Cap 05-2007 Comentarii asupra ventilarii cu recuperatoare de caldura rotative

Dr.-Ing. Teodor TERETEAN

ntr-un articol anterior (Revista UTIL Nr. 4/2007) am prezentat modalitatile de ut
ilizare a unor recuperatoare de caldura cu placi, al caror randament se afla, ap
roximativ, n jurul valorii de 85%.
n cele ce urmeaza vom face unele comentarii privind recuperatorul de caldura rota
tiv, a carei eficienta de recuperare, iarna, atinge aceleasi valori, avnd un avan
taj suplimentar: nu trebuie sa fie degivrate.
Oare putem fara ventilatie ?!
Nu trebuie sa ne facem nici-o iluzie, att nevoia de ventilatie, ct si aceea de aer
conditionat, pe zi ce trece si spun cuvntul, din ce n ce mai apasat.
Factorul care, de ctiva ani, a nceput sa actioneze ca un catalizator imposibil de
oprit, a aparut de unde ne asteptam cel mai putin: de la ferestre.
Chiar si vechile apartamente, din blocurile de beton existente de cteva decenii,
au nceput sa-si schimbe ferestrele dotate cu cercevele de lemn, cu ferestre avnd g
eamuri de tip termopan.
Am nceput sa facem cunostinta cu avantajele nete ale geamului termopan:
Opreste penetrarea zgomotului de afara n camerele n care ne aflam;
Diminueaza patrunderea de caldura, odata cu lumina solara, prin sticle
le geamului (nsoleiere);
Crearea unei imagini de suplete a noului tip de fereastra, fata de tip
ul vechi;
n fine, nu n ultimul rnd, mbunatatirea confortului termic printr-o mai bun
a izolare termica a ferestrei, micsorndu-se pierderile de caldura (la unele tipur
i de termopane pna la de 2 ori).
Reversul, nesesizat de la bun nceput, a fost etanseizarea zdravana a ncaperilor, a
stfel ca aerul de aici a devenit, n lipsa unei bune ventilari (primeniri) si-a ca
patat caracterul de stagnant .
Solutia mai simpla, n aceste cazuri, ramne deschiderea frecventa a ferestrelor (ne
)batante sau utilizarea grilelor higro-reglabile de fereastra (revista UTIL Nr.
11/2006).
Pentru apartamentele moderne, dar mai ales pentru casele sau vilele individuale,
cu un anumit standard de confort, apare necesitatea unor mini-instalatii de ven
tilare mecanica.
Pe timp de iarna, extragerea si evacuarea aerului viciat (dar cald) din casa, ge
nereaza un consum energetic suplimentar.
Astfel, racirea unui singur m3/h, scos afara din casa, de la +20oC la 18oC conduc
e la aruncarea n atmosfera a 12,7 W de caldura; la o functionare de 24 ore/zi, cons
umul echivaleaza cu 0,305 kWh/zi.
Pentru un apartament modern, cu o suprafata utila de 250 m2 si un volum de cca.
750 m3, o ventilatie minimala (de numai 1 schimb/ora) presupune extragerea de ae
r viciat si, simultan, introducerea de aer proaspat de cca. 750 m3/h.
n conditiile de temperatura mentionate mai nainte, energia evacuata lunar din casa, n
tr-o perioada relativ geroasa, se ridica la cca. 6800 kWh, costnd cca. 2000 RON/lun
a (20.000.000 lei vechi/luna).
Iata de ce, recuperarea acestei calduri pierdute, cu o eficienta de 85%, nseamna
o economie de cca. 1700 RON/luna, echivalentul a 8500 RON/sezon rece.
n aceste circumstante, introducerea unui recuperator de caldura n instalatia de ve
ntilare este pe deplin justificata.
Dar fara aer conditionat ?!
Sa aruncam o privire n viitor, sprijinindu-ne pe prezent.
Analize economice actuale arata ca, n Statele Unite, cel mai mare producator de ae
r conditionat din lume, aproape unul din cinci kilowatt-ore (20%) se consuma anua
l pentru racirea cladirilor.
La noi tendinta, deja clara, nu este la fel de viguroasa, dar arata un nceput de

modificare a reactiei noastre la mediul nconjurator.

Astfel, dupa orele de munca petrecute n spatii dotate cu aer conditionat (birouri
, magazine, restaurante, farmacii, fabrici, spitale etc.), este dificil ca, reve
nind acasa, sa traim ntr-un spatiu neclimatizat: organismul deja a nceput procesel
e de transformare a suportabilitatii docile a unui mediu nconjurator nefavorabil.
Tocmai modificarile noastre interne sunt vectorii care ne vor ndrepta spre aerul
conditionat.
Criticile aduse instalatiilor de aer conditionat provin, nu din folosirea lor, c
i din realizarea lor neprofesionala, care eludeaza principiile elementare de con
ceptie si/sau executie: viteze mari n zona de sedere, curenti de aer, temperaturi
prea mici/mari de insuflare, debite de aer prea mici/mari etc.
De aceea, consideram ca, odata cu marirea puterii de cumparare a conationalilor
nostri, extinderea utilizarii aerului conditionat n casele noastre se va accelera
.
Aerul conditionat nu este un lux sau un moft monden, ci o cale de a trai mai bine
si mai sanatos, ntr-o viata a carei durata este n continua crestere.
Cu conditia ca alegerea echipamentelor si executarea instalatiilor sa se faca de
catre adevaratii profesionisti si nu de catre neavizati sau amatori.
Printre problemele reale, care se pun, sunt acelea legate de costuri de investit
ie si de economicitatea exploatarii.
Evident, introducerea aerului proaspat n casa conduce la cresterea consumurilor d
e energie (iarna, de caldura si vara, de frig).
Recuperatorul de caldura, folosit iarna, poate fi utilizat si vara, dar cu o efi
cienta termica ceva mai redusa (de cca. 45%).
Astfel, ncalzirea unui singur m3/h scos afara din casa, de la +25oC (ct avem n casa
) la +35oC (ct va avea aerul atmosferic n timpul verilor viitoare, suprancalzite) c
onduce la aruncarea n atmosfera a 3,6 W de frig; la o functionare de 24 ore/zi, con
sumul echivaleaza cu cca. 0,08 kWh frig/zi.
Pentru apartamentul din exemplul anterior frigul evacuat lunar din casa, ntr-o peri
oada bine ncalzita, se ridica la cca. 400 kWh, costnd cca. 120 RON/luna (1.200.000 l
ei vechi/luna).
n acest caz nu conteaza, major, valoarea economisita prin recuperare, ci faptul c
a echipamentul de racire, n special compresorul, functioneaza mai lejer, avnd o du
rata de viata prelungita.
Recuperator de caldura aer-aer rotativ
Reamintim ca unul din avantajele unui astfel de recuperator este acela ca, iarna
, nu necesita perioade de degivrare; adica, nu trebuie sa fie oprit (actiune exe
cutata automat de echipament) pentru dezghetarea circuitului de evacuare n scopul
reluarii functionarii normale.
n Figurile alaturate se prezinta un model de recuperator rotativ, existent pe pia
ta.
Acesta are n componenta doua circuite principale:
o
Circuitul de evacuare, n care sunt montate:
o
Filtrul de curatare a aerului viciat (protectie a mediului),
o
Senzorul gradului de murdarire a filtrului,
o
Rotorul schimbatorului de caldura (nehigroscopic),
o
Ventilatorul de evacuare,
o
Clapeta de reglaj a evacuarii;
o
Circuitul de introducere, n care sunt montate:
o
Clapeta de reglaj introducere,
o
Senzorul de temperatura a aerului proaspat,
o
Senzorul gradului de murdarire a filtrului,
o
Filtrul de curatare a aerului proaspat de impuritati,
o
Ventilatorul de introducere,
o
Rotorul schimbatorului de caldura (nehigroscopic),
o
Electromotorul de antrenare,
o
Bateria electrica de rencalzire a aerului proaspat (optionala),
o
Bateria de rencalzire cu apa calda a aerului proaspat (optionala),
o
Termostatul pentru protectie la nghet,

Termostatul de protectie la suprancalzire.

Echipamentul, construit n conformitate cu normele de exigenta si de calitate ale

Uniunii Europene, este urmarit n functionare de catre un panou de automatizare ca
re permite o programare anuala (integrala) a functionarii pe ore, zile, saptamni
etc.
Componentele principale ale recuperatorului (ventilatoare, filtre, schimbatorul
de caldura propriu-zis etc.) pot fi extrase si curatate periodic de depuneri, n c
adrul operatiunilor de ntretinere.
Eficienta termica a echipamentului prezentat mai nainte variaza, n perioada de iar
na, ntre 86% (pentru un debit de aer de 1000 m3/h, cu o putere recuperata de cca.
12 kW) si 74% (pentru 5000 mc/h, cu o putere recuperata de cca. 50 kW).
Pentru a stabili energia termica recuperata ntr-o zi de iarna prin folosirea recu
peratorului, se vor nmulti puterile mentionate cu numarul orelor de functionare a
le acestuia, astfel ca, la o functionare continua, n primul caz se obtin 24 ore x
12 kW = 288 kWh, iar n al doilea caz rezulta 1200 kWh.
n loc de concluzii
Fara nicio ndoiala cititorii nostri pot sesiza avantajul incontestabil de a trai n
tr-o casa bine aerisita, climatizata continuu.
Evacuarea continua a aerului viciat din incinte elimina semnificativ dezvoltarea
germenilor patogeni, responsabili de multe dintre bolile care ne fac viata grea
.
Depinde de noi pentru a ne fi mai bine.
Articol publicat n Revista UTIL, Anul VI, nr. 6 / 2007