:*';'*n'aiii"{'i'iii#;:;'{;;i#LTa;Ji'j
Ros:fl.lla Ats^arq
946

cHERGHtNICA GAL.
. . . . . . . . . . . . . . . . .7

......

........12

. . . . . . . . . . . . . , . .j 5

............16

. . . . . . . . . . . . . . . ,22

,....,.,...27

Lippincott Company, 1 983


Apptication ot nurcing p/.,cess.
A step by step guide, J. d,
Ltpplncon Company, philadelphia,
1

SEUCHEA
Procesulde
nursing
- Etapele procesuluide nursing .....
- Aprecierea
l\4oNtcA

PARTEAAII-A-Tehntci
Puncliile

generatirtrti
Puhclia venoasa

- ELENA DOROBANTU
- Punclia arteriald
- Punclia pleurale
- Puncria abdominald (paracenteza)
- Punclia pe cardicd
- Punclia rahidiand
- Punclia articulare
- Punclia osoase
- Punclja vezjcii urinare
- Punclia tundului de sac Douglas
- Punc,iile biopsice

41

.......53
.57
.60
.63

..................66

,69

Becollarea produselor biologico 9i patologlce _


GEoRGETA BALTA, MAR|A zAMFtR . . . . . .

Generaliteri
Recoltarea sangolui

Recoltarea

Bputel

. . . . . . . . . . . . . . . . , .78

.......
oculare

-Becoltareaexsudatululfaringian
- Recoltarea secrqlel nazale, otica 9i

..........77

........,...,77
.......,,..89
. . , . . . ,gi

,.,... ,,...

,,..92
2t!t

- Recoltarea urini ,...,....


- Recoltarea vdrsdturllor
- Recoltarea materillor fdca,e
- Recoltarea lichidului cetalorahidian
- Recoltarea secreliilor purulente
- Recoltarea secreljilor vaginale

.s3

.............95

Sondaie, spetituri, ctisme _ GEORGETA


BALTA, MARTA ZAMFTF . . . . . .103
- Gen6ratitati

Tipuri de

'

sonde

'103

"... 104
" ..,....108

- Sondaiutoaskic
- lntrodiceiea sondeiB;"#;; .
- Sondajul duodenal ......,....- sondaiulvezicel
- sonaaiut rratreo.r,on;;..
- speldtura oculari
- Spelatura auricular,
- Spalatura qastrice
-s6ir'n,,.^^-r.i^:

''l11

". ..112
. .116
" ' "120
''
'' 122
.....
...124
"
" 'tz4

'''

_ctisme....l..

. . . . . . . . . . . . .129

- clisme evacuaioare .
- crisma terape.,tiJl ..
- tntroducerea tubului d" gaz;

, .....130
"' ,... .132
. ....133

r'
........

.........135

Admihistrarea medicamentelor _
ELENA
- - DOROBAi{rU
:- -"^'""
- Generalilel .........

- A.lmi^idr-.^^ -^-:---

,,

.....

#i;r. . . . . . . . . . . .
lg:lll:ri::,"q6;;;i;i;; ;; ff ie"pi,lto;;

f::Il*I::

_
TqlT."nta_
_
Tgl:amenteror
Administrarea
medicamentetor

i::l:l:f:::

b"

""re
ie supiarall

:.

I l::
.];l
. . llllll
....140

: . . . . . . : . . . .141
.]
:.. .....

iil;",,t";,.

pe suiriiaya mucoasetor

ilr.;;ff#:f"]il . . . . . .
31:fl:*:,,,1"0i;ql;#;;;;
earticurarldlide almin"-i,iiiiri,-"ilg"d;;;ffii*.,ij,itl,

" . . . . .159

Delerminarea grupelor sangulne _


[4ARlA pESEK
Transfuzia de sange _ t\4ARtA ZAMFTB

Plegitlrea Eeopelatorie

:#i,I?ffiff ,if
2s4l

.136

....136

.....170
. . , . . . . . . . . . .180

MARIUcA IVAN, MARIANA ARDELEANU,


. .185

i'ff i:f,X"-iliTlH'J:iff if

tepscren'rror
.193

Pigtrtlrea paclntulul pentru explor,rl radlologlco


GEoBGETA
...
, ......206
pacintului
penlru
explorarea radiologicd a sistemulul
- Pregdlirea
. , . , . . . . . . . . . . . . ,207
pacientului
pentru
Pregatirea
explorarea
radiologice
a organelor
loracice
. ... . .... .......208
- Pregetirea pacientului penlru explorarea radiologice
...
.. . ..210
pacientului
pentru Examenul radiologic al colonului . . . . . .212
- Pregefirea
- Preg{tirea pacientului pentru explorarea radiologicA a colecistului
giceilor
. . . . . . . . . . . . . . . .214
pacientului
pentru
explorarea radiologici a aparatului
- Pregetirea

BALTA
osteo-arlicular
........
gastro-intestinala

......

....,....

biliare
renal .... ........
...,.........2.17
pacientului
pentru
Pregetrea
explorarea
radiologicd
a aparatului
cardiovascular
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .222
- Pregetirea pacientului pentru explorarea radiologice a sistemului
nervos central
....... -. _223
-

Pregatirea pacientului pentru explorarea cu izotopi radioactivi

.224

Pregltirea pacientulul pentru exploreri endoscopice

Blbliogralie

. . . . . . . , , . . . . . . .251

GEORGETABALTA,LUCRETIATITIRCA ........,.226
-Pregdtireapacientuluipentrubronhoscopie ........,226
-Pregetkeapacientuluipentruesofagoscopie ........230
-Prqgdtireapacienluluipentrugaslroscopie.. ........2S2
- Pregetirea pacientului pentru endoscopie rectosigmoidiane . . . . . . . .235
- Pregetirea pacienlului pentru colonoscopie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .238
-Pregetireapacientuluipentrucistoscopie .........,.239
-Pregltireapacientuluipentrucolposcopie .........243
-Pregetireapacientuluipenirupleuroscopie.. ........245
-Pregetireapacientuluipentrulaparoscopie,. .......,247

-'.l:lE!EF._

Tiparut exeoutat la,'.C LUMD{A TIAO s.nl


sh. Luigi Galvani lll. 20 bis, sect. 2, Bucue$ti
tpl. lfax 21 1.32.@; Elt. 212.29.27

E.mril: ofncc@luDhrdpo,com
www.luminatipo,com